Timpolis 2072

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2072 17 - 20 iulie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Guvernaþi dupã principiul “O sã ne descurcãm” melania.cincea@timpolis.ro

T

rãim într-o lume în care clasa politicã a impus ca motto-uri „Ne descurcãm noi”, „Las’ cã-i bine”, „ªi care-i problema?”. Într-o lume în care meritocraþia ºi corectitudinea nu au nicio ºansã în faþa banului ºi a interesului de clan. Într-o lume în care partidele ne livreazã în funcþii de conducere prea mulþi indivizi puºi pe rapt ºi prea multe nulitãþi patentate – oameni care nu au nimic de-a face cu domeniul pe care sunt puºi sã-l conducã, oameni care nu au nicio zi de experienþã în ministerul sau instituþia care li se dã pe mânã ºi care, din acest motiv, ajung marionetele sforarilor de partid. ub auspiciile lui „Ne descurcãm noi” s-a încheiat ºi întâlnirea de la Palatul Cotroceni, unde preºedintele Traian Bãsescu a solicitat o discuþie lãmuritoare cu reprezentanþii Executivului, pe tema Legii privind reducerea CAS la angajator. O lege cu efecte majore ºi pe termen lung asupra bugetului, pe care Parlamentul a votat-o fãrã nicio opunere ºi pe care i-a trimis-o spre promulgare. Nedumerirea preºedintelui a vizat provenienþa veniturilor suplimentare, de aproape cinci miliarde de lei, care sã acopere acest deficit produs la buget în momentul intrãrii în vigoare a legii. „Am fãcut studiu”, a îngãimat ministrul Finanþelor, Ioana Petrescu, prezentã la întâlnire alãturi de premierul Victor Ponta. „Daþi-mi-l ºi mie...”, spune ºeful statului – cel care, promulgând o lege, îºi asumã responsabilitatea pentru o lege bunã sau proastã. A urmat o pauzã, apoi niºte argumente pur teoretice combinate cu mesaje de naturã electoralã. Traian Bãsescu insistã: „Doamnã, daþi-mi ºi mie studiul”. Moment în care ministrul Finanþelor se uitã la ºeful sãu, Victor Ponta, aºteptând, nu se ºtie ce: rãspunsul salvator sau doar un gest de încuviinþare din partea acestuia pentru a-i furniza preºedintelui calculele care au stat la baza redactãrii de cãtre Guvern a acestui proiect de lege.

Urmeazã un alt moment de tãcere. Traian Bãsescu avertizeazã: „ Riscaþi sã rãmâneþi cu niºte dezechilibre foarte mari, sã scoateþi, din nou, þara de pe traseul ei”. Discuþia se încheie cu rãspunsul plictisit al primului-ministru: „O sã ne descurcãm”...

Un rãspuns care nu trãdeazã doar antipatia lui Victor Ponta faþã de Traian Bãsescu. Trãdeazã iresponsabilitate. Cum sã conduci o þarã pe principiul „O sã ne descurcãm noi”? upã acelaºi principiu par sã se fi ghidat ºi parlamentarii – ºi cei de la Putere, ºi cei din Opoziþie – când au votat legea. În Senat, acest proiect a trecut cu 109 voturi „pentru”, o abþinere ºi niciun vot „împotrivã”. Iar la Camera Deputaþilor, cu 304 voturi „pentru”, zero abþineri ºi zero voturi „împotrivã”, fiind cerutã chiar devansarea intrãrii în vigoare a legii, de la 1 octombrie la 1 august. Niciunul nu ºi-a pus, oficial, întrebarea pe care ºi-a pus-o, câteva zile mai târziu ºeful statului, privind sustenabilitatea acestei mãsuri. Cât a fost aici populism? Cât superficialitate? Cât incompetenþã? Cât interes propriu – dacã ne gândim cã mulþi au afaceri ºi sunt direct interesaþi de o diminuare a poverii fiscale? Deºi asta nu scuzã ignorarea calculelor ce vizeazã stabilitatea fiscal-bugetarã a þãrii. Au fost voci care, ulterior, au invocat imposibilitatea Parlamentului de a verifica argumentele aduse de Guvern într-un proiect de lege. Jumãtate de adevãr. Parlamentarii au posibilitatea de a nu vota o lege atunci când au semne de întrebare în privinþa ei. igur, între incompetenþi numiþi în funcþii de conducere ºi ºantajabili sau corupþi promovaþi în funcþii de conducere ori pe locuri eligibile trebuie trasã o linie de demarcaþie. Ceea ce au în comun este, pe de o parte, apartenenþa la o lume în care clasa politicã a impus ca motto-uri „Ne descurcãm noi”, „Las’ cã-i bine”, „ªi care-i problema?”, o lume în care meritocraþia ºi corectitudinea nu au nicio ºansã în faþa banului ºi a interesului de clan, o lume în care partidele ne livreazã în funcþii de conducere prea multe nulitãþi patentate ºi prea mulþi indivizi puºi pe rapt.

Iar pe de altã parte, întreþinerea acestui sistem.

Excepþii existã, sigur, dar sunt puþine.

S

un reper al cetãþii

Zeci de milioane de euro, pierdute de stat la importurile de legume ºi fructe

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Timiºul, campion la subvenþii acordate operatorilor de transport feroviar privaþi Structura timiºoreanã a Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã atrãgea atenþia, recent, cã în Timiº este foarte profitabil pentru antreprenorii privaþi sã exploateze calea feratã a Statului. Aceasta pentru cã, fiind trasee în zonã de ºes, sunt consumuri de carburant minime, iar subvenþiile asigurã un profit impresionant. Parcã pentru a confirma aceste informaþii, zilele trecute a fost publicatã în Monitorul Oficial decizia Guvernului prin care se stabileºte cuantumul subvenþiilor date pentru traseele din pachetul minim social, exploatate de operatori privaþi.

Pentru Timiº, acestea sunt foarte mari, raportate la alte judeþe, ºi, în plus, le depãºesc pe cele acordate CFR pentru aproximativ aceeaºi zonã. pag.4

Timiºul se menþine sub media promovabilitãþii înregistrate la nivel naþional Trei licee tehnologice din Timiº nu au avut niciun elev promovat la bacalaureat, iar la alte 23 de licee au promovat mai puþin de zece elevi din totalul celor înscriºi. Cifre care poziþioneazã Timiºul sub media naþionalã a promovabilitãþii.

Responsabili pentru rezultatele obþinute de elevi se fac mai mulþi factori. Printre care slaba calitate a pregãtirii individuale a elevilor, numeroasele vicii ale sistemului, care se dovedeºte prea rigid ºi complet inadecvat cerinþelor pieþei de muncã, dar ºi din ce în ce mai precara pregãtire profesionalã a cadrelor didactice. pag.6

Stoparea privatizãrilor, cerutã de mediul de afaceri

D

Oamenii de afaceri cer Ministerului Economiei ºi Guvernului sã stabileascã mãsuri de menþinere a capacitãþilor industriale existente din România, chiar prin naþionalizare temporarã a unor companii, pe fondul ultimelor anunþuri privind vânzarea activelor Lafarge ºi închiderii fabricii Europharm. Reprezentanþii timiºeni ai confederaþiilor sindicale mari spun cã mãsura este tardivã, raportatã la Timiº cel puþin, ºi cã rãul cel mai mare a fost deja fãcut. pag.11

Doar 26% din locuinþele timiºenilor sunt asigurate

S

2,5 milioane de euro sunt pierdute de stat la importurile de legume ºi fructe, doar în zona de vest Unul dintre primele cazuri instrumentate de cãtre nou creata Direcþie Generalã Antifraudã Fiscalã, dupã o perioadã lungã de acalmie, a venit sã demonstreze ceea ce se ºtia de ani buni – faptul cã unul dintre polii evaziunii fiscale din România continuã sã rãmânã sectorul de

comercializare de legume ºi fructe. Zona de vest rãmâne ºi ea una dintre principalele porþi de intrare în þarã a transporturilor de legume ºi fructe subevaluate, cu acordul ºi încurajarea tacitã a unora dintre autoritãþile statelor exportatoare. pag. 7

Doar un sfert din locuinþele din Timiº sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale. Proporþia e ºi mai scãzutã în zonele de risc, unde inundaþiile din 2005 au fãcut ravagii. Din cauza valorii mari a poliþelor, majoritatea localnicilor nu au încheiate asigurãri, ceea ce înseamnã cã, în eventualitatea unor noi calamitãþi, vor rãmâne, la propriu, în drum. pag.13

2

social

17 - 20 iulie 2014

Turul României pe bicicletã pentru a da o ºansã unor fete victime ale traficului de fiinþe umane l Timiºoara a fost inclusã pe harta turneului caritabil Un suflet frumos ºi liber, de aventurier, profund altoit cu nobleþea ºi determinarea omului care alege sã îºi punã viaþa în slujba unei cauze, dar mai ales în slujba semenilor sãi. Un om dedicat crezului propriu, care mãrturiseºte despre sine cu simplitate maximã ºi cu modestie. Spune despre sine cã, tot astfel cum gãseºte mereu prin lume drumul pe care vrea sã meargã, singur cu bicicleta lui, a decis acum sã îi ajute ºi pe alþii: tineri aflaþi în nevoie. Pentru a-ºi gãsi, la rândul lor, propriul drum în viaþã. ligia.hutu@timpolis.ro

„Pentru mulþi, viaþa este o cãlãtorie imaginarã, iar pentru mine cãlãtoria este viaþa. În anul 2011 am fost propus ºi selectat a fi unul dintre cei zece «Eroi pentru România», în cadrul concursului organizat de Discovery România. Dar cãlãtoria spre mine nu s-a încheiat încã. Suntem în 2014, un an cu noi provocãri”, mãrturiseºte despre sine Anton Duma.

Este un ciclist naþional. Unul de talie europeanã. A fãcut deja turul Europei, iar acum, înainte de a porni cãtre urmãtorul obiectiv pe care ºi l-a stabilit – un turneu mondial cu bicicleta –, bãcãuanul Anton Duma ºi-a fãcut un scop din...a vinde kilometri. Cu un euro pe kilometru parcurs, Anton Duma îºi converteºte efortul în bani, care ajung imediat în contul Asociaþiei Betania ºi vin în sprijinul celor 28 de tinere a cãror viaþã nu a fost deloc la adãpost de loviturile destinului.

Anton Duma ºi-a stabilit ºi un obiectiv: sã strângã, la capãtul celor mai bine de 5.000 de kilometri parcurºi, 5.000 de euro. Bani despre care este convins cã, odatã adunaþi, le vor ajuta pe tinerele asistate de Asociaþia Betania sã îºi netezeascã niþel drumul pe care îl au de fãcut în viaþã. „ªi noi avem dreptul la o ºansã”, spun fetele, în mesajul pe care Anton

Foto Anton Duma

„Încerc sã fac ce îmi place pentru «a fi»” Traseul de 2.500 de kilometri, parcurs de ciclistul Anton Duma, a inclus ºi Timiºoara Duma îl poartã cu sine pretutindeni. ªi mai spun, cu recunoºtinþã, cã îi sunt datoare pentru efortul fãcut spre a le îndeplini visele. O parte dintre ele, mãcar. Cãci aspiraþiile lor se leagã de lucruri în aparenþã simple. κi doresc sã aibã ºi ele o familie ºi un viitor mai bun.

Aºa i-a mãrturisit lui Anton Duma, într-o epistolã simplã, dar emoþionantã, una dintre beneficiarele proiectului, Cãtãlina Jitaru.

Iar Anton Duma a decis: a pornit la drum în data de 16 iunie ºi a pedalat deja aproape 2.500 de kilometri, vânzându-le unor oameni cu suflet bun nimic altceva decât kilometri. ªi ºansa de a pune umãrul, fiecare dupã posibilitãþi, la susþinerea unei cauze.

A vândut pânã acum peste 1.000 de kilometri. Mai are de strãbãtut încã aproximativ 2.500 de kilometri, pe un traseu complex, care a început la Bacãu ºi care va avea ca destinaþie finalã tot Bacãul natal, dupã ce va strãbate însã, pe rând, Iaºi, Vaslui, Tecuci, Galaþi, Tulcea, Constanþa, Cãlãraºi, Bucureºti, Alexandria, Caracal, Craiova, Turnu Severin, Timiºoara, Arad, Ora-

dea, Satu Mare, Sighetul Marmaþiei, Câmpulun Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava, Botoºani, Bacãu, Braºov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj, Dej, Bistriþa, Reghin, Gheorgheni, Miercurea Ciuc ºi Comãneºti. „Varianta e simplã. Tu cumperi kilometri (...) eu pedalez ºi, împreunã, vom face diferenþa în vieþile a 28 de tinere”, scrie Anton Duma pe contul sãu de pe o reþea de socializare.

O cãlãtorie spre sine ºi o mânã de ajutor întinsã altora De vorbit, vorbeºte mereu despre sine în cuvinte puþine ºi extrem de simple. Are cultul prieteniei ºi crede cã fiecare om este dator în viaþã sã îi ajute pe aceia pe care îi poate ajuta, în mãsura în care poate. Aseamãnã turul sãu prin lume cu bicicleta cu o oportunitate extraordinarã de a cunoaºte oameni, dar ºi cu o posibilitate de explorare a lumii ºi a propriei vieþi. ªi crede cã aceastã cãlãtorie a lui nu va

face decât sã îi ajute pe alþii sã porneascã mai lesne în propria lor cãlãtorie. Prin lume, prin viaþã.

A parcurs pânã acum, cu bicicleta, mai bine de 60.000 de kilometri, în peste 35 de þãri ale Europei, ºi a ajuns pânã în Laponia, unde i-a oferit ofrandã lui Moº Crãciun o batistuþã primitã în dar de la mama sa ºi alte câteva lucruºoare cu însemne româneºti. A bãtut Europa de la un capãt la altul vreme de 540 de zile, cu doar 200 de euro în buzunar, urmându-ºi visul ºi ascultând de vocea copilului dinlãuntrul sãu.

Iar sieºi, cãlãtoria prin lume, dar ºi prin România, i-a fost prilejul nimerit pentru a cunoaºte oameni excepþionali.

Oameni aproape necunoscuþi, dar despre care crede cã sunt cu atât mai valoroºi cu cât nu se tem de povara anonimatului, cãci truda lor cinstitã ºi rodul muncii lor aduce bucurie ºi împlinire multora. Anton Duma scrie adesea despre ei, în cuvinte simple, însã încãrcate de suflet. În momentele lui de rãgaz, aºteptând sã i se termine mâncarea, pe care ºi-o pregãteºte lângã cort, sub cerul liber, în lanurile

de floarea soarelui, Anton Duma scrie cronica fiecãrei astfel de întâlniri admirabile. Pentru cã, în pofida faptului cã e drumeþ prin þarã ºi prin lume, Anton Duma ºtie ºi simte momentul nimerit ca sã adaste, spre a se bucura, fie ºi numai preþ de câteva clipe, de compania unor oameni pe care îi preþuieºte. Pentru ceea ce ei sunt. ªi pentru coloana lor vertebralã.

A primit recent în dar, în timpul vizitei de zilele trecute la Timiºoara, o ie, cusutã de mânã de Leontina Prodan.

Despre care Anton Duma scrie cã este „nu doar o persoanã, ci este o poveste în care orice român se regãseºte”.

Cãci, de când pedaleazã prin lume, Anton Duma s-a deprins ºi sã cearnã oamenii printr-o sitã deasã, care îi îngãduie sã treacã pe aceia pe care ciclistul îi socoteºte vrednici de preþuirea lui.

S-a întâlnit, rând pe rând, cu oameni simpli ºi cu ambasadorul Olandei la Bucureºti, Matthijs van Bonzel. ªi multe alte persoane ori reprezentanþi ai unor companii ºi-au oferit deja sprijinul, donând sume de bani în contul „Asociaþiei Betania”.

Timiºoara, pe harta turneului caritabil seara de 13 iulie la Tam Tam, Anton Duma le-a fost prezentat chiar de Carol Varga, maestrul ghizilor de cicloturism din Banat.

Astfel ºi-a scris Anton Duma istoria trecerii sale prin Timiºoara, „Pedalând pentru Betania”, într-un demers menit sã converteascã ºi kilometrii României, dar ºi întreaga sa trudã în bani care le vor sluji drept ajutor celor 28 de fete-victime ale traficului de fiinþe umane ori revocate din centrele de plasament, ce sunt asistate în prezent de Asociaþia Betania, din Bacãu, prin intermediul Centrului de Inte-

de 24 de ani un reper al cetãþii

grare a Tinerilor.

Au susþinut proiectul, pânã în acest moment, când mai sunt de parcurs mai bine de 3.000 de kilometri, 24 de donatori, cu toþii înscriºi pe pagina de internet a Asociaþiei Betania.

Tuturor celor care doresc sã susþinã, dupã posibilitãþile pe care le au, proiectul promovat, cu generozitate ºi efort, de ciclistul Anton Duma, le stau la dispoziþie informaþii despre posibilitãþile de a dona, la adresa de internet: http://www.asociatiabetania.ro/ pedalezpentrubetania/donatii/.

Foto Anton Duma

Pe durata ºederii sale la Timiºoara a avut rãgazul sã se întâlneascã aici cu un alt împãtimit al cicloturismului, Lucian Balea. ªi a gãsit ºi rãgazul de a strãbate centrul istoric al oraºului, dar ºi sã îºi petreacã niºte ceasuri alãturi de prieteni de-ai lui timiºoreni, la Bike Kitchen, un loc inspirat dintr-un concept preluat de la Viena, unde cicliºtii pot învãþa sã îºi repare singuri bicicletele, cu ajutorul meºterilor casei ºi folosind uneltele ce le sunt puse acolo la dispoziþie. Asta în vreme ce se împãrtãºesc, în fugã, cu gustãri pregãtite chiar în atelier. Iar celor prezenþi în

Anton Duma alãturi de Lucian Balea

eveniment

17 - 20 iulie 2014

3

Împãrþirea banilor de drumuri pe zona de vest a þãrii, „secret de stat” De mai bine de jumãtate de an, un deputat hunedorean încearcã sã afle cum s-au împãrþit anul trecut banii de investiþii ai Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara. ªi tot de atâta timp Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine evitã un rãspuns clar pe aceastã temã, deºi e vorba de simpla repartizare a unor bani publici. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Rãspunsuri pe lângã subiect

Parlamentar: „E o opacitate absolut nejustificatã” Deputatul Radu Bogdan Þîmpãu

Foto TIMPOLIS

Bãnuind cã ar exista o serie de alocãri de fonduri pe criterii discutabile, un deputat hunedorean PNL Radu Bogdan Þîmpãu a solicitat, la sfârºitul anului trecut, o situaþie a împãrþirii pe judeþe a banilor de investiþii alocaþi Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara. În primã fazã, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine, sugerând cã nu a înþeles corect întrebarea, a fãcut referire la bugetul pe 2014, care, la momentul acelui prim rãspuns, încã nu era stabilit. Deputatul hunedorean a revenit în luna februarie asupra solicitãrii sale, precizând: „În rãspunsul primit, am constatat cu surprindere cã în cele comunicate v-aþi raportat la anul 2014, singura referire la anul 2014 fiind legatã de previziunile bugetare”.

Dupã aceastã revenire, abia zilele trecute Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii

Strãine a catadicsit sã formuleze un rãspuns care nu clarificã nimic, în sensul cã evitã sã precizeze ºi de aceastã datã felul în care s-au împãrþit anul trecut banii DRDP Timiºoara. Astfel, Departamentul guvernamental susþine cã anul trecut Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara a primit suma de 59.383.390 de lei, din care mai mult de o treime, adicã 21.914.307 lei, pentru servicii pregãtitoare privind gestionarea drumurilor publice respectiv, „Cadastrul drumurilor, servicii de pazã, întocmire documentaþii, monitorizarea ºi controlul mijloacelor de transport”. În ceea ce priveºte repartizarea pe judeþe, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine nu dã niciun rãspuns concret, deºi aceste alocãri ar trebui sã fie extrem de transparente, fiind vorba despre bani publici. Singurul lucru precizat în acest sens este cã repartizarea pe fiecare subunitate teritorialã s-a fãcut þinând cont de numãrul de kilometri aflaþi în administrarea fiecãrei unitãþi teritoriale , natura ºi intensitatea traficului de pe fiecare drum, starea tehnicã ºi de „eliminarea operativã a situaþiilor provocate de calamitãþi naturale pânã la executarea unor lucrãri definitive”.

Modul în care s-au împãrþit anul trecut banii de investiþii ai Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara este þinut la secret spune cã nu e prima oarã când nu i se rãspunde concret sau nu i se rãspunde deloc la interpelãrile transmise Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine ºi Ministerului Transporturilor, ºi cã la toamnã va depune o moþiune în acest sens, pentru lipsa de transparenþã a acestor structuri. „Este o opacitate absolut nejustificatã, þinând cont de faptul cã vorbim despre bani publici. Eu am cerut o situaþie pe judeþe a repartizãrii de sume, tocmai pentru cã aveam

informaþii neoficiale legate de alocãri de sume în mod discreþionar. Mi s-a rãspuns în prima fazã cã nu e gata bugetul pentru anul 2014, deºi eu cerusem informaþii despre sumele alocate în 2013, dupã care nu mi s-a furnizat informaþia legatã de repartizarea pe judeþe a fondurilor. Aºa se întâmplã atunci când o anumitã majoritate formatã în Parlament îi permite executivului sã nu mai þinã cont de legislativ” , ne-a declarat deputatul hunedorean.

Radu Bogdan Þîmpãu

Niciun proiect pentru rezervaþiile naturale degradate, din Timiº Deºi Timiºul este unul dintre judeþele afectate de poluare industrialã masivã, iar Timiºoara este indicatã ca unul dintre cele mai prãfuite oraºe europene, proiectele de mediu implementate pe plan local rãmân foarte puþine, ºi, o parte, au niºte termene de implementare extrem de strânse. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Multe proiecte cu implementare 0% La solicitarea Parlamentului, Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice a fãcut publicã o listã a proiectelor implementate cu fonduri europene nerambursabile în Timiº. Lista, nu foarte stufoasã, cu prinde destule proiecte la care stadiul de implementare în momentul de faþã este extrem de redus.

Astfel, lista începe cu proiectul de „Extindere ºi modernizare a sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare din judeþul Timiº”, care prevede tratarea ºi distribuþia apei potabile, precum ºi tratarea ºi colectarea apei uzate pentru 11 unitãþi primãrii, ºi care acoperã zece aglomerãri – Buziaº, Ciacova, Deta, Fãget, Gãtaia, Jimbolia, Recaº, Sãcãlaz, Sânnicolau Mare ºi Timiºoa-

ra. Stadiul fizic de realizare al acestui proiect este de 36,37%. Urmãtorul pe listã este celebrul proiect legat de „Sistemul de management integrat al deºeurilor solide în judeþul Timiº”, prin care s-a realizat Deponeul de la Ghizela, proiect la care data scadenþei este la finalul acestui an, ºi din care s-a realizat 75%. Cel mai bine se stã la proiectul derulat de ani buni la Colterm, ce vizeazã retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare, pentru conformarea la normele de protecþia mediului privind emisiile poluante în aer. Aici data finalizãrii este 31 decembrie 2014, însã stadiul fizic al proiectului este de 95,58%.

Dupã care urmeazã lista proiectelor într-un stadiu incipient de realizare. Astfel, pentru proiectul „Elaborarea planului de management integrat pentru Lunca Timiºului ºi Pãdurea Macedonia”, deºi contractul de finanþare s-a semnat în noiembrie 2011, stadiul fizic de realizare este de doar 3,77%. E, oricum, mai bine decât proiectul de Refacere consolidãri canal Bega, la care stadiul fizic al realizãrii, indicat de Ministerul Mediului este de 0%. ªi în exact acelaºi stadiu e indicat ºi un proiect similar din judeþ – „Regularizarea pârâului Pogãniº ºi a afluenþilor pe sectorul Brebu – confluenþã râu Timiº, la care s-a semnat contractul pe 30 octombrie 2013.

Niciun proiect pentru ariile protejate Dupã cum se poate observa, în aceastã listã de proiecte de mediu cu fonduri europene, mai mult decât modestã raportatã la un judeþ de mãrimea Timiºului, nu se regãseºte nici mãcar un singur proiect destinat rezervaþiilor ºi ariilor protejate din Timiº, deºi multe sunt într-un stadiu avansat de degradare, În Timiº existã habitate naturale pentru care, în ultimii ani, nu au mai fost alocate niciun fel de fonduri pentru protejare ºi conservare. Deºi existã un parc natural, 14 rezervaþii ºi monumente ale naturii de interes naþional, patru arii naturale protejate de interes judeþean, 19 situri de interes comunitar ºi 11 arii de protecþie specialã avifaunisticã, o bunã parte dintre ele sunt ale nimãnui. Oficial, multe dintre ele nu sunt administrare de nimeni, fãcând obiectul unui ping-pong între administraþia centralã ºi cea localã.

Agenþia pentru Protecþia Mediului realiza în urmã cu ceva timp un top al celor mai degradate habitate naturale, clasament condus de cãtre Rezervaþia Ornitologicã de la Satchinez, pentru care, culmea, începând din anii ’90 s-au cheltuit sume imense din finanþãri europene pentru protejarea ºi amena-

Rezervaþia Ornitologicã de la Satchinez, unul dintre cele mai degradate habitate naturale jarea zonei. Probabil cã finanþatorii acestor proiecte ar fi ºocaþi sã vadã ce s-a ales de eforturile lor ºi de sutele de mii de euro investiþi în zonã.

Alãturi de Rezervaþia de la Satchinez, lista ariilor protejate din Timiº afectate de degradare este completatã de Pãdurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igriº, Lunca Pogãniºului ºi zona de luncã a Mureºului. La acestea se adaugã alte arii protejate care necesitã reabilitare: arboretumul de la Bazoº (cu specii exotice), acumularea de apã de la Murani - Piºchia (renumitã pentru fauna diversã: fazani, cerbi lopãtari, mistreþi, pãuni, specii de pãsãri rare, cum ar fi barza

neagrã), parcul Buziaº sau lacul Surduc. Agenþia pentru Protecþia Mediului a mai remarcat degradarea accentuatã a pãdurilor din zona Nãdrag ºi degradarea zonei fosilifere Rãdmãneºti (cu specii rare de moluºte ºi gasteropode). „Primãriile nu par interesate sã dezvolte acest gen de proiecte, preferând, dacã reuºesc sã acceseze fonduri europene, proiectele pentru infrastructurã”, spune Sretko Milanovici, biolog muzeograf la Secþia de ªtiinþele Naturii a Muzeului Banatului. Tocmai de aceea, Ministerul Mediului, prin structurile sale, ar fi trebuit sã se ocupe de implementarea unor astfel de proiecte.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

17 - 20 iulie 2014

Timiºul, campion la subvenþii acordate operatorilor de transport feroviar privaþi l Aceasta deºi, teoretic, costurile de exploatare sunt mult mai mici

ca în alte zone, datoritã reliefului Structura timiºoreanã a Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã atrãgea atenþia, recent, cã în Timiº este foarte profitabil pentru antreprenorii privaþi sã exploateze calea feratã a Statului. Aceasta pentru cã, fiind trasee în zonã de ºes, sunt consumuri de carburant minime, iar subvenþiile asigurã un profit impresionant. Parcã pentru a confirma aceste informaþii, zilele trecute a fost publicatã în Monitorul Oficial decizia Guvernului prin care se stabileºte cuantumul subvenþiilor date pentru traseele din pachetul minim social, exploatate de operatori privaþi.

Pentru Timiº, acestea sunt foarte mari, raportate la alte judeþe, ºi, în plus, le depãºesc pe cele acordate CFR pentru aproximativ aceeaºi zonã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un regim special Zilele trecute a apãrut în Monitorul Oficial Actul adiþional nr. 1/2014 la Contractul de activitate a Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR SA pentru perioada 2012 - 2015, aprobat prin hotãrâre de guvern, act adiþional în care se stabilesc subvenþiile date de stat pentru traseele feroviare din acel aºa-numit pachet social minim. E vorba despre traseele în care sunt incluse trenuri care trebuie sã circule, orice s-ar întâmpla. În lista lungã de trasee, se poate observa cã în Timiº, pe traseele închiriate operatorilor privaþi, se acordã unele dintre cele mai mari subvenþii din þarã. De exemplu, pe traseul Nerãu

plus, nu o datã s-au vehiculat informaþii conform cãrora Statul plãteºte cu promptitudine aceste subvenþii operatorilor privaþi, în timp ce, în cazul subvenþiilor datorate Statului, amâna pe termene foarte lungi aceste plãþi”, ne-a declarat Petricã Stoian, liderul timiºean al federaþiei sindicale feroviare “Miºcare-Comercial”.

Investiþii uitate

În Timiº, pe traseele închiriate operatorilor privaþi, se acordã unele dintre cele mai mari subvenþii din þarã - Timiºoara Nord via Sânandrei, se acordã o subvenþie de 464 de lei pe kilometru pe zi, pe Lovrin - Timiºoara Nord subvenþia este de 327,5 lei pe kilometru pe zi, pe Sânnicolau Mare Aradu Nou, 540 de lei pe zi, pe kilometru, iar pe Reºiþa Nord - Timiºoara Nord, chiar de 852 de lei pe kilometru, pe zi. În acelaºi timp, pe unele trasee regionale rãmase la stat, cum e Ilia Lugoj, CFR primeºte o subvenþie pe zi pe kilometru de doar 82 de lei.

Acesta în condiþiile în care pe raza de activitate a Sucursalei Regionale CFR Timiºoara au fost închiriate peste 40% din totalul liniilor de cãi ferate (circa douã treimi din judeþul Timiº), în timp ce în alte zone ale þãrii aceste înstrãinãri nu au amploarea din Banat. „Persistã suspiciunile privind orientarea predilectã, spre partea de vest a României, a conducerii CFR, privind stabilirea secþiilor neinterope-

rabile. Nu este o coincidenþã, ci este tentaþia operatorilor privaþi spre zonele de ºes, deoarece constituie un imens avantaj în exploatarea, întreþinerea liniilor, unde sunt curbe ºi lucrãri de artã puþine, respectiv cheltuieli mai mici pentru remorcarea trenurilor”, spun reprezentanþii Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã, care afirmã cã în zona de ºes costurile carburantului pentru tractarea trenurilor sunt mai mici decât într-o zonã de ºes sau de munte. În acest context, este ciudat faptul cã, pe aceeaºi zonã, cu aproximativ aceleaºi forme de relief, deci care implicã aproximativ aceleaºi costuri, Statul acordã mult mai mulþi bani, ca subvenþie, operatorilor privaþi. În plus, conform unui act normativ publicat anul trecut, compensaþia acordatã pentru pachetul minim social aprobat în transportul feroviar de cãlãtori se distribuie 20%, în funcþie de in-

dicatorul cãlãtori pe kilometru, ºi 80%, în funcþie de indicatorul tren/kilometru. Este un alt mod de a spune cã ministerul nu e interesat câþi cãlãtori sunt în trenurile operatorilor privaþi, pe traseele respective. Totuºi, acelaºi document precizeazã cã pentru fiecare operator de transport feroviar de cãlãtori procentul maxim al compensaþiei nu poate depãºi 75% din totalul veniturilor pentru trenurile Interregio ºi 85% din total venituri pentru trenurile Regio, ceea ce înseamnã cã Statul aproape subvenþioneazã integral cãlãtoria trenurilor pe anumite trasee.

“Operatorii privaþi sunt foarte interesaþi de aceste subvenþii, poate, în unele cazuri mai mult decât de banii obþinuþi prin vânzarea de bilete pe traseele respective. Probabil cã, în majoritatea situaþiilor, dacã s-ar sista acordarea acestor subvenþii, s-ar rezilia de a doua zi contractele de închiriere. În

Acelaºi act adiþional publicat zilele trecute în Monitorul Oficial consemneazã ºi investiþiile pe care Statul intenþioneazã sã le facã în perioada urmãtoare în infrastructura feroviarã.

Parcurgând lista, se poate observa nu cã Timiºoara sau Timiºul, ci, cã, în general, toatã zona de vest, este cvasiabsentã din programul de investiþii, Guvernul declarând ca prioritate investiþii de genul reabilitarea ºi modernizarea liniei de cale feratã Bucureºti Bãneasa - Feteºti, reabilitarea ºi modernizarea liniei de cale feratã Câmpina - Predeal, reabilitarea liniei de cale feratã Braºov-Sighiºoara – majoritatea proiectelor fiind centrate pe zona centralã a þãrii.

Aceasta, deºi starea infrastructurii pe multe trasee din vestul þãrii este extrem de proastã ºi în condiþiile în care pe relaþia Bucureºti - Timiºoara sunt porþiuni pe care se circulã ºi cu 10 - 15 kilometri pe orã, din cauza stãrii cãii ferate. Coform unor structuri sindicale, relaþia Timiºoara - Bucureºti a ajuns sã fie cea mai proastã linie interoperabilã din vestul þãrii, pe segmentul Lugoj - Caransebeº, ºi se poate constata cum, de la an an la an, durata cãlãtoriei Timiºoara - Bucureºti se lungeºte, din cauza limitãrilor de vitezã cauzate de starea infrastructurii.

Reabilitarea Gãrii de Nord, „în proiect” men concret legat de momentul începerii acestui proiect. Aceasta, deºi Bucureºtiul poartã întreaga responsabilitate pentru cã Gara de Nord Timiºoara aratã deplorabil.

La sfârºitul anului trecut, TIMPOLIS fãcea publicã în premierã informaþia cã finanþarea BERD pentru reabilitarea Gãrii de Nord a fost pierdutã. Oficial, motivul pentru care s-a pierdut finanþarea din partea BERD pentru reabilitarea Gãrii de Nord Timiºoara este legat de litigiile cu foºtii contractanþi, care au dus, în cele din urmã, la expirarea perioadei în care se puteau lua banii. Este vorba despre litigiul cu societatea Poldmir Construction ltd. Israel tranºat, dupã cum prevedea contractul, la Paris, la Curtea de Arbitraj Internaþional, precum ºi cel cu o societate belgianã aleasã de reprezentanþii Ministerului Transporturilor, cu care s-a încheiat iniþial un contract de consultanþã referitor la reabilitare ºi

de 24 de ani un reper al cetãþii

care nu a dorit sã renunþe la contractul de consultanþã încheiat în 2005.

Procedura a fost complicatã ºi a durat foarte mult timp, existând, dupã cum era de aºteptat, divergenþe legate de acceptarea unor experþi care sã fie agreaþi de ambele pãrþi, pentru efectuarea unei expertize legate de stadiul lucrãrilor ºi analiza contractelor. Însã, conform unor informaþii vehiculate recent, se putea organiza licitaþie pentru gãsirea unui nou contractant, chiar dacã erau aceste litigii pe rol.

Rãmâne ca, poate, într-un audit viitor fãcut la nivelul central al C.F.R., Curtea de Conturi sau Corpul de Control al Guvernului sã analizeze ºi sã precizeze clar cine poartã responsabilitatea pentru pierderea finanþãrii pentru garã. Între timp, însã, nu pare sã se miºte nimic în sensul gãsirii unei noi surse de finanþare, iar problema, deºi se ºtia de ea încã de la finalul anului trecut, a

Foto TIMPOLIS

Cei care mai sperã cã Guvernul va rezolva rapid problema reabilitãrii Gãrii de Nord, care treneazã nu de ani, ci de zeci de ani, se pot convinge cã speranþele nu le sunt susþinute de realitate, întrucât, în acest document recent Guvernul considerã prioritate proiectele aflate deja în execuþie, respectiv modernizarea unor staþii de cale feratã din România – etapa a IV-a, care include 15 staþii: Râmnicu Vâlcea, Slatina, Reºiþa Sud, Piatra-Neamþ, Sfântu Gheorghe, Piteºti, Târgu Mureº, Giurgiu, Bistriþa Nord, Botoºani, Brãila, Cãlãraºi Sud, Slobozia Veche, Vaslui, Zalãu.

Cât despre reabilitarea Gãrii de Nord, aceasta apare la categoria “proiecte propuse”, alãturi de mall-ul de la Bucureºti Nord, respectiv “modernizarea ºi reabilitarea Complexului c. f. Bucureºti Nord cu transformarea zonelor adiacente în centru comercial”. Evident, nu se specificã niciun fel de ter-

Gara de Nord Timiºoara, în aceeaºi stare jalnicã în care o ºtim de ani ºi ani fost ignoratã cu desãvârºire la adop- rea antreprenorilor ºi derularea litigiitarea bugetului pe acest an, când s-au lor cu aceºtia au fost gestionate de la aprobat fonduri pentru investiþii. nivelul conducerii centrale a CFR, deºi Marea problemã legatã de pro- e greu de crezut cã, dacã problema siectul de reabilitare a Gãrii de Nord ar fi delegat pe plan local, s-ar fi reuºit este cã, deºi e o problemã localã, cu o gestionare mai dezastruoasã a acesimplicaþii serioase pe plan judeþean ºi tei lucrãri decât cea doveditã de oficiaregional, ea continuã sã fie gestionatã lii de la nivel central care s-au ocupat de la nivel central. Practic, contracta- de acest contract.

cazuisticã

17 - 20 iulie 2014

5

Directorul din Ministerul Economiei reþinut de DNA avea nevoie de betonul luat mitã pentru o casã din Ghiroda Directorul general al Direcþiei Generale Politici Industriale ºi Mediul de Afaceri din Ministerul Economiei, Gabriel Rãsvan Toader, reþinut de DNA, fiind acuzat cã ar fi luat mitã beton de la reprezentantul unei firme, în schimbul unor avize necesare la autorizarea unui antrepozit fiscal.

TIMPOLIS

Gabriel Rãsvan Toader, director general al Direcþiei Generale Politici Industriale ºi Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri a fost reþinut de DNA, marþi, suspectat cã ar fi luat mitã. În acelaºi dosar au fost reþinuþi Stelian Vlãduþ Tulcan, reprezentant al unei societãþi comerciale, pentru dare de mitã, ºi Argentina Carla Postolache, pentru complicitate la luare de mitã.

Potrivit ordonanþelor de reþinere, în baza unor înþelegeri anterioare, din perioada decembrie 2011 - mai 2012, Gabriel Rãsvan Toader, prin intermediul Argentinei Postolache, ar fi pretins

de la Stelian Tulcan, în cursul lunii mai 2012, contravaloarea unei cantitãþi de 48 metru cubi de beton, în valoare totalã de peste 14.4500 de lei. Pentru acest „serviciu”, afirmã procurorii anticorupþie, în contextul autorizãrii unui antrepozit fiscal, Toader Gabriel Rãsvan trebuia sã avizeze lista cu semifabricatele ºi produsele finite înscrise în nomenclatorul de fabricaþie ºi sã avizeze asimilarea, din punct de vedere al accizelor, a produselor energetice cu produse pentru care sunt stabilite accize în cazul societãþii comerciale reprezentate de Tulcan Stelian, lucru care s-a ºi întâmplat la data de 22 mai 2012. DNA mai spune cã toatã cantitatea de beton pretinsã a fost achitatã în întregime de cãtre Tulcan, prin intermediul firmei pe care o reprezenta. „Cantitatea de 48 mc de beton a fost utilizatã de cãtre numitul Toader Gabriel Rãsvan la construirea unui imobil în zona localitãþii Ghiroda, judeþul Timiº”, se mai aratã în ordonanþele de reþinere.

Procurorii DNA au fost ajutaþi în acest caz de Direcþia Judeþeanã de Informaþii Arad a Serviciului Român

de Informaþii ºi de Serviciul Judeþean Anticorupþie Bihor al Direcþiei Generale Anticorupþie.

Fostul director al Direcþiei Generale Politici Industriale ºi Mediul de Afaceri din Ministerul Economiei, Rãsvan Toader, are trei terenuri, un apartament, o maºinã de teren, conturi cu peste 20.000 de euro ºi tablouri ºi bijuterii de aproape 40.000 de euro, potrivit declaraþiei de avere, anunþã Mediafax. Terenul din Timiº a fost cumpãrat în perioada 2010 - 2011, împreunã cu soþia, Mihaela Toader.

Potrivit documentului citat, Toader are bijuterii cu o valoare estimatã de aproximativ 19.000 de euro ºi tablouri cu o valoare de aproximativ 20.000 de euro, ambele dobândite în intervalul 1997 - 2011.

Acesta are douã conturi curente, la BCR ºi Banca Transilvania, 7.500 de euro, respectiv 10.000 de lei, ºi un depozit bancar deschis la Raiffeisen Bank în anul 2009 în care are 13.000 de euro. Totodatã, are 35.000 de euro reprezentând 34 de pãrþi sociale în societatea Avangdarde 2005, la Viena, ºi membru în Fundaþia pentru o Româ-

Rãsvan Toader nie modernã. Pentru aceste funcþii Toader a notat cã nu este remunerat.

El menþioneazã cã este ºi membru, neretribuit, al PNL. La capitolul datorii, Toader are un credit contractat în 2007 de la BCR în valoare de 20.000 de euro.

Acesta are trecute în declaraþie venituri de 36.000 de lei obþinute în postul de director general la Ministerul Economiei, aceeaºi sumã fiind încasatã anual ºi de soþia sa Mihaela Toader, care este consilier la Administraþia Prezidenþialã.

Peste o sutã de percheziþii la membrii unei grupãri suspectate de fraude informatice Procurorii DIICOT fac miercuri peste o sutã de percheziþii în Timiº, Dolj ºi Bucureºti, la membrii unei grupãri suspectate de trafic de substanþe psihoactive ºi fraudarea societãþilor de transferuri monetare din centrul ºi sud-estul Europei. În paralel sunt fãcute percheziþii similare în Franþa.

Surse judiciare au declarat azi, citate de Mediafax, cã percheziþiile au loc într-un dosar în care sunt vizate peste o sutã de persoane, suspectate cã fac parte dintr-o grupare infracþionalã cu caracter transfrontalier. Potrivit surselor citate, anchetatorii au descins la aproximativ 120 de adrese, din judeþele Ti-

miº ºi Dolj, precum ºi din Bucureºti. La percheziþii participã procurorii DIICOT Craiova ºi unitãþi ale Jandarmeriei din mai multe judeþe, acþiunea fiind sprijinitã de SRI ºi DIPI. Procurorii au stabilit, în urma investigaþiilor, cã gruparea infracþionalã cu caracter transfrontalier, care ar fi fost constituitã în 2012, acþiona pe trei paliere, respectiv trafic de substanþe psihoactive, trafic de substanþe chimice ºi fraudarea societãþilor de transferuri monetare din centrul ºi sud-estul Europei.

Membrii grupãrii introduceau un virus, respectiv un program malware, în sistemele informatice ale firmelor de transferuri monetare, iar cu ajutorul unui alt sistem informatic, in-

clusiv prin telefonul mobil, puteau controla sistemele informatice infectate ale societãþilor de transfer monetar. În acest fel erau introduse date false cã s-ar fi expediat sume de bani de cãtre un expeditor fictiv cãtre un beneficiar, iar membrii grupãrii se duceau ºi ridicau banii, de regulã din România, au precizat sursele citate Prejudiciul produs în acest fel a fost estimat la peste un milion de dolari, au mai spus sursele citate. Aproximativ o sutã de persoane vizate de anchetã au fost duse miercuri la audieri, la DIICOT Craiova. În paralel cu acþiunea din România, au loc percheziþii în Franþa, la membri ai grupãrii intracþionale transfrontaliere, au precizat sursele citate. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

17 - 20 iulie 2014

Timiºul se menþine sub media promovabilitãþii înregistrate la nivel naþional l La trei licee nu existã niciun elev promovat

Un sistem de învãþãmânt anacronic, care le întreþine elevilor iluzia cunoaºterii

Trei licee tehnologice din Timiº nu au avut niciun elev promovat la bacalaureat, iar la alte 23 de licee au promovat mai puþin de zece elevi din totalul celor înscriºi. Cifre care poziþioneazã Timiºul sub media naþionalã a promovabilitãþii. Responsabili pentru rezultatele obþinute de elevi se fac mai mulþi factori.

Printre care slaba calitate a pregãtirii individuale a elevilor, numeroasele vicii ale sistemului, care se dovedeºte prea rigid ºi complet inadecvat cerinþelor pieþei de muncã, dar ºi din ce în ce mai precara pregãtire profesionalã a cadrelor didactice. ligia.hutu@timpolis.ro

Contestaþiile au modificat cu un procent rata de promovare Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº a fãcut cunoscute, zilele trecute, rezultatele examenului de bacalaureat, dupã analizarea contestaþiilor.

Potrivit datelor furnizate de inspectorul ºcolar general Aura Danielescu, dupã etapa contestaþiilor, alþi 49 de candidaþi au promovat examenul de bacalaureat, fapt care a modificat uºor procentul de promovabilitate în judeþ, de la 56,09%, cât a fost anunþatã iniþial promovabilitatea totalã (promoþia curentã ºi promoþiile anterioare), la 57,19%. Cu acest rezultat, Timiºul se menþine sub media promovabilitãþii înregistrate la nivel naþional (60,65%) dupã soluþionarea contestaþiilor. În ceea ce priveºte promovabilitatea promoþiei curente, dupã analiza-

rea contestaþiilor, procentul a crescut de la 62,89% la 63,91%, în vreme ce promovabilitatea promoþiilor anterioare s-a modificat de la 22,89%, iniþial, la 24,34%, dupã soluþionarea contestaþiilor.

Din analiza datelor care reflectã situaþia notelor obþinute de elevi în urma soluþionãrii contestaþiilor rezultã cã o parte dintre acestea s-au soldat cu mãrirea notelor. Astfel, dacã înainte de soluþionarea contestaþiilor, 329 de elevi au fost evaluaþi cu note între 9 ºi 9,99, dupã soluþionarea acestora numãrul elevilor situaþi pe acest segment a crescut la 338. Pe segmentul notat cu note între 6 ºi 6,99, numãrul elevilor a crescut de la 748 la 790.

Numãrul notelor mãrite în urma soluþionãrii contestaþiilor a fost de 234, numãrul notelor care au fost micºorate a fost de 195 ºi au rãmas neschimbate 627 de note. Din totalul modificãrilor de note, ajustãri pozitive au fost operate, cu 0 pânã la 0,5 puncte, în 42 de situaþii, cu 0,5 pânã la 1 punct în 149 de situaþii, cu 1 pânã la 1,5 puncte în 40 de situaþii ºi cu mai mult de 1,5 puncte în doar 3 situaþii.

Scãderi de note au fost operate, cu 0 pânã la 0,5 puncte, în 37 de situaþii, cu 0,5 pânã la 1 punct în 110 situaþii, cu 1 pânã la 1,5 puncte în 47 de situaþii ºi cu mai mult de 1,5 puncte într-o singurã situaþie. În total, în urma soluþionãrii contestaþiilor, s-au înregistrat 234 de situaþii în care notele au crescut în urma recorectãrii lucrãrilor, 195 de situaþii în care notele au fost micºorate ºi 627 de note care au rãmas neschimbate, în urma soluþionãrii contestaþiilor.

Fãrã media 10 În topul liceelor cu cea mai bunã

de 24 de ani un reper al cetãþii

promovabilitate la examenul de bacalaureat (prima sesiune din 2014) conduce Liceul de Informaticã „Grigore Moisil”, cu 99,26% promovabilitate totalã, un singur candidat respins, 135 de candidaþi promovaþi, dintre care 43 cu medii cuprinse în intervalul 9 9,99, urmat de Colegiul Naþional Bãnãþean, cu 96,74% promovabilitate, 7 candidaþi respinºi, 208 reuºiþi, 72 cu medii cuprinse în intervalul 9 - 9,99, ºi Colegiul Naþional „C.D. Loga”, cu 96,21% promovabilitate, 8 candidaþi respinºi, 203 reuºiþi, dintre care 62 cu medii cuprinse în intervalul 9 - 9,99.

Trei licee cu promovalbilitate zero La polul opus, s-au situat Liceul Tehnologic Agricol Orþiºoara, Liceul Tehnologic „Cristofor Nako”, din Sânnicolau Mare, ºi Liceul Tehnologic „Petru Mitroi” din Biled, la care niciunul dintre elevii înscriºi la examenul de bacalaureat nu a promovat.

Liceul Particular „Henri Coandã”, din Timiºoara, a înregistrat un singur elev promovat, în vreme ce Colegiul Tehnic de Vest, din Timiºoara, Liceul Teoretic „Socrates” ºi Liceul Teoretic Special „Iris”, din Timiºoara, au înregistrat doi elevi promovaþi. La Liceul Tehnologic Agricol „Petru Botiº”, din Timiºoara, ºi la Liceul Tehnologic Industrial de Transporturi Auto Timiºoara au fost declaraþi promovaþi câte trei elevi, iar la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Liceul „Ioan Slavici” ºi Liceul UCECOM „Spiru Haret”, din Timiºoara, câte ºase elevi au fost declaraþi promovaþi la prima sesiune din acest an a examenului de bacalaureat.

Identificarea cauzelor reale ºi a problemelor de fond care au condus la rezultatele obþinute de elevi la examenele de evaluare naþionalã din acest an, precum ºi generarea unor dezbateri capabile sã susþinã o serie de acþiuni reformatoare ar putea constitui o parte din premisele dezirabilei însãnãtoºiri a sistemului românesc de învãþãmânt.

Un sistem despre care se apreciazã cã este anacronic, afectat de inerþie, dornic sã le întreþinã elevilor iluzia cunoaºterii ºi cã îºi propune, din raþiuni populiste, sã îi conserve în rândurile sale pe mediocri. În plus, sistemul rãmâne încã mult prea captiv în mâinile politicienilor, care dovedesc, fãrã scrupule, cã îl pot nimici cu o singurã trãsãturã de condei. Dovadã ºi controversata OUG 49/ 2014. Un sistem în care, însã, pare cã nimeni nu este tras la rãspundere, deºi o seamã de eºecuri sunt perpetuate nonºalant de mai mulþi ani. Înainte încã sã se fi stins ecourile generate de analiza la rece a rezultatelor obþinute de elevii claselor a XII-a ºi a XIII-a la examenul de bacalaureat, s-au iscat ºi discuþiile pe marginea controversatei OUG 49/2014, propunere legislativã care mutileazã brutal o parte din prevederile Legii Educaþiei Naþionale (Legea 1/2011), beneficiind, însã, de susþinerea explicitã a reprezentanþilor sindicatelor din învãþãmânt, dar ºi de opinii favorabile exprimate de cãtre reprezentanþii Consiliului Naþional al Rectorilor.

Referindu-se la întreg acest context ºi la modul în care Guvernul Ponta înþelege acum sã modifice conþinutul Legii 1/2011, profesorul universitar Mircea Miclea, unul dintre artizanii actualei Legi a Educaþiei Naþionale, a avertizat recent, într-un interviu acordat Ziare.com, asupra primejdiei reprezentate de modul intempestiv ºi neîntemeiat pe o documentare prealabilã a consecinþelor în care se urmãreºte introducerea acestor modificãri: „Mediocritatea ºi grupurile de interese se legitimeazã întotdeauna prin populism”.

Potrivit lui Mircea Miclea, „trãim într-o þarã în care înþelepciunea pixului e mai tare decât datele empirice” ºi analiza riguroasã care au premers adoptarea, în 2011, a actualei Legi a Educaþiei Naþionale. În plus, mai semnaleazã el, ceea ce se încearcã acum, prin prevederile OUG 49/2014, vizeazã doar cosmetizarea efectului, nu tratarea cauzelor care au condus la actuala stare de fapt ºi care are legãturã, printre altele, cu pregãtirea profesionalã precarã a cadrelor didactice, cu modul defectuos în care este întocmit curriculum-ul ºcolar, cu lipsa unei orientãri în carierã a elevilor ºi cu notarea distorsionatã a elevilor pe durata ºcolarizãrii, situaþie care nu face decât „sã le încurajeze elevilor iluzia cunoaºterii”.

Mircea Miclea

Daniel Funeriu „Realitatea este muºamalizatã, în loc ca ea sã genereze decizii ºi acþiuni reformatoare”, atenþioneazã prof. Mircea Miclea, relevând cã statisticile oferã indicii despre faptul cã aproximativ 40% dintre absolvenþii de liceu din acest an au dovedit cã nu pot face faþã standardelor naþionale de evaluare. „De cel puþin trei ani avem cam aceleaºi rezultate la Capacitate ºi Bacalaureat care, din pãcate, concordã cu rezultatele obþinute la PISA. A fost penalizatã vreo ºcoalã, vreun profesor sau director pentru aceste rezultate?

Nu. A iniþiat ministerul, aºa cum ar fi trebuit un program de intervenþie preventivã: sã identifice copiii, ºcolile cu risc ºi sã stabileascã un plan de mãsuri monitorizat riguros, pentru reducerea riscului de eºec? Nu!”. Potrivit aprecierii prof. Mircea Miclea, perpetuarea unei stãri de fapt, fãrã însã ca responsabilii din învãþãmânt sã caute sã ofere soluþii, probeazã obtuzitatea unui sistem care produce erori, dar nu face nimic ca acestea sã nu se repete.

La rândul sãu, într-un interviu recent acordat RFI, fostul ministru al Educaþiei Naþionale, Daniel Funeriu, a apreciat cã actualele propuneri de modificare ale Legii Educaþiei Naþionale vizeazã demolarea elementelor de calitate ºi descurajeazã performanþa, conducând astfel la scãderea standardelor în învãþãmântul preuniversitar ºi în cel superior ºi îngãduind osificarea în funcþiile de conducere a unor persoane, fãrã a se þine seama însã de performanþele lor profesionale. În plus, a mai opinat ºi fostul ministru Daniel Funeriu, avertizând asupra unui factor cauzator de neajunsuri în sistemul românesc de învãþãmânt, „90% din calitatea sistemului e datã de calitatea cadrelor didactice”.

actualitate

17 - 20 iulie 2014

7

Zeci de milioane de euro, pierdute de stat la importurile de legume ºi fructe l Prejudicii de 2,5 milioane de euro doar în zona de vest Unul dintre primele cazuri instrumentate de cãtre nou creata Direcþie Generalã Antifraudã Fiscalã, dupã o perioadã lungã de acalmie, a venit sã demonstreze ceea ce se ºtia de ani buni – faptul cã unul dintre polii evaziunii fiscale din România continuã sã rãmânã sectorul de comercializare de legume ºi fructe. Zona de vest rãmâne ºi ea una dintre principalele porþi de intrare în þarã a transporturilor de legume ºi fructe subevaluate, cu acordul ºi încurajarea tacitã a unora dintre autoritãþile statelor exportatoare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Evaziune record Inspectorii Direcþiei Generale Antifraudã Fiscalã au stabilit zilele trecute cã doar pe segmentul furnizãrii de legume ºi fructe cãtre marile lanþuri de magazine s-a fãcut, din 2012 pânã în prezent, o evaziune de peste 24 de milioane de euro, prin neplata TVA. Începând cu ianuarie 2014, inspectorii antifraudã fiscalã au analizat ºi monitorizat activitatea comercialã a 62 de firme, care au realizat importuri ºi achiziþii intracomunitare de legume ºi fructe, din ianuarie 2012 pânã în prezent.

Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcã ºi reprezenta liderul de piaþã în acest domeniu, pentru unii retaileri fiind chiar cel mai important furnizor, dupã valoarea contractelor.

Primul palier era constituit din 58 de firme-fantomã, înfiinþate pe numele unor oameni cu situaþie materialã grea, atât cetãþeni români, cât ºi arabi refugiaþi din zonele de conflict, care primeau între 100 ºi 200 de lei pentru fiecare firmã.

Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaþiile fiscale, fie refuzau sã le plãteascã ºi intrau în insolvenþã, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori ºi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit sã confere aparenþa legalitãþii ºi

2,5 milioane de euro sunt pierdute de stat la importurile de legume ºi fructe, doar în zona de vest seriozitãþii necesare colaborãrii cu marile lanþuri de retail.

Timp de doi ani ºi jumãtate, au fost descãrcate ºi comercializate sãptãmânal în România circa 570 de tone legume ºi fructe (28 de tiruri), cu predilecþie banane ºi portocale provenite din Franþa, Olanda, Grecia ºi Italia ºi citrice importate de la o firma din Turcia. În cazul achiziþiilor intracomunitare, TVA-ul aferent se înregistra cu taxare inversã, urmând sã fie colectatã la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziþii cu TVA deductibil de la firmele tip “fantomã” interpuse pe lanþul de comercializare. În cazul importurilor, obligaþiile fiscale erau preluate de aceleaºi firme-fantomã, iar societãþile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale.

Astfel, prin aceste mecanisme de fraudã, sumele încasate la bugetul de stat reprezentând TVA, în principal, ºi impozit pe profit, au fost foarte mici în comparaþie cu volumul achiziþiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate. De exemplu, valoarea livrãrilor din ultimul an cãtre retaileri a fost de aproximativ 100 de milioane euro, perioadã în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrânduse chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.

Dupã ce inspectorii Direcþiei Ge-

nerale Antifraudã Fiscalã au anunþat Poliþia, ofiþerii Direcþiei de Combatere a Crimei Organizate ºi procurorii DIICOT au organizat 46 de percheziþii ºi au ridicat 28 de persoane.

Nici zona de vest a þãrii nu avea cum sã nu fie integratã în aceastã reþea uriaºã de evaziune pe segmentul comercializãrii de legume-fructe. Recent, poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor Bihor, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului Judeþean, au descins la sediile unor firme ºi la locuinþele a patru persoane bãnuite de comiterea infracþiunii de evaziune fiscalã în domeniul achiziþiilor intracomunitare de legume-fructe, fiind efectuate percheziþii în municipiile Oradea, Satu Mare ºi Timiºoara.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat, doar pe partea de vest a þãrii este estimat la 2,5 milioane de euro. Într-un caz similar, anul trecut, în urma unei acþiuni a DNA, au avut loc peste 40 de percheziþii în judeþele Mureº, Bihor, Timiº ºi Constanþa, precum ºi în Bucureºti, la sediile unor distribuitori de legume-fructe. Ancheta a pornit dupã ce în colimatorul autoritãþilor intrase un cetãþean turc care deþine o societate comercialã cu sediul social la Târgu Mureº ºi care importã legume ºi fructe, pe care le distribuie mai multor societãþi din þarã, inclusiv unor firme din Timiº. ªi în acest caz prejudiciul

este fabulos. Cetãþeanul turc este suspectat de evaziune fiscalã în formã continuantã, fiind vizatã activitatea acestuia desfãºuratã pe o perioadã de aproximativ cinci ani.

Subevaluãri cu sprijinul autoritãþilor din þara exportatoare În vestul þãrii Serbia s-a remarcat în ultimii ani ca una din þãrile-sursã pentru produse agricole de import.

Problema acestor transporturi de fructe ºi legume este cã valorile de import, pe kilogram, cu care intrã în piaþã, sunt mai mici, uneori de zeci de ori, decât preþul cu care acestea se vând în pieþele agroalimentare din judeþ. Aceste preþuri mici care se regãsesc pe facturã sunt de fapt micºorate artificial, cu complicitatea unor autoritãþi sârbe, cu scopul de a se plãti sume extrem de mici ca taxe vamale. În aceste condiþii, mãrfurile de import tind sã devinã preponderente pe pieþele agricole. În cazul acestora sunt diferenþe extrem de mari între preþul din vamã ºi preþul de pe piaþã, lucru care ridicã un semn de întrebare ºi în ceea ce priveºte verificãrile de la vamã. Vizate sunt importurile de fructe, dar ºi de cartofi din Serbia.

Conform unor informaþii ale ANAF, existã rute predilecte deja, pe vestul þãrii, pentru acest gen de importuri. De exemplu, mere se aduc din Macedonia, cartofi ºi piersici, din Serbia, ºi aºa mai departe. Din experienþa anilor trecuþi, în perioada de varã piersicile au fost aduse din Serbia, prin Moraviþa, chiar ºi la preþuri gen 0,10 lei kilogramul, valoare declaratã în vamã. “În cazul în care marfa este vãdit subevaluatã, se percepe o garanþie, urmând ca importatorul sã prezinte documente din care sã reiasã veridicitatea valorii declarate. ªi, de obicei, restituim valoarea garanþiei, pentru cã importatorii aduc documente doveditoare, obþinute cu ajutorul autoritãþilor din statul din care se face importurile, ºi care au tot interesul sã încurajeze exporturile”, spune Nicolae Stoican, ºef al Biroului Vamal Moraviþa.

Potrivit unui studiu fãcut în urmã cu ceva timp de Garda Financiarã Timiº, dacã Statul ar fi pãgubit, prin subevaluare, cu un leu pe kilogram în cazul importului de fructe ºi legume, la 100 de tiruri importate, bugetul de stat e fraudat cu aproximativ 500.000 de euro.

Un fenomen cu continuitate Din pãcate, politicile “originale” din domeniul agricol încurajeazã importul de legume ºi fructe, pentru cã producþia autohtonã nu poate susþine cererea ºi consumul. “O livadã intrã pe producþie dupã o perioadã de patru cinci ani, iar la noi în judeþ au cam fost decimate majoritatea livezilor. Ca atare, trebuie sã mai aºteptãm pânã când producþia internã va susþine consumul.

Iar globalizarea îºi face simþite efectele ºi pe acest segment. Marfa de import e mai ieftinã ºi aratã mai bine, chiar dacã nu are acelaºi gust ºi aceleaºi proprietãþi. În momentul de faþã, de exemplu, aproape toate merele de pe piaþã sunt mere de import. E prea devreme pentru cã producþia autohtonã sã fi ajuns pe piaþã”, spune Tiberiu Lelescu, vicepreºedinte al Camerei Agricole Judeþene Timiº.

Fructele ºi legumele “ceruite”, veritabile produse de risc Pe lângã evaziunea fiscalã pe care o întreþin, produsele de import pot fi ºi periculoase pentru sãnãtatea consumatorilor. Fructele ºi legumele care par ceruite, tratate cu radiaþii ionizante, au devenit omniprezente pe piaþã, în contextul dependenþei tot mai mari de importuri de produse alimentare a României. Deºi reprezentanþii structurilor de profil susþin cã este verificatã periodic, cu probe de laborator, compoziþia chimicã a legumelor ºi fructelor din depozitele înregistrate, acest lucru nu se întâmplã cu marfa adusã la negru în þarã. În România, din anul 2001, Ministerul Sãnãtãþii e obligat sã emitã ºi sã

actualizeze lista produselor alimentare ce pot fi iradiate ºi, de asemenea, dozajul lor de iradiere, în conformitate cu standarde acceptate ºi în spaþiul european. Deºi fructele ºi legumele tratate în acest fel pot fi vândute abia dupã 20 de zile de la data tratãrii, este greu de crezut cã aceste reguli se respectã.

Reprezentanþii Direcþiei SanitarVeterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Timiº susþin cã se verificã periodic dozajul de iradiere ºi compoziþia chimicã a fructelor ºi legumelor din depozitele de profil, certificate, din judeþ. Înseamnã însã acest lucru cã toate fructele ºi legumele de import care ajung în pieþele timiºene sunt sigure, din punct

de vedere al concentraþiilor de radiaþii acceptate? Oficial, da. Neoficial, însã, nu. Pentru cã pieþele agro-alimentare sunt controlate de clanurile de intermediari care vând fructe ºi legume de import, în cazul cãrora de multe ori nu se ºtie cum au intrat în þarã.

Proporþia pieþei negre a fructelor ºi legumelor este covârºitoare, ºi toate aceste cantitãþi, pentru care nu se plãtesc impozite ºi taxe, ajung direct pe piaþã, fãrã niciun control legat de compoziþia chimicã sau gradul de iradiere. În plus, în puþinele cazuri când sunt interceptate cantitãþi de fructe ºi legume iradiate, înþesate cu tot felul de pesticide nocive, sancþiunile, potrivit

legislaþiei în vigoare, sunt modice.

Astfel, cei cu prinºi cu o astfel de marfã riscã cel mult o amendã, o astfel de sancþiuni pentru fructe ºi legume neco-

respunzãtoare din punct de vedere al compoziþiei fiind date ºi în Timiº, cuantumul acestora fiind de 5.000 de lei – mãrunþiº pentru marii producãtori.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

17 - 20 iulie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

cyan

magenta

yellow

black

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

17 - 20 iulie 2014

9

Doar 26% din locuinþele timiºenilor sunt asigurate l Zero lei este valoarea despãgubirilor plãtite pânã în prezent

Disciplinare cu amenda

Dezastrul din 2005, care a lovit Timiºul, se poate repeta oricând Doar un sfert din locuinþele din Timiº sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale. Proporþia e ºi mai scãzutã în zonele de risc, unde inundaþiile din 2005 au fãcut ravagii. Din cauza valorii mari a poliþelor, majoritatea localnicilor nu au încheiate asigurãri, ceea ce înseamnã cã, în eventualitatea unor noi calamitãþi, vor rãmâne, la propriu, în drum. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Puþin peste un sfert din locuinþele din Timiº, asigurate Potrivit datelor fãcute publice de cãtre Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, structura care gestioneazã asigurãrile obligatorii de locuinþã din România, în 30 iunie Timiºul era în evidenþe cu 72.143 de asigurãri de locuinþe, ceea ce înseamnã un grad de cuprindere de doar 26,34%.

Pe de altã parte valoarea despãgubirilor plãtite pânã în prezent în Timiº de cãtre PAID este de zero lei. În mediul rural au fost încheiate doar 18.316 poliþe, iar în mediul urban.

53.827 de poliþe. Banatul a atras 6,6% din totalul asigurãrilor, situându-se pe locul doi în România, imediat dupã Bucureºti.

Existã douã tipuri de asigurãri de locuinþe impuse de Stat. Astfel, în cazul unei locuinþe de tip A (construcþie cu structurã de rezistenþã din beton armat, metal ori lemn), prima de asigurare este de 20 de euro, iar valoarea asiguratã este de 20.000 de euro, în timp ce pentru locuinþele de tip B (construcþie cu pereþi exteriori din cãrãmidã nearsã sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic ºi/sau chimic) poliþa costã 10 euro, iar valoarea asiguratã se ridicã la 10.000 de euro. Prin intermediul poliþelor obligatorii se acoperã în principal trei riscuri ce apar în caz de dezastre naturale: cutremur, inundaþii ºi alunecãri de teren.

Problema legatã de proporþia micã a asigurãrilor e cã statul nu va mai acorda

ajutor pentru sinistraþii ale cãror case sunt distruse de viituri. Astfel, prin asigurarea obligatorie a locuinþelor, autoritãþile au transferat în responsabilitatea asiguratorilor eventuala despãgubire a sinistraþilor cãrora apele le dãrâmã sau le afecteazã grav locuinþele. ªi, cum mulþi timiºeni din zonele cu risc crescut de inundaþii nu ºi-au încheiat încã astfel de asigurãri, în eventualitatea unor noi inundaþii, ar rãmâne sub cerul liber, fãrã niciun ajutor.

Existã zone din Timiº unde la inundaþiile din 2005 Statul a trebuit sã refacã sute de case ºi unde în prezent foarte puþini sunt localnicii care ºi-au încheiat acele poliþe de asigurare obligatorie a locuinþei. În Foeni, de exemplu, conform evidenþelor Primãriei, sunt destul de puþini cei care ºi-au încheiat astfel de poliþe. Situaþia e ceva mai bunã la Otelec, o altã comunã unde inundaþiile au fãcut ravagii în 2005.

Aici, în urma lobby-ului fãcut de Primãrie, mulþi oameni care au case în zone de risc din punct de vedere al potenþialului de inundare au încheiat deja poliþe de asigurare de acest gen. Însã, fiind o zonã cu risc crescut de inundaþii, ºi valoarea asigurãrilor a fost mai mare. Dar Primãria a încercat sã-i convingã cã e nevoie de aceastã asigurare, pentru a fi despãgubiþi, ºi pânã acum 70% din cei care au imobile în zonele cu risc crescut de inundaþie ºi-au fãcut aceste asigurãri. În Gãtaia, un alt punct cu risc crescut de inundaþii de pe harta judeþului, puþini sunt localnicii care ºi-au încheiat pânã acum asigurãri obligatorii ale locuinþei.

Dezastrul din 2005 se poate repeta oricând Conform unui studiu recent, realizat de cãtre Prefectura Timiº, primãvara, riscul de inundaþii creºte în Banat „prin revãrsarea creatã de creºterea debitelor datoratã unor ploi abundente ºi îndelungate sau suprapunerea ploilor abundente peste stratul de zãpadã, urmat de topirea bruscã a zãpezilor”.

Conform aceluiaºi studiu, aceste inun-

daþii se pot produce, de regulã, pe cursurile de apã neamenajate integral, fiind nominalizat râul Bega în porþiunea Tomeºti, Fãget, Mãnãºtiur, Balinþ, râul Timiº în porþiunea Gãvojdia, Sacu, Lugoj, Grãniceri, râul Bârzava în porþiunea Gãtaia, Berecuþa, Birda, Mãnãstire, Denta, râul Mureº în albia majorã pe cursul inferior, în porþiunea Periam Port, Igriº, Saravale ºi Cenad.

Posibile inundaþii prin revãrsãri la ploi abundente sau topiri de zãpezi mai pot apãrea, conform raportului Prefecturii Timiº, pe pâraiele Carlenþiu, în zona Nãdrag, Pârâul Mare – zona Tomeºti, Hãuzeusca – zona Curtea, Valea Mare – zona Pietroasa, Pogãniº – zona Bârna, Icui – zona Margina ºi Zidileasca – zona Fãget.

Potrivit strategiei realizate de cãtre autoritãþile judeþene, în eventualitatea producerii unor inundaþii de proporþii, protejarea zonelor urbane are prioritate. „Majoritatea populaþiei trãieºte în areale urbane, iar eforturile de evitare a problemei inundaþiilor ar trebui sã fie orientate asupra acestor areale. Experienþa a demonstrat cã mãsurile locale de protecþie împotriva inundaþiilor pot avea efecte negative atât în aval, cât ºi în amontele unor cursuri de apã. Din acest motiv, este necesarã o abordare unitarã pentru a lua în calcul întregul bazin al râului, þinându-se cont de protejarea zonelor urbane. Solidaritatea este esenþialã pentru a nu pasa problemele de management al apei dintr-o regine în alta”, se aratã în Studiul privind situaþiile de risc în Timiº. În prezent, lungimea digurilor pe principalele cursuri de apã din judeþ este de 828 de kilometri, astfel cã 88 din localitãþile timiºene sunt apãrate relativ bine împotriva efectelor inundaþiilor. În general, în caz de inundaþii, mai spun autoritãþile judeþene, au fost înregistrate pagube în localitãþile care nu sunt protejate de lucrãri cu rol de apãrare, fãcând excepþie localitãþile de pe malul drept al râului Timiº, în zona de frontierã, unde în 2005 digul s-a rupt, producând inundarea localitãþilor aflate în zonã.

Atunci a fost inundatã o suprafaþã totalã de 92.456 de hectare, din care 39.432 de hectare au fost culturi agricole.

ªi în Timiºoara, ca ºi în judeþ, Primãriile au reamintit de la începutul anului cã, potrivit legii, persoanele fizice ºi juridice sunt obligate sã îºi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcþiile cu destinaþia de locuinþã, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora ºi înregistrate în evidenþele organelor fiscale.

Nerespectarea obligaþiei de asigurare a locuinþelor, în condiþiile prevãzute de lege, constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500 de lei. Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor se fac de cãtre primar sau de cãtre persoanele împuternicite. În acest sens, Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinþelor iar potrivit prevederilor legale se vor transmite scrisori de înºtiinþare, cu confirmare de primire, cãtre debitori. În Timiºoara, din 160.000 de proprietãþi, doar 21.000 au asigurare obligatorie, spun reprezentanþii Direcþiei Fiscale Timiºoara, care precizeazã cã, dacã în 2013 n-au fost aplicate sancþiuni, din 2014 se vor da amenzi.

Pe de altã parte, încã din 2011 reprezentanþii Primãriei Timiºoara nu au reacþionat prea bine la ipoteza de a demara campania de controale legate de verificarea asigurãrilor, specificând cã nu e normal ca Municipalitatea sã fie obligatã sã amendeze proprietarii de locuinþe care nu îºi încheie asigurarea obligatorie, în condiþiile în care cea mai mare parte din cuantumul acestor amenzi ar urma sã fie virat într-un fond al asiguratorilor ºi doar 20%, la Primãrie, caz în care Primãria devine, pe bani puþini, un fel de agent de control al companiilor private din domeniul

asigurãrilor. Între timp, echipa de la conducerea Primãriei s-a schimbat ºi punctul de vedere actual al Municipalitãþii este cã, atâta vreme cât aceste obligaþii de verificare au fost impuse prin lege, trebuie acceptate ca atare. Direcþia Fiscalã a mai þinut sã transmitã cã, prin noile schimbãri legislative, operate anul trecut, ºi persoanele fizice ºi juridice care ºi-au încheiat o asigurare facultativã a locuinþelor intrã sub incidenþa prezentei legi. „Este bine cã Primãria primeºte, mai nou, o cotã parte, din amenzi.

Pânã nu de mult, nu primea absolut nimic”, spune Petru Olariu, reprezentantul Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. Reprezentantul FALT mai spune cã ar fi fost normal ca riscurile suportate din poliþa PAID sã fie adaptate specificului local, în urma unor decizii ale Consiliilor Judeþene, ºi aceasta pentru cã unele dintre dezastrele naturale acoperite de poliþã, cum sunt alunecãrile de teren sau inundaþiile au un risc infim de a se produce vreodatã la Timiºoara.

Pe de altã parte, aceastã poliþã de asigurare obligatorie, susþine reprezentantul FALT, acoperã doar pagubele produse în urma unor dezastre naturale ºi lasã neacoperitã tocmai cauza principalã care a dus, în ultimii ani, la adevãrate tragedii în mediul urban – exploziile la instalaþiile de gaze. În mod normal, ar fi trebuit sã se realizeze, cu Prefecturile, cu Consiliile Judeþene ºi Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã, o evaluare a probabilitãþii producerii unor dezastre la nivel local, ºi în funcþie de acest specific local sã se facã asigurãrile. „Din pãcate, nu existã nicio iniþiativã de acest gen promovatã la nivel de Parlament. Sunt peste 400 de legi care aºteaptã sã fie votate în Parlament ºi nu se întâmplã absolut nimic”, precizeazã Petru Olariu.

Doar un sfert din locuinþele din Timiº sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

17 - 20 iulie 2014

România conduce plutonul þãrilor europene cu cele mai puternice scãderi ale preþurilor locuinþelor l Timiºoara are preþuri ceva mai ridicate pe piaþa imobiliarã Preþurile locuinþelor din România au înregistrat în primul trimestru o scãdere de 3,3%, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului anterior, una dintre cele mai puternice rate de declin din UE, unde preþurile au crescut cu 1%, potrivit datelor Eurostat.

Totuºi, scãderea remarcatã pe plan naþional nu este atât de pronunþatã la Timiºoara, indicatã ca unul dintre oraºele unde preþurile de pe piaþa imobiliarã nu au scãzut atât de mult. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Bula imobiliarã a rãmas doar o amintire Conform Eurostat, biroul de statisticã al UE, dintre cele 28 de state membre UE analizate, 11 au raportat scãderi, 13 creºteri, iar patru nu au transmis date cãtre Eurostat. Pe toatã zona euro, preþurile au scãzut cu 0,3%. Indicele preþurilor locuinþelor se referã la evoluþia preþurilor tuturor tipurilor de proprietãþi rezidenþiale cumpãrate de gospodãrii, indiferent de vechime, destinaþie ºi proprietarii anteriori. Doar patru þãri au consemnat scãderi mai puternice ale indicelui preþurilor locuinþelor decât România. Este vorba de Croaþia, Slovenia, Cipru ºi Italia. Asta în timp ce cele mai puternice creºteri anuale au fost înregistrate în Estonia, cu 17,5%, Letonia,

cu 10,4%, ºi Marea Britanie, cu 8%.

Comparativ cu trimestrul al patrulea, preþurile din România au crescut cu 0,6%, comparativ cu un avans de 0,2% la nivelul UE. Cele mai puternice scãderi trimestriale au fost înregistrate în Croaþia, cu 2,7%, Luxemburg, cu 2,3%, ºi Slovenia, cu 1,7%, iar cele mai mari creºteri în Estonia, cu 4,8%, Suedia, cu 2,4%, ºi Marea Britanie, cu 2,2%.

În Timiºoara încã se þine la preþ Timiºoara este singurul oraº ma-

re din România unde preþul mediu al locuinþelor a crescut anul trecut, în condiþiile în care în Bucureºti s-a înregistrat cea mai mare scãdere, astfel cã per ansamblu apartamentele s-au ieftinit cu 8,2%, potrivit unui studiu al portalului imobiliare.ro, realizat în ºase oraºe.

Dacã anii 2011 ºi 2012 au fost caracterizaþi de o evidentã tendinþã de stabilizare a preþurilor locuinþelor, anul ce tocmai s-a încheiat s-a remarcat, dimpotrivã, printr-o acutizare a declinului. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, pe parcursul lui 2013 apartamentele noi ºi vechi scoase la vânzare la nivel naþional s-au depreciat cu 8,2%, se

aratã într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

Preþul mediu cerut în prezent de cãtre vânzãtori este de 898 de euro pe metru pãtrat, faþã de valoarea de 978 de euro pe metru pãtrat valabilã la începutul anului trecut. Reculul consemnat în 2013 este cu peste 50% mai mare decât suma scãderilor din cei doi ani anteriori, când, potrivit datelor imobiliare.ro, preþurile s-au diminuat cu 4% (în 2011) ºi, respectiv, 1,3% (în 2012).

Aºa cum era de aºteptat, în cele mai mari oraºe ale þãrii, inclusiv în Capitalã, reducerile din ultimele 12 luni se

situeazã sub media naþionalã. În majoritatea cazurilor, tonul ieftinirilor este dat de apartamentele noi, ceea ce contribuie la îngustarea vizibilã a diferenþei faþã de segmentul locuinþelor vechi.

Dintre toate marile oraºe analizate, Capitala deþine supremaþia la capitolul ieftiniri, în condiþiile în care preþul mediu cerut de vânzãtorii de apartamente s-a diminuat cu 6,7% în ultimele 12 luni, de la 1.138 la 1.062 de euro pe metru pãtrat util.

Timiºoara este singurul oraº unde preþurile s-au înscris pe un trend ascendent în ultimul an. Per total, apartamentele noi ºi vechi din oraº s-au scumpit cu 1% faþã de 2012, situându-se la o medie de 793 de euro pe metru pãtrat. Avansul a fost dictat în mod exclusiv de proprietarii locuinþelor vechi, care au urcat preþurile cu 2,2%, pânã la 786 de euro pe metru pãtrat (de la 769 de euro pe metru pãtrat). La polul opus, unitãþile locative nouconstruite au consemnat un declin substanþial, de 5,3%, de la 879 la 832 de euro pe metru pãtrat.

“Oricum, piaþa imobiliarã localã nu va mai ajunge niciodatã la nivelul de dinainte de 2008. Imobilele au fost supra-evaluate, fãrã vreo bazã realã.

Iar bãncile, prin creditele acordate, au contribuit la menþinerea acestei bule imobiliare. Din acest punct de vedere, criza a avut un efect pozitiv, în sensul cã a normalizat piaþa”, spune economistul timiºorean Nicolae Bobiþan.

Noi interdicþii ale exporturilor româneºti de carne pe piaþa europeanã l

Noile „isterii” amintesc de cazul mai vechi legat de peste porcinã, care a creat pagube imense ºi în Timiº

Elveþia a anunþat zilele trecute cã va interzice importul de porci vii ºi orice fel de carne de porc provenind din mai multe þãri europene, printre care ºi România, în care au fost depistate de curând cazuri de febrã porcinã africanã. Aceastã interdicþie aminteºte de cea legatã de pesta porcinã, care a creat pagube imense ºi în Timiº, în urmã cu câþiva ani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Interdicþii în serie Conform autoritãþilor sanitare elveþiene, vizate de interdicþia de export sunt importurile din Bulgaria ºi România, dar ºi cele din unele regiuni ale Croaþiei ºi Letoniei. Interdicþia se referã la porci ºi mistreþi, precum ºi la orice fel de carne care provine de la aceste animale, dar ºi la material seminal, ovule ºi embrioni. Din anul 2007, aceastã maladie porcinã, endemicã în unele regiuni din Africa Subsaharianã, ºi-a fãcut apariþia în Peninsula Balcanicã, rãspândindu-se pânã aproape de Rusia. Dupã descoperirea, luna trecutã, a unor mistreþi morþi, dintre care mulþi

atinºi de febrã porcinã africanã, Letonia a decis sã ia mãsuri de sacrificare a acestor animale. În replicã, Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor a anunþat cã în România nu este pestã porcinã africanã, iar produse din carne de porc nu au fost exportate în Elveþia nici în acest an, nici în 2013. „Autoritãþile elveþiene nu au fãcut altceva decât sã anunþe implementarea, prin acte normative naþionale, a legislaþiei europene, respectiv a Deciziei CE nr. 764/2013. În consecinþã, comerþul continuã în aceleaºi condiþii, Elveþia respectând prevederile stabilite de legislaþia europeanã”, spun reprezentanþii ANSVSA. Potrivit acestora, comerþul cu carne de porc ºi produse din carne de porc provenite din România este permis în Elveþia aºa cum este permis pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu respectarea condiþiilor stipulate în Decizia CE nr. 764/2013.

ANSVSA reaminteºte cã a luat mãsuri de prevenire a apariþie pestei porcine africane de la începutul acestui an, iar mãsuri sunt în continuare aplicate. Printre mãsurile care se iau, ANSVSA menþioneazã informarea ºi instruirea serviciilor sanitare veteri-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nare de la nivel naþional, informarea fermierilor, operatorilor economici, a asociaþiilor de crescãtori de animale ºi a administratorilor fondurilor de vânãtoare, convocarea unei ºedinþe a Consiliului ªtiinþific pentru a supune analizei acestui for situaþia creatã de evoluþia pestei porcine africane la porcii mistreþi din Lituania ºi Polonia.

Mãsuri exagerate Dupã o interdicþie care a durat nouã ani, abia începând de la 1 ianuarie 2011 România a putut, în sfârºit sã exporte carne de porc în spaþiul european.

Instituitã în 2003, blocada exporturilor de produse de carne de porc în spaþiul comunitar a fost prelungitã ºi în contextul în care a existat un scandal legat de infecþiile de pestã porcinã semnalate în 2007 la câteva ferme din Timiº.

Exporturile de carne ºi produse procesate din carne de porc provenind din România au fost interzise pe piaþa UE din 2003, întrucât þara noastrã folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.

Blocajul exporturilor a fost prelungit ulterior, dupã ce, în 2007, s-au înregistrat o serie de focare de pestã de porci, în Timiº, la o serie de ferme un-

de au fost sacrificaþi peste 50.000 de porci. În judeþ, epidemia de pestã a cauzat pierderi imense producãtorilor de carne de porc. În urma epidemiei, doar pentru fermele din Timiº afectate, statului român i-au fost cerute despãgubiri de aproximativ 28 de milioane de lei, pentru ecarisarea porcilor infestaþi cu pestã ºi curãþarea focarelor epidemiei.

Interdicþia de export a continuat apoi, succesiv, în 2009 ºi 2010, deºi nu mai existau indicii din care sã rezulte cã aceastã blocadã ar fi justificatã. În acest sens, s-a vorbit despre interesul unor mari companii producãtoare de

carne de porc din spaþiul comunitar de a evita prin acest blocaj concurenþa cãrnii româneºti. „Multe interdicþii au fost instituite în mod exagerat ºi, probabil, pe baza unor interese de naturã economicã.

Acelaºi lucru se poate spune despre interdicþiile instituite de Turcia ºi cele anunþate de Rusia, dictate de raþiuni politice”, spune Valeriu Tabãrã, fost ministru al Agriculturii. Acesta admite, însã, cã ºi pe plan naþional s-a greºit, atunci când, spune el, „au fost acele situaþii legate de pestã ºi gripã aviarã, pentru cã s-a exagerat amploarea ºi a existat o mediatizare excesivã”.

economic

17 - 20 iulie 2014

11

Stoparea privatizãrilor, cerutã de mediul de afaceri Oamenii de afaceri cer Ministerului Economiei ºi Guvernului sã stabileascã mãsuri de menþinere a capacitãþilor industriale existente din România, chiar prin naþionalizare temporarã a unor companii, pe fondul ultimelor anunþuri privind vânzarea activelor Lafarge ºi închiderii fabricii Europharm.

Reprezentanþii timiºeni ai confederaþiilor sindicale mari spun cã mãsura este tardivã, raportatã la Timiº cel puþin, ºi cã rãul cel mai mare a fost deja fãcut. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O solicitare interesantã Asociaþia Oamenilor de Afaceri din România cere Guvernului sã ia mãsuri de menþinere a fabricilor, chiar prin naþionalizare temporarã.

“AOAR cere Ministerului Economiei sã-ºi intensifice analiza situaþiei în care se aflã industria din România ºi sã continue adoptarea de mãsuri conforme cu interesele economice ºi sociale, inclusiv adoptând decizii de naþionalizare temporarã a unor companii importante (oþel, medicamente, ciment, utilitãþi), chiar prin achiziþionarea temporarã a unor pachete minoritare de acþiuni, care sã asigure dreptul de a decide strategia acestor companii, în conformitate cu interesele

actuale ale economiei”, spun reprezentanþii Asociaþiei.

Totodatã, asociaþia sugereazã Guvernului sã ia notã de modul în care acþioneazã în acest sens cele mai multe þãri membre UE, precum Polonia, Slovenia, Franþa ºi Germania: “De mai mult de nouã ani atragem atenþia, fãrã mare succes, asupra situaþiei inacceptabile de la Institutul Cantacuzino. AOAR reaminteºte cazul încetãrii producþiei de medicamente la Braºov ºi situaþia mai mult decât îngrijorãtoare din industria siderurgicã, urmare a falimentãrii a cinci producãtori de produse din oþel ºi îºi exprimã preocuparea vizând consecinþele economice urmare a vânzãrii capacitãþilor producãtoare de ciment, eventual unor companii din afara UE, existând în acest caz posibilitatea opririi unei pãrþi importante a producþiei de ciment în România, realocarea utilajelor”. În aceste condiþii, Asociaþia spune cã România va importa mai multe medicamente, oþel beton ºi ciment, în loc sã exporte aceste produse.

“AOAR reaminteºte Guvernului aportul determinant al sectorului industrial la asigurarea sustenabilã a creºterii economice în ultimii patru ani, importanþa numãrului ºi calificãrii angajaþilor din sectorul industrial, a valorii adãugate a muncii acestora ºi preocuparea realã manifestatã la nivelul UE, de creºtere a ponderii industriei în PIB de la 15% la 20% în anul 2020”, mai aratã asociaþia oamenilor de afaceri.

“Iniþiativa e tardivã, raportatã la Timiº” Liderul timiºean al Confederaþiei Sindicale Cartel Alfa, ªtefan Gogoºanu, considerã cã, raportatã la situaþia de pe plan local, iniþiativa stopãrii privatizãrilor vine prea târziu: “Este o mãsurã tardivã, pentru cã, în Timiº, de exemplu, ce mai avem de privatizat în momentul de faþã? Toate obiectivele economice care puteau fi ºi acum profitabile sau înstrãinat. Poate ar fi bine sã se stopeze mãcar acum vânzarea în ideea unei analize corecte ºi a exploatãrii acestor obiective economice în beneficiul statului. Dar în Timiº rãul cel mai mare a fost fãcut, nu mai e aproape nimic de salvat”.

Liderul sindical mai spune cã în judeþ s-a privatizat în general haotic, fãrã sã se þinã cont de perspectivele de obþinere de profit a unitãþilor care au fost închise, ºi fãrã sã se monitorizeze respectarea obligaþiilor post-privatizare asumate de cãtre cumpãrãtori. “Compartimentele de post-privatizare nu ºi-au fãcut datoria de a verifica îndeplinirea acestor obligaþii ºi care prevedeau pãstrarea unui anumit specific de activitate, a unui anumit numãr de angajaþi ºi aºa mai departe. S-a acþionat ca ºi cum aceste obiective, multe de interes strategic ºi cu perspective reale de dezvoltare ºi de obþinere de profit, ar fi un soi de povarã, de care autoritãþile trebuiau sã scape neapãrat”, susþine liderul sindical.

Kandia ºi Plafar, privatizãri “cu final neaºteptat” primul exemplu fiind cel al fabricii timiºorene.

Raportul Curþii de Conturi mai aratã cã prin contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni, privind privatizarea fostei Kandia SA Timiºoara, a existat obligaþia plãþii de cãtre societate a datoriilor cãtre fostul Fond al Proprietãþii de Stat, reprezentând dividende restante pe anii 1996 ºi 1997, pânã la data de 31 martie 1999. La data privatizãrii, în 1998, FPS, care era instituþia publicã cu atribuþii în domeniul privatizãrii, deþinea la Kandia Timiºoara drepturi de creanþã constând în dividende restante pe anii 1996 ºi 1997, în valoare de sute de milioane de lei vechi. Ca urmare a acþionãrii în instanþã a fostei Kandia SA Timiºoara, în vederea obligãrii la plata dividendelor, instanþa a respins solicitarea AVAS, constatând cã s-a prescris dreptul la acþiune. Ca atare, spun inspectorii Curþii de Conturi, în 2009, printr-o notã cu privire la regularizarea diferenþelor valorice apãrute în procesul de recuperare a creanþelor AVAS, s-a propus stornarea din evidenþa contabilã a AVAS a sumei reprezentând dividende aferente exerciþiului financiar al anului 1996, neachitate de cãtre Kandia Timiºoara.

Mai precis, pentru cã a acþionat prea târziu în instanþã pentru recuperarea acestor datorii, AVAS a pierdut dreptul de a le mai recupera ºi, ca atare, a decis sã ºi le scadã din contabilitate. Aceste sume reprezintã, alãturi de multe altele, pagube colaterale ale

procesului de privatizare din Timiº. Într-o situaþie similarã, de mai bine de cinci ani, din 2008, de când DNA a fost sesizatã de cãtre fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, cu privire la mai multe privatizãri dubioase ale unor unitãþi agricole de producþie de tip IAS din Timiº, nimeni nu pare sã mai ºtie nimic despre anchetã.

Aceasta deºi chiar ºi Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a confirmat descoperirea unor nereguli, sesizând, la rândul sãu, DNA. Între timp, pe lângã sesizarea fãcutã de Valeriu Tabãrã, oficiali ai Corpului de Control al Ministerului Agriculturii ne confirmau, la sfârºitul anului 2011, cã au derulat o acþiune de control vizând privatizarea IAS-urilor timiºene Grabtim ºi Sinagro ºi au descoperit nereguli grave, fãcând astfel sesizare cãtre DNA. “Au fost înaintate la DNA notele de control întocmite de Corpul de Control al ministrului, având ca obiect procesul de privatizare al unitãþilor de tip IAS din Timiº. Corpul de Control al ministrului a înaintat notele de control în vederea cercetãrii faptelor privind activitatea A.D.S. Dosarele, întocmite în baza notelor înaintate, sunt în stadiu de cercetare”, ne transmiteau atunci reprezentanþii Corpului de Control al ministrului Agriculturii. Este ciudat cã de atâta timp DNA nu a fãcut publicã nicio datã concretã legatã de aceastã anchetã.

Sugestiv pentru felul în care s-a derulat procesul de privatizare în Ti-

Foto TIMPOLIS

Sunt numeroase ºi în Timiº exemplele de privatizãri unde lucrurile ar fi trebuit poate sã decurgã altfel, dacã sar fi mers pe o anumitã logicã ºi pe anumiþi parametri de normalitate.

De exemplu, Curtea de Conturi a fãcut, acum un an, o dezvãluire, tardivã, din lungul ºir de anomalii care au însoþit în Timiº procesul de privatizare al fostelor întreprinderi de stat, precizând cã Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a încasat o serie de dividende aferente privatizãrii fabricii timiºorene Kandia, iar datoriile s-au prescris. Zilele trecute, tot Curtea de Conturi a anunþat cã, pentru acest caz, a fãcut sesizare la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti. Totuºi, þinând cont de faptul cã respectivele datorii s-au prescris – ºi au trecut aproape 15 ani de la momentul faptelor incriminate –, este greu de crezut cã ºi procurorii bucureºteni vor mai putea face ceva. În urma unui control fãcut de Curtea de Conturi la AVAS, au fost descoperite nereguli legate de felul în care a gestionat Statul privatizarea fostei fabrici de ciocolatã Kandia Timiºoara.

Inspectorii Curþii de Conturi menþionau în procesul-verbal încheiat cu ocazia controlului cã AVAS a pierdut dreptul de a solicita restituirea unor datorii înscrise în contractele de privatizare a unor societãþi comerciale, în condiþiile în care a acþionat cu întârziere în instanþã pentru restituirea lor, în afara termenului de prescripþie,

AVAS nu a încasat o serie de dividende aferente privatizãrii fabricii timiºorene Kandia, iar datoriile s-au prescris miº este ºi cazul fostei fabrici timiºore- zându-ºi acolo al patrulea magazin din ne de prelucrare a plantelor medicale Timiºoara. Închiderea fabricii timiºi aromatice Plafar. ºorene este inexplicabilã, în condiþiile La Plafar Timiºoara activitatea a în care, spun sindicatele de profil, fost sistatã definitiv pe 1 noiembrie chiar în momentul declarãrii insolven2009, iar fabrica a fost închisã, ca re- þei, era printre structurile profitabile zultat direct al stãrii de insolvenþã exis- ale Plafar. tente atunci pe plan naþional. În 2011, În 2009, Federaþia Sindicalã Carcu mare discreþie, Cristian Borcea, tel Alfa - Filiala Timiº, alãturi de Fefinanþatorul Dinamo, în prezent aflat deraþia Sindicatelor din Chimie, a întreîn penitenciar, a devenit proprietarul prins numeroase demersuri la nivelul cu acte în regulã al Fabricii de prelu- Guvernului, solicitând ca Plafar Timicrare a plantelor medicinale Plafar ºoara sã nu fie închisã, pentru cã e proTimiºoara. Apoi terenul din zonã a fost fitabilã. “Am prezentat Ministerului Ecorevândut, în 2011 fiind depus la Pri- nomiei, în 2008 ºi 2009, situaþii finanmãria Timiºoara planul urbanistic zo- ciare ale unitãþii, din care reieºea foarte nal care viza construirea acolo a unui clar cã este pe profit. Nu s-a þinut cont super-market, cu parcãrile aferente. de toate aceste documentaþii care erau Lucru care s-a ºi întâmplat, un binecu- foarte clare ºi arãtau cã închiderea esnoscut lanþ de retail german deschi- te o greºealã”, spune ªtefan Gogoºanu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

17 - 20 iulie 2014

Pieþele volante, posibil antidot împotriva biºniþei cu legume ºi fructe Pieþele volante ar putea fi singura soluþie pentru ca acest gen de spaþii comerciale agroalimentare sã nu mai fie acaparaþi de biºniþari care vând marfã din import, introdusã în România la preþuri subevaluate, sau cumpãrã ºi revând mult mai scump marfa producãtorilor autohtoni. Douã noi astfel de pieþe volante s-ar putea înfiinþa în perioada urmãtoare la Timiºoara, la iniþiativa unor consilieri locali.

Fotoªtefan Sandu

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un exemplu care meritã extins Dupã modelul pieþei volante care deja funcþioneazã în fiecare sâmbãtã în zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu”, din Timiºora, în perioada urmãtoare, în oraº s-ar mai putea deschide alte douã pieþe volante, în zona Cãii Lipovei ºi în zona Steaua. ªi aici va funcþiona aceeaºi regulã simplã ºi de bun-simþ: produsele de import au “interdicþie”.

Propunerea vine tot din partea celor doi consilieri locali PDL care au venit ºi cu ideea înfiinþãrii primei pieþe volante – ªtefan Sandu ºi Adelina Tîrziu. „Vom propune cã urmãtoarele locaþii pentru asemenea pieþe sã fie cartierele Steaua ºi Lipovei. Practic eu am propus zona Lipovei – Aradului, pentru cã acolo este o foarte mare aglomerare urbanã, este ºi Dumbrãviþa aproape, iar domnul primar a propus zona Steaua pentru cã sunt mai mulþi mici producãtori care au grãdini în apropiere, în Freidorf sau Fratelia”, spune ªtefan Sandu Sandu.

A fost luatã în discuþie, în acest context, ºi problema Pieþei Traian un-

Este propusã extinderea programului de funcþionare a pieþei volante din zona Stadionului de existã intenþia realizãrii unor forme de comerþ specializat. “De exemplu, în prima sâmbãtã din fiecare lunã sã fie o piaþã de brânzã, care sã devinã renumitã ºi sã vinã producãtori dintr-o zonã mai largã, cu diverse sortimente de brânzã, în altã zi sã fie o piaþã de produse bio, ceva mai exclusivist poate, sã atragem populaþia”, a mai declarat consilierul PDL. În ceea ce priveºte piaþa volantã care funcþioneazã deja în zona Stadionului “Dan Pãltiniºanu”, s-a venit cu ideea extinderii programului de funcþionare. “La solicitarea mai multor timiºoreni, dar ºi producãtori, s-a decis ca în prima ºedinþã de consiliu sã se propunã modificarea orarului de funcþionare pentru Piaþa volantã Timiºoara, astfel: în fiecare zi de miercuri între orele 7 - 20, în fiecare zi de sâmbãtã între orele 7 - 14. Mai ales producãtorii au spus cã ºi-ar dori încã o zi,

ªtefan Sandu pentru cã pe perioada verii au produse care nu se pot þine de pe o sãptãmânã pe alta. ªi atunci a apãrut ideea asta, ca piaþa sã funcþioneze în încã o zi, la mijlocul sãptãmânii, miercurea, pânã seara, pentru ca lumea sã poatã ajunge de la lucru la cumpãrãturi”, precizeazã ªtefan Sandu.

Adelina Tîrziu Deºi acest proiect fusese depus încã din toamna anului trecut, abia în primãvarã, dupã ce iniþiatorii sãi au reamintit Primãriei de acest act normativ, acesta a fost introdus în cele din urmã pe ordinea de zi. În martie Consiliul Local Timiºoara a aprobat proiectul de hotãrâre care prevedea înfiin-

þarea pieþei þãrãneºti volante în zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu” ºi în Piaþa Traian, cu precizarea cã în aceste pieþe vor avea voie sã vândã produse agroalimentare doar producãtorii autohtoni, comercializarea mãrfurilor de import urmând sã fie interzisã.

Consilierii iniþiatori au avut, însã, surpriza sã constate cã proiectul fusese modificat chiar la punctele sale cele mai importante legate de obligativitatea ca în aceste spaþii sã vândã doar producãtori autohtoni, nu importatori, precum ºi legate de sancþiunile care se aplicau în cazul în care ºi aceste pieþe, ca restul pieþelor agroalimentare din Timiºoara, erau luate cu asalt de cãtre importatori ºi biºniþari.

Culmea e cã nici mãcar primarul Nicolae Robu nu a putut afla cine ºi de ce a modificat proiectul ºi a anunþat cã va cere verificãri. Astfel cã, pânã la urmã, proiectul a fost votat ºi aprobat în forma iniþialã propusã de cãtre iniþiatori. Dacã nu rãmâneau aceste prevederi legate de utilizarea pieþelor doar de cãtre producãtori autohtoni ºi de sancþiunile care se pot aplica, rezultatul era cã mai apãreau douã pieþe exact ca ºi celelalte, pline de intermediari. “Nu se ºtie cine a modificat proiectul, avem bãnuielile noastre, dar pânã nu suntem siguri nu le putem face publice. Nu a fost un demers politic, ci pur ºi simplu cineva de la Juridic a încercat sã blocheze sau sã schimbe esenþa proiectului. Nu este prima oarã când se întâmplã astfel de chestiuni cu proiecte legate de pieþe.

Cei care au vrut sã schimbe ideea acestui proiect au venit cu douã propuneri de amplasare a acestor pieþe, care erau improprii. Nici mãcar nu erau pe terenuri care sã fie ale Primãriei”, spuneau atunci consilierii PDL iniþiatori.

Spaþiile pentru producãtori rãmân în proiect certificatului emis în acest sens de cãtre Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã Timiº. Iniþiatorii acestui proiect, respectiv consilierii locali democrat-liberali, au remarcat cã nici acum, din motive greu de înþeles, nu sa pus în aplicare respectiva hotãrâre. ”Din pãcate, cu toate cã de hotãrârea respectivã ar fi beneficiat un segment larg al populaþiei, a rãmas neaplicatã. Probabil cã a fost asumatã de conducerea Primãriei ºi adoptatã doar ca un exerciþiu de imagine, ºi aºa a rãmas”, spune ªtefan Sandu.

Pentru a combate aºa-zisa mafia a pieþelor, în toamna anului trecut se decidea ca Poliþia Localã Timiºoara sãºi creeze un compartiment specializat pe control în pieþele agroalimentare din municipiu. Cea mai mare problemã legatã de pieþe a rãmas însã în coadã de peºte ºi în noua formulã. ªi aceasta pentru cã problema falºilor producãtori rãmâne dificil, dacã nu imposibil, de rezolvat de cãtre noua Poliþie a Pieþelor. Pentru cã Primãriile care ar trebui luate la întrebãri nu au nicio legãturã cu Poliþia Localã Timiºoara.

Pieþele agroalimentare din Timiº

de 24 de ani un reper al cetãþii

continuã sã fie dominate de aceºti intermediari care, cu marfã de import, au eliminat treptat accesul la spaþii de vânzare a micilor producãtori. ªi în acest fel, astãzi, timiºenii îºi fac cumpãrãturi în pieþe cu preþuri unde peste 80% din marfã este de import.

Acest gen de afaceri ºi acapararea pieþelor agroalimentare de cãtre importatori ºi intermediari nu ar fi posibilã dacã autoritãþile ar face un control eficient al modului în care sunt eliberate ºi utilizate certificatele de producãtor, în baza cãrora mulþi comercianþi vând, de exemplu, “piersici de Periam” care, de fapt, sunt aduse din Serbia sau Turcia. În urmã cu câþiva ani, spun reprezentanþii Direcþiei Agricole Judeþene, exista la nivelul Direcþiei Agricole o comisie mixtã de control, formatã din reprezentanþi ai Poliþiei, ai Jandarmeriei, ai Finanþelor, care fãcea periodic acþiuni de control ce vizau certificatele de producãtor. Însã respectiva structurã s-a desfiinþat ºi ea. În mod normal, specialiºtii Primãriei care emit aceste certificate ar trebui sã verifice sinceritatea celor care

Foto TIMPOLIS

Pe lângã aceastã iniþiativã a pieþelor volante, la Primãria Timiºoara au fost adoptate, în urmã cu aproape trei ani, reglementãri menite sã-i protejeze pe producãtorii autentici de biºniþari, reglementãri care au rãmas neaplicate. De exemplu, o hotãrâre de Consiliu Local care are scopul de a combate acapararea pieþelor din municipiu de cãtre intermediari ºi biºniþari, prin crearea unor spaþii rezervate producãtorilor autentici timiºeni. Propunerea a fost aprobatã în Consiliul Local ºi, deºi de atunci au trecut trei ani, autoritãþile locale par sã fi uitat de punerea sa în aplicare.

Proiectul propunea amenajarea în pieþe a unor sectoare de minimum 30% din suprafaþa pieþei, individualizate cu panouri inscripþionate, care sã fie rezervate doar producãtorilor agricoli din judeþ ºi asociaþiilor acestora. Accesul producãtorilor în aceste spaþii urma sã se facã exclusiv pe baza documentelor care sã ateste calitatea de producãtor de legume ºi fructe conform legislaþiei în vigoare, eliberate de Primãriile în raza cãrora respectivii comercianþi deþin terenuri. În aceleaºi spaþii urma sã se vândã ºi produse ecologice, pe baza

O hotãrâre de Consiliu Local care are scopul de a combate acapararea pieþelor de cãtre biºniþari e tot neaplicatã susþin cã au cultivate anumite supra- rea Pieþe SA nu are are un rãspuns. feþe cu legume ºi fructe ºi cer certifi- “Probabil cã vom face noi adrese cãtre cate de producãtor pentru a le vinde pe Primãriile respective, pentru verificapiaþã. Dar, din comoditate sau din lipsã rea respectivelor certificate”, spuneau de personal de control, aceste verifi- reprezentanþii SC Pieþe SA. Însã, în acest caz, e greu de estimat ce efecte va cãri nu se prea fac niciodatã.

Din pãcate, e greu de crezut cã avea trimiterea de adrese, care va prenoua Poliþie a Pieþelor va rezolva a- supune cã primãriile emitente se autoceastã problemã. ªi aceasta pentru cã, controleazã pe acest segment ºi, evensubordonându-se Primãriei Timiºoara, tual, vor rãspunde cã totul e în parametri.

“Certificatele de producãtor se nu va avea atribuþiile ºi competenþa necesare pentru a lua la întrebãri Pri- dau de multe ori foarte uºor ºi unii mãriile care emit astfel de certificate. dintre cei care le posedã provin din E un lucru care rãmâne deocamdatã ne- judeþe foarte îndepãrtate, sunt greu de clar ºi în privinþa cãruia nici conduce- verificat”, spune ºi ªtefan Sandu.

special

17 - 20 iulie 2014

13

„Bursa de Fericire” dã ºanse în plus la viaþã ºi vindecare l Centrului de Transplant Medular de la Spitalul de Copii

„Louis Þurcanu” din Timiºoara i-au fost donaþi 1.100.000 de euro „Bursa de Fericire”, o iniþiativã a Asociaþiei „Dãruieºte Viaþa”, a oferit, în ultimii ani, Spitalului de Copii din Timiºoara mult mai mult decât au putut oferi, într-un exerciþiu steril de exersare a retoricii, puternicii zilei. Adicã 1.100.000 de euro, convertiþi în investiþii într-un laborator de citogeneticã molecularã, trei camere sterile, o bancã de celule stem pentru recoltare ºi stocare ºi un compartiment de terapie intensivã. ªi ºanse sporite la viaþã ºi la vindecare pentru mai bine de 120 de pacienþi în fiecare an. ligia.hutu@timpolis.ro

Un proiect a cãrui mizã este ºansa la viaþã

Peste un milion de euro pentru Spitalul de Copii Timiºoara În mai puþin de patru ani, Asociaþia „Dãruieºte Viaþa” a reuºit sã tripleze capacitatea de transplant de celule stem din România, contribuind la construirea a zece camere sterile la Institutul Clinic Fundeni din Capitalã ºi a alte trei camere sterile la Centrul de Transplant Medular din cadrul Spitalului Clinic de Urgenþã pentru Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara, al doilea centru de transplant de celule stem din România.

Potrivit informaþiilor oferite de Bianca Voinescu, reprezentant al Asociaþiei „Dãruieºte Viaþa”, doar cãtre Spitalul de Copii din Timiºoara a fost direcþionatã suma de 1.100.000 de

euro.

Fondurile au contribuit la construirea, în 2012, a celor trei noi camere sterile, pe lângã cea deja existentã, dar ºi a unui laborator de citogeneticã molecularã, a unei bãnci de celule stem pentru recoltare ºi stocare ºi a unui compartiment de terapie intensivã.

Toate acestea au permis, anual, accesul la tratament pentru 120 de persoane bolnave, ºi au îngãduit diagnosticarea, la timp, a altor câteva sute de persoane, în cadrul noului laborator de citogeneticã molecularã.

Când viaþa unui copil depinde de un set de analize ºi de o camerã sterilã Acesta a fost, potrivit informaþiilor oferite de Carmen Uscatu, reprezentant al Asociaþiei „Dãruieºte Viaþa”, cazul lui Cristian, un bãieþel din Dorohoi, diagnosticat cu o boalã geneticã gravã: sindromul Griscelli, tip II. „Coºmarul a început când Cristian avea doar douã luni: pãrinþii au constatat cã acesta are febrã aproape tot timpul ºi analizele de sânge erau îngrijorãtoare.

Mai bine de doi ani copilul a fost plimbat prin diferite spitale, pentru cã, fãrã analize concludente, copilul nu a primit un diagnostic. Dupã internãri ºi diagnostice succesive, la Dorohoi, Botoºani, Iaºi, Bucureºti, medicii au reuºit sã se apropie de un diagnostic. Testele care au confirmat boala au fost fãcute la Timiºoara, în 2013, în laboratorul de citogeneticã molecularã construit de fondatorii Asociaþiei «Dãruieºte Viaþa»”, precizeazã Carmen Uscatu.

La capãtul mai multor ani de încercãri epuizante ºi disperate de a stabili un diagnostic, Cristian, bãieþelul acum în vârstã de trei ani ºi jumãtate, a ajuns, anul trecut, la Centrul de Transplant Medular din Timiºoara.

Dupã confirmarea diagnosticului, Cristian a fost supus, tot la Timiºoara, în februarie 2014, unei intervenþii

Foto Asociaþia Dãruieºte Viaþã

Fericirea este, pentru cei mai mulþi dintre noi, un concept. Intens vehiculat, asociat cel mai adesea sensului aspiraþiilor noastre, dar puþin accesibil ºi mult prea ambiguu definit în reprezentarea noastrã. Un deziderat al cãrui sens, fãrã a-l putea desluºi prea bine, ni se reveleazã uneori în momentele de mare cumpãnã.

Acestea au fost, probabil, ºi premisele de la care au pornit reprezentanþii Asociaþiei „Dãruieºte Viaþa” atunci când, în 2013, au decis sã fondeze „Bursa de Fericire”, adicã o platformã online menitã sã îngãduie strângerea de fonduri destinate clinicilor de oncologie ºi hematologie din cadrul spitalelor de stat din România, permiþând totodatã transparentizarea investiþiilor pe care companiile private sau persoanele fizice le fac, din impozitul anual pe venit, în proiecte vizând dotarea centrelor medicale de profil din România. „Ideea Bursei de Fericire a pornit de la studiile care aratã cã oamenii sunt mai fericiþi atunci când reuºesc sã îi facã pe alþii fericiþi. Iar rapoartele internaþionale plaseazã România pe un

loc codaº la capitolul fericire, dar fruntaº în ceea ce priveºte incidenþa cazurilor de cancer”, precizeazã, argumentându-ºi scopul propus, reprezentanþii „Bursei de Fericire”.

Iar la „Bursa de Fericire”, oricât ar pãrea de paradoxal, se pot cumpãra acþiuni care aduc fericire. Fiindcã dãruirea este un exerciþiu în sine, iar umanitatea ºi buna-credinþã a fiecãruia, nevoia noastrã de a veni, într-o manierã palpabilã, concretã, în sprijinul semenilor noºtri aflaþi în nevoie, pot fi convertite în monedã, iaraceasta poate susþine ºansele la viaþã ale celor pe care destinul i-a aºezat faþã în faþã cu încercãri teribile.

De la momentul de debut al activitãþii sale, în 2009, iniþial în regim de voluntariat, ºi apoi de la înfiinþarea sa, în iunie 2012, Asociaþia „Dãruieºte Viaþa” ºi-a stabilit drept obiectiv sã susþinã apãrarea drepturilor pacienþilor internaþi în spitalele de stat din România, dar ºi sã contribuie, prin acþiuni de strângere de fonduri, la îmbunãtãþirea condiþiilor de tratament ºi la dotarea clinicilor oncologice cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie.

Cristian, un bãieþel din Dorohoi, diagnosticat cu o boalã geneticã gravã: sindromul Griscelli, tip II chirurgicale de transplant de celule stem de la un donator neînrudit. Dupã efectuarea intervenþiei, Cristian a stat izolat, împreunã cu mama sa, mai bine de o lunã ºi jumãtate, în una dintre cele patru camere sterile ale spitalului, pentru a fi protejat de infecþii.

Aceasta este însã doar relatarea

pe scurt a unei istorii, din mulþimea celor existente ºi care pot proba faptul cã, prin eforturi conjugate ºi prin solidarizare umanã autenticã, unor semeni aflaþi în situaþii critice le poate fi oferitã o ºansã în plus la viaþã ºi la vindecare. Inclusiv prin tranzacþionarea de acþiuni la „Bursa de Fericire”.

Peste 430.000 de acþionari la „Bursa de Fericire” pediatrie a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu din Timiºoara, în anul 2013, adicã imediat dupã finalizarea investiþiilor la cele douã spitale, fãcute cu fonduri obþinute cu sprijinul Asociaþiei „Dãruieºte Viaþa”.

Procentul total al transplanturilor a crescut, în 2013 faþã de 2012, cu 247,17% în cazul Bucureºtiului ºi cu 121,95% în cazul Timiºoarei.

Numai în cursul acestui an, în intervalul pentru care au fost prezentate statistici (adicã pânã la data de 20 mai), au beneficiat de transplant medular un numãr de 58 de pacienþi (53 adulþi ºi cinci copii) la Institutul Clinic Fundeni din Capitalã ºi alþi 19 pacienþi (15 adulþi ºi patru copii) la Spitalul Clinic de Urgenþã „Louis Þurcanu” din Timiºoara.

Iar tranzacþionarea de acþiuni care sã îngãduie ºi pe mai departe strân-

gerea de fonduri menite sã vinã în sprijinul pacienþilor bolnavi continuã. În cei patru ani de activitate, Asociaþia „Dãruieºte Viaþa” a reuºit sã strângã, în total, 2.600.000 de euro, beneficiind de susþinere din partea a peste 1.000 de companii ºi a mai mult de 50 de voluntari.

Pe pagina de internet a proiectului „Bursa de Fericire”, toþi cei care doresc sã îºi ofere sprijinul pot verifica, în orice moment, care este valoarea totalã a acþiunilor cumpãrate, valoare care se cumuleazã de la lunã la lunã ºi de la an la an, dar ºi care este stadiul investiþiilor aflate în acest moment în derulare ºi care sunt sumele necesare finalizãrii unor proiecte aflate în curs sau câþi copii ºi câþi adulþi beneficiazã anual de investiþia proprie a fiecãrui susþinãtor al „Bursei de Fericire”.

Foto Asociaþia Dãruieºte Viaþã

Datele statistice furnizate de reprezentanþii celor douã instituþii medicale de profil din þarã în care se practicã în acest moment transpantul medular, Institutul Clinic Fundeni din Capitalã ºi Clinica de Oncopediatrie din cadrul Spitalului Clinic de Copii „Louis Þurcanu” Timiºoara susþin, la rândul lor, faptul cã investiþiile fãcute în dotarea secþiilor de oncologie ºi hematologie a spitalelor de stat din România a sporit capacitatea de transplant, cu 44,27% în anul 2014 faþã de 2013 în cazul Bucureºtiului ºi cu 38,00% în cazul Timiºoarei.

Creºterile cele mai spectaculoase au fost înregistrate, însã, potrivit informaþiilor oferite de dr. Alina Tãnase, director medical al Institutului Clinic Fundeni, respectiv conf. dr. Smaranda Arghirescu, ºeful Clinicii de Onco-

Spitalul de Copii Timiºoara a beneficiat, pânã acum, de investiþii de peste un milion de euro Pânã în acest moment, 431.494 deascã fericire dãruind speranþã ºi sã este numãrul acþiunilor care au fost îºi valorifice ºansa de a se solidariza cu cumpãrate la „Bursa de Fericire”. Iar semenii lor aflaþi în suferinþã, pe pagiacþionarii, persoane fizice sau juridice, na de internet a plaformei, la adresunt aºteptaþi în continuare sã dobân- sa: http://www.bursadefericire.ro.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

17 - 20 iulie 2014

Un sfert din copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi l Asta, în timp ce cinci la sutã sunt subnutriþi Aproximativ un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi, asta, în timp ce cinci la sutã sunt subnutriþi, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Sãnãtãþii, în cadrul unui proiect coordonat de OMS. Studiul realizat de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, prin Institutul Naþional de Sãnãtate Publicã, în cadrul proiectului coordonat de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, European Childhood Obesity Surveillance Initiative, aratã cã prevalenþa supraponderalitãþii este uºor mai crescutã la fete decât la bãieþi ºi semnificativ mai mare în mediul urban faþã de cel rural. „Prevalenþa obezitãþii este semnificativ mai mare în mediul urban faþã de mediul rural ºi cel semi-urban ºi de aproape de douã ori mai mare la bãieþii de opt ani din România faþã de fetele cu aceeaºi vârstã”, aratã Ministerul Sãnãtãþii, într-un comunicat de presã, citat de Mediafax. În urma centralizãrii datelor a rezultat cã aproximativ douã treimi dintre copiii incluºi în studiu sunt normoponderali, cinci la sutã sunt subnutriþi, iar peste unu la sutã suferã de subnutriþie severã. Potrivit aceluiaºi comunicat, aproximativ un sfert dintre subiecþii studiaþi sunt supraponderali sau obezi: „Prevalenþa suprapoderalitãþii (inclusiv obezitatea) la copiii de opt ani din România este de 26,75 la sutã, iar prevalenþa obezitãþii este de 11,6 la sutã.

La nivel european, prevalenþa supraponderalitãþii (inclusiv obezitatea) la grupa

de vârstã de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3 la sutã ºi 49 la sutã la bãieþi ºi 18,4 la sutã – 42,5 la sutã la fete”.

Asta în timp ce, aratã acelaºi studiu, prevalenþa subnutriþiei (inclusiv cea severã) în þãrile participante la prima rundã este în general sub 2,5 la sutã. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria ºi Cehia, de 3,2 la sutã. În ceea ce priveºte distribuþia stãrii de nutriþie pe sexe, la nivel naþional, aproximativ cinci la sutã dintre fete ºi acelaºi procent dintre bãieþi au subnutriþie, iar subnutriþie severã prezintã aproximativ unu la sutã. Procentul de fete normoponderale (71,1) este cu 5,9 mai mare faþã de procentul de bãieþi normoponderali (65,2). „Prevalenþa supraponderalitãþii ºi obezitãþii la bãieþi (29,8 la sutã) este cu 6,1 la sutã mai mare decât la fete (23,7 la sutã). Prevalenþa obezitãþii la bãieþii de opt ani din România (15,03 la sutã) este cu 6,79 la sutã mai mare faþã de prevalenþa obezitãþii la fetele de aceeaºi vârstã (8,24 la sutã). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalenþa excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstã de opt ani a variat între 22,1 la sutã (Belgia) ºi 49 la sutã (Italia) la bãieþi, iar la fete între 22,7 la sutã (Belgia) ºi 42,5 la sutã (Italia)”, se mai aratã în comunicat.

Cea mai mare parte dintre copiii incluºi în studiu sunt normoponderali indiferent de mediul lor de rezidenþã (mediul urban – 64,2 la sutã, 71,2 la sutã în semi-urban, 72,2 la sutã în rural). În funcþie de mediul de reziden-

þã, prevalenþa supraponderalitãþii ºi obezitãþii la nivel national este de 31,6 la sutã în mediul urban ºi 21,7 la sutã în mediul rural. „Cea mai ridicatã prevalenþã a obezitãþii la copiii de opt ani din România s-a înregistrat în mediul urban (13,15 la sutã), urmatã de cea din mediul rural (10,18 la sutã) ºi semiurban (9,85 la sutã)”, mai rezultã din studiu.

Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, declarã cã obezitatea copiilor este o problemã importantã de sãnãtate, iar prevalenþa ei este în creºtere în întreaga lume, cu o tendinþã alarmantã pentru Europa. „Consecinþele supraponderalitãþii în timpul copilãriei constau în boli cardiovasculare ºi diabet de tip II, probleme ortopedice ºi tulburãri mintale, rezultate slabe la ºcoalã ºi de o scãdere a stimei faþã de sine. Prevalenþa obezitãþii s-a triplat în 2010 faþã de anul 1980 (OMS). Din aceastã cauzã, România, ºi-a exprimat disponibilitatea de a participa la proiectul OMS”, spune Nicolae Bãnicioiu. În România, studiul s-a desfãºurat pentru grupa de vârsta opt ani, iar datele au fost colectate în luna mai 2013, pe parcursul a trei sãptãmâni, conform metodologiei ºi calendarului propuse de OMS. Mãsurãtorile au fost realizate pe un eºantion reprezentativ de 207 ºcoli, din mediul urban ºi rural, alese prin randomizare simplã, folosind ca bazã de eºantionare totalitatea ºcolilor primare din þarã care au un numãr de copii înscriºi de cel puþin 40 de elevi / ºcoalã (4.589 de ºcoli).

Copiii au fost clasificaþi conform

standardelor OMS (subponderali, normoponderali ºi supraponderali inclusiv obezi), iar datele se vor include în baza de date a Biroului Regional OMS pentru nutriþie, obezitate ºi activitate fizicã.

Populaþia inclusã în studiu a fost constituitã în proporþii relativ egale din bãieþi ºi fete, de asemenea din copii din mediul rural ºi urban, copiii din semiurban fiind asimilaþi ca aparþinând populaþiei rurale.

Cauze frecvente ale infertilitãþii feminine Infertilitatea afecteazã 30% dintre femeile de peste 35 de ani, din România. În ciuda acestei statistici îngrijorãtoare, însã, 56% din persoanele afectate nu consultã un medic specialist.

Factorii ce pot declanºa aceste probleme de fertilitate sunt variaþi, putând fi de naturã hormonalã, medicalã, anatomicã sau chiar asociaþi cu un stil de viaþã nesãnãtos, precum stresul cronic ºi sedentarismul, anunþã Mediafax.

Sindromul ovarului polichistic este o afecþiune care produce dezechilibre hormonale, afecteazã ovulaþia ºi se manifestã prin obezitate, hirsutism (creºterea excesivã a pãrului în locuri nedorite), apariþia chisturilor ºi, în final, poate duce ºi la apariþia sterilitãþii.

Sindromul ovarului polichistic se instaleazã atunci când organismul produce hormoni masculini în exces, astfel cã eliberarea ovulelor de cãtre ovare se produce mai rar decât în mod normal. Cauza acestui sindrom nu este cunoscutã, însã cercetãtorii sunt de parere cã excesul de insulinã ar putea conduce la creºterea secreþiei de hormoni androgeni la nivelul ovarelor.

Femeile care se confruntã cu aceastã afecþiune au nevoie în cele mai multe cazuri de tratament medicamentos.

O altã cauzã a infertilitãþii o reprezintã hipotiroidia. Aceasta se manifestã

în condiþiile în care glanda tiroidã produce cantitãþi mai mici de hormoni tiroidieni decât ar fi necesari organismului. Hipotiroidia este greu de depistat deoarece, în prima fazã, este lipsitã de simptome. Când hormonii scad sub limita inferioarã, apar urmãtoarele simptome: obosealã, depresie, dureri musculare, scãderea capacitãþii de memorare ºi concentrare, ºi creºterea în greutate. Hipotiroidia este corelatã ºi cu diverse dereglari hormonale, care produc tulburãri menstruale sau lipsa completã a acesteia, afectând funcþia de reproducere a organismului feminin ºi cauzând sterilitatea femininã. În ciuda acestui fapt, multe femei nu sunt diagnosticate ºi tratate, astfel cã hipotiroidia rãmâne una dintre pricinpalele cauze ale infertilitãþii în rândul femeilor. ªi afecþiunile inflamatorii precum infecþiile cu Chlamydia pot provoca infertilitate, dacã nu sunt tratate la timp ºi corespunzãtor. Boala se manifestã sub forma unei inflamaþii a colului uterin. 70% dintre femei nu prezintã simptomatologie, astfel încât aceastã afecþiune este greu de depistat.

Dacã nu este depistatã ºi tratatã corespunzãtor, boala se extinde ºi produce inflamarea trompelor uterine, provocând instalarea infertilitãþii. În cazul în care, totuºi, o femeie reuºeºte sã rãmânã însãrcinatã ºi este încã purtãtoarea acestui tip de infecþie, poate apã-

de 24 de ani un reper al cetãþii

rea avortul spontan sau naºterea prematurã a copilului.

Endometrioza este o afecþiune internã uterinã în care þesutul care creºte în mod normal în uter se implanteazã sau se dezvoltã în alte pãrþi.

Cauzele endometriozei nu sunt complet cunoscute, însã simptomele acesteia sunt foarte evidente: durerea pelvinã, crampe severe în timpul menstruaþiei, dureri de spate, durere în

timpul actului sexual, dificultãþi de concepere, urinare frecventã sau dureroasã în timpul menstruaþiei. Infertilitatea este singurul semn prezent în endometriozã. Studiile aratã cã 20 40% dintre femeile infertile suferã de aceastã afecþiune. Aceasta nu se poate vindeca, însã tratamentul poate rezolva problema infertilitãþii.

Insuficienþa ovarianã prematurã este o altã afecþiune care poate afecta

fertilitatea permanent ºi apare atunci când ovarele nu mai elibereazã ovule înaintea vârstei de 40 de ani. Este o afecþiune provocatã de toxine, boli autoimune, dar poate avea ºi cauze genetice. Manifestãrile acesteia sunt extrem de variate ºi pot fi atât de naturã fiziologicã, dar ºi neurologicã: transpiraþiile nocturne, dificultãþile de concentrare, iritabilitate, scãderea libidoului ºi menstruaþiile neregulate.

integrame

17 - 20 iulie 2014

15

Examen de absolvire la Academia de Marinã: - Ce faci dacã în faþa navei vine un uragan straºnic, chiar cînd eºti aproape de þãrm?

- Arunc imediat ancora, domnule comandant.

- ªi dacã vine un alt uragan din spate?

- Arunc din nou ancora, domnule.

- ªi dacã vine altul de la tribord?

- Ordon aruncarea ancorei...

- ªi de unde naiba ai atîtea ancore?

- Dar dv. de unde aþi fãcut rost de atîtea uragane? l Abia s-a deschis barul ºi apare un bãrbat slab, neras, cu o figurã mahmurã ºi hainele mototolite, ºi se adreseazã barmanului: - Spune-mi, te rog, m-ai vãzut astã-noapte pe aici?

- Bineînþeles.

- ªi am consumat de vreun milion?

- Cam aºa ceva.

- Bine, gata, m-am liniºit. Credeam cã i-am pierdut. l Un curios se opreºte în spatele unui pescar: - Ei, cum merge? Muºcã sau nu? Aþi prins vreunul?

- Da, adineauri l-am prins pe unul care mã bãtea la cap ºi l-am aruncat în apã… l - Am aflat c-ai primit un 4 de la profesorul de fizicã!

- Aºa e, tãticule. Mi-a fost jenã sã-l refuz! l Un actor extrem de pretenþios îi spune regizorului: - Uite ce e, vorbeºte cu producãtorul. Nu accept ca în acest film istoric sã se umble cu butaforii. La scena celor douã ospeþe, vînatul sã fie vînat autentic, vinul de Rin sã fie vin de Rin ºi pãstrãvii sã fie pãstrãvi!

Dupã un timp, regizorul vine cu rãspunsul: - Producãtorul e de acord, cu condiþia ca, la scena finalã, otrava sã fie otravã! l - Te vedeam jucînd ºah cu vecinul. Nu mai joci?

- Cum sã mai joc? Tu ai juca ºah cu un individ care se enerveazã una-douã, iar atunci cînd pierde face crize de isterie?

- Se înþelege cã nu.

- Ei bine, nici el! l ªoferul frîneazã violent pe trecerea de pietoni, evitînd accidentul.

- De ce nu conduci mai atent? îl strigã cel ce tocmai traversa. ªi ieri, tot dumneata era cît pe ce sã mã faci praf! ªi tot în acest loc.

- O, vã cer mii de scuze, domnule, nu v-am recunoscut. l Un bãiat se întoarce de la ºcoalã cu ºapca cea nouã murdarã toatã de noroi.

- Ce-i cu ºapca ta? Unde ai fãcut-o în aºa hal?

- Bãieþii au jucat fotbal cu ea.

- Dar tu unde erai?

- În poartã. l - De ce sînt ouãle atît de tari, Safto? Cît timp le-ai fiert?

- Cincisprezece minute, coniþã.

- Dar nu te-am învãþat eu cã un ou moale trebuie fiert trei minute?

- Ba da, coniþã, dar ele au fost cinci! l - Împrumutã-mã cu zece dolari, dar sã-mi dai numai cinci.

- De ce aºa?

- Iatã de ce: în felul acesta, tu va trebui sã-mi mai dai încã cinci dolari ºi eu îþi voi datora tot cinci. Aºa cã vom fi chit.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

17 - 20 iulie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.