Timpolis 2060

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2060 5 - 8 iunie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

“King”, “Kingmaker” sau “Nimeni”? melania.cincea@timpolis.ro

V

ictor Ponta va trebui sã aleagã între visatul rol de „king” ºi mai puþin doritul rol de „kingmaker”. O alegere greºitã i-ar putea încredinþa rolul lui „Nimeni”. in 2012 Crin Antonescu era prezentat ca prezidenþiabil USL, în 2014. Dupã instalarea la guvernare, în ianuarie 2013, Victor Ponta lua deja decizii ce indicau cã nu dl Antonescu va fi cel susþinut de PSD, pentru prezidenþiale. ªicanele la adresa PNL au culminat cu forþarea ruperii USL ºi determinarea ieºirii de la guvernare a liberalilor, exact în an cu dublã mizã electoralã. Calculul politic viza, e clar, pierderea de voturi de cãtre PNL ºi transferarea lor spre PSD. upã scindarea USL, dl Ponta a realizat, se pare, cã sondajele nu sunt pe mãsura calculelor ºi nu converg spre o intrare fãrã emoþii în cursa pentru prezidenþiale. Astfel, în martie, declara cã nu e decis sã candideze pentru preºedinþie, dar asigura cã numele candidatului PSD va fi anunþat dupã 25 mai. Semnale cã intrarea personalã în cursã nu e cea mai bunã variantã veneau ºi din partid. În aprilie, în preziua ºedinþei de campanie a partidului, dl Ponta invoca deja o posibilã retragere din politicã, dupã prezidenþiale. oziþionarea pe teren nu foarte stabil l-a determinat sã recurgã la unele tertipuri, de la încercarea de a lua voturi de la PNL, la cea de demobilizare a acestuia. Întâi a lansat un semnal pentru refacerea USL. Cum era convins cã ºansele sunt infime cât la cârmã era Crin Antonescu – cu un discurs ºi o atitudine radical schimbate – a determinat împingerea în scenã a lui Cãlin Popescu Tãriceanu. Sperând, probabil, cã, aºa, va activa grupurile de nemulþumiþi ºi, posibil trãdãtori. A existat ºi o strategie ce a mizat pe „furtul” de voturi de la PNL, prin aruncarea în joc a ex-liberalului Mircea Diaconu.

Calculele nu au vizat ca acesta sã înghitã voturi de la social-democraþi, în ciuda faptului cã a fost numit „experiment strategic al PSD” – ce partid ºi-ar fi permis luxul de a pierde voturi, în condiþiile în care procentul de la europarlamentare reflectã în mare mãsurã rezultatul la prezidenþiale? În paralel a fost folosit, fãrã drept, sloganul „ULS trãieºte”, tot în ideea unui plus de voturi, venit de la electoratul nostalgic dupã USL. Strategia viza un scor cât mai scãzut înregistrat de liberali ºi, prin urmare, o demobilizare a acestora ºi o aliniere, fãrã pretenþii, în spatele PSD. ezultatele scrutinului nu au dat motiv de bucurie realã la vârful PSD. Deºi alianþa PSD-UNPR-PC a avut cel mai mare procent, 37 la sutã, acesta nu-i conferã neapãrat perspectiva câºtigãrii prezidenþialelor. Altfel stãteau lucririle dacã scorul ar fi fost de cel puþin 40 la sutã, cum prognozau exit-poll-urile. Cum nu a fost sã fie, în ziua imediat urmãtoare votului, dl Ponta a mai lansat o invitaþie PNL pentru a reface USL. În paralel, responsabilii cu retorica de partid – care clamau „ victoria zdrobitoare a alianþei PSD UNPR-PC” – aveau grijã sã demobilizeze PNL. Nu a þinut nici strategia aceasta. La douã zile dupã alegeri, PNL anunþa fuziunea cu PDL. cestei probleme pe care dl Ponta o are acasã i s-a suprapus o alta: situaþia din Parlamentul European, unde Socialiºtii nu numai cã au obþinut majoritatea, dar, în faþa pericolului reprezentat de escaladarea extremismului, au fost nevoiþi sã se solidarizeze cu Popularii. Ceea ce, în perspectiva bãtãliei electorale pentru prezidenþiale, îl va încurca în strategia de comunicare pe dl Ponta – e previzibil cã nu va mai putea ataca constant ºi vehement vârfuri ale dreptei, membri ai PPE. stfel, la trei zile dupã alegeri, planurile erau, oficial, schimbate: candidatul va fi anunþat în septembrie ºi va fi Victor Ponta doar „dacã trebuie”. Pentru cã, dacã va pierde alegerile, va pierde ºi partidul, adicã, tot – trecând de la visatul rol de „king”, la mai puþin doritul „kingmaker”, iar apoi, la „Nimeni”.

D

D

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Alþi bani publici, pentru modificarea documentaþiei plãtite ºi recepþionate de CJ Timiº pentru Intermodalul de la Remetea Mare

P

Internãrile fictive descoperite de SRI la Timiºoara, la sfârºitul anului trecut, au dus la iniþierea unui proiect de lege în Parlament, care propune ca fiecare asigurat sã primeascã cel puþin anual o situaþie a decontãrilor fãcute în numele sãu. pag.3

Primarul Timiºoarei: „Sã nu-ºi închipuie cineva cã o nouã majoritate îmi va impune lucruri incorecte” Grupul consilierilor judeþeni ºi municipali ai PSD-PC, cei ai PPDD ºi ai PNÞCD încearcã formarea unei noi majoritãþi ºi, în plus, înlocuirea din funcþii, înaintea finalizãrii mandatului a doi liberali, care ocupã acum funcþia de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Timiº ºi, respectiv, viceprimar al Timiºoarei. Liderul PNL Timiº, care este ºi primar al Timiºoarei, acuzã cã motivul real al acestor schimbãri este refuzul sãu de a face jocurile politicofinanciare ale unor membri din PSD ºi ale unor sponsori ai acestora. pag.5

Ana Otilia Nuþu, expert în politici de energie:

„În faþa unui eventual ºantaj energetic din partea Rusiei, producþia de gaz a României ºi capacitatea de înmagazinare sunt soluþii funcþionale, dar pe termen scurt”

R

Am putea face faþã unui eventual ºantaj energetic din partea Rusiei? Care ar fi, însã, costurile pe care le-ar avea de suportat România în cazul unei eventuale opþiuni non-Occident?

Am invitat-o la un dialog pe Ana Otilia Nuþu, expert în politici de energie, infrastructurã de transport ºi companii publice al asociaþiei Expert Forum ºi consultant al Bãncii Mondiale.

A

A

Internãrile fictive de la Timiºoara, motiv pentru promovarea unui proiect de lege

pag.6-7

Consiliul Judeþean Timiº este dispus sã plãteascã din bani publici modificarea documentaþiei pe care a plãtit-o ºi a recepþionat-o Dovedind cã a fãcut fixaþie pentru realizarea cu orice chip a Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, Consiliul Judeþean Timiº este dispus sã plãteascã din bani publici modificarea documentaþiei pe care a

plãtit-o ºi a recepþionat-o. În acest sens, la ultima rectificare bugetarã s-a votat suma de un milion de lei pentru “actualizarea” documentaþiei ºi achiziþionare de teren. pag. 4

16.600 de familii de timiºeni s-au debranºat de la sistemul de încãlzire centralizatã Conform unui studiu recent al unui producãtor de centrale termice, în Timiº, în ultimii trei ani, peste 17.700 de familii au “fugit” din sistemul centralizat de termoficare. pag.11

2

social

5 - 8 iunie 2014

Raportul de preluare a acþiunilor de la fosta Politehnica Timiºoara, contestat de Curtea de Conturi l Inspectorii financiari considerã cã administraþia judeþeanã a dat bani

pe acel raport de evaluare, nerespectând principiile eficacitãþii cheltuielilor bugetare

Curtea de Conturi continuã sã aibã obiecþii legate de modul în care Consiliul Judeþean Timiº a decis sã preia acþiunile de la fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara. Într-un raport recent contestã chiar oportunitatea evaluãrii care a stat la baza acestei asocieri. mircea.pavelescu@timpolis.ro

O evaluare care nemulþumeºte Curtea de Conturi Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi contestã oportunitatea evaluãrii care a stat la baza deciziei Consiliului Judeþean Timiº de a prelua acþiuni de la fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara. Inspectorii financiari reproºeazã administraþiei judeþene cã a cheltuit peste 130.000 de lei pentru evaluarea fãcutã pentru preluarea acþiunilor, neglijând principiile eficacitãþii cheltuielilor bugetare. În raportul Curþii de Conturi se precizeazã cã la CJ TImiº au fost angajate ºi efectuate plãþi cu nerespectarea principiilor economicitãþii, eficienþei ºi eficacitãþii cheltuielilor bugetare, “reprezentând prestãri de servicii de analizã ºi consultanþã în vederea preluãrii acþiunilor clubului sportiv SC Politehnica SA Timiºoara”. Deocamdatã, CJ TImiº nu a pãrut sã aibã obiecþii legate de justeþea concluziilor Curþii de Conturi.

Consilierii judeþeni aºteaptã în continuare rapoarte detaliate de activitate de la ACS Poli De altfel, ºi în noua formulã cheltuielile legate de fotbal ale adminis-

În plenul CJ Timiº apar frecvent discuþii legate de finanþarea din bugetul CJ Timiº a noii echipei de fotbal ACS Poli traþiei judeþene cauzeazã în continuare controverse. În plenul CJ Timiº apar frecvent discuþii legate de finanþarea din bugetul CJ Timiº a noii echipei de fotbal ACS Poli. Mai mulþi consilieri judeþeni au precizat cã, deºi au cerut o prezentare detaliatã a cheltuirii banilor alocaþi clubului sportiv, solicitarea lor a fost ignoratã în mod repetat. Aceºtia spun cã au cerut Direcþiei BugetFinanþe din cadrul C.J. Timiº sã prezinte lunar execuþia bugetarã la ACS Poli Timiºoara, menþionând cã s-a observat cã se merge în continuare pe o prezentare ambiguã a cheltuielilor, care sunt fãcute publice ca ºi un total, care nu e relevant, ºi considerã cã ar trebui sã se prezinte defalcat pe ce se cheltuie aceºti bani.

Aceiaºi consilieri au mai spus cã aºteaptã ºi o clarificare a bugetului de venituri ºi cheltuieli a echipei timiºore-

ne, dupã promovarea în Liga I, þinând cont de sumele mai mari care pot fi încasate din publicitate ºi de drepturile de difuzare a meciurilor, precizând cã, pânã la urmã, asocierea CJ Timiº nu presupune doar obligaþii, ci ºi drepturi. “În ciuda solicitãrilor noastre repetate, nu ni s-a prezentat niciun raport detaliat al acestor cheltuieli. De fiecare datã, conducerea CJ Timiº ne rãspunde cã, de fapt, clubul, are activitatea sa independentã. Noi vom continua sã cerem acele situaþii financiare detaliate, pentru cã suntem finanþatori ºi trebuie sã ni se spunã pe ce se dau banii, mai ales cã echipa merge cum merge. ªi, deºi am cerut în mod succesiv acest lucru se refuzã sã ni se prezinte un raport de buget defalcat ºi amãnunþit”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Georgeta Rus. ªi la penultima ºedinþã de plen,

atunci când s-a discutat de cãtre administraþia judeþeanã proiectul de hotãrâre care viza realizarea unei instalaþii de încãlzire la nivelul gazonului, din fondurile clubului ACS Poli, cu racordurile electrice necesare realizate de cãtre Direcþia de Prestãri Servicii a administraþiei judeþene, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã li se prezinte raportul ºi bilanþul activitãþii clubului ACS Poli, þinând cont de faptul cã administraþia judeþeanã a fost în anul 2013 unul dintre principalii finanþatori ai clubului. În mod surprinzãtor, conducerea CJ Timiº a pãrut sã nu agreeze prea mult aceastã solicitare, motivând-o cu nevoia de a se face… economie de hârtie. “Dupã cum ºtiþi, aprobãm acum bugetul ºi urmeazã ca la ºedinþa urmãtoare sã primim de la toate instituþiile din subordine o informare în acest

“În ciuda solicitãrilor noastre repetate, nu ni s-a prezentat niciun raport detaliat al acestor cheltuieli.

De fiecare datã, conducerea CJ Timiº ne rãspunde cã, de fapt, clubul, are activitatea sa independentã. Noi vom continua sã cerem acele situaþii financiare detaliate, pentru cã suntem finanþatori ºi trebuie sã ni se spunã pe ce se dau banii, mai ales cã echipa merge cum merge. ªi, deºi am cerut în mod succesiv acest lucru se refuzã sã ni se prezinte un raport de buget defalcat ºi amãnunþit”, Consilier judeþean PDL Georgeta Rus. sens. Nu ºtiu dacã vom solicita ºi asociaþiilor cu care colaborãm pentru cã bilanþul si raportul de activitate pentru fiecare în parte cuprind un volum foarte mare de documente, iar acestea trebuie, la rândul lor, multiplicate în 37 de exemplare”, a precizat atunci preºedintele CJ Timiº, socialdemocratul Titu Bojin.

O stradã din centrul Timiºoarei va fi acoperitã cu umbrele colorate O instalaþie de aproximativ 500 de umbrele multicolore va acoperi strada Alba Iulia, din Timiºoara, timp de zece zile. oana.dima@timpolis.ro

Într-un oraº aflat în reabilitare ºi redefinire identitarã, Asociaþia Noi ReCreãm propune o nouã direcþie, care sã dea prospeþime, culoare ºi care sã încânte toþi locuitorii urbei de pe Bega. „Strada Alba Iulia va fi plinã de culoare ºi dinamism cu jocuri de umbre ºi luminã caldã”, promit iniþiatorii colorãrii oraºului cu cele 500 de umbrele multicolore .

Acest proiect le este oferit timiºorenilor de cãtre Asociaþia Noi Re-creãm, cu sponsorizarea companiei HELLA ºi susþinerea Primãriei Municipiului

Timiºoara, ºi va fi organizat în cadrul Festivalului Artelor Timiºorene, în perioada 6 - 15 iunie.

“Aceastã instalaþie este doar primul proiect pe care îl implementãm. Ne dorim sã urmeze cât mai multe. Avem idei proaspete prin care vrem sã revitalizãm spaþiul cultural, sã aducem elemente artistice ºi vizuale de noutate ºi de impact în oraºul nostru. ªi de fiecare datã vom cãuta parteneri care sã rezoneze cu intersele noastre, aºa cum a fãcut-o compania HELLA de aceastã datã, oferindu-ne posibilitatea de a pune în practicã proiectul”, spune, într-un comunicat de presã, Simona Herczeg, unul dintre iniþiatorii proiectului.

Alte oraºe din Europa ºi din lume ºi-au colorat deja stãzile în acest fel, aºa cã era timpul ca ºi Timiºoara sã se

de 24 de ani un reper al cetãþii

alinieze acestui concept ºi sã ofere un minunat spectacol de culori timiºorenilor. De exemplu, o acþiune de acest gen a fost organizatã într-un orãºel portughez. „Strãzile oraºului Agueda, din Portugalia, s-au transformat într-un adevãrat paradis al culorilor, de când câteva mii de umbrele multicolore strãlucesc în bliþurile aparatelor foto a trecãtorilor, care mai mult de atât, le mai þin ºi umbrã”, scrie www.ghidurituristice.info.

Asociaþia Noi Re-creãm anunþã cã invitã toþi timiºorenii sã iasã din casã, sã facã o plimbare în centrul Timiºoarei ºi sã admire cupola de umbrele colorate. „ªi, bineînþeles, sã nu uite sã îºi ia aparatul de fotografiat, pentru a face o pozã de neuitat ”, mai spun reprezentanþii Asociaþia Noi Re-creãm.

Timiºoara îºi va colora ºi ea o stradã, cu umbrele, dupã modelul altor oraºe din lume

eveniment

5 - 8 iunie 2014

3

Internãrile fictive de la Timiºoara, motiv pentru promovarea unui proiect de lege l Fiecare asigurat va putea vedea ce s-a decontat în numele sãu,

din bugetul asigurãrilor de sãnãtate

Internãrile fictive descoperite de SRI la Timiºoara, la sfârºitul anului trecut, au dus la iniþierea unui proiect de lege în Parlament, care propune ca fiecare asigurat sã primeascã cel puþin anual o situaþie a decontãrilor fãcute în numele sãu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Pacienþii, transformaþi în „agenþi de control” La sfârºitul anului trecut, ieºea la ivealã, la Timiºoara, un caz care arãta cã bugetul asigurãrilor de sãnãtate, deºi considerat mereu insuficient, continuã sã fie viciat de numeroase fraude ºi scheme de deturnare. În urma unei investigaþii a SRI, erau publicate detaliile unei investigaþii din care reieºea cã mai mulþi medici ºi asistente de la Spitalul Athena, din Timiºoara, au fost de acord sã facã internãri fictive, cu datele personale ale unor bãtrâni, pe care le adunaserã în campanii umanitare.

Acest caz a dus la iniþierea unui proiect de lege, cu ºanse mari de adoptare, care propune implicarea în mecanismul de control a celor care plãtesc asigurãri de sãnãtate. Cu alte cuvinte, pacienþii vor fi informaþi cel puþin o datã pe an de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate asupra datei, tipului, furnizorilor ºi valorii serviciilor medicale decontate pe numele lor, prin scrisoare recomandatã, trimisã la adresa de domiciliu din baza de date a Casei de Asigurãri. Asiguraþii vor avea astfel

posibilitatea sã sesizeze eventuale nereguli ºi sã opreascã frauda, iar asiguratorul va fi informat asupra serviciilor medicale fictive sau abuzive ºi îºi va putea orienta mecanismele de control spre zonele de risc.

Serviciile medicale fictive, precum consultaþii ºi internãri inexistente, examene de laborator ºi explorãri imagistice neefectuate, tratamente inventate sau reþete falsificate ajung la 10% din bugetul Ministerul Sãnãtãþii, dupã cum se menþioneazã în motivaþia proiectului de lege. În care se mai spune cã aceastã fraudã creeazã prejudicii pacienþilor care au nevoie de tratament ºi afecteazã desfãºurarea unei activitãþi normale în întreg sistemul de sãnãtate. În argumentaþia proiectului se precizeazã cã „simptomaticã pentru mecanismele ºi amploarea fraudei este reþeaua internãrilor fictive dintr-un spital privat din Timiºoara a creat un prejudiciu estimat la 1,5 milioane de lei.

La iniþiativa conducerii au fost fãcute 500 de internãri fictive utilizând datele personale ale unor bãtrâni, pe care le adunaserã în campanii umanitare, sau au fost internate scriptic timp de douã zile pânã ºi gravidele prezentate doar pentru controlul periodic al sarcinii.”

„Dacã proiectul nu va fi adoptat, am rezerve legate de bunele intenþii cu privire la reducerea corupþiei” Iniþiatorul proiectului de lege,

Spitalul Athena, din Timiºoara deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru, confirmã faptul cã intens-mediatizatul caz de la Timiºoara, legat de internãrile fictive, a dus la promovarea acestui proiect de lege, pe care îl vede ca având ºanse mari de adoptare. „Cunosc în detaliu cazul de la Timiºoara, iar proiectul meu de lege vine sã combatã tocmai acest gen de fraude, prin implicarea asiguraþilor în actul de control. Proiectul de lege nu presupune alocãri bugetare ºi niciun fel de investiþii, dar poate aduce 200 - 300 de milioane de euro în sistemul de sãnãtate. ªi este ºi foarte uºor de implementat. De aceea, dacã nu va fi adoptat, am rezerve legate de bunele intenþii cu privire la reducerea corupþiei”, ne-a declarat Tudor Ciuhodaru. În momentul de faþã, nu este însã

clarã finalitatea cazului decontãrilor fictive. Ministerul Sãnãtãþii a precizat cã a solicitat Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate sã întreprindã „toate demersurile legale care se impun pentru rezolvarea situaþiei, astfel încât sistemul sanitar ºi pacienþii sã nu aibã de suferit”. Menþiona, în plus, cã apreciazã cã aceastã situaþie este deosebit de gravã ºi îºi „exprima încrederea totalã în colaborarea dintre CNAS ºi celelalte autoritãþi abilitate ale statului cã vor fi luate deciziile corecte în conformitate cu prevederile legale, astfel încât vinovaþii sã rãspundã în faþa legii, iar drepturile pacienþilor la sãnãtate sã fie respectate”.

Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, cazul de la Timiºoara demonstreazã

Tudor Ciuhodaru încã o datã necesitatea dezvoltãrii ºi intensificãrii de cãtre CNAS a acþiunilor de control, pentru gestionarea corectã a banilor asiguraþilor români ºi, implicit, pentru apãrarea dreptului la sãnãtate al pacienþilor.

Terenuri agricole cumpãrate ºi cu 10% avans ºi garanþii de la stat l Italienii continuã sã fie primii în topul cumpãrãtorilor de pãmânt Conform Camerei Agricole Timiº, în judeþ se poate cumpãra teren de cãtre producãtorii agricoli în condiþii avantajoase. Dupã 1 ianuarie, adicã dupã liberalizarea pieþei funciare, strãinii au fost în Timiº, principalii cumpãrãtori de teren. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Condiþii avantajoase pentru achiziþia de teren Conform Camerei Agricole a Judeþului Timiº, terenul agricol poate fi achiziþionat mult mai uºor dupã adoptarea legislaþiei privind fermele familiale. Cu un avans de 10% din valoarea terenului, fermierii îºi vor putea extinde exploataþia agricolã. Diferenþa de 90% va fi garantatã în proporþie de 50% de cãtre stat prin Fondul de Garantare al Creditului Agricol, iar pentru cealaltã jumãtate se poate realiza un împrumut bancar, având garanþie terenul care face obiectul tranzacþiei.

Creditele se acordã pentru un termen de maximum zece ani, iar perioa-

da de graþie acordatã de bãnci beneficiarului creditului poate fi de la unu la trei ani. Termenul de rambursare a creditului ºi dobânzilor aferente se stabilesc prin negociere între beneficiari ºi instituþia bancarã selectatã. Nu existã limitã de valoare în acordare a creditului, doar cã din avans nu se pot cumpãra mai mult de 1.000 de hectare de pãmânt ºi nici nu se poate depãºi plafonul de 1.000 de hectare în proprietate dupã cumpãrare.

Fermele de familie pot ºi ele cumpãra teren în aceste condiþii avantajoase, în vederea extinderii suprafeþei agricole exploatate, pentru înfiinþarea unei afaceri sau rentabilizarea ei. De altfel, în Europa, 95% dintre exploataþiile agricole sunt ferme de familie, ce aparþin persoanelor fizice, în calitate de producãtori agricoli, individuali, înregistraþi în Registrul Exploataþiilor Agricole sau înregistraþi ca PFA, întreprindere individualã sau familialã.

Reprezentanþii Camerei Agricole Timiº spun cã prin aceastã facilitate România se încadreazã în trendul european ºi chiar mondial de promovare a fermelor de familie, fiind modelul agricol cel mai rãspândit din toate

þãrile UE. În plus, mai spun ei, 2014 a fost declarat anul internaþional ONU al agriculturii familial. “Iatã cã acum existã ºi în Timiº aceastã posibilitate de achiziþionare a terenului în condiþii ceva mai avantajoase. Pânã acum, dupã 1 ianuarie, teren s-a cumpãrat mai mult de cãtre investitorii strãini, care au lichiditãþi, sau aveau condiþii de creditate mult mai avantajoase decât cele de pe plan local”, declarã Tiberiu Lelescu, vicepreºedinte al Camerei Agricole Judeþene Timiº.

Teren cumpãrat masiv în judeþ încã de anul trecut Conform informaþiilor fãcute publice de Valeriu Tabãrã, fost ministru al Agriculturii, în vestul þãrii, încã din a doua jumãtate a anului trecut, zeci de mii de hectare de teren agricol au fost cumpãrate de cãtre fonduri de investiþii care au mers la pont. Astfel, a fost cumpãrat teren agricol în Timiº, dar ºi în Arad ºi Caraº-Severin. “Nu s-a þinut seama de prevederile legale ºi s-a achiziþionat, chiar dacã legea care regle-

menta cumpãrarea nici nu apãruse. Iar fenomenul a continuat, într-o formã acutizatã, în acest an”, susþine fostul ministru.

Datele Oficiului de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã Timiº confirmã faptul cã fenomenul de cumpãrare de teren nu s-a acutizat la începutul acestui an pentru cã începuse încã din a doua jumãtate a anului trecut.

Strãinii au în posesie în momentul de faþã, în Timiº, peste 75.000 de hectare de teren agricol, dintr-un total

al terenului agricol de 520.000 de hectare. Timiºul se aflã în topul investiþiilor strãine din agriculturã, iar aici suprafaþa terenurilor arabile deþinute de cetãþeni strãini, prin firme înregistrate în România, a crescut cu aproximativ 10% în fiecare an, aratã statisticile oficiale. “Din câte ºtiu eu, italienii continuã sã aibã cea mai mare suprafaþã de teren agricol în judeþ.

Dar existã ºi proprietari austrieci, olandezi, arabi sau belgieni”, spune Tiberiu Lelescu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

actualitate

5 - 8 iunie 2014

Alþi bani publici, pentru modificarea documentaþiei plãtite ºi recepþionate de CJ Timiº pentru Intermodalul de la Remetea Mare Dovedind cã a fãcut fixaþie pentru realizarea cu orice chip a Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, Consiliul Judeþean Timiº este dispus sã plãteascã din bani publici modificarea documentaþiei pe care a plãtit-o ºi a recepþionat-o. În acest sens, la ultima rectificare bugetarã s-a votat suma de un milion de lei pentru “actualizarea” documentaþiei ºi achiziþionare de teren. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Bani în mai multe tranºe pentru aceleaºi “S.F”-uri Mai mulþi reprezentanþi ai Executivului vorbeau, recent, despre achiziþionarea de documentaþii – cu precãdere, studii de fezabilitate – care nu au mai fost folosite la nimic sau au trebuit actualizate cu alþi bani, pentru a fi utilizate mãcar parþial. Astfel, li s-a cerut companiilor de stat eficientizarea cheltuielilor, în condiþiile în care, în ultimii ani, s-au cheltuit peste 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate. “Sã încercãm sã cheltuim banii eficient. În ultimii ani s-au cheltuit 100 de milioane de euro pe studii de fezabilitate ºi multe dintre ele nu mai pot fi folosite. Eficientizarea cheltuielilor este una din principalele teme de discuþie cu companiile de stat”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu.

Tendinþa nu este doar naþionalã, fenomenul “S.F.”-urilor inutile fiind unul care se remarcã ºi pe plan local.

Primãria Timiºoara, de exemplu, este o campioanã localã la cheltuit bani pe documentaþii care nu au fost folosite vreodatã. Însã, din câte se pare, ºi Consiliul Judeþean Timiº pare sã se remarce în ultima perioadã prin acest gen de cheltuieli, un exemplu bun fiind alocarea la ultima rectificare bugetarã a sumei de un milion de lei pentru “achiziþionare de teren ºi actualizare documentaþie în vederea derulãrii proiectului «Centru Regional Intermodal

de Transport Marfa Timiºoara - Remetea Mare»”. ªi cum suma este micã în raport cu cotaþiile terenului din zonã, probabil cã ea va fi folositã în mare parte pentru “actualizarea” documentaþiei pe care CJ Timiº a mai plãtit-o ºi a mai recepþionat-o o datã.

Administraþia judeþeanã susþine cã, ulterior aprobãrii Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional Intermodal de Transport Marfã, au avut loc consultãri repetate cu reprezentanþii CFR ºi cei ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluþiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate, astfel încât acesta sã respecte atât cerinþele CFR, cât ºi pe cele ale programului de finanþare europeanã vizat pentru realizarea proiectului. În acest sens au fost elaborate câteva variante, modificate în funcþie de informaþiile ºi cerinþele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. ªi în prezent documentaþia este în proces de revizuire, deºi administraþia judeþeanã a plãtit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia sã fie conform ºi cu cerinþele CFR, ºi cu cele ale finanþatorului. Însã reprezentanþii administraþiei judeþene susþin cã sunt necesare modificãri privind pregãtirea proiectului pentru a fi depusã cererea de finanþare la termenul-limitã de 30 iunie.

Este evident cã aceste discuþii invocate acum ca motiv pentru modificarea documentaþiei ºi cheltuirea altor bani publici pe aceleaºi lucruri ar fi trebuit purtate de mult, cum, de altfel, de la început proiectul ar fi trebuit sã se adapteze rigorilor unui proiect cu finanþare europeanã.

Acelaºi termen-limitã, de 30 iunie, este invocat ºi pentru a justifica intenþia de a cumpãra terenurile necesare investiþiei. Astfel, administraþia judeþeanã vrea demararea procedurilor legale de achiziþie a terenului în suprafaþa totala de 28,5 hectare, destinatã realizãrii obiectivului de investiþie, conform studiului de fezabilitate, precum ºi certificarea la data depunerii cererii de finanþare (cel mai târziu, 30 iunie) a disponibilitãþii suprafeþei minime de zece hectare. Suprafaþã despre care oficialii

Consiliul Judeþean Timiº este dispus sã plãteascã din bani publici modificarea documentaþiei pe care a plãtit-o ºi a recepþionat-o CJ Timiº susþin cã este “afectatã de etapa I a investiþiei care face obiectul cererii de finanþare sau, dupã caz, demararea procedurilor legale pentru achiziþia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraþie de angajament cã terenul va fi pus la dispoziþia CNCFR, pentru realizarea investiþiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractãrii lucrãrilor de execuþie).”

Consilierul judeþean PDL Marius Martinescu afirmã cã invocarea datei de 30 de iunie, care trebuie respectatã pentru înaintarea documentaþiei necesare pentru obþinerea finanþãrii, este “motivul de aur”, pentru care administraþia judeþeanã pare dispusã sã aloce rapid fonduri ºi pentru actualizarea documentaþiei, ºi pentru cumpãrarea de teren. “Opinia mea este cã se minte într-o veselie. Dupã ce am cerut clarificãri legate de aceste cheltuieli fãcute din banul public, voi întreprinde demersurile legale pe care le consider necesare, vizavi de acest proiect. Cred cã interes foarte mare este ca, de fapt, CJ Timiº sã se încadreze în acest termen de 30 iunie cu achiziþionarea de teren. Mai departe, nu se ºtie ce va fi, dacã va mai fi ceva”, mai spune

Marius Martinescu.

Potrivit altor consilieri judeþeni, aceste terenuri ar putea fi cumpãrate prin metoda cea mai scumpã pentru stat. Astfel, existã Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, care reglementeazã condiþiile de expropriere pentru realizarea unor obiective de interes public, inclusiv la nivel judeþean, ºi care s-ar potrivi pentru achiziþia de teren necesar realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare.

Totuºi, CJ Timiº pare decis sã nu foloseascã aceastã lege specialã, ci Codul Civil, care nu are prevederi exprese pentru cumpãrarea de terenuri de cãtre o instituþie publicã, pentru o investiþie de interes public.

Reprezentanþii administraþiei judeþene susþin cã nu sunt obligaþi sã recurgã la expropriere ºi vãd ca un avantaj acest lucru, deºi tocmai exproprierea ar asigura un preþ foarte bun de dobândire a acestor terenuri. Ba chiar oficialii judeþeni au þinut sã meargã mai departe cu pledoaria anti-expropriere, susþinând cã aceastã metodã ar avea…

un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaþi.

cis sã-l mute la Remetea Mare, unde Statul nu are nici teren, nici documentaþii realizate ºi aprobate. Cheltuiala legatã de studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv a fost triplã, pentru cã ºi la Recaº, Statul avea teren disponibil, ºi s-a întocmit din bani publici ºi documentaþia iniþialã, iar studiul de fezabilitate nu a mai fost utilizat, dupã ce CJ Timiº a decis sã-l mute la Remetea Mare.

Oricum, motivele acestei permutãri au rãmas ºi acum neclare. Senatorul PPDD Ioan Iovescu a fãcut în acest sens o interpelare, anul trecut, în care a cerut Ministerului Transporturilor explicaþii clare. Rãspunsul a fost doar un istoric al investiþiei, care nu a lãmurit nimic.

Ca atare, senatorul timiºean a revenit cu o a doua interpelare. “Sunt total nemulþumit de conþinutul rãspunsului. Se ocoleºte cu diplomaþie un rãspuns clar la întrebãrile mele. Am cerut sã mi se spunã pe ce considerent a fost înlocuitã locaþia Recaº, aleasã în 2011, ºi pentru care s-a efectuat deja studiul de fezabilitate, care este valoarea terenurilor care urmeazã sã fie expropriate pentru locaþia Remetea Marea ºi cine va suporta contravaloarea acestora, þinând cont de faptul cã la Recaº terenul era oferit gratuit de autoritãþile locale”, ne-a declarat senatorul Ioan Iovescu.

Ministerul Transporturilor a oferit un nou rãspuns care, din nou, nu lã-

mureºte problema de fond, menþionând doar cã locaþia a fost aleasã de CJ Timiº, care va ºi suporta costul pentru terenurile de la Remetea Mare. “În anul 2012 autoritãþile publice locale au transmis conducerii Ministerului Transporturilor o adresã prin care CJ Timiº ºi partenerii locali susþin ca primã locaþie Remetea Mare, iar locaþia Recaº ca ºi locaþie de rezervã. În conformitate cu Ghidul Solicitantului pentru Programul Operaþional Sectorial Transport - Axa Prioritarã 3, terenul destinat investiþiei trebuie asigurat de cãtre autoritãþile locale”, susþine ministrul Transporturilor, Dan ªova, în rãspunsul la interpelarea senatorului Ioan Iovescu, publicat zilele trecute.

“Se minte într-o veselie. Cred cã interes foarte mare este ca, de fapt, CJ Timiº sã se încadreze în acest termen de 30 iunie cu achiziþionarea de teren. Mai departe, nu se ºtie ce va fi, dacã va mai fi ceva.”

Consilier judeþean PDL Marius Martinescu

Nelãmuriri oficiale

Ioan Iovescu

În ciuda semnalelor transmise pe diverse canale cã decizia de a realiza un centru judeþean intermodal de transport la Remetea Mare, nu la Recaº, cum se convenise iniþial, ar putea pune în pericol chiar investiþia în sine, CJ Timiº pare decis sã demareze proiectul la Remetea Mare. În acest sens, deja s-a estimat suprafaþa care ar putea fi expropriatã.

CJ Timiº este hotãrât sã suporte din bugetul judeþean exproprierea celor aproximativ 40 - 50 de hectare pe care se va amenaja Centrul Intemodal.

Dupã ce iniþial s-a convenit realizarea lui la Recaº, unde Statul avea teren disponibil, ºi s-a întocmit din bani publici ºi documentaþia iniþialã, CJ Timiº a de-

de 24 de ani un reper al cetãþii

actualitate

5 - 8 iunie 2014

5

Primarul Timiºoarei: „Sã nu-ºi închipuie cineva cã o nouã majoritate îmi va impune lucruri incorecte” l Acesta mai spune cã motivul real intenþiei PSD de a schimba majoritatea

în Consiliile Local ºi Judeþean este refuzul sãu de a face jocurile politico-financiare ale unor social-democraþi ºi ale unor sponsori ai acestora

oana.dima@timpolis.ro

Grupul consilierilor judeþeni ºi municipali ai PSD-PC, cei ai PPDD ºi consilierii municipali Bogdan Herzog, Flavius Boncea ºi Elena Wolf au semnat, zilele trecute, aºa-numitul „Protocol de colaborare administrativã ºi politicã în judeþul Timiº ºi municipiul Timiºoara”. Care, susþin semnatarii, era necesar „date fiind evenimentele politice petrecute în ultimele zile la nivel naþional, precum ºi cele la nivel local, în vederea preîntâmpinãrii unui blocaj administrativ judeþean ºi local”.

Aceºtia mai spun cã cei 20 de reprezentanþi ai PSD-PC-PPDD din cadrul Consiliului Judeþean Timiº se angajeazã ca, pânã la terminarea mandatului în 2016, sã îi susþinã pentru funcþiile de vicepreºedinþi ai CJ Timiº pe social-democratul Cãlin Dobra ºi pe reprezentantul PPDD Florian Zanfir – care ar urma sã-i ia locul liberalului Marian Vasile. Iar cei 15 reprezentanþi ai PSD-PC-PPDD-UpT din cadrul Consiliului Local Timiºoara, sã îi susþinã pentru funcþiile de viceprimari ai Municipiului Timiºoara pe social-democratul Traian Stoia ºi pe þãrãnistul Bogdan Herzog – care ar urma sã-l înlocuiascã pe liberalul Dan Diaconu.

PNÞCD ar putea exclude doi consilieri PNÞCD Timiº anunþã cã a luat în calcul excluderea din partid a celor doi consilieri, Flavius Boncea ºi Bogdan Herzog – ceea ce ar atrage ºi pierderea calitãþii lor de consilier local. Ei urmeazã, însã, sã se întâlneascã cu liderul PNÞCD Timiº, Valentin Moldovan, înaintea ºedinþei extraordinare a Consiliului Local. Acesta a declarat, miercuri, cã cei doi au semnat în nume propriu ºi în numele partidului protocolul ºi cã „orice e posibil dupã aceastã discuþie. Oricum, oricând pot fi

Nicolae Robu Foto TIMPOLIS

Grupul consilierilor judeþeni ºi municipali ai PSD-PC, cei ai PPDD ºi ai PNÞCD încearcã formarea unei noi majoritãþi ºi, în plus, înlocuirea din funcþii, înaintea finalizãrii mandatului a doi liberali, care ocupã acum funcþia de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Timiº ºi, respectiv, viceprimar al Timiºoarei. În plus, pentru funcþia de viceprimar este propus un þãrãnist despre care unele voci afirmeã cã ar fi colaborator al Vocii Rusiei. Liderul PNL Timiº, care este ºi primar al Timiºoarei, acuzã cã motivul real al acestor schimbãri este refuzul sãu de a face jocurile politicofinanciare ale unor membri din PSD ºi ale unor sponsori ai acestora.

Consiliul Local Timiºoara se va întruni în 6 iunie, în ºedinþã extraordinarã excluºi. Existã mai multe motive ºi ei ºtiu asta”.

Preºedintele PNÞCD Timiºoara, Ciprian Mihok, afirma ºi el, marþi, cã „Flavius Boncea ºi Bogdan Herzog nu recunosc partidul, la fel cum nu recunosc justiþia românã. Ce poþi sã discuþi cu astfel de oameni? O sã luãm o decizie în privinþa lor cât mai curând”. În plus, în privinþa lui Bogdan Herzog mai existã o problemã care ridicã semne de întrebare. Unele canale media îl acuzã cã este „agent de influenþã al lui Putin ºi colaborator la Vocea Rusiei”.

Pe site-ul Vocii Rusiei au apãrut, în ultima vreme, mai multe articole semnate Bogdan Radu Herzog. În cursul zilei de miercuri am încercat de câteva ori sã-l contactãm telefonic, însã, acesta nu a rãspuns.

Nicolae Robu avertizeazã: „Sã nu-ºi închipuie cineva cã o nouã majoritate îmi va impune mie lucruri incorecte” Cu o zi înainte de parafarea acestui acord, primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, aflat la Singapore, la o conferinþã a primarilor de oraºe de prim rang, declara cã a fost informat cã PSD încearcã din rãsputeri sã creeze noi majoritãþi în Consiliul Local Timiºoara ºi în Consiliul Judeþean Timiº, scoþând „la mezat” funcþiile de viceprimar, respectiv vicepreºedinte deþinute acum de liberalii Dan Diaconu, respectiv Marian Vasile.

Motivul acestor schimbãri, dã de înþeles Nicolae Robu, este faptul cã el personal, în calitate de edil, a refuzat sã facã jocurile politico-financiare ale unora din PSD ºi ale sponsorilor acestora: „ªtiu cã sunt incomod prin corectitudinea mea, prin intransigenþa mea, ºtiu cã existã mari suferinþe la unii cã

nu mai pot cãpuºa societãþile Primãriei, cã nu mai pot influenþa licitaþiile, cã nu mai pot pune mâna pe terenuri, pe clãdiri”. Edilul Timiºoarei mai spune cã, pentru PSD ºi pentru clientela sa „vorbesc doar generic, fãrã a face nominalizãri”, este de neconceput, spre exemplu, „sã nu poatã cumpãra o clãdire care costã peste 720.000 de euro cu 100.000 de euro, sã nu poatã lua pe gratis de la stat, terenuri de zeci ºi chiar sute de milioane de euro, prin HG 834, dupã ce-au luat zeci ºi zeci de clãdiri, sã nu poatã obþine lucrãri prin trucarea licitaþiilor, aºa cum au fost obiºnuiti, sã nu poatã promova oameni incompetenþi ºi de proastã facturã sub replica «ce dacã-s proºti ºi/sau hoþi, sunt proºtii, respectiv hoþii noºtri”.

Primarul Nicolae Robu atrãgea atenþia ºi PSD, ºi consilierilor tentaþi sã se lase ademeniþi de PSD cã acapararea de cãtre ei a funcþiei de viceprimar ar conduce la pierderea totalã a încrederii sale în ei ºi, prin urmare, „la luarea, imediatã, de cãtre mine – în interesul public! – a tuturor atribuþiilor semnificative ale viceprimarilor – ambilor! –, precum ºi a dreptului lor la semnaturã pe tot ce e important”. În plus mai avertiza edilul liberal al Timiºoarei, „sã nu-ºi închipuie cineva cã o nouã majoritate îmi va impune mie lucruri incorecte! La orice tentativã de incorectitudine, Procuratura, Poliþia, DNA-ul etc. vor fi sesizate prompt chiar de cãtre mine, cu plângere penalã la nivel individual pentru votanþtii de incorectitudini!”. În finalul mesajului pe care Nicolae Robu l-a transmis, marþi, din Singapore, mesaj care a fost postat ºi pe profilul sãu de Facebook, le transmitea consilierilor PNÞCD ºi PPDD cã au de optat între „o posibilã victorie de moment – extrem de sterilã, însã – ºi o construcþie solidã ºi fertilã, una aducãtoare cu sine ºi a mult doritei clarificãri ºi coagulãri ideologice, mãcar acum, în al 25-lea an de la Revoluþie (m-am adresat ºi PPDD-lui pentru cã eu con-

sider cã ce a mai rãmas din PPDD reprezintã aripa sa de dreapta, stanga fiind deja de mult absorbitã de PSD).” În privinþa social-democraþilor, Nicolae Robu a admis cã alãturi de PSD „nu ne-a ieºit bine nici PNL-ului, nici PDL-ului, nici PPDD-ului devenit decimat ºi, judecând lucrurile mai profund, nici PNÞCD-ului”, întrebânduse retoric: „Nu ne-a ajuns?!”

Marian Vasile

Primarul devoaleazã numele artizanilor „blitzkrieg”-ului Semnalul nu a avut, însã, nicio importanþã pentru consilierii vizaþi.

Care au cerut convocarea Consiliului Local Timiºoara, în ºedinþã extraordinarã, pentru data de 6 iunie, pentru schimbarea viceprimarului liberal Dan Diaconu cu þãrãnistul Bogdan Herzog.

Nicolae Robu a anunþat cã regretã poziþia consilierilor PNÞCD Flavius Boncea ºi Bogdan Herzog care au optat pentru „un promis ciolan pe care eu îl voi transforma, însã, într-un un biet oscior, sã se alieze, total anacronic, cu stânga, la solicitarea celui care a distrus respectabilul partid istoric PNÞCD ºi a þinut Timiºoara pe loc timp de 16 ani, Gheorghe Ciuhandu”, lãsând-o pradã clanurilor imobiliare þigãneºti „ºi altor jegmãnitori”.

Nicolae Robu acuzã cã artizanii acestei noi majoritãþi sunt preºedintele PSD Timiº ºi liderul administraþiei judeþene, Titu Bojin, deputatul PSD Sorin Grindeanu, fostul primar þãrãnist Gheorghe Ciuhandu, „probabil speriat de PSD pentru neregulile comise cât a fost primar”, ºi „celebrii fraþi Cristescu, neîmpãcaþi cã n-au nicio putere asupra Primãriei Timiºoarei, cu mine, ca primar”. În aceeaºi zi, 6 iunie, a fost convocat, în ºedinþã extraordinarã, ºi CJ Timiº, unde se va vota schimbarea vicepreºedintelui Marian Vasile.

Florian Zanfir

Dan Diaconu

Bogdan Herzog

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

5 - 8 mai 2014

Ana Otilia Nuþu, expert în politici de energie:

„În faþa unui eventual ºantaj energetic din partea Rusiei, producþia de gaz a României ºi capacitatea de înmagazinare sunt soluþii funcþionale, dar pe termen scurt” Preºedintele rus a semnat, zilele trecute, în Kazahstan, acordul ce vizeazã crearea unei Uniuni Economice Eurasiatice, o structurã ce se vrea un fel de contrapondere la Uniunea Europeanã. Tot de datã recentã este semnarea unui acord între Rusia ºi China, pentru livrarea gaze pe urmãtorii 30 de ani. În plus, existã o situaþie tensionatã la frontiera de Est a României. În atare condiþii, am putea face faþã unui eventual ºantaj energetic din partea Rusiei? Care ar fi, însã, costurile pe care le-ar avea de suportat România în cazul unei eventuale opþiuni nonOccident?

Am invitat-o la un dialog pe Ana Otilia Nuþu, expert în politici de energie, infrastructurã de transport ºi companii publice al asociaþiei Expert Forum ºi consultant al Bãncii Mondiale. melania.cincea@timpolis.ro

„Exisã riscul sã alunecãm uºor-uºor într-o zonã gri, din care nu ne va mai interesa sã facem reformele instituþionale” În raportul „Costurile opþiunii non-Occident”, printre ai cãrui autori v-aþi numãrat, spuneaþi cã „România ºi toatã regiunea noastrã au de ales între UE ºi Eurasia ”. Cum preºedintele rus a semnat, zilele trecute, în Kazahstan, acordul ce vizeazã crearea unei Uniuni Economice Eurasiatice, o structurã ce se vrea un fel de contrapondere la Uniunea Europeanã, care sunt punctele vulnerabile care ar putea facilita împingerea României, în viitor, spre Eurasia?

Nu se pune problema sã intrãm în Eurasia. Problema se pune dacã nu cumva, la un moment dat, vom începe sã ne bazãm mai curând pe un sprijin ipotetic, cu gaz ieftin, cu eventuale împrumuturi dinspre Est, ca alternativã la condiþionalitãþile care ne sunt puse dinspre Vest – adicã, reforma Justiþiei, austeritate bugetarã ºi responsabilitate fiscalã ºi aºa mai departe. De fapt, acesta este riscul. Nu se pune problema cã vom ajunge ca Belarus sau Kazahstan, ci sã alunecãm uºor-uºor într-o zonã gri, din care nu ne va mai interesa sã facem reformele instituþionale.

Acesta este, de fapt, principalul risc. ªi este unul important. Sã ne uitãm la cât de fragile sunt încã instituþiile antico-

rupþie ºi la cât de tare se luptã politicienii ca sã le slãbeascã sau la cât de slabã este guvernanþa fiscalã...

„Riscãm sã vorbim despre ajutor de stat ilegal” Care vor fi costurile pe care le-am avea de suportat în cazul în care România va avea aceastã opþiune non-Occident?

Dacã ne uitãm în mare la relaþiile comerciale pe care le are România, vedem cã mai mult de 80% sunt cu þãri din Uniunea Europeanã. Deci, nu existã aceastã opþiune non-Occident. Problema este cã ne e prezentatã ca o opþiune. Investiþiile chineze, investiþiile ruseºti sau gazul ieftin de la Gazprom nu reprezintã o opþiune. De exemplu, anul trecut, am discutat foarte mult despre posibilele investiþii chineze, mai ales dupã venirea oficialilor chinezi la Bucureºti ºi dupã acea megaconferinþã. Nu s-a materializat mare lucru pânã acum.

Au fost numai niºte propuneri, rãmase la stadiul de intenþie. Mai mult decât atât, acele propuneri – cele care, sã zicem, ar putea fi realizate în parteneriat cu Statul român – sunt realizabile doar în condiþiile în care, spre exemplu, am încãlca regulile privind ajutorul de stat al UE. Ceea ce nu este în regulã.

Sã fi fost puse pe stand-by din cauzã cã, la momentul vizitei delegaþiei chineze, Guvernul României a manifestat o opacitate totalã în privinþa obligaþiilor pe care Statul român le-ar avea în contrapartida investiþiilor de circa zece miliarde de euro, promise a veni dinspre partea chinezã?

Exact. În termeni buxellezi, aceastã stare de fapt s-ar traduce prin ajutor de stat ilegal. De exemplu, la un moment dat, s-a zvonit cã disponibilitatea chinezilor de a investi în Tarniþa ar exista în mãsura în care chinezii ar primi niºte informaþii, care nu ar fi disponibile altora, despre alte investiþii în energia hidro. Or, asta este echivalent cu a da o subvenþie nejustificatã unor investitori din China, în detrimentul altor posibili investitori din Europa.

„Existã riscul întreruperii tranzitului de gaze” Spuneaþi, în acelaºi raport, cã, în contextul ameninþãrii dinspre Est, þara noastrã se poate aºtepta nu doar la politici populiste ºi la naþionalism economic anti-european, ci ºi la o nouã crizã a gazului. Ce mij-

de 24 ani un reper al cetãþii

loace avem la îndemânã pentru a le putea preveni?

Existã douã tipuri de risc imediat, în urmãtoarele câteva luni, în ceea ce priveºte aprovizionarea cu gaz de care noi, europenii, suntem cel mai dependenþi de Rusia. În primul rând, date fiind neînþelegerile contractuale dintre Ucraina ºi Rusia – a se vedea scandalul pe tema datoriilor pe care Rusia considerã cã Ucraina le-ar avea faþã de ea, aspect infirmat de Ucraina – se poate întâmpla sã se întrerupã tranzitul de gaze. Apoi, existã riscul ca Rusia, în eventualitatea în care UE reuºeºte sã se coalizeze ºi sã-i impunã niºte sancþiuni economice, sã spunã: „Nu mai dãm Europei niciun pic de gaz, nici prin North Stream, nici prin conductele din Belarus, nici prin conducta din Ucraina”. Aceastã cea de a doua variantã mie mi se pare improbabilã, pentru cã ºi Rusia este foarte dependentã de expoturile cãtre Europa, aºa cum Europa este dependentã de importurile de gaz din Rusia.

„O soluþie ar fi ca statele UE sã devinã mai bine interconectate” Totuºi, Rusia nu va mai fi atât de dependentã de livrarea de gaz spre Europa. Zilele trecute, a semnat cu China un acord pentru livrarea gaze pentru urmãtorii 30 de ani.

E clar cã Rusia are acum o alternativã ºi, în loc sã exporte 69% din producþia de gaz cãtre Europa, o parte o va exporta Chinei. Dar acesta nu e un proiect aplicabil înainte de 2018.

Revenind la România, pentru noi, pe termen scurt, nu este aºa o problemã mare, pentru cã avem producþie internã. Amintiþi-vã cã am mai fost în aceeaºi situaþie, timp de douã sãptãmâni, în 2009, când a fost întrerupt total importul de gaze prin Ucraina, de la Gazprom. Atunci, soluþiile la care am apelat a fost sã creºtem producþia internã – noi o avem spre deosebire, de exemplu, de Bulgaria –, sã reducem consumul pentru unele capacitãþi de producþie de îngrãºãminte ºi sã folosim combustibili alternativi, gen pãcurã.

Deci, pe termen scurt, am avea soluþia asta, iar pentru noi chiar ar fi ceva mai uºor decât pentru þãrile din jur.

Dar mie mi se pare cã acum avem o mizã mai importantã. Europa încearcã sã aibã o poziþie comunã faþã de Rusia ºi spune cã toate contractele care se vor încheia de acum încolo între companii din Europa ºi Gazprom sã se facã numai cu aprobarea Comisiei Europene, pentru ca piaþa unicã europeanã sã înceapã sã funcþioneze.

Lucru care, într-adevãr, ar echilibra puþin balanþa de putere dintre cumpãrãtor ºi vânzãtor – nu am mai depinde de un monopol ºi am avea ºi noi o putere coalizatã de cumpãrãtori.

Pe termen lung, cred cã o soluþie ar fi ca statele UE sã devinã mai bine interconectate. Asta ar fi o soluþie aplicabilã peste doi - trei ani ºi care ar face urmãtorul lucru: sã zicem cã avem douã þãri apopiate, una, þara A, primeºte gaz de la Gazprom, la un preþ de 500, þara B, care e vecina, primeºte cu 100. În asta constã puterea arbitrarã a Gazprom-ului, cã reuºeºte sã discrimineze între pãrþi ºi sã ºantajeze fiecare þarã în parte. Dacã þara A ºi cu þara B ar fi foarte bine interconectate ºi nu ar exista nici restricþii contractuale, cum face Gazprom-ul acum, sã spunã fiecãrei þãri cã gazul respectiv nu poate fi revândut, atunci, þara care cumpãrã cu 500 ar putea cumpãra de la þara care îl achiziþioneazã cu 100. ªi, la un moment dat, piaþa aceasta foarte bine interconectatã ajunge, de facto, sã funcþioneze ca un singur cumpãrãtor. Cred cã aceasta este soluþia pe termen mediu, sã se interconecteze cât mai bine þãrile din Europa Centralã, în primul rând, iar apoi, cu vestul Europei, astfel încât toatã lumea sã aibã acces la rezervele din toate statele membre ºi la pieþele din toate statele membre.

Dacã, în iarnã, de exemplu, ne-am trezi puºi în faþa unui posibil ºantaj energetic al Rusiei, pe o perioadã mai lungã – câteva luni sau un termen nedeterminat –, am putea reacþiona eficient? Luãm în calcul faptul cã, acum, situaþia este diferitã de cea din anul 2009 – existã conflictul din Crimeea, existã semnat, cu datã recentã, acordul care consfinþeºte înfiinþarea Uniunii Eurasiatice ºi, mai avem, tot de datã recentã, acordul

dintre Rusia ºi China, prin care China va cumpãra o parte din producþia de gaz a Rusiei.

Cred cã da. Acum, sigur, dacã vom avea o iarnã grea, vor fi niºte probleme. Însã, repet, problema este mai micã la noi decât în alte þãri. ªantajul pe care îl poate face Rusia þine foarte mult de gradul de vulnerabilitate al fiecãrui stat membru, cu care negociazã unilateral, din cadrul UE. Noi am avea posibilitatea sã ajutãm Bulgaria, care acum este foarte tentatã sã cedeze ºantajului Rusiei, sã spunã „Da, semnez SouthStream pentru cã nu am alternativã, nu am nici producþie internã de gaz, nu am nici capacitate de înmagazinare, nu am nici alternativã de import”.

Teoretic, România ar putea accesa o conductã de tranzit care aparþine Transgazului ºi nu neapãrat sã ne apucãm sã exportãm, însã la momentul respectiv Bulgaria va avea douã alternative: ºi Gazprom, ºi gazul din România, iar atunci, Rusia nu ºi-ar mai putea permite sã ºantajeze unilateral o þarã. În cazul nostru, producþia internã ºi depozitele de înmagazinare reprezintã o soluþie care mai poate funcþiona anul acesta, mai poate funcþiona urmãtorii cinci ani. Se pune problema ce se întâmplã dacã România nu descoperã alte rezerve, nu face alte explorãri, în urmãtorii cinci - zece ani, când resursele acestea vor începe sã se epuizeze?

De aceea este foarte important ca, acum, sã ne uitãm la ce e în Marea Neagrã, sã vedem dacã avem gaz de ºist – nu înseamnã cã ne vom apuca nepãrat sã exploatãm, nici nu ºtim dacã existã resurse exploatabile de gaze de ºist. Dar mi se pare important sã nu excludem apriori ideea aceasta, doar pentru cã apare o presiune publicã sã blocãm gazele de ºist sau, dimpotrivã. Acest aspect ar trebui discutat raþional ºi ar trebui sã punem în echilibru costurile ºi beneficiile. (continuare în pag. 7)

special

„Sunt pentru explorarea ºi exploatarea gazelor de ºist, dar nu la orice cost ºi nu cu orice risc”

Comisia Europeanã anunþa, la sfârºitul anului trecut, cã acordurile pentru construcþia gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaþia ºi Austria, încalcã legislaþia UE ºi trebuie renegociate de la zero. Ce se mai ºtie despre proiectul rival al South Stream, Nabucco?

Nabucco a cam murit anul trecut. În vara anului trecut a fost aleasã alternativa la el. Dacã Nabucco ar fi mers prin centrul ºi estul Europei, acum se merge pe o variantã care sã treacã prin sudul Europei. Am spus „a cam murit” pentru cã, deºi nu e mort pe hârtie, de facto e mort, pentru cã nu existã suficiente resurse de gaz. Oricum, Nabucco era foarte scump ºi destul de riscant.

7

Rapoarte de activitate obligatorii, devenite opþionale în administraþia localã l

Lipsã la inventarul dãrilor de seamã ale aleºilor locali

Nu doar unele instituþii au probleme legate de respectarea obligativitãþii publicãrii raportului anual de activitate, prezentând rapoartele, dacã le mai prezintã, cu decalaje de trei patru ani. Un studiu recent al ProDemocraþia Timiºoara aratã cã ºi o serie de consilieri locali ºi judeþeni au aceeaºi problemã, care „uitã” cã au obligaþia de a prezenta anual rapoarte de activitate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Constatãri interesante Clubul Timiºoara al Asociaþiei Pro Democraþia a realizat în perioada septembrie 2013 - mai 2014 o evaluare a modului în care consilierii locali timiºoreni ºi consilierii judeþeni ºi-au raportat activitatea din prima jumãtate a mandatului: respectiv anii 2012 - 2013.

Cadrul legal al acestei cercetãri îl constituie articolul 51al Legii administraþiei publice locale, actualizate în 2013, care spune cã “fiecare consilier local, precum ºi viceprimarul sunt obligaþi sã prezinte un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului.” Din corespondenþa purtatã cu executivul Consiliului Local, surprizele nu au întârziat sã aparã. Astfel, reprezentanþii APD au aflat cã pentru anul 2012 un singur consilier local, liberalul Vasile Ruºeþ, a întocmit raport de activitate.

Cât despre anul 2013, situaþia stã ºi mai prost. “Vã aducem la cunoºtinþã cã, pentru anul 2013, pânã în acest moment, consilierii locali nu au depus rapoarte de activitate”, se menþioneazã, cu sinceritate, în rãspunsul Primãriei.

Lucrurile nu stau bine nici la Con-

siliul Judeþean. “Am primit din partea CJ Timiº o situaþie conform cãreia media de depunere a rapoartelor aleºilor judeþeni pentru anii 2012 ºi 2013 este de 80%”, spun reprezentanþii ProDemocraþia. Ca urmare a constatãrii acestei stãri de fapt, aceºtia s-au adresat Consiliului Local Timiºoara, Prefecturii Timiº ºi conducerilor filialelor municipale ale partidelor cu solicitãri care sã contribuie la ameliorarea comunicãrii dintre aleºi ºi cetãþeni în ceea ce priveºte raportarea activitãþii desfãºurate în interesul comunitãþii locale. “Din câte ºtiu, pânã acum nu ni s-a comunicat cã s-ar fi luat mãsuri concrete pentru determinarea consilierilor locali sã îºi depunã aceste rapoarte de activitate, conform legii.

Nu este normal ca în 2012 sã-ºi depunã raport de activitate un singur consilier local, iar în 2013 niciunul”, ne-a declarat Marius Matichescu, preºedintele Clubului APD Timiºoara.

Rapoarte de activitate complete ºi corecte, cerute Primãriei Timiºoara ProDemocraþia a cerut Primãriei Timiºoara introducerea în textul Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare a Consiliului Local Timiºoara a unei referiri exprese la obligativitatea raportãrii anuale a activitãþii de cãtre aleºii locali. Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor aleºilor, referirea sã cuprindã ºi un inventar minimal de subiecte pe care sã le aibã în vedere consilierii în momentul în care îºi redacteazã rapoartele.

Printre acestea se numãrã prezenþa în plen ºi pe comisii (numãr, procentaj prezenþã), inventarul de proiecte iniþiate ºi soarta lor privind trans-

Foto TIMPOLIS

Înþeleg cã aþi fi „pentru” la aceastã alternativã la gazul rusesc care ar putea fi gazele de ºist.

Nu la orice cost, nu cu orice risc. Riscul cel mare e reprezentat nu atât de faptul cã nu ar exista reglementãri bune, ci cã sunt reglementatori vulnerabili, care ar putea ceda în faþa corupþiei. Aceasta este o îngrijorare absolut legitimã din partea publicului român. La fel, trebuie sã te gândeºti foarte bine cum faci ca ºi comunitatea localã sã beneficieze de acest lucru. Comunitatea localã, care este cea mai afectatã de explorare sau, mai târziu, de exploatare, nu câºtigã deocamdatã mai nimic, pentru cã toate redevenþele se duc la bugetul de stat.

Acestea sunt lucruri pe care ar trebui sã le discutãm: cum facem reglementãrile de mediu pentru gazul de ºist, cum împãrþim banii colectaþi între bugetul central ºi bugetele locale, ce costuri de mediu sunt, ce riscuri ºi cum ar putea fi ele reduse?

Dar ºi la acest capitol nu suntem chiar deschizãtori de drumuri.

Avem exemplul Poloniei, unde, se pare, nu se descoperã suficiente resurse cât se aºteptau la început.

Pe partea de reglementare sunt, însã, cu doi - trei ani înaintea noastrã ºi avem ce învãþa de acolo.

5 - 8 iunie 2014

formarea în hotãrâri de Consiliu (numãr, nume, eventual text proiect ºi documente conexe), numãrul de interpelãri adresate executivului în ºedinþele de plen ºi numãrul total de amendamente propuse proiectelor de hotãrâri de consiliu supuse dezbaterii din plen ºi din comisii, activitãþile de consultare colectivã cu cetãþenii desfãºurate (în teritoriu sau în cadrul dezbaterilor publice organizate în baza legii transparenþei decizionale în administraþia publicã), statistici privind audienþele realizate (relaþia cu cetãþeanul în comunitate ºi la sediul instituþiei sau al partidului) si programul regulat de audienþe, cursuri de formare relevante pentru calitatea de consilier local la care a participat în anul respectiv (specificând organizatorul, domeniul de specializare, data ºi durata), delegaþii ºi vizite de schimb de experienþã la care au luat parte (localitatea, þara, instituþiile vizitate, tema schimbului de experienþã, concluzii/propuneri rezul-

tate, dacã au realizat rapoarte privind deplasãrile Statutului aleºilor locali, copii dupã aceste rapoarte), precum ºi participarea la evenimente de interes public organizate de CLT ºi organizaþii ale societãþii civile (specificând instituþia organizatoare, tema evenimentului, data). Doar cu aceste elemente, alegãtorii timiºeni ar putea ºti cu precizie cu ce s-au ocupat reprezentanþii lor, trimiºi sã-i reprezinte în Consiliul Local.

Totodatã, reprezentanþii APD au cerut Prefecturii Timiº sã realizeze o verificare la nivelul Consiliului Local Timiºoara, legatã de obligativitatea depunerii rapoartelor de activitate: “Vã rugãm sã realizaþi demersurile care vã sunt în putere pentru a corecta aceastã stare de fapt. Dincolo de aspectul strict legal, lipsa practicii de raportare constantã a activitãþii aleºilor locali în faþa cetãþenilor – ale cãror interese trebuie sã le reprezinte – poate reflecta un deficit de democraþie la nivelul comunitãþii locale timiºorene”.

Probleme nu doar cu rapoartele consilierilor La Primãria Timiºoara existã probleme nu doar cu rapoartele unor consilieri, ci ºi cu cele ale unor servicii din subordine. La Serviciul Juridic, de pildã, dacã victoriile notabile în instanþã sunt consemnate, din raportul pe anul trecut lipsesc ca, de altfel, ºi în ultimii ani, situaþiile legate de raportul proceselor pierdute ºi câºtigate. Aceasta, deºi chestiunea a interesat ºi consilierii locali. Reprezentanþii grupului de consilieri locali al PDL spuneau, în acest context, cã au sesizat existenþa unui numãr foarte mare de procese ºi au solicitat, într-o intervenþie formulatã în Consiliul Local, sã se prezinte o situaþie cu numãrul exact de procese în care e implicatã instituþia, precum ºi o situaþie cu numãrul de acþiuni pierdute ºi câºtigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai relevantã. Consilierii spun cã s-a fãcut aceastã solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primãriei în anumite litigii, dar, din pãcate, nu s-a primit niciun rãspuns la cererea lor. În raportul anual, Compartimentul

de Control al Municpalitãþii susþine cã are activitate, însã în acest document fãcut public de Primãrie nu sunt precizate nici rezultatele concrete ale acþiunilor de control, nici neregulile constatate.

Foarte relevant nu este nici raportul pe anul trecut al Compartimentului de Control al Primãriei Timiºoara, care susþine cã a soluþionat în 201.3 18 sesizãri repartizate de primarul Timiºoarei, care “se referã în principal, dar fãrã a se limita la acestea, la nemulþumiri ale cetãþenilor cu privire la modul în care le-au fost rezolvate solicitãrile de cãtre compartimentele de specialitate din cadrul Primãriei Timiºoara ºi/sau conþin reclamaþii la adresa acestora.” Aceste sesizãri au vizat lucrãri de construcþii ºi autorizarea acestora, modul de soluþionare a sesizãrilor în cadrul instituþiei, probleme legate de imobile, mãsurile dispuse de Direcþia Poliþiei Locale ºi lucrãri de reabilitare termicã. În urma acestor verificãri, spun inspectorii Primãriei, în situaþiile în care sesizãrile cetãþeni-

lor s-au dovedit a fi îndreptãþite, au fost luate mãsuri pentru înlãturarea deficienþelor, “urmãrindu-se soluþionarea problemelor, context în care au fost transmise atenþionãri de naturã organizatoricã la nivelul instituþiei, pentru a contribui la îmbunãtãþirea pe viitor a activitãþii, dar ºi pentru a preîntâmpina pe viitor repetarea situaþiilor de natura celor sesizate.”

Inspectorii Municipalitãþii mai spun cã, în cazurile în care, în urma desfãºurãrii acþiunilor de verificare, sa constatat cã anumiþi funcþionari publici nu ºi-au îndeplinit atribuþiile de serviciu, au fost luate mãsurile necesare pentru sesizarea Comisiei de Disciplinã, însã nu dau nume concrete.

De asemenea, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat, la solicitarea primarului Nicolae Robu, 13 controale tematice atât la entitãþile subordonate Consiliului Local – Colterm SA, Drumuri Municipale Timiºoara SA, Aquatim SA, ACS Poli, Casa de Culturã a Municipiului Timiºoara –, cât ºi la structuri ce þin de Primãrie –

Direcþia Tehnicã, Direcþia Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse, Direcþia Dezvoltare, Direcþia de Mediu, Direcþia Economicã, Direcþia de Asistenþã Socialã Comunitarã. În raportul anual al Compartimentului de Control, se menþioneazã, în aceiaºi termeni vagi, cã, în urma acestor verificãri, a fost prezentatã o situaþie generalã actualizatã a entitãþilor controlate, fãcându-se referire atât la realizãrile acestora, cât ºi la problemele cu care acestea se confruntã, “au fost dispuse mãsuri pentru îndepãrtarea disfuncþiilor identificate, organizatorice ºi de altã naturã, în vederea asigurãrii pe viitor a unei funcþionãri mai eficiente ºi eficace a acestor entitãþi”. ªi în termeni la fel de generaliºti, se mai spune cã, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat “ cercetarea disciplinarã prealabilã atât în cazul faptelor ce constituie abatere disciplinarã sãvârºite de personalul contractual al Primãriei Municipiului Timiºoara, cât ºi în cazul funcþionarilor publici din cadrul instituþiei.”

de 24 ani un reper al cetãþii

8

5 - 8 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

5 - 8 iunie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

5 - 8 iunie 2014

Previziuni sumbre pentru piaþa europeanã a muncii

Declinul demografic dã peste cap planurile angajatorilor Conform unor studii recente realizate pe plan european, viitoarea piaþã europeanã a forþei de muncã va fi afectatã grav de o crizã a forþei de muncã, din cauza declinului demografic. Aceste tendinþe, de imposibilitate a gãsirii unor angajaþi pentru anumite domenii, se întrevãd deja ºi pe plan local.

de Eurofound, divizia de cercetare a UE, aratã cã, în pofida recesiunii, aproape 40% din companii au anunþat cã întâmpinã dificultãþi în a gãsi angajaþi cu aptitudini potrivite, comparativ cu 37%, în 2008, ºi 35%, în 2005.

Criza forþei de muncã, remarcatã ºi pe plan local

mircea.pavelescu@timpolis.ro

“Vânãtoarea” de angajaþi se va acutiza pe plan european ªeful Direcþiei Generale Afaceri Interne a Reprezentanþei Comisiei Europene, Dragoº Tudorache, a invocat zilele trecute mai multe studii potrivit cãrora, din cauza declinului demografic, UE va intra în crizã din punct de vedere al forþei de muncã, în 20 - 30 de ani. Dragoº Tudorache a explicat, cu ocazia evenimentului intitulat “O Europã deschisã ºi sigurã: transformarea obiectivelor în realitate”, organizat la sediul Reprezentanþei CE în România, cã UE are nevoie de forþã de muncã din exterior ºi cã ar trebui realizatã o hartã a ofertelor de lucru la nivelul spaþiului comunitar. În acest mod, spune el, s-ar putea obþine ºi o scãdere a migraþiei ilegale care a condus la succesul politic al unor partide cu caracter extremist, în mai multe state UE. “Trebuie sã identificãm

Gãsirea unui muncitor bine pregãtit este o acþiune tot mai dificilã, în toatã Europa domeniile în care avem nevoie de forþã de muncã din exterior. Poate sã parã paradoxal, ºomajul este acum de 20 la sutã, dar existã studii care relevã faptul cã, în 20 - 30 de ani, vom avea o problemã pe piaþa muncii din Europa, din cauza declinului demografic”, a afirmat Dragoº Tudorache. În majoritatea statelor europene, Microsoft, PayPal, Fujitsu ºi multe alte companii de top au anunþat cã în acest

an îºi accelereazã investiþiile, creând mii de locuri de muncã. Totuºi, dincolo de aceste intenþii, de naturã sã dea speranþe, existã o problemã legatã de numãrul redus al celor care sunt calificaþi pentru posturile cãutate de aceste companii de top. Dupã o crizã economicã de cinci ani, aceasta este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntã majoritatea þãrilor europene. Sute de mii de oameni care ºi-au

pierdut locurile de muncã ºi mulþi tineri care se alãturã forþei de muncã descoperã cã nu au pregãtirea necesarã pentru uriaºul numãr de locuri de muncã bazate pe inovaþie ce apar pe continent. În jur de douã milioane de locuri de muncã din UE rãmân neocupate, un numãr aproximativ neschimbat faþã de 2010, potrivit Eurostat. Un studiu publicat în noiembrie anul trecut

În Timiº nu pare sã se remarce aceeaºi crizã de personal înalt calificat despre care se vorbeºte la nivel european. Paradoxal, raportat strict la oferta de locuri de muncã publicatã de Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, pare sã fie mai degrabã nevoie de locuri de muncã pentru personal calificat cu studii medii, existând extremdepuþinelocuridemuncãdisponibile pentru absolvenþii de studii superioare.

“Oferta de locuri de muncã este în uºoarã creºtere pe plan local, cu 20 30 de locuri de muncã în plus de la o sãptãmânã la alta. Sunt sectoare precum cel de construcþii sau automotive sau confecþii textile în care se cautã constant personal în Timiº”, afirmã Simona Potîng, consilier Eures în cadrul AJOFM Timiº .

Totuºi, salarizarea în aceste sectoare nu este tentantã ºi, ca atare, sunt absolvenþi sau persoane apte de muncã care preferã sã stea în ºomaj decât sã accepte posturi pe care le considerã sub nivelul salarial aºteptat.

25 de milioane de euro pe an, bani europeni pentru programele de vaccinare Pentru a îmbunãtãþi sãnãtatea a milioane de persoane din þãrile în curs de dezvoltare, Uniunea Europeanã va majora cu peste 100% finanþarea pentru programele de vaccinare ºi imunizare derulate la nivel mondial. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Plafon de fonduri dublat În fiecare an, 1,5 milioane de copii mor din cauza unor boli care ar fi putut fi prevenite prin vaccinare.

Acesta este motivul pentru care UE va acorda pentru prevenþie, pentru perioada 2014 - 2020, fonduri în valoare de 25 de milioane de euro pe an, faþã de zece milioane cât a acordat în anii anteriori.

Cu ajutorul acestora, Alianþa GAVI, organizaþie nonprofit al cãrei obiectiv este sã creascã accesul la vaccinare, va lupta sã protejeze populaþia împotriva bolilor mortale care afecteazã cele mai sãrace þãri din lume.

Organizaþia reprezintã toþi actoriicheie implicaþi în programe de imunizare la nivel mondial, de la Guverne donatoare ºi autoritãþi din domeniul sãnãtãþii, pânã la reprezentanþi ai societãþii civile, ai industriei vaccinurilor ºi ai unor companii private.

Ajutorul se acordã în funcþie de nevoile specifice ale fiecãrei þãri. Bazându-se pe forþa membrilor sãi, alianþa GAVI poate agrega cererea pentru fiecare þarã, garantând astfel o finanþare predictibilã, pe termen lung.

Aceastã practicã duce ºi la scãderea preþurilor, ceea ce înseamnã cã vaccinurile pot ajunge la un numãr ºi mai mare de copii. Þãrile din Africa, Pacific ºi Caraibe primesc aproape douã treimi din finanþarea disponibilã. Datoritã unor donatori ca UE, aproape jumãtate de miliard de copii au fost vaccinaþi începând din anul 2.000 ºi au fost salvate circa ºase milioane de vieþi.

Alianþa GAVI finanþeazã 11 vaccinuri, inclusiv pe cele împotriva bolii pneumococice ºi infecþiei cu rotavirus, principalele cauze ale pneumoniei ºi diareei care pot fi prevenite prin vaccinare, precum ºi vaccinul împotriva papiloma virusului uman, care cauzeazã cancerul de col uterin.

Pentru a îmbunãtãþi condiþiile generale ºi pentru a pune bazele unor sisteme sanitare eficiente ºi durabile în þãrile în curs de dezvoltare, UE acþioneazã ºi în alte sectoare ale sãnãtãþii, cum ar fi nutriþia, apa ºi salubrizarea ºi siguranþa rutierã. Începând din 2004, sprijinul oferit de UE a fãcut posibilã vaccinarea împotriva rujeolei a 18,3 milioane de

de 24 de ani un reper al cetãþii

copii cu vârsta sub 1 an ºi, de asemenea, au fost construite, renovate sau echipate peste 8.500 de centre medicale ºi s-au efectuat 17 milioane de consultaþii în domeniul sãnãtãþii reproducerii.

Vaccinul împotriva papiloma virusului, încã privit cu scepticism în România În România, campanii de vaccinare precum cele derulate de Alianþa GAVI, împotriva papiloma virusului uman, care cauzeazã cancerul de col uterin, continuã sã fie privite cu scepticism, din cauza riscurilor aferente sau a unei infomãri necorespunzãtoare.

O statisticã realizatã la Anadolu Medical Center, din Istanbul, unde se trateazã anual în jur de 1.500 de români, aratã cã România este pe locul I în Europa la decese prin cancer de col uterin. Chiar dacã aceastã maladie ar putea fi prevenitã prin vaccinare, puþine femei se imunizeazã. În Timiº, maximum 400 de femei se vaccineazã anual împotriva acestei boli. Aceasta deºi cancerul de col uterin face noi ºi noi victime. Anual, în þarã, sunt diagnosticate cu aceastã formã de cancer peste 3.400 de femei. În Timiº, anual

sunt depistate 80 de cazuri noi de cancer de col uterin.

Medicul timiºorean Georgeta Rus, care este ºi consilier judeþean, din partea PDL, spune cã, din partea pãrinþilor, vede o reticenþã legatã de vaccinare. “ªi, deºi mulþi medici au salutat introducerea pe piaþa româneascã a acestui tip de vaccine, nu au putut nega nici raportãrile legate de efectele adverse. În plus, vaccinarea nu asigurã o protecþie totalã împotriva

acestui tip de cancer. Din punctul meu de vedere, aceastã campanie de vaccinare reprezintã, oricum, o cheltuialã prea mare în raport cu programe de prevenire, de igienã ºi de educaþie sexualã derulate în instituþiile de învãþãmânt. Niciodatã aceste programe de prevenire ºi informare nu au costat cât o campanie de vaccinare, în privinþa cãreia au existat mereu suspiciuni, legate de comisioane”, mai spune Georgeta Rus.

special

5 - 8 iunie 2014

11

16.600 de familii de timiºeni s-au debranºat de la sistemul de încãlzire centralizatã Raportul centrale termice - sistem centralizat de termoficare rãmâne greu de stabilit în urmãtorii ani, din cauza calendarului de scumpire a preþului gazelor livrate populaþiei l

Colterm contraatacã cu propriile calculi

Debranºarea de la sistemul centralizat de termoficare a devenit, în Timiº, în ultimii ani, o activitate obiºnuitã Conform unui studiu recent al unui producãtor de centrale termice, în Timiº, în ultimii trei ani, peste 17.700 de familii au “fugit” din sistemul centralizat de termoficare. Totuºi, pe viitor raportul centrale termice sistem centralizat de termoficare rãmâne greu de anticipat.

Calendarul de scumpire a preþului gazelor livrate populaþiei ar putea influenþa semnificativ opþiunile legate de termoficare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Timiºorenii, încã atraºi de varianta încãlzirii cu centrale termice Conform unui studiu al unui producãtor de centrale termice, fãcut public zilele trecute, Timiºul se aflã pe una dintre primele poziþii în topul judeþelor cu cele mai multe debranºãri de la sistemul centralizat de încãlzire din ultimii trei ani, numai în Timiºoara peste 16.600 de familii alegând un sistem individual de încãlzire. „La nivel naþional, judeþul Timiº se aflã pe poziþia a treia, dupã Iaºi ºi Galaþi, din punct de vedere al numãrului de debranºãri de la sistemul centralizat de încãlzire din ultimii 3 ani.

Astfel, peste 17.700 de familii au ales un sistem propriu de încãlzire, dintre aceºtia peste 16.600 provenind din municipiul Timiºoara”, au declarat reprezentanþii companiei producãtoare de centrale termice.

Potrivit analizei, CET-urile din Timiº au pierdut un numãr ridicat de abonaþi din cauza problemelor de furnizare a agentului termic, dar ºi din cauza dorinþei tot mai mare a locuito-

rilor de a fi independenþi ºi de a avea un confort sporit. “În acest moment, în judeþul Timiº, mai sunt active doar douã CET-uri – Colterm, ce deserveºte oraºul Timiºoara (69.053 de abonaþi la 31 decembrie 2013), ºi CL Lovrin (54 de abonaþi la 31 decembrie 2013), pentru oraºul cu acelaºi nume, singurul punct termic din Sânnicolaul Mare fiind desfiinþat la finele anului 2013, conform datelor furnizate de ANRSC”, au mai precizat reprezentanþii societãþii care a realizat studiul.

Aceºtia au subliniat cã, raportat la situaþia din ultimii 11 ani, Timiºul a pierdut 35% dintre abonaþii la sistemul centralizat de încãlzire. Potrivit recensãmântului din 2002, aici existau 106.324 de apartamente branºate la CETuri, pentru ca la finele anului 2013 sã fie 69.107, majoritatea în Timiºoara.

“Analizând doar situaþia din municipiul Timiºoara, în ultimii 11 ani Colterm a pierdut puþin peste 28.000 de abonaþi. Dintre aceºtia, peste 16.600 au luat decizia de debranºare în ultimii 3 ani”, au mai spus oficialii aceleiaºi companii. Conform acestora, numãrul debranºãrilor în Timiº, ºi în special în Timiºoara, va continua sã creascã, tot mai multe persoane dorindu-ºi independenþã termicã ºi un confort sporit pe toatã perioada anului. „Timiºorenii înþeleg cã prin optarea pentru o instalaþie individualã pot avea mult mai uºor control asupra costurilor, mai ales în lunile de iarnã”, au precizat reprezentanþii companiei.

Analiza mai aratã cã, odatã cu debranºarea de la sistemul centralizat de încãlzire, o pondere importantã din familiile din judeþu a ales instalarea unei centrale termice de apartament pe gaz. „În cazul instalãrii unei centrale termice de apartament pe gaz, investiþia medie în instalaþia completã este cuprinsã între 4.500 - 7.000 lei,

cost ce diferã în funcþie de numãrul de camere ºi nivelul de dotare al acesteia (radiatoare, þeavã, accesorii, montaj), dar ºi de tipul centralei (convenþionalã/în condensare)”, susþin reprezentanþii companiei ce a fãcut public studiul legat de situaþia localã a debranºãrilor de la sistemul centralizat de termoficare.

Conform acestora, o economie suplimentarã la factura lunarã poate fi realizatã prin instalarea unei centrale termice în condensare care are un randament de pânã la 108% oferind o reducere a consumului de gaz de pânã la 35%. Acest tip de centralã reprezintã o inovaþie tehnologicã aplicatã generatoarelor de cãldurã, fiind mult mai performantã comparativ cu un model de centralã convenþionalã.

Calculele mai aratã, de asemenea, cã în funcþie de tipul de centralã ales – convenþionalã sau în condensare – investiþia, în cazul unui apartament de douã camere cu o suprafaþã de 60 mp din Timiºoara, poate fi recuperatã în circa ºase ani, în condiþiile menþinerii costului actual al gigacaloriei. “Previziunile noastre aratã cã preþul de furnizare al Gcal. s-ar putea majora în urmãtoarea perioadã, autoritãþile locale nemaiputând sã susþinã întreaga subvenþie. În acest caz, amortizarea investiþiei se poate realiza chiar ºi mai repede”, au estimat reprezentanþii companiei.

Conform aceleiaºi analize, un timiºorean poate economisi într-un an peste 900 de lei dacã opteazã pentru instalarea unei centrale termice întrun apartament de 2 camere, cu o suprafaþã medie de 60 de metri pãtraþi.

Astfel, dacã pentru gigacaloria primitã de la Colterm un timiºorean plãteºte 252 de lei, iar pentru cea produsã de o centralã termicã electricã - 553 de lei, în cazul unei centrale termice pe gaz costul ajunge la doar 150 de lei.

Cu sau fãrã legãturã cu aceste studii, Colterm a adus în faþa timiºorenilor propriilor calcule, care aratã cã, în perspectiva aplicãrii calendarului de scumpiri ale gazului livrat populaþiei, pânã în 2018 preþul gazului trebuind aliniat cu cel practicat pe plan european, sistemul centralizat de termoficare ar asigura facturi mai mici pentru agentul termic.

Astfel, într-o comparaþie a costurilor pentru obþinerea energiei termice în sistem centralizat în raport cu costurile cu centralã termicã de apartament, reprezentanþii Colterm aratã cã dacã în 2013 factura anualã totalã la încãlzire pentru un timiºorean care deþine centralã termicã este de 2.526 de lei (luându-se în calcul ºi amortizarea centralei pe o perioadã de zece ani), în raport cu 2520 de lei – preþul plãtit de timiºorenii din sistemul centralizat de termoficare, în 2016 factura anualã plãtitã de cei cu centrale va fi de 3250 de lei, în raport cu timiºorenii rãmaºi la Colterm, care vor plãti doar 2.976 de lei. În fine, în 2018, estimeazã reprezentanþii Colterm, din cauza aplicãrii totale a calendarului de scumpire a gazelor, timiºorenii cu centralã vor plãti anual pentru cãldurã suma de 4.094 de lei, în raport cu 3.482 – factura anualã plãtitã de cei rãmaºi în sistemul centralizat de termoficare al Colterm. În plus, Colterm a prezentat ºi dezavantajele optãrii pentru fiecare tip de sistem. În cazul centralelor termice,

se menþioneazã ca dezavantaje durata de viaþã limitatã (de circa zece ani), dependenþa de un singur combustibil – respectiv gazele naturale, riscul de explozie ºi asfixiere ºi, ca efecte negative colaterale – zgomotul ºi poluarea urbanã. Reprezentanþii Colterm spun însã cã, dacã în cazul sistemului centralizat durata de utilizare este nelimitatã, ºi nu existã dependenþã de un singur combustibil – folosindu-se cãrbune, gaze naturale, pãcurã, surse neconvenþionale, existã riscul de inundaþie iar ca efect negativ este indicatã dependenþa de programul stabilit centralizat. “În momentul de faþã este greu de apreciat dacã sistemul centralizat de termoficare sau centralele termice vor reprezenta soluþia cea mai bunã pe viitor. Conform unor semnale transmise ºi de la nivel guvernamental, se doreºte ca pe viitor populaþia sã foloseascã pentru încãlzire doar curentul electric. Oricum, este interesant ºi acel studiu al Colterm legat de evoluþia preþului plãtit de timiºoreni pentru agent termic, în contextul acelui calendar legat de scumpirea gazelor pânã în anul 2018. Este posibil ca, în varianta în care CET-urile vor folosi deºeuri pe post de combustibil, termoficarea în sistem centralizat sã fie mai ieftinã.

Depinde însã ºi de Guvern, ºi de comunitatea localã, respectiv sistemul de subvenþii acordat”, ne-a declarat Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

Colterm mizeazã pe contorizarea pe orizontalã Un argument pentru timiºorenii care intenþioneazã sã rãmânã în sistemul centralizat de termoficare este faptul cã societatea Colterm a iniþiat un proiect menit sã confere clienþilor sãi o mai mare independenþã ºi eficienþã energeticã ºi costuri mai mici. Este vorba despre crearea unui sistem individual, pe orizontalã, de distribuþie a energiei termice, în toate blocurile racordate la sistemul centralizat de termoficare din Timiºoara.

Acest sistem are în vedere realizarea instalaþiilor interioare de încãlzire în sistem de distribuþie pe orizontalã ºi contorizare individualã a fiecãrui apartament. El presupune o alimentare cu agent termic pe douã sau mai multe coloane (tur - retur), coloane amplasate pe casa scãrii de la parter pânã la ultimul consumator (ultimul nivel al blocului). Concret, se vor realiza racorduri individuale pentru fiecare apartament, branºamentele urmând sã fie prevãzute cu robinete de izolare ºi buclã de mãsurã a consumului de energie termicã pentru încãlzire. De la aceste racorduri se pleacã pentru efec-

tuarea instalaþiei interioare pe orizontalã de încãlzire a apartamentului.

Reprezentanþii Colterm spun cã, folosind aceastã metodã de contorizare a consumului de energie termicã pentru încãlzire se realizeazã o descentralizare a sistemului de alimentare cu energie termicã pentru încãlzire la nivelul blocurilor, cu efecte benefice privind facturarea exactã a consumului individual înregistrat cât ºi posibilitatea reglajului individual (cu ajutorul robinetelor termostatate montate pe calorifere sau prin cele de închidere montate la exteriorul apartamentelor).

Avantajele acestui nou sistem sunt evidente: pierderile de agent termic în subsolul blocurilor vor fi complet eliminate, pentru schimbarea distribuþiei ºi contorizarea individualã se pot aplica tehnologii ce constau în folosirea unor materiale uºoare, rezistente în timp ºi mai ieftine, neafectate de coroziune sau depuneri interioare, subsolurile vor putea primi o altã întrebuinþare ºi fiecare consumator va fi independent faþã de vecinii din bloc.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

economic

5 - 8 iunie 2014

10.000 de kilometri de cale feratã dispar în strategiile Guvernului l Linia Jebel - Liebling este planificatã pentru închidere în Timiº Dupã o perioadã de concesionãri cu efecte greu de precizat ºi subfinanþare care au ºubrezit extrem de mult infrastructura, Guvernul pare hotãrât sã dea lovitura de graþie reþelei feroviare de stat prin închiderea a peste 10.000 de kilometri de cale feratã. În Timiº, singura linie a cãrei închidere este consideratã iminentã este Jebel - Liebling, pe care mai circulã… un tren pe sãptãmânã.

ºi sã aplice aceleaºi proceduri pe parcursul anului 2014 pentru alþi 900 kilometri linii CFR, pentru a obþine economii calculate la 70 de milioane lei anual.

Potrivit datelor CFR, la nivelul anului 2009, lungimea totalã a liniilor de cale feratã ale infrastructurii feroviare era de 20.210 de kilometri (reþea desfãºuratã), din care 17.691 de kilometri infrastructurã feroviarã publicã ºi 2.519 kilometri infrastructurã feroviarã privatã.

Jebel - Liebling, singura linie care s-ar putea închide în Timiº

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Infrastructura feroviarã se înjumãtãþeºte pe hârtie, ºi apoi faptic Sãptãmâna trecutã a fost luat în discuþie în ºedinþã de Guvern un act normativ care vorbeºte despre posibilitatea ca reþeaua naþionalã de cale feratã sã se reducã la aproximativ 6.200 de kilometri (sau 10.000 de kilometri de linie desfãºuratã, faþã de 20.000 de kilometri, câþi sunt în prezent). Astfel, Executivul a avut deja primele discuþii privind Memorandumul “Mãsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport al României”. Reprezentanþii Guvernului au confirmat cã prin acest document se doreºte “concentrarea pe o reþea feroviarã mai restrânsã, stimularea competitivitãþii în atribuirea contractelor de servicii publice; introducerea indicatorilor de performanþã în finanþarea serviciilor publice de transport feroviar de cãlãtor ºi programe de reducere a costurilor.” În Memorandum sunt oferite opþiuni posibile pentru liniile secundare ce nu sunt incluse în cadrul reþelei naþionale de servicii publice. Surse din industria feroviarã spun, însã, cã respectiva linie de cale feratã ar putea fi închisã ºi transformatã chiar în arterã

Guvernul vrea sã închidã peste 10.000 de kilometri de cale feratã pietonalã sau pistã pentru bicicliºti, chiar dacã este în afara localitãþilor.

10.000 kilometri de cale feratã ar putea sã disparã în diverse forme.

Memorandumul a fost emis de Ministerul Transporturilor ºi avizat de Ministerul Fondurilor Europene. Documentul recomandã o reþea naþionalã de aproximativ 6.000 de kilometri, restul urmând a fi valorificatã, prin închiriere sau vânzare, contractele de servicii publice urmând a fi restrânse doar la aceastã reþea. În documentul discutat de Guvern se precizeazã cã ºi reprezentanþii Comisiei Europene au recomandat reducerea reþelei feroviare de transport feroviar. “În cadrul scrisorii adresate Ministerului de Transport, în data de 27 septembrie 2013, cu privire la Master Plan, Comisia Europeanã a declarat urmãtoarele: Reducerea reþelei de transport feroviar la un nucleu sustenabil reprezintã baza de la care trebuie sã porneascã elaborarea modelãrii reþelei de transport feroviar”, se menþioneazã în document. Autoritãþile române pun aceastã recomandare ca pe o condiþie

pentru a primi sprijin atât de la F.M.I. cât ºi de la CE. “Nu este exagerat sã spunem cã sectorul feroviar din România este în crizã”, menþioneazã reprezentanþii Ministerul Transporturilor în memorandum atunci când vine se explica tendinþele ºi istoricul transportului de cãlãtori din ultimii 25 de ani.

Din 1990 traficul feroviar de cãlãtori a scãzut cu 90% Începând cu 1990 traficul feroviar de cãlãtori a scãzut cu 90%, în termeni absoluþi, ºi cu 93%, în ceea ce priveºte cota de piaþã. “Dacã se continuã evoluþia din ultimii 22 de ani, conform scenariului de activitate obiºnuitã, pânã în anul 2030 transportul feroviar de cãlãtori din România va înregistra o scãdere de pânã la 97% comparativ cu volumul transportat în 1990, ceea ce este echivalent cu un numãr de mai puþin de 20.000 de cãlãtori/zi pentru întreaga reþea”, mai menþioneazã documentul.

Una dintre variantele propuse în memorandul aflat pe masa Guvernului

vizeazã întreþinerea unei reþele de aproximativ 60% din dimensiunea actualã, care acoperã 90% din trafic.

Conform Ministerului Transporturilor, chiar ºi în situaþia închiderii a 40% din reþea, bugetele actuale pentru întreþinere ºi reparaþii nu vor fi suficiente pentru întreþinerea adecvatã a restului de 60% din reþea.

Premierul Victor Ponta a declarat cã memorandumul discutat în Guvern privind reducerea numãrului de linii feroviare nerentabile este strategia mai veche negociatã cu FMI privind închiderea acelor linii care produc pierderi: “Este vorba de strategia mai veche negociatã cu FMI de reducere a pierderilor la societãþile de cale feratã.

Este strategia mai veche de a pãstra pentru CFR liniile care sunt profitabile, de a deschide piaþa pentru operatorii privaþi, iar dacã sunt linii care nu mai sunt folosite, evident cã acestea trebuie închise pentru cã produc pierderi”.

De altfel, exceptând prevederile acestui memorandum, Guvernul a convenit cu FMI ca, pânã la finele anului 2013, sã decidã închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale feratã

Reprezentanþii structurilor sindicale din Timiº susþin cã sindicatele nu au fost consultate în niciun fel atunci când s-a elaborat aceastã strategie de “redimensionare” drasticã a reþelei feroviare. Sindicaliºtii mai spun cã, în eventualitatea în care Guvernul nu îºi va reconsidera poziþia ºi va insista sã punã în aplicare acest memorandum, vor fi organizate acþiuni de protest de amploare la nivel naþional.

Din fericire, în Timiº noua strategie a Guvernului nu va avea efecte prea dure, pentru simplul motiv cã aproape toate tronsoanele de cale feratã au fost închiriate operatorilor de transport privaþi ºi sunt folosite, conform pachetului minim social – care prevede un numãr minim de trenuri care trebuie sã circule zilnic pe anumite trasee, considerate de interes public, ºi pentru care statul dã operatorului privat subvenþii deloc mici. “În Timiº ºtiu cã se discuta de ceva vreme despre posibilitatea închiderii liniei Jebel - Liebling, pe care în momentul de faþã mai circulã doar un singur tren dus-întors, ºi numai vinerea. Deci, oricum, e ca ºi o linie moartã”, spune liderul timiºean al Federaþiei Feroviare Sindicale Miºcare Comercial, Petricã Stoian.

generat de politicile de austeritate din sistemul feroviar. De când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care sã ducã la închirierea ei cãtre concesionari privaþi. Un calcul al Regionalei Timiºoara arãta cã, pentru secþia de circulaþie Anina – Oraviþa se obþine un

venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lunã ºi cheltuieli medii lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lunã, ceea ce genereazã o pierdere financiarã lunarã de 190.400 de lei. Din aceastã sumã, Ministerul Transporturilor suportã lunar 98.000 de lei. În acest sens, li se cerea ºi autoritãþilor locale implicarea, pentru ca aceastã linie sã se nu se închidã.

O licitaþie fãrã efectul scontat Anul trecut CFR SA a organizat, prin Bursa Românã de Mãrfuri, licitaþii pentru închirierea a 14 secþii de cale feratã care fãceau parte din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, aferente sucursalelor Bucureºti, Timiºoara, Cluj, Braºov ºi Galaþi. Contractele urmau sã aibã o duratã de patru ani ºi sã fie atribuite firmelor care oferã cel mai mare preþ.

Printre secþiile de cale feratã licitate se numãrau Ploieºti Vest - Târgoviºte Nord - Fieni - Pietroºiþa, Câmpina - Câmpiniþa - Telega, Ploieºti Nord Mãneciu, Oraviþa - Anina, Câmpia Turzii - Turda ºi Fãurei - Tecuci.

Câºtigãtorii licitaþiei trebuiau, conform caietelor de sarcini, sã preia ºi personalul CFR existent sau care îºi desfãºoarã activitatea pe secþia sau grupul de secþii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social. În urma acestor proceduri, CFR SA a reuºit sã închirieze doar o singurã secþie de cale feratã, pe relaþia Buzãu Berca, din totalul de 14 scoase la

licitaþie, câºtigãtor fiind desemnat Transferoviar Grup. În cazul celor 13 trasee rãmase neadjudecate se are în vedere inclusive închiderea. În pachetul de linii scoase la licitaþie, deºi se regãseau trasee din portofoliul Regionalei Timiºoara, niciunul nu era din Timiº, unde toate secþiile neinteroperabile au fost deja atribuite operatorilor privaþi. Conform sindicatelor din ramura CFR Infrastructurã, numãrul liniilor ajunse în administrarea operatorilor privaþi s-ar putea mãri în Timiº în perioada urmãtoare. Astfel, se discutã posibilitatea trecerii unor trasee care sunt acum interoperabile în categoria celor neinteroperabile, ceea ce înseamnã trasee ce pot fi închiriate cãtre operatorii privaþi. Ultima oarã s-a discutat insistent în acest sens despre traseul Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj Ilia, în privinþa cãruia existã interes de preluare de cãtre concesionari privaþi. În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile u-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nor operatori privaþi. La penultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei CFR Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã. Chiria, la pachet, propusã de CFR pentru aceste trasee a fost modicã, þinând cont de lungimea traseului ºi de faptul cã în zonele respective nu prea mai existã alternative de transport, ºi anume 559.000 de lei pe an.

Raportat la Regionala Timiºoara însã, “victimã” a închiderilor de linii planificate ar putea fi Semmering-ul bãnãþean, cea mai spectaculoasã cale feratã din România, cu 33 de kilometri care fac legãtura între Anina ºi Oraviþa, traversând o serie de viaducte ºi tunele sãpate manual în stâncã. Aceasta este vizatã de un plan de închidere

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

5 - 8 iunie 2014

13

Castelul Banloc, tot în ruine l Mitropolia Banatului nu îl poate reabilita,

atâta vreme cât este revendicat de Paul Lambrino

O istorie ce se întrepãtrunde cu cea a Banatului

Deºi de peste 20 de ani presa localã trage semnale legate de starea de degradare avansatã în care a ajuns Castelul de la Banloc, reabilitarea ºi salvarea acestei bijuterii arhitectonice continuã sã întârzie. Cu toate cã se spera cã preluarea sa de cãtre Mitropolia Banatului, pentru utilizare ca ºi centru ecumenic, va duce la iniþierea reabilitãrii, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza acþiunii de revendicare înaintate de Paul Lambrino. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O stare de blocaj care accentueazã degradarea ansamblului arhitectonic Din cauza stãrii avansate de degradare la care a ajuns Castelul de la Banloc – unul din monumentele arhitectonice reprezentative pentru Banat –, Primãria Banloc a cãutat de-a lungul anilor diverse forme de obþinere a finanþãrii necesare

reabilitãrii, care depãºeºte cu mult posibilitãþile bugetului local al unei comune. Aºa s-a ajuns ca în anul 2008, castelul sã fie cedat, în concesiune, Mitropoliei Banatului, pe o perioadã de 49 de ani, pentru a realiza un centru ecumenic.

Viitorul Castelului de la Banloc rãmâne, momentan, o enigmã. Dupã ce decenii întregi s-au perindat în el diverºi proprietari, fosta reºedinþã a prinþesei ar putea ajunge în posesia prinþului Paul Lambrino. Acesta se aflã într-un proces pentru retrocedarea domeniului de la Banloc, care cuprinde 200 de hectare de teren, în care intrã o pãdure, pescãria ºi orezãria. Alãturi de acestea, Paul Lambrino cere ºi castelul, care a aparþinut prinþesei Elisabeta. Având în vedere cã existã un litigiu pentru castel, Mitropolia nu a putut face demersuri pentru realizarea unui centru ecumenic, aºa cum era în plan.

Singurele investiþii mai importante au fost cele ale Ministerului Culturii care, în anul 2000, a fãcut lucrãri de consolidare în valoare de 1,5 miliarde de lei. Chiar dacã în acte are un proprietar, Mitropolia Banatului, castelul este pãrãsit.

Existã doar un paznic care are

grijã de domeniul aflat la 50 de kilometri de Timiºoara. „În ultima perioadã s-a reuºit doar sã se repare acoperiºul. Mitropolia Banatului nu poate investi în momentul de faþã în lucrãri de reabilitare, pentru transformarea în centru ecumenic atâta vreme cât existã acest litigiu care se aflã în derulare. Procesul s-a perindat de ani buni pe la diverse instanþe ºi a ajuns acum la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde sperãm cã se va soluþiona cât mai repede”, declarã Cornel Toþa, primarul comunei Banloc.

Acesta mai spune cã, din cauza a situaþiei legate de revendicare, diversele iniþiative de reabilitare care au apãrut de-a lungul ultimilor ani au rãmas la stadiul de proiecte. „Au existat mai multe iniþiative, ale studenþilor de la Facultatea de Arhitecturã, au existat proiecte ale unor peisagiºti ºi au fost iniþiate ºi acþiuni de igienizare a parcului, care, din cauza umezelii accentuate, ºubrezeºte ºi mai mult clãdirile.

Din pãcate, nu s-a putut concretiza mare lucru, din cauzã cã statutul legat de proprietatea clãdirii este unul nesigur, pânã nu se finalizeazã procesul”, afirmã Cornel Toþa.

Deºi o seamã de mãrturii sugereazã cã Banlocul ar fi fost între anii 1552 - 1716 sediul paºei stabilit în cetatea actualei Timiºoare, despre castel se poate afirma cu certitudine cã a fost clãdit pe temelii vechi în anul 1793, de cãtre contele Lázár Karátsonyi. Atât clãdirea, cât ºi parcul au fost decorate pe întreg parcursul secolului XIX ºi pânã în primii ani ai secolului XX. Dupã Primul Rãzboi Mondial ocupaþia sârbã a adus primele devastãri, prefigurând parcã jaful la scarã mare ce urma în anii 1948-1989. Grevat de datorii, ultimul conte KarátsonyiKeglevich Imre a vândut, în anul 1935, ceea ce a rãmas din domeniu, inclusiv castelul ºi parcul, Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al IIlea al României. Aceasta a renovat întregul complex, castelul cunoscând astfel o ultimã perioadã de glorie. În articolul intitulat „Banlocul. Povestea unui grof – Castelul istoric -–Stãpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apãrut în ziarul Dacia, din 7 august 1939, preotul Ioan B. Mureºianu scria: „Frumuseþea Banlocului o dã parcul ce ia o bunã parte din aripa dreaptã a satului, sfârºindu-ºi zidurile înconjurãtoare ca de cetate spre centru. La rãscrucea aleilor vegheazã statui ºi inscripþii lapidare romane, dãltuite în primele decenii dupã cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza. Printre liniile de brazi, stã legat în cercuri ºi cu rãnile cimentate, unul din cei 100 de acaþi, aduºi din America sub Maria Thereza. Castelul îºi ridicã zidurile cu linie goticã îndulcitã, cu vârful de sãgeatã ascuþitã, în faþa parcului. A fost zidit pe temelii bãtrâne, în 1783. Sunt adãpostite aici o sumedenie de antichitãþi, tablouri rococo, preþioase picturi în miniaturã, sculpturi în

marmorã, executate de celebri sculptori italieni ºi o frumoasã colecþie de arme. O curiozitate deosebitã o prezintã colecþia de caricaturi, mumia adusã din Egipt ºi un arc de care se leagã o întreagã poveste...”

Elemente din decoraþiunile castelului i-au fost prinþesei sursã de inspiraþie pentru decorarea Palatului Elisabeta, din Bucureºti. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karátsonyi cât ºi la piesele de mobilier în stil Empire din castel, poate fi vãzut ºi în decoraþiunile palatului din Bucureºti, în diferite ipostaze. Dupã piesele de mobilier de renaºtere spaniolã (o parte fiind pãstrate la Muzeul de Artã din Timiºoara) au fost realizate cópii ce existã ºi în prezent în palatul de la ªoseaua Kisseleff.

Toate acestea au rãmas însã doar amintiri, dintr-un trecut deja uitat... Dupã anul 1948 Castelul de la Banloc a intrat într-o perioadã neagrã, din care nu a mai ieºit pânã azi. Imediat dupã plecarea reginei ºi alungarea angajaþilor, statuile parcului au fost vandalizate cu bâtele, iar arhiva ºi biblioteca au fost arse.

Clãdirea castelului a fost, pe rând apoi, atribuitã Gospodãriei Agricole de Stat (1950 - 1956), Ocolului Silvic (1956 - 1958), apoi a devenit Casã de bãtrâni (1958 - 1964). A stat abandonat aproape doi ani, apoi a devenit orfelinat (1966 - 1983) ºi, prin schimb între Inspectoratul ºcolar ºi Leagãnul de copii, ºcoala cu clasele I-X (1983 - 1991). O parte a parcului a fost atribuitã fermei agricole.

Construit pe un plan în formã de „U”, castelul din Banloc este o clãdire masivã, cu ziduri groase, de circa 1,25 m, din cãrãmidã arsã, cu faþada principalã orientatã spre sud, iar spre nord, cu douã aripi formând o curte terasatã (curtea de onoa-

re). Realizat în stil renascentist, pe faþada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevãzut cu blazonul din piatrã al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost pãstrat ºi dupã ce castelul a devenit proprietatea Casei Regale a României, fiind dat jos dupã anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septicã a castelului. Acelaºi însemn heraldic exista ºi pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului.

Tot aici mai era menþionat anul „MDCCLIX”. Aticul a cãzut definitiv, la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperiºul ºi tavanul salonului de la etaj, fãcându-se bucãþi pe pardoseala camerei. Castelul are pivniþã, parter, etaj ºi pod. Sistemul de organizare spaþialã atât la parter, cât ºi la etaj este identic ºi se compune, în centrul tractului principal, dintr-o salã dominantã, perpendicularã cu faþada, care trece prin întregul corp al clãdirii. La parter, aceastã salã s-a format prin zidirea unei mai vechi intrãri boltite, fapt observat în zidãria clãdirii.

Castelul de la Banloc se detaºeazã oarecum de celelalte castele vechi din vestul þãrii datoritã unui anumit complex de împrejurãri prin care a trecut de-a lungul timpului. În primul rând datoritã istoriei lui ca reºedinþã a familiei Karátsonyi timp de 142 de ani, mai apoi ca domeniu regal a fost mereu în atenþia contemporanilor, din aprecierea acestora nelipsind elogii precum parc de toatã frumuseþea, amenajat dupã toate regulile unui parc romantic. În al doilea rând pentru faptul cã pânã acum – cu excepþia unor reconstituiri – nu a fost întocmitã o evidenþã foarte riguroasã, bazatã pe documente care sã ateste soarta valoroaselor bunuri adunate în acest castel de-a lungul deceniilor.

Cine este cel care revendicã proprietatea de la Banloc?

Prinþul Paul este nepotul Regelui Carol al II-lea. În urma a douã procese de paternitate în Portugalia ºi Franþa, câºtigate de tatãl sãu, numele legal recunoscut în UE al lui Paul este Paul Philippe, Prinþ de Hohenzollern, Prinþ al României. Mama lui Paul este Helene Nagavitzine, prima soþie a lui Mircea Grigore Carol, fiul lui Carol al II-lea. Paul susþine cã el este adevãratul succesor la tronul României, deºi mariajul lui Carol al II-lea cu

Zizi Lambrino (mariaj ce a dus la naºterea tatãlui sãu, în ianuarie 1920) a fost anulat de cãtre Tribunalul Ilfov, în ianuarie 1919. Aceastã hotãrâre a fost contestatã în tribunalele internaþionale, unde Paul al României a câºtigat recunoaºterea faptului cã tatãl sãu este fiul legitim al lui Carol al II-lea.

Iar pe 14 februarie 2012, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-a recunoscut tatãlui sãu, Carol Mircea, calitatea de fiu legitim al regelui Carol al II-lea, iar Paul a fost

recunoscut astfel drept moºtenitor al lui Carol al II-lea.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

5 - 8 iunie 2014

Petiþie pentru creºterea taxei pe viciu l Pentru cã zeci de mii de români mor anual din cauza fumatului Fundaþia Medicalã „Pneuma” a lansat o petiþie publicã prin care îi invitã pe toþi cei care îºi doresc o viaþã fãrã tutun sã solicite majorarea taxei pe viciu. Asta, pentru cã peste 42.000 de români mor, anual, din cauza bolilor provocate de fumat.

TIMPOLIS

Studiul „Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study”, realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation - University of Washington, aratã cã peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat (cancer, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, dar ºi alte boli – diabet zaharat, boli endocrine sau TBC) ºi cã, în acest context, cei mai mulþi români susþin creºterea taxei pe viciu ca fiind cea mai eficientã metoda de a determina scãderea numãrului de fumãtori ºi a incidenþei bolilor asociate fumatului.

Conform studiului, mai mult de 60 la sutã dintre românii cu vârsta peste 15 ani susþin creºterea taxei pe viciu.

Ca urmare, Fundaþia Medicalã „Pneuma” a lansat, cu ocazia Zilei Mondiale fãrã Tutun, o petiþie publicã prin care îi invitã pe toþi cei care îºi doresc o viaþã fãrã tutun, fumãtori sau nefumãtori, pãrinþi sau copii, oameni

sãnãtoºi sau bolnavi, sã solicite autoritãþilor statului creºterea bugetului alocat activitãþilor de prevenire ºi tratament al fumatului. Petiþia a fost deschisã pentru semnare în 31 mai ºi poate fi semnatã pânã în 30 iunie, dupã cum

anunþã reprezentanþii Fundaþiei Medicale „Pneuma”, citaþi de Mediafax. În 2013, aproape 10.000 de români au sunat la numãrul gratuit 0800.878.673 (Stop Fumat), pus la dispoziþie în cadrul Programului Naþional Stop Fumat,

numãrul celor interesaþi sã se lase de fumat fiind dublu faþã de 2012, atunci când doar 4.327 de români au apelat linia telefonicã, pentru a afla informaþii despre cum se pot trata.

Potrivit sursei citate, aproape toþi

adulþii din România considerã cã fumatul provoacã boli grave. Astfel, 98,3 la sutã dintre ei cred cã fumatul cauzeazã cancer pulmonar, iar 94,6 la sutã, cã dependenþa de nicotinã provoacã alte tipuri de cancere. Aproape 90 la sutã dintre români cunosc faptul cã fumatul este responsabil pentru declanºarea atacului vascular-cerebral ºi al infarctului, aratã aceeaºi cercetare. „Pierderea masei osoase, naºterea prematurã ºi disfuncþia erectilã sunt printre afecþiunile de care românii sunt mai puþini conºtienþi cã sunt provocate de fumat. În România sunt aproape cinci milioane de fumãtori.

Cei mai mulþi dintre fumãtori au între 25 ºi 44 de ani, locuiesc la oraº ºi sunt bãrbaþi. Cel mai puþin fumeazã persoanele trecute de 65 de ani, cei care locuiesc în mediul rural, bãrbaþii cu studii superioare ºi femeile cu educaþie primarã”, mai spun reprezentanþii Fundaþiei Medicale „Pneuma”.

Iniþiatorii petiþiei aratã cã cea mai alarmantã cifrã legatã de incidenþa fumatului se înregistreazã în rândul tinerilor sub 15 ani, unul din patru fumând zilnic. Cei mai mulþi fumãtori (43,1 la sutã) au început sã fumeze la o vârstã între 17 ºi 19 ani, iar 18,1 la sutã, dupã vârsta de 20 de ani. Majoritatea celor care au început sã fumeze înainte de 15 ani sunt din mediul rural.

Raze laser de micã O genã a cancerului intensitate, utilizate mamar, asociatã pentru regenerarea dinþilor cu un risc sporit de cancer pulmonar pentru fumãtori O echipã de cercetãtori americani au creat o metodã revoluþionarã de regenerare a dinþilor, ce utilizeazã raze laser de micã intensitate care stimuleazã procesul de activare a celulelor suºã ale pacienþilor.

Autorii acestei tehnici sunt de pãrere cã metoda lor are un potenþial uriaº, întrucât ea va putea fi utilizatã nu doar în stomatologie, ci în întregul domeniu al medicinei regenerative, informeazã Reuters, sursã citatã de Mediafax. Echipa de cercetãtori americani a folosit raze laser de micã intensitate pentru a stimula celulele suºã dentare sã formeze dentinã, acel þesut dur, asemãnãtor oaselor, din care este alcãtuitã cea mai pare parte a unui dinte. Studiul a fost realizat pe ºoareci, dar a inclus ºi teste realizate în laborator pe celule umane.

Savanþii nu au regenerat un dinte întreg, întrucât regenerarea smalþului dentar reprezintã o operaþiune complicatã. Însã obþinerea de dentinã contribuie deja la îndepãrtarea nevoii de a realiza o obturaþie de canal, dureroasa intervenþie ce constã în îndepãrtarea nervului ºi a bacteriilor dintr-un dinte. Folosind metodele actuale de regenerare celularã, cercetãtorii extrag celule suºã din organism, le

Gena BRCA 2, cunoscutã pânã în prezent pentru asocierea ei cu un risc sporit de cancer mamar la femei, este asociatã ºi cu un risc crescut de cancer pulmonar pentru fumãtori, indiferent dacã aceºtia sunt femei sau bãrbaþi.

cultivã în laborator ºi apoi le reintroduc în corp. Aceastã tehnicã nouã stimuleazã pur ºi simplu intrarea în acþiune a celulelor suºã care existã deja în organismul pacientului. Oamenii de ºtiinþã au remarcat de multã vreme cã terapia cu raze laser de intensitate scãzutã poate sã stimuleze mai multe procese biologice, precum rejuvenarea pielii ºi creºterea pãrului.

Coordonatorul studiului – Praveen Arany, de la National Institute of Dental and Craniofacial Research, o divizie a National Institutes of Health din Statele Unite – insistã asupra dozãrii corecte a intensitãþii razelor laser: „Dacã intensitatea e prea micã, tratamentul nu dã rezultate. Dacã este prea mare, atunci poate sã producã daune”. Razele laser de intensitate mare sunt folosite pentru a tãia

de 24 de ani un reper al cetãþii

diverse obiecte ºi pentru a cauteriza.

Savanþii americani au descoperit cã expunerea dinþilor la raze laser de intensitate scãzutã acþioneazã asupra unor substanþe chimice active, molecule ce conþin oxigen, care activeazã o proteinã celularã implicatã în funcþiile de dezvoltare, vindecare ºi imunizare.

Aceastã proteinã þinteºte celulele suºã prezente în pulpa dentarã ºi le obligã sã se transforme în dentinã. Celulele suºã sunt celule capabile sã se transforme în diverse tipuri de celule ºi þesuturi din organism.

Echipa de cercetãtori americani considerã cã metoda ar putea fi folositã pentru a vindeca rãni, pentru a regenera þesut cardiac, pentru a scãderea inflamaþiile ºi pentru a repara fracturile osoase. (TP)

Cercetãtorii de la Institute of Cancer Research, din Marea Britanie, au gãsit o legãturã între unul dintre cele mai cunoscute tipuri de cancer pulmonar, carcinom epidermoid, ºi o mutaþie a genei BRCA 2 (BReast CAncer 2), care vizeazã circa 2% din populaþia mondialã. „ Rezultatele studiului indicã faptul cã aproape un sfert dintre fumãtorii care au o mutaþie specificã în gena lor BRCA 2 vor dezvolta un cancer pulmonar”, explicã Paul Workman, director general adjunct al ICR, citat de Mediafax. Acesta mai spune cã toþi fumãtorii se confruntã cu un risc considerabil pentru sãnãtatea lor, independent de profilul lor genetic, însã aceia care au acest defect genetic ºi care fumeazã se confruntã cu un risc ºi mai mare.

Studiul, publicat în revista britanicã Nature Genetics, aratã cã aproximativ un sfert dintre fumãtorii care prezintã

acest „defect genetic” vor dezvolta un cancer pulmonar.

Aceste rezultate provin dintr-o meta-analizã a patru studii ce au monitorizat profilurile genetice ale unui numãr de 11.348 de europeni suferind de cancer pulmonar ºi ale altor 15.861 europeni fãrã cancer. Legãtura dintre cancerul pulmonar ºi gena BRCA 2 s-a dovedit a fi extrem de puternicã în cazul pacienþilor diagnosticaþi cu cel mai frecvent tip de cancer pulmonar, carcinomul epidermoid.

Savanþii britanici au descoperit o altã asociere, între acest tip de cancer ºi o a doua genã, CHEK 2, care împiedicã de obicei celulele sã se dividã atunci când suferã o serie de distrugeri la nivelul ADN-ului. „Un fumãtor prezintã în general un risc cu aproape 15% mai mare de a dezvolta un

cancer pulmonar pe parcursul vieþii sale decât un nefumãtor.

Rezultatele noastre aratã cã anumiþi fumãtori care prezintã mutaþii ale genei BRCA 2 se confruntã cu un risc uriaº de cancer pulmonar, de circa 25%”, spune geneticianul Richard Houlston, de la ICR. Carcinomul epidermoid reprezintã aproximativ 40% din totalul cancerelor bronhopulmonare fãrã celule mici (care reprezintã ele însele 80% din totalul cazurilor de cancer pulmonar), care sunt strâns legate de fumat.

Genele BRCA 1 ºi BRCA 2 sunt implicate în repararea leziunilor ADN-ului. Mutaþiile de pe aceste gene, care apar la 0,2% dintre femei, genereazã un risc foarte mare de dezvoltare a cancerului mamar ºi a celui ovarian. (TP)

integrame

5 - 8 iunie 2014

15

Un naufragiat cu un picior de lemn ajunge pe o insula plina de canibali. Capturat si dus în fata capeteniei de trib, acesta îl întreaba pe nefericit: - Cine te-a mai gustat înaintea mea?

l Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: “Va rugam sa ne spuneti opinia dumneavoastra în legatura cu lipsa de alimente din restul lumii.” Sondajul a fost un esec total: - în Africa nu stiau ce înseamna “alimente”; - în Europa de Vest nu stiau ce înseamna “lipsa”; - în Europa de Est nu stiau ce înseamna “opinie”; - în America de Sud nu stiau ce înseamna “va rugam”; - în S.U.A. nu stiau ce înseamna “restul lumii”.

l Dupa ce am câstigat tot ce se putea la poker noaptea trecuta, un prieten m-a întrebat : - Cum de esti asa de norocos la carti si totusi atât de ghinionist la cursele de cai?

- Pentru ca acolo nu amestec eu caii! i-am raspuns.

l Vorbesc doi prieteni: - Aseara am facut cunostinta cu o super gagica!

- Si? I-ai luat telefonul, macar?

- Bineînteles! Ia uite ce Samsung smecher avea…

l - De ce l-au dat afara pe Popescu? întreaba un sofer despre un coleg.

- Pai a intrat în biroul directorului fara sa ciocane.

- Si ce daca, s-a mai întâmplat.

- Da, dar nu cu camionul!

l Stewardesa catre un calator: - Doriti cina?

- Ce pot sa aleg?

- Da sau nu.

l M-a oprit un nutritionist într-un supermarket si mi-a spus: - Stimata doamna, iata zece produse alimentare de care ar trebui sa va feri?i!

Si am reusit sa ma feresc de noua produse. Cu al zecelea, un borcan cu iaurt, m-a nimerit, pentru ca l-a aruncat mai cu viteza!

l Doi alpinisti la marginea unei prapastii. Zice unul: - Aici a picat ghidul nostru anul trecut!

Celalalt scandalizat: - Si asta spui tu asa de linistit?

- Pai ce, era deja destul de vechi si avea si câteva pagini rupte!

l Un grasan si un slabut se certau care este cel mai politicos dintre ei. Slabul: - E clar ca eu sunt mai politicos! De fiecare data îmi scot palaria în fata doamnelor!

- Hai fugi de aici, replica grasul. E clar ca eu sunt cel mai politicos! Când ma ridic în autobuz ofer loc pentru doua doamne odata!

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

5 - 8 iunie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.