Timpolis 2056

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2056 22 - 25 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

De ce ºi pentru cine joacã PSD-UNPR-PC cartea naþionalismului în Europa? melania.cincea@timpolis.ro

M

ai sunt câteva zile pânã la data la care românii îºi vor desemna noua garniturã de europarlamentari. Cu unele excepþii, venite mai cu seamã dinspre formaþiuni de dreapta mici sau nou create, în campanie dezbaterile cu publicul nu au gravitat în jurul temelor ce privesc ºi interesul european. Nu s-a discutat nici despre viziunile privind UE, despre politicile ºi instituþiile acesteia. Nu s-a încercat insuflarea cãtre populaþie a sentimentului de apartenenþã la UE, deºi era necesar, datã fiind pe de o parte scãderea încrederii populaþiei în UE, dupã 2007, iar pe de alta, propaganda, mediaticã ºi politicã, fãcutã în ultimii ani împotriva UE ºi a unor personalitãþi europene. Nu am auzit, de asemenea, ca polemicile între candidaþi sã aibã ca motiv aceste teme. n plus, a ieºit în evidenþã un „detaliu” distonant ºi, raportat la actuala conjuncturã geopoliticã, generator de mari semne de întrebare. Alianþa care, potrivit intenþiei de vot, anunþã cã va da cel mai mare numãr de parlamentari (PSDUNPR-PC) a avut, în aceastã campanie pentru alegeri europene, mesaje pur naþionaliste – „Mândri cã suntem români!” ºi „România puternicã în Europa!”. Tot pentru atingerea filonului naþionalist, a recurs ºi la folosirea unui brâu cu motive folclorice, ce duce cu gândul la portul popular, element al identitãþii noastre naþionale. Asta, deºi Parlamentul European nu reprezintã interese naþionale, ci interesele cetãþenilor UE. Suplimentar, alianþa PSD-UNPR-PC a venit cu mesajul: „Trimitem la Bruxelles oameni mândri cã sunt români, care vor apãra România”. Un mesaj ce pare nu doar cã intenþioneazã sã speculeze temerea ºi dezacordul populaþiei eurosceptice – sentimente accentuate de recesiunea prelungitã a economiei comunitare –, ci ºi cã vrea sã insufle ideea cã oamenii simpli sunt în pericol, cã trebuie apãraþi în faþa instituþiilor, a regulilor europene. stfel de mesaje (mai cu seamã, cel privind nevoia de „apãrare a României”) trãdeazã un reflex naþional izolaþionist ºi inoculeazã ideea cã UE, aceastã entitate supra-naþionalã, este, de fapt, o ameninþare la adresa suveranitãþii naþionale. Un astfel de mesaj nu numai cã nu are legãturã cu ceea ce trebuia sã transmitã acest scrutin, ideea de europenitate, nu de românism, dar pare o continuare voalatã a mesajului anti-european cu care lideri ai acestei alianþe ieºeau în public, în vara lui 2012, ca purtãtori de mesaj ai altei alianþe, USL, revoltându-se, chipurile în numele poporului, împotriva „dictatelor” impuse de Bruxelles ºi sugerând cã România are statut de „colonie a UE”. Totuºi, de ce este jucatã cartea naþionalismului, în Europa? robabilitatea de a vorbi despre o gafã a echipei de PR a alianþei PSD-UNPR-PC este extrem de micã, mai ales cã e o campanie giratã de însuºi preºedintele Socialiºtilor Europeni ºi actual preºedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, prezent în România la lansarea acesteia. Care, astfel, a girat implicit declaraþiile cu iz antieuropean fãcute de colegi de-ai sãi din PSD, sprijinul pe care dl Ponta îl dã, cu confirmare publicã, baronilor corupþi, sfidând nu doar popor ºi instituþii ale statului pe care îl reprezintã, ci ºi instituþii europene care ne-au cerut eficienþã în lupta cu marea corupþie, dar ºi încãlcarea statului de drept, deºi respectarea lui e unul dintre principiile fondatoare ale UE. acã nu e o greºealã de PR, pentru cine se pregãteºte alianþa PSD-UNPR-PC – cu girul Socialiºtilor europeni – sã joace, în UE, cartea naþionalismului? ªi, nu în ultimul rând, pentru ce? Preambulul a fost fãcut, recent, de preºedintele Camerei Deputaþilor, social-democratul Valeriu Zgonea: „Data de 25 mai este o bãtãlie de viziuni ºi de strategie (...) în interiorul UE”. O schimbare de viziune ºi de strategie despre care alianþa PSD-UNPR-PC nu se considerã datoare cu explicaþii nici în faþa României, nici în faþa UE.

Î

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Proiectul de management al traficului din Timiºoara, pus în pericol de greºelile Primãriei

Softul anti-fraudã electoralã nu va fi folosit nici la europarlamentare De ani buni se promite, fãrã sã se reuºeascã nimic concret, implementarea de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã a unui soft care sã fie folosit de cãtre toate secþiile de vot ºi care sã depisteze ºi sã stopeze pe loc tentativele de vot multiplu. AEP confirmã cã nici la alegerile europarlamentare. pag.3

Dan ªova: „Guvernul nu va aloca fonduri pentru Centura Sud, de ocolire a Timiºoarei”

La un bilanþ succint al vizitei ministrului Transporturilor, Dan ªova, în Timiº, rezultã cã judeþul este condus, pe hârtie, de Guvernul de la Bucureºti, care nu dispune însã de banii necesari pentru proiectele Timiºului. În aceste condiþii, verbul „a investi” în proiecte majore pentru timiºeni se conjugã la viitor. pag.5

Peste 94% din tinerii inactivi nu au de gând sã se angajeze Populaþia inactivã scriptic, adicã segmentul românilor apþi de muncã ce nu plãtesc taxe ºi impozite este în creºtere, inclusiv în Timiº, potrivit unui raport al Blocului Naþional Sindical privind piaþa muncii. Foarte mulþi tineri, dar ºi români de vârsta a doua ies din câmpul muncii ºi nu mai reintrã, oficial cel puþin. Astfel, o parte rãmân fãrã ocupaþie, trãind din diverse forme de ajutor social sau afaceri nefiscalizate, iar o parte pleacã în strãinãtate, fãrã ca statul sã ºtie.

A

pag. 7

Transferul Aeroportului Timiºoara în portofoliul CJ Timiº, considerat ilegal Pe mãsurã ce se dau asigurãri legate de iminentul transfer al pachetului majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº, apar tot mai multe reacþii legate de aceastã tranzacþie. Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL a venit zilele trecute cu acuzaþia cã acest transfer ar fi ilegal.

P

D

pag. 11

Banii europeni pentru “Fructe în ºcoli” rãmân necheltuiþi în Timiº

Sistemul de management al traficului urmeazã sã monitorizeze toate cele 134 de intersecþii din oraº În urmã cu douã luni, conducerea Primãriei Timiºoara ieºea la rampã cu declaraþii rãzboinice legate de periclitarea ºanselor de finanþare cu fonduri europene a proiectului de management al traficului ºi supraveghere video din Timiºoara, din cauza contestaþiilor fãcute de cãtre unele firme participante la licitaþii. Între

timp, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a analizat aceste plângeri, dând dreptate contestatarilor. Dupã cum prezintã situaþia cei de la CNSC, nu contestatarii, ci Primãria – prin greºelile legate de documentaþia de atribuire – pare sã punã în pericol acest proiect. pag. 6

Programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în unitãþile de învãþãmânt, program care beneficiazã de finanþare europeanã, continuã sã nu fie aplicat în Timiº, deºi putea funcþiona din 2007. Din motive care þin de organizarea la nivel central ºi local, Timiºul a pierdut sume deloc neglijabile, care ar fi contribuit la promovarea unui regim de alimentaþie sãnãtos al noilor generaþii, tot mai afectate de obezitate. pag. 13

2

advertorial politic

22 - 25 mai 2014

Mircea Gurbinã, candidatul Forþa Civicã pentru Colegiul III Deputaþi, un politician nou, pentru o Timiºoarã la înãlþime!

Candidatul pe care Forþa Civicã îl propune timiºorenilor în competiþia de pe Colegiul III Timiºoara, Mircea Gurbinã, este o persoanã cu o biografie aparte.

Fost pilot de avioane supersonice, ofiþer MApN de carierã, apreciazã onoarea ca fiind principala valoare pe care trebuie sã o aibã un om ºi care trebuie sã îl caracterizeze pe un politician. Reprezentantul FC Timiº mãrturiseºte cã a fãcut abia anul trecut pasul cãtre implicarea activã în politicã ºi spune cã vede în asta o datorie pe care o are faþã de destinul generaþiilor viitoare.

“Cred cã fiecare dintre noi avem o datorie faþã de þarã ºi faþã de semenii noºtri” Mircea Gurbinã se declarã dezamãgit de distanþa dintre vorbele ºi faptele celor care, în 2012, le-au promis timiºorenilor cã vor construi un nou corp de clãdire pentru Spitalul de Copii din Timiºoara sau cã le vor aduce românilor bunãstare. La mai bine de doi ani de la alegeri, politicienii USL au livrat dezbinare, sãrãcie ºi au atentat la independenþa justiþiei ºi la stabilitatea statului de drept. ªi, mai spune Mircea Gurbinã, lucrurile pe care ºi le propune, prin implicarea sa în politicã, se leagã de o nevoie acutã: aceea de a contribui, prin implicare directã, la apãrarea destinului european ºi euro-atlantic al României ºi la reformarea statului. Doar cu oameni noi, integri, cu un trecut curat, apþi sã plaseze oricând valorile în care cred mai presus de interesul personal, se poate imagina un viitor prosper pentru România. Iar Mircea Gurbinã este un astfel de om.

Expunându-ºi, punctual, argumentele care l-au determinat sã intre în competiþia electoralã pentru Colegiul III, Mircea Gurbinã mãrturiseºte despre sine cã este o persoanã animatã de un acut simþ al datoriei împlinite ºi al onoarei ºi cã acestea au fost ºi douã

dintre principalele motive care l-au determinat sã facã pasul înainte, înspre politica militantã.

Mai mult decât atât, în competiþia pentru Colegiul III Timiºoara, candidatul FC spune cã s-a lãsat animat mereu de un sentiment care l-a cãlãuzit, ca un fir roºu, toatã viaþa. “Cred cã fiecare dintre noi avem o datorie faþã de þarã ºi faþã de semenii noºtri, cã suntem responsabili de viitorul lor”, declarã Mircea Gurbinã. În ce priveºte opþiunea sa pentru FC, Mircea Gurbinã recunoaºte cã a cumpãnit bine înainte de a opta politic ºi cã, în luarea deciziei finale, au prevalat argumentele legate de calitatea oamenilor care compun echipa FC ºi consistenþa mesajului de reformare radicalã a clasei politice pe care îl transmite preºedintele partidului, Mihai Rãzvan Ungureanu.

“Am ales partidul Forþa Civicã pentru cã aici am gãsit oameni inimoºi, dispuºi sã lucreze împreunã pentru dezvoltarea unei societãþi mai echitabile pentru toþi, oameni cu un trecut curat,

gospodari, integri ºi curajoºi, pregãtiþi sã lupte pentru schimbarea în bine”, declarã el într-o confesiune publicatã pe site-ul personal. De aici ºi pânã la implicarea activã pentru a duce mesajul Forþei Civice aproape de timiºorenii care locuiesc în Colegiul III Timiºoara, nu a mai fost decât un pas. Unul pe care Mircea Gurbinã l-a fãcut, cu determinare, convins fiind cã e de datoria sa sã se implice, pentru a le oferi timiºorenilor o alternativã viabilã: “Iubesc Timiºoara, e locul în care am prins rãdãcini, în care mi-am alcãtuit o familie frumoasã. Dacã e-adevãrat cã «acasã» e locul din inimã în care te simþi împlinit, atunci, pentru mine, «acasã»e Timiºoara”, declarã Mircea Gurbinã.

“Doar baronii se tem de ANI ºi de DNA!” Obiectivele pe care ºi le propune pentru viitorul mandat de deputat þin în

primul rând de nevoia de apãrare a instituþiilor statului de drept ºi a independenþei justiþiei, pe care Mircea Gurbinã le considerã primejduite de ameninþãrile venite acum dinspre PSD: “Doar baronii se tem de ANI ºi de DNA! Noi la Forþa Civicã nu avem baroni, aºa cã sprijinim Justiþia!”, declarã, tranºant, Mircea Gurbinã, precizând cã igienizarea mediului politic românesc este dezideratul care ar putea genera schimbarea în bine cãtre care aspirã românii. Referindu-se la atributele esenþiale care ar trebui sã defineascã un om politic, Mircea Gurbinã apreciazã cã valorile care conteazã cel mai mult sunt simþul onoarei, profesionalismul ºi curajul, dar ºi determinarea de a spune lucrurilor pe nume ºi capacitatea de a plasa valorile în care crezi mai presus de interesele de naturã personalã.

Cãci, apreciazã Mircea Gurbinã, onoarea este o valoare necesarã unui politician, valoare pe care un ofiþer de carierã, aºa cum este ºi cazul sãu, “nu o va negocia niciodatã”.

În ceea ce priveºte parcursul european al României, Mircea Gurbinã, candidatul FC pentru Colegiul III Timiºoara, opineazã cã îndeplinirea obiectivelor asumate prin MCV ºi aderarea þãrii la Spaþiul Schengen reprezintã dezideratele cele mai importante pentru România. Iar pentru a atinge aceste obiective este nevoie tot de asumarea pânã la capãt a reformãrii justiþiei ºi de combaterea corupþiei. ªi pentru aceasta, crede Mircea Gurbinã, e nevoie sã le fie îngãduit accesul în prim-planul vieþii politice, unor oameni noi, corecþi ºi cinstiþi.

“Ca fost militar de carierã ºi pilot de aviaþie susþin pãstrarea demnitãþii uniformei ºi conduitei militare, apãr simbolurile naþionale ºi respect acele valori sfinte oricãrei naþiuni, precum Patrie ºi Dreptate”, declarã acesta, referindu-se la valorile asumate de sine ºi de reprezentanþii categoriei profesionale din care face parte.

Experienþa de antreprenor l-a fãcut sã cunoascã, însã, în mod nemijlocit ºi problemele cu care se confruntã întreprinzãtorii privaþi, aºa încât, pe lista obiectivelor economice asumate de Mircea Gurbinã, figureazã schimbarea la cel mult un an a codurilor fiscale ºi aplicarea lor abia dupã 6 luni. Se creeazã astfel posibilitatea ca prevederile lor sã nu mai rãspundã principiului bunului plac al politicienilor, “ care apãrã asistenþialismul ºi nemunca”. “În 2012, PSD ºi PNL au câºtigat încrederea bãnãþenilor printr-o campanie populistã, «DA! REUªIM.» Au promis construirea corpului nou de clãdire a Spitalului «Louis Þurcanu», au manipulat grosolan, spunând cã fac totul pentru acest spital ºi au înºelat buna credinþã, votând la comandã politicã, contra intereselor timiºorenilor. La doi ani dupã aceste promisiuni nimic nu sa construit, nu s-a pus nicio cãrãmidã.

Au schimbat doar discursul, cu noi promisiuni ºi cu acuze pe care ºi le aduc ei între ei”, acuzã Mircea Gurbinã, sintetizând principalele motive de nemulþumire legate de modul în care au înþeles sã îi nesocoteascã pe timiºoreni, aceia care au minþit, în 2012, pentru a le obþine votul.

“Cred în puterea minþii ºi în capacitatea ei de a induce progresul” În ceea ce priveºte principalele repere ale biografiei sale, Mircea Gurbinã, reprezentantul FC în competiþia pentru Colegiul III, spune despre sine cã vine dintr-o familie care i-a cultivat, de timpuriu, respectul pentru muncã.

Trudind, ºi-a construit o carierã într-un domeniu în care a avut posibilitatea de a explora cerul.

S-a nãscut în anul 1960, din pãrinþi care au cunoscut experienþa deportãrii în Bãrãgan ºi de la care a deprins, din fragedã copilãrie, valoarea muncii ºi preþul lucrului bine fãcut. Ceea ce i-a modelat, însã, caracterul ºi l-a educat în sensul dobândirii rigorii, a fost, mãrturiseºte Mircea Gurbinã, pasiunea

pentru matematicã, manifestatã încã din copilãrie. Munca ºi pasiunea au fost combinaþie care i-a asigurat succesul ºi i-a definit personalitatea. Ulterior, mai spune Mircea Gurbinã, aplecarea cãtre ºtiinþele exacte ºi aspiraþia zborului, l-au ajutat... sã-i creascã aripi.

Intrarea în corpul de elitã al piloþilor pe avioane supersonice a venit ca o experienþã despre care spune cã l-a împlinit din punct de vedere profesional, dar ºi spiritual. A absolvit Institutul de Aviaþie “Aurel Vlaicu”, din judeþul Buzãu, ºi Facultatea de Electronicã ºi Telecomunicaþii din Timiºoara. A devenit pilot militar de vânãtoare pe avioane supersonice MIG-21 ºi MIG-23, specia-

de 24 de ani un reper al cetãþii

lizat în electronicã aplicatã. Dupã absolvirea cursurilor Institutului de Aviaþie a activat la Baza 93 Aerianã, pânã în noiembrie 1992, ca pilot pe avioane supersonice.

“Am fost ºi rãmân fidel unei tradiþii a onoarei, a datoriei ºi responsabilitãþii faþã de þarã ºi cetãþenii ei. E locul în care am experimentat munca în echipã ºi am legat prietenii pe viaþã, locul în care am aflat importanþa leadership-ului ºi felul în care se poate obþine excelenþa”, mãrturiseºte Mircea Gurbinã.

Fascinat de viteza cu care avanseazã cunoaºterea umanã, a luat recent decizia de a-ºi aprofunda studiile,

cu un doctorat pe care îl pregãteºte, chiar acum, în cadrul Facultãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii din Timiºoara.

“Nu sunt omul vorbelor mari, nu am o carierã academicã în spate, dar ºtiu sã-mi asum riscuri ºi sã lupt pentru o cauzã mai mare decât mine”, mãrturiseºte Mircea Gurbinã, opinând cã, dacã reprezentanþii actualei clase politice se cred imuni în faþa nevoii românilor de schimbare, atunci alternativa care stã în faþa electoratului, la alegerile din 25 mai este aceea de a-i schimba pe politrucii ce ºi-au dovedit deja incompetenþa ºi reaua credinþa cu Forþa. Cu Forþa Civicã.

eveniment

Softul anti-fraudã electoralã nu va fi folosit nici la europarlamentare De cel puþin patru tururi de scrutin, în Timiº, ca de altfel, în majoritatea judeþelor, apar acuzaþii legate de votul multiplu. ªi, în ciuda vehementelor declaraþii fãcute de partidele politice, care cereau anchete la sânge, nu au existat vinovãþii stabilite clar, nici pedepse concrete. ªi aceasta deoarece de ani buni se promite, fãrã sã se reuºeascã nimic concret, implementarea de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã a unui soft care sã fie folosit de cãtre toate secþiile de vot ºi care sã depisteze ºi sã stopeze pe loc tentativele de vot multiplu. AEP confirmã cã nici la alegerile europarlamentare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un program rãmas la stadiul de proiect Din cauza multiplelor acuzaþii legate de votul multiplu vehiculate ºi în Timiº, în ultimii ani, s-a vorbit despre necesitatea implementãrii unui soft pentru depistarea rapidã a cazurilor de vot multiplu. În lipsa acestui program, cazurile de vot dublu rãmân sã fie depistate pe perioadã nedeterminatã, însã doar în cazul în care vor exista sesizãri de fraude.

La alegerile parlamentare de acum doi ani, reprezentanþii AEP Vest spuneau cã, deºi acest soft a fost achiziþionat, nu s-a reuºit implementarea sa. În plus, la alegerile parlamentare nu a existat obligativitatea legalã a realizãrii acestor verificãri decât în cazul în care existau sesizãri. Totodatã, nu a fost precizat un termen-limitã

pentru realizarea acestor verificãri.

Poate ºi din aceastã cauzã, situaþia nu s-a schimbat, alegerile europarlamentare fiind organizate, ºi în Timiº, ca, de altfel, în toate judeþele, fãrã softul anti-fraudã despre a cãrui aplicare e vorbeºte de ani buni. „Nu, acel soft de depistare a votului multiplu nu va fi utilizat nici la alegerile europarlamentare. Deocamdatã nu s-a reuºit implementarea sa”, admite Nicolae Amzoi, directorul Filialei Vest a AEP. Totuºi, reprezentanþii AEP Vest au precizat cã a fost testat soft-ul de combatere a votului multiplu pe câteva circumscripþii electorale, iar rezultatele au fost favorabile.

Utilizarea unui astfel de soft ar avea marele avantaj cã ar depista neregulile în timp real, putând bloca tentativele de vot multiplu. Astfel, prin intermediul acestui soft, listele cu votanþi din secþiile speciale sunt scanate periodic pe parcursul zilei de votare ºi apoi trimise la Birourile Electorale Judeþene sau la cel Central, unde sunt confruntate. Sistemul comparã CNPurile din listele electorale cu cele din baza de date naþionalã de la Evidenþa Populaþiei. Când un CNP apare în douã locuri diferite, se declanºeazã instantaneu o alertã vizibilã în toate secþiile de votare. În acest fel, oriunde s-ar duce sã mai voteze, turistul electoral nu ar mai avea sorþi de izbândã.

Suspiciuni perpetuate În urmã cu patru ani, ultimele alegeri europarlamentare au stat, în Timiº, ca ºi în alte judeþe, sub spectrul suspiciunilor de fraudã, suspiciuni care nu au fost lãmurite nici pânã în pre-

zent.

Potrivit legii, AEP avea obligaþia de a verifica listele electorale pentru depistarea unor posibile cazuri de vot multiplu (care pot fi identificate prin faptul cã acelaºi cod numeric personal apare de douã sau mai multe ori în listele electorale) înregistrate la alegerile europarlamentare. ªi tot potrivit legii, în termen de ºase luni de la primirea listelor, AEP ar fi urmat sã facã publice rezultatele verificãrilor.

AEP ºi-a dat seama cã nu va putea face verificãrile manual. Ca atare, a decis sã cumpere un program informatic special pentru prelucrarea datelor. Într-un final, cu ajutorul programului achiziþionat, s-a trecut la scanarea a peste un milion de pagini. Însã, din cauza scrisurilor diferite ºi a erorilor de interpretare de cãtre calculator a scrisului de mânã, s-a ajuns tot la verificarea manualã a datelor introduse, de cãtre o echipã de 120 de operatori. Ulterior, pe mãsurã ce compararea listelor se fãcea cu ajutorul calculatorului, a mai survenit o „revelaþie”, reprezentanþii AEP dânduºi seama cã erau cazuri în care, din exces de zel, preºedinþii de secþie dãduserã douã copii ale aceleiaºi liste permanente sau suplimentare, date interpretate greºit de calculator ca vot multiplu. Într-un final, AEP a încheiat numãrãtoarea, centralizând 12.034 de posibili suspecþi de vot multiplu, ale cãror coduri numerice personale ºi semnãturi apar pe douã sau mai multe liste suplimentare sau permanente. În Timiº s-au cerut verificãri în cazul a 178 de cazuri de posibil vot multiplu.

Toatã aceastã tevaturã însã, nu s-a concretizat, la nivelul judeþului prin vreo condamnare pentru fraudã electoralã.

22 - 25 mai 2014

3

Monica Macovei : „Veniþi alãturi de mine!

Eu nu mã las!”

Dragi români, Am luptat pentru dreptate, pentru protejarea banilor publici, împotriva corupþiei ºi fraudei. Am arãtat cã nimic ºi nimeni nu mã pot cumpãra, ºi nici intimida. Credinþa în Dumnezeu mi-a dat puterea de a spune rãului pe nume ºi de a lupta cu el fãrã fricã. Cei care comit fapte de corupþie au ºi sufletul corupt ºi nu au credinþã. Dacã am respecta mãcar trei din cele 10 porunci – sã nu minþi, sã nu furi, sã nu ucizi – viaþa noastrã ar fi mult mai bunã.

M-aþi trimis în Parlamentul European, în 2009, sã muncesc pentru România ºi pentru Europa. ªi am muncit.

Ultima lege pe care am fãcut-o este Legea Confiscãrii Averilor infractorilor. Pe baza acestei legi, vom confisca averea care depãºeºte venitul legal al persoanei condamnate ºi care nu poate fi justificatã prin surse legale.

Tot pe baza acestei legi, vom confisca banii ºi bunurile puse pe numele altora.

Nu este suficient sã trimitem infractorii dupã gratii. Trebuie sã le luãm ºi banii, aºa cum se face ºi în Marea Britanie sau America. Vreau ca banii confiscaþi sã ajungã în bugetul public ºi sã fie folosiþi ca sã construim ºosele, spitale, sau sã mãrim alocaþiile pentru copii ºi pensiile.

Eu singurã am finalizat 40 de legi ca raportor al Parlamentului European, mai mult decât toþi europarlamentarii PSD ºi PNL la un loc. Sunt în top 3 din toþi cei aproape 800 de europarlamentari din cele 28 de þãri ale Uniunii Europene. În plus, am lucrat ºi alte 52 legi ca raportor al Grupului Partidului Popular European, am astfel un total de 92 de legi negociate ºi adoptate în Parlamentul European.

PSD ºi Victor Ponta întruchipeazã rãul în politicã. Cu ei mã lupt. Nu vrem o þarã condusã de baroni ºi oligarhi anchetaþi penal, cum sunt pesediºtii

Duicu (Mehedinþi), Mazãre ºi Constantinescu (Constanþa), Cosma (Prahova), Opriºan (Vrancea) ºi alþii, ºi nici de miniºtri inculpaþi, cum este Dragnea, sau de turnatorul Voiculescu. Nu vrem o þarã condusã de Ponta ºi PSD, care apãrã corupþii ºi hoþii, care vã lasã fãrã bani, care au introdus ºi au mãrit pânã acum 36 de taxe ºi impozite, care distrug sectorul privat ºi vã lasã fãrã locuri de muncã.

Cine protejeazã corupþii ºi corupþia îi trãdeazã pe români ºi trãdeazã România. ªi PSD, ºi PNL ºi-au apãrat corupþii de justiþie. PSD ºi PNL nu sunt România. Eu sunt împotriva politicienilor corupþi pentru a ajuta românii sã scape de ei. Þara în care eu cred este þara celor cinstiþi, a celor care muncesc, este þara competiþiei corecte în economie ºi în care legea este egalã pentru toþi. România trebuie sã pãstreze direcþia Vest ºi parteneriatul cu America. Sã fim uniþi împotriva rãului ºi sã fim o naþiune puternicã.

Sunt Monica Macovei. Veniþi alãturi de mine, eu nu mã las! Veniþi la vot pe 25 mai, la alegerile europarlamentare, ºi puneþi ºtampila pe PDL, primul partid pe buletinul de vot.

Ciprian Mihok, preºedintele Patronatului Farmaceutic Banat:

“Medicamentul trebuie privit ca un produs pentru sãnãtate ºi nu ca o marfã. Noi luptãm cu sistemul pentru cã ne pasã de pacienþi ºi de sãnãtatea lor”.

Advertorial

Domnule Ciprian Mihok, spuneþi cã medicamentul nu e o marfã, cum adicã ?

“Alimentele voastre sã fie medicamente, iar medicamentele voastre sã fie alimente”, a spus, acum 2500 de ani, pãrintele medicinei, Hipocrat. Astãzi, mai mult decât oricând, am avea nevoie ca acest dicton sã fie valabil.

Din pãcate, e foarte departe de adevãr.

Hrana este tot mai artificialã, nesãnãtoasã ºi scumpã, iar medicamentele sunt doar o marfã ºi mai puþin un produs prioritar pentru public, acea sursã de vindecare ºi însãnãtoºire menitã sã-i asigure omului starea bunã de echilibru ºi funcþionare. În România, medicamentele sunt mai ieftine decât oriunde în Europa. Din pãcate, asta este în beneficiul unor „bãieþi deºtepþi” care se gândesc prioritar sã le scoatã din

þarã ºi nu sã le punã la dispoziþia bolnavilor români. Astfel, noi rãmânem cu „resturile”.

Explicã acest lucru situaþia listei de medicamente gratuite ºi compensate ?

Parþial, da. Pentru persoanele din sistemul public de sãnãtate medicamentul este o promisiune, o listã permenent redusã, ciuntitã, elaboratã, modificatã ºi încã nefinalizatã. De peste cinci ani, aceastã listã nu a fost actualizatã ºi completatã corespunzãtor ci doar amânatã. Asta spune foarte multe despre importanþa pe care o are pacientul pentru cei care conduc sistemul.

Atâta vreme cât, conform statisticilor oficiale, peste 400 de copii mor în România în fiecare an din cauza diferitelor tipuri de cancer „tratabile” dar pentru care nu este asiguratã medicaþie compensatã sau gratuitã oferitã prin siste-

mul naþional, vorbim despre nepãsare.

Interesul pentru a vinde medicamentele cu profit maxim ºi nepãsarea au ca ºi rezultantã lista medicamentelor gratuite ºi compensate, lista ruºinii.

Ce a dispãrut din listã ºi credeþi cã ar trebui sã conþinã ea, cu prioritate? În 15 ani de când sunt farmacist, lista de medicamente compensate ºi gratuite nu a fost niciodatã lãrgitã. An de an a fost restrânsã. Vitaminele pentru copii au devenit din gratuite compensate, apoi din compensate s-au scos ºi, astãzi, ele trebuie cumpãrate. La fel a fost scos calciul din listã. Pentru copii, toate medicamentele ar trebui sã fie gratuite! Oricum, nici în cazul adulþilor situaþia nu este mai bunã. Medicaþia diabeticã este declaratã gratuitã, dar la aproape orice antibiotic oral existã coplatã. Pacienþii care suferã de boli gra-

ve ar putea beneficia de tratamente cu ratã de succes întrucât descoperirile din domeniu au avansat foarte mult în ultimii ani. Un paradox sunt medicamentele oncologice care au devenit atât de ieftine, încât nu au mai fost aduse în þarã deoarece nu se mai puteau acoperi costurile logistice - import, depozitare ºi distribuþie. Consecinþa faptului cã lista medicamentelor compensate ºi gratuite nu a mai fost actualizatã de cinci ani, este cã bolnavii nu au acces la medicamentele ce le-ar putea îmbunãtãþi semnificativ starea de sãnãtate !

Ce puteþi face pentru a schimba lucrurile? În primul rând, ca preºedinte al Patronatului Farmaceutic Banat, ca farmacist ºi ca om, voi susþine interesul pacientului. Apoi, împreunã cu colegii mei, voi continua sã reclam bi-

rocraþia din sistemul de asigurãri de sãnãtate. Fiecare acþiune va fi o formã de revoltã împotriva acestui sistem prost gândit, prost gestionat, ultracentralizat ºi total în defavoarea bolnavului. Sãnãtatea este cel mai de preþ bun al omului ºi trebuie sã ne ocupãm primordial de ea!

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

actualitate

22 - 25 mai 2014

Lucrãrile neprevãzute, o tradiþie în proiectele Primãriei Timiºoara l O conductã de gaz suplimentarã în Piaþa Sfântul Gheorghe complicã

proiectul de reabilitare al centrului istoric al municipiului

Lucrãrile neprevãzute sunt o “tradiþie” la Primãrie

Foto TIMPOLIS

La fel ca în multe alte proiecte de amploare derulate de cãtre Primãria Timiºoara, ºi în cazul reabilitãrii centrului istoric a apãrut o lucrare suplimentarã care complicã destul de mult derularea investiþiei, din punct de vedere al costurilor ºi perioadei de realizare. De aceastã datã este vorba despre o conductã de gaz care trece prin Piaþa Sfântul Gheorghe ºi este extrem de greu de înþeles de ce rezolvarea acestei probleme nu a fost prevãzutã în planurile de ºantier iniþiale, atâta vreme cât amplasarea unei conducte de gaz nu este informaþie clasificatã.

Rãmâne de vãzut care vor fi, în acest caz, implicaþiile acestei “revelaþii” tardive.

Primãria Timiºoara: “În urma lucrãrilor de construcþii din Piaþa Sfântul Gheorghe, s-a constatat existenþa unei conducte de gaz”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Conducta cu surprize Ar fi fost greu de crezut cã proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timiºoarei se va derula fãrã sã aparã elemente neprevãzute, însã este cel puþin ciudatã încadrarea în aceastã categorie de evenimente a descoperirii unei conducte de gaz, care trece prin Piaþa Sfântul Gheorghe. Astfel, nu descoperirile arheologice sau elementele legate de stabilitatea clãdirilor din zonã ar putea sã complice destul de mult proiectul de reabilitare al centrului istoric, ci conducta de gaz care în niciun caz nu ar fi trebuit sã fie o surprizã, raportatã la documentaþia proiectului, care ar fi trebuit sã cuprindã acest element, deloc neglijabil.

Pânã una alta, în lipsa unei pregãtiri ºi a unui plan de acþiune pentru acest “eveniment”, Primãria Timiºoara a întocmit un proiect de hotãrâre, supus aprobãrii în urmãtoarea ºedinþã de plen, proiect denumit “Hotãrâre privind aprobarea încheierii Convenþiei pentru modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente pe

strada Piaþa Sfântul Gheorghe, din Timiºoara, aflatã în curs de reabilitare în cadrul proiectului Reabilitarea spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului Timiºoara.”

Motivaþia acestui proiect este aproape comicã, prin formulare ºi descriere. Astfel, se precizeazã în document, “în urma lucrãrilor de construcþii din Piaþa Sfântul Gheorghe , din Timiºoara, s-a constatat existenþa unei conducte de gaz care trece chiar pe terenul pe care, conform proiectului de reabilitare, urmeazã sã se realizeze un amfiteatru ºi împiedicã continuarea lucrãrilor de edificare a acestuia.” În acest caz se poate constata formularea impersonalã ºi expresia “s-a constatat existenþa”, menitã, probabil, sã îndulceascã concluzia care se desprinde: faptul cã, deºi s-a realizat un studiu de fezabilitate amplu ºi costisitor, însoþit de documentaþii de ºantier la fel de costisitoare, nu s-a “constatat” existenþa unui elemente extreme de important din zonã, a cãrui amplasare nu era clasificatã.

“Descoperirea” a dus la discuþii purtate cu reprezentanþii E.On Gaz, în urma cãrora s-a

hotãrât cã, pentru continuarea lucrãrilor de construcþii privind reabilitarea Pieþei Sf. Gheorghe, conform proiectului, este necesarã modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente. Astfel, conducta de distribuþie, de presiune redusã, cu diametru de 63 de milimetri ºi în lungime de 40 de metri, va fi amplasatã în zona planã din apropierea frontului estic al Pieþei Sf. Gheorghe. ªi, plecând de la aceastã situaþie, urmeazã devize de lucrãri suplimentare, ºi facturi aferente, pentru cã a fost invocatã prompt Legea 123/ 10 iulie 2012, privind energia electricã ºi gazele naturale, care precizeazã cã, în cazul în care, în mod excepþional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate obiective din sectorul gazelor naturale „sã se execute o construcþie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificãrilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea ºi execuþia lucrãrilor în sectorul gazelor naturale ºi sub condiþia cedãrii în patrimoniul operatorului a bunului rezultat”. În acest sens, pentru demararea lucrãrilor de proiectare ºi

execuþie, în vederea devierii conductei, Primãria Timiºoara trebuie sã încheie o Convenþie pentru modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente în Piaþa Sf. Gheorghe, din Timiºoara, prin care sã cedeze cãtre EON Gaz Distribuþie SA proprietatea obiectivelor rezultate în urma modificãrii, din momentul punerii în funcþiune a acestora – fãrã alte pretenþii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare. Totodatã, va acorda cãtre E.ON Gaz Distribuþie SA dreptul dreptul de uz, de servitute ºi de acces-fãrã alte pretenþii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare, pe toatã durata existenþei ºi funcþionãrii conductei de distribuþie, în vederea asigurãrii siguranþei în exploatare, în condiþiile legii ºi ale contractelor dintre cele douã pãrþi. Evident, “toate costurile ocazionate de modificarea traseului reþelei de distribuþie gazelor naturale se vor plãti din contribuþia proprie a municipiului Timiºoara la bugetul proiectului”. Dupã finalizarea analizei, este greu de apreciat la cât de va ridica suma aferentã acestui proiect “colateral” proiectului propriu-zis.

Fost arhitect-ºef: “Trebuia sã se studieze efectele pe termen lung ale unui asemenea proiect” Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al Timiºoarei, spune cã, deºi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusã Piaþa Sfântul Gheorghe, unde se ºtia de la început cã se vor face descope-

riri arheologice importante, care vor întârzia cu mult investiþia propriu-zisã. “Trebuia sã se lucreze etapizat, ºi fãrã Piaþa Sfântul Gheorghe, unde nu trebuiau începute acele sãpãturi. Nu este firesc ca un proiect de o aseme-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nea importanþã ºi amploare sã nu aibã un plan de management al proiectului, ºi sã demareze fãrã sã se studieze efectele pe termen scurt, mediu ºi lung ale implementãrii unei asemenea lucrãri”, ne-a declarat Radu Radoslav.

Rdau Radoslav

Nu este pentru prima oarã când lucrãri importante ale Primãriei se împotmolesc, sau se scumpesc semnificativ din cauza unor lucrãri neprevãzute care nu au fost cuprinse în bugetul iniþial al proiectului, întrucât nu au fost prevãzute în documentaþia iniþialã.

Operaþiunea de reabilitare a malurilor Begãi a întâmpinat probleme generate de greºelile de proiectare. Aceste chestiuni ar putea majora, în final, preþul întregii lucrãri, pentru care oricum existã o sumã foarte mare, rezervatã pentru cheltuieli neprevãzute.

Dupã ce, iniþial, s-a constatat cã unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilã deplasarea pe ele altfel decât în ºir indian, s-a venit cu scuza existenþei unor greºeli de proiectare ºi a faptului cã aleile au trebuit fãcute astfel pentru a nu se ajunge la tãieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia cã ºi aceste tãieri de copaci sunt necesare. Mai mulþi consilieri locali au declarat cã eventualele greºeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales cã era datoria Direcþiei Tehnice sã verifice dacã proiectul este aplicabil în realitate, ºi cã este cu atât mai grav sã se spunã cã sunt greºeli de proiectare, pentru cã un asemenea proiect nu poate fi fãcut din birou, fãrã sã se verifice posibilitatea aplicãrii sale pe teren. În cazul acestei lucrãri, probabil cã se va utiliza în totalitate suma alocatã pentru cheltuieli neprevãzute ºi s-ar putea ajunge chiar la suplimentãri de bugete, aºa cum s-a întâmplat în cazul altor proiecte similare, de amenajare de spaþii verzi.

Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a acestor lucrãri a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA.

Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect, ºi la faptul cã acest gen de alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevãzute în execuþia unui proiect de lucrãri publice de cãtre Municipalitate rãmâne însã cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adicã aproape douã milioane de euro, bani luaþi din bugetul local. Bugetul de investiþii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrãri suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocatã execuþiei proiectului a trebuit majoratã cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesarã în primul rând din cauza unei revelaþii tardive, legate de faptul cã parcul era traversat de douã linii electrice aeriene a cãror prezenþã ar constitui un pericol pentru activitãþile din parc. De asemenea, în cursul îndeplinirii contractului, s-a constatat pe parcurs, apariþia unor situaþii diferite faþã de cele existente în caietul de sarcini ºi proiectul tehnic. În urma acestor “revelaþii”, un tablou electric a fost mutat în afara spaþiilor de joacã, s-a mutat amplasarea toaletei ºi s-a constatat cã este necesarã reconfigurarea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângã arbori, suplimentarea conductelor de apã ºi canal, ca ºi a cablului de iluminat cu 196 de metri.

actualitate

22 - 25 mai 2014

5

Dan ªova, la Timiºoara: „Guvernul nu va aloca fonduri pentru proiectul Centurii Sud, de ocolire a Timiºoarei” La un bilanþ succint al vizitei ministrului Transporturilor, Dan ªova, în Timiº, rezultã cã judeþul este condus, pe hârtie, de Guvernul de la Bucureºti, care nu dispune însã de banii necesari pentru proiectele Timiºului. În aceste condiþii, verbul „a investi” în proiecte majore pentru timiºeni se conjugã la viitor. ligia.hutu@timpolis.ro

Preºedintele CJ Timiº, contrazis de ministrul Transporturilor O guvernare incoerentã, construitã, în mare mãsurã, pe promisiuni nerespectate, aceasta e imaginea guvernãrii Victor Ponta, conturatã ºi dupã vizita în Timiº a ministrului Transporturilor, Dan ªova. Acesta nu a adus nicio informaþie concretã în ceea ce priveºte susþinerea, cu fonduri guvernamentale, a proiectelor majore de investiþii ale Timiºului.

Saga investiþiilor de interes major pentru judeþ ºi-a mai adãugat zilele trecute, o filã istoriei sale. Prezent în Timiº, ministrul Transporturilor, Dan ªova, a fãcut referire la soarta a douã dintre proiectele aflate de foarte multã vreme pe lista de aºteptare a judeþului: Centura Sud ºi Centrul Intermodal, ambele, cu o istorie complicatã. Astfel, toate promisiunile legate de eventuale alocãri de sume de la bugetul de stat, prin redistribuiri de fonduri între ministere, fãcute nu demult de preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, au fost infirmate de ministrul ªova. Acesta a spulberat astfel orice urmã de speranþã a autoritãþilor judeþene cã ar putea primi finanþare de la bugetul de stat pentru proiectul Centura Sud: „Centura Sud a Timiºoarei este un proiect care va beneficia de finanþare din fonduri europene, are

Verbul „a investi” în proiecte majore pentru timiºeni se conjugã la viitor

studiile realizate”. Aceasta înseamnã însã cã, în cea mai optimistã variantã de abordare, demararea lucrãrilor propriuzise s-ar putea produce cel mai devreme în 2016, dupã obþinerea finanþãrii pe viitorul exerciþiu financiar 2014 - 2020.

0 lei de la Guvern, pentru Timiº La finalul lui 2013, din bugetul consolidat de stat anunþat de Guvern pentru 2014, Timiºului i-au revenit zero lei pentru proiectele de investiþii din Timiºoara ºi din judeþ. Atunci, autoritãþile locale ºi judeþene au încercat, la unison, sã atenueze efectul veºtii. Puºi în faþa faptului împlinit, atât preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, cât ºi primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, au argumentat cã, în calitate de judeþ care vireazã anual una dintre cele mai importante contribuþii

Promisiuni peste promisiuni „Centura Timiºoarei va fi prinsã la întocmirea bugetului pe 2014, ea este prinsã în proiectul de buget 2014 - 2020. Pãrerea mea este cã se va ºi realiza. În cazul centurii de NordEst, este demaratã procedura de pregãtire a documentaþiei necesare. Sper sã fie realizatã ºi centura de Nord, pânã în 2020, pe acelaºi program”, a declarat, recent, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Pentru a avea un inel complet de centurã, Timiºoara mai are nevoie de circa 50 de kilometri de ºosea. În pofida promisiunilor din anii trecuþi, din ceea ce ar însemna centura completã de ocolire a Timiºoarei, s-au realizat doar 12,5 kilometri, funcþionali de la începutul

Titu Bojin anului 2010. La acest tronson, lucrãrile au durat ºapte ani. ªi aceasta în condiþiile în care, încã de pe vremea când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban, se promitea cã inelul complet va fi terminat în 2009.

la bugetul consolidat de stat, Timiºul nu este pus în situaþia de a aºtepta cu mâna întinsã pentru a-ºi primi înapoi o parte din bani, ci capacitatea de a genera proiecte ºi de a atrage finanþare din fonduri europene.

Ulterior, dupã ruptura USL, edilul Timiºoarei a admis cã judeþului i-au revenit zero lei de la bugetul de stat ºi a acuzat Guvernul Ponta cã ar fi lãsat complet pe dinafarã proiectele locale.

Acesta a fost ºi momentul în care între cei doi foºti parteneri de alianþã electoralã USL, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, ºi primarul Nicolae Robu, a început un duel al declaraþiilor. Cãci, în replicã la acuzele edilului, preºedintele CJ Timiº a transmis un comunicat menit sã distragã atenþia de la acuzele primarului ºi sã readucã în dezbatere niºte declaraþii fãcute de primar, declaraþii datând din perioada de început a mandatului acestuia, când edilul spunea cã Guvernul condus de Victor

Dan ªova Ponta a alocat Timiºoarei, într-un interval de timp de doar douã luni, fonduri consistente.

Titu Bojin nu a reuºit decât sã readucã în memoria timiºorenilor declaraþiile mai vechi ale lui Nicolae Robu. ªi aceasta întrucât, somat de

primar sã menþioneze care sunt proiectele pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul consolidat de stat pe 2014 ºi care a fost valoarea respectivelor fonduri, preºedintele CJ Timiº nu a putut sã furnizeze nimic altceva decât... un nou set de promisiuni.

Primii 12 kilometri ai centurii de ocolire, o ctitorie “chinuitã” Proiectul de construcþie a primei bucãþi a centurii de ocolire a Timiºoarei, care are trei pasaje ºi cinci intersecþii, a început în 1994, atunci când autoritãþile locale au semnat un acord cu Banca Japonezã de Cooperare Internaþionalã, finanþatorul acestui proiect.

Potrivit Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, valoarea totalã a investiþiei pentru cei 12,6 kilometri de la centura Timiºoarei ºi a ºoselei Timiºoara - Lugoj a fost de 40 milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrãrile propriu-zise începând abia în 2003 ºi au fost finalizate în 2004. ªoseaua de centurã a fost construitã fãrã pasajul de la Remetea Mare ºi are doar douã benzi, câte una pe

sens, ºi nu patru, cum se stabilise iniþial. În 2008, dupã ce constructorul elen, care trebuia sã realizeze primul tronson, a abandonat ºantierul, Consiliul Judeþean Timiº a organizat o altã licitaþie ºi a gãsit un nou constructor pentru a relua lucrãrile. Licitaþia a fost câºtigatã de o firmã spaniolã, care, deºi trebuia sã termine lucrãrile pânã în 2009, a progresat într-un ritm lent cu execuþia lor. În acea perioadã, Banca Japonezã a dorit sã verifice firma care a câºtigat licitaþia, iar acest lucru a dus la o altã amânare a începerii lucrãrilor cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, în 21 ianuarie 2009 a fost semnat

Decembrie 2009 – inauguarea primilor 12,5 kilometri de centurã ai Timiºoarei un alt contract de construcþie a vreme, Radu Berceanu, au centurii ocolitoare a Municipiu- inaugurat cei 12,5 kilometri de lui Timiºoara, DN 6 km 549+076 centurã ai Timiºoarei. La momen- DN 69 km 6+430, cu asocierea tul respectiv, însã, DRDP TimiRomstrade - Vectra, în calitate ºoara anunþa cã lucrãrile nu sunt de antreprenor. încã finalizate. Abia în 2010 s-au În decembrie 2009 premie- mai realizat 1,2 kilometri de drum rul de atunci, Emil Boc, ºi mi- ºi un pasaj peste calea feratã ºi nistrul Transporturilor de la acea s-a turnat stratul de uzurã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

anchetã

22 - 25 mai 2014

Proiectul de management al traficului din Timiºoara, pus în pericol de greºelile Primãriei l Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor

a dat dreptate firmelor contestatare

Consilier local: „Primãria nu a prezentat niciodatã Consiliului Local o situaþie legatã de procedurile de achiziþie contestate ºi refãcute”

Sistemul de management al traficului urmeazã sã monitorizeze toate cele 134 de intersecþii din oraº În urmã cu douã luni, conducerea Primãriei Timiºoara ieºea la rampã cu declaraþii rãzboinice legate de periclitarea ºanselor de finanþare cu fonduri europene a proiectului de management al traficului ºi supraveghere video din Timiºoara, din cauza contestaþiilor fãcute de cãtre unele firme participante la licitaþii. Între timp, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a analizat aceste plângeri, dând dreptate contestatarilor. Dupã cum prezintã situaþia cei de la CNSC, nu contestatarii, ci Primãria – prin greºelile legate de documentaþia de atribuire – pare sã punã în pericol acest proiect. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Contestaþii clarificate Primarul Timiºoarei, Nicoale Robu, se arãta, în urmã cu aproximativ douã luni, nemulþumit de faptul cã legislaþia din România în domeniul achiziþiilor publice permite potenþialilor ofertanþi depunerea de contestaþii repetate la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, punându-se în pericol în acest fel proiectele care beneficiazã de finanþare europeanã.

Nicolae Robu a dat ca exemplu licitaþia pentru proiectul de management al traficului ºi supraveghere video în Timiºoara, proiect care, spunea el, riscã sã piardã finanþarea europeanã, din pricina depãºirii termenelor asumate iniþial. Între timp, însã, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a soluþionat contestaþiile. Concluziile nu sunt favorabile pentru Primãrie. Astfel, douã

contestaþii depuse de douã firme ofertante diferite – Swarco Traffic România ºi Aniva Consult Technology – au fost câºtigate de aceste companii, CNSC precizând cã existã probleme legate de felul în care Primãria a realizat documentaþia aferentã acestei achiziþii. În cazul contestaþiei realizate de Swarco Traffic România, prin care aceasta a solicitat, printre altele, suspendarea procedurii de achiziþie publicã în cauzã, CNSC a decis cã admite suspendarea procedurii de achiziþie publicã. Ulterior, analizând într-o nouã decizie contestaþiile, CNSC a decis, din cauza neregulilor constatate în felul în care Primãria ºi-a întocmit documentaþia, sã anuleze întreaga procedurã de atribuire ºi toate eventualele acte subsecvente acesteia. „Documentaþia de atribuire, aºa cum a fost aceasta modificatã prin mãsurile de remediere, conþine abateri grave de la legislaþia achiziþiilor publice care nu mai pot fi remediate, fãrã a se încãlca principiile care guverneazã materia achiziþiilor publice”, spune CNSC. ªi aceastã constatare ar trebui sã fie avutã în vedere de cãtre conducerea Primãriei înainte de a denunþa sistemul în conferinþe de presã ºi de a apãra pânã în pânzele albe propriii funcþionari, care au realizat o documentaþie de achiziþie inutilizabilã. Conform acestor constatãri, în niciun caz firmele contestatare, ci chiar Primãria îºi pune în pericol acest proiect.

CNSC a precizat punctual motivele anulãrii procedurii de atribuire, „pe considerentul existenþei unor abateri grave de la prevederile legislative”, lista de nereguli fiind lungã, fãrã posibilitatea ca deficienþele sã fie remediate. Astfel, documentaþia de atribuire avea lacune mari, CNSC solicitând clarificarea unor aspecte legate de tipul tehnologiilor de realizare a înregistrãrilor ºi de capacitatea de stocare în ce-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ea ce priveºte suplimentarea sau nu a numãrului de camere video necesare pentru procesul de înregistrare, modificarea numãrului de licenþe operare server ºi mãsura în care costurile generate se mai încadreazã în valoarea estimatã publicatã. Iniþial, caracteristicile tehnice ºi modul de conectare a aplicaþiei de control a convorbirilor de voce în mediul VoIP, clarificarea sau completarea (dupã caz) a aspectelor legate de cele 102 camere video ºi rata de înregistrare a acestora.

Tolerând aceste greºeli ºi abateri, Primãria riscã mult. Proiectul are o valoare de peste 43 de milioane de lei, cu cofinanþare europeanã nerambursabilã de 35 de milioane de lei. Sistemul va fi operat de la nivelul unui centru de comandã, amplasat pe bulevardul Iuliu Maniu, destinat coordonãrii activitãþilor de management al traficului ºi supravegherii video.

Pentru monitorizarea traficului, acesta va fi dotat cu echipamente, respectiv un panou de afiºaj central de tip perete – imagine, pe care vor fi proiectate imagini transmise din toate cele 134 de intersecþii din oraº. Centrul va funcþiona 24 de ore din 24. Prin proiect se prevede realizarea unui sistem de management al traficului prin dotarea celor 90 de intersecþii deja semaforizate cu camere de supraveghere ºi echipamente de control trafic, extinderea sistemului de semaforizare la încã 44 de noi intersecþii ºi dotarea acestora cu echipamente de control trafic ºi camere de supraveghere, dar ºi instalarea a 17 panouri de afiºare, ºapte radare de vitezã, 13 radare de informare ºi 37 de sisteme de detecþie a trecerii pe culoarea roºie a semaforului. Implementarea sistemului se estimeazã cã va conduce la reducerea poluãrii cu noxe cu pânã la 40%, iar etapa de execuþie a lucrãrii este de 12 luni.

Consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu susþine cã Primãria, în pofida solicitãrilor fãcute pe aceastã temã, nu a prezentat niciodatã în Consiliul Local o situaþie a procedurilor de achiziþie contestate la CNSC ºi a celor pierdute, în cazul cãrora a fost necesarã refacerea procedurii, lucru care a dus la tergiversarea proiectelor pentru care s-a fãcut achiziþia. „Se spune cã în astfel de situaþii se pot pune în pericol finanþãrile europene ale proiectelor, însã nu se precizeazã cã în destul de multe cazuri CNSC stabileºte cã documentaþia de atribuire nu a fost realizatã în mod corect de cãtre Primãrie. Dacã nu ar exista lacune ºi greºeli în aceste

documentaþii de atribuire, firmele nu ar avea cum sã conteste cu succes procedurile de atribuire. S-a discutat nu o datã despre faptul cã la unele proceduri apar criterii subiective de atribuire”, precizeazã alesul local.

Primarul a cerut SRI sã elucideze cauzele tergiversãrii unei alte licitaþii Situaþia legatã de contestaþiile aferente Proiectului de management al traficului ºi supraveghere video în Timiºoara ºi declaraþiile rãzboinice ale Municipalitãþii, care se dovedesc neîntemeiate, nu este singularã. Antologic a fost ºi cazul de acum un an, când conducerea Primãriei Timiºoara solicita, în iunie 2013, intervenþia SRI pentru a elucida cauzele ce au dus la tergiversarea licitaþiei pentru construcþia incineratorului de deºeuri de la Chiºoda: „Este o investiþie în valoare de 60 de milioane de euro fãrã TVA, aproape 75 de milioane de euro cu TVA. Sesizez public SRI sã investigheze ce se ascunde în spatele acestor contestaþii repetate care ne împiedicã sã realizãm acest incinerator deosebit de important pentru Timiºoara”. Însã o parte din motive ar fi trebuit cãutate chiar în interiorul instituþiei, întrucât CNSC a constatat încã din 2012 neconformitãþi la caietul de sarcini întocmit de Primãrie, neconformitãþi care, prin contestaþiile pe care le-au generat, au contribuit ºi ele la întârzierea proiectului.

CNSC a fãcut publice unele dintre documentele de soluþionare a contestaþiilor fãcute pentru acest proiect, din care reiese cã mãcar o parte din vina pentru tergiversarea proiectului

o poartã chiar structuri specializate din subordinea Municipalitãþii timiºorene, fiind o serie de neconformitãþi ºi greºeli confirmate în caietul de sarcini. CNSC a cerut astfel eliminarea din capitolul „Lucrãri de construcþii din caietul de sarcini” a pasajelor eronate în care se face referire la lucrãri de modificare, reabilitare, restaurare a lucrãrilor de construcþii, precum ºi actualizarea caietului de sarcini ºi a modelului de contract sectorial de lucrãri cu informaþii precise referitoare la cuantumul sau limitele de negociere a daunelor contractuale. CNSC specifica în acest context cã procedura putea continua abia dupã efectuarea acestor modificãri ºi publicarea lor pe portalul de achiziþii publice SEAP.

economic

22 - 25 mai 2014

7

Peste 94% din tinerii inactivi nu au de gând sã se angajeze l Numãrul angajaþilor scade vertiginos, raportat la totalul populaþiei

Mulþi ºomeri neindemnizaþi ºi în Timiº

Populaþia inactivã scriptic, adicã segmentul românilor apþi de muncã ce nu plãtesc taxe ºi impozite este în creºtere, inclusiv în Timiº, potrivit unui raport al Blocului Naþional Sindical privind piaþa muncii. Foarte mulþi tineri, dar ºi români de vârsta a doua ies din câmpul muncii ºi nu mai reintrã, oficial cel puþin.

Astfel, o parte rãmân fãrã ocupaþie, trãind din diverse forme de ajutor social sau afaceri nefiscalizate, iar o parte pleacã în strãinãtate, fãrã ca statul sã ºtie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tot mai puþine persoane active Conform unui studiu recent al BNS, 94,3% din tinerii inactivi cu vârste între 15 ºi 24 de ani nu-ºi cautã un loc de muncã ºi nu ar fi dispuºi sã înceapã lucrul dacã li s-ar oferi un serviciu. Este un mister din ce trãiesc, probabil mulþi fiind întreþinuþi de familie sau angrenaþi în tot felul de mini-afaceri nefiscalizate.

Conform documentului BNS, structura populaþiei s-a modificat major, prin creºterea ponderii persoanelor inactive, în ultimii ani, ºomajul de lungã duratã (peste 12 luni) s-a cronicizat, iar mare parte a populaþiei inactive ºi-a pierdut interesul de a reintra pe piaþa muncii.

Aproximativ 20% dintre tinerii cu vârste între 15 ºi 24 de ani se aflã în situaþia de inactivitate – nu sunt înregistraþi ca ºomeri, prin urmare nu primesc nici un fel de asistenþã pentru integrare în muncã ºi nu sunt vizaþi de politicile active, ºi nu sunt cuprinºi în nicio formã de învãþãmânt.

Procentul cel mai mare de inactivi apare însã la categoria de vârstã 50 65 de ani, cu 19% ºomeri ºi 30% inactivi, în nivelul anului 2012. Pentru acest segment, procentul este explicat de faptul cã firmele nu angajeazã persoane cu aceste vârste.

Pentru grupa de vârstã 25 - 34 de ani, cea aptã de muncã, cu experienþã ºi cu posibilitãþi de a se adapta rapid la tendinþele pieþei muncii, devine greu de explicat scãderea ocupãrii, de la 77% în

ªi în Timiº – judeþ indicat ca unul cu o dezvoltare economicã mult peste medie ºi cu o ratã micã a ºomajului –, numãrul de ºomeri neindemnizaþi este în creºtere. Potrivit AJOFM Timiº, aici existã aproape 6.000 de persoane care nu au un loc de muncã. Dintre acestea, 3.400 sunt beneficiare de indemnizaþii de ºomaj, iar 2.300 sunt ºomeri neindemnizaþi. În ceea ce priveºte situaþia ºomerilor înregistraþi pe unitãþile locale de ocupare a forþei de muncã, cei mai mulþi, 3.260, sunt în Timiºoara, iar celelalte oraºe din judeþ cum ar fi Lugojul, Sânnicolaul Mare, Fãgetul ºi Deta au înregistraþi aproximativ 500 de ºo-

meri. Din cei 2.300 de ºomeri înregistraþi ca neindemnizaþi, aproape 200 au studii superioare.

Dacã analizãm rata ºomajului pe categorii de vârstã, putem observa cã cele mai multe persoane care nu au un loc de muncã sunt cei cu vârsta între 40 ºi 49 de ani, în numãr de aproape 1.500. De asemenea, situaþia nu e prea roz nici pentru cetãþenii care între 30 ºi 40 de ani, la aceastã grupã de vârstã fiind înregistraþi 1.200 de ºomeri. La egalitate în ceea ce priveºte numãrul persoanelor care nu au un loc de muncã sunt cei încadraþi sub vârsta de 25 de ani ºi de peste 55 de ani, secþiune în care avem înregistraþi 900 de ºomeri.

Cei plecaþi la lucru în strãinãtate fãrã ºtirea statului figureazã ºi ei ca “inactivi” Dumitru Costin 1996 la 72% în 2012, concomitent cu o creºtere a trecerii în inactivitate de la 15% în 1996 la 19% în anul 2012, aratã studiul B.N.S., denumit “Faþa realã a României”. În ceea ce priveºte incidenþa ºomajului de lungã duratã, studiul BNS aratã o creºtere rapidã pentru zona urbanã de la puþin peste 30% la nivelul anului 2009 la peste 50% în anul 2013. În cazul tinerilor, incidenþa ºomajului de lungã duratã este de aproximativ 70% pentru mediul urban ºi de puþin peste 60% în mediul rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50% în anul 2009.

Studiul BNS mai indicã o creºtere a sarcinii fiscale pe costul muncii, creºtere constantã începând cu anul 2008, care a adus România la nivelul de fiscalitate din anul 2003. Fiscalitatea excesivã îi face pe lucrãtorii români sã evite creºterea volumului de muncã, iar indicatorul ”capcana salariului mic” aratã cã salariaþii care sunt unicii întreþinãtori de familie ºi au doi copii sunt cel mai puþin motivaþi sã lucreze în plus. “Din cauza fiscalitãþii, cu cât aceºtia muncesc mai mult, cu atât ponderea salariului net în salariul brut se reduce”, mai aratã studiul BNS. Concluziile generale sunt pesimiste ºi în dezacord cu mesajele transmise de guvernare. “Numãrul tinerilor salariaþi a scãzut dramatic în ultimii zece ani ºi va continua sã se reducã, adulþii trec masiv în inactivitate dupã ce terminã ºomajul, aproximativ 30% din populaþie se confruntã cu lipsuri majore ºi aproape 42% dintre români se aflã în risc de sãrãcie sau de excluziune.

Aºa aratã România realã, cea de din-

ªtefan Gogoºanu colo de o ratã oficialã a ºomajului de 7,2% ºi de declaraþii politice care vorbesc despre creºtere economicã ºi nivel de trai îmbunãtãþit”, spune Dumitru Costin, liderul BNS.

“Este îngrijorãtor cã lucrãtorii de vârsta a doua continuã sã fie discriminaþi pe piaþa muncii” ªtefan Gogoºanu, liderul Cartel Alfa Timiº, susþine cã ºi în Timiº populaþia activã trecutã de 40 - 45 de ani continuã sã fie discriminatã masiv pe piaþa muncii. “Legal, toþi au dreptul la muncã. Practic, acest lucru nu se respectã. Angajatorii preferã tinerii, în ideea cã îi pot forma cum vor ei, deºi mulþi investesc în formarea angajaþilor tineri, dupã care aceºtia pleacã, în cãutarea unui loc de muncã mai bun.

Se merge pe ideea preconceputã cã angajaþii trecuþi de 40 - 45 de ani au anumite pretenþii ºi un caracter format, care nu mai poate fi modelat dupã pretenþiile uneori exagerate ale angajatorilor. Se neglijeazã faptul cã lucrãtorii de vârsta a doua au o prestaþie mai bunã în câmpul muncii, având ºi o experienþã semnificativã” , declarã liderul sindical. Acesta mai susþine cã, deºi multe corporaþii au, teoretic, o implicare în componenta socialã a societãþii ºi promoveazã, tot teoretic, conceptul de familie, se feresc sã angajeze familiºti cu copii, în ideea cã acestora nu li se poate cere prestarea unui numãr mare de ore suplimentare, la fel ca în cazul unor tineri fãrã obligaþii.

Nu trebuie neglijat, raportat la studiul BNS privind creºterea populaþiei inactive, cã o bunã parte dintre români care figureazã ca “inactivi” pot fi, de fapt, plecaþi în strãinãtate, fãrã ca statul sã ºtie acest lucru.

Potrivit datelor finale ale ultimului recensãmânt, peste un milion de persoane sunt plecate temporar sau pentru o perioadã de peste 12 luni în strãinãtate. Pentru comparaþie, cei 727.540 de români reprezintã mai mult de 3,6% din populaþia stabilã a României, de 20,12 milioane de persoane.

Aceste date vin oarecum în contradicþie cu niºte aproximãri statistice neoficiale, potrivit cãrora numãrul românilor plecaþi la muncã în strãinãtate se situeazã undeva între 2.800.000 ºi 3.000.000 de persoane. Aceste estimãri ale populaþiei din România plecate la muncã în strãinãtate se bazeazã pe sondaje de opinie efectuate în România ºi în principalele þãri de destinaþie, pe de o parte, ºi pe unele date oficiale ale instituþiilor sau organizaþiilor din principalele þãri de destinaþie a migraþiei, pe de altã parte. În aceastã privinþã se pare cã ºi Institutul Naþional de Statisticã ºi Direcþia de Statisticã Timiº sunt de acord cu reprezentanþii organizaþiilor sindicale, care spun cã cifra la care sa ajuns în urma recensãmântului este una aproximativã. “În Timiº, numãrul persoanelor plecate în strãinãtate pentru o perioadã de cel puþin un an, dar care nu fac parte din populaþia stabilã, este de 19.400 ºi, evident, nu cuprinde decât o parte a numãrului de emigranþi externi. Subînregistrarea semnificativã a fost cauzatã de

faptul cã, la momentul critic al recensãmântului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în strãinãtate ºi nici nu au existat alte persoane (în þarã) care sã declare informaþiile solicitate despre aceºtia”, spun reprezentanþii Direcþiei de Statisticã Timiº.

Problema timiºenilor care au plecat în strãinãtate la muncã, fãrã ca Statul român sã ºtie acest lucru, nu este doar una statisticã, ci adesea ºi legalã. De exemplu, în Timiº, cu ocazia unor controale legate de justeþea acordãrii unor prestaþii sociale, s-a descoperit cã existã persoane care au solicitat acordarea de pensii de invaliditate, deºi… sunt plecate la muncã în strãinãtate. Verificãrile efectuate de autoritãþi au scos la ivealã cã numãrul celor care solicitã ºi chiar beneficiazã de pensii de invaliditate este în creºtere, unii timiºeni beneficiind nejustificat de aceºti bani.

Aceste lucru este posibil întrucât unii dintre pensionarii invalizi îºi încaseazã sumele oferite de la buget în cont curent, fãrã a mai fi vizitaþi de poºtaº. Iar mulþi dintre aceºtia nici mãcar nu mai erau de gãsit la domiciliile declarate la obþinerea deciziei de pensionare. Ultimele cercetãri efectuate în Timiº, în 4.473 de cazuri, au arãtat cã 567 de beneficiari nu locuiau la adresa declaratã de domiciliu. În unele cazuri era vorba despre cetãþeni care au descoperit cã pot munci, dar în strãinãtate ºi nu în România, în timp ce în alte situaþii era vorba doar de persoane care au preferat sã-ºi schimbe adresa, fãrã sã notifice ºi Casa de Pensii, deºi legea prevede aceastã obligaþie.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

22 - 25 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

22 - 25 mai 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

22 - 25 mai 2014

Dan ªova: „Dacã se va realiza, Centrul Intermodal de Mãrfuri Timiºoara se va realiza la Remetea Mare” l Consilier judeþean: „CJ Timiº preferã sã cumpere acest teren

prin varianta cea mai scumpã ºi pãguboasã pentru Stat” „35 de hectare la Recaº costã cât 100 de hectare la Remetea” Centrul Intermodal de Mãrfuri Timiºoara se va realiza la Remetea Mare, anunþã ministrul Transporturilor, Dan ªova.

Cum Guvernul nu are bani, finanþarea va fi asiguratã din fonduri europene, în viitorul exerciþiu bugetar. În plus, acuzã Dan ªova, predecesorii actualilor guvernanþi doar au vorbit despre acest proiect, fãrã sã aibã intenþia sã îl materializeze, întrucât nu ar fi existat nici în trecut fondurile necesare materializãrii proiectului.

ligia.hutu@timpolis.ro

Soarta Centrului Intermodal, tranºatã de interese de ordin politic ºi imobiliar Soarta proiectului Centrului Intermodal de Mãrfuri a fost unul dintre subiectele discuþiilor autoritãþilor judeþene cu ministrul Transporturilor, Dan ªova, în timpul vizitei pe care acesta a fãcut-o, zilele trecute, la Timiºoara. Dan ªova a informat cã sunt finalizate studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic ºi a declarat cã proiectul se va realiza la Remetea Mare. Banii nu vor veni, însã, de la Guvern, ci din alocãrile financiare de pe exerciþiul financiar 2014 - 2020. Cererea de finanþare, în varianta sa finalã, care include studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic, trebuie depusã pânã în 30 iunie.

Dan ªova a apreciat cã declaraþiile reprezentanþilor PDL legate de compromiterea ºanselor proiectului, din pricina unor interese de naturã politicã ºi imobiliarã, þin de o retoricã politicã ºi de o atitudine “lipsitã de sens”, întrucât „în timpul guvernãrii PD, nimeni nu a avut intenþia de a face un centru intermodal la Timiºoara”. Dan ªova susþine cã sumele totale alocate în cadrul Programului Operaþional Sectorial de Transporturi pentru secþiunea Intermodal au fost opt milioane de euro, acestea vizând realizarea a cel puþin cinci astfel de centre. Doar centrul de la Timiºoara ar costa peste 22 de milioane de euro, deci “în mod evident, nimeni nu a avut intenþia sã facã acest centru”.

Declaraþia ministrului Transporturilor a fãcut trimitere la numeroasele acuze venite, de-a lungul timpului, din partea reprezentanþilor PDL, care au ridicat semne de întrebare cu privire la motivaþiile reale pentru care

autoritãþile din Timiº au dorit relocarea proiectului.

CJ Timiº cumpãrã teren în regim de extremã urgenþã Dupã ce au fost primite informaþiile legate de semnarea acordului de asociere ºi de aprobarea Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional de Transport Marfã Timiºoara, lider de proiect fiind CNCFR, Consiliul Judeþean Timiº a demarat în regim de urgenþã procedurile de achiziþie a terenurilor din zona Remetea Mare. Consilierilor judeþeni le-a fost înaintatã imediat o propunere “de aprobare a participãrii judeþului Timiº, prin CJ Timiº, la promovarea ºi implementarea obiectivului de investiþie Centrul intermodal regional de transport marfã în zona Timiºoara-Remetea Mare ”, vizând achiziþia de teren în zonã.

Argumentând graba cu care au procedat la demararea procedurilor premergãtoare achiziþiilor de terenuri, reprezentanþii CJ Timiº au invocat faptul cã au avut loc consultãri repetate cu reprezentanþii CNCFR ºi ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluþiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate. Aceasta pentru cã proiectul trebuie sã respecte atât cerinþele CFR, cât ºi pe cele ale programului de finanþare vizat. În acest sens, susþin ei, au fost elaborate câteva variante, care au fost modificate în funcþie de informaþiile ºi cerinþele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. Documentaþia este în proces de revizuire, deºi administraþia judeþeanã a plãtit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia sã fie conform atât cu cerinþele CFR, cât ºi cu cele ale finanþatorului. Acum, reptezentanþii administraþiei ju-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Dan ªova deþene susþin cã sunt necesare modificãri privind pregãtirea proiectului pentru a fi depusã cererea de finanþare la termenul-limitã indicat de finanþator, adicã 30 iunie.

Administraþia judeþeanã doreºte demararea procedurilor legale de achiziþie a terenului, cu o suprafaþã totalã de 28,5 hectare, pentru obiectivul de investiþie menþionat, conform studiului de fezabilitate ºi invocã nevoia de a certifica, la data depunerii cererii de finanþare (adicã, cel mai târziu 30 iunie), disponibilitatea suprafeþei minime de zece hectare.

Suprafaþã despre care oficialii CJ Timiº susþin cã este “afectatã de etapa I a investiþiei care face obiectul cererii de finanþare sau, dupã caz, demararea procedurilor legale pentru achiziþia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraþie de angajament cã terenul va fi pus la dispoziþia CNCFR, pentru realizarea investiþiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractãrii lucrãrilor de execuþie).”

Acest lucru înseamnã cã administraþia judeþeanã, deºi nu are certitudinea finanþãrii investiþiei, va cumpãra în perioada imediat urmãtoare terenul necesar, în regim de urgenþã. Vor fi cumpãrate rapid cel puþin zece hectare de teren, pe care se vor plãti sume destul de mari, þinând cont de regimul de achiziþie. Rãmâne de vãzut dacã respectivele suprafeþe vor coincide sau nu cu cele aparþinând unor societãþi care figureazã pe lista proprietarilor care deþin în zonã suprafeþe de teren mai mari de 10.000 de metri pãtraþi…

CJ Timiº nu a acþionat cu aceeaºi promptitudine când a fost vorba despre realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfã la Recaº, acolo unde exista, la momentul aducerii în discuþie a proiectului, ºi teren asigurat, ºi sprijin din parteaMinisteruluiTransporturilor.

Locaþia de la Remetea Mare a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de actuala conducere a administraþiei judeþene. ªi aceasta în condiþiile în care, la Recaº, terenul fusese pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat. Ministerul Transporturilor a admis cã, la sugestia directã a reprezentanþilor CJ Timiº, susþine varianta realizãrii proiectului la Remetea Mare, acolo unde proiectul presupune achiziþionarea de teren. CJ Timiº a decis recent ºi alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziþionare de teren.

Argumentând recent decizia reprezentanþilor autoritãþilor judeþene în favoarea amplasamentului de la Remetea Mare în detrimentul celui de la Recaº, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, susþine cã numeroasele controverse iscate de

aceastã decizie nu se justificã.

El a apreciat cã, din punct de vedere tehnic, amplasarea acestui centru este mai avantajoasã la Remetea Mare, cãci localitatea va avea în curând acces rapid la DN6, prin realizarea unei conexiuni. În plus, mai spune acesta, Remetea Mare are acces la calea feratã, o parte din infrastructura necesarã de transport feroviar existând deja. Liderul CJ Timiº a mai declarat, la jumãtatea lunii aprilie, cã pe lista condiþiilor necesare pentru aprobãrile preliminarii figureazã respectarea unui set de condiþii, unele dintre acestea legate de amplasarea unui astfel de centru în proximitatea unor cãi de acces aerian, rutier, feroviar, maritim sau fluvial. „Recaºul nu ºtiu sã aibã acces la mare”, a declarat, ironic, Titu Bojin, fãcând trimitere la acuzele venite din partea reprezentanþilor PDL, care au legat decizia intempestivã a autoritãþilor judeþene de relocare a Centrului Intermodal de la Recaº – acolo unde o parte din teren era pus la dispoziþie gratuit de cãtre stat ºi unde existau deja

Titu Bojin aprobãrile preliminarii pentru o parte din documentaþie – de interesele imobiliare din zona Remetea Mare ale actualului preºedinte de CJ Timiº ºi ale unor persoane apropiate PSD. „35 de hectare la Recaº costã cât 100 de hectare la Remetea”, a fost un alt argument invocat de preºedintele CJ Timiº pentru a motiva decizia de relocare a Centrului Intermodal de la Recaº la Remetea Mare. Despre realizarea proiectului în sine, preºedintele CJT susþine cã acesta va aduce bunãstare ºi va contribui la crearea de 1.200 de noi locuri de muncã, pe lângã numeroasele investiþii individualizate conexe care vor fi fãcute în zonã.

Consilier judeþean PDL: “CJ Timiº preferã sã cumpere acest teren prin varianta cea mai scumpã ºi pãguboasã pentru stat” La cea mai recentã ºedinþã de plen a CJ Timiº, demararea achiziþiei de terenuri pentru realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare a iscat discuþii în contradictoriu, unii consilieri judeþeni acuzând reprezentanþii CJ Timiº cã achiziþioneazã aceste terenuri prin metoda cea mai scumpã pentru stat. „Existã niºte legi speciale, care prevãd condiþiile în care o instituþie publicã poate cumpãra teren de la privaþi. Dar CJ Timiº, din motive neclare, preferã sã cumpere acest teren prin negociere, pe baza Codului Civil, care probabil cã va fi varianta cea mai scumpã ºi pãguboasã pentru Stat. Codul Civil, dupã care CJ Timiº vrea sã achiziþioneze acel teren, nu are prevederi exprese pentru cumpãrarea de terenuri de cãtre o instituþie publicã, pen-

tru o investiþie de interes public. Iar dacã existã legi speciale pentru exproprieri necesare pentru obiective de interes public, este suspect faptul cã administraþia judeþeanã le ignorã ºi vrea sã achiziþioneze teren pe baza prevederilor Codului Civil”, declarã consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Cadrul legal pentru realizarea exproprierilor în beneficiul utilitãþii publice este reprezentat de Legea nr. 255/ 2010, care se referã la exproprierile pentru cauzã de utilitate publicã, necesare realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, condiþiile de expropriere pentru realizarea unor obiective de interes public, inclusiv la nivel judeþean, adicã prevederi care s-ar adecva achiziþiei de teren necesar realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Re-

Marius Martinescu metea Mare. Cu toate acestea, reprezentanþii CJ Timiº nu folosesc aceastã lege specialã, motivând cã nu sunt obligaþi sã recurgã la expropriere, deºi aceasta ar asigura un preþ bun de dobândire a acestor terenuri. Oficialii judeþeni au þinut sã meargã mai departe cu pledoaria împotriva soluþiei exproprierii, susþinând cã aceastã metodã ar avea… un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaþi.

special

22 - 25 mai 2014

11

Transferul Aeroportului Timiºoara în portofoliul CJ Timiº, considerat ilegal Pe mãsurã ce se dau asigurãri legate de iminentul transfer al pachetului majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº, apar tot mai multe reacþii legate de aceastã tranzacþie. Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL a venit zilele trecute cu acuzaþia cã acest transfer ar fi ilegal.

ipoteza cã, la un moment dat, neavând bani pentru susþinerea acestui program de investiþii, CJ Timiº ar intra în parteneriat public-privat cu o firmã din judeþ, pãstrându-ºi însã un pachet majoritar de acþiuni. Se întrebau însã consilierii judeþeni ce s-ar întâmpla dacã, în aceastã situaþie prezumtivã, firma repectivã ºi-ar fi majorat capitalul social, iar CJ Timiº nu ar fi avut bani necesari în acel moment sã contribuie ºi el la majorare, caz în care respectiva firmã privatã ar fi devenit proprietara aeroportului.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Îi cer premierului sã nu transforme Guvernul într-un grup infracþional organizat”

Foto TIMPOLIS

Unul dintre cele mai fierbinþi subiecte discutate la nivel judeþean – transferul pachetului majoritar de acþiuni al Aeroportului Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº – este considerat de cãtre Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL, un act ilegal. În plus, Cãtãlin Predoiu apreciazã cã proliferarea unor astfel de transferuri va face din Ministerul Transporturilor o instituþie a cãrei existenþã nu se mai justificã: “Ministerul Transporturilor, condus de domul Dan ªova, bunul prieten al lui Victor Ponta, pregãteºte o nouã hotãrâre de guvern prin care sã transfere gratuit 80% din acþiunile deþinute la Aeroportul Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timis. CJ Timiº este condus de Titu Bojin, un apropiat al lui Ilie Sârbu, socrul premierului. În curând, Ministerul Transporturilor o sã rãmânã fãrã domeniu de activitate”.

Fostul ministru al Justiþiei mai spune cã, la fel ca ºi în cazul Portului Constanþa, le atrage atenþia “domnilor Ponta ºi ªova cã transferul gratuit de acþiuni printr-o hotãrâre de guvern este ilegalã. Îi cer premierului sã nu transforme Guvernul într-un grup infracþional organizat.” În urmã cu douã sãptãmâni, Cãtãlin Predoiu declara cã Guvernul pregãteºte un jaf la Portul Constanþa, prin transferarea gratuitã a unui numãr de acþiuni care face ca Statul sã piardã pachetul majoritar, avertizându-l pe premierul Victor Ponta cã, dacã semneazã Hotãrârea de Guvern care are doar

Noi nebuloase

avize negative de la Ministerul Transporturilor ajunge la puºcãrie. Guvernul a decis sa continue demersul, aºteptând doar acceptul Comisiei Europene privind transferul pachetului de acþiuni. În replicã, Federaþia Naþionalã a Sindicatelor Portuare a anunþat cã sãptãmâna viitoare va organiza proteste ºi ele vor continua pânã când se va renunþa la procedura de transfer a 13% din acþiunile portului cãtre Consiliul Local Constanþa.

Un transfer tatonat de ani buni Despre preluarea Aeroportului de cãtre administraþia judeþeanã se vorbeºte încã din noiembrie 2013, când era readusã în actualitate posibilitatea administrãrii regionale a Aeroportului Timiºoara, prin trecerea lui în subordinea autoritãþilor locale. Oficialii CJ Timiº susþineau atunci cã nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a CJ Hunedoara ºi a CJ Caraº-Severin.

Proiectul nu este, însã, nou, discuþii în acest sens fiind purtate ºi în urmã cu cinci ani. Însã dacã atunci se vorbea despre o administrare a Aeroportului de cãtre CJ Timiº, existând scepticism cã acest lucru va putea fi posibil, þinând cont de limitele bugetare jude-

þene, anul trecut s-a anunþat un proiect ce implica cooptarea în viitorul acþionariat ºi a CJ Hunedoara ºi a CJ CaraºSeverin. Conducerea CJ Timiº confirma la vremea respectivã cã au avut loc discuþii în acest sens ºi cã aceastã schimbare a administrãrii aeroportului ar putea începe curând. “În niciun caz nu va putea fi preluat doar de CJ Timiº ºi Primãria Timiºoara. Va trebui sã vedem cu ce procente vor intra în noua structurã ºi celelalte Consilii Judeþene – Hunedoara ºi Caraº-Severin – care se aflã în aceeaºi regiune ºi beneficiazã de Aeroportul din Timiºoara. În acþionariat nu va intra Aradul, care are aeroport propriu, acesta aflându-se în patrimoniul Consiliului Judeþean. ªi nu se mai pune problema sã aibã încã unul”, preciza atunci fostul preºedinte al CJ Timiº, Constantin Ostaficiuc.

Acesta fiind punctul de vedere al CJ Timiº atunci, când existau dubii cã administraþia judeþeanã se va putea ocupa de administrarea unei astfel de structuri, chiar ºi în cooperare cu Primãria Timiºoara, invocându-se o administrare regionalã, iatã cã acum actuala conducere a CJ Timiº susþine cã poate gestiona singurã o asemenea structurã.

Cert este cã, în ultimii ani, administraþia judeþeanã a întreprins numeroase demersuri pe lângã Ministerul

Cãtãlin Predoiu Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara, lobby fiind fãcut în acest sens pe lângã foºtii miniºtri Gheorghe Dobre ºi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de cãtre CJ Timiº fiind consideratã o pãlãrie prea mare pentru administraþia judeþeanã.

Se aducea atunci în discuþie planul de dezvoltare al aeroportului, în valoare de 360 de milioane de euro, care era comparat cu bugetul anual de atunci al CJ Timiº, plusându-se pe ideea cã, dacã ar duce acest program la bun sfârºit, CJ Timiº ar trebui sã bage în el toþi banii judeþului, timp de aproape un deceniu...

Tot atunci existau supoziþii ale unor consilieri judeþeni care avansau

Acum, acelaºi parteneriat nu foarte clar cu o firmã privatã revine în discuþii la Consiliul Judeþean, odatã cu constatarea unor consilieri judeþeni cã, aºa cum e structurat acum proiectul de preluare, toate clãdirile importante ale Aeroportului, care sunt ºi cele care genereazã venituri foarte mari, ar putea rãmâne în custodia unei firme private. Conform acestora, dupã ce s-a aprobat ca administraþia judeþeanã sã devinã acþionar principal, deþinând 80% din acþiuni, este normal ºi legal sã se primeascã prin transfer, în domeniul public, integral toate bunurile aflate în domeniul public al statului ºi administrarea aeroportului în acest moment, mai puþin pista ºi instalaþiile aferente pistei. Or, spun aleºii judeþeni, din lectura proiectului de hotãrâre rezultã cã se transferã un numãr minim de terenuri ºi de construcþii în domeniul public al Consiliului Judeþean. „Noi, instituþie publicã, suntem acþionari majoritari, iar acþionarul minoritar este administrat de cãtre o firmã privatã. Prin urmare, este normal ca noi, Consiliul Judeþean, sã asigurãm managementul aeroportului”, au precizat consilierii judeþeni care au realizat interpelãri pe aceastã temã.

Conducerea CJ Timiº nu a putut da lãmuriri pe aceastã temã. “Am aºteptat acele lãmuriri, care nu au mai venit.

Conform proiectului, aºa cum e acum, deºi ar primi pachetul majoritar de acþiuni, Consiliului Judeþean nu i s-ar transfera clãdirile Aeroportului, care ar putea fi controlate de o firmã”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Nelãmuritã rãmâne ºi participarea Primãriei Municipiului Timiºoara la cãile de comunicaþii aeriene internaþionale este un factor determinant pentru dezvoltarea sa economicã ºi socialã”. În referatul aferent proiectului se mai aratã cã importanþa aeroportului pentru Timiºoara a fost subliniatã în documentele strategice ale Primãriei – Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creºtere Timiºoara 2010-2015 sau Master Planul ºi Planul Urbanistic General – ºi cã multe dintre proiectele iniþiate de Municipiu sunt corelate cu Aeroportul „Traian Vuia”, respectiv amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul CFR, amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul

public urban, conectarea aeroportului cu reþeaua feroviarã ºi reþeaua rutierã (autostradã), precum ºi celebrul centru intermodal de transport marfã.

Conform unor consilieri locali, Primãria Timiºoara ºi-a manifestat intenþia de a prelua pachetul majoritar de acþiuni, dar s-a discutat ºi despre posibilitatea împãrþirii în mod egal a pachetului de acþiuni – 40% la Primãria Timiºoara ºi 40% la CJ Timiº. Schimbarea punctelor de vedere legate de aceastã preluare a acþiunilor aratã destul de clar ruptura care a intervenit în USL ºi la nivel local. Potrivit acestora, pentru dezvoltarea Aeroportului ºi proiectele sale de viitor ar fi

Foto TIMPOLIS

Clarificãri necesitã ºi eventuala împãrþire a acestor acþiuni la Aeroport între Primãrie ºi administraþia judeþeanã. Deºi se estimeazã cã în curând Aeroportul Internaþional Timiºoara va trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a CJ Timiº, Municipalitatea încã susþine cã îºi va adjudeca pachetul majoritar de acþiuni. În noiembrie 2013, Primãria Timiºoara a fãcut publicã o hotãrâre ce prevede cesionarea a 80% din acþiunile deþinute de Statul Român cãtre Primãrie. Hotãrârea îl împuterniceºte pe primarul Nicolae Robu sã semneze toate documentele necesare preluãrii acþiunilor, aducând argumentul cã „accesul

importantã împãrþirea în proporþii egale a acþiunilor între Primãrie ºi Consiliul Judeþean. Aceastã formulã ar asigura o

administrare în interesul comunitãþii indiferent de configuraþia politicã viitoare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

UEnciclopedia

22 - 25 mai 2014

Consumul de pungi de plastic, redus drastic pânã în 2020 În câþiva ani, pungile de plastic vor deveni o raritate, structurile europene intenþionând sã limiteze drastic consumul acestor ambalaje care se degradeazã foarte greu. Din pãcate, ºi pe plan local, pungile de plastic ºi PET-urile reprezintã încã un procent destul de mare din totalul deºeurilor municipale colectate.

mici care introduc pe piaþa naþionalã pungi având mânere integrate sau aplicate, de tip sacoºã-bananã sau maiou, oricare ar fi destinaþia ºi modul de comercializare/distribuire a acestora”.

Prin introducerea acestei taxe, în doar câþiva ani s-a redus consumul exagerat de sacoºe, producþia scãzând cu cel puþin 20-25%.

Conform Hotãrârii pentru aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 al Fondului pentru mediu ºi al Administraþiei Fondului pentru Mediu, veniturile din ecotaxã sunt estimate la 22 de milioane de lei.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Magazinele nu vor mai acorda gratuit pungi de plastic Conform propunerilor legislative adoptate în 16 aprilie 2014 de Parlamentul European, statele membre vor fi obligate ca pânã în 2017 sã reducã la jumãtate cantitatea de pungi de plastic utilizate ºi cu cel puþin 80% pânã în 2019. Ele vor putea utiliza mãsuri cum ar fi taxele, restricþiile pe piaþã sau interdicþia totalã pentru a împiedica magazinele sã ofere pungi de plastic gratuit, cu excepþia celor foarte uºoare, utilizate pentru a împacheta alimentele, cum ar fi carnea crudã, peºtele, produsele lactate. Pungile de plastic utilizate pentru a împacheta alimentele de tip fructe, legume ºi dulciuri ar trebui înlocuite pânã în 2019 cu pungi din hârtie reciclabilã sau biodegradabile ºi cu pungi care ar putea deveni compost. În cadrul dezbaterilor s-a apreciat cã pungile uºoare de plastic, mai subþiri de 50 de microni – marea majoritate a pungilor de plastic utilizate în UE având aceste caracteristici – sunt mai puþin reutilizabile decât modelele mai groase

Deºeurile municipale timiºorene, pline de PET-uri ºi pungi

Statele membre UE vor fi obligate ca pânã în 2017 sã reducã la jumãtate cantitatea de pungi de plastic utilizate ºi cu cel puþin 80% pânã în 2019 ºi devin mai uºor gunoi, acestea având o capacitate mai mare de a polua mediul.

Potrivit statisticilor europene, în 2010 fiecare cetãþean UE a utilizat, estimativ, 198 de pungi de plastic, dintre care aproximativ 90% erau din cele uºoare. Conform studiului de impact al Comisiei Europene, peste 8 miliarde de pungi de plastic au devenit deºeuri în UE în anul 2010.

Pungile de plastic se degradeazã în aproximativ 400 de ani, ceea ce le transformã în cel mai nociv mijloc de poluare. În unele þãri dezvoltate, pungile de plastic sunt incinerate, dar prin ardere

plasticul polueazã aerul ºi produce degradarea rapidã a solului. Reciclarea nu este nici ea o soluþie. Pentru a recicla o tonã de pungi de plastic, costurile se ridicã la 4.000 de dolari. Aceeaºi cantitate se vinde pe piaþa materiilor prime cu numai 32 de dolari. Soluþia pentru a diminua efectele nocive asupra mediului este încetarea producerii ºi folosirii pungilor de plastic.

Pe plan european, prima þarã care a interzis punga de plastic gratuitã a fost Irlanda. Din 2002, irlandezii plãtesc în supermarket 15 eurocenþi pentru o pungã. Pânã la introducerea a-

cestei mãsuri, fiecare irlandez folosea, în medie, 342 de pungi pe an. Dupã interzicerea pungii gratuite, în doar o jumãtate de an s-au strâns, cu banii din pungi, 3,5 milioane de euro, care au fost folosiþi pentru proiecte de mediu. În final, mãsurã a determinat reducerea cu 90% a numãrului de pungi de plastic în Irlanda. În România, taxa pe pungã, numitã „ecotaxã”, a fost instituitã, începând din ianuarie 2009. Potrivit unui ordin de ministru al Mediului din 2008, „obligaþia de a calcula ºi plãti ecotaxa de 0,2 lei/bucatã revine operatorilor econo-

Conform Planului Judeþean de Gestionare a Deºeurilor, realizat de cãtre Consiliul Judeþean Timiº, venitul populaþiei din Timiº are o importanþã semnificativã în generarea deºeurilor. În general, nivelul ridicat de trai ºi urbanizarea genereazã cantitãþi mari de deºeuri pe cap de locuitor (zonele rurale din judeþ genereazã între 0,3 – 0,4 kilograme pe zi în timp ce locuitorii zonelor urbane genereazã 0,9 kilograme pe zi). Se estimeazã cã fiecare timiºean produce, în medie, peste 270 de kilograme de deºeuri pe an. Din pãcate, o mare parte din aceste deºeuri sunt formate din cele greu biodegradabile.

“Multe din deºeurile municipale sunt formate, într-adevãr, din ambalaje, cu destul de multe PET-uri ºi pungi de plastic”, spune comisarul-ºef Lorinczi Mariana, de la Comisariatul Judeþean Timiº al Gãrzii Naþionale de Mediu.

Acciza la palinca artizanalã, eliminatã cu acordul CE l

În Timiº acest segment este, oricum, greu de controlat

Guvernul a anunþat zilele trecute cã a redactat materialele cãtre Comisia Europeanã pentru a primi acordul sã elimine acciza la palinca produsã de cãtre persoanele fizice. În Timiº, ca de altfel în majoritatea judeþelor, acest segment, al produselor accizabile artizanale era, oricum, greu de controlat, mai ales dupã reorganizarea structurilor vamale.

Palincã “de PFA”, neaccizatã Conform anunþului fãcut zilele trecute de premierul Victor Ponta, Guvernul aºteaptã acordul Comisiei Europene pentru a elimina acciza la palinca produsã de cãtre persoanele fizice. “La persoanele fizice, am dat drumul la materiale, sã ne lase ºi Comisia Europeanã sã nu mai accizãm. Trebuie sã ºtim sã facem cererea cãtre Comisia Europeanã, pentru cã noi am mai fãcut o datã ºi nu am fãcut-o bine ºi nu ne-au lãsat, au zis cã aºa e reglementarea europeanã. Deci, susþin total faptul ca palinca fãcutã de persoanele fizice sã nu fie accizatã”, a declarat Victor Ponta.

Codul Fiscal prevede ca pentru þuicã ºi rachiu din fructe, realizate în propria gospodãrie ºi destinate consumului propriu, producãtorii sã plãteascã o

accizã de 1.000 de euro la hectolitru de alcool pur. În luna martie, Senatul a respins un proiect prin care producerea bãuturilor tradiþionale româneºti pentru consumul propriu, precum palinca, þuica, horinca, rachiul de drojdie de vin, într-o cantitate maximã pe gospodãrie de 100 de litri cu 100% concentraþie alcoolicã era exceptatã de la plata accizelor. În aprilie, comisarul UE pentru Agriculturã, Dacian Cioloº, a venit la Bucureºti pentru a avea un dialog cu cetãþenii români, care au dorit sã afle de la el ºi de ce UE le pune acciza la þuicã, Cioloº spunând însã cã acciza pentru þuicã este definitã printr-o legislaþie naþionalã, ºi nu europeanã.

“Existã niºte principii europene vizavi de accizarea bãuturilor alcoolice, dar existã posibilitatea pentru produse ºi bãuturi alcoolice tradiþionale aplicãrii unor excepþii definite de legislaþia naþionalã (...) Toatã decizia privind taxarea ºi impozitarea se ia la nivel naþional, nu este politicã europeanã”, declara atunci comisarul european.

De altfel, acesta a mai precizat cã politicienii dau vina pe Uniunea Europeanã pentru propriile insuccese.

“E clasicã deja atitudinea – atunci când e un rezultat pozitiv decis la Bruxelles – politicienii spun acasã : uite, am fost la Bruxelles, m-am bãtut pentru þara mea ºi am obþinut cutare lucru. Pe

de 24 de ani un reper al cetãþii

de altã parte, atunci când, tot datoritã deciziilor comunitare, deci a tuturor ºefilor de stat, de guvern, a miniºtrilor sau a Parlamentului, un stat membru sau altul e penalizat pentru cã nu a þinut cont de anumite principii sau de anumite decizii luate colectiv, atunci cei de acasã spun: Bruxelles ne impune, iar nu ne lasã sã ne facem micii, ne impunem sã vindem terenurile la strãini, fãrã sã prezinte detaliile, de unde vine decizia, cum ar fi putut evitatã”, a explicat Dacian Cioloº.

Control dat peste cap de reorganizarea Vãmii Cu sau fãrã derogãrile CE, cert este cã în Timiº, ca, de altfel, în majoritatea judeþelor, acest segment, al produselor accizabile artizanale era, oricum, greu de controlat, mai ales dupã reorganizarea structurilor vamale.

Ultimul bilanþ al Adaministraþiei Naþionale a Vãmilor prezintã, raportat la vestul þãrii, ºi o interesantã statisticã privind situaþia obligaþiilor de platã privind acciza ºi accesorii, precum ºi a celorlalte mãsuri dispuse de organele de inspecþie fiscalã. Deºi în situaþia respectivã se arãta cã DRAOV Timiºoara a avut anual peste 70 de inspecþii fiscale finalizate ºi a constatat accize de platã

de peste opt milioane de lei, plus majorãri, dobânzi ºi penalitãþi de 1,6 milioane de lei, s-a mai precizat cã structura vamalã timiºoreanã a dat pe parcursul unui an amenzi legate de regimul produselor accizabile amenzi în valoare de… 5.500 de lei. Iar sumele confiscate de Regionala timiºoreanã pe acelaºi segment al produselor accizabile se ridicã la suma de… zero lei. În condiþiile în care Regionala Vamalã din Iaºi, de exemplu, a avut confiscãri de 2,02 milioane de lei pe an.

Vicepreºedintele Sindicatului Vameºilor ºi Poliþiºtilor „Pro Lex”, spune cã, dupã reorganizare, Vama a rãmas cu partea de autorizare ºi supraveghere a miºcãrii produselor accizabile, însã a

scãzut personalul care se ocupã cu activitate de inspecþie. “ªi, dupã cum v-am mai spus, dupã reorganizare, în unele judeþe nici nu a mai avut cine sã se ocupe de controlul produselor accizabile, pentru cã nu au fost prevãzute Direcþii de specialitate. Lucrurile s-au mai reglementat, însã nu existã oameni care sã compenseze deficitul de personal. ªi atunci s-a trecut pe fiºa postului unor inspectori vamali ºi competenþe de control pe produse accizabile. Noi am solicitat puncte de vedere oficiale, sã vedem dacã este legal acest demers. În plus, se ºtie, cã atunci când unii funcþionari au prea multe atribuþii, rezultatele nu sunt în niciun caz cele aºteptate”, mai spune Voinea Negoiþã. (B.P.)

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

22 - 25 mai 2014

13

Banii europeni pentru “Fructe în ºcoli” rãmân necheltuiþi în Timiº Ani în ºir de implementare tipic româneascã

Achiziþia de mere pentru anul ºcolar 2012 - 2013 era anunþatã, în Timiº, în … 19 martie 2013 Conform reprezentanþilor Camerei Agricole Judeþene Timiº, programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în unitãþile de învãþãmânt, program care beneficiazã de finanþare europeanã, continuã sã nu fie aplicat în Timiº, deºi putea funcþiona din 2007. Din motive care þin de organizarea la nivel central ºi local, Timiºul a pierdut sume deloc neglijabile, care ar fi contribuit la promovarea unui regim de alimentaþie sãnãtos al noilor generaþii, tot mai afectate de obezitate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Încã un an ºcolar fãrã mere distribuite în ºcoli Comisia Europeanã a alocat, în ultimii ani, sute de milioane de euro, anual, pentru programul de distribuþie de fructe în ºcoli, considerat o mãsurã de combatere a obezitãþii ºi de þinere la distanþã a copiilor de mâncarea de tip fast-food. Odatã cu integrarea României în UE, acest program a devenit accesibil ºi pe plan naþional. Dupã aproape ºapte ani de la momentul integrãrii în UE ºi doar un an de implementare, acest program

nu are succes, în Timiº. O situaþie întâlnitã, însã, în majoritatea judeþelor.

Dupã ce, ani în ºir, programul a fost derulat doar prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, s-a considerat cã este nevoie de eficientizarea acestui program, cu o implementare foarte slabã, prin trecerea acestuia în coordonarea directã a Consiliului Judeþean Timiº. Astfel, s-a venit cu iniþiativa ca solicitãrile sã fie centralizare la administraþia judeþeanã, sperându-se cã se va reuºi o mai bunã mobilizare a instituþiilor ºcolare ºi, în speþã, a Primãriilor, care ar fi trebuit sã se implice ºi ele în derularea acestui program.

Lucru care nu s-a întâmplat.

Aºa se face cã, în momentul de faþã, nu mai existã în Timiº, conform informaþiilor de la APIA, nici mãcar o singurã unitate ºcolarã care sã mai deruleze acest program. “Spre deosebire de programul «Cornul cu lapte», care se deruleazã foarte bine în Timiº, unde e implementat în 536 de ºcoli, la fructe nu existã cereri de finanþare depuse. Din câte am înþeles, la Consiliul Judeþean s-a organizat licitaþie, dar ofertanþii nu au fost eligibili. Aºa cã se va organiza o nouã licitaþie, pentru ca acest program, sã fie derulat în mod corespunzãtor începând din anul ºcolar 2014 2015” , ne-a declarat Florin Faur, directorul APIA Timiº.

Cinci tone de mere ar fi putut fi distribuite zilnic în Timiº Conform calculelor Camerei Agricole Judeþene Timiº, în judeþ, la un numãr de 50.588 de elevi, ar fi necesare 5.058 de kilograme de mere zilnic, pentru elevii de la clasele I – VIII. Iar pentru Timiºoara, la un numãr de aproximativ 30.000 de elevi, ar fi necesare circa 3.000 de kilograme mere pe zi.

“Una din þãrile mari producãtoare de mere este Polonia, care pânã acum exporta cantitãþi mari de mere în Rusia ºi Ucraina. În ultimul timp, datoritã situaþiilor geopolitice, polonezii ºi-au reorientat exportul de mere spre România, la un preþ super-avantajos de numai 1,9 lei / kg, ceea ce pentru Timiº ar corespunde unor cheltuieli de 9,610 lei pe zi, cheltuialã suportatã de UE. Faþã de promovãrile ce se realizeazã la aceastã datã în ºcoli prin diverse chioºcuri ce desfac produse pline de E-uri, zaharuri, grãsimi ºi alimente care mai de care mai nesãnãtoase, consider necesarã trecerea urgentã la Programul Mãrul în ºcoli, iar locul chioºcurilor cu produse nesãnãtoase sã fie luat de chioºcuri care sã desfacã fructe în exclusivitate”, spune Tiberiu Lelescu, vicepreºedintele Camerei Agricole Judeþene Timiº ºi consilier judeþean din partea PDL.

Eºecul acestui program este greu de explicat, în condiþiile în care autoritãþile locale nu ar fi trebuit decât sã-l aplice, finanþarea fiind asiguratã. În Timiº, ca de altfel în toate judeþele, programul nu a implicat toate instituþiile care ar fi putut sã ajute la o mai bunã popularizare a sa. Astfel, la fel ca în cazul programului de construcþie de sãli de sport, Inspectoratul ªcolar Judeþean nu a avut decât un rol simbolic în aplicarea programului, deºi este, poate, structura care ºtie cel mai bine toate detaliile necesare derulãrii cu succes a acestui program.

Pe lângã bugetele locale de austeritate, a existat un alt motiv pentru care programul a fost întâmpinat cu rezerve. În anul ºcolar 2010 - 2011, au existat administraþii locale din Timiº care, în condiþiile în care s-au chinuit sã supravieþuiascã cu bugete de avarie, au aºteptat luni de zile sã le fie decontate sumele plãtite din bugetul local pentru acest program.

Pentru anul ºcolar care se încheie, Timiºul a avut alocatã pentru acest program suma de 1,5 milioane de lei. Din aceasta, însã, mai mult de o treime, 518.000 de lei, o reprezentau cheltuielile de distribuþie, la care se adãugau 51.000 de lei fonduri pentru mãsuri adiacente de promovare a programului.

Pentru cã s-au primit foarte multe semnale legate de dificultãþile financiare create de întârzierea plãþilor pe acest program de distribuþie de fructe în ºcoli, s-a convenit ca, începând din anul fiscal 2011, finanþarea lui sã fie centralizatã, la nivelul administraþiei judeþene.

Timiºul are un istoric nefericit legat de implementarea programului, încã din anul ºcolar 2009 - 2010, când o bunã parte din suma repartizatã a rãmas necheltuitã, pentru cã proiectul de ordonanþã de urgenþã care trebuia realizat de cãtre

Ministerul Agriculturii pentru reglementarea acestui program a întârziat nepermis de mult. În lipsa cadrului legal, Primãriile ºi APIA nu au putut trece la derularea sa. Abia la sfârºitul lunii martie 2010 au fost adoptate normele de aplicare legate de derularea acestui program ºi, pânã au fost fãcute ºi achiziþiile publice, unele Primãrii au constatat cã mai aveau doar douã – trei sãptãmâni în care puteau distribui mere elevilor, pentru cã venea vacanþa.

Anul trecut, Guvernul a anunþat cã a pregãtit un nou program de distribuþie a fructelor în ºcolile din România. Acest proiect prevedea un buget naþional de peste 61 de milioane de lei pentru distribuirea merelor, la pachet cu o serie de acþiuni adiacente. Pentru anul ºcolar 2013 - 2014 ar fi urmat sã se acorde gratuit mere în limita valoricã zilnicã de 0,37 de lei per elev, pentru o perioadã de 85 de zile de ºcolarizare. Licitaþiile pentru achiziþionarea merelor au rãmas sã fie coordonate la nivelul Consiliilor Judeþene, lucru care în Timiº nu a dus, pânã acum, la o îmbunãtãþire a derulãrii programului.

Noutatea de anul trecut a programului a constat în mãsurile adiacente distribuþiei de mere: organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumicole, la staþiuni de cercetare, la zilele recoltei, expoziþii, târguri, organizarea de concursuri tematice cu premii ºi activitãþi de grãdinãrit. Mãsurile adiacente ar fi urmat sã aibã alocate 10% din fondurile alocate Consiliilor Judeþene pentru programul de distribuþie a fructelor. Însã, înainte de a implementa aceste mãsuri adiacente, Consiliile Judeþene ar fi trebuit sã demonstreze cã sunt în stare sã organizeze licitaþiile necesare, în aºa fel încât banii alocaþi sã nu rãmânã necheltuiþi.

La începutul acestui an

ºcolar, administraþia judeþeanã transmitea cã, dacã pânã acum, elevii din judeþ nu au primit în niciun an fructe, situaþia ar putea sã se schimbe, în sensul cã “organizarea licitaþiei care prevede distribuirea de mere în ºcoli este în lucru”, iar dacã va exista o firmã care sã îndeplineascã toate condiþiile, copiii vor beneficia ºi de fructe.

A trecut însã aproape tot anul ºcolar, ºi nicio cerere pentru finanþare nu a ajuns la APIA. Surse din cadrul CJ Timiº spun cã au fost organizate mai multe licitaþii pentru distribuþie, licitaþii la care nu s-a prezentat niciun producãtor sau s-au prezentat doar oferte de neacceptat. Lucru de naturã sã ridice semne de întrebare, ºtiindu-se cã Timiºul este o zonã în care sectorul de distribuþie ºi comercializare de fructe este foarte bine reprezentat.

De altfel, o mostrã de organizare a acestui program s-a vãzut ºi acum un an, când se publica în portalul de achiziþii electronice publice SEAP anunþul pentru atribuirea “Contractului care are ca scop furnizarea ºi distribuþia fructelor proaspete (mere) pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat autorizat din judeþul Timiº, pentru anul ºcolar 2012 - 2013”. Acest anunþ era publicat în data de… 19 martie 2013. Or, se ºtie cã este nevoie de timp pentru strângerea ofertelor, derularea licitaþiei. În plus, mai puteau apãrea ºi contestaþii ºi, în aceste condiþii, pânã se termina atribuirea contractului, se termina cu siguranþã ºi ºcoala, ºi nimeni nu mai avea cui sã distribuie mere.

Nici anul acesta, însã, din câte se pare, Consiliul Judeþean Timiº nu a avut mai mult succes cu organizarea licitaþiilor. Aºa se face cã suma de 1,5 milioane de lei alocatã în acest pentru implementarea acestui program a rãmas necheltuitã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

22 - 25 mai 2014

Primarul Timiºoarei nu renunþã la ideea mutãrii Clinicii de Dermatologie l Personalul medical invocã interese imobiliare: „ªtim cui trebuie

sã întoarcã domnul primar mulþumiri pentru campania electoralã”

ªeful Clinicii: „O sã avem o culturã a comerþului ºi a tunurilor imobiliare”

Foto TIMPOLIS

Actualul sediu al Clinicii de Dermatologie Primarul Timiºoarei a dispus începerea lucrãrilor de reabilitare a imobilului în care va fi relocatã, în pofida nemulþumirilor personalului medical, Clinica de DermatoVenerologie. Medicii acuzã Primãria cã risipeºte bani publici, întrucât actualul imobil a fost recent reabilitat, iar alte voci spun cã decizia Primãriei este motivatã de raþiuni de naturã imobiliarã ºi cã, dispunând intempestiv eliberarea spaþiului, primarul ar vrea sã ofere recompensã pentru sprijinul primit în campania electoralã. ligia.hutu@timpolis.ro

Noul sediu al Clinicii de Dermatologie, gata în 13 luni Primãria Timiºoara anunþã cã au fost demarate lucrãrile de reabilitare a imobilului situat pe strada Daliei nr.

17, despre care edilul Nicolae Robu a anunþat cã va deveni noul sediu al Clinicii de Dermato-Venerologie. Despre intenþia de relocare a actualei clinici, situatã pe strada Mãrãºeºti nr. 5, primarul a vorbit încã de anul trecut, când ºi-a anunþat intenþia de a transforma actualul imobil într-un centru cultural ºi diplomatic al Timiºoarei.

Ordinul de începere a lucrãrilor

de reparaþii interioare ºi exterioare, vizând schimbarea destinaþiei din spaþiu pentru cazare în spaþii pentru sãnãtate, a fost dat, însã, la începutul lunii mai, când a fost predat ºi amplasamentul cãtre compania care ºi-a adjudecat execuþia lucrãrilor.

Potrivit informaþiilor oferite de reprezentanþii Municipalitãþii, licitaþia pentru atribuirea lucrãrilor de execuþie a fost câºtigatã de SC Eurowindow SRL Timiºoara. Valoarea totalã estimatã a contractului este de 7.340.000 de lei fãrã TVA, investiþie suportatã din bugetul Primãriei. Durata asumatã pentru execuþia lucrãrilor este de 13 luni, finalizarea acestora fiind preconizatã pentru luna iunie 2015. Suprafaþa utilã care urmeazã sã fie amenajatã este de aproximativ 3.300 de metri pãtraþi, iar lucrãrile care vor fi efectuate vizeazã reabilitarea imobilului existent, construirea structurii ºi montajul a douã lifturi care vor deservi personalul medical ºi pacienþii spitalului, precum ºi schimbarea destinaþiei din spaþii de cazare în spaþii medicale. Lucrãrile presupun realizarea de intervenþii structurale complexe, de reamenajare a corpului principal existent, realizare a acoperiºului tip terasã, realizare a douã case de lift, construcþii independente aflate în vecinãtatea construcþiei existente, execuþia finisajelor interioare ºi exterioare, execuþia instalaþiilor, precum ºi efectuarea unei serii de lucrãri rutiere ºi de amenajare a aleilor.

Chestionat asupra intenþiei edilului, prof. dr. Caius Solovan, ªeful Clinicii, a declarat recent cã apreciazã cã decizia este motivatã de raþiuni politice ºi de interese comerciale. În plus, a declarat acesta, „ar fi fost atunci mai inteligent sã fie relocate toate clinicile medicale care funcþioneazã în clãdiri pentru care se plãtesc chirii”. Iar dacã se doreºte o reorganizare în beneficiul pacienþilor ºi dacã motivaþia nu este exclusiv de naturã comercialã, atunci ar putea sã fie mutate toate aceste clinici într-o unitate centralizatã, situatã eventual pe o platformã dinafara oraºului.

O clãdire în care ar putea fi relocate clinicile medicale dispersate în oraº ar putea fi, potrivit opiniei dr. Caius Solovan, cea de pe Calea Torontalului, unde se preconizase a fi viitorul Spital Municipal. „S-a creat însã un context absurd ºi strigãtor la cer. Iar cuvântul-cheie este comerþul”, a opinat ºeful Clinicii de Dermatologie. Acesta a acuzat absenþa logicii ºi a viziunii organizatorice în argumentaþia edilului, legatã de necesitatea imperioasã a mutãrii Clinicii de Dermatologie, prin aceea cã, în acelaºi imobil, funcþioneazã ºi Clinica de Radioterapie. “Viitorul centru diplomatic la care edilul

face referire va funcþiona în proximitatea unei clinici în care sunt trataþi pacienþii bolnavi de cancer. (...) Nu existã, din pãcate, o modalitate de a te opune unei astfel de decizii”, a mai spus profesorul Caius Solovan, adãugând cã hotãrârea în sine a fost luatã într-un context creat anume pentru a se opune din start oricãror eventuale contraargumente. “Decizia este rezultatul unui pretins act democratic”, mai spune profesorul Caius Solovan, precizând cã întreg Consiliul de Administraþie al Spitalului Clinic Municipal, format din “persoane numite în baza unui algoritm politic, dar care nu au legãturã cu spitalul ºi cu modul în care trebuie administratã activitatea unui spital”, a votat “aºa cum trebuia” atunci când s-a luat în discuþie relocarea Clinicii de Dermatologie.

“Eu, speranþa cã s-ar putea întâmpla ceva bun mi-am cam pierdut-o.(...)

Decizia s-a luat în Consiliul de Administraþie a Spitalului Municipal cu unanimitate”, spune profesorul Caius Solovan, adãugând cã România nu ºi-a pierdut încã reflexele dictaturii roºii “de care, din pãcate, doar credem cã am scãpat. Suntem dupã un bolºevism de mai bine de 50 de ani, care ne-a distrus”, a

Caius Solovan declarat profesorul Caius Solovan, referindu-se la votul unanim din Consiliul de Administraþie legat de relocarea clinicii.

Prof. Solovan opineazã, referinduse la argumentele formulate de edil, legate de condiþiile improprii care le sunt oferite pacienþilor spitalizaþi, cã cu un minimum de investiþii s-ar putea rezolva ºi restul chestiunilor care sunt necesare pentru ca spitalul sã poatã funcþiona la standarde actuale. “Judecând dupã ceea ce se comunicã, primeazã interesele comerþului ºi ale tinerilor.

Se doreºte, am înþeles, ca strada Mãrãºeºti sã fie o stradã comercialã. O sã avem o culturã de skateboarderi ºi de rolleri, o culturã a comerþului ºi a tunurilor imobiliare”, a declarat prof. Caius Solovan.

Lider Sanitas Timiº invocã “o recompensã electoralã” La rândul sãu, liderul sindicatului Sanitas Timiº, dr. Livius Cârstea, a apreciat cã decizia de relocare a Clinicii de Dermatologie este “o absurditate fãrã margini” ºi a precizat cã motivul real, în opinia sa, ar fi legat de o serie de interese imobiliare ale celor care doresc sã punã mâna pe imobil. “ªtim cui trebuie sã întoarcã domnul primar mulþumiri pentru campania electoralã”, a declarat Livius Cârstea, adãugând cã decizia de relocare în sine, dincolo de caracterul sãu intempestiv, este “o bãtaie de joc la adresa banului public”, întrucât clãdirea a fost destul de recent renovatã ºi s-a investit în saloane ºi în crearea unui amfiteatru, care acum, prin decizia

de mutare, vor fi abandonate. Iar clinica va fi gãzduitã într-un imobil care, “indiferent cât de mult se va investi în el, nu a fost creat cu destinaþia iniþialã de spital. Aceastã clãdire (imobilul de pe strada Mãrãºeºti – n.red.) e o clinicã universitarã, unde se desfãºoarã o activitate integratã, unde lucreazã medici care sunt ºi cadre didactice. Nu poþi pur ºi simplu sã o iei de aici ºi sã o arunci altundeva, într-o clãdire care nu corespunde destinaþiei de spital. Am epuizat toate demersurile posibile pe cale sindicalã. E o decizie politicã, eu nu pot sã mã opun ei”, a mai declarat Livius Cârstea, opinând cã interesele care au tranºat soarta imobilului s-au dovedit a fi unele

Livius Cârstea de naturã imobiliarã, dictate de PSD. Livius Cârstea semnaleazã cã managerul Spitalului Clinic Municipal, doctorul Octavian Mazilu, a acceptat, fãrã sã se opunã, aceastã situaþie.

Decizia edilului cu privire la relocare, irevocabilã, în ciuda protestelor personalului medical

Nicolae Robu

Discuþiile despre relocarea sediului Clinicii de Dermatologie au început în primãvara anului trecut, atunci când, pe fondul refuzului medicilor, edilul Nicolae Robu a anunþat cã va iniþia o hotãrâre de Consiliu Local.

Referindu-se la refuzul exprimat de cadrele medicale legat de mutarea clinicii în noul sediu pus la dispoziþie de cãtre Primãrie, primarul a reiterat faptul

de 24 de ani un reper al cetãþii

cã o parte dintre argumentele invocate sunt lipsite de temei. “Nu cred cã trebuie sã fii specialist în domeniu ca sã-þi dai seama cã pentru bolnavi ºi pentru medicii ce se ocupã de ei este mult mai bine sã se dispunã de saloane cu douã trei paturi, cu intrare directã de pe un coridor, respectiv cu un geam mare, luminos, decât de saloane cu opt paturi, prin care sã se treacã din unul în altul,

nefiind prevãzute cu acces direct, altfel spus nefiind decomandate”. În plus, mai spune edilul, clãdirea este veche ºi nu permite refuncþionalizarea în aºa fel încât sã fie asigurate condiþiile de internare pe care ar trebui sã le ofere o unitate spitaliceascã la standardele de funcþionare aferente anului 2014. Iar pacienþii nu au parte, pe durata spitalizãrii, nici mãcar de liniºtea

de care ar avea nevoie, mai spune Nicolae Robu, motivâbd cã aceastã clinicã este amplasatã cu acces la strada pietonalã Mãrãºeºti, care va deveni, în perspectivã, una dintre arterele pietonale cele mai dinamice din Timiºoara.

Primarul mai spune cã, indiferent de decizia personalului angajat al Clinicii, hotãrârea sa de relocare a spitalului rãmâne nestrãmutatã.

integrame

22 - 25 mai 2014

15

-Femeie, tu esti vie?

-Da! -Atunci de ce nu faci vin ?!

l Într-un restaurant select, pianistul se apropie de masa lui Bula si-l întreaba: - Dumneavoastra ati cerut ceva de Beethoven?

- Nu, eu am cerut pui cu cartofi prajiti.

l Un barman era atât de sigur ca e cel mai puternic om din zona încât a pus în bar un afis cu un pariu permanent: cine poate sa mai stoarca o picatura dintr-o lamâie stoarsa de el primeste bautura gratis pe viata. Într-o zi apare un prapadit slab si cu ochelari si spune: - As vrea sa încerc si eu!

Dupa ce s-au potolit râsetele, barmanul ia o lamâie, o stoarce si i-o da omului. Acesta o ia, o strânge si mai stoarce cinci picaturi din ea, lasând muta pe toata lumea din bar. Barmanul, stupefiat, accepta ca a pierdut si îl întreaba pe om: - Unde lucrezi? Tai lemne, ridici greutati sau ce faci?

- A, nu, sunt contabil la fisc.

l Un român încearca sa agate o straina pe facebook.

- Hello!

- Hello!

- Where are you from?

- France!

- Du-te, ba, ca nu te cred!

- Pe bune!

l - Asculta, Gogule, ce e mai preferabil: sa ai Parkinson sau Alzheimer?

- Parkinson. E mai bine sa versi juma’ de pahar decât sa uiti unde pui sticla!

l Calul invita magarul la un pahar.

La cal acasa, pe perete, un tablou al calului cu o coroana mare verde în jurul gâtului.

-Calule, ce e cu acest tablou?

-Bai magare, eu am fost un mare campion la viata mea, sarituri, trap...

A doua zi calul îi întoarce vizita. Magarul cumpara un tablou cu o zebra si îl agata pe perete.

-Bai magare,cine e în tablou?

-Ehehe! Eu, când jucam la Juventus!!!

l - Nevasta-mea a aflat ca o însel…

- Nu-i nimic, sotia ta este o femeie puternica.

- Asta ma si sperie!

l - Cine din familia voastra este cel mai în vârsta?

- Stra-stra-stra-strabunica.

- Nu-i posibil asa ceva.

- Ba e po-po-po-posibil!

l O blonda, ravasita si extenuata, se prezinta la medic: - Domn doctor, pe lânga blocul meu sunt o gramada de câini care latra toata noaptea…

- Nici-o problema, nu sunteti primul caz, luati aici somniferele astea, or sa va ajute enorm.

Peste doua saptamâni blonda se-ntoarce distrusa total.

Doctorul,perplex: - Nu înteleg, ma asteptam sa va vad proaspata si odihnita…

- Odihnita!?… Dupa ce-alerg toata noaptea dupa câini?… si când prind câte unul nici de-al naibii nu vrea sa-nghita pastila!

de 24 de ani un reper al cetãþii

cyan

16

22 - 25 mai 2014

magenta

yellow

black

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.