Timpolis 2062

cyan cyan

magenta magenta

yellow yellow

black black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2062 12 - 15 iunie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Va câºtiga Dan Voiculescu maratonul judiciar? melania.cincea@timpolis.ro

M

aratonul judiciar la care s-a înhãmat, de ani ºi ani, Dan Voiculescu, speriat de un deznodãmânt defavorabil în „Dosarul ICA”, se apropie de final. Un final care va indica failibilitatea unui sistem. O va face-o Justiþia sau o va face-o Dan Voiculescu? n 5 mai, la câteva ore dupã ridicarea de cãtre DNA a judecãtorului Stan Mustaþã – care urma sã pronunþe hotãrârea definitivã ºi irevocabilã în „Dosarul ICA” – ºi cu alte câteva ore înainte de arestarea acestuia, Dan Voiculescu avusese o ieºire furibundã. Ce pãrea sã indice nu doar o obiºnuinþã de-a lui de a trata oameni importanþi din instituþii ale statului ca pe propriii angajaþi. Dacã mai demult îi soma public pe procurorul-ºef al DNA, Daniel Morar, ºi pe ministrul Justiþiei, Monica Macovei, sã-i lase în pace familia (adicã, una din fiice, pe numele cãreia începuse cercetarea penalã), acum, inculpat în ultima fazã de judecatã fiind, îi cerea apãsat procurorului general al României „sã facã o anchetã la DNA”, sã-i cerceteze pe procurorii care au reþinut un judecãtor suspectat de acte de corupþie.

Iar Parlamentului României, sã constituie o comisie care sã ancheteze activitatea DNA – deºi nu are calitatea sã lanseze astfel de solicitãri ºi deºi analizarea unor presupuse abuzuri comise de procurori anticorupþie este de competenþa CSM, nu a Parchetului General. ªi nicidecum a Parlamentului României – altfel, vorbim despre o Justiþie paralelã, despre o încãlcare a separaþiei puterilor în stat. Totuºi, de ce sã fi luat dl Voiculescu apãrarea unui judecãtor, suspectat de luare de mitã într-un dosar cu care, oficial, nu are nicio tangenþã?

De ce sã fi luat apãrarea unui judecãtor suspectat de corupþie, când orice justiþiabil onest ºi-ar dori sã fie judecat de un magistrat cinstit? Sã fi fost efectul unei stãri de anxietate ajunse la un nivel incontrolabil? ata de 10 iunie – când fusese programat, a „n”-a oarã, ultimul termen în „Dosarul ICA” – a fost precedatã de o liniºte surprinzãtoare a d-lui Voiculescu. Asta, deºi era ºedinþa în care exista posibilitatea menþinerii hotãrârii date pe fond, care îl condamna la cinci ani de închisoare cu executare. S-a dovedit, însã, a fi ziua unei noi amânãri, fãcute la solicitarea avocaþilor sãi – aceºtia au cerut schimbarea completului de judecatã, pe motiv cã nu ar fi fost ales aleatoriu.

Solicitare legalã, a admis unul dintre judecãtori, Floricã Duþã, înainte de a anunþa – ciudatã coincidenþã, exact în ziua respectivã –, cã ºi-a cerut pensionarea. Deci, e nevoie de un alt termen. Urmãtorul, dar nu e sigur cã ultimul, va fi pe 1 iulie. rivind la maratonul judiciar pe care l-a dus, în ultimii ani, Dan Voiculescu, nu e exclus sã nu ajungã niciodatã condamnat în acest dosar, cu un prejudiciu estimat de DNA la 60 de milioane de euro. ªi nu pentru cã ar fi declarat nevinovat, ci pentru cã nu va mai fi timp: faptele pentru care este judecat se vor prescrie în decembrie. eventualã condamnare a lui Dan Voiculescu ar dovedi failibilitatea sistemului de apãrare pe care ºi l-a construit ºi inutilitatea eforturilor de a-l întreþine. Teama de un deznodãmânt defavorabil l-a transformat într-un maratonist judiciar, la scurtã vreme dupã privatizarea, în 2003, a ICA, al cãrei artizan a fost. Un maraton judiciar care dezvãluie o rafinare a metodelor prin care un om politic poate þine în ºah, ani ºi ani, Justiþia. Un maraton judiciar ce pare sã fi fost pornit dupã conturarea unei strategii bine gândite. Un melanj de tehnici ce a inclus intrarea în alianþe politice prefigurate ca ºi câºtigãtoare, joaca de-a ºi cu Parlamentul, doar pentru a plimba dosarul de corupþie între instanþe ºi a trage de timp, punerea la dispoziþia prietenilor politici a studiourilor televiziunilor din Trustul Intact, pe care l-a înfiinþat ºi trecut, ulterior, pe numele fiicei sale, ºi, nu în ultimul rând, folosirea afacerii media ca pe o armã împotriva celor care, prin ceea ce spun, scriu sau fac, i-ar putea periclita nu doar afacerea, ci ºi libertatea. eventualã victorie a lui Dan Voiculescu – adusã de prescrierea faptei – ar dovedi failibilitatea Justiþiei în faþa unui astfel de sistem.

Î

un reper al cetãþii

Sãtenii din Uliuc care ºi-au reparat singuri drumul s-ar putea trezi cu dosare penale

2,7 milioane de euro, pentru þânþarii ºi ºobolanii Timiºoarei

l Primãria localã: “Orice intervenþie

În momentul în care izbucnea scandalul legat de evacuarea corpului revendicat al Spitalului de Copii din Timiºoara, mai mulþi oficiali din actuala ºi fosta administraþie lãsau sã se înþeleagã cã nimic nu e pierdut ºi cã existã litigii în derulare, care pot readuce situaþia la normal. Cei care au curiozitatea de a vedea însã cum se descurcã Primãria Timiºoara în aceste procese pot vedea cã situaþia nu e simplã. Victoriile se obþin foarte greu, iar deciziile luate în unele cazuri de instanþã par cel puþin ciudate.

neautorizatã pe drumurile publice e ilegalã”

Deºi a fost atenþionatã de consilierii locali sã fie atentã la valorile fabuloase estimate pentru contractele de concesionare a unor servicii publice, Primãria Timiºoara continuã sã se ghideze dupã propriul algoritm.

Acum intenþioneazã sã achiziþioneze servicii de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în valoare de circa 2,7 milioane de euro, cu cheltuieli neprevãzute estimate la aproximativ 130.000 de lei. pag.3

Procese pierdute în serie de Primãrie pentru clãdirile retrocedate ale Timiºoarei

pag.4

Mulþi copii abandonaþi ºi instituþionalizaþi, puþine adopþii

D

În Timiº, numãrul copiilor care sunt adoptaþi de cãtre familii interne continuã sã rãmânã destul de scãzut, în comparaþie cu numãrul total de copii instituþionalizaþi. Deºi cadrul legal s-a mai îmbunãtãþit în ultimii ani ºi deºi în maternitãþile din Timiºoara continuã sã fie pãrãsiþi destul de mulþi copii. pag.5

P

63 de ani de la “Rusaliile negre” Peste câteva zile se împlinesc 63 de ani de la deportarea în Bãrãgan. În cumplita noapte de 17 spre 18 iunie 1951, cunoscutã ºi ca Rusaliile negre, mai mult de 40.000 de bãnãþeni au fost deportaþi în pustietatea Bãrãganului.

O

O

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

pag.6

Primãria Timiºoara nu renunþã la proiectul celui de-al doilea metrou din þarã În iarnã, localnicii de la Uliuc au ieºit în stradã, nemulþumiþi de atitudinea autoritãþilor O situaþie 100% “made in Ro” a ajuns ºtire fascinant mers al lucrurilor din România. Dupã naþionalã dupã ce mai mai mulþi locuitori din ce aceiaºi sãteni s-au apucat sã-ºi repare singuri satele timiºene Unip ºi Uliuc au organizat drumul, acum riscã sã se aleagã cu… dosare proteste, cerând… asfalt pe drumul care leagã penale, pentru intervenþii neautorizate pe localitãþile lor de drumul judeþean Timiºoara- domeniul public. pag. 13 Buziaº. Ce a urmat se înscrie însã în acelaºi

Deºi Primãria Timiºoara, conform afirmaþiilor unor consilieri locali, de abia are bani pentru finanþarea proiectelor aflate derulare, nu se renunþã la ideea îngropãrii liniilor de cale feratã, în paralel cu realizarea celei de-a doua reþele de metrou din þarã. Reprezentanþii CFR declarã cã au mari dubii legate de posibilitatea finanþãrii sau cofinanþãrii unui asemenea proiect din fondurile companiei feroviare, ºi spun cã singura ºansã de materializare ar fi obþinerea unei finanþãri europene. pag.7

2

social

12 - 15 iunie 2014

Primarul Timiºoarei: „Sala Polivalentã a Politehnicii nu va fi datã în folosinþã în acest an” l Nealocarea de fonduri de cãtre Guvern ºi intrarea în insolvenþã a antreprenorului decaleazã termenul

de dare în funcþiune cu mai mult de doi ani

oana.dima@timpolis.ro ligia.hutu@timpolis.ro

Primar: „Nu suntem în graficul pe care l-am dorit” „La Sala Polivalentã nu suntem în graficul pe care l-am dorit, este o anumitã întârziere, dar sper ca în acest an s-o dãm în folosinþã. Mai e destul de mult de lucru”, a declarat primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, la începutul acestei sãptãmâni. Acesta mai spune cã firma constructoare, Maratti, îºi luase angajamentul ca, pânã la intrarea în vacanþa de varã, sala sã poate fi datã în folosinþã. Acum, însã, afirmã edilul, se invocã întârzierea proiectantului în a da documentaþia dupã modificãrile fãcute pentru creºterea capacitãþii sãlii, de la 2.200 de locuri la

2.500, de fapt vor fi 3.000 de locuri. „Obiectiv, termenul nu putea sã rãmânã acelaºi, dar, pe lângã aceastã întârziere, eu nu sunt mulþumit”, a declarat, marþi, primarul, adãugând cã, deºi acolo sunt subcontractori care lucreazã, relaþia Primãriei este cu Maratti.

Florenþiu Staicu, director administrativ al UPT, spune cã, pentru cã a crescut capacitatea sãlii, Politehnica urmeazã sã semneze un act adiþional la contract, termenul de finalizare urmând a fi prelungit pânã la sfârºitul anului. Sala Polivalentã va fi datã în folosinþã, spune el, în primãvara lui 2015.

În martie, lucrarea era finalizatã în procent de 60% La finalul lunii martie, edilul Timiºoarei descindea pe ºantierul Sãlii Polivalente a Politehnicii, pentru a verifica stadiul lucrãrilor. Primarul a dat, atunci, asigurãri cã existã ºanse ca lucrãrile sã fie finalizate respectând graficul asumat iniþial, adicã pânã la sfârºitul lunii iunie, dar varianta cea mai probabilã pentru finalizarea investiþiei, date fiind sincopele care au intervenit, era preconizatã a fi începutul toamnei, deºi constructorul, mai spunea Nicolae Robu, asuma, la vremea respectivã, ca termen de finalizare a lucrãrii sfârºitul

de instalaþii, stadiul lucrãrilor de execuþie este de 30 - 40%.

O întârziere de peste doi ani

Foto Primãria Timiºoara

Dupã o perioadã de timp în care lucrãrile au fost sistate, fie din cauza nealocãrii de fonduri de la Guvern, fie de intrarea în insolvenþã a antreprenorului, lucrãrile la Sala Polivalentã a Universitãii Politehnica erau anunþate, pe la finalul lunii martie, a fi intrat în linie dreaptã.

Acum, însã, Municipalitatea anunþã cã e puþin probabil ca Sala Polivalentã sã fie datã în folosinþã anul acesta...

Primarul Nicolae Robu, pe ºantierul viitoarei Sãli Polivalente, în martie lunii iunie: “În toamnã, dupã ce ne vom întoarce din vacanþã, cu certitudine vom putea sã participãm în aceastã salã, care va avea probabil spre 3.000 de locuri, la evenimente sportive ºi evenimente cultural-artistice”. Nicolae Robu mai spunea atunci cã se lucreazã pe front larg la acoperiºul sãlii, precizând cã primele straturi de material pentru acoperiº fuseserã deja montate, iar într-una dintre porþiuni acoperiºul era finalizat.

Lucrãrile sunt realizare de compa-

nia Rovermania – firma care, la începutul anului, dupã ce societatea care câºtigase proiectul, Marrati Construcþii SRL, a intrat în insolvenþã, a subcontractat partea de executare a lucrãrilor de construcþii ºi instalaþii. Vasile Leordean, reprezentantul Rovermania, aprecia, în martie, cã lucrãrile erau realizate în procent de aproape 60%, atât în interior, cât ºi la exterior. În ceea ce priveºte partea de structurã, mai declara acesta, lucrãrile erau realizate în proporþie de 75%, la partea

Proiectul de realizare a Sãlii Polivalente a Politehnicii, la care Primãria contribuie cu aproape zece milioane de lei, pentru a deveni ulterior co-proprietarã ºi care avea ca termen de execuþie octombrie 2010 - octombrie 2012, nu a fost lipsit de controverse de-a lungul derulãrii sale. Asumat iniþial ca un proiect al Universitãþii Politehnica ºi care ar fi urmat sã primeascã, pentru realizarea lui, fonduri de la Guvern, a fost sistat în momentul în care Guvernul oprit alocarea de fonduri. Ulterior, dupã ce a fost adus în discuþie ºi aprobat un contract de asociere între reprezentanþii Universitãþii Politehnica ºi Primãria Timiºoara, consilierii locali au decis sã susþinã lucrãrile, de la bugetul local, cu pânã la zece milioane de lei, susþinere financiarã în baza cãreia Primãria Timiºoara devine coproprietarã a sãlii. Nicolae Robu dã asigurãri cã nu vor exista probleme în ceea ce priveºte partajarea sãlii de cãtre co-proprietari ºi a informat cã nu s-a luat încã în discuþie, dar se va stabili dupã finalizarea obiectivului, dacã reprezentanþii Universitãþii Politehnica vor avea dreptul la variante de acces preferenþial.

Ministerul Transporturilor nu exclude varianta Intermodalului de la Sânandrei l Între timp, se confirmã ca orizont extrem de finalizare al investiþiei anul 2030 Fãrã sã þinã cont de informaþiile vehiculate de Consiliul Judeþean Timiº, legate de „iminenta” realizare a Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, într-o nouã poziþie, exprimatã sãptãmâna trecutã, Ministerul Transporturilor confirmã încã o datã cã nu este exclus cã investiþia sã aibã ca orizont de finalizare anul 2030. ªi nu infirmã varianta realizãrii centrului la Sînandrei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Centrul Intermodal de la Sânandrei, în cãrþi?

Dupã controversele legate de mutarea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Recaº la Remetea Mare, fiind bãnuite existenþa anumitor interese funciare care ar motiva aceastã schimbare, o a treia locaþie ea fost propusã pentru realizarea deja celebrului proiect al Intermodalului timiºean. Noua propunere legatã de localizarea Intermodalului a readus în discuþie comuna Sînandrei, unde se dorea realizarea unei alte investiþii faimoase – cea a fabricii de maºini Mercedes.

Interpelat pe aceastã temã, ministrul Transporturilor, Dan ªova, a lãsat sã se înþeleagã, într-o poziþie oficialã publicatã la sfârºitul sãptãmânii trecute, cã nici varianta de la Sînandrei nu ar fi exclusã, menþionând: „În analiza studiilor se au în vedere: eficienþa economicã privind nivelul actual ºi de perspectivã al cererii de transport de marfã în zona de referinþã, interconexiunile optime dintre cãile de transport existente sau aflate în imediata vecinãtate a terminalului, prioritatea de finanþare a proiectelor în conformitate cu politica de transport a Comisiei Europene ºi dinamica atragerii de fonduri externe, minimizarea investiþiilor ºi oportunitãþile de comerþ extern”.

Ca atare, Ministerul Transporturilor susþine cã investiþia încã este în analizã, excluzând ipoteza cã varianta de la Remetea Mare ar fi bãtutã în cuie sau cã locaþia de la Sînandrei nu ar fi luatã în calcul. Totodatã, Dan ªova a reconfirmat faptul cã realizarea Intermodalului din Timiº este analizat, pentru a se vedea dacã se încadreazã în prioritãþile de investiþii pentru perioada de finanþare 2014 – 2020 sau urmeazã a fi „programate pânã în anul 2030, având în vedere cã Master Planul actual are ca punct de finalizare anul 2030.”

de 24 de ani un reper al cetãþii

Lobby la nivel parlamentar Pentru varianta realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã în comuna Sânandrei au fost trimise propuneri Ministerului Transporturilor. „Pânã la un punct, este de înþeles reticenþa Guvernului în a da girul proiectelor înaintate de-a lungul timpului, câtã vreme presa a subliniat suspiciunea unor interese imobiliare ale decidenþilor judeþeni atât în ceea ce priveºte locaþia de la Recaº, cât ºi asupra aceleia de la Remetea Mare” , se aratã în aceste propuneri înaintate ministrului Transporturilor. În aceleaºi propuneri se menþioneazã disputele legate de realizarea Centrului Intermodal la Recaº sau la Remetea Mare: „Existã o îngrijorare a locuitorilor din judeþul Timiº pentru ca nu cumva, din pricina unor interese mãrunte sã se cheltuie bani pe proiecte ºi studii de fezabilitate fãrã finalitate ºi, mai grav, sã se piardã finanþarea din fonduri europene, pânã când partizanii celor douã locaþii propuse vor cãdea de acord.”

Iniþiatorii acestei propuneri mai spun cã soluþia legatã de Sânandrei a fost ignoratã, poate fiindcã se afla chiar sub ochii tuturor ºi întrunea toate avantajele.

„Avantajele proiectului sunt date de locaþia sa, aflatã în imediata apropiere a Timiºoarei, lângã Triajul Timiºoara Ronaþ, lângã Piaþa de Gros, vecinãtatea cu autostrada Timiºoara Arad ºi Centura Nord, prin aceasta putând avea acces facil la Aeroportul Internaþional Timiºoara”, spune deputatul Adrian Diaconu, autorul unei interpelãri pe aceastã temã adresatã Ministerului Transporturilor.

Printre avantajele noii locaþii sunt faptul cã existã 150 de hectare scoase din circuitul agricol aflate în parcul industrial, un singur proprietar, ºi faptul cã, fiind o investiþie demaratã, ºi aflatã în diverse stadii de finalizare, se câº-

tigã ani buni faþã de un proiect demarat acum. În plus, se mai invocã faptul cã se poate cumpãra terenul ºi clãdirile pot fi achiziþionate la un preþ avantajos, þinând cont de faptul cã societatea comercialã care deþine investiþia se aflã în insolvenþã.

Cu toate acestea ºi, aceastã variantã ar avea dezavantajul cã, la fel ca la Remetea Mare, ar trebui ca statul sã cheltuie sume deloc mici pentru achiziþionarea terenului necesar investiþiei, teren care, dacã s-ar fi rãmas la varianta iniþialã de la Recaº, pentru care exista ºi documentaþie realizatã ºi aprobatã, ar fi fost pus la dispoziþie în mod gratuit de cãtre stat.

eveniment

12 - 15 iunie 2014

3

300.000 de lei – “efortul” autoritãþilor timiºene pentru ajutoarele alocate Serbiei l Zonele sinistrate au în continuare nevoie de ajutor Deºi în 2005, când inundaþiile fãceau ravagii în Timiº, autoritãþile sârbe s-au implicat foarte mult, cu utilaje, ajutoare bãneºti ºi umanitare, contribuþia autoritãþilor timiºene pentru ajutorarea þãrii vecine afectatã de cele mai distrugãtoare inundaþii din ultimii 120 de ani pare sã fie una mai degrabã modestã. În total, Consiliul Judeþean ºi Primãria au gãsit doar suma de 300.000 de lei, oferitã ca ajutor, sumã care pare modestã, raportatã la investiþiile controversate pe studii de fezabilitate inutile sau alocãri de sume unor structuri sportive care au fãcut orice numai performanþã nu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nu se putea mai mult?

Dacã este sã se facã raportarea la tot felul de investiþii ciudate, inutile ºi controversate, ºi la sumele fabuloase alocate unor structuri sportive care nu s-au remarcat prin nicio performanþã, suma alocatã de autoritãþile din Timiº ca ajutor pentru sinistraþii din Serbia nu este în niciun caz una mare.

Astfel, Consiliul Judeþean a alocat suma de 200.000 de lei, fãcând demersuri cu Prefectura pentru plecarea unui convoi cu utilaje – trei autocamioane cu o motopompã care are capacitatea de a scoate apa din zonele unde este apa mai mare ºi douã motopompe mobile, pentru zone cu un volum de apã mai mic, împreunã cu motogeneratoare

Zonele afectate din Serbia, confruntatã cu cele mai grave inundaþii din ultimii 120 de ani, au în continuare nevoie de ajutor care pot fi mutate oriunde.

La Primãria Timiºoara, sãrãcia se pare cã a fost ºi mai mare. A fost aprobatã alocarea a jumãtate din suma datã de Consiliul Judeþean Timiº, respectiv 100.000 lei, cu precizarea cã destinaþia sumelor se va stabili în funcþie de discuþiile ce vor avea loc între executivul Primãriei ºi Consiliile Judeþene din judeþele afectate. Aceasta deºi Primãria Timiºoara preciza, în motivaþia proiectului – prin care se sublinia cã Serbia se confruntã cu cele mai grave inundaþii din ultimii 120 de ani – cã “solidaritatea umanã fiind singurul mijloc prin care comunitãþile din zonele afectate ar putea fi ajutate este de dorit ca Timiºoara sã se implice în ajutorarea comunitãþilor din aceste zone, deoarece pagubele materiale produse de feno-

menele meteorologice extreme sunt importante ºi afecteazã comunitãþi întregi, nu doar zone izolate.”

Dincolo de cuvinte, suma alocatã, 100.000 de lei, este modestã, dacã e sã fie comparatã doar cu sumele de ordinul milioanelor de lei alocate anual de Consiliul Judeþean ºi Primãria Timiºoara pentru finanþarea echipei de fotbal ACS Poli.

Serbia are în continuare nevoie de ajutor În plus, situaþia din Serbia continuã sã rãmânã gravã, ºi zonele sinistrate au în continuare nevoie de ajutor.

“Noi continuãm sã strângem la sediul

Uniunii ajutoare pentru sinistraþi, ºi vom face un nou transport sãptãmâna viitoare. Este nevoie de produse igienice, alimentare neperisabile, chimice ºi bani”, ne-a declarat deputatul timiºean Slavomir Gvozdenovici, reprezentant al Uniunii Sârbilor din România.

Faptul cã Serbia are în continuare nevoie de ajutor le-a fost reamintit în mai multe alocuþiuni, de la tribuna Parlamentului, inclusiv deputaþilor timiºeni.

“Inundaþiile care au lovit vestul Balcanilor, cele mai grele de când se înregistreazã datele meteorologice în Europa, au afectat grav statul vecin, Serbia. S-au înregistrat 51 de morþi, peste 65.000 de persoane evacuate ºi pagube materiale estimate, deocamdatã, la 3 miliarde de euro. Iar aceste cifre sunt departe de a fi cele finale”, s-a arãtat

într-o astfel de interpelare. În acelaºi apel lansat de la tribuna Parlamentului se mai spune cã “ajutoarele internaþionale, între care ºi cele trimise de Guvernul României, sunt, nu este un secret, insuficiente. Ele nu acoperã decât parþial necesitãþile ºi pe termen scurt, mai ales în condiþiile în care Serbia se afla, oricum, ºi înaintea acestor inundaþii într-o situaþie economicã extrem de fragilã, din cauza crizei.” ªi autoritãþilor din Timiº li s-a amintit sã nu uite cât ajutor au primit din partea vecinilor sârbi, ºi nu doar la inundaþiile din 2005. “Fac un apel cãtre organizaþiile umanitare din România, cãtre fundaþii ºi asociaþii, cãtre agenþii economici care pot oferi ceva sinistraþilor din þara vecinã ºi, nu în ultimul rând, cãtre Biserica Ortodoxã Românã sã intervinã ºi sã ajute la surmontarea unei situaþii extrem de dificile ºi de periculoase. De asemenea, fac un apel la autoritãþile locale din judeþele aflate la frontierã - Timiº, Caraº-Severin ºi Mehedinþi - sã caute ºi sã disponibilizeze resursele de ajutoare umanitare la care pot apela, trimiþându-le în regiunile grav afectate din Serbia. Sã nu uitãm cã în zilele revoluþiei din decembrie, deºi Serbia se afla ºi ea în pragul rãzboiului civil, fabrica de pâine din Pancevo a trimis sãptãmâni la rând camioane cu pâine, gratuit, la Timiºoara. ªi noi ne putem dovedi adevãraþi vecini ºi cetãþeni europeni, ajutând Serbia, care se aflã într-un moment extrem de delicat”, a precizat, într-o interpelare în plen deputatul Ioan Vulpescu, reprezentant al României în Adunarea Parlamentarã de Cooperare Economicã la Marea Neagrã.

2,7 milioane de euro, pentru þânþarii ºi ºobolanii Timiºoarei l Aproape 130.000 de lei, cheltuieli neprevãzute Deºi a fost atenþionatã nu o datã de consilierii locali sã fie atentã la valorile fabuloase estimate pentru contractele de concesionare a unor servicii publice, Primãria Timiºoara continuã sã se ghideze dupã propriul algoritm, zilele trecute anunþând cã intenþioneazã sã achiziþioneze servicii de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în valoare de circa 2,7 milioane de euro, cu cheltuieli neprevãzute estimate la aproximativ 130.000 de lei. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Un nou contract fabulos Primãria Timiºoara a fãcut public, zilele trecute, anunþul de intenþie cu privire la delegarea gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în Timiºoara. Municipalitatea aºteaptã oferte pânã la sfârºitul lunii iulie ºi, probabil, nu va duce lipsã de amatori, þinând cont valoarea fabuloasã a contractului – 12.095.675 lei ºi 60 de bani, fãrã TVA. Este curios felul în care s-a

ajuns la aceastã estimare extrem de precisã ºi extrem de mare. În baza contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, se vor presta activitãþi de dezinsecþie (terestrã ºi aerianã), dezinfecþie, deratizare ºi tratamente fitosanitare.

Suprafaþa totalã pe care se vor realiza serviciile va fi de 376.525 de metri pãtraþi, în interior, ºi 140.087.684 de metri pãtraþi, la exterior. ªi la acest contract Primãria nu a uitat sã prevadã ºi deja tradiþionalele „cheltuieli diverse ºi neprevãzute”, în valoare de 129.237,54 lei fãrã TVA, respectiv 1,08% din valoarea estimatã a servciilor contractate. În contextul acestei valori mari, se impune ºi precizarea cã respectivele servicii sunt contractate doar pentru domeniul public, asociaþiile de proprietari trebuind sã se descurce singure pentru spaþiile administrate, prin contractarea unor servicii de la firmele de specialitate. „Printr-o Hotãrâre de Consiliu care a tot fost modificatã de vreo 12 ori, ºi ar fi trebuit refãcutã se prevede cã asociaþiile de locatari au obligativitatea contractãrii unor servicii de dezinsecþie ºi deratizare care sã se realizeze odatã cu Primãria, ºi ori de câte ori este ne-

voie. Problema e cã Primãria nu anunþã sau nu anunþã la timp când face dezinsecþii ºi deratizãri, or o firmã de specialitate nu se poate contracta imediat”, spune Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

Dezinsecþii repetate pe 9.000 de hectare Direcþia de Mediu a Primãriei spune cã, apelând la mijloace terestre, dezinsecþia pe domeniul public al oraºului s-a efectuat în perioadele cu cea mai intensã activitate a insectelor (adicã, seara târziu ºi dimineaþa devreme). „Au fost verificate ºi soluþionate solicitãrile formulate cu privire la prezenþa unor purici în subsolurile blocurilor (în general datoritã animalelor de companie), a viespilor, cãpuºelor, pãduchilor, furnicilor ºi þânþarilor în instituþii de învãþãmânt, subsolurile blocurilor, parcuri ºi locuri de joacã, iar frecvenþa precipitaþiilor a condus la necesitatea repetãrii mai multor tratamente de dezinsecþie pe toatã suprafaþa aparþinând domeniului public al Municipiului Timiºoara”, declarã reprezentanþii Primãriei Timiºoara. Aceiaºi oficiali mai spun cã „lucrãrile s-au realizat

etapizat, prin identificarea zonelor de circulaþie a insectelor, dupã care s-a trecut la efectuarea propriu-zisã a operaþiunii”. Dezinsecþia prin mijloace aeriene s-a efectuat anul trecut pe o suprafaþã de 9.000 de hectare. Deratizarea s-a fãcut prin împãrþirea domeniului public în ºase sectoare. În ceea ce priveºte dezinfecþia, tot Direcþia de Mediu a Primãriei preci-

zeazã cã a crescut numãrul de solicitãri la ºcoli din pricina unor cazuri de meningoencefalitã viralã (înregistrate la Grãdiniþa PP 12, Liceul „Vlad Þepeº”, ªcoala Generalã nr.19) ºi hepatitã (ªcoala Generalã nr. 30, ªcoala Generalã nr.18, Grupul ªcolar „Electrotimiº”)”, fãcându-se în paralel ºi dezinfecþie sãptãmânalã a mijloacelor de transport ºi spaþii tranzit la Poliþia Localã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

12 - 15 iunie 2014

Procese pierdute în serie de Primãrie pentru clãdirile retrocedate ale Timiºoarei În momentul în care izbucnea scandalul legat de evacuarea corpului revendicat al Spitalului de Copii din Timiºoara, mai mulþi oficiali din actuala ºi fosta administraþie lãsau sã se înþeleagã cã nimic nu e pierdut ºi cã existã litigii în derulare, care pot readuce situaþia la normal.

Cei care au curiozitatea de a vedea însã cum se descurcã Primãria Timiºoara în aceste procese pot vedea cã situaþia nu e chiar atât de simplã. Victoriile se obþin foarte greu, iar deciziile luate în unele cazuri de instanþã par cel puþin ciudate. Consilierii PDL, care au cerut de ani buni, fãrã sorþi e izbândã, un desfãºurãtor al proceselor cu greutate pierdute ºi câºtigate de Primãrie susþin cã o variantã care ar trebui luatã în considerare ar fi ºi angajarea unei case de avocaturã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Câºtiguri, dar ºi destule procese pierdute La mijlocul sãptãmânii, conducerea Primãriei Timiºoara anunþã cã s-a ajuns la un rezultat favorabil în cazul luptei purtate în instanþã pentru corpurile retrocedate în mod controversate ale Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”. „La Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Primãria Municipiului Timiºoara a repurtat o foarte importantã victorie, prin respingerea recursului în dosarul privind Corpul de Chirurgie al Spitalului de Copii ºi revenirea definitivã ºi irevocabilã a imobilului în proprietatea Statului Român”, scri, miercuri, primarul Nicolae Robu pe pagina sa de facebook. Declarând, în plus, cã mulþumeºte Serviciului Juridic al Primãriei „pentru competenþa ºi loialitatea faþã de interesul public cu care ºi-a fãcut datoria. Încã o datã s-a demonstrat cã lupta pentru clãdirile publice trebuie dusã în justiþie, dupã normele statului de

drept, cu discreþia de rigoare ºi nu în conferinþe de presa, cu declaraþii sforãitoare, dar sterile. Vom continua aceastã lupta, fãrã menajamente”.

Cu toate acestea, oricine are curiozitatea de a verifica procesele de acest tip ale Primãriei la nivelul Curþii de Apel Timiºoara ºi, mai departe, al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, poate constata cã victoriile sunt obþinute în justiþie extrem de greu.

Astfel, într-unul din aceste dosare care viza retrocedarea a Secþiei de Chirurgie a Spitalului „Louis Þurcanu”, înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decis luna trecutã cã suspendã judecata recursurilor declarate în acest proces, în care parte sunt reprezentanþii unui clan de romi din Timiºoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, Spitalul de Copii „Louis Þurcanu” ºi Primãria Timiºoara, pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabila a altui dosar vizând un litigiu similar conexat, 21686/ 325/2011, aflat pe rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Între timp, în acest dosar, un judecãtor s-a abþinut, cerând sã fie schimbat, nu se ºtie din ce motive, iar Primãriei Timiºoara i-a fost refuzatã cererea formulatã privind preschimbarea termenului de judecatã, stabilit pentru soluþionarea recursului, iar la sfârºitul lunii mai, pe 29, a respins ca nefondat recursul declarat de Municipalitate.

Din fericire, pânã la urmã litigiul principal, legat de retrocedarea Secþiei de Chirurgie s-a terminat favorabil pentru Primãrie.

Culmea e cã în acelaºi litigiu, instanþa supremã a respins pânã ºi cererea de reexaminare a taxei de timbru formulatã de Spitalul „Louis Þurcanu”, deºi se ºtie cã bugetele spitalelor sunt la limitã ºi cã unitatea nu ar fi avut cum sã-ºi investeascã o parte semnificativã din buget în plata unei taxe de timbru exorbitantã, solicitatã în procese de acest gen. Aceasta în condiþiile în care existã posibilitatea scutirii de taxe de timbru, în procese unde se justificã acest lucru.

Consilier local: „O variantã care ar trebui luatã în considerare ar fi ºi angajarea unei case de avocaturã” Consilierul local PDL Simion Moºiu spune cã, în condiþiile în care miza unor astfel de litigii este foarte mare, Municipalitatea ar trebui sã analizeze ºi posibilitatea angajãrii unei case de avocaturã cu prestigiu pentru acest tip de procese. „Dacã se constatã cã se pierd procese, pânã la urmã trebuie sã se analizeze ºi varianta externalizãrii acestor servicii de reprezentare juridicã, mãcar pentru procesele de acest gen.

Poate cã ºi unii angajaþi ai Serviciului Juridic al Primãriei au niºte salarii mici, ºi efectiv nu pot face faþã unor avocaþi de la case de avocaturã celebre, pe care clanurile specializate pe retrocedãri îºi permit sã îi angajeze. O firmã de avocaturã serioasã poate ar echilibra lucrurile, iar onorariile pe care Primãria le-ar plãti acestor avocaþi s-ar compensa cu câºtigurile înregistrate la nivel de instanþã”, opineazã alesul local.

De altfel, din raportul anual al

Serviciului Juridic lipsesc ca, de altfel, ºi în ultimii ani, situaþiile legate de raportul proceselor pierdute ºi câºtigate.

Aceasta deºi chestiunea a interesat ºi consilierii locali. Reprezentanþii grupului de consilieri locali al PDL spuneau cã au sesizat existenþa unui numãr foarte mare de procese ºi au solicitat, într-o intervenþie formulatã în Consiliul Local, sã se prezinte o situaþie cu numãrul exact de procese în care e implicatã instituþia, precum ºi o situaþie cu numãrul de acþiuni pierdute ºi câºtigate de Municipalitate care este, de fapt, mult mai relevantã. Consilierii mai spun cã s-a fãcut aceastã solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primãriei în anumite litigii, dar, din pãcate, nu s-a primit niciun rãspuns la cererea lor. „Noi cerem de ani buni aceastã evidenþã a proceselor. Am cerut-o primarului ºi am ajuns la concluzia cã, probabil, nu o are nici el”, afirmã Simion Moºiu.

Cert este cã revendicãrile ºi retrocedãrile continuã sã rãmânã, cu toatã atenþia ºi toate scandalurile de care au avut parte în ultimii ani, o constantã în litigiile ºi activitatea de verificare a Serviciului Juridic al Primãriei. 91 de revendicãri sunt încã pe rol, revendicãri în care Primãria Timiºoara e

„Dacã se tot constatã cã se pierd procese, pânã la urmã trebuie sã se analizeze ºi varianta externalizãrii acestor servicii de reprezentare juridicã, mãcar pentru procesele de acest gen. Poate cã ºi unii angajaþi ai Serviciului Juridic al Primãriei au niºte salarii mici, ºi efectiv nu pot face faþã unor avocaþi de la case de avocaturã celebre, pe care clanurile specializate pe retrocedãri îºi permit sã îi angajeze. O firmã de avocaturã serioasã poate ar echilibra lucrurile”.

Consilier PDL Simion Moºiu parte procesualã activã. ªi, cu tot scandalul fãcut pe aceastã temã, la Primãria Timiºoara continuã sã aparã cereri neîndreptãþite de restituire.

“Primãria Timiºoara a emis în baza Legii nr. 10/2001, în anul 2013, 66 de dispoziþii, dintre care 12 de restituire în naturã a imobilelor, constatându-se cã persoanele ce revendicã sunt îndreptãþite potrivit legii, opt dispoziþii de restituire în naturã ºi acordare de despãgubiri, o dispoziþie de respingere a cererilor de restituire în naturã ºi de acordare de mãsuri reparatorii prin echivalent, 29 de dispoziþii de acordare de mãsuri reparatorii prin echivalent ºi 16 dispoziþii de respingere a notificãrilor”, spun reprezentanþii Serviciului Juridic al Primãriei.

Problemele legate de retrocedãri sunt constante la Timiºoara Restituirea Proprietãþilor au fost extrem de puþine. De pildã, în 2011, instituþia nu a fãcut nici mãcar un control nici la Timiºoara, nici în judeþ. Nici în 2012, an de reorganizare, marcat de scandaluri ºi schimbãri politice, inspectorii ANRP nu au prea fost vãzuþi prin Timiº. Situaþia nu s-a schimbat cu mult nici anul trecut.

Iar nereguli existã, lucru pe care îl confirma chiar ºi Serviciul Juridic al Primãriei, care fãcea public în urmã cu doi ani faptul cã a demarat o acþiune în instanþã pentru imobilele de pe strada Romulus, numerele 42 ºi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetãþean maghiar, pe aceste imobile, pe baza revendicãrii, s-a bazat, spun reprezentanþii Municipalitãþii timiºorene, pe un act ad-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ministrativ ce s-a dovedit a fi un fals.

Primãria Timiºoara a cerut sã se constate în instanþã cã falsul proprietar s-a intabulat în mod fraudulos în cartea funciarã ºi a cerut restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilelor respective. Demersul a fost admis de Judecãtoria Timiºoara, printr-o sentinþã definitivã ºi irevocabilã datã în urmã cu câteva luni. În acest caz, cel care a solicitat retrocedarea, un zis cetãþean maghiar, nu existã, fiind un personaj cãruia i-a fost falsificatã identitatea, iar apoi s-au fãcut pe numele sãu tranzacþii de milioane de euro. Personajul care, conform unor procurori timiºoreni, nu

Foto TIMPOLIS

Acum un an s-a fãcut public faptul cã la nivelul Municipalitãþii au loc verificãri ale retrocedãrilor fãcute de Primãrie, începând cu anul 1990.

Decizia verificãrii retrocedãrilor a fost luatã dupã ce de la Primãrie ºi de la Tribunalul Timiº au început sã disparã acte care ar putea dovedi ilegalitatea unor retrocedãri.

Verificarea a fost demaratã cu specialiºti de la Arhivele Statului ºi cu ajutorul Parchetului ºi Poliþiei, care ancheteazã unele retrocedãri. În plus, la Primãrie s-au luat deja mãsuri pentru o reorganizare a arhivelor.

Deºi la Timiºoara au existat în ultimii ani extrem de multe probleme legate de retrocedãri ºi restituiri, controalele Autoritãþii Naþionale pentru

Primãria Timiºoara existã, fiind inventat în acte de mafia imobiliarã timiºoreanã, este citat fãrã succes de ani de zile în instanþele din Timiº. Din pãcate, în ultima vreme

acest gen de acþiuni au lipsit din rapoartele Serviciului Juridic al Primãriei Timiºoara, ºi rãmâne speranþa cã nu au fost doar niºte cazuri izolate.

actualitate

12 - 15 iunie 2014

5

Mulþi copii abandonaþi ºi instituþionalizaþi, puþine adopþii 42 de copii pãrãsiþi în maternitãþile din Timiº, anul trecut

În Timiº, numãrul copiilor care sunt adoptaþi de cãtre familii interne continuã sã rãmânã destul de scãzut, în comparaþie cu numãrul total de copii instituþionalizaþi. Deºi cadrul legal s-a mai îmbunãtãþit în ultimii ani ºi deºi în maternitãþile din Timiºoara continuã sã fie pãrãsiþi destul de mulþi copii. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Mulþi copii instituþionalizaþi, un numãr încã modest de adopþii interne Dupã cum aratã ºi datele Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului ºi Asistenþã Socialã Timiº, raportat la cei peste 1.000 de copii instituþionalizaþi din Timiº, numãrul adopþiilor interne rãmâne modest.

Anul trecut au fost depuse 77 de cereri de atestare pentru adopþie, au fost realizate 112 informãri prealabile în vederea adopþiei, au fost atestate ºi reatestate ca apte sã adopte un copil 82 de persoane sau familii ºi pentru o familie s-a respins eliberarea atestatului de familie aptã sã adopte. Au fost organizate nouã cursuri de pregãtire pentru familiile care doresc sã adopte un copil, la care au participat 124 de persoane, au fost instrumentate 120 de dosare ale copiilor al cãror plan individualizat de protecþie are ca finalitate adopþia ºi au fost depuse pe rolul instanþei 110 dosare vizând deschiderea procedurii adopþiei interne. Totodatã, au mai existat “358 de potriviri teoretice ºi 121 de potriviri practice realizate pentru copii din alte judeþe cu familii adoptatoare din Timiº.”

Dincolo de aceste demersuri, rãmâne cifra cea mai relevantã: anul trecut, în Timiº, doar 27 de copii au fost încredinþaþi în vederea adopþiei în dosare pronunþate ºi pe rol.

Datele sunt în concordanþã cu cele centralizate la nivel naþional de cãtre Oficiul Român pentru Adopþii: anul trecut doar 580 de copii orfani ºi-au gãsit o familie. În acest timp, pe lista de aºteptare stau 1.500 de familii dispuse sã adopte un copil abandonat. Aceasta, în condiþiile în care în România peste 60.000 de copii sunt în grija statului.

Deºi noua lege a adopþiilor se anunþa revoluþionarã, rezultatele sunt modeste. Doar 2.241 de copii au fost declaraþi adoptabili în 2013 ºi doar un sfert au fost înfiaþi. Cele mai multe familii noi se gãsesc în Dâmboviþa (unde au fost înregistrate 133 de adopþii), Bucureºti (125 de adopþii) ºi Vrancea (123 de adopþii). ªi raportat la aceste cifre, care sunt modeste, numãrul de copii adoptaþi din Timiº rãmâne foarte mic.

Aºadar, peste 60.000 trebuie sã rãmânã în grija statului, care alocã pentru îngrijirea lor ºi pentru salariile celor 32.000 de persoane care

lucreazã în sistemul de protecþie, 150 de milioane de euro anual. Potrivit calculelor, pentru fiecare minor aflat într-o formã de plasament, România cheltuie zilnic 32 de lei. O micã parte din bani merg efectiv la copil însã, respectiv 7 lei, pentru cã restul de 25 de lei se reîntorc în sistem – în mare parte pentru plata angajaþilor.

O lege greu de aplicat La mai bine de un an de la schimbarea Legii adopþiei, România se confruntã cu un nou paradox: sunt peste 1.500 de familii care vor sã adopte imediat un copil, ºi probabil cã mulþi dintre ei vor mai aºtepta cel puþin doi – trei ani pânã când îºi vor vedea dorinþa împlinitã.

Potrivit reprezentanþilor Oficiului Român de Adopþii, procesul de adopþie în România dureazã între 1,5 ani ºi 2 ani, ºi aceºtia “consoleazã” pãrinþii cu precizarea cã sunt þãri în care procesul de adopþie dureazã ºi patru ani.

De la intrarea în vigoare a noii Legi a adopþiei, numãrul de copii adoptaþi a scãzut în loc sã creascã, deºi facilitarea adopþiilor era scopul noii legi.

“Numãrul copiilor adoptaþi rãmâne destul de mic ºi în Timiº ºi în majoritatea judeþelor, pentru cã, deºi cadrul legal s-a mai simplificat, aplicarea continuã sã lase de dorit. Copiii sunt încã declaraþi greu ca adoptabili”, declarã Simona Czudar, directorul executiv al Asociaþiei timiºorene „Ador Copiii”.

Lucrurile s-au complicat din punct de vedere procedural ºi dupã ce, în urmã cu trei ani, Curtea Constituþionalã a admis o excepþie de neconstituþionalitate formulatã într-un proces de adopþie aflat pe rolul Tri-

bunalului Timiº. Contestatarul procedurilor legale de pânã atunci, legate de adopþie, a fost timiºoreanul Teodor Bura care, spunea C.C.R., „ºi-a stabilit filiaþia faþã de fiica sa minorã între data deschiderii procedurii adopþiei interne ºi data încuviinþãrii adopþiei de cãtre Tribunalul Timiº, fãrã a-ºi putea exprima consimþãmântul”.

Curtea Constituþionalã a analizat acest caz ºi a stabilit cã legea româneascã ar fi neconstituþionalã, intrând în conflict cu Convenþia europeanã în materia adopþiei pentru copii, încheiatã la Strasbourg, la 24 aprilie 1967, convenþie la care România a aderat în 1993. Aceasta precizeazã cã existenþa consimþãmântului pãrinþilor se analizeazã la momentul pronunþãrii adopþiei, nu în cel al deschiderii procedurii de adopþie. Cu alte cuvinte, o adopþie nu este posibilã, din punct de vedere juridic, fãrã consimþãmântul pãrinþilor naturali ai copilului, pe principiul cã „în cazul separãrii copilului de pãrinþii sãi, toate pãrþile interesate trebuie sã aibã posibilitatea de a participa la dezbateri ºi de a-ºi face cunoscute punctele de vedere”. ªi cum deciziile C.C.R. au valoare de lege, a trebuit modificatã întreaga legislaþie referitoare la adopþie. Aceasta, deºi unii specialiºti în drept au susþinut cã noile prevederi legislative deschid tot felul de oportunitãþi de primire de foloase necuvenite pentru pãrinþii naturali ai unui copil, care îºi pot condiþiona consimþãmântul, în vederea adopþiei, de primirea unor sume de bani. ªi în prezent, înainte ca un copil sã fie dat spre adopþie se consultã pânã ºi rudele de gradul 4. Se poate întâmpla sã fie consultate sau cãutate pânã la 80 de persoane, fapt care dureazã.

Reintegrarea în familia naturalã rãmâne extrem de importantã pentru autoritãþi. Asociaþiile de profil ºi familiile care aºteaptã sã adopte un copil spun cã pentru autoritãþi reintegrarea în familia naturalã este extrem de importantã fãrã sã se gândeascã la consecinþe.

Reprezentanþii Oficiul Român pentru Adopþii spun însã cã faptul cã numãrul adopþiilor nu a explodat odatã cu schimbarea legislaþiei nu este din vina exclusivã a autoritãþilor.

Sunt ºi cazuri în care familiile refuzã copiii pe motive de etnie, de probleme de sãnãtate. Vârsta este ºi ea un factor esenþial atunci când un adult opteazã sã adopte sau nu un copil. De regulã persoanele care au atestat de adopþie îºi doresc copii pânã în vârsta de patru ani. Din pãcate, peste 50% dintre copiii care sunt adoptabili au peste aceastã vârstã.

“Este o concepþie limitatã, care se manifestã de mult timp în societate. Destul de multe cupluri care vor sã adopte îºi doresc copii cât mai mici, dacã se poate blonzi, cu ochi albaºtri ºi cu o stare de sãnãtate perfectã”, spune Sorin Stragea, fost director al Direcþiei pentru Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. ªi dacã bebeluºi “blonzi, mici, ºi cu ochi albaºtri” sunt “tiparul” copiilor doriþi spre adopþie, conform opiniei unor specialiºti în adopþii de pe plan, intern, s-a realizat ºi un portret robot al celor care vor sã adopte un copil. Din punct de vedere al educaþiei, cei mai mulþi pãrinþi adoptivi au studii universitare absolvite (40%), liceale (37%), gimnaziale finalizate (10%), în timp ce 3% nu au absolvit nicio ºcoalã. De asemenea, 71% dintre familiile care vor sã adopte un copil locuiesc în mediul urban ºi au un loc de muncã stabil.

ªi dacã unele familii fac eforturi disperate pentru a putea adopta un copil, altele nu ºtiu cum sã se descotoroseascã de propriii copii. Anul trecut, în Timiº, zeci de copii au fost pãrãsiþi în maternitãþi. Conform datelor Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului ºi Asistenþã Socialã Timiº, în judeþ, în 2013, 42 de copii au fost declaraþi pãrãsiþi în unitãþile sanitare. Pentru 11 dintre ei s-a luat mãsura de plasament la familiile substitutive, pentru zece s-au instituit mãsuri de protecþie specialã, 12 au fost daþi în plasament la asistenþi maternali profesioniºti, cinci au fost externaþi în familia naturalã, iar patru au fost transferaþi în judeþul de provenienþã.

Numãrul copiilor cu potenþial de abandon a fost, de fapt, mult mai mare, pentru cã s-au instrumentat anul trecut în Timiº 132 cazuri de spitalizare de copii cu risc de pãrãsire ºi trei cazuri de gravide aflate în situaþie de risc. 78 de cazuri s-au rezolvat prin menþinerea copilului în familie (externarea copilului din spital de cãtre familie), deºi e greu de spus cã ºi aceasta este mãsura cea mai bunã, þinând cont cã în majoritatea cazurilor de acest pãrinþii nu preau au ce sã-I ofere noului noscut, care este un copil nedorit în acea familie. ªi tot anul trecut, în Timiº, s-au întocmit cinci certificate de naºtere pentru copiii pãrãsiþi în unitãþile sanitare ºi au fost consiliate ºi sprijinite în realizarea demersurilor pentru înregistrarea naºterii copilului un numãr de 54 de mame sau familii, ai cãror copii s-au aflat în risc de pãrãsire în spital, cu privire la dreptul copilului la identitate ºi importanþa întocmirii certificatului de naºtere, pentru ca nou-nãscuþii sã nu devinã oameni fãrã identitate ºi fãrã perspective.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

special

12 - 15 iunie 2014

63 de ani de la “Rusaliile negre” l Peste 40.000 de bãnãþeni au fost deportaþi în Bãrãgan în 18 iunie 1951

O viaþã trãitã cu amintirea apãsãtoare a deportãrii

Copii deportaþi în Bãrãgan, la finalul unui an ºcolar Peste câteva zile se împlinesc 63 de ani de la deportarea în Bãrãgan. În cumplita noapte de 17 spre 18 iunie, cunoscutã ºi ca Rusaliile negre, mai mult de 40.000 de bãnãþeni au fost deportaþi în pustietatea Bãrãganului. S-a întâmplat la câteva zile dupã ce peste 30.000 de oameni din Basarabia ºi Bucovina de Nord avuseserã aceeaºi soartã, în Siberia, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1951. oana.dima@timpolis.ro

44.000 de oameni exilaþi în pustiu

Urmele oprimãrii, ºterse în anii ‘60 Smaranda Vultur, conferenþiar universitar doctor la Facultatea de Litere, Istorie ºi Filosofie de la Universitatea de Vest, a adunat în mai multe volume mãrturii ale unor foºti deportaþi în Bãrãgan, redând astfel imagini

de 24 de ani un reper al cetãþii

Smaranda Vultur fidele ale coºmarului trãit de aceþtia pe perioada exilului. ªapte ani a durat documentarea pentru realizarea volumului Istorie trãitã, istorie povestitã – Deportarea în Bãrãgan (1951 – 1956), apãrut la Editura Amarcord, din Timiºoara, în 1997. Mãrturiile din aceastã carte au fost selectate dintr-o arhivã de istorie oralã, bazatã pe povestiri ale vieþii celor care au fost deportaþi în Bãrãgan, constituirea arhivei începând în martie 1991.

“Satele noi” pe care deportaþii au fost obligaþi sã le construiascã au fost demolate în 1964, într-o acþiune de ºtergere a urmelor unei perioade de oprimare. Cele 18 sate au slujit de adãposturi familiilor deportate timp de cinci ani ºi aveau apoi sã le fie adãpost miilor de deþinuþi politici ieºiti din închisori ºi obligaþi sã-ºi prelungeascã pedeapsa prin domiciliu obligatoriu, uneori pânã în 1964, scrie Smaranda Vultur : “Când, în mai 1992, am fost în Bãrãgan, la Roºeþi, i-am întrebat pe sãteni dacã pe câmp, acolo unde se afla pânã în 1964 satul nou Olaru, se mai vede azi ceva. Unii mi-au spus cã nu se mai vede nimic, pentru cã pe locul acela a crescut grâul, aºa cum creºte iarba uitãrii. Alþii, dimpotrivã, m-au asigurat cã pe locul în cauzã nu mai creºte nimic azi de câte lacrimi au vãrsat pe el þãranii deportaþi”.

clima le-a fost potrivnicã. Pe cât de toride erau verile, pe atât de aspre erau iernile, când “casele” lor ajungeau sã semene cu niºte dune de zãpadã fumegânde. “Nu aveam repere acolo, doar fumurile din mormanele de zãpadã ne indicau aºezãri omeneºti în acea zonã. Nu pot uita iarna din Bãrãgan. Zãpada acoperea cãsuþele noastre pitice, iar noi, copiii, bucuroºi cã nu puteam merge la ºcoalã din pricina nãmeþilor, ne fãceam pârtie din coama casei ºi alunecam cu sania, pânã jos”.

Ne-a povestit ºi despre perioada ce a urmat dupã primirea ordinului de eliberare din 1956, când au revenit acasã. „Când ne-au deportat, ne-au încãrcat în vagoane pe toþi. La întoarcere însã, fiecare a trebuit sã se descurce cum a putut. Statul nu s-a mai implicat în transportarea noastrã acasã”.

La întoarcere, Comloºul i-a pãrut uriaº, raportat la aºezãrile înghesuite ºi sãrãcãcioase încropite în pusta Bãrãganului. Faptul cã el ºi sora lui erau “copii ai elementelor periculoase, fii de chiaburi” a avut repercusiuni neplãcute : profesorii îi nedreptãþeau, erau, cu toþii, priviþi cu urã de consãtenii neatinºi de “virusul deportãrii”...

A trecut însã peste toate ºi, mai mult, nu a vrut sã îºi ascundã stigmatul, dimpotrivã. A încercat sã transmitã cu orice prilej noilor generaþii cele trãite în Bãrãgan de cei peste 40.000 de deportaþi din ºirul cãrora a fãcut parte, fãcând recurs la memorie ºi un apel la recunoa ºtere. A adunat mãrturii ale celor ca el, din toate colþurile Banatului, ºi le-a fãcut publice, stând în fruntea asociaþiei, pânã a plecat spre cele veºnice, predând ºtafeta altor oameni care au trecut prin coºmarul Bãrãganului.

Foto TIMPOLIS

Pentru a comemora crima comisã de comuniºti în “Rusaliile negre”, Asociaþia Foºtilor Deportaþi în Bãrãgan le lanseazã tuturor celor interesaþi invitaþia de a veni în 14 iunie, de la ora 10, pentru o clipã de reculegere, la monumentul ridicat în memoria deportaþilor în Bãrãgan, în Parcul Justiþiei, din Timiºoara.

Deportãrile în Bãrãgan au fost un amplu proiect de epurare socialã inventat de regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plinã dominaþie sovieticã. ªirul deportãrilor a fost deschis în noaptea de 12 spre 13 iunie 1951, când peste 30.000 de oameni din Basarabia ºi Bucovina de Nord au fost trimiºi în Siberia. La câteva zile au urmat alþi peste 40.000 de bãnãþeni, care au primit domicilii forþate în sãlbãticia Bãrãganului. Punctul lor de plecare în noua viaþã a fost, atunci, un þãruº înfipt în pãmânt... În noaptea de Rusalii, în 17 spre 18 iunie 1951, peste 40.000 de persoane din 300 de localitãþi din Timiº, CaraºSeverin ºi Mehedinþi au fost evacuate din case. Cei care trebuiau deportaþi aveau o “vinã” comunã – erau chiaburi sau purtau pecetea unei uneltiri la adresa Statului. Toþi au fost declaraþi ca fiind duºmani ai poporului. Acestora

li s-au alãturat foºti membri în forþele armate germane, cetãþeni strãini, rude ale refugiaþilor, simpatizanþi ai lor, oficialitãþi demise, rude ale contra-revoluþionarilor ºi toþi care i-au sprijinit, activiºti politici ºi pentru drepturile cetãþeneºti, lideri ai grupãrii etnicilor germani.

Dupã un drum de douã sãptãmâni, zãvorâþi în vagoane de animale, au fost “descãrcaþi” în câteva gãri din Bãrãgan, de unde camioanele i-au purtat în 18 puncte diferite ale Câmpiei Bãrãganului. Lãsaþi sub cerul liber, sub soarele nãucitor de varã, au trebuit sã-ºi pregãteascã pentru început bordeie sub pãmânt. Pentru cã, ajunºi acolo, au primit câte un þãruº numerotat ºi li s-a spus sã se descurce… Târziu au fost gata casele mai „arãtoase”, ridicate din cãrãmizi de pãmânt ºi paie.

Planul era – dupã cum s-a descoperit ulterior într-un document de 93 de pagini, redactat în 1956, la Timiºoara ,– “igienizarea Banatului”. „Indezirabilii” regimului, puºi pe lista deportaþilor în Bãrãgan, au fost: 19.034 de chiaburi ºi cârciumari, 8.447 de basarabeni, 3.557 de macedoneni, 2.344 de persoane care colaboraserã cu armata germanã în timpul rãzboiului, 1.330 de cetãþeni strãini, 1.218 persoane cu rude care fugiserã în strãinãtate, 1.054 de titoiºti, 731 de duºmani ai regimului socialist, 590 persoane care trãiau în afara zonei de frontier, 367 de persoane care ajutaserã rezistenþa anticomunistã, 341 de criminali deþinuþi, 257 germani ºi 162 foºti moºieri ºi industriaºi

Unul dintre cei deportaþi a fost Silviu Sarafolean, preºedinte al Asociaþiei Foºtilor Deportaþi în Bãrãgan, fost membru PNÞCD Timiº ºi fost consilier local. Avea 64 de ani, anul trecut, când a murit. Cu puþin timp înainte, ne povestea, într-un interviu, cã, oricât de dureroase ar fi amintirile despre acele vremuri, nu trebuie trecute sub tãcere, trebuie povestite ºi repovestite. Dar înþelegea reticenþa celor care refuzau sã mai vorbeascã despre ce a fost : “Au avut de suferit pe nedrept. În ‘90 nici nu erau doritori sã vinã la conducerea asociaþiei.

Doreau sã se întâmple ceva, dar nu se înghesuiau, cã «Dacã se întâmplã, din nou, ceva?». Pentru ei e cam târziu sã se schimbe ceva în legãturã cu aceastã fricã, pentru cã majoritatea sunt oameni la vârsta a treia, care se pregãtesc sã intre în altã lume ºi, poate, nici nu mai doresc sã ºtie ce se întâmplã în jur”.

De altfel, mai spunea Silviu Sarafolean, dupã ani de zile de la plecarea din exilul Bãrãganului, împreunã cu alþi doi foºti deportaþi, Vasile Fantaziu ºi Lidia Iovescu, s-au dus sã revadã locurile coºmarului. Le-au descoperit la fel ca în prima zi când au pus piciorul acolo: pustii ºi ostile. De drama trãitã cu peste 50 de ani în urmã le aminteau soarele arzãtor ºi câteva movile de pãmânt bãtucit, fostele lor culcuºuri.

Avea patru ani când a fost ridicat din Comloºu Mare ºi dus în Bãrãgan, o datã cu sora, pãrinþii, bunicul ºi mãtuºa lui, condamnaþi la domiciliu obligatoriu, alãturi de alte 126 de familii. Silviu Sarafolean ne spunea cã cele mai multe amintiri îi erau legate de greutãþile cu care se confruntau pãrinþii sãi, în câmpia întinsã a Bãrãganului, pentru a le asigura lui ºi surorii sale mai mici cele necesare. ªi

Silviu Sarafolean

special

12 - 15 iunie 2014

7

Primãria Timiºoara nu renunþã la proiectul celui de-al doilea metrou din þarã l Reprezentanþii CFR susþin însã cã resursele companiei nu permit

finanþarea unui astfel de proiect Deºi Primãria Timiºoara, conform afirmaþiilor unor consilieri locali, de abia are bani pentru finanþarea proiectelor aflate derulare, nu se renunþã la ideea îngropãrii liniilor de cale feratã, în paralel cu realizarea celei de-a doua reþele de metrou din þarã. Reprezentanþii CFR spun cã au mari dubii legate de posibilitatea finanþãrii sau cofinanþãrii unui asemenea proiect din fondurile companiei feroviare, ºi spun cã singura ºansã de materializare ar fi obþinerea unei finanþãri europene. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Investiþia, demaratã “în curând” În ciuda constantelor alocãri gen “zero lei” pentru investiþiile Timiºoarei, la adoptarea bugetului de stat din 2013 ºi 2014, conducerea Primãriei Timiºoara mai sperã în prezumtiva demarare “în curând” a proiectului “celui de-al doilea metrou din þarã”, care se intenþioneazã sã se realizeze în oraºul de pe Bega, odatã cu îngroparea liniilor CFR. Teoretic, se stã foarte bine, în sen-

sul cã deja se fac publice date concrete legate despre acest proiect, care nu se ºtie dacã va fi materializat vreodatã.

Conform declaraþiilor primarului Nicolae Robu, linia de metrou va avea o lungime de opt kilometri ºi va lega centrul oraºului de aeroport. Proiectul ar trebui sã intre în planul de buget pentru perioada 2014 - 2020. „Asta e soluþia: liniile de cale feratã trebuie sã fie duse în subteran, ºi cu aceastã ocazie sigur cã se va realiza ºi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraºului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge sã fie legate ºi se va putea face repede ºi la preþuri convenabile aºa ceva. Sunt acele utilaje cârtiþã care strãpung munþii, merg pe sub mãri, pe unde vrei”, a declarat zilele trecute primarul Nicolae Robu. Acesta pare, însã, sã neglijeze particularitãþile utilizãrii unor asemenea utilaje pe plan local, în condiþiile în care terenul este mlãºtinos, iar sãparea pe sub zona de clãdiri istorice le-ar putea ºubrezi, dat fiind cã sunt poziþionate pe piloni de lemn.

Ce e ºi mai ciudat este cã, deºi se dã ca aproape sigurã demararea proiectului, încã nu a existat o discuþie clarã, de principiu, cu reprezentanþii

CFR, în urma cãreia sã fie stabilite detaliile unei asemenea investiþii, sã fie lãmuritã partea legatã de finanþare ºi, mai important, sã se precizeze dacã un asemenea proiect are mãcar o ºansã cât de micã sã devinã realitate.

“Am vãzut în presã informaþii mai mult legate de ce se doreºte sã se realizeze cu acest proiect de îngropare a liniilor CFR din municipiu. Fãrã îndoialã, realizarea unei astfel de investiþii ar fi extrem de beneficã pentru oraº. Însã CFR nu are deocamdatã bani

pentru finanþarea unui astfel de proiect, în condiþiile în care, cu fondurile existente, trebuie realizate reabilitãri la nivelul infrastructurii feroviare existente. ªi nu cred cã Primãria Timiºoara, cu toatã bunãvoinþa, ar avea puterea sã realizeze o asemenea investiþie din bugetul local. Singura ºansã de realizarea a unui asemenea proiect ar fi doar atragerea de fonduri europene”, declarã inginerul Ion Alexandru Simu, noul director al Regionalei CFR Timiºoara.

“Asta e soluþia: liniile de cale feratã trebuie sã fie duse în subteran, ºi cu aceastã ocazie sigur cã se va realiza ºi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraºului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge sã fie legate ºi se va putea face repede ºi la preþuri convenabile aºa ceva. Sunt acele utilaje cârtiþã care strãpung munþii, merg pe sub mãri, pe unde vrei”.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu

O investiþie echivalentã cu De la ridicarea liniilor de cale feratã cea pentru realizarea celei pe estacade la mutarea lor în subteran de-a opta minune a lumii Investiþiile realizate de Primãria Bucureºti pentru extinderea actualei reþele de metrou sunt edificatoare pentru valoarea unui astfel de proiect care sã fie derulat la Timiºoara. Abia în 2011, la 22 de ani de la începerea lucrãrilor (cu o pauzã de ºase ani) ºi dupã o investiþie de 300 de milioane de lei, metroul bucureºtean s-a extins cu încã 2,6 kilometri.

Lucrãrile pentru tronsonul M4 au început în 1988, acestea continuând pânã în anul 1991 când structurile de tuneluri ºi de galerii erau terminate în proporþie de 30%. Lucrãrile s-au împotmolit apoi din lipsã de fonduri, pânã în 1997. În urmãtorii trei ani, ca urmare a primirii unui credit european, s-a realizat dotarea a patru staþii ºi s-au achiziþionat trenuri noi. În martie 2000 a fost inaugurat tronsonul Gara de Nord Basarab - Griviþa - 1 Mai. Ideea prelungirii acestui tronson a existat mereu, dar pânã în 2009 s-a lucrat mai mult sau mai puþin, existând ºi o perioadã îndelungatã de conservare a investiþiei. Lucrãrile pentru finalizarea urmãtoarelor douã staþii, Bazilescu ºi Jiului, s-au reluat la capacitate maximã dupã 2009 pe toatã distanþa de 2,6 kilometri. Ritmul a

fost accelerat, peste 500 de muncitori fiind implicaþi la montarea dotãrilor ºi la finisajele staþiilor. Nu doar lucrãrile s-au realizat în etape, dar ºi plata s-a fãcut la fel. Costul total al celor douã staþii a fost de 300 de milioane de lei. Din aceastã sumã, 200 de milioane s-au cheltuit între 1990 ºi 2010, iar restul de bani în ultimii doi ani. Sunt sume fabuloase, raportate la bugetul Primãriei Timiºoara.

Extinderea în continuare a metroului în Capitalã, pânã la Aeroportul Otopeni – model care se doreºte a fi implementat ºi la Timiºoara costã cât una dintre insulele artificiale din Dubai, adicã opt miliarde de euro.

Dezvoltarea viitoare a reþelei de metrou ar presupune finalizarea liniei spre Pajura ºi construirea a douã noi magistrale: Universitate Drumul Taberei ºi Bucureºti - Otopeni. Investiþiile necesare pentru un asemenea proiect ar fi, în urmãtorii 25 de ani, de opt miliarde de euro.

Suma este comparabilã cu realizarea insulei artificiale Palmier, de pe þãrmul Dubaiului. Insula este consideratã a opta minune a lumii, iar la construirea ei au fost folosite 94 de milioane de metri cubi de nisip ºi ºapte milioane de metri cubi de piatrã.

Planul Urbanistic General, care prezintã viziunea de dezvoltare a Timiºoarei pentru urmãtorul deceniu ºi care ar urma sã traseze dezvoltarea oraºului, sã rezolve problemele traficului supraaglomerat, sã stabileascã regimul de înãlþime al clãdirilor, a propus douã soluþii fundamental diferite pentru calea feratã care tranziteazã Timiºoara.

Fosta administraþie, condusã de primarul Gheorghe Ciuhandu, a lansat ideea ridicãrii cãii ferate pe estacadã, proiect pentru care au ºi fost realizate studii de prefezabilitate. Acestea au stabilit cã o astfel de investiþie necesitã 2,5 miliarde de lei, adicã aproximativ 600 de milioane de euro. Proiectul, care a fost prea costisitor pentru a fi pus în practicã, ar fi adus o serie de beneficii, susþinea fostul primar. Printre acestea se numãrau îmbunãtãþirea siguranþei în circulaþie, utilizarea terenului ocupat în prezent de rambleul de cale feratã pentru amenajarea de parcãri, decongestionarea traficului ºi diminuarea cheltuielilor de exploatare, întreþinere ºi reparaþii. Ulterior, s-a mai dat o soluþie pentru problema cãii ferate: amenajarea unui traseu ocolitor, care ar circula în afara oraºului.

Noua administraþie însã a venit cu altã idee, la fel de costisitoare ca ºi cea a ridicãrii liniei ferate pe estacadã: mutarea liniilor în subteran. În aceastã nouã “viziune”, liniile ferate subterane ar putea funcþiona ca suport pentru trans-

Ridicarea ºinelor pe estacadã a fost ºi ea o soluþie luatã în calcul portul în comun, care s-ar realiza cu metroul. Se doreºte ca linia feratã care rupe oraºul în douã sã fie dusã în subteran ºi în locul ei sã existe o fâºie care traverseazã tot oraºul pe o lãþime de circa 60 de metri, unde sã se poatã amenaja “un bulevard la nivelul secolului XXI” cu clãdiri care vor fi aprobate doar ca elemente ale unei concepþii unitare asupra întregului bulevard, cu alei pietonale, spaþii verzi, benzi de bicicletã, benzi special pentru transportul în comun ºi benzi corespunzãtoare pentru traficul obiºnuit. Conducerea Primãriei estimeazã cã, aºa, prin ducerea în subteran a cãii ferate, va fi creatã ºansa “greu de repetat pentru Timiºoara” de a avea un mare bulevard care traverseazã oraºul de la un capãt la altul, realizat într-o concepþie unitarã ºi modernã. “Am analizat ºi varianta cu ridicarea pe estacadã, ºi varianta ca linia fe-

ratã sã iasã din oraº, dar concluzia noastrã a fost cã cea mai potrivitã variantã este ducerea în subteran. Avantajul este cã pe acele linii am putea sã avem transport în comun urban, respectiv metrou”, a precizat Nicolae Robu.

De altfel, încã de la lansarea ideii, Municipalitatea a recunoscut cã nu a discutat cu reprezentanþii CFR acest proiect. “Nu ºtiu la ce sumã s-ar putea ridica investiþia. Când se întocmeºte Planul Urbanistic General, mai întâi se vine cu viziunea, se supune proiectul dezbaterii publice, se adoptã apoi la nivel local, dupã care proiectul adoptat se transmite Guvernului, pentru a fi avizat de mai multe ministere. Abia dupã ce se obþin toate avizele de la ministere, Planul Urbanistic General se considerã în vigoare ºi orice dezvoltare urbanã din acel moment trebuie sã fie în consonanþã cu prevederile sale”, declara primarul Nicolae Robu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

cyan

8

12 - 15 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

magenta

yellow

publicitate

black

cyan

magenta

yellow

publicitate

black

12 - 15 iunie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

12 - 15 iunie 2014

Rata ridicatã a contribuþiilor sociale favorizeazã munca le negru Potrivit unui raport al Bãncii Mondiale, România are cea mai ridicatã ratã cumulatã a contribuþiilor sociale plãtite de angajatori ºi angajaþi din regiune, de 55% din salariu, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate. Observaþia pare a fi susþinutã ºi de numãrul destul de mare de cazuri de muncã fãrã forme legale, depistate inclusiv pe plan local. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Campioni regionali la contribuþii sociale Conform unui raport prezentat de Banca Mondialã, rata totalã a contribuþiilor sociale – pentru pensie, ºomaj ºi sãnãtate – variazã în economiile aflate în tranziþie din Europa Centralã ºi de Est de la 3%, în Armenia, la 55%, în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia. “Ratele ridicate ale contribuþiilor ar putea induce reacþii în oferta de muncã, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se menþioneazã în raport.

Documentul mai aratã cã, în timp ce România are cea mai ridicatã ratã din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuþii reprezintã numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faþã de

Munca le negru prolifereazã ºi pe plan local

11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria ºi Slovenia ºi 15% în Cehia. “Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuþiilor depãºesc un anumit nivel”, noteazã Banca Mondialã, care nu uitã sã precizeze cã România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30% din PIB.

Munca la negru, încã practicatã în Timiº Concluziile legate de proliferarea muncii la negru par sã se confirme ºi pe plan local. Anul trecut, în Timiº, Inspectoratul Teritorial pentru Protecþia Muncii a realizat peste 4.000 de acþiuni de control, în urma cãrora au

fost depistaþi peste 600 de angajaþi fãrã forme legale, lucru care aratã cã munca la negru nu reprezintã în niciun caz un fenomen izolat în vestul þãrii.

Totodatã, au fost date 1.200 de sancþiuni, dintre acestea 784 fiind amenzi, a cãror valoare cumulatã a depãºit cinci milioane de lei.

Tot anul trecut, reducerea TVA la pâine a determinat Inspectoratul Te-

ritorial de Muncã Timiº sã desfãºoare o campanie de prevenire a muncii la negru, în domeniul morãritului, panificaþiei, dar ºi al depozitelor de cereale.

Pentru cã s-au realizat multe stocuri de fãinã ºi cereale, ITM a dorit sã verifice ºi munca fãrã forme legale în rândul societãþilor din aceste domenii. În plus, la întâlnirile cu primarii ºi cu mediul oamenilor de afaceri, inspectorii ITM au transmis sã fie evitatã munca fãrã forme legale, fiindcã amenzile sunt foarte mari – adicã, numai pentru o persoanã descoperitã amenda poate fi între 10.000 de lei ºi 20.000 de lei ºi se aplicã pe loc. În aceastã campanie, inspectorii de muncã s-au confruntat ºi cu o situaþie specialã, în sensul cã patronul unei firme de panificaþie nu i-a lãsat în firmã pentru control. În aceste situaþii împiedicarea controlului este sancþionatã între 5.000 ºi 10.000 de lei.

Pe lângã sectorul de panificaþie, ºi segmentul de construcþii a fost, ca de obicei, un “magnet” pentru munca fãrã forme legale, mai ales pe perioada verii. Sectorul construcþiilor rãmâne unul în care unt descoperite cele mai multe cazuri de muncã fãrã forme legale. Întâmplãtor sau nu, multe din societãþile care au fost depistate cu muncã la negru au avut ºi accidente de muncã, unele chiar destul de grave.

Anul trecut Timiºul a avut peste 100 de accidente de muncã, fiind nominalizat în topul judeþelor cu cele mai multe incidente de acest gen – numãrul reprezentând 3,7% din totalul accidentelor de la nivelul þãrii.

BERD, banca pentru proiecte europene a Primãriilor ºi Consiliilor Judeþene Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare ar putea asigura autoritãþilor locale, cu proiecte finanþate din fonduri UE, împrumuturi pentru cofinanþare, fãrã sã mai fie nevoie ca acestea sã apeleze la bãnci comerciale. Este o veste care vine cam târziu pentru Consiliul Judeþean Timiº ºi Primãria Timiºoara, care au apelat deja la credite bancare pentru cofinanþãri de proiecte europene.

ajuta Timiºoara sã cofinanþeze proiectele care sunt deja susþinute de U.E., printre care se numãrã îmbunãtãþiri în sectoare precum transport, termoficare, reînnoire urbanã ºi infrastructurã socialã. Totodatã, sprijinul acordat întreprinderilor mici ºi mijlocii este destinat modernizãrii sistemelor ºi serviciilor informatice municipale.

sorin.olaru@timpolis.ro

Un împrumut de la BERD ar fi fost o variantã mult mai bunã ºi pentru Consiliul Judeþean Timiº. În acest caz, strãdaniile conducerii administraþiei judeþene, care se chinuie de câteva luni bune sã convingã consilierii judeþeni de oportunitatea contractãrii unui credit cu o valoare destul de mare, pentru finanþarea obiectivelor de investiþii, au dat roade în cele din urmã, împrumutul fiind aprobat la penultima ºedinþã de plen. Consilierii judeþeni care s-au opus acestei metode de finanþare spun cã nici acum nu este foarte clarã lista de investiþii ºi nici oportunitatea obiectivelor care se doresc a fi finanþate din acest împrumut.

Conducerea administraþiei judeþene a publicat la începutul anului o listã cu proiectele pentru care vor fi folosiþi banii obþinuþi prin credit. Însã alocarea

O variantã tardivã În urma unei discuþii cu BERD ºi Ministerul de Finanþe, existã posibilitatea de a încheia un acord prin care autoritãþile locale sã poatã sã primeascã împrumutul pentru partea de confinanþare a proiectelor europene. Potrivit Executivului, bãncile comerciale acordã foarte greu asemenea credite, solicitând autoritãþilor locale garanþii de care acestea nu dispun.

Vestea este întârziatã pentru Primãria Timiºoara, cãreia IFC, parte a Bãncii Mondiale, îi acordã un împrumut în valoare de 112 milioane lei, adicã, aproximativ 25 milioane euro, pentru a susþine dezvoltarea infrastructurii municipale ºi sociale. Împrumutul va

O variantã mult mai bunã pentru Consiliul Judeþean

de 24 de ani un reper al cetãþii

era estimativã. Printre proiectele enumerate cu finanþãri estimative se numãrã restaurarea ºi refuncþionalitatea Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timiºoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativã, cu 30 de milioane de lei, sau finanþarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Consilierii judeþeni PDL, care se opun contractãrii împrumutului, susþin

cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor judeþene. Aceºtia mai spun cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de peste 26% ºi se întreabã ce va face CL Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare.

Chiar ºi cu aceste obiecþii, creditul a fost aprobat. “Creditul a apãrut ca o necesitate disperatã, dupã ce actuala conducere a CJT a constatat cã aproape tot ce a promis în campanie nu are acoperire în alocãrile bugetare venite de pe plan central. Ca atare, s-a apelat la aceastã ultimã soluþie. Diferenþa care i-a mai rãmas Consiliului Judeþean pânã la pragul maxim de îndatorare nu mai poate fi însã valorificatã în niciun fel”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

special

12 - 15 iunie 2014

11

Timiºoara funcþioneazã dupã un plan urbanistic expirat Îngroparea liniei de cale feratã, un obiectiv S.F.

O parte din explicaþiile pentru modul în care aratã astãzi Timiºoara pot avea legãturã ºi cu faptul cã, teoretic, oraºul se dezvoltã dupã Planul Urbanistic General din 2002. Acest document pe care se bazeazã deciziile majore legate de urbanism ar fi trebuit actualizat, conform legii, cel puþin la un interval de zece ani. Doar cã noul Plan Urbanistic General nu este gata... mircea.pavelescu@timpolis.ro

În lipsa unui plan nou, rãmâne valabil cel de acum 12 ani Cu toate cã legea instituie obligativitatea actualizãrii Planului Urbanistic General la intervale de cel mult zece ani, în Timiºoara documentul fundamental pe care

ar trebui sã se bazeze dezvoltarea oraºului are o vechime de 12 ani ºi, din câte se pare, Primãria s-a “ataºat” de el. Consiliul Local a aprobat prelungirea termenului de valabilitate a acestui document pânã în 24 aprilie 2017. “Noul” document este în lucru de aproape patru ani, iar vechiul plan ar fi trebuit sã expire în 2007, dupã vechea lege care prevedea un termen de valabilitate de doar cinci ani. Asta deºi, în octombrie 2010, reprezentanþii Primãriei Timiºoara anunþau cã a fost semnat contractul pentru întocmirea noului Plan Urbanistic General, în valoare de 450.000 de euro. Pânã la urmã, însã, în lipsa definitivãrii ºi aprobãrii noului plan, a rãmas valabil cel vechi, dupã ce, în 2012, s-a cerut ºi aprobat o nouã prelungire a valabilitãþii, pânã la intrarea în vigoare a noului plan, dar nu mai mult de 24 aprilie 2014. Aºa cã, în disperare de cauzã, pentru a nu rãmâne Timiºoara fãrã Plan Urbanistic Gene-

ral, a fost votatã prelungirea vechiului document pânã în 2017.

Reprezentanþii Primãriei spuneau, în urmã cu puþin timp, cã noul PUG se aflã în etapa a treia – aceea de elaborare a propunerilor de plan ºi avizarea acestora de cãtre ministerele de resort – primele douã etape fiind acelea de studii de fundamentare ºi masterplan.

Aceºtia mai anunþau cã procedura se va finaliza dupã avizarea de cãtre ministerele de resort, în etapa a patra, cu varianta finalã a documentaþiei completatã cu observaþiile, cerinþele, condiþiile menþionate în avize. „Trebuie sã înþelegem cã o astfel de documentaþie propune strategii clare referitoare la principalele caracteristici ale dezvoltãrii urbane, reglementãri care sã conducã la creºterea confortului urban ºi a calitãþii vieþii în Timiºoara, deci e o operaþiune de duratã, care necesitã o analizã de detaliu ºi parcurgerea tuturor paºilor legali”, mai declarau, recent, oficialii Municipalitãþii.

Pe parcursul anului trecut, Primãria Timiºoara a organizat dezbateri legate de Planul Urbanistic General ºi, din pãcate, raportat la importanþa acestui document ºi la implicaþiile sale, numãrul celor adunaþi la dezbateri a fost mai mult decât modest.

Aceasta, deºi Municipalitatea pare decisã sã aducã ajustãri importante în ceea ce priveºte structura municipiului, incluzând proiectul de îngropare a liniei ferate în noul Plan Urbanistic General. În opinia specialiºtilor care au lucrat la acest document, trecerea în subteran a liniei ferate ar fi extrem de importantã pentru dezvoltarea Timiºoarei, în urmãtorii ani. Reprezentanþii Direcþiei de Urbanism au precizat cã acest proiect ar fi realizabil chiar în termen de trei – patru ani, dar au recunoscut cã Timiºoara nu poate suporta din bugetul local o asemenea investiþie, fiind vorba de un proiect major de infrastructurã pentru care trebuie atrase fonduri europene sau de la Guvern.

Unii specialiºti în urbanism spun cã îngroparea liniei ferate este o idee care nu se poate implementa înainte de 2020 – 2025. Iar dacã se decide cã se va realiza acest proiect, este nevoie ca toate proiectele de investiþii derulate pânã atunci sã se subordoneze, sã pregãteascã acest proiect major.

Or, deja, Primãria are o problemã, pentru cã a anunþat cã face o prioritate din modernizarea unor pasaje rutiere de trecere cu calea feratã sau realizarea unora noi, dacã e sã se nominalizeze celebrele investiþii anunþate

legate de pasajele Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã, pentru care Primãria s-a grãbit sã achiziþioneze serviciile de realizare a documentaþiei aferente. În varianta trecerii în subteran a cãii ferate, s-ar putea constata cã o parte din aceste investiþii, extrem de costisitoare, ar putea fi inutile.

Planul Urbanistic General al Timiºoarei, în forma nouã, vorbeºte, de exemplu, despre “dezvoltarea integrativã a municipiului, cu evitarea pustiirii teritoriului periurban de populaþie”, de poziþionarea oraºului“ca centru teritorial, prin întãrirea funcþiunilor ºi atractivitãþii sale” ºi de “asigurarea unei creºteri mai sãnãtoase prin atragere de populaþie calificatã într-un ritm sustenabil, care nu pune în primejdie calitatea vieþii în municipiu”.

Totodatã, în document se mai susþine cã e nevoie de dezvoltarea infrastructurii urbane ºi instituþionale, având în vedere teritoriul regional internaþional, pentru poziþionarea stabilã faþã de oraºele competitoare din regiune (Belgrad, Novi Sad, Szeged, Arad), precum ºi de identificarea, protejarea ºi exploatarea în folosul comunitãþii ºi spiritul protecþiei mediului înconjurãtor a arealelor cu biodiversitate.

Totuºi, documentul pare sã fie obiectiv în ceea ce priveºte minusurile municipiului, menþionând cã Timiºoara se confruntã cu lipsa unor facilitãþi-cheie atât pentru municipiu, cât ºi pentru zona metropolitanã.

Se mai specificã faptul cã nu existã la ora actualã sãli de concerte cu capacitãþi suficiente, Teatrul Naþional

nu are un sediu competitiv, oraºul ºi zona metropolitanã nu dispun de sãli de conferinþã cu capacitate mare, iar capacitatea de transport intermodal este subdezvoltatã, în ciuda unor premise pozitive reprezentate de reþeaua de linie feratã ºi de canalul Bega.

Despre viziunea urbanisticã din ultimii ani, autorii documentului nu au o pãrere foarte bunã, dimpotrivã, remarcând concesiile foarte multe fãcute în materie de urbanism de cãtre Primãria Timiºoara.“La nivelul întregului teritoriu administrativ se constatã practicarea la scarã largã a urbanismului derogatoriu. Dacã în prima fazã au fost realizate o serie de planuri urbanistice zonale cu caracter director, în perioada de dezvoltare a pieþei imobiliare au fost avizate o serie de PUZ-uri pe suprafeþe variabile, doar minimal corelate, care au dat naºtere la interferenþe funcþionale ºi morfologice întâmplãtoare.

Zonele cele mai active din acest punct de vedere au fost în direcþia Cãii Torontalului atât în zona de ieºire din Timiºoara pe teritoriul intravilan cât ºi în zona teritoriului administrativ între calea feratã”, spun autorii planului.

Mai mult, în document se precizeazã cã prea multe documentaþii de urbanism au fost folosite în mod abuziv ºi, în urma acestui fapt, zonele noi dezvoltate în ultimii zece ani suferã cel mai mult de lipsa confortului urban ºi a calitãþii vieþii, în ciuda nivelului ridicat al investiþiilor financiare ºi mai ales de încredere a noilor locatari în retragerea într-o zonã bunã.

Fost arhitect-ºef al oraºului: “Utilizarea unui PUG vechi poate duce la probleme foarte grave pentru oraº” Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest, susþine cã nu este legal sã se prelungeascã, prin demersuri succesive, un document atât de vechi, care avea o valabilitate de cel mult zece ani. “Oricum, acea strategie din 2002 nu era deloc strãlucitã. Or, sã o continuãm sã o aplicãm, prin prelungiri succesive, este o lipsã de respect. Trebuia acþionat pentru ca Timiºoara sã aibã un plan urbanistic general care sã corespundã nevoilor actuale ale oraºului”, declarã Andrei Condoroº. Care mai spune cã

aceste prelungiri denotã nepãsare ºi aratã cã nu se înþelege importanþa unui astfel de document.

Nici fostul arhitect-ºef al oraºului, Radu Radoslav, nu considerã cã e normal ca vechiul PUG sã fie prelungit pânã acum ºi sã existe intenþia raportãrii la el pânã în anul 2017. “În mod normal, vechiul plan trebuia realizat în anul 2007. S-a schimbat legea, dar chiar ºi aºa, în 2012 Timiºoara trebuia sã aibã un nou PUG aplicabil. Acesta trebuia aprobat ºi finalizat de cãtre fosta administraþie. Utilizarea unui Plan PUG din anul 2002 poate duce la proble-

me foarte grave pentru oraº”, avertizeazã Radu Radoslav.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

economic

12 - 15 iunie 2014

Sectorul medical privat creºte în detrimentul segmentului public Conform indicatorilor Institutului Naþional de Statisticã, în ultimiii ani, sectorul medical privat a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare economice din România, continuând sã se extindã, prin construcþia a noi clinici ºi spitale private. Creºterea s-a fãcut, oarecum, ºi în detrimentul segmentului public, unitãþile medicale private atrãgând tot mai mult personal de la spitalele de stat. ªi în Timiº, unde s-au construit, în ultimii ani, o serie de clinici ºi spitale private, cele mai ambiþioase proiecte medicale prognozate pentru urmãtorii ani sunt legate de mediul ºi finanþarea privatã.

Dr. Livius Cârstea

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Transferarea” medicilor de la stat la privat În timp ce sistemul sanitar public a stat pe loc în ultimii doi ani, cel privat s-a dezvoltat, depãºind Statul la numãrul de unitãþi, pe aproape toate segmentele. Mai mult, numãrul medicilor care lucreazã la privat s-a dublat în ultimii ºase ani, aratã datele Institutului Naþional de Statisticã. Sectorul public nu a cunoscut modificãri semnificative în structura reþelei sanitare. Schimbãrile au constat mai ales în desfiinþãri: trei spitale, un centru de sãnãtate, ºi trei policlinici, în 2012. În acelaºi an, în sistemul sanitar public s-au înfiinþat trei ambulatorii integrate spitalelor ºi un ambulatoriu de specialitate. Între timp, reþeaua sanitarã din sectorul privat a continuat sã se dezvolte. Astfel, numãrul spitalelor private

a ajuns la 109. Spitale nou înregistrate sunt în judeþele: Iaºi, Constanþa, Prahova, Bihor, Bacãu, Ilfov, Arad ºi în Bucureºti. ªi chiar dacã în Timiº nu s-a inaugurat niciun spital privat nou în ultimii doi ani, judeþul este unul dintre cele bine dezvoltate pe acest segment.

Dupã anul 2000, o serie de spitale ºi clinici private au fost deschise la Timiºoara. Reþeaua privatã a crescut cu 166 cabinete independente de medicinã de familie, cu 425 de cabinete stomatologice independente ºi cu 346 de cabinete medicale independente de specialitate.

Distribuþia personalului sanitar,

dupã forma de proprietate a unitãþii sanitare, aratã cã în sectorul public îºi desfãºoarã activitatea 76,3% din totalul medicilor, respectiv 60,6% din totalul medicilor de familie. Tot în sectorul public îºi desfãºoarã activitatea ºi majoritatea asistenþilor medicali cu studii superioare (89,5%), a fizioterapeuþilor cu studii superioare (52,9%) ºi majoritatea personalului sanitar mediu ºi auxiliar: 76,3% din personalul sanitar mediu ºi 93,7% din personalul sanitar auxiliar. Aceste procente scad însã de la an la an, pe mãsurã ce personalul medical ori pleacã peste hotare, ori este atras de sectorul privat.

Lider Sanitas Timiº: “România nu este pregãtitã pentru aºa ceva” Medicul Livius Cârstea, liderul Sindicatului Sanitas Timiº, spune cã ºi actuala clasã politicã favorizeazã dezvoltarea sectorului medical privat, de multe ori în defavoarea celui de stat.

“Constat cã, pe aceastã problemã, reacþia societãþii civile este ca ºi inexistentã sau cei care iau poziþie sunt dezinformaþi. Prin mãsurile luate, guvernanþii împing pacienþii spre sectorul

privat, însã dacã acest sector privat se dezvoltã, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre segmentul de asigurãri private de sãnãtate. România nu este pregãtitã pentru atâtea spitale, pentru atâtea clinici cu platã, pentru cã, din pãcate, cetãþeanul cu venituri mici ºi medii nu are de unde sã acopere aceste cheltuieli”, declarã liderul sindical.

Dr. Livius Cârstea apreciazã cã spre o formã de privatizare forþatã a Sãnãtãþii tinde ºi una dintre recentele iniþiative ale Ministerului Sãnãtãþii referitoare la spitalele de stat. Se are în vedere scoaterea spitalelor private din schema bugetarã ºi reorganizarea lor ca instituþii de sãnãtate autonome cu forme juridice consacrate, funcþionând ca regii autonome, societãþii comerciale sau fundaþii. “Asta ar însemna direcþionarea lucrurilor tot spre sectorul privat. ªi, în momentul în care cei care gestioneazã aceste fundaþii nu vor mai fi mulþumiþi de organizarea, destinaþia sau rentabilitatea unui astfel de spital, acestea s-ar putea închide sau ºi-ar putea schimba destinaþia. Actualele spitale de stat sunt instituþii sociale, servesc interesele populaþiei, interese care ar putea fi uitate dacã se va trece pe organizarea aceastã ca fundaþii sau asociaþii.

Din acest punct de vedere, eu nu salut extinderea sectorului medical privat.

Nu cred cã România, cu o populaþie majoritar sãracã, este pregãtitã pentru aºa ceva”, apreciazã medicul timiºorean.

Parteneriate public-private cu semne de întrebare, promovate de autoritãþile locale ªi autoritãþile locale vedea parteneriatele public-private ca soluþie de definitivare a unor investiþii în domeniul medical care stagneazã de zeci de ani. Se ºtie cã, de mai bine de 18 ani, autoritãþile locale se chinuie sã finalizeze construcþia unei unitãþi spitaliceºti pe o locaþie din zona Cãii Torontalului unde ar fi trebuit sã se ridice noul sediu al Spitalului Municipal Timiºoara. Este vorba despre construcþia în zonã a unui Institut Regional de Oncologie. La un moment dat, ºi Primãria Timiºoara, dar ºi Ministerul Sãnãtãþii au lãsat sã se înþeleagã cã par atrase de forma de parteneriat public-privat pe care o propun pentru aceste proiecte. Însã, conform unor surse din mediul medical, fãrã sã aibã o cotã-parte generoasã de finanþare, autoritãþile locale ºi centrale nu vor face, prin aceste parteneriate, decât sã-ºi aducã aportul nemijlocit la realizarea unor noi spitale private, pentru cã, doar cu terenul sau clãdirea la roºu pentru aceste douã unitãþi medicale ce se doresc a fi realizate pe Calea Torontalului, procentul de acþiuni va fi neglijabil, ºi Statul nu va avea niciun control asupra acestor investiþii.

Se considera cã, pentru realizarea unui Spital Regional, terenul, singurul lucru pe care-l poate oferi Statul în momentul de faþã, ar reprezenta doar 5% din valoarea proiectului. Realizarea unui spital regional, la standarde europene, pleacã de la costuri de 150.000 de euro pe pat. Ceea ce ar însemna un cost total al investiþiei de peste 90 de milioane de euro. Or, în aceste condiþii, cu un aport de 5% din investiþie, Statul nu ar putea deþine mai mult de 5% din acþiunile unitãþii create prin parteneriat public-privat. Ceea ce înseamnã cã ar fi un simplu acþionar minoritar la un spital privat.

Aceleaºi discuþii au apãrut ºi în cazul unei alte investiþii majore în domeniul medical. Dupã ce Consiliul Judeþean Timiº anunþa cã va intra întrun parteneriat public-privat pentru construirea ºi darea în funcþiune a unui campus spitalicesc la Giroc, consilierii judeþeni ceruserã lãmuriri cu privire la modul de derulare a viitoarei investiþii ºi la implicarea ºi prerogativele administraþiei judeþene.

Pentru aceastã investiþie, care ar fi urmat sã fie derulatã în parteneriat cu compania americanã PMG, partenerii

de 24 de ani un reper al cetãþii

de peste Ocean anunþau cã vor asigura finanþarea, iar administraþia judeþeanã urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura, respectivul campus fiind anunþat a fi amenajat pe locaþia fostei unitãþi militare din Giroc.

Dar pentru cã existã la CJ Timiº experienþa unor parteneriate publicprivate care nu s-au sfârºit bine, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã se precizeze dacã managementul va fi asigurat de corporaþie în proporþie de 100%, ºi dacã da, atunci care ar fi ºansele ca serviciile medicale oferite sã fie ºi în relaþii contractuale cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate?

Consilierul judeþean PDL Georgeta Rus a atras, de mai mult timp, atenþia asupra acestei probleme, insistând pe ideea cã în momentul de faþã nici nu se ºtie cu certitudine, pe baza informaþiilor prezentate de administraþia judeþeanã, dacã va fi un spital public, unul pentru pacienþii din sistemul public de asigurare de sãnãtate sau unul mixt. „Eu nu cred cã existã vreun interes al CJ Timiº sã participe într-un proiect a cãrui finalitate ar fi un spital exclusiv privat de lux. De aceea, trebuie sã aibã un acord cu niºte

Macheta a ceea ce urma sã devinã viitorul campus spitalicesc de la Giroc termeni foarte clari, pentru a se ºti ce se face ºi cum, înainte de a începe sã investeascã în zonã”. În ciuda acestor rezerve, administraþia judeþeanã a aprobat în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Cu aceastã ocazie, mai mulþi consilieri judeþeni au precizat cã, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important

sã se capitalizeze toate intervenþiile pe acest proiect. Preºedintele administraþiei judeþene, Titu Bojin, declara doar cã sperã sã fie aºa, menþionând cã, „în caz contrar, nu facem parteneriatul.

Noi nu am aprobat încã realizarea proiectului, ci doar o comisie care sã negocieze toate condiþiile noastre”.

Proiectul a intrat, însã, de o vreme, în silenzio stampa.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

12 - 15 iunie 2014

13

Sãtenii din Uliuc care ºi-au reparat singuri drumul s-ar putea trezi cu dosare penale l Primãria localã: “Orice intervenþie neautorizatã pe drumurile publice

e ilegalã”

Precedent similar la Criciova

În iarnã, localnicii de la Uliuc au ieºit în stradã, nemulþumiþi de atitudinea autoritãþilor O situaþie 100% “made in Ro” a ajuns ºtire naþionalã dupã ce mai mai mulþi locuitori din satele timiºene Unip ºi Uliuc au organizat proteste, cerând… asfalt pe drumul care leagã localitãþile lor de drumul judeþean Timiºoara- Buziaº.

Ce a urmat se înscrie însã în acelaºi fascinant mers al lucrurilor din România, dupã ce aceiaºi sãteni s-au apucat sã-ºi repare singuri drumul ºi acum riscã sã se aleagã cu… dosare penale, pentru intervenþii neautorizate pe domeniul public. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Iniþiativã cu consecinþe penale Anul trecut, dar ºi la începutul acestui an au beneficiat de o mediatizare maximã ineditele proteste ale sãtenilor din localitãþile timiºene Unip ºi Uliuc, aparþinãtoare de comuna Sacoºu Turcesc, care au ieºit în stradã, la propriu, cerând asfaltarea Drumului Comunal 154, care leagã localitãþile lor de drumul judeþean Timiºoara- Buziaº. Nu avea cum sã nu suscite interes un asemenea protest, la care se scandau lozinci gen „Taxe plãtim, impozite plãtim, drum asfaltat când primim?”. Protestele s-au organizat ºi s-au terminat, ºtirile au fost uitate ºi, între timp, situaþia nu s-a rezolvat, ba chiar are parte de o urmare tipic româneascã.

Vãzând cã, în ciuda protestelore nu se întâmplã nimic, sãtenii au pus mânã de la mânã ºi au plãtit o serie de lucrãri de reabilitare ale respectivului drum, pentru a se putea circula cu maºina pe el, în condiþii cât de cât

decente. “Nici nu ºtiu ce au fãcut exact. Din câte am înþeles, au adus un utilaj sã mai îndrepte, cu o lamã, unele porþiuni de drum”, spune primarul comunei Sacoºu Turcesc, Gabriel Adrian Koller.

Iniþiativa ar putea avea însã urmãri neaºteptate, în sensul cã drumarii de ocazie s-ar putea alege cu dosare penale pentru intervenþii neautorizate pe domeniul public. “Orice intervenþie neautorizatã pe drumurile publice e ilegalã. Nu se poate interveni pe un drum public fãrã autorizaþie. Ce s-ar întâmpla dacã fiecare s-ar apuca sã facã tot felul de lucrãri la infrastructura publicã?”, spune primarul comunei Sacoºu Turcesc.

Gabriel Adrian Koller susþine cã a fãcut tot ce se putea pentru a realiza aceastã lucrare de interes public ºi cã, deºi s-a realizat ºi un proiect pentru obþinerea de finanþãri europene, în exerciþiul financiar precedent, proiectul nu s-a calificat pentru finanþare, considerându-se, pe criterii greu de înþeles cã existã alte proiecte mult mai îndreptãþite sã primeascã finanþare.

Acum, Primãria a depus documentaþia pentru obþinerea de finanþare de la Guvern, prin Ordonanþa de Guvern 28 din 10 aprilie 2013 pentru aprobarea Programului naþional de dezvoltare local pentru pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, conectarea satelor la reþeaua de electrificare ºi la reþelele telefonice. “Eu consider cã Primãria a fãcut tot ce a depins de ea, pentru repararea drumului respectiv, începând cu încercarea de a obþine fonduri prin programul SAPARD. Din pãcate, de fiecare datã nu sa alocat finanþare pentru acest proiect. Eu cred cã nu este primar în România care sã nu-ºi doreascã sã asfalteze drumurile

din localitate ºi din satele aparþinãtoare. Încã cum proiectul este evaluat la suma de 2,5 milioane de euro, nu am avea cum sã finanþãm vreodatã o asemenea lucrare din bugetul local”, susþine primarul Gabriel Adrian Koller.

Situaþia, ineditã ºi emblematicã pentru o anumitã stare de lucruri din þarã, a fost prezentatã zilele trecute ºi la Pro TV, unul dintre invitaþi opinând, în glumã, cã ar trebui formatã o brigadã de drumari din sãtenii cu iniþiativã din Unip ºi Uliuc, aceasta fiind singura ºansã de a finaliza celebra Autostradã Transilvania.

Un istoric lung de proteste Protestele localnicilor din Unip ºi Uliuc au deja un istoric lung, punctul culminant fiind atins anul trecut în martie, când sãtenii au blocat de mai multe ori drumul dintre Buziaº ºi Timiºoara, oprind circulaþia din zonã.

Atunci, protestatarii au aruncat pe jos pliculeþe cu seminþe de varzã, spunând cã, dacã tot e arat, mãcar sã creascã ceva pe pãmânt. „Taxe plãtim, impozite plãtim, drum asfaltat când primim?” a fost una dintre lozincile scandate ºi în acest an, la protestele organizate în februarie ºi martie. Localnicii susþin cã toþi cei 7,9 kilometri ai drumului trebuie parcurºi doar la viteze mici, întâia ºi a doua, ºi în cele douã localitãþi au existat femei care au nãscut casã, din cauzã cã ambulanþa nu a putut strãbate drumul pânã la ele.

Consiliul Judeþean Timiº s-a scos din ecuaþie, precizând cã nu poate prelua acest drum, deoarece sunt niºte criterii care trebuie respectate, cum ar fi sã uneascã douã comune sau sã asigure accesul la un obiectiv de interes judeþean sau naþional, un obiectiv turistic de exemplu.

Situaþia de la Sacoºu Turcesc nu este singularã. În 2009, de pildã, la CJ Timiº a fost dezbãtutã problema modalitãþii în care s-a reabilitat o porþiune de drum judeþean în zona Criciova, unde a fost realizat un drum de cãtre o firmã privatã care, însã, nu a mai fãcut recepþia. Problema e cã în aceste cazuri, în varianta producerii unor accidente din cauza stãrii carosabilului, nu poate fi tras nimeni la rãspundere, îºi argumentau dezacordul reprezentanþi ai administraþiei judeþene.

“Existã o problemã care este legatã de un drum judeþean din comuna Criciova, un drum judeþean fãcut de o firmã a actualului primar. Este bine cã a fãcut acel drum. Problema este cã autorizaþia de construcþie pentru acel drum a fost emisã dupã începerea lucrãrilor. E bine cã a fost un proiect la bazã, dar nu s-a fãcut recepþia. Or, în momentul în care este un drum judeþean fãrã o recepþie fãcutã, se pune întrebarea cine are responsabilitatea pentru un eventual accident?”, se preciza atunci în plenul CJ Timiº.

Reprezentanþii administraþiei judeþene se întrebau ºi ce se va întâmpla în zonã dacã vor fi descoperite neconformitãþi: “Ce o sã se întâmple dacã la verificarea pe care o vom face, noi, Comisia Tehnicã, vom considera cã drumul nu a fost realizat conform parametrilor din proiect, dacã respectivul generos donator va dori sã îndrepte greºelile, sã aducã lucrarea în parametri normali sau va trebui sã venim

noi, în completare sã aducem lucrurile în legalitate?”

Conducerea CJ Timiº declara atunci cã situaþia urmeazã a fi reglementatã, specificând cã la Criciova este o situaþie aparte, în care autorizaþia a fost eliberatã dupã începerea lucrãrilor : “Se va urmãri ºi se va face o recepþie a drumului, iar în cazul în care recepþia nu este conformã cu proiectul, se vor face modificãri”, declarau reprezentanþii administraþiei judeþene. Menþionând, totodatã, cã este un drum judeþean, pe care s-a intervenit fãrã a exista aprobarea CJ Timiº.

Lucrurile nu au fost tranºate clar nici dupã mai multe discuþii în contradictoriu în plenul Consiliului Judeþean.

Conform unor reprezentanþi ai administraþiei judeþene de atunci, situaþia de la Criciova nu trebuia lãsatã sã devinã un precedent. “S-a dat autorizaþia pentru acea lucrare, însã nu se ºtie exact momentul. Pe baza cãrui proiect a pornit ?

Pânã la urmã am înþeles cã, de fapt, Consiliul Judeþean le-a dat un proiect. Acum cert e cã nu e recepþionat. ªi întrebarea e simplã : dacã se întâmplã acolo un accident din cauza stãrii drumului, cine rãspunde? S-ar putea pânã la urmã sã ne iasã pe nas donaþia aceasta”, ne declara atunci fostul preºedinte al Comisiei Economice a CJ Timiº, Viorel Sasca.

Administraþia localã a avut însã propriile argumente, unele din ele având un oarecare fundament. Astfel, Primãria Criciova afirma cã localnicii au aºteptat în zadar, cu

anii, sã li se asfalteze în mod corespunzãtor porþiunea respectivã de drum ºi cã toate certurile iscate pe aceastã temã la nivelul administraþiei judeþene ar fi trebuit sã se poarte dupã ce li s-ar fi cerut pãrerea localnicilor. “De când a fost atestatã Criciova, nu a fost asfaltat corespunzãtor drumul. Aº fi vrut sã ºtiu dacã aceºti aleºi judeþeni, care au fost contestatari, îi reprezintã pe oamenii din Criciova. Recepþia nu s-a fãcut, pentru cã lucrarea nu s-a terminat. Pot sã vorbeascã dumnealor orice. Sã meargã la oricare om din Criciova sã îl întrebe dacã e mulþumit sau nu de aceastã lucrare”, spuneau atunci reprezentanþii Primãriei.

Lucrurile nu au mai fost însã lãmurite, acesta constituind un precedent pentru intervenþii de acelaºi gen la drumurile judeþene. Aceasta deºi, în lipsa unui contract, a unei donaþii ºi a unei recepþii, în varianta în care pe porþiunea respectivã de drum s-ar fi produs un accident cauzat de starea drumului, în care sã fie implicate maºinile unui transportator internaþional de exemplu, nu era deloc clar cine ar fi rãspuns.

Pe de altã parte, nu se poate sã nu se vadã ºi reversul : faptul cã, sãtui sã mai aºtepte bani de la buget pentru infrastructurã, bani care întârzie sã aparã, de ani de zile, oamenii iau decizii la nivel privat sau la nivel de administraþie localã, pentru reabilitarea unor porþiuni de drum, indiferent de raþiunile care stau în spatele acestor decizii.

Criciova

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

12 - 15 iunie 2014

Anestezia generalã realizatã înainte de vârsta de un an, nefastã pentru memorie Anestezia generalã realizatã înainte de vârsta de un an poate avea efecte negative asupra memoriei în timpul copilãriei ºi chiar la vârstã adultã, potrivit unui studiu publicat luni.

TIMPOLIS

O echipã de cercetãtori americani de la Universitatea California din Los Angeles a ajuns la aceastã concluzie dupã ce a comparat capacitatea de memorare în rândul a douã grupuri de 28 de copii. Copiii din primul grup au suportat o anestezie generalã înainte de vârsta de un an, iar al doilea grup a fost cel de control. Copiii cu vârste cuprinse între ºase ºi 11 ani au fost testaþi pe parcursul unei perioade de zece luni în privinþa capacitãþii de a-ºi aminti detalii din anumite desene.

„Copiii nu erau diferiþi prin prisma inteligenþei ºi a comportamentului, însã aceia care au suportat o anestezie generalã au reuºit scoruri semnificativ mai mici decât cei din grupul de control”, afirmã autorii acestui studiu publicat, citaþi de Mediafax. Aceºtia mai spun cã deficitul de memorie, chiar cel minim, poate avea consecinþe imediate, întrucât reduce capacitatea de învãþare a copiilor. În schimb, nu au remarcat nicio diferenþã între copiii care au suportat o singurã anestezie ºi cei care au suportat mai multe anestezii înainte de vârsta de un an.

Aceiaºi cercetãtori au realizat un studiu paralel, pe 33 de ºoareci, anesteziaþi în prima sãptãmânã de viaþã, ºi au remarcat cã aceºtia recunoºteau mai puþin bine mirosurile în comparaþie cu ºoarecii care nu au fost anesteziaþi.

Niciunul dintre ºoareci nu suferise o traumã cerebralã, fapt care dovedeºte, potrivit cercetãtorilor, cã anestezia se aflã într-adevãr la originea acelor pierderi de memorie.

Alte studii din trecut au dovedit cã anestezia poate sã distrugã anumite celule nervoase ºi afecteazã funcþionarea sinapselor, însã impactul ei asupra memoriei umane nu fusese încã studiat.

Savanþii americani sunt de pãrere cã este nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a afla dacã deficitul de memorie este reversibil la om.

Pe lângã intervenþiile chirurgicale, anestezia generalã poate fi utilizatã pentru a imobiliza bebeluºii în timpul anumitor examene medicale precum RMN (imagisticã prin rezonanþã magneticã) sau în timpul aplicãrii anumitor dispozitive.

Exerciþiile fizice stimuleazã bacteriile „bune” din stomac, favorizând slãbirea Exerciþiile fizice sporesc diversitatea bacteriilor „bune” din stomac, conform unei echipe de cercetãtori irlandezi, care au descoperit cã o varietate redusã a acestui tip de organisme favorizeazã obezitatea ºi slãbesc sistemul imunitar.

Imunoterapia, o nouã revoluþie în bãtãlia anticancer Imunoterapia, care a obþinut succese remarcabile în ultimii ani, în bãtãlia împotriva melanomului, a fost prezentatã, la Congresul Mondial de Oncologie de la Chicago, ca un tratament revoluþionar ce oferã, de asemenea, o speranþã de vindecare a altor forme de cancer greu de tratat.

Imunoterapia reprezintã o nouã abordare, bazatã pe stimularea sistemului imunitar al pacientului, care astfel, începe sã atace tumorile canceroase, potrivit AFP, sursã citatã de Mediafax.

Steven O’Day, profesor asistent de medicinã la Universitatea din California de Sud, declarã cã aspectul genial al acestei abordãri constã în faptul cã este mai selectivã ºi cã produce remisii durabile, nu numai în rândul unui numãr restrâns de pacienþi, ci ºi în cazul unui grup mai mare, care suferã de metastaze de melanom, fapt care este cu adevãrat revoluþionar.

Acesta a vorbit despre rezultatele ultimelor teste clinice în imunoterapie, prezentate la conferinþa anualã a American Society of Clinical Oncology, ce a avut loc între 30 mai - 3 iunie, la Chicago.

Conform unui studiu publicat la

sfârºitul anului 2013, 40% dintre bolnavii afectaþi de melanom invaziv trataþi prin imunoterapie nu au mai manifestat niciun simptom al bolii timp de ºapte ani. Cele trei teste clinice promiþãtoare prezentate luni ar putea permite creºterea cazurilor de remisie a bolii. „ Pentru prima oarã (datoritã acestei terapii – n.r.), vedem progrese semnificative împotriva altor tipuri de cancer, care prezintã tumori foarte greu de tratat”, susþine Steven O’Day. Astfel, unul dintre testele clinice a relevat o remisie fãrã precedent în cazul a douã tinere cu cancer metastazat al colului uterin, dupã o imunoterapie care a þintit papilomavirusul (HPVI) din tumoare. Peste 70% dintre formele de cancer uterin sunt provocate de o infecþie cu acest virus, în urma contactului sexual. Prima pacientã nu a mai prezentat nicio urmã a cancerului de peste doi ani, iar a doua, de un an.

Un alt test clinic de fazã 1 aratã o eficienþã ºi mai sporitã prin combinarea a douã tipuri de anticorpi, Yervoy ºi Nivolumab, produºi de laboratorul american Bristol Meyers Squibbs.

Acest cocktail a permis o supravieþuire fãrã precedent de trei ani ºi jumãtate, în cazul bolnavilor de cancer metastazat, care nu mai putea fi operat.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Aprobat în 2011 de Agenþia Americanã a Alimentelor ºi Medicamentelor, anticorpul Yervoy sau Ipilimumab a stat la baza primei imunoterapii care a prelungit în mod semnificativ supravieþuirea bolnavilor cu melanom avansat, forma cea mai letalã a cancerului de piele. Aceastã moleculã stimuleazã sistemul imunitar blocând activitatea unei proteine denumite CTLA-4, care este folositã de celulele canceroase pentru a dejuca imunitatea organismului.

Le Nivolumab, care este o nouã clasã de medicamente, þinteºte altã proteinã a celulelor imunitare, denumitã PD-1 (Programmed Death receptor), care s-a dovedit extrem de promiþãtoare, nu doar împotriva melanomului, ci ºi împotriva formelor de cancer avansat al plãmânilor ºi rinichilor.

Testele clinice de fazã 1 prezentate în 2012 de compania BristolMyers în cadrul conferinþei ASCO au arãtat cã Nivolumab a redus, de asemenea, tumorile în cazul a 27% dintre pacienþii cu cancer la rinichi ºi în cazul a 18% dintre pacienþii cu cancer pulmonar avansat.

Aceste rezultate au declanºat o competiþie în rândul marilor companii farmaceutice pentru a pune la punct o moleculã capabilã sã blocheze proteina PD-1 din sistemul imunitar. (TP)

Oamenii de ºtiinþã de la University College of Cork, care ºi-au publicat rezultatele cercetãrii în revista British Medical Journal, au analizat mostrele de sânge ºi scaun ale unui grup de 40 de jucãtori profesioniºti de rugby, aflaþi în mijlocul unui program riguros de antrenament, pentru a stabili nivelul florei bacteriene din stomacul acestora, conform dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Mostrele lor au fost comparate cu mostrele prelevate de la 46 de bãrbaþi sãnãtoºi, care nu erau sportivi profesioniºti, dar care aveau aceeaºi constituþie fizicã ºi vârstã ca jucãtorii de rugby.

Jumãtate dintre cei 46 de voluntari aveau un indice de masã corporalã de 25 de puncte sau chiar mai puþin, ºi jumãtate aveau un IMC de la 28 de puncte în sus. Toþi participanþii la studiu au completat un chestionar referitor la frecvenþa consumului anumitor alimente, cu detalii despre cât de des ºi

în ce cantitãþi au consumat, în ultimele patru sãptãmâni, 187 de produse alimentare prezente în chestionar. Totodatã, voluntarii au fost întrebaþi dacã fãceau miºcare fizicã ºi dacã practicau vreun sport.

Cercetãtorii au constatat cã sportivii aveau niveluri mai scãzute de markeri inflamatori ºi un profil metabolic mai bun decât bãrbaþii cu IMC crescut. În acelaºi timp, sportivii aveau un nivel mai crescut al bacteriilor din stomac decât bãrbaþii din grupul de comparaþie, mai ales cei cu IMC crescut.

De asemenea, s-a observat creºterea nivelului unui anumit tip de bacterii. Este vorba despre bacteriile din familia Akkermansiaceae, o specie de bacterii asociatã cu rate mai scãzute ale obezitãþii ºi tulburãri metabolice asociate. Analiza dietelor participanþilor la studiu a arãtat cã jucãtorii de rugby mâncau mai mult decât voluntarii din grupul de comparaþie, mai ales alimente bogate în proteine – în proporþie de 22 % faþã de 15 %, cât s-a înregistrat în grupul de comparaþie.

Autorii studiului mai spun cã descoperirile lor indicã faptul cã exerciþiile fizice sunt alt factor important în relaþia dintre flora microbianã, imunitate ºi metabolism, iar dieta joacã un rol important în acest procesl. (TP)

integrame

12 - 15 iunie 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

cyan

16

12 - 15 iunie 2014

magenta

yellow

black

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.