Timpolis 2061

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr.2061 9 - 11 iunie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

“King”, “Kingmaker” sau “Nimeni”? melania.cincea@timpolis.ro

V

ictor Ponta va trebui sã aleagã între visatul rol de „king” ºi mai puþin doritul rol de „kingmaker”. O alegere greºitã i-ar putea încredinþa rolul lui „Nimeni”. in 2012 Crin Antonescu era prezentat ca prezidenþiabil USL, în 2014.

Dupã instalarea la guvernare, în ianuarie 2013, Victor Ponta lua deja decizii ce indicau cã nu dl Antonescu va fi cel susþinut de PSD, pentru prezidenþiale. ªicanele la adresa PNL au culminat cu forþarea ruperii USL ºi determinarea ieºirii de la guvernare a liberalilor, exact în an cu dublã mizã electoralã. Calculul politic viza, e clar, pierderea de voturi de cãtre PNL ºi transferarea lor spre PSD. upã scindarea USL, dl Ponta a realizat, se pare, cã sondajele nu sunt pe mãsura calculelor ºi nu converg spre o intrare fãrã emoþii în cursa pentru prezidenþiale. Astfel, în martie, declara cã nu e decis sã candideze pentru preºedinþie, dar asigura cã numele candidatului PSD va fi anunþat dupã 25 mai. Semnale cã intrarea personalã în cursã nu e cea mai bunã variantã veneau ºi din partid. În aprilie, în preziua ºedinþei de campanie a partidului, dl Ponta invoca deja o posibilã retragere din politicã, dupã prezidenþiale. oziþionarea pe teren nu foarte stabil l-a determinat sã recurgã la unele tertipuri, de la încercarea de a lua voturi de la PNL, la cea de demobilizare a acestuia. Întâi a lansat un semnal pentru refacerea USL. Cum era convins cã ºansele sunt infime cât la cârmã era Crin Antonescu – cu un discurs ºi o atitudine radical schimbate – a determinat împingerea în scenã a lui Cãlin Popescu Tãriceanu. Sperând, probabil, cã, aºa, va activa grupurile de nemulþumiþi ºi, posibil trãdãtori. A existat ºi o strategie ce a mizat pe „furtul” de voturi de la PNL, prin aruncarea în joc a ex-liberalului Mircea Diaconu.

Calculele nu au vizat ca acesta sã înghitã voturi de la social-democraþi, în ciuda faptului cã a fost numit „experiment strategic al PSD” – ce partid ºi-ar fi permis luxul de a pierde voturi, în condiþiile în care procentul de la europarlamentare reflectã în mare mãsurã rezultatul la prezidenþiale? În paralel a fost folosit, fãrã drept, sloganul „ULS trãieºte”, tot în ideea unui plus de voturi, venit de la electoratul nostalgic dupã USL. Strategia viza un scor cât mai scãzut înregistrat de liberali ºi, prin urmare, o demobilizare a acestora ºi o aliniere, fãrã pretenþii, în spatele PSD. ezultatele scrutinului nu au dat motiv de bucurie realã la vârful PSD. Deºi alianþa PSD-UNPR-PC a avut cel mai mare procent, 37 la sutã, acesta nu-i conferã neapãrat perspectiva câºtigãrii prezidenþialelor. Altfel stãteau lucririle dacã scorul ar fi fost de cel puþin 40 la sutã, cum prognozau exit-poll-urile. Cum nu a fost sã fie, în ziua imediat urmãtoare votului, dl Ponta a mai lansat o invitaþie PNL pentru a reface USL. În paralel, responsabilii cu retorica de partid – care clamau „ victoria zdrobitoare a alianþei PSD UNPR-PC” – aveau grijã sã demobilizeze PNL. Nu a þinut nici strategia aceasta. La douã zile dupã alegeri, PNL anunþa fuziunea cu PDL. cestei probleme pe care dl Ponta o are acasã i s-a suprapus o alta: situaþia din Parlamentul European, unde Socialiºtii nu numai cã au obþinut majoritatea, dar, în faþa pericolului reprezentat de escaladarea extremismului, au fost nevoiþi sã se solidarizeze cu Popularii. Ceea ce, în perspectiva bãtãliei electorale pentru prezidenþiale, îl va încurca în strategia de comunicare pe dl Ponta – e previzibil cã nu va mai putea ataca constant ºi vehement vârfuri ale dreptei, membri ai PPE. stfel, la trei zile dupã alegeri, planurile erau, oficial, schimbate: candidatul va fi anunþat în septembrie ºi va fi Victor Ponta doar „dacã trebuie”. Pentru cã, dacã va pierde alegerile, va pierde ºi partidul, adicã, tot – trecând de la visatul rol de „king”, la mai puþin doritul „kingmaker”, iar apoi, la „Nimeni”.

D

D

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Timiºoara funcþioneazã dupã un plan urbanistic expirat

Viceprimarul liberal al Timiºoarei rãmâne în funcþie, vicepreºedintele CJ Timiº a fost schimbat Douã ºedinþe extraordinare, orchestrate de PSD, au fost convocate, azi, la Timiºoara, pentru a schimba majoritãþile în Consiliul Judeþean Timiº ºi Consiliul Local Timiºoara ºi pentru a-i înlocui din funcþii pe liberalii din funcþiile de viceãreºedinte al CJ Timiº ºi de viceprimar al Municipalitãþii timiºorene. Planul a reuºit doar pe jumãtate. pag. 2

Ministerul Transporturilor nu exclude varianta Intermodalului de la Sânandrei Fãrã sã þinã cont de informaþiile vehiculate de Consiliul Judeþean Timiº, legate de „iminenta” realizare a Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, într-o nouã poziþie, exprimatã sãptãmâna trecutã, Ministerul Transporturilor confirmã încã o datã cã nu este exclus cã investiþia sã aibã ca orizont de finalizare anul 2030. ªi nu infirmã varianta realizãrii centrului la Sînandrei.

P

pag. 3

Sectorul medical privat creºte în detrimentul segmentului public Conform indicatorilor Institutului Naþional de Statisticã, în ultimiii ani, sectorul medical privat a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare economice din România, continuând sã se extindã, prin construcþia a noi clinici ºi spitale private. Creºterea s-a fãcut, oarecum, ºi în detrimentul segmentului public, unitãþile medicale private atrãgând tot mai mult personal de la spitalele de stat. ªi în Timiº, unde s-au construit, în ultimii ani, o serie de clinici ºi spitale private, cele mai ambiþioase proiecte medicale prognozate pentru urmãtorii ani sunt legate de mediul ºi finanþarea privatã.

R

pag. 7

Este legea care duce dezbaterile publice pe internet la un pas de adoptare?

A

A

O parte din explicaþiile pentru modul în care aratã astãzi Timiºoara pot avea legãturã ºi cu faptul cã, teoretic, oraºul se dezvoltã dupã Planul Urbanistic General din 2002. Acest document pe

care se bazeazã deciziile majore legate de urbanism ar fi trebuit actualizat, conform legii, cel puþin la un interval de zece ani. Doar cã noul Plan Urbanistic General nu este gata... pag. 6

Un proiect de lege al senatorului timiºean PNL Petru Ehegartner, care propune reglementarea dezbaterilor publice online, ca alternativã la cele clasice, ar putea fi adoptat în perioada urmãtoare, dupã ce a fost aprobat de Senat ºi a ajuns la Camera Deputaþilor, care este camerã decizionalã. ProDemocraþia – Club Timiºoara consider, însã, cã aceastã iniþiativã ar putea pune în pericol transparenþa decizionalã.

2

social

9 - 11 iunie 2014

Viceprimarul liberal al Timiºoarei rãmâne în funcþie, vicepreºedintele CJ Timiº a fost schimbat l În Consiliul Local, cineva a trãdat înþelegerea cu PSD Douã ºedinþe extraordinare, orchestrate de PSD, au fost convocate, azi, la Timiºoara, pentru a schimba majoritãþile în Consiliul Judeþean Timiº ºi Consiliul Local Timiºoara ºi pentru a-i înlocui din funcþii pe liberalii din funcþiile de viceãreºedinte al CJ Timiº ºi de viceprimar al Municipalitãþii timiºorene. Planul a reuºit doar pe jumãtate. oana.dima@timpolis.ro

Vineri, la ora 10, s-a întrunit Consiliul Local Timiºoara, în ºedinþã extraordinarã, pentru a-l schimba din funcþie pe viceprimarul liberal Dan Diaconu cu consilierul PNÞCD Bogdan Herzog. Dupã o ºedinþã cu multe huiduieli la adresa PNL ºi PDL, cu multe acuze dure aruncate din toate pãrþile, Dan Diaconu a rãmas, totuºi, în funcþie, doar 13 consilieri din 27 votând schimbarea sa. Din cei 14 consilieri prezenþi în salã, unul a trãdat, însã, înþelegerea, dând peste cap planul de al înlãtura pe Dan Diaconu din funcþie.

Ceilalþi 13 – consilierii PNL, ai PDL, þãrãnistul Adrian Orza ºi Petricã Folicã, de la PPDD, au pãrãsit ºedinþa, înainte de vot.

Dacã la Consiliul Local, PSD nu ºia putut duce planul la bun sfârºit, la CJ Timiº, liberalul Marian Vasile a fost schimbat din funcþia de vicepreºedinte. În locul lui a fost votat Florian Zanfir, membru al PPDD. ªedinþa extraordinarã a CJ Timiº s-a terminat ºi mai repede decât cea de la CL Timi-

ºoara, ºi fãrã huiduieli. Dar în aceastã situaþie, consilierii Opoziþiei au boicotat ºedinþa. Dacã la începutul ºedinþei, în salã au fost prezenþi toþi cei 36 de consilieri judeþeni, consilierii liberali ºi democrat-liberali au plecat din salã, considerând ºedinþa nestatutarã. În urma votului de vineri, la CJ Timiº s-a format o nouã majoritate formatã din PSD, PC, UNPR ºi PPDD, care au, în total, 20 de mandate.

La începutul sãptãmânii, grupul consilierilor judeþeni ºi municipali ai PSD-PC, cei ai PPDD ºi consilierii municipali Bogdan Herzog, Flavius Boncea, de la PNÞCD, ºi Elena Wolf, de la FDG, au semnat aºa-numitul „Protocol de colaborare administrativã ºi politicã în judeþul Timiº ºi municipiul Timiºoara”. Care, susþin semnatarii, era necesar „date fiind evenimentele politice petrecute în ultimele zile la

nivel naþional, precum ºi cele la nivel local, în vederea preîntâmpinãrii unui blocaj administrativ judeþean ºi local”.

Aceºtia mai spuneau cã cei 20 de reprezentanþi ai PSD-PC-PPDD din cadrul Consiliului Judeþean Timiº se angajeazã ca, pânã la terminarea mandatului în 2016, sã îi susþinã pentru funcþiile de vicepreºedinþi ai CJ Timiº pe social-democratul Cãlin Dobra ºi pe reprezentantul PPDD Florian Zanfir –

care ar urma sã-i ia locul liberalului Marian Vasile. Iar cei 15 reprezentanþi ai PSD-PC-PPDD-UpT din cadrul Consiliului Local Timiºoara, sã îi susþinã pentru funcþiile de viceprimari ai Municipiului Timiºoara pe socialdemocratul Traian Stoia ºi pe þãrãnistul Bogdan Herzog – care ar urma sã-l înlocuiascã pe liberalul Dan Diaconu.

Consilierii care au trãdat PNÞCD în alianþã cu PSD vor fi excluºi din partid l

Unul dintre ei, care urma sã ajungãviceprimar al Timiºoarei este colaborator al „Vocii Rusiei”

PNÞCD Timiºoara a anunþat, vineri, excluderea din partid a celor doi consilieri care, alãturi de PSD, au încercat schimbarea din funcþie a viceprimarului liberal al Timiºoarei ºi formarea unei noi majoritãþi în Consiliul Local.

Vineri dimineaþã, cu puþin timp înainte de începerea ºedinþei extraordinare a Consiliului Local Timiºoara, în urma cãreia urma sã fie schimbat din funcþie viceprimarul liberal al Timiºoarei, Dan Diaconu, ºi sã fie formatã o nouã majoritate în Consiliul Local, PNÞCD Timiºoara a remis presei un comunicat prin care anunþã cã s-a decis excluderea din partid a lui Flavius Boncea ºi a lui Bogdan Herzog, ambii, consilieri locali, acuzaþi cã au încãlcat statutul partidului. Decizia a fost previzibilã, de altfel. Preºedintele PNÞCD Timiºoara, Ciprian Mihok, afirma, marþi, cã „Flavius Boncea ºi Bogdan Herzog nu recunosc partidul, la fel cum nu recunosc justiþia românã. Ce poþi sã discuþi cu astfel de oameni? O sã luãm o

decizie în privinþa lor cât mai curând”.

Asta, în timp ce preºedintele PNÞCD Timiº, Vasile Moldovan, a refuzat sã ia o poziþie tranºantã.

Grupul consilierilor judeþeni ºi municipali ai PSD-PC, cei ai PPDD ºi consilierii municipali Bogdan Herzog, Flavius Boncea, de la PNÞCD, ºi Elena Wolf, de la FDG, au semnat, la începutul sãptãmânii, aºa-numitul „Protocol de colaborare administrativã ºi politicã în judeþul Timiº ºi municipiul Timiºoara”. Care, susþin semnatarii, era necesar „date fiind evenimentele politice petrecute în ultimele zile la nivel naþional, precum ºi cele la nivel local, în vederea preîntâmpinãrii unui blocaj administrativ judeþean ºi local”. Astfel, 20 de reprezentanþi ai PSD-PC-PPDD din cadrul Consiliului Judeþean Timiº se angajau ca, pânã la terminarea mandatului, în 2016, sã îi susþinã pentru funcþiile de vicepreºedinþi ai CJ Timiº pe social-democratul Cãlin Dobra ºi pe reprezentantul PPDD Florian Zanfir – care, azi, i-a luat locul liberalului Marian Vasile. Iar 15 reprezentanþi ai PSD-PC-PPDD-UpT din cadrul

de 24 de ani un reper al cetãþii

Consiliului Local Timiºoara, sã îi susþinã pentru funcþiile de viceprimari ai Municipiului Timiºoara pe social-democratul Traian Stoia ºi pe þãrãnistul Bogdan Herzog – care ar fi trebuit, potrivit calculelor, sã-l înlocuiascã pe liberalul Dan Diaconu.

În privinþa lui Bogdan Herzog mai existã o problemã care ridicã semne de întrebare. Pe site-ul „Vocea Rusiei” au apãrut, în ultima vreme, mai multe articole semnate Bogdan Radu Herzog. Vineri, înaintea ºedinþei de Consiliu Local, acesta ne-a confirmat cã el

este autorul acelor articole, solicitându-ne, însã, ca materialele sã fie citite integral ºi înþelese în context.

Deºi se revendicã drept filogerman, afirmã cã scrie pentru „Vocea Rusiei” pentru cã „trebuie sã avem relaþii echilibrate cu Rusia”. (O.D.)

eveniment

9 - 11 iunie 2014

3

Primãria Timiºoara nu mai vrea sã-ºi vândã imobilele l “Se vând unele locuinþe la preþuri de nimic”, spun reprezentanþi ai Municipalitãþii Municipalitatea nu mai este de acord sã-ºi înstrãineze imobilele pe care le mai are în patrimoniu, deºi chiar din interiorul Primãriei Timiºoara continuã sã vinã propuneri legate de vânzarea de locuinþe deþinute de administraþia localã timiºoreanã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nicolae Robu: “Nu e bine sã vindem locuinþele noastre” Dupã o perioadã în care diverse proiecte de hotãrâre vizând vânzarea unor imobile al Primãriei Timiºoara au fost aprobate “din principiu”, conducerea Municipalitãþii a decis sã punã piciorul în prag ºi sã stopeze acest fenomen.

“Vin propuneri de vânzare de locuinþe din zestrea destul de sãracã de locuinþe pe care o avem. Eu cred cã nu este bine sã vindem locuinþele noastre. Constat cã se vând locuinþe, unele chiar în zone centrale, la preþuri de nimic, pentru cã ele fac obiectul unor evaluãri ºi unii se rânduiesc foarte bine intrând în proprietatea acelor locuinþe iar Primãria rãmâne fãrã”, a declarat primarul Timiºoarei, Nicolae Robu. Probabil, fãcând aluzie ºi la clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, revendicatã de Primãria Timiºoara, deºi se afla de ani de zile în proprietatea Administrãrii

Domeniului Public, ºi atribuitã ca sediu PSD Timiº, existând intenþia vânzãrii ei cu 100.000 de euro. Imobilul a fãcut obiectul unei a doua evaluãri, iar reevaluarea, fãcutã de aceeaºi firmã, a crescut preþul de la 100.000 la 700.000 de euro. În opinia lui Nicole Robu imobilele Municipalitãþii trebuie sã rãmânã ale Primãriei pentru cã, în timp, “peste 10 - 20 de ani, alþii vor avea nevoie pentru a rezolva probleme ale oraºului.”

Edilul a lãsat sã se înþeleagã cã

propuneri de acest fel, de vânzare de imobile, continuã sã aparã, fiind promovate pe diverse filiere, ºi cã îºi doreºte ca acest fenomen sã înceteze: Rugãmintea mea este sã punem punct acestei vânzãri, sã nu se mai munceascã ºi eu sã fiu în situaþia sã le stopez dupã ce trec de diverse filiere”.

Ideea este ºi pe placul consilierilor din Opoziþie, care susþin cã Primãria trebuie sã-ºi pãstreze micul patrimoniu imobiliarpecareîlmaideþine. “Dinacestpunct

de vedere, susþinem poziþia primarului Nicoale Robu. Cred cã trebuie sã se þinã cont de componenta socialã ºi de utilitatea acestor imobile pe viitor, iar vânzãrile, generate de diverse interese ar trebui stopate”, declarã consilierul PDL ªtefan Constantin Sandu.

Vânzãri ca la lichidare de stocuri ªi în acest an, deºi sunt extrem de

mici ºansele ca în perioada urmãtoare sã mai demareze construcþia unor ansambluri ANL pentru repartizarea de locuinþe sociale, Primãria Timiºoara a decis sã vândã blocurile ANL de pe strada Miloia, la un preþ modest, de 326 de euro metrul pãtrat.

Conform unor consilieri locali, aceste locuinþe nu ar fi trebuit vândute, pentru cã, atunci când s-a constituit acest fond, s-a convenit ca tinerii aflaþi la început de drum sã stea în aceste imobile, ca ºi chiriaºi, pe o perioadã clar determinatã. Astfel, pe listele de prioritãþi sunt avantajaþi cei care au studii superioare, or cei care au o astfel de pregãtire obþin, de regulã, un venit peste medie. Aceºti tineri ar fi putut sta în imobilele ANL o perioadã de cinci ani, cum se convenise iniþial, cu o chirie modicã, aºa cum e ºi în prezent chiria la locuinþele ANL ºi în aceºti cinci ani ar fi trebuit sã-ºi acumuleze o rezervã.

Iar cu aceºti bani strânºi, ºi un eventual credit puteau sã-ºi cumpere o locuinþã prin forþe proprii. Astfel, ar fi ajuns sã aibã casa lor, iar locuinþele ANL ar fi rãmas unor tineri care ar fi avut ºi ei nevoie de o astfel de perioadã de acumulare.

Decizia vânzãrii locuinþelor ANL a fost cu atât mai stranie cu cât la Primãria Timiºoara nu se întrevede posibilitatea realizãrii unor ansambluri ANL în perioada imediat urmãtoare, cu destinaþia de locuinþe sociale.

Ministerul Transporturilor nu exclude varianta Intermodalului de la Sânandrei l Între timp, se confirmã ca orizont extrem de finalizare al investiþiei anul 2030 Fãrã sã þinã cont de informaþiile vehiculate de Consiliul Judeþean Timiº, legate de „iminenta” realizare a Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, într-o nouã poziþie, exprimatã sãptãmâna trecutã, Ministerul Transporturilor confirmã încã o datã cã nu este exclus cã investiþia sã aibã ca orizont de finalizare anul 2030. ªi nu infirmã varianta realizãrii centrului la Sînandrei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Centrul Intermodal de la Sânandrei, în cãrþi?

Dupã controversele legate de mutarea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Recaº la Remetea Mare, fiind bãnuite existenþa anumitor interese funciare care ar motiva aceastã schimbare, o a treia locaþie ea fost propusã pentru realizarea deja celebrului proiect al Intermodalului timiºean.

Noua propunere legatã de localizarea Intermodalului a readus în discuþie comuna Sînandrei, unde se dorea realizarea unei alte investiþii faimoase – cea a fabricii de maºini Mercedes.

Interpelat pe aceastã temã, ministrul Transporturilor, Dan ªova, a lãsat sã se înþeleagã, într-o poziþie oficialã publicatã la sfârºitul sãptãmânii

trecute, cã nici varianta de la Sînandrei nu ar fi exclusã, menþionând: „În analiza studiilor se au în vedere: eficienþa economicã privind nivelul actual ºi de perspectivã al cererii de transport de marfã în zona de referinþã, interconexiunile optime dintre cãile de transport existente sau aflate în imediata vecinãtate a terminalului, prioritatea de finanþare a proiectelor în conformitate cu politica de transport a Comisiei Europene ºi dinamica atragerii de fonduri externe, minimizarea investiþiilor ºi oportunitãþile de comerþ extern”.

Ca atare, Ministerul Transporturilor susþine cã investiþia încã este în analizã, excluzând ipoteza cã varianta de la Remetea Mare ar fi bãtutã în cuie sau cã locaþia de la Sînandrei nu ar fi luatã în calcul. Totodatã, Dan ªova a reconfirmat faptul cã realizarea Intermodalului din Timiº este analizat, pentru a se vedea dacã se încadreazã în prioritãþile de investiþii pentru perioada de finanþare 2014 – 2020 sau urmeazã a fi „programate pânã în anul 2030, având în vedere cã Master Planul actual are ca punct de finalizare anul 2030.”

Lobby la nivel parlamentar Pentru varianta realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã în comuna Sânandrei au fost trimise propuneri Ministerului Transporturilor.

„Pânã la un punct, este de înþeles reticenþa Guvernului în a da girul proiectelor înaintate de-a lungul timpului, câtã vreme presa a subliniat suspiciunea unor interese imobiliare ale decidenþilor judeþeni atât în ceea ce priveºte locaþia de la Recaº, cât ºi asupra aceleia de la Remetea Mare” , se aratã în aceste propuneri înaintate ministrului Transporturilor. În aceleaºi propuneri se menþioneazã disputele legate de realizarea Centrului Intermodal la Recaº sau la Remetea Mare: „Existã o îngrijorare a locuitorilor din judeþul Timiº pentru ca nu cumva, din pricina unor interese mãrunte sã se cheltuie bani pe proiecte ºi studii de fezabilitate fãrã finalitate ºi, mai grav, sã se piardã finanþarea din fonduri europene, pânã când partizanii celor douã locaþii propuse vor cãdea de acord.”

Iniþiatorii acestei propuneri mai spun cã soluþia legatã de Sânandrei a fost ignoratã, poate fiindcã se afla chiar sub ochii tuturor ºi întrunea toate avantajele. „Avantajele proiectului sunt date de locaþia sa, aflatã în imediata apropiere a Timiºoarei, lângã Triajul Timiºoara Ronaþ, lângã Piaþa de Gros, vecinãtatea cu autostrada Timiºoara Arad ºi Centura Nord, prin aceasta putând avea acces facil la Aeroportul Internaþional Timiºoara”, spune deputatul Adrian Diaconu, autorul unei interpelãri pe aceastã temã adresatã

Ministerului Transporturilor.

Printre avantajele noii locaþii sunt faptul cã existã 150 de hectare scoase din circuitul agricol aflate în parcul industrial, un singur proprietar, ºi faptul cã, fiind o investiþie demaratã, ºi aflatã în diverse stadii de finalizare, se câºtigã ani buni faþã de un proiect demarat acum. În plus, se mai invocã faptul cã se poate cumpãra terenul ºi clãdirile pot fi achiziþionate la un preþ avantajos, þinând cont de faptul cã societatea comercialã care deþine investiþia se aflã în insolvenþã.

Cu toate acestea ºi, aceastã variantã ar avea dezavantajul cã, la fel ca la Remetea Mare, ar trebui ca statul sã cheltuie sume deloc mici pentru achiziþionarea terenului necesar investiþiei,

teren care, dacã s-ar fi rãmas la varianta iniþialã de la Recaº, pentru care exista ºi documentaþie realizatã ºi aprobatã, ar fi fost pus la dispoziþie în mod gratuit de cãtre stat.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

timp liber

9 - 11 iunie 2014

Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, ziua în care a luat fiinþã prima comunitate creºtinã Ortodocºii sãrbãtoresc duminicã, la 50 de zile dupã Paºte, Rusaliile, adicã Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea.

Aceastã sãrbãtoare reprezintã unul dintre marile praznice împãrãteºti ale Mântuitorului ºi ziua în care a fost alcãtuitã prima comunitate creºtinã, nucleul Bisericii de mai târziu.

Timpolis

Ziua Pogorârii Sfântului Duh ºi a întemeierii Bisericii creºtine Duminica Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor, este numitã în popor ºi Duminica Mare. Aceasta este sãrbãtoarea anualã a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinþii Apostoli, eveniment foarte important din viaþa Bisericii. Sãrbãtoarea cade întotdeauna duminicã, la zece zile dupã Înãlþare ºi la 50 de zile dupã Paºte. Rusaliile reprezintã, totodatã, sãrbãtoarea întemeierii Bisericii creºtine, pentru cã, în aceeaºi zi, în urma cuvântãrii Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creºtinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcãtuit cea dintâi comunitate creºtinã din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu, potrivit Mediafax.

Potrivit mãrturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceºtia. Pentru început, apostolii au cãpãtat puterea de a vorbi în limbi strãine, necunoscute de ei pânã atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaþi în Ierusalim, cei 12 au început sã facã învãþãtura Mântuitorului, în diferite limbi, deºi aceºti ucenici erau cunoscuþi de mulþi dintre cei prezenþi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaþi de învãþarea limbilor strãine. Apoi, apostolii au ieºit în toatã lumea, sãvârºind minuni, întorcând pe pãgâni de la închinarea idolilor ºi aducând la credinþã de la oameni simpli la împãraþi. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcãtuind prima comunitate creºtinã.

Potrivit tradiþiei Bisericii Ortodoxe, lunea de dupã duminica Rusaliilor este consacratã proslãvirii Sfintei Treimi (Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duh). Astfel, sãrbãtoarea Rusaliilor are consacrate douã zile. În ajunul Rusaliilor se þin Moºii de varã sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii gãsesc nu doar cele necesare pomenilor, ci ºi prilej de veselie. Se crede cã sufletele morþilor (aºa-numiþii moºi), dupã ce pãrãsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paºtilor), se preumblã printre cei vii, înapoinduse la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

Obiceiuri de Rusalii Sãrbãtoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numitã, în româneºte, Rusalii, de la sãrbãtoarea trandafirilor din lumea romanã, o sãrbãtoare consacratã cultului morþilor. Creºtinii au preluat obiceiul roman, fãcând din sâmbãta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de

pomenire generalã a morþilor.

De Rusalii, este obiºnuit ºi faimosul joc al cãluºarilor, constând în sãritul peste foc pentru a scãpa de iele – zâne rele. Tot acum, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvânteazã ºi se împart credincioºilor. Acestea simbolizeazã limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli. În unele zone ale þãrii, în sâmbãta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morþilor, pentru cã se credea cã sufletele morþilor se ospãtau în aceastã zi, în zborul lor cãtre cer, scrie site-ul crestinortodox.ro. Se credea, de asemenea, cã, în drumul cãtre cer, sufletele morþilor se puteau rãtãci ºi rãmâne pe pãmânt, transformându-se în strigoi ce provocau neajunsuri oamenilor ºi animalelor. De aceea, în aceastã zi se practica, ºi astãzi, ritualuri magice de apãrare: sunt culese ºi sfinþite plante despre care se crede cã au proprietãþi apotropaice (leuºtean, alun, paltin); oamenii ºi animalele se ating cu ramuri de leuºtean, se buciumã la rãspântia drumurilor ºi pe dealuri, femeile ºi fetele se încing peste brâu cu ramuri de leuºtean, abundã pomenile pentru morþi. În aceastã zi, în unele zone, dupã terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credincioºii în câmp pentru a sfinþi apa folositã la stropitul semãnãturilor, iar oamenii împodobesc mormintele cu flori ºi frunze verzi.

Moºii de varã, þinuþi în sâmbãta Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morþi-

Ce sunt Rusaliile?

Potrivit crestinortodox.ro, în tradiþia popularã, Rusaliile sunt niºte fiinþe fantastice, malefice, asemãnãtoare ielelor, care umblã prin vãzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupã Paºti) ºi provoacã mult rãu oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc ºi îi înne-

bunesc pe toþi cei care nu le respectã zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pânã la Duminica Mare. Pentru a apãra gospodãria de invazia acestor spirite, în sâmbãta Rusaliilor oamenii obiºnuiesc ºi astãzi, în virtutea tradiþiei, sã ar-

de 24 de ani un reper al cetãþii

boreze la porþi, în foiºoare, pe ganguri sau la intrãrile în case, ramuri verzi de tei, planta consideratã a avea proprietãþi apotropaice.

Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zâne, ºoimane, milostive, doamne, imparatesele-vazduhului, ursoaice etc.

lor. Înainte se credea cã sufletele morþilor, dupã ce au pãrãsit mormintele în Joia Mare ºi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subteranã în sâmbãta Rusaliilor. Pentru ca aceastã reîntoarcere sã se desfãºoare fãrã incidente, oamenii sãvârºeau rituri de înduplecare ºi de îmbunare a spiritelor morþilor: împodobeau gospodãriile ºi mormintele cu ramuri de tei ºi fãceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pãstrat pânã astãzi în satele bucovinene.

Tot de Rusalii se dau de pomanã vase de lut sau de porþelan, cãni, strãchini ºi vase de lemn, împodobite cu flori ºi umplute cu lapte, vin sau apã. În unele sate bucovinene Moºii de varã încep încã în dimineaþa sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curãþate ºi împodobite din timp iar lumânãrile ard întreaga perioadã în care se

desfãºoarã ceremonialului de pomenire. Împãcarea sufletelor morþilor ºi întoarcerea lor fãrã incidente în morminte depinde de bogãþia ofrandelor (pomenilor) ºi de respectarea ritualului. În aceste zile, la porþile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci ºi sticle de vin împodobite cu verdeaþã ºi flori ºi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, dupã care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinþi fiecare mormânt. Dupã încheierea ceremonialului, sãtenii îºi dãruiesc unii altora ofrandele sfinþite de cãtre preot sau le împart sãracilor.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pãstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor ºi a grindinii.

Altã datã, preotul ºi satenii ieºeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinþi apa ºi a stropi câmpul, crezându-se cã, astfel, nu va bate grindinã, mai scrie portalul creºtin-ortodox.ro.

actualitate

9 - 11 iunie 2014

5

1,6 milioane de euro pentru paza autostrãzilor Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi vrea sã achiziþioneze servicii de pazã a patrimoniului pentru 183 de kilometri de autostradã, pe o perioadã de un an, valoarea cumulatã a celor ºase contracte scoase la licitaþie fiind estimatã la 1,6 milioane euro. Printre autostrãzile a cãror pazã este contractatã în prezent se numãrã ºi trei tronsoane din vestul þãrii.

Este greu de precizat însã, raportat la valoarea mare a contractului, cât de utilã va fi contractarea acestor servicii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un contract-mamut Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi a pregãtit 1,6 milioane de euro pentru a proteja autostrãzile de furturi, distrugeri ºi gunoaie.

Serviciile ar urma sã fie asigurate de un numãr de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenþi de pazã ºi 18 pentru ºoferi.

Tronsoanele de autostradã vizate sunt Orãºtie - Sibiu lot 1 (22,2 km) ºi lot 2 (19,8 km), Lugoj - Deva lot 1 (27,7 km) ºi drum de legãturã cu profil de autostradã (10,5 km), Timiºoara - Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad - Timiºoara (32,2 km), varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km), Deva - Orãºtie (34,6 km), Nãdlac Arad ºi drum de legãturã lot 2 (16,6 km).

Primele douã loturi ale Autostrãzii Orãºtie - Sibiu, primul lot Lugoj - Deva ºi tronsonul 2 de la Deva - Orãºtie (Simeria - Orãºtie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timiºoara - Lugoj ºi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad - Timiºoara a fost finalizatã în 2011.

Contractul pentru lotul 2 al auto-

strãzii Nãdlac - Arad a fost reziliat de C.N.A.D.N.R. în vara anului trecut, deºi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau. Paza urmeazã sã fie asiguratã fãrã întrerupere, modul de organizare ºi schimburile fiind decise de prestatori.

Potrivit datelor din Caietele de sarcini, CNADNR solicitã pentru fiecare tronson de autostradã pânã la trei echipaje mobile, cât ºi posturi fixe, în unele cazuri. Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din douã persoane (conducãtor auto ºi agent de pazã), iar paza fixã va fi asiguratã de un singur agent.

Firmele de profil vor trebui sã

previnã furturile sau deteriorãrile, precum ºi depozitarea gunoaielor pe autostradã ºi în zonele de siguranþã.

Contractele vor fi atribuite prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut, ºi vor fi finanþate de CNADNR din veniturile proprii. Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse în perioada 19 - 23 iunie.

ªeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest: “Furturile nu sunt raportate” Subcomisarul Teodor Tudur,

ºeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest, spune cã, în cazul tronsoanelor finalizate de autostradã din vestul þãrii, deºi nu s-au semnalat furturi de componente de semnalizare, s-a constatat dispariþia unor porþiuni de plasã sau gard metalic, furate de cãtre hoþii de fier vechi. Cu toate acestea, furturile nu au fost raportate. “Se furã în special gard împrejmuitor. Eu constat cã sunt furate bucãþi de plasã, care sunt apoi înlocuite, însã aceste furturi nu sunt raportate. ªi aceasta pentru cã reprezentanþii consorþiului Astaldi au deocamdatã obligaþia asigurãrii pazei pe autostrada Arad-Timiºoara, ºi, probabil, preferã sã nu raporteze furturile decât

sã primeascã amendã de la noi pentru cã nu au asigurat serviciile de pazã.

Cuantumul amenzii pe care îl putem aplica în acest caz este de 20.000 de lei, ºi, de banii aceºtia, preferã sã înlocuiascã ei singuri componentele furate, ºi sã nu mai raporteze furturile”, spune Teodor Tudur. Însã un asemenea comportament poate încuraja hoþii, care nu ajung sã mai fie cercetaþi sau urmãriþi penal pentru faptele lor. “Eu aº vrea sã se contracteze cât mai repede servicii de pazã, pentru cã în mod sigur ar descuraja infractorii, prin patrulãrile fãcute. Pe centura Aradului, de când sa introdus serviciul de pazã cu echipe mobile nu s-a mai furat absolut nimic”, precizeazã ºeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest. În ceea ce priveºte funcþionarea Biroului Poliþie Autostrãzi Vest, în ultima perioadã au apãrut informaþii conform cãrora ºi segmente de autostradã din Timiº s-ar pãzi tot cu poliþiºti arãdeni, lucru anormal, ºi din cauza specificului local, ºi al consumului de carburant ºi uzurii maºinilor echipajelor. Reprezentanþii Biroului Poliþie Autostrãzi Vest infirmã aceste informaþii, ºi spun cã existã suficienþã poliþiºti timiºeni în aceastã formaþiune, care este o structurã independentã. “Faptul cã nu ne subordonãm nici Poliþiei Arad ºi nici Poliþiei Timiº are avantaje ºi dezavantaje. Când ne trebuie ceva, fiecare inspectorat ne trimite le celãlalt. Dar când e vorba de merite ale Biroului Poliþie Autostrãzi, fiecare structurã judeþeanã de Poliþie ºi le adjudecã”, ne-a declarat, sub protecþia anonimatului, un reprezentant al Biroului Poliþie Autostrãzi Vest.

Componentele de metal, principala atracþie a hoþilor Din pãcate, pe lângã furturile de pe tronsoanele de cale feratã mai puþin circulate, hoþii de fier vechi par sã se fi profilat în ultima perioadã pe tronsoanele de autostradã finalizate sau în construcþie din vestul þãrii, de unde se furã cam tot ce se poate valorifica la centrele de fier vechi – de la indicatoare pânã la bucãþi de balustradã, capace de canal sau garduri din sârmã de împrejmuire.

Deºi pe segmentele recent date în folosinþã, cum e primul tronson din autostrada Timiºoara - Lugoj, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara a contractat servicii de pazã prin patrulare, existã hoþi care îºi sincronizeazã atacurile în funcþie de intervalele de patrulare ale maºinilor societãþilor de pazã ºi demonteazã etapizat parapeþi laterali sau balustrade, scoþând ºuruburile, apoi sistemele de prindere de la încheieturi. Cu acest sistem ingenios se pot fura în câteva zile sute de metri pãtraþi de tablã pe care Statul poate plãti pânã la 300 de euro metrul. În general, se furã componente care pot fi valorificate rapid la societãþile specializate pe preluarea ºi prelucrarea fierului vechi, care nu au vreo restricþie legatã de achiziþionarea de componente de infrastructurã rutierã, aºa cum se întâmplã în cazul segmentelor desprinse de hoþi de pe calea

feratã.

De pe autostradã se furã garduri împrejmuitoare, indicatoare sau garduri de protecþie a animalelor sãlbatice. Într-un caiet de sarcini pentru achiziþia de servicii de pazã pentru tronsonul 1 al autostrãzii Timiºoara Lugoj, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara enumera elementele de interes pentru hoþii de autostradã: împrejmuirea din plasã de sârmã, de 1,5 metri, fixatã pe stâlpi metalici, parapeþii metalici zincaþi, de pe zona medianã, acostamentele autostrãzii sau bretelele nodurilor rutiere, indicatoarele rutiere, stâlpii de susþinere, consolele, parapeþii podurilor ºi pasajelor, elementele prefabricate de la ºanþuri ºi separatoarele de grãsimi, stâlpii de dirijare, bornele kilometrice, panourile anti-orbire ºi chiar echipamentele sistemului de monitorizare ºi informare asupra traficului – de la camere video pânã la staþii meteo.De altfel, încã din stadiul de construcþie, anumite tronsoane de autostradã din vestul þãrii au fost marcate de furturi organizate ºi repetate. Pe primul tronson al autostrãzii Lugoj – Deva, dat recent în circulaþie, hoþii au furat, în perioada de construcþie, porþiuni întregi din gardul de protecþie. Nu doar componentele metalice au captat interesul hoþilor. Poliþiºtii din Belinþ, de exemplu, au avut mult de furcã cu hoþii care fu-

rau combustibil din vehiculele care erau folosite la construcþia aceleiaºi autostrãzi Lugoj – Deva. Oamenii legii au prins în flagrant localnici în timp ce furau motorinã din rezervoarele unor excavatoare parcate pe ºantier, aparþinând societãþii care efectueazã lucrãri de construcþie a autostrãzii. La o singurã loviturã de acest fel s-au furat peste 150 de litri de motorinã. O surprizã la aceste razii a fost constatarea cã printre hoþi se gãsea ºi un angajat al firmei care lucra la autostradã. ªi, în continuare, hoþii au “front de lucru”, din cauza investiþiilor fãcute adesea fãrã o analizã riguroasã a oportunitãþii acestora. De exemplu, deºi primul tronson al Autostrãzii Lugoj Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaþiei la începutul anului, lucrãrile fiind finalizate cu nouã luni mai târziu decât termenul stabilit, ºi, cu toate cã fost obþinut ºi avizul de mediu pentru aceastã lucrare, Guvernul a anunþat cã pentru acest tronson vor costa “vreo 30 de milioane de euro subtraversãrile pentru urºi”.

Premierul Victor Ponta spunea în acest sens cã porþiunile de autostradã, finanþate din fonduri U.E., nu pot fi date în folosinþã dacã nu au aviz de mediu, care nu se acordã dacã nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi.“Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un

tronson de autostradã în regiunea Deva, pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi, ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãs-

trând în acelaºi timp cât mai mult din naturã”, a declarat primul-ministru.

Un lucru semnificativ în actualul context este ºi cã, deºi se vor realiza aceste subpasaje pentru urºi, în valoare de 30 de milioane de euro, ale cãror componente metalice vor fi probabil vizate de hoþii de fier, reprezentanþii A.J.V.P.S. Timiº spun cã pe tronsoane precum Lugoj - Deva nu existã urºi. În plus, oricum, prin firea lor, aceste animale evitã zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

9 - 11 iunie 2014

Timiºoara funcþioneazã dupã un plan urbanistic expirat Îngroparea liniei de cale feratã, un obiectiv S.F.

O parte din explicaþiile pentru modul în care aratã astãzi Timiºoara pot avea legãturã ºi cu faptul cã, teoretic, oraºul se dezvoltã dupã Planul Urbanistic General din 2002. Acest document pe care se bazeazã deciziile majore legate de urbanism ar fi trebuit actualizat, conform legii, cel puþin la un interval de zece ani. Doar cã noul Plan Urbanistic General nu este gata... mircea.pavelescu@timpolis.ro

În lipsa unui plan nou, rãmâne valabil cel de acum 12 ani Cu toate cã legea instituie obligativitatea actualizãrii Planului Urbanistic General la intervale de cel mult zece ani, în Timiºoara documentul fundamental pe care

ar trebui sã se bazeze dezvoltarea oraºului are o vechime de 12 ani ºi, din câte se pare, Primãria s-a “ataºat” de el. Consiliul Local a aprobat prelungirea termenului de valabilitate a acestui document pânã în 24 aprilie 2017. “Noul” document este în lucru de aproape patru ani, iar vechiul plan ar fi trebuit sã expire în 2007, dupã vechea lege care prevedea un termen de valabilitate de doar cinci ani. Asta deºi, în octombrie 2010, reprezentanþii Primãriei Timiºoara anunþau cã a fost semnat contractul pentru întocmirea noului Plan Urbanistic General, în valoare de 450.000 de euro. Pânã la urmã, însã, în lipsa definitivãrii ºi aprobãrii noului plan, a rãmas valabil cel vechi, dupã ce, în 2012, s-a cerut ºi aprobat o nouã prelungire a valabilitãþii, pânã la intrarea în vigoare a noului plan, dar nu mai mult de 24 aprilie 2014. Aºa cã, în disperare de cauzã, pentru a nu rãmâne Timiºoara fãrã Plan Urbanistic Gene-

ral, a fost votatã prelungirea vechiului document pânã în 2017.

Reprezentanþii Primãriei spuneau, în urmã cu puþin timp, cã noul PUG se aflã în etapa a treia – aceea de elaborare a propunerilor de plan ºi avizarea acestora de cãtre ministerele de resort – primele douã etape fiind acelea de studii de fundamentare ºi masterplan.

Aceºtia mai anunþau cã procedura se va finaliza dupã avizarea de cãtre ministerele de resort, în etapa a patra, cu varianta finalã a documentaþiei completatã cu observaþiile, cerinþele, condiþiile menþionate în avize. „Trebuie sã înþelegem cã o astfel de documentaþie propune strategii clare referitoare la principalele caracteristici ale dezvoltãrii urbane, reglementãri care sã conducã la creºterea confortului urban ºi a calitãþii vieþii în Timiºoara, deci e o operaþiune de duratã, care necesitã o analizã de detaliu ºi parcurgerea tuturor paºilor legali”, mai declarau, recent, oficialii Municipalitãþii.

Fost arhitect-ºef al oraºului: “Utilizarea unui PUG vechi poate duce la probleme foarte grave pentru oraº” Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest, susþine cã nu este legal sã se prelungeascã, prin demersuri succesive, un document atât de vechi, care avea o valabilitate de cel mult zece ani. “Oricum, acea strategie din 2002 nu era deloc strãlucitã. Or, sã o continuãm sã o aplicãm, prin prelungiri succesive, este o lipsã de respect. Trebuia acþionat pentru ca Timiºoara sã aibã un plan urbanistic general care sã corespundã nevoilor actuale ale oraºului”, declarã Andrei Condoroº. Care mai spune cã

aceste prelungiri denotã nepãsare ºi aratã cã nu se înþelege importanþa unui astfel de document.

Nici fostul arhitect-ºef al oraºului, Radu Radoslav, nu considerã cã e normal ca vechiul PUG sã fie prelungit pânã acum ºi sã existe intenþia raportãrii la el pânã în anul 2017. “În mod normal, vechiul plan trebuia realizat în anul 2007. S-a schimbat legea, dar chiar ºi aºa, în 2012 Timiºoara trebuia sã aibã un nou PUG aplicabil. Acesta trebuia aprobat ºi finalizat de cãtre fosta administraþie. Utilizarea unui Plan PUG din anul 2002 poate duce la proble-

de 24 de ani un reper al cetãþii

me foarte grave pentru oraº”, avertizeazã Radu Radoslav.

Pe parcursul anului trecut, Primãria Timiºoara a organizat dezbateri legate de Planul Urbanistic General ºi, din pãcate, raportat la importanþa acestui document ºi la implicaþiile sale, numãrul celor adunaþi la dezbateri a fost mai mult decât modest.

Aceasta, deºi Municipalitatea pare decisã sã aducã ajustãri importante în ceea ce priveºte structura municipiului, incluzând proiectul de îngropare a liniei ferate în noul Plan Urbanistic General. În opinia specialiºtilor care au lucrat la acest document, trecerea în subteran a liniei ferate ar fi extrem de importantã pentru dezvoltarea Timiºoarei, în urmãtorii ani. Reprezentanþii Direcþiei de Urbanism au precizat cã acest proiect ar fi realizabil chiar în termen de trei – patru ani, dar au recunoscut cã Timiºoara nu poate suporta din bugetul local o asemenea investiþie, fiind vorba de un proiect major de infrastructurã pentru care trebuie atrase fonduri europene sau de la Guvern.

Unii specialiºti în urbanism spun cã îngroparea liniei ferate este o idee care nu se poate implementa înainte de 2020 – 2025. Iar dacã se decide cã se va realiza acest proiect, este nevoie ca toate proiectele de investiþii derulate pânã atunci sã se subordoneze, sã pregãteascã acest proiect major.

Or, deja, Primãria are o problemã, pentru cã a anunþat cã face o prioritate din modernizarea unor pasaje rutiere de trecere cu calea feratã sau realizarea unora noi, dacã e sã se nominalizeze celebrele investiþii anunþate

legate de pasajele Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã, pentru care Primãria s-a grãbit sã achiziþioneze serviciile de realizare a documentaþiei aferente. În varianta trecerii în subteran a cãii ferate, s-ar putea constata cã o parte din aceste investiþii, extrem de costisitoare, ar putea fi inutile.

Planul Urbanistic General al Timiºoarei, în forma nouã, vorbeºte, de exemplu, despre “dezvoltarea integrativã a municipiului, cu evitarea pustiirii teritoriului periurban de populaþie”, de poziþionarea oraºului“ca centru teritorial, prin întãrirea funcþiunilor ºi atractivitãþii sale” ºi de “asigurarea unei creºteri mai sãnãtoase prin atragere de populaþie calificatã într-un ritm sustenabil, care nu pune în primejdie calitatea vieþii în municipiu”.

Totodatã, în document se mai susþine cã e nevoie de dezvoltarea infrastructurii urbane ºi instituþionale, având în vedere teritoriul regional internaþional, pentru poziþionarea stabilã faþã de oraºele competitoare din regiune (Belgrad, Novi Sad, Szeged, Arad), precum ºi de identificarea, protejarea ºi exploatarea în folosul comunitãþii ºi spiritul protecþiei mediului înconjurãtor a arealelor cu biodiversitate.

Totuºi, documentul pare sã fie obiectiv în ceea ce priveºte minusurile municipiului, menþionând cã Timiºoara se confruntã cu lipsa unor facilitãþi-cheie atât pentru municipiu, cât ºi pentru zona metropolitanã.

Se mai specificã faptul cã nu existã la ora actualã sãli de concerte cu capacitãþi suficiente, Teatrul Naþional

nu are un sediu competitiv, oraºul ºi zona metropolitanã nu dispun de sãli de conferinþã cu capacitate mare, iar capacitatea de transport intermodal este subdezvoltatã, în ciuda unor premise pozitive reprezentate de reþeaua de linie feratã ºi de canalul Bega.

Despre viziunea urbanisticã din ultimii ani, autorii documentului nu au o pãrere foarte bunã, dimpotrivã, remarcând concesiile foarte multe fãcute în materie de urbanism de cãtre Primãria Timiºoara.“La nivelul întregului teritoriu administrativ se constatã practicarea la scarã largã a urbanismului derogatoriu. Dacã în prima fazã au fost realizate o serie de planuri urbanistice zonale cu caracter director, în perioada de dezvoltare a pieþei imobiliare au fost avizate o serie de PUZ-uri pe suprafeþe variabile, doar minimal corelate, care au dat naºtere la interferenþe funcþionale ºi morfologice întâmplãtoare.

Zonele cele mai active din acest punct de vedere au fost în direcþia Cãii Torontalului atât în zona de ieºire din Timiºoara pe teritoriul intravilan cât ºi în zona teritoriului administrativ între calea feratã”, spun autorii planului.

Mai mult, în document se precizeazã cã prea multe documentaþii de urbanism au fost folosite în mod abuziv ºi, în urma acestui fapt, zonele noi dezvoltate în ultimii zece ani suferã cel mai mult de lipsa confortului urban ºi a calitãþii vieþii, în ciuda nivelului ridicat al investiþiilor financiare ºi mai ales de încredere a noilor locatari în retragerea într-o zonã bunã.

economic

9 - 11 iunie 2014

7

Sectorul medical privat creºte în detrimentul segmentului public Conform indicatorilor Institutului Naþional de Statisticã, în ultimiii ani, sectorul medical privat a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare economice din România, continuând sã se extindã, prin construcþia a noi clinici ºi spitale private. Creºterea s-a fãcut, oarecum, ºi în detrimentul segmentului public, unitãþile medicale private atrãgând tot mai mult personal de la spitalele de stat. ªi în Timiº, unde s-au construit, în ultimii ani, o serie de clinici ºi spitale private, cele mai ambiþioase proiecte medicale prognozate pentru urmãtorii ani sunt legate de mediul ºi finanþarea privatã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Transferarea” medicilor de la stat la privat În timp ce sistemul sanitar public a stat pe loc în ultimii doi ani, cel privat s-a dezvoltat, depãºind Statul la numãrul de unitãþi, pe aproape toate segmentele. Mai mult, numãrul medicilor care lucreazã la privat s-a dublat în ultimii ºase ani, aratã datele Institutului Naþional de Statisticã. Sectorul public nu a cunoscut modificãri semnificative în structura reþelei sanitare. Schimbãrile au constat mai ales în desfiinþãri: trei spitale, un centru de sãnãtate, ºi trei policlinici, în 2012. În acelaºi an, în sistemul sanitar public s-au înfiinþat trei ambulatorii integrate spitalelor ºi un ambulatoriu de specialitate. Între timp, reþeaua sanitarã din sectorul privat a continuat sã se dezvolte. Astfel, numãrul spitalelor private

a ajuns la 109. Spitale nou înregistrate sunt în judeþele: Iaºi, Constanþa, Prahova, Bihor, Bacãu, Ilfov, Arad ºi în Bucureºti. ªi chiar dacã în Timiº nu s-a inaugurat niciun spital privat nou în ultimii doi ani, judeþul este unul dintre cele bine dezvoltate pe acest segment.

Dupã anul 2000, o serie de spitale ºi clinici private au fost deschise la Timiºoara. Reþeaua privatã a crescut cu 166 cabinete independente de medicinã de familie, cu 425 de cabinete stomatologice independente ºi cu 346 de cabinete medicale independente de specialitate.

Distribuþia personalului sanitar,

dupã forma de proprietate a unitãþii sanitare, aratã cã în sectorul public îºi desfãºoarã activitatea 76,3% din totalul medicilor, respectiv 60,6% din totalul medicilor de familie. Tot în sectorul public îºi desfãºoarã activitatea ºi majoritatea asistenþilor medicali cu studii superioare (89,5%), a fizioterapeuþilor cu studii superioare (52,9%) ºi majoritatea personalului sanitar mediu ºi auxiliar: 76,3% din personalul sanitar mediu ºi 93,7% din personalul sanitar auxiliar. Aceste procente scad însã de la an la an, pe mãsurã ce personalul medical ori pleacã peste hotare, ori este atras de sectorul privat.

Lider Sanitas Timiº: “România nu este pregãtitã pentru aºa ceva” Medicul Livius Cârstea, liderul Sindicatului Sanitas Timiº, spune cã ºi actuala clasã politicã favorizeazã dezvoltarea sectorului medical privat, de multe ori în defavoarea celui de stat.

“Constat cã, pe aceastã problemã, reacþia societãþii civile este ca ºi inexistentã sau cei care iau poziþie sunt dezinformaþi. Prin mãsurile luate, guvernanþii împing pacienþii spre sectorul

privat, însã dacã acest sector privat se dezvoltã, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre segmentul de asigurãri private de sãnãtate. România nu este pregãtitã pentru atâtea spitale, pentru atâtea clinici cu platã, pentru cã, din pãcate, cetãþeanul cu venituri mici ºi medii nu are de unde sã acopere aceste cheltuieli”, declarã liderul sindical.

Dr. Livius Cârstea apreciazã cã spre o formã de privatizare forþatã a Sãnãtãþii tinde ºi una dintre recentele iniþiative ale Ministerului Sãnãtãþii referitoare la spitalele de stat. Se are în vedere scoaterea spitalelor private din schema bugetarã ºi reorganizarea lor ca instituþii de sãnãtate autonome cu forme juridice consacrate, funcþionând ca regii autonome, societãþii comerciale sau fundaþii. “Asta ar însemna direcþionarea lucrurilor tot spre sectorul privat. ªi, în momentul în care cei care gestioneazã aceste fundaþii nu vor mai fi mulþumiþi de organizarea, destinaþia sau rentabilitatea unui astfel de spital, acestea s-ar putea închide sau ºi-ar putea schimba destinaþia. Actualele spitale de stat sunt instituþii sociale, servesc interesele populaþiei, interese care ar putea fi uitate dacã se va trece pe organizarea aceastã ca fundaþii sau asociaþii.

Din acest punct de vedere, eu nu salut extinderea sectorului medical privat.

Nu cred cã România, cu o populaþie majoritar sãracã, este pregãtitã pentru aºa ceva”, apreciazã medicul timiºorean.

Parteneriate public-private cu semne de întrebare, promovate de autoritãþile locale ªi autoritãþile locale vedea parteneriatele public-private ca soluþie de definitivare a unor investiþii în domeniul medical care stagneazã de zeci de ani. Se ºtie cã, de mai bine de 18 ani, autoritãþile locale se chinuie sã finalizeze construcþia unei unitãþi spitaliceºti pe o locaþie din zona Cãii Torontalului unde ar fi trebuit sã se ridice noul sediu al Spitalului Municipal Timiºoara. Este vorba despre construcþia în zonã a unui Institut Regional de Oncologie. La un moment dat, ºi Primãria Timiºoara, dar ºi Ministerul Sãnãtãþii au lãsat sã se înþeleagã cã par atrase de forma de parteneriat public-privat pe care o propun pentru aceste proiecte. Însã, conform unor surse din mediul medical, fãrã sã aibã o cotã-parte generoasã de finanþare, autoritãþile locale ºi centrale nu vor face, prin aceste parteneriate, decât sã-ºi aducã aportul nemijlocit la realizarea unor noi spitale private, pentru cã, doar cu terenul sau clãdirea la roºu pentru aceste douã unitãþi medicale ce se doresc a fi realizate pe Calea Torontalului, procentul de acþiuni va fi neglijabil, ºi Statul nu va avea niciun control asupra acestor investiþii.

Se considera cã, pentru realizarea unui Spital Regional, terenul, singurul lucru pe care-l poate oferi Statul în momentul de faþã, ar reprezenta doar 5% din valoarea proiectului. Realizarea unui spital regional, la standarde europene, pleacã de la costuri de 150.000 de euro pe pat. Ceea ce ar însemna un cost total al investiþiei de peste 90 de milioane de euro. Or, în aceste condiþii, cu un aport de 5% din investiþie, Statul nu ar putea deþine mai mult de 5% din acþiunile unitãþii create prin parteneriat public-privat. Ceea ce înseamnã cã ar fi un simplu acþionar minoritar la un spital privat.

Aceleaºi discuþii au apãrut ºi în cazul unei alte investiþii majore în domeniul medical. Dupã ce Consiliul Judeþean Timiº anunþa cã va intra întrun parteneriat public-privat pentru construirea ºi darea în funcþiune a unui campus spitalicesc la Giroc, consilierii judeþeni ceruserã lãmuriri cu privire la modul de derulare a viitoarei investiþii ºi la implicarea ºi prerogativele administraþiei judeþene.

Pentru aceastã investiþie, care ar fi urmat sã fie derulatã în parteneriat cu compania americanã PMG, partenerii

de peste Ocean anunþau cã vor asigura finanþarea, iar administraþia judeþeanã urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura, respectivul campus fiind anunþat a fi amenajat pe locaþia fostei unitãþi militare din Giroc.

Dar pentru cã existã la CJ Timiº experienþa unor parteneriate publicprivate care nu s-au sfârºit bine, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã se precizeze dacã managementul va fi asigurat de corporaþie în proporþie de 100%, ºi dacã da, atunci care ar fi ºansele ca serviciile medicale oferite sã fie ºi în relaþii contractuale cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate?

Consilierul judeþean PDL Georgeta Rus a atras, de mai mult timp, atenþia asupra acestei probleme, insistând pe ideea cã în momentul de faþã nici nu se ºtie cu certitudine, pe baza informaþiilor prezentate de administraþia judeþeanã, dacã va fi un spital public, unul pentru pacienþii din sistemul public de asigurare de sãnãtate sau unul mixt. „Eu nu cred cã existã vreun interes al CJ Timiº sã participe într-un proiect a cãrui finalitate ar fi un spital exclusiv privat de lux. De aceea, trebuie sã aibã un acord cu niºte

termeni foarte clari, pentru a se ºti ce se face ºi cum, înainte de a începe sã investeascã în zonã”. În ciuda acestor rezerve, administraþia judeþeanã a aprobat în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Cu aceastã ocazie, mai mulþi consilieri judeþeni au precizat cã, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important

sã se capitalizeze toate intervenþiile pe acest proiect. Preºedintele administraþiei judeþene, Titu Bojin, declara doar cã sperã sã fie aºa, menþionând cã, „în caz contrar, nu facem parteneriatul.

Noi nu am aprobat încã realizarea proiectului, ci doar o comisie care sã negocieze toate condiþiile noastre”.

Proiectul a intrat, însã, de o vreme, în silenzio stampa.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

9 - 11 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

9 - 11 iunie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

9 - 11 iunie 2014

Este legea care duce dezbaterile publice pe internet la un pas de adoptare? l Pro Democraþia Timiºoara sperã cã iniþiativa legislativã va fi respinsã

Pro Democraþia: “Noi ne dorim ca aceastã lege sã nu fie adoptatã” Conducerea Clubului Timiºoara al Asociaþiei ProDemocraþia susþine cã nu doreºte ca acest proiect de lege sã fie adoptat, pentru cã în acest caz ideea de dezbatere publicã ar putea cãdea în derizoriu. “Din punctul nostru de vedere, în varianta adoptãrii propunerii legislative s-ar limita drastic accesul

cetãþenilor la dezbateri faþã în faþã cu reprezentanþii administraþiei locale.

Mediul online de dezbatere poate exista, dar trebuie sã fie unul complementar. Dezbaterea faþã în faþã este mult mai eficientã”, considerã Marius Matichescu, preºedintele Clubului APD Timiºoara.

Votul online, criticat la dezbaterea privind amenajarea Parcului Central Un proiect de lege al senatorului timiºean PNL Petru Ehegartner, care propune reglementarea dezbaterilor publice online, ca alternativã la cele clasice, ar putea fi adoptat în perioada urmãtoare, dupã ce a fost aprobat de Senat ºi a ajuns la Camera Deputaþilor, care este camerã decizionalã.

ProDemocraþia – Club Timiºoara consider, însã, cã aceastã iniþiativã ar putea pune în pericol transparenþa decizionalã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Guvernul a dat aviz negativ Clubul Timiºoara al Asociaþiei Pro Democraþia a semnalat cã a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor proiectul de lege pentru completarea Legii privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, iniþiat de un parlamentar din Timiº, ºi salutã avizele negative oferite proiectului de lege de cãtre Guvernul României ºi comisiile parlamentare ale Camerei Deputaþilor, afirmându-ºi speranþa cã membrii Parlamentului României vor da curs avizelor ºi vor respinge proiectul de modificare.

Motivaþia demersului APD este datã de faptul cã prin conþinutul sãu, textul legii de modificare afecteazã interesul cetãþeanului, prin limitarea posibilitãþii acestuia de a beneficia de dezbateri publice faþã în faþã cu reprezentanþii autoritãþilor locale ºi centrale. Reprezentanþii APD mai spun cã argumentele pentru poziþia lor de a se pãstra legea transparenþei în forma sa actualã sunt convergente cu punctele de vedere exprimate în avize, mai ales cã ºi Guvernul ºi Comisiile pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului ºi juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi de la Camera Deputaþilor au dat aviz de respingere adoptat cu unanimitate de voturi. „Cu ocazia dezbaterilor s-a con-

statat cã procedurile actuale privind participarea cetãþenilor ºi a asociaþiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative nu ar trebui înlocuite cu «proceduri virtual», ci eventual, completate de cãtre acestea. Procedurile virtuale nu pot garanta identitatea realã a persoanelor care ar participa la dezbaterea publicã ºi nici numãrul real al acestora. Atâta timp cât nu este reglementat aspectul identificãrii ºi autentificãrii persoanelor care participã la deciziile virtuale, nu este de dorit ca autoritãþile publice sã fie nevoite sã ia în considerare propuneri de modificare a legislaþiei venite de la persoane a cãror identitate este greu de stabilit ulterior ºi care nu sunt organizate în asociaþii reprezentative coagulate din rândul societãþii civile. De asemenea, s-a constatat cã nimic nu împiedicã instituþiile publice sã organizeze dezbateri publice pe paginile proprii de internet, nefiind nevoie de modificãri legislative în acest sens”, se aratã în avizul dat de cele douã Comisii ale Camerei Deputaþilor.

Pe aproximativ aceeaºi idee merg ºi reprezentanþii Guvernului, care au arãtat cã nu susþin adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentatã: „Fãrã a contesta importanþa mijloacelor de comunicare electronice ºi rolul acestora în stimularea participãrii active a cetãþenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, apreciem cã procedurile actuale privind participarea cetãþenilor ºi asociaþiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative nu ar trebui înlocuite de proceduri virtuale.Nu poate fi acceptat nici termenul foarte scurt de 48 de ore, prevãzut în cadrul procedurii virtuale, faþã de termenul de 30 de zile prevãzut în procedura clasicã în vigoare.”

Legea a fost adoptatã deja de Senat, la finalul anului 2013 – în calitate de primã Camerã sesizatã – cu un rezultat foarte strâns (57 de voturi pentru, 49 de voturi contra ºi trei abþineri), venind cu avize negative atât

de 24 de ani un reper al cetãþii

de la Comisia pentru drepturile omului, culte ºi minoritãþi cât ºi de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

“Ne exprimãm astfel speranþa cã la votul din Camera Deputaþilor, care este Camerã decizionalã, propunerea de modificare a legii transparenþei va fi respinsã”, spun reprezentanþii Pro Democraþia. Proiectul de lege promoveazã dezbaterile publice virtuale ca o alternativã la cele clasice. Astfel, în iniþiativa legislativã se precizeazã cã dezbaterea publicã poate avea loc ºi în mediul virtual, pe o secþiune de dezbatere publicã, creatã pe site-ul oficial al instituþiei publice. Durata dezbaterii pe site-ul instituþiei este de minimum 48 de ore de la data la care s-a anunþat începerea dezbaterii publice.

Totodatã, iniþiativa legislativã prevede faptul cã site-ul oficial al instituþiei publice pe care se organizeazã dezbaterea publicã trebuie sã aibã o vechime de minimum trei luni.

“Procedura clasicã de dezbatere publicã este ineficientã, ºi s-a dovedit acest lucru în administraþie. ªi ce nu s-a înþeles este cã proiectul meu de lege nu exclude forma clasicã a dezbaterii publice, ci dã posibilitatea consultãrii online. În alte pãrþi se ºi voteazã online, dar noi rãmânem cantonaþi în trecut”, ne-a declarat senatorul iniþiator, liberalul Petru Ehegartner, care a menþionat cã-ºi va susþine proiectul de lege la Camera Deputaþilor.

Este greu de apreciat ce efecte va avea adoptarea acestei legi în cazul unor instituþii timiºene care, oricum, au mai fost acuzate în ultimii ani cã nu stau bine în ceea ce priveºte transparenþa ºi deschiderea cãtre cetãþeni.

De pildã, la sfârºitul anului trecut, modalitatea prin care Primãria Timiºoara a decis sã consulte opinia publicã în ceea ce priveºte amenajarea unui parc a creat nemulþumiri ale unor specialiºti din domeniul urbanismului ºi peisagisticii. Asociaþia Peisagiºtilor, secondatã de Ordinul Arhitecþilor, preciza atunci cã Municipalitatea timiºoreanã are serioase deficienþe în ceea ce priveºte transparenþa ºi cã proiecte definitorii pentru dezvoltarea ºi aspectul urbei sunt þinute la secret sau fac obiectul unei consultãri publice formale. Obiecþiile au fost legate de felul în care Primãria a înþeles sã dezbatã ºi sã decidã implementarea unor proiecte definitorii pentru oraº.

Municipalitãþii timiºorene i-a fost reproºatã formala consultare online cu privire la felul în care se doreºte amenajarea Parcului Central. Pentru acest proiect s-a venit, nu se ºtie de ce ºi în urma cãrui concurs de soluþii, doar cu douã variante: “O amenajare în stil de grãdinã vienezã, având ca inspiraþie grãdinile din zona Palatului Schonbrunn”, sau una “dupã model englezesc, dupã exemplul Buckingham”.

Cele douã variante au fãcut obiectul unui vot online la care au participat 2.000 de timiºoreni, despre a cãror pregãtire în domeniul peisagisticii nu se poate spune nimic. Chiar ºi aºa, o parte dintre cei care au votat au transmis Primãriei ºi sugestii, ºi nemulþumiri care, ca la oricare dezbatere publicã, nu se ºtie în ce mãsurã au fost luate în seamã de cei care au realizat proiectul. În legãturã cu aceastã modalitate de consultare publicã, reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor au precizat cã, practic, în acest caz, cetãþeanul e pus în situaþia de a alege între douã soluþii care aflã într-un punct în care demersurile oricum sunt avansate ºi cã pro-

fesioniºtii care ar fi putut aduce un proiect consistent au fost excluºi de la dialog.

Reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor spun cã se poate vorbi despre transparenþã la Primãrie în momentul în care consultãrile publice nu vor mai fi formale, iar soluþiile ºi sugestiile propuse în cadrul acestor consultãri vor fi luate în calcul ºi analizate în Consiliul Local.

Aceºtia mai afirmã cã, în varianta în care noua lege care duce dezbaterile publice în mediul online ar fi adoptate, ar scãdea ºi mai mult posibilitãþile timiºorenilor de a-ºi exprima un punct de vedere care sã fie luat în seamã în ceea ce priveºte proiectele legate de dezvoltarea Timiºoarei.

“Oricum, de anul trecut nu am mai fost informaþi cu privire la vreo dezbatere publicã, sau solicitaþi sã ne exprimãm un punct de vedere pe vreun proiect al Primãriei Timiºoara. Varianta în care dezbaterile s-ar muta în mediul online ar fi, din punctul meu de vedere, o formã de cenzurã. Vor fi eliminaþi din start o serie de cetãþeni care nu au acces la internet, ºi puþini au interesul de a cãuta pe internet, sã vadã ce proiecte mai vrea sã dezbatã online domnul Robu. Nu mi se pare normal sã se voteze online, eventual pe Facebook ºi sã se aplice în teren rezultatul”, ne-a declarat Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest.

11

special

9 - 11 iunie 2014

Rapoarte de activitate obligatorii, devenite opþionale în administraþia localã l

Lipsã la inventarul dãrilor de seamã ale aleºilor locali

Nu doar unele instituþii au probleme legate de respectarea obligativitãþii publicãrii raportului anual de activitate, prezentând rapoartele, dacã le mai prezintã, cu decalaje de trei patru ani. Un studiu recent al ProDemocraþia Timiºoara aratã cã ºi o serie de consilieri locali ºi judeþeni au aceeaºi problemã, care „uitã” cã au obligaþia de a prezenta anual rapoarte de activitate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Constatãri interesante Clubul Timiºoara al Asociaþiei Pro Democraþia a realizat în perioada septembrie 2013 - mai 2014 o evaluare a modului în care consilierii locali timiºoreni ºi consilierii judeþeni ºi-au raportat activitatea din prima jumãtate a mandatului: respectiv anii 2012 - 2013.

Cadrul legal al acestei cercetãri îl constituie articolul 51al Legii administraþiei publice locale, actualizate în 2013, care spune cã “fiecare consilier local, precum ºi viceprimarul sunt obligaþi sã prezinte un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului.” Din corespondenþa purtatã cu executivul Consiliului Local, surprizele nu au întârziat sã aparã. Astfel, reprezentanþii APD au aflat cã pentru anul 2012 un singur consilier local, liberalul Vasile Ruºeþ, a întocmit raport de activitate.

Cât despre anul 2013, situaþia stã ºi mai prost. “Vã aducem la cunoºtinþã cã, pentru anul 2013, pânã în acest moment, consilierii locali nu au depus rapoarte de activitate”, se menþioneazã, cu sinceritate, în rãspunsul Primãriei.

Lucrurile nu stau bine nici la Consiliul Judeþean. “Am primit din partea CJ Timiº o situaþie conform cãreia media de depunere a rapoartelor aleºilor judeþeni pentru anii 2012 ºi 2013 este de 80%”, spun reprezentanþii

ProDemocraþia. Ca urmare a constatãrii acestei stãri de fapt, aceºtia s-au adresat Consiliului Local Timiºoara, Prefecturii Timiº ºi conducerilor filialelor municipale ale partidelor cu solicitãri care sã contribuie la ameliorarea comunicãrii dintre aleºi ºi cetãþeni în ceea ce priveºte raportarea activitãþii desfãºurate în interesul comunitãþii locale. “Din câte ºtiu, pânã acum nu ni s-a comunicat cã s-ar fi luat mãsuri concrete pentru determinarea consilierilor locali sã îºi depunã aceste rapoarte de activitate, conform legii.

Nu este normal ca în 2012 sã-ºi depunã raport de activitate un singur consilier local, iar în 2013 niciunul”, ne-a declarat Marius Matichescu, preºedintele Clubului APD Timiºoara.

Rapoarte de activitate complete ºi corecte, cerute Primãriei Timiºoara ProDemocraþia a cerut Primãriei Timiºoara introducerea în textul

Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare a Consiliului Local Timiºoara a unei referiri exprese la obligativitatea raportãrii anuale a activitãþii de cãtre aleºii locali. Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor aleºilor, referirea sã cuprindã ºi un inventar minimal de subiecte pe care sã le aibã în vedere consilierii în momentul în care îºi redacteazã rapoartele.

Printre acestea se numãrã prezenþa în plen ºi pe comisii (numãr, procentaj prezenþã), inventarul de proiecte iniþiate ºi soarta lor privind trans-

formarea în hotãrâri de Consiliu (numãr, nume, eventual text proiect ºi documente conexe), numãrul de interpelãri adresate executivului în ºedinþele de plen ºi numãrul total de amendamente propuse proiectelor de hotãrâri de consiliu supuse dezbaterii din plen ºi din comisii, activitãþile de consultare colectivã cu cetãþenii desfãºurate (în teritoriu sau în cadrul dezbaterilor publice organizate în baza legii transparenþei decizionale în administraþia publicã), statistici privind audienþele realizate (relaþia cu cetãþeanul în comunitate ºi la sediul instituþiei sau al partidului) si programul regulat de audienþe, cursuri de formare relevante pentru calitatea de consilier local la care a participat în anul respectiv (specificând organizatorul, domeniul de specializare, data ºi durata), delegaþii ºi vizite de schimb de experienþã la care au luat parte (localitatea, þara, instituþiile vizitate, tema schimbului de experienþã, concluzii/propuneri rezultate, dacã au realizat rapoarte privind deplasãrile Statutului aleºilor locali, copii dupã aceste rapoarte), precum ºi participarea la evenimente de interes public organizate de CLT ºi organizaþii ale societãþii civile (specificând instituþia organizatoare, tema evenimentului, data). Doar cu aceste elemente, alegãtorii timiºeni ar putea ºti cu precizie cu ce s-au ocupat reprezentanþii lor, trimiºi sã-i reprezinte în Consiliul Local.

Totodatã, reprezentanþii APD au cerut Prefecturii Timiº sã realizeze o verificare la nivelul Consiliului Local Timiºoara, legatã de obligativitatea depunerii rapoartelor de activitate: “Vã rugãm sã realizaþi demersurile care vã sunt în putere pentru a corecta aceastã stare de fapt. Dincolo de aspectul strict legal, lipsa practicii de raportare constantã a activitãþii aleºilor locali în faþa cetãþenilor – ale cãror interese trebuie sã le reprezinte – poate reflecta un deficit de democraþie la nivelul comunitãþii locale timiºorene”.

Probleme nu doar cu rapoartele consilierilor La Primãria Timiºoara existã probleme nu doar cu rapoartele unor consilieri, ci ºi cu cele ale unor servicii din subordine. La Serviciul Juridic, de pildã, dacã victoriile notabile în instanþã sunt consemnate, din raportul pe anul trecut lipsesc ca, de altfel, ºi în ultimii ani, situaþiile legate de raportul proceselor pierdute ºi câºtigate. Aceasta, deºi chestiunea a interesat ºi consilierii locali. Reprezentanþii grupului de consilieri locali al PDL spuneau, în acest context, cã au sesizat existenþa unui numãr foarte mare de procese ºi au solicitat, într-o intervenþie formulatã în Consiliul Local, sã se prezinte o situaþie cu numãrul exact de procese în care e implicatã instituþia, precum ºi o situaþie cu numãrul de acþiuni pierdute ºi câºtigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai

relevantã. Consilierii spun cã s-a fãcut aceastã solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primãriei în anumite litigii, dar, din pãcate, nu s-a primit niciun rãspuns la cererea lor. În raportul anual, Compartimentul de Control al Municpalitãþii susþine cã are activitate, însã în acest document fãcut public de Primãrie nu sunt precizate nici rezultatele concrete ale acþiunilor de control, nici neregulile constatate.

Foarte relevant nu este nici raportul pe anul trecut al Compartimentului de Control al Primãriei Timiºoara, care susþine cã a soluþionat în 201.3 18 sesizãri repartizate de primarul Timiºoarei, care “se referã în principal, dar fãrã a se limita la acestea, la nemulþumiri ale cetãþenilor cu privire la modul în care le-au fost rezolvate solicitãrile de cãtre compartimentele de

specialitate din cadrul Primãriei Timiºoara ºi/sau conþin reclamaþii la adresa acestora.” Aceste sesizãri au vizat lucrãri de construcþii ºi autorizarea acestora, modul de soluþionare a sesizãrilor în cadrul instituþiei, probleme legate de imobile, mãsurile dispuse de Direcþia Poliþiei Locale ºi lucrãri de reabilitare termicã. În urma acestor verificãri, spun inspectorii Primãriei, în situaþiile în care sesizãrile cetãþenilor s-au dovedit a fi îndreptãþite, au fost luate mãsuri pentru înlãturarea deficienþelor, “urmãrindu-se soluþionarea problemelor, context în care au fost transmise atenþionãri de naturã organizatoricã la nivelul instituþiei, pentru a contribui la îmbunãtãþirea pe viitor a activitãþii, dar ºi pentru a preîntâmpina pe viitor repetarea situaþiilor de natura celor sesizate.”

Inspectorii Municipalitãþii mai spun cã, în cazurile în care, în urma desfãºurãrii acþiunilor de verificare, sa constatat cã anumiþi funcþionari publici nu ºi-au îndeplinit atribuþiile de serviciu, au fost luate mãsurile necesare pentru sesizarea Comisiei de Disciplinã, însã nu dau nume concrete.

De asemenea, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat, la solicitarea primarului Nicolae Robu, 13 controale tematice atât la entitãþile subordonate Consiliului Local – Colterm SA, Drumuri Municipale Timiºoara SA, Aquatim SA, ACS Poli, Casa de Culturã a Municipiului Timiºoara –, cât ºi la structuri ce þin de Primãrie – Direcþia Tehnicã, Direcþia Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse, Direcþia Dezvoltare, Direcþia de Mediu, Direcþia Economicã, Direcþia de Asistenþã Socialã Comunitarã. În raportul anual

al Compartimentului de Control, se menþioneazã, în aceiaºi termeni vagi, cã, în urma acestor verificãri, a fost prezentatã o situaþie generalã actualizatã a entitãþilor controlate, fãcându-se referire atât la realizãrile acestora, cât ºi la problemele cu care acestea se confruntã, “au fost dispuse mãsuri pentru îndepãrtarea disfuncþiilor identificate, organizatorice ºi de altã naturã, în vederea asigurãrii pe viitor a unei funcþionãri mai eficiente ºi eficace a acestor entitãþi”. ªi în termeni la fel de generaliºti, se mai spune cã, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat “ cercetarea disciplinarã prealabilã atât în cazul faptelor ce constituie abatere disciplinarã sãvârºite de personalul contractual al Primãriei Municipiului Timiºoara, cât ºi în cazul funcþionarilor publici din cadrul instituþiei.”

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

timp liber

9 - 11 iunie 2014

Teatru

Despre efectul dãunãtor al tutunului l

Concert într-un act De A.P. Cehov, J.S. Bach, L. Berio, P.I. Tchaïkovski Un spectacol prezentat în cadrul FEST-FDR2014, în regia artisticã Denis Podalydès ºi în concepþia Florianei Bonanni, susþinut de Théâtre des Bouffes du Nord Paris Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 10 iunie, ora 18 l Canicula De Antoaneta Zaharia Un psectcaol în regia artisticã a Mirunei Radu Orice locuinþã este o lume în sine. Un univers „în mic”, cu legile sale – mai mult sau mai puþin scrise, mai degrabã instaurate ºi perpetutate, ca atare sau în oglindã. Aceastã premisã odatã stabilitã, sintagma „o familie ca oricare alta” îºi pierde sensul. Ce se întâmplã dincolo de zidurile (fizice ºi non sau meta-fizice) ale oricãrei case? Ce etichete i se mai potrivesc? ªi, mai ales, ce etichetã alege fiecare sã i se potriveascã? Între familia – „celula de bazã a societãþii” ºi familia – „micul infern” se întinde un drum plin de surprize ºi de capcane, un drum pe care textul Antoanetei Zaharia – Canicula- ne invitã sã-l parcurgem cu umor ºi curaj.

Studio “Uþu Strugari”, 11 iunie, ora 19 l Saraiman

Un concept de Rãzvan Mazilu Spectacol de dans contemporan ºi stand-up comedy al Teatrului Odeon Bucureºti ºi al Fundaþia perfoRM, prezentat în cadrul FEST-FDR2014 ªaraiman a apãrut dintr-o senzaþie personalã, resimþitã ca un gând rece, pe care ai vrea sã îl alungi repede, ºi anume aceea a ratãrii unor evenimente din viaþa mea, a noastrã, a celor care am ales sã trãim în România. “ªtiu, mi s-a spus de nenumãrate ori cã eu nu am de ce sã simt asta, pentru cã sunt un artist împlinit, însã nu ai cum sã nu te întrebi cum ar fi arãtat viaþa ta dacã ai fi fãcut cu totul alte alegeri în diferite momente, alegeri deopotrivã personale ºi profesionale. Împreunã cu artistul de standup comedy Dan Badea ºi inspiraþi de muzica lãutãreascã autenticã, încercãm, cu foarte mult umor, sã lansãm niºte intrebãri ºi, eventual, sã gãsim niºte rãspunsuri”, spune Rãzvan Mazilu.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 11 iunie, ora 19 l Do Do Land

O idee de Martín Herrero, Gas-

tón Iungmann, Sara Serrano, Luciano Trevignani, Cristián Weidmann dupã “Alice în Þara Minunilor”, de Lewis Carroll, spectacol susþinut de Grupo Puja, din Spania Inspirat din lumile subterane ale lui Lewis Carroll, Do Do Land este un spectacol ce se desfãºoarã pe mai multe niveluri, ºi care pãstreazã ceva din Alice ºi toate celelalte sensuri ºi senzaþii izvorâte din Þara Minunilor – Do Do Land.

Dar de ce Do Do Land? Ludwig Carroll Dodgson (Lewis Carroll ) avea o problemã de vorbire, astfel cã, atunci când se prezenta, spunea “Bunã ziua, numele meu e Do Do Do Dodgson”. În glumã, cunoscuþii îi spuneau Do Do. Când a scris Alice, a decis cã vrea sã fie unul dintre personaje, astfel cã apare în carte ca pasãrea Do Do. Acrobaþiile aeriene, simplitatea, muzica live ºi interacþiunea cu publicul, un concept dramaturgic inovator ºi nenumãrate alte elemente vizuale sunt doar câteva dintre minunile din magicul tãrâm Do Do. Piaþa Victoriei, 11 ºi 12 iunie, ora 22 l D’ale noastre

Un spectacol de Gigi Cãciuleanu, susþinut de Teatrul Naþional Bucureºti ºi Art Production, în cadrul FESTFDR2014 “Am vrut sã re-scriu pe limba mea, cea a teatrului coregrafic, ceea ce îmi inspirã tumultoasa lume a lui Caragiale al nostru. Nu o piesã anume, nu una sau mai multe dintre nemiloasele sale schiþe sau poveºti, nu unul sau mai multe din acerbele sale momente, ci impresia generalã pe care toate acestea la un loc mi le inspirã. Un Caragiale revizitat în ziua de azi în care absurdul ionescian a devenit logicã cotidianã. Un spectacol în care mi-am propus sã explorez aceastã lume a noastrã cea de toate zilele, plinã cu de-ale noastre. Nu numai cele româneºti ci, în general, cu cele deale noastre: omeneºti ”, spune Gigi Cãciuleanu.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 12 iunie, ora 19 l Iov

Un spectcaol în versiune versificatã de ªerban Foarþã ºi în regia artisticã a lui Sabin Popescu În pragul sãrbãtorilor pascale, spectacolul Naþionalului timiºorean reia, în spaþiul electrizat de spiritualitate etericã al Domului Romano-Catolic, din Piaþa Unirii, povestea biblicã a lui Iov, în versificarea de excepþie a poetului ªerban Foarþã. Iov, iubitorul de Dumnezeu, este încercat greu pentru credinþa lui. Drama sa, întrebãrile paroxistice despre credinþã, tentaþia îndoielii, atingerea celor mai profunde resorturi spirituale ale omului, se proiecteazã într-un univers ce sugereazã lumea ruralã a primilor coloniºti germani din Banat.

Domul Romano-Catolic, din Piaþa Unirii, 12 iunie, ora 21

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “O istorie a literaturii române pe unde scurte.

1960–2000”, Monica Lovinescu (Ed. Humanitas) Ca ºi cum ar fi împlinit un testament nescris al tatãlui sãu, Monica Lovinescu a creat în studiourile Europei Libere un adevãrat cenaclu literar. Acolo se citeau scrieri care în România erau interzise, se organizau dezbateri cu autori români ºi se comenta, cu pertinenþã, o creaþie literarã nãscutã în vremuri de represiune.

Cãci pe atunci, în þarã, cenzura nu doar mutila producþia scriitorului, ci ºi distorsiona ideologic judecata criticului literar.

Cronicile literare ale Monicãi Lovinescu recompun, panoramic, „istoria recentã“ a literaturii noastre. Iar dacã în salonul de altãdatã al cenaclului Sburãtorul, patronat de criticul Eugen Lovinescu, încãpeau doar puþini, în salonul deschis „pe unde scurte“ a încãput, cum ºtim, o întreagã þarã. „Noi toþi am ascultat-o cu sfinþenie, vreme de treizeci de ani, de douã ori pe sãptãmânã, comentând cãrþi ºi evenimente culturale. Un cronicar literar devenit legendã vie. [...] Cine dintre noi n-a simþit asta? ªi, apoi, cine n-a dorit sã-ºi confrunte opiniile cu ale ei, ori sã fie omologat de ea?”, spune Nicolae Manolescu, în Istoria criticã a literaturii române.

“Anii romantici”, Gabriela Adameºteanu (Ed. Polirom) Multã vreme, afirmã Gabriela Adameºteanu, nu a putut înþelege de ce un prozator ºi-ar risipi forþele ºi timpul într-un jurnal zilnic sau, la fel de rãu, într-o carte de amintiri: “Oricâte exemple celebre am avut la îndemânã, ele nu mã clinteau din pãrerea mea. ªi, de fapt, tot asta gândesc ºi azi, dupã ce, aproape contra voinþei mele, am scris aceastã carte; ºi nu exclud cã aº mai putea scrie ºi altele, în acelaºi gen ”. Gabriela Adameºteanu mai spune cã, pentru ea, cartea aceasta, Anii romantici, reprezintã “o victorie a vieþii contra imaginaþiei, a realitãþii contra ficþiunii. Dar poate ºi ce am scris aici este tot ficþiune, ficþiunea mea despre viaþa trãitã sub semnul miracolului istoric ºi al neliniºtii cã ne vom întoarce de unde scãpaserãm.”

“Zile ºi nopþi”, Alfred Jarry (Ed. Univers) Conflictul dintre o inteligenþã aleasã ºi abrutizanta disciplinã militarã, absurdul ºi grotescul cazãrmilor ºi al spitalelor militare se îmbinã aici cu evocarea fratelui absent – un adevãrat dublu al eroului –, pasiunea pentru heraldicã sau deliciile unui dezmãþ haºiºin.

Apãrut în 1897 ºi tradus pentru prima datã în limba românã, romanul Zile ºi nopþi îºi are rãdãcinile în experienþa de soldat a lui Jarry însuºi.

Conflictul dintre o inteligenþã aleasã ºi abrutizanta disciplinã militarã, absurdul ºi grotescul cazãrmilor ºi al spitalelor militare se îmbinã aici cu evocarea fratelui absent – un adevãrat dublu al eroului -, pasiunea pentru heraldicã sau deliciile unui dezmãþ haºiºin. Satira, de care nu scapã nici lumea militarã, nici cea intelectual-artisticã, se lasã atenuatã de lirism ºi jocuri de limbaj. Iar într-unul dintre capitole îºi face apariþia chiar ºi conceptul de patafizicã.

Festivalul Filmului Evreiesc , la Timiºoara Festivalul Filmului Evreiesc Timiºoara este un eveniment organizat de Fundaþia Art Promo în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Timiºoara ºi Fundaþia Rubin.

TIMPOLIS

Proiecþiile din cadrul festivalului – care vor avea loc în perioada 9 - 12 iunie, la Sinagoga din Cetate ºi la Papillon Café, din Timiºoara – reunesc o selecþie filme de ficþiune ºi documentare, lung-metraje ºi scurt-metraje. De o mare valoare artisticã ºi documentarã, filmele incluse în program sunt produse în diverse þãri ale lumii ºi au fost premiate la o lungã listã de festivaluri.

Fundaþia Culturalã Art Promo a organizat pânã în prezent trei ediþii ale Festivalului de Film Evreiesc Bucureºti ºi o pregãteºte pe a 4-a. Acest festival urmãreºte sã familiarizeze publicul românesc cu problematica ºi civilizaþia evreiascã cu scopul de a crea o punte culturalã între cele douã popoare, un cadru mai larg al recuperãrii ºi valorificãrii moºtenirii culturale a minoritãþilor din România ºi al dialogului intercultural ºi interetnic.

Dedicat înþelegerii, folosirii ºi pãstrãrii moºtenirii artistice ºi culturale a poporului evreu, festivalul aduce în faþa publicului din România viaþa evreului, atât cea contemporanã cât ºi cea din istorie. Festivalul îºi propune de asemenea sã omagieze personalitãþi marcante de origine evreiascã ale culturii române ºi universale. “Numai cunoscându-i pe ceilalþi, numai oferindu-ne la rândul nostru spre cunoaºtere, putem provoca mutaþii masive în perceperea reciprocã pentru a parcurge drumul viitorului împreunã. Filmul este o parte a unui astfel de drum. Festivalului Filmului Evreiesc este un vehicul

pentru acest drum”, spun organizatorii.

Desfãºurat cu sprijinul Centrului Naþional al Cinematografiei, Departamentului pentru Relaþii Interetnice ºi al Institutului Cultural Român, Festivalul Filmului Evreiesc Bucureºti se bucurã de patronajul de onoare al Ambasadei Statului Israel, Ambasadei Statelor Unite ale Americii, Ambasadei Republicii Federale Germania, Ministerului Culturii, Primãriei Municipiului Bucureºti.

Pentru împlinirea obiectivelor de cunoaºtere ºi de punte culturalã între popoare, iniþiativa de la Bucureºti trebuia sã ajungã în cât mai multe oraºe ale României ºi astfel a apãrut ideea unor festivaluri locale. Primul dintre acestea este Festivalul Filmului Evreiesc Timiºoara organizat cu sprijinul Centrului Naþional al Cinematografiei ºi al Ambasadei Statului Israel, respectiv cu susþinerea Societãþii Filarmonice Timiºoara.

13

timp liber

Alexandru Tomescu încheie Turneul Naþional Stradivarius Concertul care încheie Turneul Naþional Stradivarius, susþinut de violonistul Alexandru Tomescu, va avea loc pe 11 iunie, de la ora 19, la Sala Radio, din Capitalã, evenimentul derulându-se sub titlul “In the Mood for Prokofiev”.

TIMPOLIS

Pentru al ºaptelea an consecutiv, violonistul Alexandru Tomescu, solist al Orchestrelor ºi Corurilor Radio, care are privilegiul de a cânta, din 2007, pe vioara Stradivarius ElderVoicu, a prezentat publicului român Turneul Naþional Stradivarius, care se va încheia cu spectacolul din Bucureºti, anunþã Mediafax. Repertoriul ales cuprinde o selecþie a celor mai apreciate lucrãri pentru vioarã ºi pian ale compozitorului rus Serghei Serghievici Prokofiev – Cinci melodii pentru vioarã ºi pian ºi cele douã Sonate pentru vioarã ºi pian.

Alãturi de Alexandru Tomescu se aflã celebrul pianist rus Eduard Kunz.

Concertele turneului Stradivarius s-au deschis în aceastã ediþie cu o lucrare semnatã de un tânãr compozitor român, Gabriel Gîþan, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naþional de Muzicã “George Enescu”, din Bucureºti. El este câºtigãtorul concursului lansat în urmã cu câteva luni de Eduard Kunz ºi Alexandru Tomescu, prin care cei doi muzicieni au dorit sã descopere un compozitor român ºi, dupã ce au interpretat toate partiturile primite, au ales lucrarea tânãrului artist.

Alexandru Tomescu a evoluat de numeroase ori atât alãturi de Orchestra de Camerã Radio, cât ºi alãturi de Orchestra Naþionalã Radio, pe scena Sãlii Radio, dar ºi peste hotare, în turnee în Europa ºi Asia. Concerte de Wolfgang Amadeus Mozart, Max Bruch

ºi Felix Mendelssohn Bartholdy, printre altele, susþinute de Alexandru Tomescu alãturi de cele douã ansambluri, s-au materializat în înregistrãri lansate de Editura Casa Radio. Alexandru Tomescu a concertat în sãli celebre ale principalelor metropole ale muzicii: Carnegie Hall (New York), Walt Disney Concert Hall (Los Angeles), Théâtre des Champs Elysées (Paris), Concertgebouw (Amsterdam).

Turneul Stradivarius, conceput în jurul viorii de colecþie pe care cântã, este un eveniment anual care l-a purtat pe tânãrul violonist de numeroase ori în întreaga þarã. A interpretat cele trei mari Integrale ale repertoriului pentru vioarã solo – cele 24 de Capricii de Niccolò Paganini, cele ªase Sonate de Eugène Ysaÿe ºi cele ªase Sonate ºi Partite de Johann Sebastian Bach – turneele fiind urmate de lansãri de DVD sau CD, produse discografice ce s-au bucurat de un mare succes. Pasionat în egalã mãsurã de muzica de camerã, Alexandru Tomescu a evoluat mai întâi în Romanian Piano Trio (2005 2010), iar, din 2011, este prim violonist al Cvartetului Ad Libitum, ansamblu

cameral de prestigiu cu o istorie de peste 25 de ani.

Eduard Kunz a studiat pianul cu Mihail Hohlov, la ªcoala Specialã Gnessin pentru copii supradotaþi, din Moscova, ºi mai apoi cu Andrei Diev, la Conservatorul National de Muzica “Piotr Ilici Ceaikovski”, din capitala rusã. A obþinut diploma de masterat cu distincþie ºi medalie de aur pentru performanþele sale, la Royal Northern College of Music, profesori fiindu-i Norma Fisher ºi regretatul Mark Ray. A susþinut recitaluri în marile sãli de concert ale lumii, printre care se numãrã Wigmore Hall din Londra, Bridgewater Hall din Manchester, Louvre din Paris, Concertgebouw din Amsterdam, Winterthur din Barcelona, Sala Mare a Conservatorului din Moscova, a fost prezent pe scena Festivalului Como de Garda, Grieg (Oslo), Festivalul Keyboard din New York, precum ºi Festivalurile St. Magnus (Scotland) ºi City of London. De-a lungul timpului concertele ºi recitalurile sale au fost difuzate pe cele mai importante posturi de muzica clasicã ale lumii ca BBC Radio 3, Radio France, Radio Rai, Deutschland Radio Kultur ºi Orpheus.

Un muzeu dedicat lui Constantin Brâncuºi va fi înfiinþat la Craiova Constantin Brâncuºi va avea la Craiova un muzeu omagial, sub forma unui Centru Internaþional, care va fi ridicat în curtea Muzeului de Artã din oraº.

Autoritãþile judeþene doljene au anunþat, zilele trecute, cã proiectul “Centrul Internaþional Constantin Brâncuºi - Centru Turistic Interactiv” va primi o finanþare prin Programul Operaþional Regional 2007 - 2013. “O investiþie fãrã precedent în þarã, apare într-un moment în care, aºa cum vedeam chiar ºi în mass-media, în nicio localitate din România, inclusiv Bucureºti, nu s-a realizat nimic important pentru românul cel mai cunoscut în lume. Consiliul Judeþean Dolj încearcã de ani buni sã punã în operã un demers de construire a unui muzeu omagial pentru cel care s-a nãscut a doua oarã la Craiova, dupã cum spunea chiar marele sculptor, demers care, iatã, prinde contur. De aceea, bucuria mea este ºi mai mare când anunþ cã o investiþie de ºapte milioane de euro a fost aprobatã ºi cã ne îndreptãm cãtre toate celelalte faze pe care le implicã derularea unui proiect cu fonduri europene. Îmi este clar acum cã la Craiova se va petrece un lucru deosebit, pentru care vom fi invidiaþi de toatã România. Am convingerea cã acest loc se va transforma în-

tr-unul de pelerinaj, pentru cã ºase opere ale lui Constantin Brâncuºi, lucrãri aflate în proprietatea CJ Dolj ºi pãstrate la Muzeul de Artã, vor putea fi acum mult mai bine puse în luminã”, a declarat, citat de Mediafax, preºedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. ªapte milioane de euro vor fi investite în clãdire, care este preconizatã sã fie construitã pânã la sfârºitul anului 2015. Potrivit Marilenei Bogheanu, directorul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã S-V Oltenia, cofinanþarea proiectului este de 50%.

Pe de altã parte, Senatul a respins o propunere legislativã privind înfiinþarea unui Muzeu Naþional de Artã „Constantin Brâncuºi” la Târgu-Jiu, care ar fi urmat sã funcþioneze în subordinea Muzeului Naþional de Artã al României, în administrarea Consiliului Judeþean Gorj ºi sã primeascã finanþare din bugetul Ministerului Culturii ºi din venituri extrabugetare.

Printre obiectivele acestui muzeu se numãrã promovarea operei ºi vieþii lui Constantin Brâncuºi, identificarea ºi inventarierea tuturor lucrãrilor artistului aflate pe teritoriul României ºi protejarea ºi conservarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, de la Târgu Jiu, din care fac parte Coloana Infinitului, Poarta Sãrutului, Aleea Scaunelor, Masa Tãcerii, se aratã în

proiectul de lege, care a fost iniþiat de parlamentari de la mai multe partide (PDL, PC, PSD, PNL, PP-DD, UNPR ºi minoritãþi). Senatul a fost prima camerã sesizatã în privinþa acestui proiect de lege, Camera Deputaþilor fiind cea decizionalã.

Constantin Brâncuºi (nãscut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiþa, judeþul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuþii majore la înnoirea limbajului ºi viziunii plastice în sculptura contemporanã. Figurã centralã în miºcarea artisticã modernã, Constantin Brâncuºi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. (TP)

9 - 11 iunie 2014 l

În afara jocului

Filarmonicã

Recital de pian Un spectacol susþinut de Michelangelo Carbonara, din Italia În program sunt incluse lucrãri de D. Scarlatti (Sonate), F. Liszt (Fantezie pe teme din opera Rienzi de R. Wagner, S. 439, Parafrazã de concert pe teme din opera Ernani de G. Verdi, S. 432), Isolde Liebestod din opera Tristan ºi Isolda de R. Wagner, S. 447, Miserere din opera Il Trovatore de G. Verdi, S. 433, Am Stillen Herd din opera Maeºtrii cântãreþi din Nurnberg de R. Wagner, S. 448 ºi Corul festiv ºi Marºul funebru din opera Don Carlos de G. Verdi, S. 435 Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 10 iunie, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol dirijat de Jozsef Horbath, susþinut de Manuela-Iana Mihãilescu, la pian, ºi Franz Troster ºi Corneliu Meici, la trompetã În program sunt incluse lucrãrio de L. van Beethoven (Concertul pentru pian ºi orchestrã nr. 1 în Do major, op. 15 ), A. Vivaldi (Concertul pentru douã trompete ºi orchestrã nr. 2 în Re major, RV 563), F. Manfredini (Concertul pentru douã trompete ºi orchestrã în Re major) ºi A. Glazunov (Simfonia nr. 5 în Si bemol major, op.

55) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 13 iunie, ora 19 l Integrala sonatelor pentru pian ºi vioarã de Ludwig van Beethoven Recital susþinut de Gabriel Popa, la vioarã, ºi Dragoº Mihãilescu, la pian În program sunt incluse Sonata op. 12 nr. 3 în Mi bemol major, Sonata op. 12 nr. 2 în La major ºi Sonata op.

24 în Fa major (Sonata primãverii) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 15 iunie, ora 19 l

De Sergi Belbel Un spectacol în regia artisticã a lui Ion-Ardeal Ieremia Fotbalul, limbajul de stadion, interfereazã tot mai mult cu realitãþile zilei de azi. Criza economicã ne faulteazã, timpul ne aratã cartonaºul roºu, dacã eºti norocos, îþi iese un hat-trick în amor ºi orice ai face, uneori te trezeºti în offsaid. În offsaid, adicã în afara jocului. Se poate întâmpla oricui, inclusiv personajelor din piesa lui Sergi Belbel, În afara jocului, membrii unei familii din clasa de mijloc atinsã de recesiune. Nu fatal, nu e un caz acut. Familia Annei ºi a lui Pol e, însã, una dintre milioanele de familii care s-au trezit brusc descoperite, lipsite de acea rutinã confortabilã – nu luxoasã, ci doar îndestulatã –, în afara unui joc din care erau convinºi cã fac parte. Perioada petrecutã pe „banca de rezerve” îi pune faþã în faþã, dincolo de cliºee, cu toate topicurile societãþii contemporane. În afara jocului spune cu vervã ºi umor o poveste care ne este foarte aproape fiecãruia dintre noi, o poveste despre care ºtim cu toþii câte ceva.

Studio “Uþu Strugari”, 13 iunie, ora 17 l Hai Iu Iu Hey You You

Concert remix-uri Maria Tãnase Spectacolul Hai Iu Iu Nu Hey You You s-a nãscut la început de septembrie, la Gala Tânãrului Actor - HOP de la Costineºti, organizatã de UNITER, ºi este rezultatul unui atelier de creaþie intitulat „Maria Tãnase - 1913-2013”, coordonat de muzicianul Vlaicu Golcea ºi desfãºurat pe parcursul a patru zile.

Radu Afrim ºi Vlaicu Golcea au transformat omagiul adus de o parte dintre concurenþii de la HOP marii cântãreþe Maria Tãnase, singura artistã care a valorificat cântul românesc popular autentic, într-un spectacol de sine-stãtãtor care este, deopotrivã, o adevãratã aventurã muzicalã ºi un îndrãzneþ dialog între trecut ºi prezent.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 13 iunie, ora 19 l Ze Murnau Concert Demlazz Conceput ca un proiect de sunet ºi imagine, Ze Murnau exploreazã punctul de contact ºi sinestezia dintre acestea. Pentru amatorii de etichete, Ze Murnau propune o nouã etichetã muzicalã: „mlazz”, o îmbinare a muzicii izvorâte din energia mlaºtinilor locale cu elemente de no wave ºi jazz.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 13 iunie, ora 22

Operã Þara surâsului Operetã în trei acte Muzica: Franz Lehar Libretul: Ludwig Herzer Un spectcaol susþinut de Corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 11 iunie, ora 18 l

Expoziþii l Bienala Internaþionalã de Arte Miniaturale Timiºoara 2014 Bienala de Arte Miniaturale Timiºoara 2014 s-a nãscut din viziunea entuziastã a câtorva profesori ai Facultãþii de Arte ºi Design. Ea face parte dintr-o serie mai amplã de proiecte, precum Bienala de desen sau Bienala de Afiº ºi Graficã de Carte, Interfoto sau Interdesign.

Aflatã la prima ediþie suntem onoraþi de participãri ale artiºtilor din Germania, Polonia, Turcia, Islanda, Chile, Australia, Elveþia, Coreea de Sud ºi, nu în ultimul rând, din toatã România, având astfel ocazia sã descoperim cât de uniþi suntem cu ajutorul creaþiei, cu ajutorul artei.

Artele miniaturale au fost ºi sunt paºaportul cãtre mobilitate ele dând, în acest moment, artiºtilor din toatã lumea, posibilitatea sã fie prezenþi aici, în Timiºoara, România.

Galeriei Mansarda a Facultãþii de Arte ºi Design, str. Oituz, nr. 4, din 2 pânã în 27 iunie, de luni pânã joi, între orele 9 - 16, iar vinerea, de la 9 la 14 l Uºã/un Proiect de artã ºi memorie a Suzanei Fântânariu Organizatorii acestei expoziþii, reprezentanþii Asociaþiei „Memorialul Revoluþiei” din Timiºoara, spun cã titlul acestei expoziþii încearcã sã aducã în atenþia publicului interesat de istorie Revoluþia Românã din anul ’89, ce a izbucnit la Timiºoara ºi s-a extins în întreaga Românie.

Galeria 89, str. Oituz nr. 2B

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

9 - 11 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

integrame

9 - 11 iunie 2014

15

Un naufragiat cu un picior de lemn ajunge pe o insula plina de canibali. Capturat si dus în fata capeteniei de trib, acesta îl întreaba pe nefericit: - Cine te-a mai gustat înaintea mea?

l Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: “Va rugam sa ne spuneti opinia dumneavoastra în legatura cu lipsa de alimente din restul lumii.” Sondajul a fost un esec total: - în Africa nu stiau ce înseamna “alimente”; - în Europa de Vest nu stiau ce înseamna “lipsa”; - în Europa de Est nu stiau ce înseamna “opinie”; - în America de Sud nu stiau ce înseamna “va rugam”; - în S.U.A. nu stiau ce înseamna “restul lumii”.

l Dupa ce am câstigat tot ce se putea la poker noaptea trecuta, un prieten m-a întrebat : - Cum de esti asa de norocos la carti si totusi atât de ghinionist la cursele de cai?

- Pentru ca acolo nu amestec eu caii! i-am raspuns.

l Vorbesc doi prieteni: - Aseara am facut cunostinta cu o super gagica!

- Si? I-ai luat telefonul, macar?

- Bineînteles! Ia uite ce Samsung smecher avea…

l - De ce l-au dat afara pe Popescu? întreaba un sofer despre un coleg.

- Pai a intrat în biroul directorului fara sa ciocane.

- Si ce daca, s-a mai întâmplat.

- Da, dar nu cu camionul!

l Stewardesa catre un calator: - Doriti cina?

- Ce pot sa aleg?

- Da sau nu.

l M-a oprit un nutritionist într-un supermarket si mi-a spus: - Stimata doamna, iata zece produse alimentare de care ar trebui sa va feri?i!

Si am reusit sa ma feresc de noua produse. Cu al zecelea, un borcan cu iaurt, m-a nimerit, pentru ca l-a aruncat mai cu viteza!

l Doi alpinisti la marginea unei prapastii. Zice unul: - Aici a picat ghidul nostru anul trecut!

Celalalt scandalizat: - Si asta spui tu asa de linistit?

- Pai ce, era deja destul de vechi si avea si câteva pagini rupte!

l Un grasan si un slabut se certau care este cel mai politicos dintre ei. Slabul: - E clar ca eu sunt mai politicos! De fiecare data îmi scot palaria în fata doamnelor!

- Hai fugi de aici, replica grasul. E clar ca eu sunt cel mai politicos! Când ma ridic în autobuz ofer loc pentru doua doamne odata!

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

9 - 11 iunie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.