Timpolis 2064

cyan cyan

magenta magenta

yellow yellow

black black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2064 19 - 22 iunie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Când imunitatea devine sinonimã cu impunitatea melania.cincea@timpolis.ro

V

edem, de luni ºi luni, cum reprezentanþi ai puterilor executivã ºi legislativã îºi protejeazã corupþii în faþa legii. Îl vedem pe ºeful Guvernului cum, cu aplomb ºi fãrã pic de jenã, îºi declarã public solidaritatea cu baronii de partid cercetaþi pentru fapte de corupþie ºi încearcã sã timoreze instituþiile anticorupþie, acuzându-le cã fac dosare politice. Vedem parlamentari ce se fac scut uman între Justiþie ºi colegi de-ai lor cercetaþi penal. Vedem politicieni inculpaþi sau condamnaþi, care cer desfiinþarea unor instituþii ale statului de drept implicate în lupta anticorupþie. enumãratele articole de presã care au relevat astfel de derapaje au fost ignorate. La fel, avertismentele lansate de partenerii occidentali ai României. Acum, societatea civilã lanseazã apeluri publice pentru respectarea legii de cãtre clasa politicã. De datã, recentã, e „Apelul cãtre Parlament. Încetaþi sã mai fiþi scutul corupþilor contra Justiþiei” – semnat de Freedom House, Grupul pentru Dialog Social, Expert Forum ºi Centrul Român pentru Politici Publice – prin care parlamentarilor li se solicitã sã nu mai punã piedici Justiþiei în dosarele în care sunt implicaþi alþi parlamentari, sã voteze transparent ºi cu bilele la vedere cererile DNA de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi sã nu mai facã declaraþii publice care prejudiciazã Justiþia. Tot de datã recentã e „Angajamentul pentru Combaterea Corupþiei”, iniþiat de o coaliþie a românilor stabiliþi în SUA, Romanian Community Coalition, care vor modificarea Regulamentelor celor douã Camere ale Parlamentului, aºa încât votul pentru ridicarea imunitãþii sã fie fãcut la vedere ºi în decurs de 48 de ore de la data solicitãrii, vor sã îºi ia angajamentul cã partidele vor vota împotriva oricãror proiecte de lege ce graþiazã corupþii ºi ºtirbesc atribuþiile instituþiilor anticorupþie ºi cã vor susþine ºi vota pentru iniþiative legislative ce sprijinã anticorupþia. ªi-au luat acest angajament PDL, Noua Republicã, Forþa Civicã, PMP. A promis cã-l va semna PNL. A refuzat semnarea lui UDMR. ªi l-au ignorat PSD, PC, UNPR ºi PPDD. , totuºi, o situaþia halucinantã...

Practic, clasa politicã e rugatã sã respecte legea, sã nu încalce Constituþia ºi sã nu facã, voit, confuzia între imunitate ºi impunitate. Asta, deºi art. 72 din Constituþie spune clar: “Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte, dupã ascultarea lor.” Deci, nu se spune niciunde cã Parlamentul este cel care judecã, nici cã are rãspunderea începerii urmãririi penale, nici cã trebuie sã ancheteze o faptã aflatã în atenþia procurorilor. Imunitatea priveºte strict opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nicidecum posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. Cu toate acestea, majoritatea clasei politice – rugatã, cum spuneam, sã nu-ºi mai batã joc de lege, de instituþii anticorupþie, de statul de drept, de partenerii occidentali ai României, de societate, de electorat – a fãcut, în formã continuatã, abuz de imunitate, în dispreþ total faþã de legea fundamentalã. Iar unii – PSD, PC, UDMR, UNPR, PPDD – lasã sã se înþeleagã cã aºa vor proceda ºi pe mai departe.

N

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Dezastrul închirierilor de linii CFR, denunþat de sindicate

Banii pentru merele nedistribuite în ºcolile din Timiº, incluºi la rectificare bugetarã Consiliul Judeþean Timiº ºi-a inclus în proiectul de rectificare bugetarã fãcut public recent ºi banii pentru programul de distribuþie de fructe în ºcoli. În anul ºcolar care se încheie, acest program a eºuat lamentabil în Timiº, deºi funcþioneazã bine în judeþele vecine. pag.2

Ancheta retrocedãrilor de la Timiºoara, îngropatã odatã cu arhiva SIPA? Dacã actuala conducere a Ministerului Justiþiei va lua decizia de a distruge arhiva fostului SIPA – Serviciul Independent pentru Protecþie ºi Anticorupþie al Ministerului Justiþiei, aºa cum se vehicula recent, se vor pierde definitiv ºi datele adunate în anii 2000 – 2006, în cazul retrocedãrilor controversate de imobile de la Timiºoara. Ceea ce înseamnã cã ºansele derulãrii unei anchete ample legate de acest fenomen se reduc drastic. pag.3

Spa-uri ºi pub-uri în mijlocul pãdurii În baza unui proiect de lege aflat în dezbatere la Parlament, propus de parlamentari PSD, suprafaþa împãduritã din România s-ar putea reduce semnificativ, dupã ce s-ar da undã verde la realizarea de hoteluri, vile sau spa-uri în pãduri.

Iniþiatorii spun cã este nevoie imperioasã de unitãþi de cazare în zonele împãdurite. AJVPS contrazice, însã, aceastã teorie. pag.6

Plata indemnizaþiilor revoluþionarilor luptãtori, readusã în actualitate

E

Cu sau fãrã legãturã cu contextul electoral, se readuce în discuþie posibilitatea ca de anul viitor sã fie reluatã plata indemnizaþiilor suspendate pentru revoluþionarii luptãtori cu merite deosebite. Reprezentanþii unor asociaþii timiºorene spun cã mai întâi trebuie realizatã o triere a dosarelor, pentru cã s-au constatat extrem de multe nereguli în ultimii ani, la reînnoirea certificatelor de revoluþionar. pag.7

Dupã defriºarea masivã a pomilor de pe marginea ºoselelor, s-a ajuns la concluzia cã erau utili În vestul þãrii, privatizarea parþialã a infrastructurii CFR pare sã fi fost o greºealã De când CFR, prin politica indusã de Ministerul Transporturilor, a decis sã-ºi închirieze o parte din infrastructurã cãtre operatorii privaþi de transport feroviar, au apãrut informaþii legate de faptul cã, în anumite regiuni, aceastã

privatizare parþialã a fost o imensã greºealã.

Vestul þãrii pare sã fie una dintre aceste regiuni, judecând dupã un avertisment oficial transmis din mediul sindical timiºean cãtre Ministerul Transporturilor. pag. 13

Începând cu 2003, se declanºase o acþiune de tãiere a pomilor de pe marginea ºoselelor, invocându-se siguranþa rutierã. Între timp, dupã ce au fost defriºate masiv aceste perdele forestiere, autoritãþile centrale au ajuns la concluzia cã erau foarte utile, protejând drumurile de viscol ºi alunecãri de teren. Acum e pregãtitã o acþiune de replantare. Dar vor trece zeci de ani pânã când pomii vor putea proteja ºoselele. pag. 13

2

19 - 22 iunie 2014

eveniment

Banii pentru merele nedistribuite în ºcolile din Timiº, incluºi la rectificare bugetarã l Aproape 2.000.000 de lei au rãmas nefolosiþi Consiliul Judeþean Timiº ºi-a inclus în proiectul de rectificare bugetarã fãcut public recent ºi banii pentru programul de distribuþie de fructe în ºcoli. În anul ºcolar care se încheie, acest program a eºuat lamentabil în Timiº, deºi funcþioneazã bine în judeþele vecine. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Merele subvenþionate din bugetul UE nu au mai ajuns în ºcoli La ºedinþa de plen din luna iunie consilierii judeþeni vor trebui sã aprobe o nouã rectificare de buget a Consiliului Judeþean Timiº, care prevede, printre altele, la capitolul de alocãri bugetare, ºi suma 1.175.000 de lei pentru acordarea de mere în ºcoli ºi pentru cheltuieli adiacente acestui program. În mod normal, suma respectivã ar fi trebuit cheltuitã în Timiº în anul ºcolar 2013 - 2014, însã, deºi suma era acoperitã din bugetul UE, nu a fost folositã.

Dupã ce, ani în ºir, programul a fost derulat doar prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, s-a considerat cã este nevoie de eficientizarea acestui program, cu o implementare foarte slabã, prin trecerea acestuia în coordonarea directã a CJ Timiº. Astfel, s-a venit cu iniþiativa ca solici-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tãrile sã fie centralizate la administraþia judeþeanã, sperându-se cã se va reuºi o mai bunã mobilizare a instituþiilor ºcolare ºi, în speþã, a Primãriilor, care ar fi trebuit sã se implice ºi ele în derularea acestui program. Lucru care nu s-a întâmplat.

Aºa se face cã, în anul ºcolar care se încheie, nu a existat, conform informaþiilor de la APIA, nicio ºcoalã care sã mai deruleze acest program. Spre deosebire de programul „Cornul cu lapte”, implementat în 536 de ºcoli, la fructe nu existã cereri de finanþare depuse.

Surse din CJ Timiº spun cã au fost organizate mai multe licitaþii pentru distribuþie, licitaþii la care nu s-a prezentat niciun producãtor ori au fost prezentate doar oferte de neacceptat.

Lucru de naturã sã ridice semne de întrebare, ºtiindu-se cã Timiºul este o zonã în care sectorul de distribuþie ºi comercializare de fructe este foarte bine reprezentat. De altfel, o mostrã de organizare a acestui program s-a vãzut ºi acum un an, când se publica în portalul de achiziþii electronice publice SEAP anunþul pentru atribuirea “Contractului care are ca scop furnizarea ºi distribuþia fructelor proaspete (mere) pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat autorizat din judeþul Timiº, pentru anul ºcolar 2012 - 2013”.

Acest anunþ era publicat în data de… 19 martie 2013. Or, se ºtie cã este nevoie de timp pentru strângerea ofertelor ºi derularea licitaþiei. În plus, mai pu-

teau apãrea ºi contestaþii ºi, în aceste condiþii, pânã se termina atribuirea contractului, se termina ºi ºcoala.

Nici în anul ºcolar 2013 2014 CJ Timiº nu a avut mai mult succes cu organizarea licitaþiilor. Aºa se face cã suma alocatã pentru implementarea acestui program a rãmas necheltuitã. Aºa cã se va organiza o nouã licitaþie, pentru ca acest program sã fie derulat din anul ºcolar 2014 - 2015.

„E un program care nu implica niciun fel de costuri pentru stat” Consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu, fost director al Direcþiei Agricole Timiº, spune cã e greu de înþeles de ce nu s-a putut implementa acest program, în condiþiile în care nu implica costuri pentru Statul român, fiind subvenþionat din bugetul UE. În plus, mai spune acesta, este ciudat cã programul nu poate funcþiona în Timiº, deºi este aplicat cu succes în judeþele vecine – Caraº-Severin, Hunedoara ºi Arad.

Conform calculelor Camerei Agricole Judeþene Timiº, în judeþ, la 50.588 de elevi, ar fi fost necesare 5.058 de kilograme de mere zilnic, pentru elevii de la clasele I - VIII. Iar pentru Timiºoara, la aproximativ 30.000 de elevi, ar fi fost necesare circa 3.000 de kilograme mere pe zi.

eveniment

19 - 22 iunie 2014

3

Ancheta retrocedãrilor de la Timiºoara, îngropatã odatã cu arhiva SIPA? Dacã actuala conducere a Ministerului Justiþiei va lua decizia de a distruge arhiva fostului SIPA – Serviciul Independent pentru Protecþie ºi Anticorupþie al Ministerului Justiþiei, aºa cum se vehicula recent, se vor pierde definitiv ºi datele adunate în anii 2000 – 2006, în cazul retrocedãrilor controversate de imobile de la Timiºoara. Ceea ce înseamnã cã ºansele derulãrii unei anchete ample legate de acest fenomen se reduc drastic. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O anchetã finalizatã înainte de a începe Deºi Ministerul Justiþiei spune cã Inspecþia Judiciarã nu a avut niciun fel de sesizãri ºi nici indicii care sã ducã la sesizarea din oficiu în cazul retrocedãrilor controversate de la Timiºoara, surse din sistemul judiciar au confirmat cã situaþia retrocedãrilor controversate de la Timiºoara era cunoscutã foarte bine la nivel central, la Ministerul Justiþiei existând informãri ºi anchete, inclusiv la nivelul fostului Serviciu Independent pentru Protecþie ºi Anticorupþie al Ministerului Justiþiei.

Direcþia Generalã de Protecþie ºi Anticorupþie (continuatoarea SIPA) s-a arãtat interesatã de ce se întâmpla la Timiºoara, în aceste procese, dar lucrurile par sã se fi terminat, din punct de vedere al investigãrii fenomenului, odatã cu desfiinþarea DGPA, în 2006 – ºi ar fi interesant de aflat ce date se regãsesc în arhiva fostei SIPA. Problema e cã nu se ºtie în

ce mãsurã va mai fi posibil acest lucru, pentru cã acum Ministerul Justiþiei nu prea pare interesat sã analizeze documente din fosta arhivã.

Astfel, zilele trecute, ca rãspuns la o interpelare recentã, ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc, a declarat cã, dupã desfiinþarea DGPA, în 2006, în termen de 90 de zile, o comisie specialã a Ministerului Justiþiei trebuia sã inventarieze ºi sã preia arhivele ºi documentele în lucru aparþinând acestei structuri, pe care sã le predea ulterior, cu avizul Consiliului Suprem de Apãrare al Þãrii, cãtre Arhivele Naþionale ºi cãtre instituþiile din sistemul de apãrare, siguranþã naþionalã ºi ordine publicã, prin protocoale încheiate cu Ministerul Justiþiei.

“Termenul de 90 de zile a fost prorogat pânã la data de 30 iunie 2006, iar la expirarea acestui nou termen nu a mai fost emis, în termen legal, un alt act normativ de prorogare a termenului. Întrucât documentele nu au fost inventariate în totalitate în termenul prevãzut, respectiv, pânã la data de 30 iunie 2006, arhiva a fost sigilatã, în aceastã stare aflându-se ºi în prezent”, spune ministrul Justiþiei.

Starea de conservare s-ar putea finaliza însã cu o casare, Ministerul Justiþiei exprimânduºi, în mandatul Monei Pivniceru, intenþia de a constitui o comisie pentru inventarierea ºi predarea arhivei fostei DGPA, care urma sã preia arhiva din custodia Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor ºi sã o inventarieze. Ulterior s-a ajuns la o concluzie surprinzãtoare, în sensul cã “având în vedere faptul cã în raportul Comisiei Europene din 2004 SIPA a fost criticatã cu privire la transparenþã ºi rãspundere, existând raportãri privind implicarea sa în abuzuri ale drepturilor omului în în-

chisori ºi influenþarea sistemului judiciar, Comisia a apreciat cã se impune predarea cãtre Arhivele Naþionale a arhivei fostei SIPA, în vederea distrugerii tuturor documentelor.”

Dacã acest plan va fi pus în aplicare, dispar definitiv ºi eventualele probe incriminatoare legate de procese controversate privind retrocedãrile de la Timiºoara.

Avocat: “Fenomenul a început prin 1997 ºi a ajuns la apogeu în 2003 - 2004” Conform unor surse din sistemul judiciar timiºorean, multe dintre dosarele de retrocedare vizând clãdiri istorice din Timiºoara ajungeau invariabil la aceleaºi complete, la aceiaºi judecãtori. Unii s-au pensionat, alþii au fost verificaþi ºi au primit “certificate de bunã purtare”. În prezent, spun aceleaºi surse, e prea târziu sã se mai înceapã urmãrirea penalã împotriva lor, pentru cã faptele s-au prescris. Însã pot fi atacate pe civil hotãrârile judecãtoreºti ºi se poate obþine, în ultimã instanþã, anularea retrocedãrii, dacã se doreºte acest lucru.

“Faptele s-au desfãºurat pe o perioadã destul de lungã de timp, ºi, din pãcate, au rãmas neanchetate în mare parte. Încã din 10997 unele clanuri din Timiºoara erau orientate spre acest segment al retrocedãrilor. Ulterior, dupã apariþia Legii 10/ 2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, fenomenul a ajuns la apogeu”, spune avocatul timiºorean Carmen Obîrºanu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

19 - 22 iunie 2014

Dezastrul închirierilor de linii CFR, denunþat de sindicate l Linii din vestul þãrii, concesionate de privaþi, au fost returnate,

ca inutilizabile

De când CFR, prin politica indusã de Ministerul Transporturilor, a decis sã-ºi închirieze o parte din infrastructurã cãtre operatorii privaþi de transport feroviar, au apãrut informaþii legate de faptul cã, în anumite regiuni, aceastã privatizare parþialã a fost o imensã greºealã. Vestul þãrii pare sã fie una dintre aceste regiuni, judecând dupã un avertisment oficial transmis din mediul sindical timiºean cãtre Ministerul Transporturilor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

În unele locuri, a dispãrut ºi gara...

Chiar dacã, sporadic, au mai fost transmise semnale din sistemul feroviar, legate de efectele nedorite ale închirierii unei pãrþi a infrastructurii feroviare cãtre operatorii privaþi, situaþia pare sã se agraveze în prezent, prin deciziile privind concesionãrile de trasee proaspãt reabilitate de cãtre CFR, inclusiv în vestul þãrii.

Acesta este ºi motivul pentru care structura regionalã timiºeanã a Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã a decis sã înainteze Ministerului Transporturilor un avertisment oficial pe aceastã temã, subliniind „beneficiile” pe care le-a avut Statul în Timiº prin închirierea unor trasee feroviare cãtre operatorii privaþi.

Astfel, structura regionalã a federaþiei sindicale susþine cã este o eroare cedarea prin închiriere cãtre operatorii privaþi a secþiilor de cale feratã, aducând ca prim argument starea tehnicã dezastruoasã a secþiilor închiriate ºi starea avansatã de degradare ºi devalizare a patrimoniului ºi dotãrilor.

În vestul þãrii, privatizarea parþialã a infrastructurii CFR pare sã fi fost o greºealã Sindicaliºtii din Regionala Timiºoara spun cã, în mod concret, Statul român, prin intermediul Ministerului Transporturilor, respectiv Compania Naþionalã CFR SA, a investit sume considerabile pentru întreþinerea ºi reabilitarea secþiilor ºi liniilor de circulaþie pânã la transferul prin închiriere cãtre operatorii privaþi care ulterior „le-au exploatat excesiv, dar fãrã a investi în întreþinerea sau reprararea acestora, aducându-le la un stadiu avansat de degradare ºi uzurã”. Conform acestora, edificatoare este starea liniilor închiriate din zona Banat, ºi anume Reºiþa - Berzovia - Oraviþa, Oraviþa Iam, Buziaº - Gãtaia - Jamu Mare, Cãr-

piniº - Ionel, Jebel - Giera ºi Voiteni - Gãtaia. În privinþa secþiilor Nadab - Grãniceri, respectiv Caransebeº - Bouþari, Ioan Boloº, liderul timiºean al Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã, spune cã, dupã ce în prealabil au fost închiriate, ulterior au fost returnate cãtre CFR SA, în stare impracticabilã.

Reprezentantul sindicatului timiºean mai spune cã de notorietate este faptul cã de pe aceste secþii de circulaþie închiriate au început sã disparã instalaþii, elemente de exploatare feroviarã, dar ºi active (clãdiri ºi anexe). „Pe secþia Ineu - Cermei, acest proces a culminat cu dispariþia totalã a clãdirii gãrii din staþia Cermei. Oare cine

evalueazã ºi imputã aceste pagube provocate sistemului feroviar, care aparþine, totuºi, Statului român ?”, se întreabã liderul sindical.

O afacere extrem de profitabilã în vestul þãrii Acesta se aratã contrariat ºi de faptul cã pe raza de activitate a Sucursalei Regionale CFR Timiºoara au fost închiriate peste 40% din totalul liniilor de cãi ferate (circa douã treimi din judeþul Timiº), în timp ce în alte zone ale þãrii aceste înstrãinãri nu au amploarea

din Banat. „Ne abþinem sã facem speculaþii, dar persistã suspiciunile privind orientarea predilectã, spre partea de vest a României a conducerii CFR, privind stabilirea secþiilor neinteroperabile. Nu este o coincidenþã, ci este tentaþia operatorilor privaþi spre zonele de ºes, deoarece constituie un imens avantaj în exploatarea, întreþinerea liniilor, unde sunt curbe ºi lucrãri de arte puþine, respectiv cheltuieli mai mici pentru remorcarea trenurilor”, spune, la rândul sãu, Constantin Petreanu, reprezentantul timiºean al Federaþiei Sindicale „Drum de Fier”. Care explicã aceastã situaþie ºi prin faptul cã, în zona de ºes, costurile carburantului pentru tractarea trenurilor sunt mai mici decât într-o zonã de ºes sau de munte.

Reprezentanþi ai Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara susþin cã, din experienþele anilor anteriori, se constatã cã aceste decizii aduc beneficii sau, altfel spus, prosperitate financiarã, doar operatorilor privaþi ºi estimeazã cã vor determina în continuare spolierea Statului român: „O parte din aceºti operatori privaþi menþin, cu minime cheltuieli, starea tehnicã a liniilor la limita inferioarã a standardelor impuse de siguranþa circulaþiei trenurilor, a gradului de confort, iar prin aceste rabate realizeazã beneficii importante (a se vedea topul oamenilor de afaceri din România). Investiþii minime, dar profituri consistente pentru operatorii privaþi, iar la expirarea contractelor de închiriere ºi repreluare a secþiilor de cãtre CFR SA, investiþii majore din partea Statului român pentru reabilitarea lor”.

Sindicaliºtii mai spun cã, prin aceste închirieri, Statul român nu fãcut altceva decât sã-ºi fure singur cãciula.

Linii proaspãt reabilitate, închiriate de Stat, în Timiº Aceste semnale au venit din partea sindicatelor în contextul în care, deºi se promitea cã, pe partea de vest a þãrii, nu se vor mai concesiona tronsoane CFR, pentru cã, oricum, s-a concesionat aproape tot ce se putea, ºi relaþia cu concesionarii nu este tocmai una perfectã, surse din sistem au dat ca sigurã iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului: Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj. Traseu recent reabilitat de cãtre Stat. Cu alte cuvinte, Statul a cheltuit bani pentru reabilitarea unei linii pe care, în loc sã o foloseascã, o închiriazã cãtre operatorii privaþi.

Dovada cã închirierea acestui tronson nu este doar un zvon este confirmatã de mai multe interpelãri parlamentare care au fost trimise în ultima perioadã, pe aceastã temã, Ministerului Transporturilor. Se neglijeazã însã faptul cã aceastã linie, inauguratã în 1986, este o variantã alternativã în caz de evenimente feroviare, catastrofe pentru secþia de circulaþie Timiºoara Recaº - Lugoj, fiind utilizatã ºi în circu-

laþia trenurilor Inter-regio spre Simeria.

Decizia de concesionare a acestui tronson este consideratã cu atât mai ciudatã cu cât aceeaºi linie a fost reabilitatã recent de cãtre Stat, iar infrastructura ºi dotãrile acestei linii nu mai necesitã reparaþii cel puþin zece ani. În plus, Sucursala de Transport Feroviar de Cãlãtori Timiºoara a realizat luna trecutã o analizã a circulaþiei pe acest tronson, concluzia fiind destul de clarã: „Atât din punct de vedere al veniturilor încasate raportate la cheltuieli, cât ºi din cel al utilizãrii statice, raportat la profilul cãlãtorilor, considerãm necesarã continuarea operãrii trenurilor de cãlãtori pe aceastã secþie de circulaþie”. Rãmâne de vãzut dacã Guvernul va þine cont de aceste aspecte, studii ºi semnale.

Cert este cã, în ultimii ani, în vestul þãrii, a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi. La ultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei CFR Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria -

de 24 de ani un reper al cetãþii

Pestiº (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã.

Operatorii privaþi primesc în continuare subvenþii pentru traseele din aºa-numitul pachet minim social, în care sunt incluse trenuri care trebuie sã circule, orice s-ar întâmpla, pe anumite relaþii. Valorile compensaþiei acordate pentru 2013 pentru pachetul minim social aprobat sunt urmãtoarele: pentru trenurile Interregio, de 44,526 de lei pe mia de cãlãtori/kilometru ºi 15,20 lei pe tren/kilometru, iar pentru trenurile Regio, 178,106 de lei pe mia de cãlãtori/kilometru ºi 15,20 lei pe tren/kilometru.

Printre traseele din pachetul social cu legãturã directã cu Timiºul, pentru care Statul a acordat subvenþii în acest an, se numãrã: Iaºi - Timiºoara, Lugoj - Buziaº, Lugoj - Margina, Lugoj Simeria, Timiºoara Nord - Aradu Nou,

În ultimii ani, în vestul þãrii, a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi Timiºoara Nord - Baia Mare, Timiºoara Nord - Beclean pe Someº, Timiºoara Nord - Buziaº, Timiºoara Nord - Caransebeº, Timiºoara Nord - Drobeta Turnu Severin, Timiºoara Nord - Jimbolia, Timiºoara Nord - Lugoj, Timiºoara Nord - Mangalia, Timiºoara Nord Oradea, Timiºoara Nord - Reºiþa, Timiºoara Nord - Sibiu, Timiºoara Nord Stamora Moraviþa, Timiºoara Nord -

Târgu Jiu ºi Timiºoara Nord - Târgu Mureº. Se poate observa cã printre ele se numãrã ºi acest ultim traseu pe care Statul vrea sã-l închirieze în Timiº.

Conform unor surse din interiorul sindicatelor feroviare, subvenþia cãtre operatorii privaþi ar fi plãtitã extrem de operativ, câteodatã ºi în avans, spre deosebire de sistemul de platã cãtre CFR Cãlãtori.

social

19 - 22 iunie 2014

5

Consiliul Judeþean are deja studiu de prefezabilitate pentru spitalul public-privat de la Giroc calitate.” Studiul de prefezabilitate mai aratã cã s-au luat în considerare douã soluþii alternative privind proiectul de investiþie: varianta în care se realizeazã complexul spitalicesc de excelenþã în regim de investiþie ºi exploatare public-privat cu 600 de paturi si o variantã cu 500 de paturi.

Dovedind cã are idei fixe la care þine, ca ºi în cazul Intermodalului sau al contractãrii unui credit pentru finanþarea investiþiilor, chiar dacã nu sunt întotdeauna variantele cele mai bune, Consiliul Judeþean þine sã-ºi arate angajamentul ºi faþã de proiectul spitalului public-privat ce urmeazã sã se realizeze la Giroc. Astfel, deja s-a publicat un proiect de hotãrâre privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru realizarea acestui obiectiv.

Incertitudini multiple

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Argumente interesante În proiectul de hotãrâre privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru realizarea unui Complex spitalicesc de excelenþã în regim de investiþie ºi exploatare public-privat, pe terenul pe care Consiliul Judeþean îl are în Giroc, reprezentanþii CJ Timiº aduc ca argument absenþa în judeþ a unei “unitãþi spitaliceºti, care sã ofere servicii medicale de calitate la standarde europene într-un spaþiu modern adecvat activitãþilor medicale, dotat cu cea mai performantã tehnologie medicalã de pe piaþã în momentul actual.”

Aºa este preconizat sã arate viitorul spital de la Giroc În acelaºi document se mai aratã cã serviciile medicale de interes regional, furnizate în momentul de faþã în spitalele judeþului, funcþioneazã în clãdiri separate, aflate la distanþã ºi cã sistemul medical de urgenþã este supraîncãrcat.

Promotorii investiþiei mai spun cã, de fapt, configuraþia internã a spitalului de excelenþã propus va fi construitã în aºa fel încât sã rãspundã cat mai mult schimbãrilor radicale în

aºteptãrile pacienþilor ºi în a practica medicalã. “În cazul în care nu rãspund acestor aºteptãri, nu se va putea stopa migraþia pacienþilor în þãrile învecinate cãtre noile tipuri de spitale, fenomen care studiile aratã cã înregistreazã cote alarmante, la nivel de þarã dar în special în vestul þãrii. Spre exemplu, mii de români se trateazã în spitalele din Szeged, Gyula si Debrecen, preferând sã plãteascã din buzunar costul unor servicii medicale de

Conform declaraþiilor de pânã acum ale oficialilor administraþiei judeþene, dupã recuperarea investiþiei, CJ Timiº va deþine 40% din lucrare, iar 60% va reveni consorþiului american care va realiza investiþia. De asemenea, dupã 30 de ani, firma partenerã se retrage complet ºi va transfera dreptul de proprietate judeþului. Pentru aceastã investiþie, partenerii de peste Ocean vor asigura finanþarea, iar CJ Timiº ar urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura, respectivul campus urmând a fi amenajat pe locaþia fostei unitãþi militare din Giroc. În luna octombrie 2013, deºi mai mulþi consilieri locali au susþinut cã nu s-au lãmurit aspecte esenþiale legate de acest parteneriat, care trebuie clarificate înainte de a începe orice fel de investiþii, CJ Timiº a decis sã demareze lucrãrile în zonã, aprobând în primã

fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii.

Cu aceastã ocazie, în CJ Timiº s-a precizat cã, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important sã se capitalizeze toate intervenþiile pe acest proiect, „de la motorinã pânã la demolarea clãdirilor”. La aceste intervenþii, preºedintele administraþiei judeþene, Titu Bojin, a precizat cã sperã sã fie aºa, menþionând cã, „în caz contrar, nu facem parteneriatul”.

Unii consilieri judeþeni spun cã mai trebuie clarificate chestiuni importante înainte ca la nivelul CJ Timiº sã fie demarat acest parteneriat. Ei susþin cã nu s-au lãmurit în privinþa unor aspecte importante, ºi aºteaptã sã se mai vinã cu informaþii noi. Astfel, trebuie sã se clarifice foarte bine dacã serviciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de populaþie, ºi trebuie lãmuritã relaþia contractualã a acestui spital cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. “În mod normal, ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã ar fi trebuit sã convoace directorii spitalelor ºi sã le spunã ce se intenþioneazã sã se facã, precum ºi faptul cã vor avea concurenþã de la noul spital construit. Nu s-a fãcut absolut nimic”, spune medicul Livius Cârstea, preºedintele judeþean al Federaþiei Sindicale Sanitas.

Institutul de Cercetãri pentru Energii Regenerabile, într -o reþea europeanã de centre de cercetare

La Timiºoara a început construcþia celui mai mare pod din pet-uri, din lume

Doi cercetãtori de la Universitatea Hohenheim, Germania, vor prezenta la Viena o propunere de reþea de centre de competenþe interdisciplinare axate pe valorificarea resurselor energetic, care sã includã ºi Institutul de Cercetãri pentru Energii Regenerabile al Universitãþii Politehnica, din Timiºoara.

în Guinness Book

Foto Universitatea Politehnica Timiºoara

oana.dima@timpolis.ro

Institutul de Cercetãri pentru Energii Regenerabile a primit, zilele trecute vizita a doi reprezentanþi ai Centrului pentru Europa de Est al Universitãþii Hohenheim – structurã specializatã în dezvoltarea de proiecte pentru zona Europei Centrale ºi de Est. Dr. H.c. Jochem Gieraths ºi Angelika Thomas, de la Centrul pentru Europa de Est al Universitãþii Hohenheim, din Germania, au venit la Timiºoara pentru a identifica potenþialul de cercetare al noului institute, în vederea dezvoltãrii de proiecte comune cu participarea þãrilor din aceastã zonã a Europei.

Adina Palea, de la ICER Timiºoara, spune cã, în urma vizitei ºi a discuþiilor avute, membrii delegaþiei germane vor prezenta la Viena o propunere de reþea de centre de competenþe interdisciplinare axate pe valorificarea resurselor energetice ºi un

l Oraºul ar putea intra, cu.podu,

pachet de propuneri de proiecte de dezvoltare regionalã cu implicare în spaþiul rural. Prin aceastã colaborare Universitatea Politehnica Timiºoara urmãreºte valorificarea ICER ºi a celorlalte structuri de cercetare ale universitãþii, precum ºi implicarea activã în dezvoltarea regional.

Rectorul Universitãþii Politehnica, prof. univ. dr. Viorel ªerban, anunþã cã universitatea se aflã în faza de declanºare a activitãþilor în cadrul ICER. “Astfel de vizite, precum cele ale delegaþiei de la Universitatea Hohenheim, au menirea de a identifica potenþiali colaboratori în vederea dezvoltãrii de parteneriate ºi proiecte de cercetare la nivel european”, mai spu-

ne rectorul Politehnicii timiºorene.

ICER este un proiect al Universitãþii Politehnica Timiºoara, finanþat din fonduri europene cu 17,5 milioane de euro. Este, totodatã, unul dintre cele mai moderne institute de cercetare din þarã, beneficiind de echipamente de ultimã generaþie. Reprezentanþii UPT spun cã printre achiziþiile efectuate prin proiect se numãrã un microscop electronic de transmisie unic în România care a costat un milion de euro, spectrometre cu rezonanþã magneticã nuclearã RMN, cromatograf de gaz cuplat cu spectrometru de masã ºi un difractometru cu raze X pentru pulberi, toate aceste echipamentele fiind deja puse în funcþiune.

42.000 de pet-uri au stat, în 2011, la baza ridicãrii unui brad de Crãciun, în Lituania. Un record intrat în Guinness Book. Acum, EcoStuff România se pregãteºte sã ridice, la Timiºoara, cea mai mari construcþie din pet-uri din lume.

Peste mai puþin de o sãptãmânã, în zilele de 24 ºi 25 iunie, proiectul cu.podu, care a mobilizat pânã acum zeci de ºcoli, grãdiniþe, companii mici ºi multinaþionale precum ºi sute de voluntari va prinde formã, urmând sã fie “lansat la apã”, anunþã organizatorii, reprezentanþii EcoStuff România.

Construcþia primelor elemente care vor forma podul au început deja în piscina plinã cu pet-uri de la terasa La Cãpiþe, amplasatã peste drum de Universitatea de Vest. Radu Rusu, de la EcoStuff România, spune cã, fiind un proiect foarte mare, este nevoie de implicarea cât mai multor voluntari în aceastã etapã finalã, de construcþie: „Toþi cei care vor sã dea o mânã de ajutor ºi sã-ºi treacã numele în dreptului unui proiect care ar putea intra în Cartea Recordurilor sunt aºteptaþi în fiecare zi începând cu ora 11, în locaþia amintitã”. În acelaºi timp, mai spune el, mai este nevoie de pet-uri, chiar dacã numãrul strâns pânã acum este impresionant. cu.podu este un proiect prin care

organizatorii, EcoStuff Romania, îºi propun sã atragã atenþia asupra cantitãþii enorme de ambalaje din plastic care polueazã apele din România ºi din întreaga lume, a intrat în linie dreaptã.

Acest lucru este cauzat în principal de depozitarea ilegalã ºi necontrolatã a deºeurilor în zonele inundabile ºi în albiile râurilor, în special pe cursurile superioare ale acestora. Aceste deºeuri sunt duse mai apoi de apã în timpul inundaþiilor în aval ajungând sã polueze aproape toate râurile ºi lacurile din România ºi din întreaga lume. “cu.podu” este un proiect iniþiat de EcoStuff Romania ºi presupune ridicarea în Timiºoara a celei mai mari construcþii din pet-uri din lume. Ceea ce ar putea aduce înscrierea proiectului în Guinness Book.

“Construirea celui mai mare pod din pet-uri din lume presupune colectarea în prealabil a cel puþin 100.000 de pet-uri, proiectul dovedindu-se mai mare decât se credea iniþial. Construcþia va fi ridicatã între 3 ºi 5 Iunie, urmând ca odatã inauguratã de Ziua Mondialã a Mediului sã fie accesibilã pentru douã sãptãmâni”, mai spune Radu Rusu, reprezentant EcoStuff.

Organizatorii mai cautã o soluþie ºi parteneri ºi pentru realizarea structurii de rezistenþã a podului precum ºi una pentru iluminatul artistic al acestuia. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

19 - 22 iunie 2014

Spa-uri ºi pub-uri în mijlocul pãdurii l Câþiva parlamentari PSD, printre care trei din Timiº,

au iniþiat un proiect de lege care pune pe jar ONG-urile ecologiste Conform unor organizaþii ecologiste, în baza unui proiect de lege aflat în dezbatere la Parlament, propus de parlamentari PSD, suprafaþa împãduritã din România s-ar putea reduce semnificativ, dupã ce s-ar da undã verde la realizarea de hoteluri, vile sau spa-uri în pãduri. Iniþiatorii spun cã este nevoie imperioasã de unitãþi de cazare în zonele împãdurite. Teorie care nu stã în picioare în Timiº, unde reprezentanþii AJVPS spun cã, nici în cazul turismului cinegetic, nu s-a pus problema sã nu existe spaþii suficiente de cazare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Hoteluri create cu drujba Conform unei propuneri legislative iniþiate de un grup de 38 de deputaþi ºi senatori PSD, printre care se regãsesc ºi trei de Timiº – Petru Andea, Cãtãlin Tiuch ºi Gheorghe Ciobanu –, în perioada urmãtoare s-ar putea construi fãrã prea multe probleme case de vacanþã, hoteluri ºi spa-uri în mijlocul pãdurii. Proiectul intenþioneazã modificarea Codului Silvic ºi, potrivit acestuia, orice proprietar de pãdure ºiar putea include terenul în intravilanul localitãþii de care aparþine fãrã niciun fel de costuri, ca apoi sã poatã realiza defriºãri ºi sã construiascã hoteluri, terenuri de tenis sau piscine. Justificarea este una surprinzãtoare: în acest fel se va dezvolta turismul montan. “În România, turismul sezonier la mare este deficitar pentru cã avem doar douã luni pe an de varã ºi din aceastã cauzã nu putem deveni competitivi cu þãrile dezvoltate din punct de vedere

turistic, cum ar fi Grecia, Turcia, Cipriu, care au un sezon de minim 6 luni pe an. Strategia naþionalã trebuie sã fie bazatã pe turismul montan, ceea ce impune scoaterea din circuit a unei suprafeþe din fondul forestier, în vederea construirii unor complexuri sau resorturi turistice ºi, de asemenea, amenajarea serviciilor conexe acestora (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, pârtii de schi, terenuri de sport ºi agrement)”, se aratã în argumentul proiectului de lege.

Iniþiatorii prognozeazã cã investiþiile acestea în turismul montan nu vor determina tãierea abuzivã a pãdurilor, aºa cum s-a întâmplat pentru domeniul industrial al lemnului, ci numai cât va fi nevoie pentru construcþia complexurilor turistice montane. Pentru a favoriza aceste investiþii româneºti ºi strãine, trebuie ca ºi costul scoaterii din fondul forestier sã fie mic.

Potrivit Codului Silvic aflat în vigoare, includerea pãdurilor în intravilanul localitãþilor este interzisã. La un hectar de padure, legiuitorul nu permite la aceastã orã decât construcþii de maximum 200 de metri pãtraþi. Pentru cei care vor totuºi sã aibã case în pãdure, condiþiile sunt stricte. Trebuie sã cumpere un teren de trei ori mai mare ºi de cinci ori mai scump decât cel pe care construieºte, pe care sã îl reîmpãdureascã.

Proiectul de lege schimbã total lucrurile, prin prevederea sa, care stipuleazã: “Este interzisã includerea pãdurilor în intravilan, cu excepþia pãdurilor proprietate privatã ale persoanelor fizice sau juridice care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, terenuri de recreere sau agrement.”

Totuºi, deºi iniþiatorii spun cã este nevoie imperioasã de unitãþi de cazare

Petru Andea

Sã se facã loc pentru spa-uri în pãduri... în zonele împãdurite, teoria nu pare sã stea în picioare în Timiº, unde reprezentanþii AJVPS confirmã cã, ºi în cazul turismului cinegetic, nu s-a pus problema sã nu existe spaþii suficiente de cazare. “Dacã este sã fac referire strict la fondurile de vânãtoare gestionate de noi, tot timpul am gãsit spaþii de cazare suficiente pentru cei interesaþi de turism cinegetic în Timiº. Mai ales cã numãrul solicitãrilor a ºi scãzut destul de mult în ultima perioadã”, spune Cornel Lera, preºedintele Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi.

Nici mãcar Guvernul PSD nu este de accord cu propunerile unor parlamentari PSD Culmea e cã ideea social-democraþilor a fost respinsã în Senat, unde

exista majoritate a fostei coaliþii de guvernare, ºi se aflã acum în dezbaterea comisiilor Camerei Deputaþilor.

Nici mãcar Guvernul PSD nu a fost de acord cu aceastã iniþiativã, ºi iatã ce le explicã Executivul parlamentarilor din acelaºi partid: “Prin defriºarea, spre exemplu, a unei suprafeþe de 10 hectare de pãdure de 80 de ani pe un versant muntos cu scopul de a realiza restaurante, baruri, pub-uri, pârtii de schi, spa-uri, piscine, terenuri de sport, în afarã de avantajul material imediat al valorificãrii masei lemnoase de pe cele 10 hectare, nu numai cã afecteazã grav stabilitatea fondului forestier respectiv (deschiderea atât de largã a masivului forestier duce, de regulã, la doborâri masive în arboretele limitrofe), dar pune în pericol ºi stabilitatea versantului muntos, cu toate restaurantele, pub-urile, spa-urile ºi piscinele respective, fiind cunoscut

Cãtãlin Tiuch

Gheorghe Ciobanu faptul cã îndepãrtarea pãdurii conduce la alunecãri de teree, avalanºe, viituri ºi secarea izvoarelor de apã. Chiar dacã pe un alt teren se va înfiinþa o altã pãdure, tot pe 10 hectare, efectul protectiv actual al pãdurii de 80 de ani se va realiza pe terenul nou împãdurit abia peste aproape un secol.”

În Timiº ar trebui crescutã, nu scãzutã suprafaþa împãduritã Orice reglementare care ar scãdea suprafaþa împãduritã nu ar fi de dorit în Timiº, unde conform unui raport recent al Curþii de Conturi legat de gestionarea fondului forestier de stat, retrocedãrile, nu întotdeauna foarte clare, au fãcut ca suprafaþa împãduritã sã scadã dramatic. În Timiº, prin retrocedãri, Statul a cedat 22.742 de hectare de pãdure unui numãr foarte mare de proprietari. Practic, aceastã suprafaþã pierdutã reprezintã aproape o treime din actuala suprafaþã împãduritã deþinutã de Romsilva în Timiº. Statul mai are în judeþ 77.735 de hectare, împãrþite pe ocoale silvice: 11.724 de hectare la Ocolul Silvic Ana Lugojana, 18.583 de hectare la Ocolul Silvic Coºava, 13.913 hectare la Ocolul Silvic Fãget, 12.274 de hectare la Ocolul Silvic Lugoj, 9361 de hectare la Ocolul Silvic Lunca Timiºului ºi 11.758 de hectare la Ocolul Silvic Timiºoara. În privinþa repartizãrii pe zone, 24.000 de hectare sunt în zona de câmpie, 36.000 de hectare, în zona de deal, ºi 19.337 de hectare, în zona de munte.

Anual sunt defriºate în judeþ peste 1.770 de hectare de pãdure. Conform Romsilva, ºi în Timiº suprafaþa de lemn recoltatã a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creºterea fiind de 18%, deºi, þinând cont de specificul judeþului, ar fi trebuit sã se înregistreze o scãdere, nu o creºtere a exploatãrii lemnului.

Potrivit Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiº, zonele din Timiº cu deficit de vegetaþie forestierã ºi disponibilitãþi de împãdurire sunt Beba Veche, Dudeºtii Vechi, Cenad, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloºu Mare, Jimbolia, Sânpetru Mare, Periam, Variaº, Cãrpiniº, Cenei, Giulvãz, Orþiºoara ºi Moraviþa. ªi Consiliul Judeþean Timiº, care a definitivat forma actualizatã a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean confirmã cã rolul pãdurilor la nivelul judeþului este esenþial. Într-un capitol numit “Zonele de risc tehnologic ºi zonele expuse la riscuri naturale”, care analizeazã, printre altele, ºi zonele de risc din judeþ expuse

de 24 de ani un reper al cetãþii

la alunecãri de teren de amploare, se menþioneazã cã zona de munte e mai feritã de fenomenul alunecãrilor de teren în formã gravã, dintr-un motiv foarte simplu: protecþia oferitã de pãduri.

“Etajul montan, redus la o parte din Munþii Poiana Ruscãi, se înalþã cu puþin peste 1.300 de metri, fiind aproape total împãdurit, ceea ce face ca aici sã aibã loc numai procese de eroziune liniarã, pe firul vãilor ºi în rarele poieni.

Eroziunea în suprafaþã este foarte redusã, nepunându-se probleme în ceea ce priveºte degradarea terenurilor”, se aratã în studiul CJ Timiº.

Problema se schimbã cu totul în cazul zonei de deal, care e în mare parte despãduritã ºi compusã aproape exclusiv din marne, pietriºuri ºi nisipuri, ceea ce dã posibilitatea unui ritm accentuat al miºcãrilor de pãmânt.

Astfel, aratã Planul de amenajare a teritoriului, culmile deluroase, cu precãdere din Podiºul Lipovei, sunt afectate de o eroziune mai slabã, fiind împãdurite, ceea ce nu se poate spune despre Dealurile Pogãniºului, Dealul Dognecei

Anual, în Timiº sunt defriºate peste 1.770 de hectare de pãdure ºi Dealurile Lugojului. “Eroziunea moderatã pânã la puternicã, dar cu pericol de accentuare ºi pe alocuri cu alunecãri este specificã versanþilor de vale din dealurile ºi pãrþile interfluviale din apropierea câmpiei. Mãsurile de reducere ºi prevenire a eroziunii sunt necesare pe suprafeþe extinse în toatã unitatea deluroasã ºi cu precãdere se impun terasãri pe versanþi, unele acumulãri de apã pe vãi ºi, pe alocuri,

chiar împãduriri” , precizeazã documentul administraþiei judeþene. În acest sens studiul CJ Timiº propune refacerea rapidã a suprafeþelor despãdurite abuziv, neautorizat, din zonele cu risc de producere a alunecãrilor de teren. Marea problemã este însã cã multe din aceste terenuri nu mai sunt ale Statului, fiind retrocedate proprietarilor privaþi, care au defriºat pãdurea dupã bunul plac.

actualitate

19 - 22 iunie 2014

7

Plata indemnizaþiilor revoluþionarilor luptãtori, readusã în actualitate l Aceste drepturi ar putea fi acordate, din nou, de anul viitor Cu sau fãrã legãturã cu contextul electoral, se readuce în discuþie posibilitatea ca de anul viitor sã fie reluatã plata indemnizaþiilor suspendate pentru revoluþionarii luptãtori cu merite deosebite.

Reprezentanþii unor asociaþii timiºorene spun cã mai întâi trebuie realizatã o triere a dosarelor, pentru cã s-au constatat extrem de multe nereguli în ultimii ani, la reînnoirea certificatelor de revoluþionar.

revoluþionar, dintre care aproximativ 16.000 de luptãtori, remarcaþi prin fapte deosebite, aproape 2.200 de luptãtori rãniþi, circa 600 - 650 de luptãtori reþinuþi, 150 - 200 de rãniþi ºi reþinuþi, 2.000 de urmaºi ai eroilor martiri ºi alþi 150 - 200 de participanþi, aceºtia din urmã având doar un titlu onorific ºi neprimind indemnizaþie.

Revoluþionarii timiºoreni vor o triere a dosarelor

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Demersuri pentru revenire la situaþia de dinainte de 2008 O delegaþie a Blocului Naþional al Revoluþionarilor i-a solicitat, zilele trecute, Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, punerea de îndatã în aplicare a Legii 341/2004, a recunoºtinþei faþã de eroii martiri, iar acesta din urmã i-a sfãtuit sã renunþe la greva foamei.

“Reprezentanþii revoluþionarilor solicitã punerea de îndatã în aplicare a Legii 341/2004, a recunoºtinþei faþã de eroii martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din decembrie 1989. În acest scop, ei au depus la sediul Avocatului Poporului o serie de documente, urmând sã mai depunã ºi alte acte necesare. În discuþiile cu reprezentanþii Avocatului Poporului, delegaþia BNR s-a pronunþat pentru plata de îndatã a indemnizaþiilor, iar, dacã aceasta nu este posibilã, sã fie adoptatã o ordonanþã de urgenþã sau sã fie promovat un proiect de lege, care sã prevadã plata indemnizaþiilor cãtre toþi revoluþionarii, începând cu 1 ianuarie 2015”, anunþã, într-un comunicat, instituþia Avocatului Poporului.

Revoluþionarii au precizat cã nu se opun demersurilor autoritãþilor privind trierea deþinãtorilor de certificate de revoluþionar, însã au þinut sã sublinieze cã, pe durata acestei operaþiuni, trebu-

Mulþi dintre revoluþionarii recunoscuþi oficial nu au avut nimic de-a face cu ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 ie sã continue plata indemnizaþiilor, iar cei care deþin ilegal documente care atestã calitatea de revoluþionar vor suporta rigorile legii. Aceºtia au adãugat cã, în cazul în care demersurile pe lângã autoritãþile române nu vor avea succes, se vor adresa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi celorlalte instanþe europene. Victor Ciorbea le-a transmis cã va solicita puncte de vedere din partea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor, Ministerului Muncii ºi Ministerului Finanþelor ºi i-a sfãtuit sã renunþe la greva foamei.

Aproximativ 30 de revoluþionari, dintre care doi în greva foamei, au protestat recent în apropierea sediului Guvernului, nemulþumiþi de neacordarea tuturor indemnizaþiilor prevãzute de Legea 341/2004. Manifestanþii au agãþat de copacii din parc bannere mari inscripþionate cu revendicãrile lor: “Solicitãm dialog cu Victor Ponta”, “Cerem respectarea tuturor legilor”, “Vrem sã redãm speranþa tinerilor ºi sã ºtergem lacrimile bãtrânilor”, “Greva foa-

mei împotriva corupþiei generalizate ridicatã la rang de politicã de stat”.

“Cerem respectarea statului de drept ºi respectarea tuturor legilor: Legea pensionarilor, Legea sãnãtãþii, Legea învãþãmântului, Legea protecþiei sociale, precum ºi Legea 341/2004, cu privire la recunoºtinþa poporului român acordatã revoluþionarilor eroi, fãrã de care nu s-ar fi putut face trecerea de la comunism la democraþie ºi statul de drept pe care premierul îl ignorã ºi îl calcã în picioare. Dorim dialog pentru cã problemele noastre nu mai sunt unilaterale, sunt ale întregii societãþi civile”, a spus preºedintele Blocului Naþional al Revoluþionarilor, Dumitru Dincã.

23.000 de deþinãtori de certificate de revoluþionar, în România Premierul Victor Ponta declarã

cã în România sunt 4.000 - 5.000 de revoluþionari care au luptat în Decembrie ’89 ºi care ºi-au riscat viaþa, ºi afirmã cã drepturile acestora vor fi achitate, susþinând cã existã fonduri alocate în acest sens. Premierul preciza cã sunt însã ºi “impostori revoluþionari, iar aceºtia nu vor fi niciodatã plãtiþi. De mai mulþi ani, printr-o ordonanþã de urgenþã datã de Guvernul Boc ºi prorogatã de urmãtoarele Guverne (aprobatã prin Legea 283/2011), nu se mai acordã indemnizaþiile reparatorii persoanelor care au obþinut titlul de «Luptãtor remarcat prin papte deosebite»” , atribuit celor care, în perioada 14 - 25 Decembrie 1989, au mobilizat ºi condus grupuri sau mulþimi de oameni, au construit ºi menþinut baricade împotriva forþelor de represiune ale regimului totalitar comunist, decât dacã respectivele persoane au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. În prezent, sunt aproximativ 22.000 - 23.000 de deþinãtori de certificate de

Asociaþiile timiºorene de revoluþionari susþin cã, înainte de o eventualã reluare a plãþii indemnizaþiilor pentru revoluþionarii luptãtori, este nevoie de o triere riguroasã a dosarelor. “Noi am precizat mereu acest lucru: este nevoie de un control detaliat al condiþiilor de acordare a indemnizaþiilor, ºi ne-am manifestat întreaga deschidere pentru realizarea acestor verificãri. Problema e cã mai sunt asociaþii care susþin doar declarativ cã vor curãþenie, însã ar dori ca eventualele verificãri sã ocoleascã organizaþiile lor”, ne-a declarat secretarul de stat Adrian Sanda, preºedintele Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor din Decembrie 1989. “În mod cert, sunt necesare verificãri. Noi încã din 2004 am solicitat Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor sã opreascã depunerea actelor pentru acordarea certificatelor de revoluþionar. Nu s-a dorit acest lucru, ºi termenul s-a prelungit succesiv, deºi era clar cã respectivele persoane nu mai aveau ce dovezi sã aducã. Dacã nu au gãsit dovezi timp de atâþia ani, care sã ateste implicarea lor în manifestaþiile din decembrie 1989, era greu de crezut cã vor mai gãsi dupã acest termen”, spune Virgil Hosu, preºedintele Asociaþiei Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi în Revoluþie A.L.T.A.R. 1989.

Numãrul revoluþionarilor este în creºtere constant În 2006, la doi ani dupã intrarea în vigoare a Legii Recunoºtinþei, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor fãcea public faptul cã sunt înregistraþi la nivel naþional 6.000 de revoluþionari. Dupã ce au început prelungirile succesive ale preschimbãrii certificatelor de revoluþionar, numãrul a crescut constant ºi s-a ajuns în prezent la peste 23.000 de posesori de certificate de revoluþionari. Cifra este consideratã aberantã de cãtre o serie de asociaþii de revoluþionari de pe plan local, atâta vreme cât în Timiºoara, în locul din care a pornit Revoluþia sunt aproximativ 2.800 de revoluþionari, iar asociaþii precum ALTAR 1989 reamintesc faptul cã pe prima listã a revoluþionarilor cu merite se regãseau, la Timiºoara, doar 200 de persoane.

Nu doar revoluþionarii, ci ºi oraºe-

le-martir s-au înmulþit vertiginos în ultimii ani. În prezent sunt 13 oraºe-martir (cu alte trei, în aºteptare), în care sunt înregistraþi 15.823 de revoluþionari, respectiv peste 61% din totalul revoluþionarilor care au dobândit certificatele ºi titlurile conform Legii 42/1990 republicatã. În celelalte 29 de judeþe în care nu sunt oraºe-martir sunt înregistrate 12.063 de persoane.

Conform unor contabilizãri fãcute de cãtre unele asociaþii de revoluþionari, situaþia pe oraºe-martir a revoluþionarilor este urmãtoarea: Bucureºti – 6.496 de persoane, Timiºoara – 2.790 de persoane, Braºov – 1.389 de persoane, Constanþa – 1.298 de persoane, Sibiu – 687 de persoane, Buzãu – 576 de persoane, Cluj – 545 de persoane, Arad – 486 de persoane, Dâmboviþa – 480 de persoane, Prahova – 330 de

persoane, Mureº – 343 de persoane, Brãila – 214 persoane ºi Iaºi – 189 de persoane.

Cadrul legal adus în discuþie în acest context, a cãrui aplicare a fost prelungitã nejustificat, este Legea 341/ 12 iulie 2004, a recunoºtinþei faþã de eroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din Decembrie 1989. Aceastã lege, în baza cãreia s-au preschimbat certificatele de revoluþionar, a fost modificatã succesiv, cu prelungiri ale termenului-limitã prestabilit iniþial. Termenul-limitã prevãzut pentru aducerea documentaþiei necesare pentru primirea certificatelor de revoluþionar a fost prelungit succesiv, de cinci ori, ultimul termen final fiind cel din 30 aprilie 2010. În ultimele ºedinþe ale Comisiei parlamentare a revoluþionarilor din De-

Unii revoluþionari sunt revoltaþi de numãrul nejustificat de mare de revoluþionari cembrie 1989, înaintea termenului-limitã s-au aprobat sute de preschimbãri de certificate de revoluþionar. De exemplu, într-una din ultimele ºedinþe în care s-au fãcut aprobãri, au fost

aprobate 1.037 de dosare de revoluþionar, dintre care doar trei s-au referit la revoluþionari din Timiºoara, restul fiind din “centre revoluþionare” precum Teleorman, Vaslui sau Dolj.

de 24 de ani un reper al cetãþii

cyan

8

19 - 22 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

magenta

yellow

publicitate

black

cyan

magenta

yellow

publicitate

black

19 - 22 iunie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

19 - 22 iunie 2014

Suspendarea lucrãrilor la gazoductul South Stream resusciteazã proiectul Nabucco? l Consiliul Judeþean Timiº susþine în continuare proiectul Nabucco Un parteneriat aproape uitat

Dupã ce Bulgaria a suspendat, în urma criticilor exprimate de cãtre Uniunea Europeanã ºi SUA, pregãtirile pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, care urmau sã înceapã în aceastã varã, este posibil ca proiectul concurent Nabucco, susþinut de UE, sã fie readus în actualitate. În Timiº, dupã ce a fost semnat un acord pentru trecerea gazoductului pe teritoriul judeþului, nu s-a mai discutat nimic concret pe aceastã temã la nivelul Consiliului Judeþean. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un tren favorabil pentru proiectul Nabucco, intrat într-un con de umbrã Comisia Europeanã a cerut Bulgariei sã suspende construirea gazoductului South Stream pe teritoriul bulgar, argumentând cã Bulgaria nu a respectat reglementãrile europene în domeniul pieþelor publice. CE a trimis o ºi scrisoare de avertisment autoritãþilor bulgare – care reprezintã o prima etapã a unei proceduri de infringement –, iar experþi de la Bruxelles sunt aºteptaþi sãptãmâna viitoare la Sofia, pentru a discuta cu oficialii Guvernului bulgar.

La rândul lor, SUA, prin vocea senatorului John McCain, au declarat cã susþin eforturile Guvernului bulgar în cãutarea, cu mare prioritate, a unei independenþe energetice faþã de orice þarã. În privinþa gazoductului South Stream, ºi-au exprimat dorinþa ca proiectul sã fie realizat de cãtre “organi-

zaþii independente din Rusia”.

Un consorþiu condus de cãtre societatea rusã Stroytransgaz, care face obiectul unor sancþiuni americane, a fost ales pe 27 mai în vederea construirii tronsonului bulgar al South Stream, o alegere care a provocat o reacþie americanã durã. “Suntem profund îngrijoraþi cu privire la decizia recentã a Bulgariei de a acorda Stroytransgaz contractul de construire a gazoductului South Stream. Nu este momentul pentru afaceri ca de obicei cu Rusia”, a declarat ambasadorul Statelor Unite la Sofia, Marcie Ries.

Condus de cãtre gigantul rus Gazprom ºi grupul energetic italian Eni, proiectul South Stream urmeazã sã asigure legãtura între Rusia ºi Bulgaria via Marea Neagrã, ocolind Ucraina, dupã care sã continue cãtre Grecia ºi Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia ºi Austria. Bulgaria, care depinde integral de livrãri de gaze naturale ruseºti via Ucraina, conteazã pe South Stream pentru a-ºi diversifica cãile de livrare.

Pentru multã vreme, gazoductul rusesc a fost la concurenþã cu proiectul european Nabucco, menit sã aducã gazul azer în Europa ºi sã fie o alterna-

tivã la gazul rusesc. Nabucco avea pe traseul sãu ºi România, urmând sã treacã inclusiv prin Timiº. Proiectul a intrat într-un con de umbrã anul anul trecut, când azerii au ales alt gazoduct, TAP (Grecia, Albania, Italia) ca alternativã la transportul gazului lor în Europa.

South Stream are o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an ºi ar urma sã transporte 12% din cantitatea de gaz consumatã anual în Europa. Finalizarea proiectului ar trebui sã aibã loc în 2018 ºi este traseul gazelor ruseºti spre Europa, ocolind Ucraina.

Cu toate cã, în vara anului trecut, se anunþa cã proiectul gazoductului Nabucco a eºuat la nivel european în formula propusã, autoritãþile judeþene nu renunþã la idee. A fost adoptatã deja o hotãrâre de Consiliu Judeþean, prin care administraþia judeþeanã îºi reafirmã susþinerea faþã de proiect, deºi nu se ºtie dacã acesta va fi reluat, într-o altã formulã. În acest act se precizeazã cã Nabucco Gas Pipeline România SRL intenþioneazã pãstrarea, respectiv protejarea culoarului conductei Nabucco pe teritoriul României, în vederea utilizãrii acestuia în momentul în care sunt identificate ºi devin disponibile alte surse de gaze. În acest sens se prelungeºte protocolul semnat între Nabucco ºi CJ Timiº ºi se lungeºte durata certificatului de urbanism emis în baza acestui protocol, pentru o perioadã care nu este prevãzutã în hotãrârea de Consiliu adoptatã. Acest protocol nu este formal ºi obligã administraþia judeþeanã la pãstrarea culoarului aferent gazoductului, precum ºi la respectarea termenilor contractuali destul de stricþi pe care ºi i-a asumat în 2011, odatã cu semnarea contractului cu Nabucco.

“Altceva nu s-a mai discutat, în termeni concreþi. Argumentul adus pentru susþinerea acestui proiect miza pe crearea de locuri de muncã, deºi ar fi fost posibil ca, în eventualitatea realizãrii, antreprenorul sã vinã cu propria echipã, ºi sã nu realizeze angajãri pe plan local. Cert este cã trecerea gazoductului prin judeþ ar fi însemnat un avantaj economic pentru regiune”, spune consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

O aplicaþie de smartphone a scos taximetriºtii europeni în stradã l

În Timiºoara, ºoferii de taxi par mai degrabã deranjaþi de vechea problemã cu pirateria

ªoferii de taxi au anunþat cã vor transforma în parcãri uriaºe mai multe oraºe din Europa, printre care Londra, Madrid ºi Berlin, pentru a protesta faþã de Uber – o aplicaþie pentru smartphone care face legãtura între pasageri ºi ºoferii unor maºini dispuºi sã ofere contra cost servicii de transport. Pe plan local, taximetriºtii timiºoreni par mai degrabã deranjaþi de vechea problemã a pirateriei, în continuare nerezolvatã. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Proteste sincronizate Protestele taximetriºtilor evidenþiazã dificultãþile cu care se confruntã Uber ºi alte aplicaþii similare în încercarea de a-ºi creºte veniturile ºi de a atrage bani de la investitori. Amploarea demonstraþiilor din Europa aratã ºi în ce mãsurã tehnologia a reuºit sã schimbe unul dintre cele mai strict regle-

mentate domenii. Aceastã aplicaþie a întâmpinat rezistenþã ºi în SUA ºi Canada, dar problemele sunt mai mari în Europa, unde taximetriºtii tind sã fie mai bine organizaþi. În Londra, mai multe mii de taximetriºti urmeazã sã se întâlneascã în Trafalgar Square, în timp ce în Madrid ºoferii de taxi au anunþat cã îºi vor lua o zi liberã. Taximetriºtii din Franþa vor sã conducã pe drumuri aglomerate, cu viteze foarte reduse, pentru a protesta împotriva aplicaþiilor precum Uber. De asemenea, sectorul este reglementat mai strict, iar Guvernele europene sunt mai dispuse sã protejeze domenii în pericol sã piardã locuri de muncã.

Protestele ºi încercãrile de a bloca în justiþie aplicaþia vin în contextul adoptãrii entuziaste a acesteia chiar ºi în Europa. ªefii Uber încearcã sã profite de proteste pentru a arãta cât de util este serviciul pe care îl oferã. “Vor face aplicaþia ºi mai vizibilã, iar mulþi oameni vor realiza cã au acum opþiuni pe care nu le aveau înainte”, a declarat Pierre-Dimitri Gore-Coty, managerul

de 24 de ani un reper al cetãþii

Uber pentru vestul ºi nordul Europei.

Pe multe pieþe, Uber funcþioneazã ca o platformã de închiriere de maºini sau de asociere pentru o cãlãtorie ºi permite utilizatorilor sã intre în contact ºi sã facã rezervãri prin intermediul smartphone-urilor. Aplicaþia mãsoarã distanþa ºi timpul pentru a calcula tariful unei cãlãtorii. ªoferii de taxi se plâng, însã, cã astfel de servicii intrã pe piaþa companiilor de taxi fãrã sã fie nevoite sã suporte costuri la fel de mari pentru respectarea reglementãrilor ºi licenþe.

Taximetriºti piraþi cu autorizaþii comunale În Timiºoara nu aplicaþia Uber, ci pirateria continuã sã fie o sursã majorã de nemulþumire pentru taximetriºti.

Aceºtia susþin cã, în ciuda controalelor, taximetriºtii piraþi continuã sã racoleze clienþi în Timiºoara, fãrã a plãti taxe ºi impozite de niciun fel.

“Fac în continuare taximetrie o

serie de ºoferi care nu au niciun fel de acte ºi care pot fi întâlniþi în zone precum Gara de Nord, Iulius Mall sau Aeroport. La Aeroport, de exemplu, avem o situaþie specialã, în sensul cã sunt unii taximetriºti cu autorizaþii eliberate de Primãria Ghiroda în condiþii cel puþin ciudate. Ori de câte ori s-au fãcut con-

troale, taximetriºtii piraþi au dispãrut, semn cã au fost anunþaþi. ªi cred cã ar fi bine ca un astfel de control sã fie fãcut ºi la Primãria Ghiroda, sã se vadã în ce condiþii se elibereazã aceste autorizaþii de taximetrie”, ne-a declarat Cristea Savu, preºedintele Sindicatului Taximetriºtilor Independenþi din Timiºoara.

special

19 - 22 iunie 2014

Doar 11 toalete publice fixe sunt funcþionale, în Timiºoara, oraº cu 300.000 de locuitori

11

l Iar contractul pentru toaletele ecologice va ajunge la final anul acesta

Experimentul toaletelor ecologice a avut un final lamentabil la CFR

Foto TIMPOLIS

Timiºoara nu duce lipsã de toatele ecologice, ci de WC-uri publice fixe În ciuda semnalelor trase de presã, legate de igienizarea ºi buna funcþionare a toaletelor ecologice amplasate în Timiºoara, pe domeniul public, contractul încheiat de Municipalitate a continuat netulburat, urmând sã se încheie în noiembrie, dacã nu va mai fi prelungit pânã atunci.

Pe lângã nemulþumirile unor timiºoreni legate de amplasarea ºi curãþarea acestor toalete, nici pe segmentul de wc-uri fixe Primãria nu stã prea bine, în prezent existând doar 11 astfel de toalete funcþionale la un municipiu de 300.000 de locuitori. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Contract derulat imperturbabil Anul acesta, în noiembrie, ajunge la scadenþã deja celebrul contract prin care Primãria Timiºoara a cumpãrat servicii de servicii de închiriere ºi întreþinere a toaletelor ecologice mobile în municipiu. Primãria era gata sã dea 3,4 milioane de lei pe aceste servicii, într-un contract al cãrui caiet de sarcini a fost contestat. Valoarea de atribuire nu a fost departe de aceastã sumã, contractul fiind atribuit pentru suma de 3,38 de milioane de lei.

Contractul a lãsat o marjã estimativã destul de mare, acesta prevãzând închirierea a minimum 103 toalete publice ºi maximum 135, ºi un numãr minim

de 16.060 ºi maximum de 31.060 de servicii de întreþinere prestate. Conform Direcþiei de Patrimoniu a Primãriei, se intenþiona amplasarea a 103 toalete ecologice, în 48 de locaþii, numãrul toaletelor ecologice putând fi suplimentate pânã la maximum 155 de bucãþi.

Aºa s-a ºi derulat aceastã activitate, Compartimentul Spaþii Utilitare anunþând cã “urmãreºte buna desfãºurare a serviciului de închiriere ºi întreþinere toalete ecologice pe raza Municipiului Timiºoara„ care a fost achiziþionat începând cu anul 2005, actualmente fiind în derulare un contract de prestãri servicii pânã în 11 noiembrie 2014”. Acelaºi compartiment spune cã înTimiºoara sunt amplasate acum 109 toalete ecologice în 50 de locaþii.

Contractul legat de închirierea ºi întreþinerea de toalete prevede cã respectivele cabine de toalete ecologice trebuie sã fie instalate pe tot parcursul anului, cu precãdere în sezonul cald sau în perioadele cu festivitãþi. Pompe recirculabile, pereþi parfumaþi, sistem de aerisire au fost doar câteva dintre cerinþele legate de toalete. Pe lângã curãþirea acestora de trei ori pe sãptãmânã, contractul mai prevede cã la toalete precum cele de la Poºta Mare, la cele din bucla de la Gara de Nord ºi la cele din Parcul Central, curãþirea trebuie sã se facã zilnic. Timiºorenii au mai dat însã de situaþii în care o serie de WC-uri fie erau închise, fie deschise, emanau mirosuri care îi împiedicau pe eventualii “temerari” sã le treacã pragul.

Nemulþumirile timiºore-

nilor au rãzbãtut ºi din petiþiile adresate Primãriei ºi asumate de Municipalitate. Astfel, dupã ce a fost apostrofaþi în legãturã cu menþinerea curãþeniei, pe portalul Primãriei reprezentanþii unitãþii administrative precizau cã “întreþinerea acestor toalete se face în zilele de marþi, joi ºi sâmbãtã, iar dacã este nevoie, chiar ºi zilnic”.

Vinovaþi pentru “disfuncþionalitãþi” au fost indicaþi ca fiind oamenii strãzii, care mai dorm în ele ºi aruncã în vasul toaletei tot ce le prisoseºte: haine, adidaºi, lenjerie intimã, ºi mai furã ºi manetele din fier de la uºi, pe care le vând la fier vechi, prestatorul susþinând cã existã situaþii în care schimbã “ºi zece manete în fiecare zi”.

Una peste alta, cu sau fãrã aceste nemulþumiri, contractul s-a derulat fãrã probleme ºi rãmâne de vãzut dacã va fi prelungit.

Nici cu toaletele fixe nu se stã cu mult mai bine ªi dacã oportunitatea contractului legat de toaletele ecologice va fi lãmuritã, poate, doar de Curtea de Conturi, nu s-ar putea spune cã la Timiºoara se stã cu mult mai bine ºi în ceea ce priveºte toaletele publice fixe. Acestea sunt puþine, ºi unele sunt deschise dupã un orar cel puþin interesant. În aceste condiþii, timiºorenii sau turiºtii aflaþi sub presiune se îndreaptã cãtre toaletele magazinelor, ale instituþiilor publice sau private. Când acestea

sunt închise sunt alese tufele ori zidurile din oraº. În momentul de faþã, în Timiºoara sunt doar 11 wc-uri publice administrate de Primãrie: în Piaþa Unirii, în Piaþa Traian, Parcul Botanic, Piaþa Þepeº Vodã, Parcul Central, strada Ciprian Porumbescu, strada Iuliu Maniu, Parcul Uzinei, Parcul Carmen Sylva, Parcul Copiilor ºi Parcul Rozelor. În 2010 activitatea de curãþenie a wc-urilor publice din Timiºoara a fost delegatã cãtre Administrarea Domeniului Public S.A., care acum a ajuns în subordinea societãþii Drumuri Municipale. Compartimentul “Spaþii Utilitare” al Primãriei susþine cã se ocupã de aprovizionarea cu materialele de curãþenie ºi igienizare ºi cã informeazã Serviciul Tehnic despre defecþiunile apãrute, în vederea remedierii acestora. Adicã o direcþie constatã, în cazul în care constatã ceva, ºi o altã direcþie executã.

Este greu de înþeles, în acest context, de ce Primãria Timiºoara, dornicã sã importe tot felul de soluþii urbanistice occidentale, nu achiziþioneazã sau închiriazã toalete publice metalice, cu platã, la fel ca în toate marile oraºe europene. În acest fel, s-ar rezolva ºi problema oamenilor strãzii, care nu ar mai transforma toaletele publice în locuinþe, iar spaþiile respective s-ar putea amenaja corespunzãtor, cu apã curentã, prosoape, uscãtoare de mâini. Nu ar mai exista mirosuri, aceste construcþii metalice fiind etanºe, iar cu banii colectaþi s-ar face alte investiþii de acest gen sau s-ar investi în igienizare.

Este greu de apreciat dacã pentru Timiºoara toaletele ecologice reprezintã soluþia cea mai bunã pentru rezolvarea acestei probleme care þine pânã la urmã de confort ºi civilizaþie în spaþiul public. Se ºtie cã, în lipsa unor mãsuri frecvente ºi eficiente de igienizare, amplasarea acestor toalete pe spaþiul public e total inutilã pentru cã devin impracticabile. O experienþã relevantã în acest sens este cea din sistemul feroviar. În Timiº, în 2003, când s-a fãcut achiziþionarea unor toalete ecologice, la ordinele fostului director al SNCFR, o toaletã ecologicã cu cabina simplã a fost achiziþionatã cu aproximativ 50 de milioane de lei vechi, în condiþiile în care pe piaþã se vindea cu aproximativ 16 - 17 milioane de lei vechi. Regionala C.F. Timiºoara primise 222 de toalete ecologice, valoarea totalã a sumei cheltuite ajungând la aproximativ zece miliarde de lei vechi. Scandalul cu privire la achiziþiile fãcute atunci în sistemul feroviar a scos la ivealã ºi faptul cã în cartea tehnicã a acestor toalete se menþiona cã este interzisã utilizarea lor la temperaturi mai scãzute de zero grade Celsius. Deci, nu aveau ce sã caute în gãri, folosite ca toalete publice, acest gen de toalete putând fi utilizate cel mult la expoziþii, simpozioane, târguri ori, vara, pe stadioane.

Mai mult, utilizarea ºi întreþi-

nerea lor presupunea costuri fabuloase pentru sistemul feroviar, întrucât au un rezervor de 1.200 de litri în care trebuia bãgatã, dupã fiecare curãþare, o cantitate de 200 de litri de apã, în condiþiile în care unele gãri în care au fost amplasate nici mãcar nu aveau apã curentã. În plus, în apa din rezervor trebuia aruncatã o pastilã, ce avea rol de dezinfectare, preþul acesteia fiind de 25 de dolari.

Dupã ce gãrile au rãmas treptat fãrã personal de deservire, mai ales cele de pe rutele exploatate de operatorii feroviari privaþi, toaletele au rãmas de izbeliºte.

“Doar câteva au funcþionat, fiind racordate la sistemul de apã ºi canalizare. În rest, au stat încuiate în majoritatea gãrilor, ºi aºa au ºi rãmas. Personalului din garã îi era teamã sã le dea în folosinþã, þinând cont de faptul cã o astfel de toaletã venise cu o valoare de inventar foarte mare, de peste 50 de milioane de lei vechi.

Trebuia sã se cumpere soluþii speciale de dezinfectare foarte scumpe, ºi era imposibilã utilizarea lor iarna. Ele s-au adus, s-au montat, au rãmas nefolosite, ºi s-au luat banii pentru ele, la fel ca în cazul bãrcilor achiziþionate pentru Regionala CFR Timiºoara”, spune Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.

Toaletele ecologice din gãri au implicat o investiþie cu mari semne de întrebare

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

19 - 22 iunie 2014

Plantaþie de opt hectare de salcie energeticã, la Timiºoara O plantaþie de salcie energeticã garanteazã un aer mai proaspãt pentru Timiºoara, obþinerea de profit din valorificarea biomasei ºi un exemplu pentru potenþialii întreprinzãtori. ªi asta pentru cã aproximativ 240 de tone de biomasã pe an vor putea fi obþinute ca urmare a valorificãrii producþiei unei plantaþii de opt hectare de salcie energeticã, de lângã Timiºoara.

Mai mult aer curat pentru timiºoreni Primãria Municipiului Timiºoara ºi-a asumat reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puþin 20% pânã în anul 2020. În acest sens, a fost plantatã salcie energeticã, pe o suprafaþã de 8,11 hectare de teren, în zona Ciarda Roºie.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, spunea cã toate cheltuielile prilejuite de realizarea acestei plantaþii de salcie energeticã s-au ridicat la peste 67.000 de lei, sumã asiguratã integral din bugetul Primãriei Timiºoara. Edilul se declara încrezãtor, încã de acum câteva luni, când au fost plantaþi puieþii, cã aceastã soluþie de a produce energie se va dovedi extrem de eficientã în perspectivã, ea putând furniza materie primã pentru viitorul incinerator de deºeuri al oraºului. În plus, declara el, plantarea celor aproape 111.000 de sãlcii s-a realizat ºi cu aportul voluntar al unei echipe de studenþi din cadrul Universitãþii Politehnice, care activeazã într-un ECO-club.

Directorul Direcþiei de Mediu

O sursã de energie mai eficientã decât petrolul Aceastã varietate de salcie a fost achiziþionatã de la Rebina Agrar,

de 24 de ani un reper al cetãþii

O foarte importantã sursã de biomasã Foto Primãria Timiºoara

ligia.hutu@timpolis.ro oana.dima@timpolis.ro

din Primãrie, Adrian Bere, declara cã preþul unei tone de biomasã recoltatã este, la momentul recoltãrii, de aproximativ 30 de euro, urmând ca, prin uscare, valoarea energeticã sã creascã, astfel încât preþul poate ajunge pânã la 60 – 70 de euro/tonã.

Cum în medie se produc 30 de tone de biomasã anual/hectar, ar însemna cã într-un an ar rezulta de pe suprafaþa plantatã din zona Ciarda Roºie mai bine de 240 de tone de biomasã. „Munca aici, la aceastã plantaþie, am început-o în noiembrie (2013 – n.r.). A fost dificil, mai cu seamã din cauza stãrii în care se afla terenul.

Au fost suprafeþe întregi pe care a existat vegetaþie spontanã ajunsã la o înãlþime impresionantã ºi, dupã ce am curãþat terenul de aceastã vegetaþie, pe alocuri chiar luxuriantã, a urmat o altã parte dificilã, în momentul în care am intrat cu tractoarele, pentru cã în sol era plin de rãdãcini”, spune unul dintre reprezentanþii furnizorului de material sãditor.

Plantarea butaºilor de salcie energeticã s-a fãcut pe rânduri paralele, situate la o distanþã de 75 de centimetri unii de alþii. Pe fiecare hectar de teren au fost plantaþi apropae 14.000 de butaºi. Cultura a fost erbicidatã, în primãvarã, ºi prãºitã, beneficiind de mai multe fertilizãri succesive.

Din momentul în care butaºii încep sã creascã, planta poate fi recoltatã anual sau o datã la doi ani, sub formã de lujeri sau de aºchii.

Primarul Nicolae Robu a fost ºi el la Ciarda Roºie, unde, în primãvara acestui an, a fost plantatã salcia energeticã una dintre cele douã companii din România autorizate sã cultive ºi sã distribuie material sãditor constând în butaºi de salcie energeticã aclimatizaþi. Wilhelm Hollerbach, managerul companiei, spune cã salcia energeticã creºte sub formã de tufiºuri, a cãror înãlþime poate ajunge pânã la circa patru metri înâlþime ºi cã perioada propice pentru cultivare e sezonul rece, atunci când umiditatea din sol este crescutã ºi când butaºii nu se aflã în faza de vegetaþie. Wilhelm Hollerbach afirmã cã terenul din Ciarda Roºie este unul ale cãrui texturã, grad de umiditate ºi permeabilitate scãzutã îl recomandã din plin pentru realizarea unei astfel de plantaþii.

Butaºii de salcie energeticã sunt niºte clone, la ameliorarea cãrora s-a lucrat în laborator, explicã reprezen-

tantul Rebina Agrar, iar printre particularitãþile acestora se numãrã ºi faptul cã, în perioada de creºtere activã, lãstarii pot creºte cu pânã la 3,5 cm pe zi.

Planta are o mare putere de regenerare ºi poate genera profit încã din primii ani de la plantare, în condiþiile în care nu necesitã cheltuieli legate de îngrijire. În fiecare an, poate fi recoltatã, iar produsul obþinut este supus deshidratãrii ºi utilizat apoi ca material energetic. În plus, cultura de salcie energeticã prezintã numeroase avantaje, printre care ºi acela cã se poate exploata mai bine de 25 de ani, fãrã sã presupunã alte cheltuieli de întreþinere. Potrivit informaþiilor oferite de producãtorul de material sãditor, salcia energeticã are o putere caloricã extrem de ridicatã, de aproximativ 4.900 kcal/kg.

Salcia energeticã este, potrivit portalului www.salciaenergetica.ro, o sursã alternativã de energie asemãnãtoare combustibililor fosili de genul cãrbuni, pãcura sau petrol etc. Diferenþa între salcie ºi cãrbuni este datã de emisiile poluante eliberate în atmosferã, arderea salciei – ºi în formã brutã, ºi peletizatã – având emisii apropiate de zero. „Este ºtiut faptul cã pe plan mondial ºi zonal în þãrile UE se încearcã înlocuirea surselor energetice fosile (cãrbuni, petrol etc) cu surse alternative (eoliene, solare, arderea de culturi energetice). Centralele casnice pe peleþi ºi chiar termocentralele încep sã câºtige tot mai mult teren pe piaþa energeticp a lumii ”, mai scrie site-ul www.salciaenergetica.ro.

Salcia energeticã mai poate fi utilizatã ºi în industria lemnului ºi a hârtiei, în industria farmaceuticã, la fabricarea aspirinei, în horticulturã, pentru constituirea unor perdele de protecþie a culturilor sau a cãilor de comunicaþie, dar ºi pentru ameliorarea calitãþii unor terenuri degradate. În plus, spun producãtorii, un hectar de salcie energeticã plantat poate absorbi mai mult de 200 de tone de dioxid de carbon din aer în trei ani.

De asemenea, potrivit informaþiilor oferite de producãtorul de material sãditor, salcia energeticã reprezintã în acest moment cea mai importantã sursã de biomasã, puterea caloricã a acesteia depãºind-o pe cea a gazelor sau a petrolului. Astfel, un kilogram de biomasã uscatã produce energie echivalentã cu un kilogram de huilã, cu 0,5 litri de petrol sau cu 0,5 metri cubi de gaz metan.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

19 - 22 iunie 2014

13

Dupã defriºarea masivã a pomilor de pe marginea ºoselelor, s-a ajuns la concluzia cã erau utili Defriºãri ca în codru

Dupã ce ani de zile s-au tot tãiat pomii care strãjuiau drumurile judeþene ºi naþionale, acum s-a ajuns la concluzia cã este nevoie sã fie replantate perdelele forestiere Începând cu 2003, la nivel naþional ºi local se declanºase o acþiune organizatã de tãiere a pomilor de pe marginea ºoselelor, invocându-se siguranþa rutierã, sub devize gen “mai puþini pomi pe marginea ºoselelor, mai multe vieþi salvate”. Între timp, dupã ce au fost defriºate masiv aceste perdele forestiere, autoritãþile centrale au ajuns la concluzia cã erau foarte utile, protejând drumurile de viscol ºi alunecãri de teren. Acum e pregãtitã o acþiune de replantare. Dar vor trece zeci de ani pânã când pomii vor ajunge la maturitatea necesarã pentru a proteja ºoselele. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Împãdurim ce am defriºat Dupã ce ani de zile s-au tot tãiat ºi în Timiº pomii care strãjuiau drumurile judeþene ºi naþionale, deºi aceºtia asigurau umbrã ºi un aspect estetic respectivelor porþiuni de drum, acum, dupã analiza unor evenimente recente, cum ar fi viscolul, care a blocat drumuri, ºi alunecãrile de teren, s-a ajuns la concluzia cã este nevoie ca, la nivel naþional, fie iniþiatã replantarea perdelelor forestiere de lângã ºosele. Argumentul decisiv a fost constatarea de iarna trecutã cã, la un viscol de 80 de kilometri pe orã, parazãpezile instalate ºi-au demonstrat ineficienþa. Singura protecþie adevãratã în astfel de situaþii, spun autoritãþile

centrale, ar fi perdelele forestiere de arbori ºi arbuºti plantate pe marginea drumului. În zonele unde crivãþul suflã perpendicular pe ºosea, experþii de la Romsilva promit sã planteze fâºii forestiere uriaºe, cu câte 15 rânduri de pomi. Între fiecare rând va exista ºi un spaþiu de aproape doi metri, iar pe acest spaþiu urmeazã sã fie plantaþi arbuºti. Cu 1.700 de kilometri de drumuri naþionale ºi autostrãzi, România ar avea nevoie de 20.000 de hectare cu pomi. Acum, dupã ani ºi ani de tãieri, doar 4% din infrastructura rutierã este protejatã. În Timiº, nu viscolul reprezintã cea mai mare problemã, spune Consiliul Judeþean, ci alunecãrile de teren, care dau bãtãi de cap în zonele de ºes, din cauza lor putând fi afectate inclusiv porþiunile de ºosea care nu sunt protejate de perdele forestiere. Autoritãþile judeþene recomandã în acest sens împãduriri în zone precum Dealurile Pogãniºului, Dealul Dognecei ºi Dealurile Lugojului, adicã tocmai zonele de unde au fost tãiaþi copacii de pe marginile drumurilor.

Tãieri intensive Pânã la aplicarea noii strategii, în judeþ au continuat tãierile intensive pe puþinele porþiuni de drum pe care au mai rãmas perdele forestiere. Astfel, între Periam ºi Variaº au fost tãiaþi arborii uriaºi de pe marginea ºoselei, într-o acþiune care a început dinspre Timiºoara. Deºi reprezentanþii Direcþiei de Drumuri ºi Poduri Judeþene susþineau cã se taie doar copacii

bolnavi, martorii au putut observa cã se taie la rând toþi pomii.

Pentru a elucida situaþia, voluntari ecologiºti din comuna Periam, împreunã cu reprezentanþi ai Primãriei Periam au strâns semnãturi pentru a opri tãierea acestor copaci, lista fiind transmisã Gãrzii de Mediu Timiº, împreunã cu o adresã prin care se solicita verificarea legalitãþii acestor defriºãri ºi informarea asupra cadrului legal în baza cãruia se acþioneazã. În urma controlului fãcut pe teren, comisarii Gãrzii de Mediu au constatat cã tãierea arborilor nu se desfãºoarã în cadrul unor proiecte sau investiþii, ci fac parte din lucrãri ºi servicii de întreþinere periodicã a drumurilor.

Nu s-a furnizat însã nicio informaþie privind cadrul legal în baza cãruia sunt tãiaþi arborii (lege, hotãrâre de guvern, hotãrâre a consiliului judeþean), Garda de Mediu precizând doar cã lucrãrile se fac de cãtre o societate autorizatã, în baza unui contract cu CJ Timiº, mai precis Direcþia pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº.

“Problema cu aceºti copaci este cã sunt consideraþi vegetaþie în afara fondului forestier. Se cere doar un aviz pentru tãierea lor, care poate fi acordat destul de uºor. În mod cert, aceºti arbori sunt, din punct de vedere al documentaþiei ºi aprobãrilor necesare, mult mai uºor de tãiat decât cei dintr-o zonã împãduritã luatã în evidenþã ca atare. Respectivele tãieri nu intrã sunb incidenþa Codului Silvic”, explicã inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcþia Silvicã Timiº.

Ceea ce se întâmplã acum în zone precum Periam - Variaº nu reprezintã un caz izolat. Astfel, s-au tãiat masiv copacii care strãjuiau drumul pe porþiuni de peste 50 de kilometri pe tronsoane cum ar fi Lugoj - Fãget - Margina Coºeviþa.

Drumul Naþional 69A, începând de la Lugoj ºi pânã la graniþa dintre Timiº ºi Hunedoara, a rãmas ºi el fãrã copacii de la marginea ºoselei. DN 59B, între Gãtaia ºi Voiteg, ºi DN 59A, între Timiºoara ºi Jimbolia, sunt alte sectoare de drum rãmase fãrã perdelele de arbori. În sprijinul ideii tãierilor de pomi, iniþiatorii acestui demers au tot invocat un raport cu o vechime de peste 15 ani al UE, care atenþiona cã ºoselele din România au fost prost concepute în perioada comunistã, o mare parte dintre ele fiind realizate prin turnarea unui strat asfaltic, fãrã a se þine cont de proprietãþile terenurilor pe care au fost construite. Raportul mai menþiona cã “în majoritatea statelor din spaþiul ex-sovietic pomii au fost plantaþi la marginea ºoselelor pentru a suplini absenþa unor lucrãri solide a infrastructurii drumurilor. Însã ºoselele vechi de câteva decenii nu vor mai putea face faþã valorilor de trafic care cresc de la un an la altul”. Între timp, raportul respectiv nu mai este de actualitate, acum marºându-se pe ideea creºterii spaþiilor verzi prin împãduriri, inclusiv prin perdele forestiere plantate la marginea drumului.

Dar nu doar pe drumurile naþionale ºi judeþene se observã tendinþa de defriºare iresponsabilã a perdelelor forestiere, ci ºi în oraºe mari din vestul þãrii, precum Timiºoara, grav afectate de poluare ºi cu o creºtere mare a concentraþiei de praf în aer.

Filiala Teritorialã a Asociaþiei Peisagiºtilor din România a remarcat într-o luare de poziþie recentã un fenomen la scarã naþionalã de masacrare a vegetaþiei dendrologice prin tãierea drasticã a coronamentului arborilor.

“Amintim doar câteva astfel de exemple din þarã ºi care, la nivelul opiniei publice, au avut un mare ecou: tãierea teilor de pe bulevardul ªtefan cel Mare, din Iaºi, eliminarea vegetaþiei arbustive ºi arboricole din Piaþa Bãlcescu, din Timiºoara, pe motiv cã sunt: «ieºiþi din durata lor de viaþã» sau «expiraþi», dupã cum a spus Nicolae Robu,

primarul municipiului Timiºoara, tãieri iraþionale asupra arborilor de pe strada Mãrãºeºti, din Arad. În realitate, acest tip de intervenþii iresponsabile se manifestã la o scarã mult mai mare, cu efecte puternice asupra diminuãrii calitãþii mediului urban, atât sub aspect ecologic cât ºi estetic”, spun reprezentanþii Asociaþiei.

Arh. Teodor Octavian Gheorghiu, cadru universitar al Facultãþii de Arhitecturã ºi Urbanism din Timiºoara, spune cã pentru cei care nu ºtiu ar trebui precizat la ce serveºte verdele urban: fabricã oxigen, fixeazã praful, neutralizeazã unii compuºi chimici periculoºi, umidificã aerul, umbreºte, protejeazã împotriva zgomotului stradal ºi participã la o imagine stradalã plãcutã ºi adaptatã anotimpurilor. “Nu existã efecte nefavorabile, decât doar cele nãscocite de minþi bolnave. Efectele nefavorabile (din toate punctele de vedere) sunt datorate tocmai dispariþiei unor arii importante din parcuri ºi a mii de arbori stradali, însoþitã de dublarea în ultimii 20 de ani a parcului auto”, mai spune Teodor Gheorghiu. Conform acestuia, printre consecinþele acestor defriºãri se numãrã dinamica ascendentã a îmbolnãvirilor de cancer pulmonar, care au drept cauzã majorã poluarea aerului, creºterea numãrului de cancere ºi boli de piele, al feluritelor boli alergice, imunologice ºi ale plãmânilor. În sprijinul administraþiilor locale, direct rãspunzãtoare pentru defriºãri, Asociaþia Peisagiºtilor din România – AsoP, Filiala Teritorialã Vest a trimis Primãriilor ºi instituþiilor cu competenþe pe problematici de mediu un ghid pentru îngrijirea arborilor urbani, denumit “Instrucþiuni pentru pregãtirea din pepinierã ºi întreþinerea arborilor stradali, pe baza reþetelor eliberate dupã efectuarea analizelor foliare ºi aplicarea tãierilor adecvate” un demers iniþiat de ing. dr. dendrolog Ionel Lupu, preºedinte al Asociaþiei Dendro-Ornamentale „Anastasie Fãtu”, din Iaºi.

Acest ghid, promovat la scarã naþionalã, se doreºte a fi un minim de literaturã de specialitate pentru cei care administreazã spaþiile verzi, “în vederea salvãrii ºi protecþiei arborilor urbani, care nu prezintã semne de uscare accentuatã sau risc sporit de cãdere ºi prin urmare cauzatori de vãtãmãri umane sau daune materiale”, spun reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor.

Tãiere de arbori, la Iaºi

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

19 - 22 iunie 2014

Al treilea director al Spitalului Judeþean Timiºoara, în decurs de câteva luni Medicul ginecolog Marius Craina a fost numit oficial, la începutul acestei sãptãmâni, în funcþia de director al Spitalului Judeþean din Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro

Dr. Marius Craina, în vârstã de 49 de ani, care a fost directorul medical al Maternitãþii “Bega”, a fost numit, marþi, director al Spitalului Judeþean Timiºoara, unde ºi-a început ac-

tivitatea, în 1992, ca medic rezident. Acesta a venit în locul doctorului Florin Bîrsãºteanu, care a ocupat aceastã funcþie o perioadã foarte scurtã – din aprilie, dupã înlãturarea din aceastã poziþie a medicului liberal Iulius Jugãnaru, ºi pânã la alegerea sa, în 25 mai, ca deputat din partea alianþei PSD-PCUNPR pe Colegiul 3 Timiºoara.

Marius Craina, medic primar în obstetricã-ginecologie, este ºi coordonatorul Blocului

Operator V al Spitalului Judeþean – Secþia Obstetricã-Ginecologie. Totodatã, este director al Departamentului de Obstetricã-Ginecologie al Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº”, din Timiºoara, unde ºi predã, în calitate de conferenþiar. Este, de asemenea, membru în 12 asociaþii profesionale, iar în cazul uneia, Societatea Românã de Reproducere Umanã Asistatã, este membru fondator.

Marius Craina

Florin Bîrsãºteanu

Iulius Jugãnaru

Proprietãþile benefice ale cireºelor, fructelevedetã ale sezonului

Medic de la Spitalul AKH, din Viena: „Incidenþa cancerului pulmonar la bãrbaþii din România, mult peste media mondialã” Incidenþa cancerul pulmonar la bãrbaþii din România este mult peste media mondialã, acestã maladie tinzând sã devinã epidemie din cauza fumatului, obicei care ia o tot mai mare amploare în þãrile mai sãrace, susþine directorul Diviziei Clinice de Oncologie Medicalã la Universitatea de Medicinã din Viena.

TIMPOLIS

Directorul Diviziei Clinice de Oncologie Medicalã la Universitatea de Medicinã din Viena - Spitalul General (AKH), Christoph Zielinski, a fost prezent la Bucureºti pentru cea de-a II-a ediþie a ªcolii Internaþionale de Varã în Oncologie, eveniment ce a reunit 31 de speakeri români ºi strãini, anunþã Mediafax. Christoph Zielinski a numit cancerul la plãmân i ca fiind ucigaºul numãrul unu pentru bãrbaþi, la ora actualã, adãugând cã este pe cale de a deveni ucigaºul numãrul unu ºi pentru femei. „Cancerul la plãmân devine o epidemie din cauza fumatului, cu atât mai mult cu acest obieci ia amploare mai ales în þãrile mai puþin dez-

voltate”, a mai spus Zielinski. În România, potrivit statisticilor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, în 2012 incidenþa cancerului de plãmân la bãrbaþi este peste media mondialã, iar la femei, similarã cu cea înregistratã în lume – în 2012, în România, 11.644 de persoane au fost diagnosticate cu cancer la plãmâni. În schimb, cancerul col uterin este mai rãspândit la noi decât în alte state.

Profesorul Christoph Zielinski a mai spus cã, în contextul în care incidenþa cancerului este în creºtere, este nevoie de tratamente foarte bune. Acesta a precizat cã echipa lui este interesatã sã identifice în România tineri medici care sã lucreze împreunã cu cei din Austria. Întrebatã dacã, este o diferenþã între tratamentul oferit pacienþilor cu cancer din Austria ºi, respectiv, celor din România, Rodica Anghel, ºeful Clinicii de Radioterapie a Institutului Oncologic Fundeni, a spus cã nu tratamentul, ci faptul cã nu sunt aprobate toate moleculele noi în România face diferenþa.

La rândul lui profesorul Zielinski a explicat cã o problemã în ceea ce

de 24 de ani un reper al cetãþii

Christoph Zielinski priveºte tratamentul, ºi în Austria, este rambursarea medicamentelor, care sunt foarte scumpe: „Odatã ce avem medicamente înregistrate, dar nu ºi rambursate, nu ajutã prea mult, mai ales acum cã sunt foarte scumpe.

Dacã costã 4.500 de euro pe an, nu e exagerat, dar dacã costã 4.500 de euro pe lunã atunci e o cheltuialã ºi e dificil pentru pacient. Avem chiar ºi medicamente care costã 85.000 de euro. Încercãm sã limitãm aceastã creºtere a cheltuielilor cu medicamente. (...) Nu vedem nicio schimbare de atitudine la companiile farmaceutice, nu vedem o scãdere a preþurilor, dimpotrivã.”

În clasamentul celor mai atrãgãtoare fructe cireºele sunt, cu siguranþã, în top. Dar se pare cã aceste fructe-vedetã ale sezonului au mai multe calitãþi decât aspectul care, pur ºi simplu, îþi lasã gura apã când treci pe lângã ele. Potrivit oamenilor de ºtiinþã, cireºele au numeroase efecte benefice asupra sãnãtãþii.

Te pot ajuta sã dormi mai bine Un lucru poate mai puþin ºtiut despre aceste fructe este cã cireºele sunt sursã naturalã de melatoninã, un hormon care ajutã la reglarea ciclului de odihnã. În timp ce suplimentele de melatoninã din comerþ au de obicei efecte secundare (dureri de cap, greaþã, vise ciudate ºi ameþealã), cireºele nu au aºa ceva. Sfatul specialiºtilor este sã mâncãm cireºe cu o orã înainte de culcare, potrivit The Epoch Times, sursã citatã de Mediafax.

Sunt bune pentru inimã ºi pentru sistemul circulator Cercetãtorii au descoperit cã oamenii care au atacuri de cord tind sã aibã un nivel scãzut de melatoninã, ceea ce poate fi reparat prin consumul de cireºe. Un compus prezent în cireºe, polifenolul, s-a dovedit a fi benefic în procesul de prevenire a formãrii de cheaguri de sânge. În plus, antocianina, de asemenea prezentã în cireºe, protejeazã vasele de sânge de stresul oxidativ, ceea ce implicã faptul cã cireºele pot ajuta la prevenirea formãrii de placã arterialã.

Sunt bune pentru creier Aceiaºi compuºi menþionaþi mai sus – melatonina, polifenolii ºi antocianinele – au dovedit efecte benefice asupra funcþiilor cerebrale. Toate trei protejeazã celulele creierului de stresul oxidativ ºi pot juca un rol în prevenirea diferitelor forme de demenþã.

Sunt un antiinflamator natural Potrivit specialiºtilor, antocianinele reduc inflamarea aproximativ la fel de bine precum medicamentele prescrise de doctor, cu menþiunea cã cele din cireºe nu prezintã ºi efecte adverse.

Pot fi considerate medicamentul natural care creºte performanþa fizicã Consumul de cireºe poate ajuta atleþii sã scape de durerea post-antrenament care apare la muºchi, ceea ce poate rezulta în mai multe zile de antrenament ºi mai puþin timp destinat refacerii. Efectul a fost demonstrat atât în ceea ce priveºte alergatul pe distanþã lungã, cât ºi antrenamentul de forþã.

Pot preveni atacurile de gutã Când cei bolnavi de gutã – o formã complexã ºi foarte dureroasã de artritã – au mâncat cireºe pentru numai douã zile, riscul unui atac de gutã a scãzut cu 35 la sutã comparativ cu situaþia celor care nu au mâncat aceste fructe.

Pot ajuta la prevenirea cancerului Antocianinele din cireºe au dovedit un efect de diminuare a celulelor canceroase ºi de stimulare a distrugerii acestora. Mai specific, rezultatele au demonstrat cã reduc ritmul de creºtere a celulelor de cancer la colon. (TP)

integrame

19 - 22 iunie 2014

15

Un politist în autobuz. Înghesuiala mare, caldura.

Cineva stranuta.

Politistul: - Cine a stranutat?

Liniste.

- Cine a stranutat?! insista politistul grav.

Lumea nu mai respira.

Politistul scoate pistolul si trage doua focuri pe geam: - Cine a stranutat!?!

Toti tremurau. În sfârsit, o babuta pe un scaun cu voce gâtuita: - Eu am stranutat.

- Sanatate, mamaie!

Apoi cu privirea spre ceilalti calatori speriati: - Ni s-a ordonat sa fim politicosi! l

Un nebun înarmat cu un ciocan izbeste cu toata puterea în zid. Doctorul îl vede si îi spune: - Degeaba te chinui! E beton armat, n-ai sa poti gauri peretele!

- Nu vreau sa-l gauresc, vreau sa-i fac doar un cucui… l

Sotul pleaca în deplasare si luându-si la revedere de la sotie primeste ultimele sfaturi pentru drum: - Te rog, sa nu cheltui bani pe lucruri pe care le poti avea gratis acasa! l

- Doriti sa va pun un dinte din aur sau din vipla?

- În afara de pret, ar mai fi vreo diferenta?

- Daca este din vipla, n-o sa va deschida nimeni niciodata cavoul! l

La psiholog: -Domnule doctor, am început sa vorbesc singur. Ce sa fac ?

-Deocamdata, nimic, dar daca începeti sa va dati replicile, treceti neaparat pe la mine! l

Bula: - Tata, trebuie sa mergi la scoala sa vorbesti cu diriginta.

Tatal: - De ce, ce-ai mai facut?

Bula: - Pai, nimic, doar am întrebat: “La ce capat?”

- Cum asa?

- Pai la ora de mate, profesoara, cu o rigla în mâna, a venit si a îndreptat rigla spre mine spunând: “La capatul acestei rigle este o persoana cu o minte înceata”… La care eu doar am întrebat: “La ce capat?” l

Liderul haitei de lupi moare. Ceilalti masculi încep sa-l manânce. Doua femele se uitau: - Parsivi mai sunt, si mai ziceau ca nu-l pot înghiti…

de 24 de ani un reper al cetãþii

cyan

16

19 - 22 iunie 2014

magenta

yellow

black

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.