Timpolis 2055

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2055 19 - 21 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

O “zmeurã de aur” pentru Victor Ponta melania.cincea@timpolis.ro remierul României a adus, recent, în faþa Comisiei Europene, laude la adresa DNA, a ANI, în încercarea de a convinge de progresele României în lupta anti-corupþie. Acasã, însã, susþine cã nu e de acord cu acest document, „Programul naþional de reformã”, deºi l-a semnat ºi, deci, asumat. Tot în faþa Occidentului, într-un interviu acordat Euronews, în decembrie 2013, dãdea asigurãri cã instituþiile anticorupþie din România sunt independente ºi le aprecia cã lucreazã din plin. Iar un an mai devreme, dupã ce apreciase raportul MCV ca fiind „echilibrat”, în aceeaºi zi acuza procurorii anticorupþie de practici staliniste. Atitudine remarcatã ºi de jurnaliºtii de la Deutsche Welle, care scriau: „Una transmite Victor Ponta la Bruxelles, în scrisoarea trimisã preºedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, altul este discursul de la Bucureºti, în care ºeful Guvernului incrimineazã activitatea procurorilor DNA”. casã, discursul prim-ministrului Victor Ponta faþã de DNA, la fel, faþã de ANI, „instituþii bãsiste”, nu a inclus niciodatã vreun cuvânt bun. „Dacã ni se spunea, în 2007, «domnule, nu o sã aveþi drumuri, nici spitale, nici agriculturã ca în Vest, dar o sã vã facem ANI ºi DNA», poate cã ne gândeam de mai multe ori”, declara, înainte de a fi adus de USL la putere, Victor Ponta. În vara lui 2012 mersese pânã acolo încât semnase un acord de desfiinþare a DNA, ANI ºi CCR. În aceeaºi varã, dupã referendumul de suspendare a preºedintelui Traian Bãsescu, a urmat o nouã diatribã, lansatã în aceeaºi direcþie. În decembrie 2012, cataloga DNA ºi ANI drept „unelte ale lui Bãsescu”, încercând sã le intimideze: „DNA ºi ANI sã aibã grijã. Sunt percepute ca unelte ale lui Bãsescu”. În octombrie 2013, procurorul Lucian Papici – demis de procurorul general Tiberiu Niþu, dupã ce tot el îl delegase în funcþie cu doar câteva zile înainte – era numit „marele bãsist, morarist, macovist” ºi acuzat cã a fãcut dosare politice. O lunã mai târziu, tot dl Ponta spunea despre DNA: „Nu vãd nicio schimbare din epoca lui Morar. Procurorii fluierã într-o singurã direcþie”. endularea aceasta între poziþii antinomice nu e valabilã doar în cazul DNA. În privinþa conflictului din Ucraina, o datã spune cã „ne paºte un rãzboi”, dupã care, la douã zile, afirmã cã „situaþia din Ucraina nu este o ameninþare directã pentru cetãþenii României”. azele de ºist au fost ºi ele temã a dublului discurs. În 2012, dl Ponta, preºedinte al principalului partid din USL, dãdea jos Guvernul Ungureanu cu o moþiune de cenzurã care viza, printre altele, ºi exploatarea gazelor de ºist: „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de ºist, în condiþiile în care nu existau studii ºi nici cadrul legislativ specific (...)?” Pentru ca, în octombrie 2013, la o întâlnire cu Joe Biden, sã aibã – deºi, legislativ, nu se schimbase nimic ºi nici nu se fãcuserã studii suplimentare – o declaraþie schimbatã la 180 de grade, considerându-i pe oponenþi fie neinformaþi, fie manipulaþi. n cazul susþinerii exploatãrii de la Roºia Montanã, s-a întâmplat acelaºi lucru. Doar cã atunci dl Ponta avusese un „argument”. O datã, când nu-l acceptase, vorbise în numele deputatului Ponta. Cealaltã datã, când trecuse prin ºedinþa de guvern Hotãrârea privind exploatarea de la Roºia Montanã, în numele primului-ministru Ponta. ituaþiile acestea în care abordeazã un discurs acasã, ºi unul, radical schimbat, în exterior – destinat corpului diplomatic, presei strãine, partenerilor strategici ai României – trãdeazã ori infantilism politic, ori o asumatã minciunã în formã continuatã, ceea ce denotã o acutã lipsã de respect ºi faþã de popor, ºi faþã de partenerii României. Un astfel de personaj politic impredictibil se poate numi un actor prost. Rãmâne de vãzut cine îi va înmâna d-lui Ponta „Zmeura de aur”. Dacã o va face-o electoratul fidel sau dacã o vor face-o partenerii strategici ai României, situaþie în care lucrurile se complicã pentru fiecare dintre noi.

P

un reper al cetãþii

Lucrãrile neprevãzute, o tradiþie în proiectele Primãriei Timiºoara

A

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Rovana Plumb anunþã creºterea salariilor bugetarilor, din ianuarie 2015 România a depãºit momentul de crizã economicã, a declarat joi, la Timiºoara, ministrul Muncii, Rovana Plumb. Potrivit acesteia, prognoza economicã pentru România, estimatã a fi în creºtere, ar crea premizele unei majorãri a salariilor bugetarilor, începând cu 1 ianuarie 2015. Despre valoarea cu care ar putea fi majorate salariilor ministrul nu poate oferi detalii în acest moment. pag. 2

Sînandrei, o a treia locaþie vehiculatã pentru Intermodalul timiºean Dupã controversele legate de mutarea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Recaº la Remetea Mare, fiind bãnuite existenþa anumitor interese „funciare” care ar motiva aceastã schimbare, acum o a treia locaþia este propusã pentru realizarea deja celebrului proiect al Intermodalului timiºean. Noua propunere legatã de localizarea Intermodalului readuce în discuþie comuna Sînandrei, unde se dorea realizarea unei alte investiþii faimoase – cea a fabricii de maºini Mercedes. pag. 3

Peste 94% din tinerii inactivi nu au de gând sã se angajeze Populaþia inactivã scriptic, adicã segmentul românilor apþi de muncã ce nu plãtesc taxe ºi impozite este în creºtere, inclusiv în Timiº, potrivit unui raport al Blocului Naþional Sindical privind piaþa muncii. Foarte mulþi tineri, dar ºi români de vârsta a doua ies din câmpul muncii ºi nu mai reintrã, oficial cel puþin. Astfel, o parte rãmân fãrã ocupaþie, trãind din diverse forme de ajutor social sau afaceri nefiscalizate, iar o parte pleacã în strãinãtate, fãrã ca statul sã ºtie.

P

G

pag. 7

Medierea, facultativã în urma unei decizii a Curþii Constituþionale Rãmâne de vãzut cum se va derula în perioada urmãtoare activitatea de mediere, dupã ce Curtea Constituþionalã a declarat neconstituþionalã obligativitatea participãrii la ºedinþe de informare privind avantajele medierii. În Timiº, opiniile legate de mediere sunt diferite, putându-se constata o “falie” între o parte dintre mediatori ºi avocaþi.

Î

pag. 10

Medierea, facultativã în urma unei decizii a Curþii Constituþionale

S

La fel ca în multe alte proiecte de amploare derulate de cãtre Primãria Timiºoara, ºi în cazul reabilitãrii centrului istoric a apãrut o lucrare suplimentarã care complicã destul de mult derularea investiþiei, din punct de vedere al costurilor ºi perioadei de realizare. De aceastã datã este vorba despre o conductã de gaz care

trece prin Piaþa Sfântul Gheorghe ºi este extrem de greu de înþeles de ce rezolvarea acestei probleme nu a fost prevãzutã în planurile de ºantier iniþiale, atâta vreme cât amplasarea unei conducte de gaz nu este informaþie clasificatã.

Rãmâne de vãzut care vor fi, în acest caz, implicaþiile acestei “revelaþii” tardive. pag. 6

Rãmâne de vãzut cum se va derula în perioada urmãtoare activitatea de mediere, dupã ce Curtea Constituþionalã a declarat neconstituþionalã obligativitatea participãrii la ºedinþe de informare privind avantajele medierii. În Timiº, opiniile legate de mediere sunt diferite, putându-se constata o “falie” între o parte dintre mediatori ºi avocaþi. pag. 10

2

social

19 - 21 mai 2014

Un nou set de promisiuni de campanie

Rovana Plumb anunþã creºterea salariilor bugetarilor, din ianuarie 2015 România a depãºit momentul de crizã economicã, a declarat joi, la Timiºoara, ministrul Muncii, Rovana Plumb. Potrivit acesteia, prognoza economicã pentru România, estimatã a fi în creºtere, ar crea premizele unei majorãri a salariilor bugetarilor, începând cu 1 ianuarie 2015.

Despre valoarea cu care ar putea fi majorate salariilor ministrul nu poate oferi detalii în acest moment. ligia.hutu@timpolis.ro

„2015 va aduce o creºtere decentã a salarizãrii în sistemul bugetar” Ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Rovana Plumb, a fost prezentã, joi, în Timiº, pentru a discuta cu autoritãþile locale ºi judeþene probleme legate de domeniile de competenþã ale ministerului pe care îl conduce. Alãturi de ea s-au aflat ºi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, eurocandidatul PC Maria Grapini, dar ºi candidatul PSD pentru Colegiul III Timiºoara, Florin Bîrsãºteanu ºi deputaþii PSD Petru Andea ºi Dorel Covaci.

Rovana Plumb se declarã preocupatã de situaþia din “judeþul Timiºoara”, evocând aspectele pozitive care plaseazã judeþul pe primul loc la nivel naþional în ce priveºte gradul de ocupare a forþei de muncã. Cu o ratã a ºomajului de 1,72%, Timiºul se situeazã mult sub media de 5,54% înregistratã la nivel naþional, în 31 martie, dupã cum a precizat ministrul Rovana Plumb.

Lansându-se ulterior în abordarea unor teme ºi subiecte de interes general, aceasta a fãcut referire la majorarea salariilor bugetarilor, începând cu 1 ianuarie 2015, precum ºi la recalcularea pensiilor, mãsurã referitor la care a precizat cã este o promisiune pe care Guvernul ºi-a respectat-o ºi care a venit sã repare „nedreptãþile comise de guvernarea PDL”. În ce priveºte valoarea cu care se vor majora salariile bugetarilor, nu a putut, însã, oferi informaþii concrete, precizând doar cã va fi o „creºtere decentã a salarizãrii

în sistemul bugetar” ºi cã aceastã majorare nu poate fi estimatã pe moment, pânã când vor fi finalizate discuþiile cu instituþiile internaþionale. Dar, a mai adãugat ea, precizând cã declaraþiile sale reflectã realitãþi ºi nu se înscriu în cadrul unei retorici de campanie, creºterea salariilor bugetarilor se contureazã ca premisã, întrucât economia se situeazã „pe un trend ascendent”. „Avem 3,8% creºtere economicã pe primul trimestru din acest an faþã de trimestrul I din 2013 ºi s-a înregistrat o ratã de creºtere a câºtigului mediu salarial de 5,5%, faþã de perioada similarã din anul 2013 ”, a precizat Rovana Plumb, care a adãugat ºi cã, potrivit statisticilor oficiale, a crescut puterea de cumpãrare, raportat la acelaºi interval, cu 4,5%, în vreme ce rata inflaþiei ar fi crescut cu doar 1,1%. În ceea ce priveºte dinamica locurilor de muncã, ministrul susþine cã anul 2013 a însemnat o creºtere cu 78.000 a numãrului de locuri de muncã, faþã de cele 140.000 de disponibilizãri

fãcute în 2011.

„Rolul social al statului trebuie accentuat” Referitor la mãsurile pe care le are în vedere pentru revitalizarea sectorului economiei sociale, Rovana Plumb a precizat cã va fi lansat, în iunie, un program adresat sectorului economic, care va permite atragerea a aproximativ 200 de milioane de euro, din fonduri europene, sumã care ar putea genera o creºtere cu aproximativ 100.000 a numãrului de locuri de muncã din domeniul serviciilor sociale.

“Statul trebuie sã manifeste grijã faþã de categoriile sociale vulnerabile”, a precizat ministrul, vorbind despre percepþia sa în ce priveºte „rolul social al statului” ºi despre faptul cã lucrãtorii sociali implicaþi în îngrijirea persoanelor vârstnice sau a persoanelor cu dizabilitãþi pot urma modele funcþionale

în sistemele de protecþie socialã ale altor state europene, acolo unde aceºtia îºi desfãºoarã activitatea la domiciliul persoanei care are nevoie. În ceea ce priveºte alocaþia de stat pentru creºterea copiilor, ministrul Muncii a precizat cã se preconizeazã creºterea acesteia, tot de la începutul anului viitor, urmând sã se aplice criterii de stabilire care vor þine cont de vârstã ºi de veniturile familiei care are în îngrijire copilul.

Referindu-se la tendinþele de relaxare a cadrului care defineºte, în UE, noþiunea de familie, Rovana Plumb a precizat cã, în accepþiunea sa, „familia este cea tradiþionalã”, aºa cum este definitã ea în percepþia creºtinã, formatã din pãrinþi de sexe diferite, admiþând însã cã, la nivel de UE, „existã puncte de vedere diferite ºi o diversitate de valori la care membrii U.E. se raporteazã”. ªi a precizat cã “UE trebuie perceputã ca fiind o uniune a valorilor”, în cadrul cãrora, a apreciat ministrul Muncii, trebuie sã primeze

„solidaritatea, echitatea ºi dezvoltarea normalã”.

Cât despre modalitatea de abordare a problemelor economice la nivel european, Rovana Plumb a precizat cã Socialiºtii europeni propun un model economic bazat pe „creºterea sustenabilã ºi inteligentã”, opunându-se, în acest sens, modelului de austeritate „multiplicat la nivelul statelor membre de Popularii europeni”. În context, ministrul Rovana Plumb a apreciat drept „mãsuri îndreptate împotriva propriei þãri ºi a propriilor cetãþeni” mãsurile luate în timpul guvernãrii PDL ºi a opinat cã aceste mãsuri de austeritate au contribuit la „creºterea polarizãrii sociale ºi la adâncirea diferenþelor între categoriile sociale”. Dar, a mai adãugat Rovana Plumb, dat fiind faptul cã instituþiile de prognozã de la nivel internaþional prevãd, pentru anul viitor, o creºtere economicã de 4%, se poate spune cã „ în România s-a sfârºit aceastã crizã”.

Ministrul Muncii a mai informat, succint, ºi despre hotãrârea adoptatã în ºedinþa de Guvern de la începutul acestei sãptãmâni, referitoare la aprobarea pensionãrii asistenþilor medicali generaliºti ºi a moaºelor la vârsta de 65 de ani. Rovana Plumb a precizat cã aceastã mãsurã a fost luatã dupã consultãrile care au avut loc cu factori de decizie din sectorul sanitar, inclusiv cu reprezentanþii sindicatului Sanitas.

Dar, a mai precizat ministrul, pensionarea cadrelor medicale cu pregãtire medie poate avea loc în continuare ºi la cerere, potrivit Legii Pensiilor, 263/ 2010, aflate în vigoare. În plus, a mai informat ministrul Muncii, referindu-se la aspecte ce þin de egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi ºi la aspecte ce þin de reglementarea problemei violenþei domestice, Guvernul ºi-a dat recent acordul, mandatând-o pe Rovana Plumb ca semnatarã, pentru semnarea de cãtre România a Convenþiei Internaþionale privind Lupta împotriva Violenþei Domestice (Convenþia de la Instanbul), care îi va permite României schimburi de experienþã pe aceastã temã cu alte þãri, inclusiv statele nordice, referitor la care ministrul a apreciat cã „au experienþã în acest sens”.

Maria Grapini: „Cele un milion de locuri de muncã promise în campania din 2012 de USL vor fi create pe pincipiul bulgãrelui de zãpadã” Mai vocalã chiar decât ministrul Muncii, Rovana Plumb, în a argumenta cauza eficienþei mãsurilor ºi strategiei economice a cabinetului condus de premierul Victor Ponta s-a dovedit a fi eurocandidatul PC Maria Grapini.

Referindu-se la neîndeplinirea

de 24 de ani un reper al cetãþii

promisiunii USL, din decembrie 2012, cã vor fi create un milion de noi locuri de muncã, Maria Grapini a precizat cã acest gen de mãsuri funcþioneazã „pe principiul bulgãrelui de zãpadã” ºi a apreciat cã ele nu trebuie evaluate, printr-un calcul simplu, cu raportare

doar la cei doi ani care s-au scurs de la preluarea puterii de cãtre guvernul condus de Victor Ponta. În plus, Maria Grapini a precizat ºi cã strategia USL a presupus o evaluare a situaþiei pe termen lung, vizând un model de „dezvoltare exponenþialã”.

eveniment

19 - 21 mai 2014

3

Ambrozia, combãtutã cu pliantul în Timiº Combatere cu posterul ºi pliantul

Votarea “planului de luptã” judeþean cu ambrozia – buruiana cu un un potenþial alergen extrem de mare – a dus la discuþii legate de modul în caer se cheltuie 100.000 de lei alocaþi pentru combaterea acestei plante. Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã toatã campania nu va avea niciun efect dacã se va combate ambrozia cu pliante. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Vom arunca 100.000 de lei, fãrã sã se ia o mãsurã eficientã” Ambrozia, prin polenul ei alergen, nu este o problemã doar în Timiºoara, unde consilierii locali remarcau cã Primãria, deºi a dat unele amenzi pentru terenurile neîngrijite ale unor cetãþeni, a uitat sã-ºi cureþe propriile terenuri. La nivel judeþean s-a discutat ºi s-a ºi aprobat un plan pentru combaterea acestei buruieni în judeþ, plan generat de tot mai multele sesizãri ale unor timiºeni care sunt afectaþi de alergii grave sau boli pulmonare generate de aceastã plantã.

Totuºi, mai mulþi consilieri judeþeni au avut dubii legate de eficacitatea acestui plan, spunând cã, dacã nu se vor cheltui cu atenþie sumele alocate, efectele vor fi inexistente.

“Normal ar fi sã sprijinim primãriile cu fonduri mai serioase, pentru cã dãm bani în atâtea alte destinaþii (sport,

biserici). Trebuie sã luãm în serios aceastã problemã ºi sã facem tot posibilul sa distrugem aceastã planta deosebit de periculoasã pentru sãnãtatea cetãþenilor, iar mãsurile care le luãm trebuie gândite pe termen scurt, aplicate imediat. Alocarea acestei sume de bani se va duce fara sa facem ceva util”. spune consilierul judeþean PPDD Petru Juravle.

Acesta susþine cã respectiva campanie nu va avea niciun efect dacã buruiana se combate cu pliantul, la fel ca

la alte campanii din trecut. “Din punct de vedere al seriozitãþii cu care se trateazã aceastã problemã de ani de zile, cred cã ºi acum vom fi în acelaºi stadiu. Vom arunca doar 100.000 de lei pe niºte pliante fãrã a se lua în mod concret vreo mãsurã în acest sens”, spune Petru Juravle.

Dubii legate de eficacitatea campaniei are ºi consilierul judeþean PDL Georgeta Rus, care susþine cã metoda propusã în planul de combatere, respective stropitul din aer este impo-

sibil de aplicat peste localitãþi. “Chiar dacã este mai complicat, ar trebui sã se meargã cu stropitul la nivelul solului.

Acest lucru îl pot face cei care se ocupã de îngrijirea spaþiilor verzi. Oricât de toxice ar fi substanþe folosite, acestea ar avea un rezultat mult mai bun fiind mult mai concentrate pe planta respectivã. Iar persoanele de la îngrijirea spaþiilor verzi ar trebui sã fie bine instruiþi, sã cunoascã planta ºi sã acþioneze exact asupra ei.”

În ciuda acestor opinii contradictorii ºi reþineri, pânã la urmã proiectul de hotãrâre legat de planul judeþean de combatere a ambroziei a fost adoptat în forma iniþialã, care pare sã indice cã e mai mult o campanie de informare decât de combatere.

Astfel, în cadrul acestui plan vor fi finanþate din bugetul Consiliului Judeþean Timiº tipãrirea de materiale informative pentru autoritãþile administrativ-teritoriale din judeþul Timiº (postere – 1.000 de bucãþi, broºuri – 2.000 de bucãþi, pliante – 10.000 de bucãþi). Materialele vor conþine “imagini explicite pentru identificarea plantei ºi informaþii generale privind impactul asupra sãnãtãþii, mediului ºi agriculturii ºi informaþii privind combaterea ambroziei”.

Cu alte cuvinte, prin aceste materiale informative “beneficiarilor” campaniei li se va arãta cum aratã ambrozia. Pe lângã pliante, planul judeþean de combatere a ambroziei mai prevede fonduri pentru… deplasãri.

Mai precis, “ deplasãri în teritoriu pentru acþiunile de informare ale membrilor echipei de implementare a regulamentului”.

Rãmâne de vãzut în toamnã care a fost eficienþa acestui plan, care are totuºi un buget destul de mare, ºi care ar trebui sã aibã mãcar câteva efecte pozitive concrete.

Sînandrei, o a treia locaþie vehiculatã pentru Intermodalul timiºean Dupã controversele legate de mutarea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Recaº la Remetea Mare, fiind bãnuite existenþa anumitor interese „funciare” care ar motiva aceastã schimbare, acum o a treia locaþia este propusã pentru realizarea deja celebrului proiect al Intermodalului timiºean. Noua propunere legatã de localizarea Intermodalului readuce în discuþie comuna Sînandrei, unde se dorea realizarea unei alte investiþii faimoase – cea a fabricii de maºini Mercedes. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ministerul Transporturilor, interpelat pe tema variantei cu Sânandrei Noua variantã a realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã în comuna Sînandrei a trecut de faza discuþiilor la nivel local, fiind trimise propuneri în acest sens Ministerului Transporturilor. „Pânã la un punct, este de înþeles reticenþa Guvernului în a da girul proiectelor înaintate de-a lungul timpului, câtã vreme presa a subliniat suspiciunea unor interese imobiliare ale decidenþilor judeþeni atât în ceea ce priveºte locaþia de la Recaº, cât ºi asupra aceleia de la Remetea Mare”, se aratã în propunerea înaintatã lui Dan ªova, ministrul Trans-

porturilor.

Propunerea merge pe ideea cã „atunci când doi se ceartã, al treilea câºtigã”; vorbind despre disputele legate de realizarea Centrului Intermodal la Recaº sau la Remetea Mare: „Existã o îngrijorare a locuitorilor din judeþul Timiº pentru ca nu cumva, din pricina unor interese mãrunte sã se cheltuie bani pe proiecte ºi studii de fezabilitate fãrã finalitate ºi, mai grav, sã se piardã finanþarea din fonduri europene, pânã când partizanii celor douã locaþii propuse vor cãdea de acord.”

Iniþiatorii noii propuneri mai spun cã soluþia legatã de Sînandrei a fost ignoratã, poate fiindcã se afla chiar sub ochii tuturor ºi întrunea toate avantajele. „Avantajele proiectului sunt date de locaþia sa, aflatã în imediata apropiere a Timiºoarei, lângã Triajul Timiºoara Ronaþ, lângã Piaþa de Gros, vecinãtatea cu autostrada Timiºoara – Arad ºi Centura Nord, prin aceasta putând avea acces facil la Aeroportul Internaþional Timiºoara”, spune deputatul PPDD Adrian Diaconu, autorul unei interpelãri pe aceastã temã adresatã Ministerului Transporturilor.

Printre avantajele noii locaþii sunt faptul cã existã 150 de hectare scoase din circuitul agricol aflate în parcul industrial, un singur proprietar, o clãdire administrativã construitã, de 2000 de metri pãtraþi utili, drumuri interioare de acces betonate, utilitãþi, un hectar de platformã betonatã, trei hale de 22.000 de metri pãtraþi construite ºi acces direct la centura Timiºoarei.

Promotorii acestei soluþii mai susþin cã, fiind o investiþie demaratã, ºi aflatã în diverse stadii de finalizare, se câºtigã ani buni faþã de un proiect demarat acum. În plus, se mai invocã faptul cã se poate cumpãra terenul ºi clãdirile pot fi achiziþionate la un preþ avantajos, þinând cont de faptul cã societatea comercialã care deþine investiþia se aflã în insolvenþã.

Mercedes, o investiþie celebrã ratatã în zonã Sînandreiul are un istoric interesant legat de intenþiile de demarare a unor investiþii de amploare. În 2008, România a ratat realizarea în vestul þãrii a uneia dintre cele mai mari investiþii strãine, o fabricã Mercedes pentru noile prototipuri. Unitatea de producþie se dorea a fi realizatã iniþial în Timiº, pe ºoseaua Arad - Timiºoara, în apropiere de Sânandrei. În cele din urmã a fost ridicatã de la zero în localitatea maghiarã Kecskemet. În România, infrastructura sub aºteptãri, atitudinea autoritãþilor locale, dar ºi preþul terenurilor, “umflat” de speculanþi, au reprezentat combinaþia care i-a pus pe fugã pe investitorii germani.

Investitorii germani preferau sã realizeze investiþia în România, datoritã costurilor mai scãzute cu forþa de muncã, în comparaþie cu Ungaria, care era, în 2008, doar o alternativã secundarã. În plus, reprezentanþii Mercedes au beneficiat ºi de sprijinul fos-

tului premier Cãlin Popescu Tãriceanu ºi al omului de afaceri Ion Þiriac.

Deºi aveau intenþia clarã sã construiascã uzina în Timiº, reprezentanþii Mercedes s-au rãzgândit, precizând, printre altele, cã autoritãþile din vestul þãrii nu au fost în stare sã le punã la dispoziþie o suprafaþã de 300 de hectare de teren în condiþii avantajoase.

Reprezentanþii Mercedes îºi anunþaserã intenþia de a realiza investiþia respectivã în 2008, moment în care, din cauza creºterii artificiale a pieþei imobiliare, se ajunsese la cotaþii fabuloase ale terenurilor din Timiºoara ºi din apropierea municipiului, din cauza

multelor proiecte de cartiere rezidenþiale ce se doreau a fi realizate în comunele limitrofe, proiecte abandonate ulterior, odatã cu începerea crizei. În 2008, însã, posibilitatea construirii unei uzine Mercedes în apropierea Timiºoarei le crease iluzia îmbogãþirii peste noapte mai multor samsari de terenuri, care deþineau pãmânt în apropierea Timiºoarei. Însã scandalurile din presa localã, legate de persoanele de la care s-ar putea cumpãra teren ºi de modalitãþile de achiziþie, nu au fost pe placul investitorilor germani, care au decis cã e mai sigurã construcþia uzinei în Ungaria.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

special

19 - 21 mai 2014

Taberele ºcolare din Timiº, în continuare ale nimãnui Doar douã tabere mai sunt funcþionale Deºi înainte de 1989, în Timiº funcþionau peste zece tabere ºcolare, în anii de dupã Revoluþie, în lipsa unor investiþii ºi a preocupãrilor autoritãþilor centrale ºi locale, majoritatea spaþiilor de acest gen s-au degradat ºi au fost închise pe rând. Aºa se face cã în prezent Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Timiº mai are în administrare doar douã centre de agrement funcþionale: Chevereºu Mare ºi Poieni Strâmbu.

Tabãra de varã de la Poieni Strâmbu – care are 54 de locuri de cazare ºi 60 de locuri la sala de mese – este amplasatã pe Valea Bega Poienilor, la 60 de kilometri de Fãget ºi la 150 de kilometri de Timiºoara. Copiii care aleg sã îºi petreacã vacanþa în aceastã locaþie au la dispoziþie terenuri de minifotbal, handbal, volei, tenis de câmp, mese de tenis, club nou, loc special pentru foc de tabãrã ºi un parc de joacã cu leagãne. Obiectivele turistice din zona taberei sunt crescãtoria de pãstrãvi, Peºtera ºi Mãnãstirea de la Româneºti, cea mai veche aºezare ruralã – satul Strâmbu –, cât ºi obiectivele din zona Haþeg - Hunedoara (Sarmisegetuza, biserica Densuº, Castelul Huniazilor, Cetatea ºi Mãnãstirea Colþi).

Tabãra de la Chevereºu Mare – care are 53 de locuri de cazare ºi 100 de locuri la sala de mese – este amplasatã pe malul stâng al râului Timiº, într-o pãdure de foioase, la 30 de kilometri de Timiºoara. Centrul dispune de teren de minifotbal, handbal, volei, teren de tenis de câmp, mese de tenis, club, salã de expoziþii, parc de joacã pentru copii, dotat cu leagãne ºi balansoare, ºi un amfiteatru în aer liber cu o capacitate de 100 de locuri. În aceastã zonã se pot vizita Parcul dendrologic de la Bazoº, staþiunea Buziaº ºi oraºele Lugoj ºi Timiºoara, iar la cerere se pot efectua ºi excursii în sud-vestul þãrii.

Deºi în momentul de faþã aceste tabere sunt administrate de Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi aparþin Ministerului Educaþiei, existã posibilitatea transferului lor prin hotãrâre de guvern cãtre administraþiile judeþene, lucru care s-a mai întâmplat ºi în alte judeþe. În acest sens, acum trei ani s-a solicitat realizarea unui raport în care sã se analizeze starea fiecãrui obiectiv, ºansele de reabilitare ºi care ar fi strategia care ar trebui adoptatã în varianta preluãrii de cãtre C.J. Timiº. Raport despre care, ulterior, nu s-a mai spus nimic.

În curând, toate taberele din Timiº vor rãmâne amintire

Deºi au bãtut monedã pe ideea descentralizãrii ºi s-au grãbit sã descentralizeze spitale ºi ºcoli, pentru a scãpa de povara finanþãrii acestora, autoritãþile centrale promit de ani buni, fãrã sã se þinã de cuvânt, cã descentralizeazã taberele ºcolare. Actuala conducere a Consiliului Judeþean susþinea cã va întreprinde „demersuri ferme” în acest sens, însã, dupã doi ani de mandat, nu s-a întâmplat nimic. Pe lângã cã tãrãgãneazã transferul taberelor cãtre autoritãþile judeþene, Guvernul nici nu se ocupã de taberele ºcolare timiºene aflate în paraginã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Interpelãri repetate, fãrã niciun rezultat Una dintre promisiunile de început de mandat ale actualei echipe a Consiliului Judeþean se referea la transferul considerat „iminent” al taberelor ºcolare cãtre administraþia judeþeanã ºi reabilitarea acestora. Dupã doi ani de mandat, promisiunile nu s-au mai concretizat, în ciuda interpelãrilor dese ale unor consilieri judeþeni pe aceastã temã.

O interpelare de acest gen a fost ridicatã în plen ºi la ultima ºedinþã a CJ Timiº. „Revenim cu o problemã mai veche despre care tot vã întrebãm – taberele ºcolare. Am înþeles ca nu s-a reuºit nimic cu regionalizarea.

Nu ºtiu ce s-a întâmplat, probabil sunt anumite probleme de ordin legislativ,

însã cred cã, dacã am face o solicitare scrisã sau dacã am adopta o iniþiativã mult mai profundã în aceasta direcþie, lucrurile s-ar rezolva”, au spus mai mulþi aleºi judeþeni din Opoziþie. Aceºtia au precizat cã au trecut recent prin prin zona Bogda ºi au fost ºocaþi sã constate în ce stadiu se aflã tabãra ºcolarã de acolo.

Conducerea CJ Timiº a dat din nou asigurãri cã totul se va rezolva la un moment dat, dar cã totul depinde de felul în care se deruleazã lucrurile la nivel central. „ªtiþi cã am fãcut o solicitare scrisã, dupã care a venit ideea descentralizãrii ºi trecerea taberelor la Consiliul Judeþean”, a precizat Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº.

Nici Direcþia Administrarea Patrimoniului nu a avut un punct de vedere mai clar: „Am primit acum douã sãptãmâni o adresã din partea Ministerului Tineretului ºi Sportului, în care ni s-a comunicat cã a luat în analizã hotãrârea Consiliului Judeþean prin care dorim transferul imobilelor respective, aceasta este în lucru. Sunt anumite imobile care nu sunt intabulate ºi cade în sarcina ministerului sã facã demersurile necesare în vederea intabulãrii.”

Conform Direcþiei Administrarea Patrimoniului, tabãra de la Chevereº ºi Poieni Strâmbu nu se vor transfera din domeniul public al statului în domeniu public al judeþului, iar în tabãra de la Bogda sunt anumite bunuri care trebuie intabulate. „Vã promit cã nu renunþãm la ideea de a prelua taberele, continuãm corespondenþa ºi sperãm sã reuºim sã facem acest lucru pânã la urmã”, a mai precizat Titu Bojin, fãrã a putea preciza când se vor concretiza aceste

de 24 de ani un reper al cetãþii

promisiuni. „Sunt tabere ºcolare în judeþ care sunt doar teoretic în stare de conservare, ºi a cãror stare de degradare se accentueazã cu fiecare an care trece fãrã sã se facã nimic. Tabãra de la Bogda a fost perla taberelor ºcolare nu doar din Timiº, ci ºi din vestul þãrii.

Are un potenþial extraordinar, mai ales cã în apropiere sunt ºi ape termale. ªi e cu atât mai dureroasã starea deplorabilã în care se gãseºte în momentul de faþã. Cred cã am realizat vreo patru interpelãri pe aceastã temã adresate Consiliului Judeþean. Autoritãþile centrale nici nu ajutã la reabilitarea acestor tabere, nici nu le transferã Consiliului Judeþean. Iar la Bogda, de exemplu, dacã nu se intervine rapid, nu prea va mai fi nimic de salvat, pentru cã se prãbuºesc clãdirile”, ne-a declarat consilierul judeþean Nicolae Bitea. Reprezentanþii Direcþiei Judeþene pentru Tineret Timiº spun cã propunerea legatã de preluarea taberei de la Bogda de cãtre CJ Timiº sau Consiliul Local Bogda nu este nouã ºi cã au trimis documentaþii în acest sens ºi la Consiliul Local Bogda, ºi la administraþia judeþeanã, încã din 2009, fãrã sã primeascã vreun rãspuns.

Varianta preluãrii de cãtre Consiliul Local Bogda este consideratã bunã, însã poate fi pusã în practicã doar printr-un parteneriat cu CJ Timiº, pentru cã, singur, Consiliul Local nu are puterea financiarã de a realiza investiþiile necesare în zonã, care s-ar ridica la câteva sute de mii de euro.

Teoretic, zona e în conservare din 2002, dar dacã nu s-a mai fãcut niciun fel de investiþie, degradarea se accentueazã de la an la an.

Tabãra Chevereº, o pozã din vremuri mai bune...

Taberele de la Bogda sau Poieni sat, în ruine Cele douã tabere care mai funcþioneazã în Timiº reprezintã excepþii, majoritatea centrelor de acest gen fiind nefuncþionale de ani buni, din cauza stãrii avansate de degradare în care se aflã. În afarã de Poieni Strâmbu ºi Chevereºu Mare, restul taberelor timiºene, rând pe rând, s-au închis, din cauza lipsei unor minime investiþii. Tabere precum cele de la Bogda, Nãdrag, Poieni Sat ºi Herneacova sunt în stadiul de ruinã. În aceste locaþii, Statul a investit masiv înainte de 1989 ºi, ulterior, pânã prin 2002, anul când s-au alocat ultimii bani pentru investiþii.

Tabãra de tineret de la Bogda avea o capacitate de 300 de locuri. Pânã în 2002, cand complexul a început sã se degradeze, cuprindea dormitoare, sãli de mese, o salã de jocuri, o bibliotecã, serã, un mic izvor natural, mese de ping-pong, terenuri de tenis ºi fotbal, trasee în pãdure. Tabãra, care este situatã la doar cinci kilometri de o rezervaþie de mufloni ºi cãprioare, a fost transformatã în ultimii ani în stânã.

La Nãdrag, de asemenea, exista o

tabãrã cu o capacitate de 120 de locuri pe serie, pavilioane, bloc alimentar propriu cu cantinã, teren de minifotbal ºi handbal ºi în apropiere existau obiective turistice de interes – Munþii Poiana Ruscãi ºi o rezervaþie de cerbi lopãtari. La Herneacova era o capacitate de cazare în pavilioane de peste 100 de locuri ºi foarte multe amenajãri sportive sau de agrement. În afarã de cele douã “supravieþuitoare”, Poieni Strâmbu ºi Chevereº, restul taberelor au ºanse sã revinã la destinaþia iniþialã doar cu eforturi investiþionale foarte mari. Clãdirile din perimetrul lor nu mai sunt sigure, unele fiind þinta unor furturi organizate ale localnicilor. De altfel, aceste obiective nu mai sunt nici corespunzãtoare din punct de vedere sanitar, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº putând da aviz favorabil de funcþionare doar celor douã tabere, de la Chevereº ºi Poieni Strâmbu, care au apã curentã, grupuri sanitare funcþionale, iar blocurile alimentare dispun de lanþ frigorific pentru menþinerea alimentelor.

actualitate

19 - 21 mai 2014

5

Mihai Rãzvan Ungureanu, la Timiºoara: „Viitorul Parlament European va avea de administrat o situaþie aproape imposibilã, dacã nu va fi «blindat» de pro-europeni convinºi” Mihai Rãzvan Ungureanu – prezent la Timiºoara, la o conferinþã pe tema „Situaþia din Ucraina – consecinþe pentru securitatea regionalã” – spune cã agresiunea Federaþiei Ruse asupra Crimeei reprezintã o piatrã de încercare inclusiv în ceea ce priveºte soliditatea proiectului european ºi atenþioneazã cã ameninþãrile la adresa stabilitãþii proiectului european vin chiar din interior.

Una din ele o reprezintã exacerbarea curentului naþionalist. În plus, atenþioneazã acesta, democraþia, ca valoare, este fragilã ºi cã principiile ºi valorile acesteia trebuie apãrate. ligia.hutu@timpolis.ro

Agresiunea rusã asupra Ucrainei, eºecul iluziei pãcii eterne?

Mihai Rãzvan Ungureanu, fost premier, fost director al SIE, fost ministru al Afacerilor Externe, a susþinut, joi seara, la sediul Societãþii „Timiºoara”, în prezenþa a numeroºi reprezentanþi ai societãþii civile, o expunere despre situaþia din Ucraina ºi despre implicaþiile pe care aceasta le genereazã la nivel european ºi internaþional.

Conferinþa “Situaþia din Ucraina – consecinþe pentru securitatea regionalã” a fost moderatã de Florian Mihalcea, preºedinte al Societãþii “Timiºoara”, ºi de Daniel Vighi, vicepreºedinte al Societãþii “Timiºoara” ºi preºedinte al Asociaþiei Civice Ariergarda.

Fostul premier ºi ministru de Externe a expus, în prelegerea sa, implicaþiile pe care criza le genereazã asupra Europei ºi asupra regiunii, precizând cã modul în care a procedat Federaþia Rusã reprezintã o ameninþare la adresa valorilor europene ºi subliniind faptul cã democraþia, ca valoare, este infinit mai fragilã decât dictatura ºi cã principiile ºi valorile acesteia trebuie apãrate. În context, Mihai Rãzvan Ungureanu a realizat un istoric succint al tensiunilor generate în trecut de cãtre actuala Federaþie Rusã, de la momentul fondãrii UE, în anii 50, pânã în prezent.

UE, ca model de organizare propus Europei dupã ce s-au estompat, în parte, ecourile celui de-al doilea rãzboi mondial, a aspirat, a declarat fostul premier, la configurarea unui “paradis terestru, neameninþat de nimeni” .

Modelul propus viza inclusiv consolidarea capacitãþii de apãrare a statelor europene împotriva agresiunilor fostei, pe atunci, URSS care, mânatã de tendinþe expansioniste, a provocat în repetate rânduri Occidentul, în mo-

mente pe care fostul ministru de Externe le-a expus, în ordine contracronologicã, plecând de la situaþia din prezent, legatã de anexarea Crimeei. În ordine, în înºiruirea de evenimente rãmase fãrã impact din punctul de vedere al consecinþelor sancþiunilor care i-au fost aplicate actualei Federaþii Ruse de cãtre comunitatea internaþionalã, Mihai Rãzvan Ungureanu s-a referit la momentul recunoaºterii teritoriului separatist Georgia , la rãzboiul cecen, la invazia din Afganistan, atunci când UUE nu ºi-a sincronizat poziþia cu cea a SUA, impactul sancþiunilor pe termen scurt fiind inexistent, retragerea trupelor din Afganistan producându-se tardiv, la distanþã de zece ani, dar ºi la primãvara praghezã.

Puþine au fost situaþiile în care, printr-o coordonare a sancþiunilor imouse la nivel internaþional, mãsurile aplicate fostului U.R.S.S. au produs efecte concrete. În ordine contracronologicã, a menþionat sancþiunile impuse URSS dupã instalarea rachetelor nucleare în Cuba (1962), somaþia adresatã de cãtre Occident URSS-ului sã pãrãseascã Berlinul (1958), care a avut drept consecinþã separarea Berlinului în cele douã pãrþi: Berlinul de Vest ºi Berlinul de Est, prin ridicarea Zidului Berlinului ºi momentul în care sovieticii au blocat accesul terestru cãtre Berlinul de Est, cedând Berlinul de Vest Occidentului.

“Iluzia pãcii eterne” poate fi spul-

beratã atunci când presupoziþia cã partenerul de dialog urmãreºte aceleaºi interese cu tine este infirmatã de realitate, a apreciat Mihai Rãzvan Ungureanu, potrivit cãruia metoda prin care poate fi stãvilitã ºi descurajatã agresiunea venitã din partea Federaþiei Ruse ar fi asumarea de cãtre toate statele membre UE a unor condiþii esenþiale pentru perpetuarea construcþiei europene.

De-a lungul istoriei spaþiului comunitar, au existat ºi premise eronate în ceea ce priveºte configurarea unei arhitecturi solide a UE, a menþionat fostul premier, indicând faptul cã absenþa unor obiective de politicã externã comune ºi faptul cã UE a reunit, sub auspiciile sale, pãrþi componente cu origini diferite ºi cu un conþinut diferit, au creat o construcþie nu îndeajuns de solidarã.

Exacerbarea curentului naþionalist, un pericol major Europa resimte, în acest moment, nevoia unor lideri politici, a opinat Mihai Rãzvan Ungureanu, potrivit afirmaþiilor cãruia Rãzboiul Rece a creat lideri în Europa, în vreme ce perioada de dupã 1990 s-a caracterizat, mai degrabã, prin prestaþia, în prim-planul vieþii publice, a unor administratori de

state naþionale. „Ignoranþa în raport cu UE nu poate fi camuflatã”, avertizeazã acesta, referindu-se la importanþa înþelegerii ºi asumãrii de cãtre cei care aspirã sã se implice, într-o formã sau alta, în configurarea viitorului proiectului european, a mecanismelor ºi premizelor de funcþionare a UE. Lipsa de informare sau pervertirea percepþiei publice referitoare la UE, cumulate cu o formã de dezinteres, alimenteazã însã ºi o formã de retoricã a celor douã Europe, situaþie responsabilã pentru crearea unei falii între cetãþeni, ce par a aparþine de douã lumi distincte, admiþând, astfel, existenþa a douã categorii de destine, a douã categorii economice, a douã categorii de politici ºi a douã categorii de cetãþeni. În faþa unei situaþii cum a fost cea generatã recent, în Ucraina, de Federaþia Rusã, abordarea ºi viziunea Europei ar trebui sã fie în primul rând unitarã. Întrucât, a apreciat fostul premier, “agresiunea Federaþiei Ruse împotriva Ucrainei este o agresiune a Rusiei asupra întregii lumi civilizate”.

Contextul generat în regiune de criza din Ucraina a afectat puternic economiile naþionale ale þãrilor vecine, România, Ungaria, Bulgaria ºi Polonia, a precizat Mihai Rãzvan Ungureanu, adãugând cã situaþia s-a reflectat în fluctuaþia monedelor naþionale ale acestor state faþã de principalele valute (euro ºi dolar), generând, pânã în

prezent, pierderi de peste 58 de miliarde de euro ºi o scãdere dramaticã a fluxului investiþiilor strãine faþã de perioada de început a Euromaidanului.

S-au dinamizat, în schimb, investiþiile interne, a mai precizat Mihai Rãzvan Ungureanu, referindu-se la o revigorare a industriei de armament, reflectatã, doar în Federaþia Rusã, printr-o creºtere cu peste 27.000 a numãrului de angajaþi din acest domeniu.

Situaþia din regiune rãmâne în continuare criticã ºi impredictibilã, iar apartenenþa la UE reprezintã pentru România, una dintre cele mai importante garanþii în ce priveºte asigurarea securitãþii ºi integritãþii frontierelor. „Viitorul Parlament European va avea de administrat o situaþie aproape imposibilã, dacã nu va fi «blindat» de proeuropeni convinºi”, a avertizat Mihai Rãzvan Ungureanu, potrivit aprecierii cãruia unul dintre potenþialele pericole care ameninþã UE vine din interior, dintr-o exacerbare a curentului naþionalist.

Exponenþii unor partide xenofobe, naþionaliste sau de extremã dreaptã au fost primii care l-au aplaudat pe Putin dupã ce acesta a semnat anexarea Crimeei de cãtre Federaþia Rusã, a menþionat Mihai Rãzvan Ungureanu, precizând cã “pentru Vladimir Putin Uniunea Europeanã e un detaliu”, în vreme ce ceea ce conteazã sunt relaþiile bilaterale. În ceea ce priveºte viitorul statelor naþionale, fostul premier a opinat cã soarta acestora va fi decisã în viitorul Parlament European ºi a apreciat cã, în mod cert, la întrebarea legatã de soarta statului naþional unitar, nu se poate rãspunde cu o abordare de tipul celei promovate de partidul premierului Victor Ponta. ªi aceasta în pofida retoricii naþionaliste pe care o adoptã în prezent PSD ºi care se reflectã inclusiv în însemnele utilizate de partid în actuala campanie electoralã pentru alegerile europarlamentare.

Resuscitarea interesului pentru sentimentul naþional derivã, însã, dintr-un „calcul politic cinic”, a precizat fostul premier, adãugând cã, în actualul context european, se înregistreazã o predominanþã a accentelor naþionaliste. “PSD nu e credibil în patriotismul sãu”, a opinat Mihai Rãzvan Ungureanu, apreciind cã mesajele electorale ale PSD, care mizeazã pe preluarea unor motive folclorice stilizate, au „un iz de europenitate negociabilã” ºi reprezintã, în fapt, doar „un pseudo-antrenament pentru un naþionalism de paradã”. În etosul politic românesc, UE a început sã fie prezentã de datã relativ recentã, a semnalat fostul premier, potrivit aprecierii cãruia informarea precarã cu referire la acest subiect genereazã inclusiv o serie de percepþii viciate, un exemplu fiind cel legat de convingerea cã „orice am face suntem în Europa”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

special

19 - 21 mai 2014

Lucrãrile neprevãzute, o tradiþie în proiectele Primãriei Timiºoara l O conductã de gaz suplimentarã în Piaþa Sfântul Gheorghe complicã

proiectul de reabilitare al centrului istoric al municipiului

Lucrãrile neprevãzute sunt o “tradiþie” la Primãrie

La fel ca în multe alte proiecte de amploare derulate de cãtre Primãria Timiºoara, ºi în cazul reabilitãrii centrului istoric a apãrut o lucrare suplimentarã care complicã destul de mult derularea investiþiei, din punct de vedere al costurilor ºi perioadei de realizare. De aceastã datã este vorba despre o conductã de gaz care trece prin Piaþa Sfântul Gheorghe ºi este extrem de greu de înþeles de ce rezolvarea acestei probleme nu a fost prevãzutã în planurile de ºantier iniþiale, atâta vreme cât amplasarea unei conducte de gaz nu este informaþie clasificatã.

Rãmâne de vãzut care vor fi, în acest caz, implicaþiile acestei “revelaþii” tardive. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Conducta cu surprize Ar fi fost greu de crezut cã proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timiºoarei se va derula fãrã sã aparã elemente neprevãzute, însã este cel puþin ciudatã încadrarea în aceastã categorie de evenimente a descoperirii unei conducte de gaz, care trece prin Piaþa Sfântul Gheorghe. Astfel, nu descoperirile arheologice sau elementele legate de stabilitatea clãdirilor din zonã ar putea sã complice destul de mult proiectul de reabilitare al centrului istoric, ci conducta de gaz care în niciun caz nu ar fi trebuit sã fie o surprizã, raportatã la documentaþia proiectului, care ar fi trebuit sã cuprindã acest element, deloc neglijabil.

Pânã una alta, în lipsa unei pregãtiri ºi a unui plan de acþiune pentru acest “eveniment”, Primãria Timiºoara a întocmit un proiect de hotãrâre, supus aprobãrii în urmãtoarea ºedinþã de plen, proiect denumit “Hotãrâre privind aprobarea încheierii Convenþiei pentru modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente pe

strada Piaþa Sfântul Gheorghe, din Timiºoara, aflatã în curs de reabilitare în cadrul proiectului Reabilitarea spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului Timiºoara.”

Motivaþia acestui proiect este aproape comicã, prin formulare ºi descriere. Astfel, se precizeazã în document, “în urma lucrãrilor de construcþii din Piaþa Sfântul Gheorghe , din Timiºoara, s-a constatat existenþa unei conducte de gaz care trece chiar pe terenul pe care, conform proiectului de reabilitare, urmeazã sã se realizeze un amfiteatru ºi împiedicã continuarea lucrãrilor de edificare a acestuia.” În acest caz se poate constata formularea impersonalã ºi expresia “s-a constatat existenþa”, menitã, probabil, sã îndulceascã concluzia care se desprinde: faptul cã, deºi s-a realizat un studiu de fezabilitate amplu ºi costisitor, însoþit de documentaþii de ºantier la fel de costisitoare, nu s-a “constatat” existenþa unui elemente extreme de important din zonã, a cãrui amplasare nu era clasificatã.

“Descoperirea” a dus la discuþii purtate cu reprezentanþii E.On Gaz, în urma cãrora s-a

hotãrât cã, pentru continuarea lucrãrilor de construcþii privind reabilitarea Pieþei Sf. Gheorghe, conform proiectului, este necesarã modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente. Astfel, conducta de distribuþie, de presiune redusã, cu diametru de 63 de milimetri ºi în lungime de 40 de metri, va fi amplasatã în zona planã din apropierea frontului estic al Pieþei Sf. Gheorghe. ªi, plecând de la aceastã situaþie, urmeazã devize de lucrãri suplimentare, ºi facturi aferente, pentru cã a fost invocatã prompt Legea 123/ 10 iulie 2012, privind energia electricã ºi gazele naturale, care precizeazã cã, în cazul în care, în mod excepþional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate obiective din sectorul gazelor naturale „sã se execute o construcþie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificãrilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea ºi execuþia lucrãrilor în sectorul gazelor naturale ºi sub condiþia cedãrii în patrimoniul operatorului a bunului rezultat”. În acest sens, pentru demararea lucrãrilor de proiectare ºi

Fost arhitect-ºef: “Trebuia sã se studieze efectele pe termen lung ale unui asemenea proiect” Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al Timiºoarei, spune cã, deºi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusã Piaþa Sfântul Gheorghe, unde se ºtia de la început cã se vor face descope-

riri arheologice importante, care vor întârzia cu mult investiþia propriu-zisã. “Trebuia sã se lucreze etapizat, ºi fãrã Piaþa Sfântul Gheorghe, unde nu trebuiau începute acele sãpãturi. Nu este firesc ca un proiect de o aseme-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nea importanþã ºi amploare sã nu aibã un plan de management al proiectului, ºi sã demareze fãrã sã se studieze efectele pe termen scurt, mediu ºi lung ale implementãrii unei asemenea lucrãri”, ne-a declarat Radu Radoslav.

execuþie, în vederea devierii conductei, Primãria Timiºoara trebuie sã încheie o Convenþie pentru modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente în Piaþa Sf. Gheorghe, din Timiºoara, prin care sã cedeze cãtre EON Gaz Distribuþie SA proprietatea obiectivelor rezultate în urma modificãrii, din momentul punerii în funcþiune a acestora – fãrã alte pretenþii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare. Totodatã, va acorda cãtre E.ON Gaz Distribuþie SA dreptul dreptul de uz, de servitute ºi de acces-fãrã alte pretenþii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare, pe toatã durata existenþei ºi funcþionãrii conductei de distribuþie, în vederea asigurãrii siguranþei în exploatare, în condiþiile legii ºi ale contractelor dintre cele douã pãrþi. Evident, “toate costurile ocazionate de modificarea traseului reþelei de distribuþie gazelor naturale se vor plãti din contribuþia proprie a municipiului Timiºoara la bugetul proiectului”. Dupã finalizarea analizei, este greu de apreciat la cât de va ridica suma aferentã acestui proiect “colateral” proiectului propriu-zis.

Nu este pentru prima oarã când lucrãri importante ale Primãriei se împotmolesc, sau se scumpesc semnificativ din cauza unor lucrãri neprevãzute care nu au fost cuprinse în bugetul iniþial al proiectului, întrucât nu au fost prevãzute în documentaþia iniþialã.

Operaþiunea de reabilitare a malurilor Begãi a întâmpinat probleme generate de greºelile de proiectare. Aceste chestiuni ar putea majora, în final, preþul întregii lucrãri, pentru care oricum existã o sumã foarte mare, rezervatã pentru cheltuieli neprevãzute.

Dupã ce, iniþial, s-a constatat cã unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilã deplasarea pe ele altfel decât în ºir indian, s-a venit cu scuza existenþei unor greºeli de proiectare ºi a faptului cã aleile au trebuit fãcute astfel pentru a nu se ajunge la tãieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia cã ºi aceste tãieri de copaci sunt necesare. Mai mulþi consilieri locali au declarat cã eventualele greºeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales cã era datoria Direcþiei Tehnice sã verifice dacã proiectul este aplicabil în realitate, ºi cã este cu atât mai grav sã se spunã cã sunt greºeli de proiectare, pentru cã un asemenea proiect nu poate fi fãcut din birou, fãrã sã se verifice posibilitatea aplicãrii sale pe teren. În cazul acestei lucrãri, probabil cã se va utiliza în totalitate suma alocatã pentru cheltuieli neprevãzute ºi s-ar putea ajunge chiar la suplimentãri de bugete, aºa cum s-a întâmplat în cazul altor proiecte similare, de amenajare de spaþii verzi.

Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a acestor lucrãri a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA.

Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect, ºi la faptul cã acest gen de alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevãzute în execuþia unui proiect de lucrãri publice de cãtre Municipalitate rãmâne însã cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adicã aproape douã milioane de euro, bani luaþi din bugetul local. Bugetul de investiþii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrãri suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocatã execuþiei proiectului a trebuit majoratã cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesarã în primul rând din cauza unei revelaþii tardive, legate de faptul cã parcul era traversat de douã linii electrice aeriene a cãror prezenþã ar constitui un pericol pentru activitãþile din parc. De asemenea, în cursul îndeplinirii contractului, s-a constatat pe parcurs, apariþia unor situaþii diferite faþã de cele existente în caietul de sarcini ºi proiectul tehnic. În urma acestor “revelaþii”, un tablou electric a fost mutat în afara spaþiilor de joacã, s-a mutat amplasarea toaletei ºi s-a constatat cã este necesarã reconfigurarea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângã arbori, suplimentarea conductelor de apã ºi canal, ca ºi a cablului de iluminat cu 196 de metri.

economic

19 - 21 mai 2014

7

Peste 94% din tinerii inactivi nu au de gând sã se angajeze l Numãrul angajaþilor scade vertiginos, raportat la totalul populaþiei

Mulþi ºomeri neindemnizaþi ºi în Timiº ªi în Timiº – judeþ indicat ca unul cu o dezvoltare economicã mult peste medie ºi cu o ratã micã a ºomajului –, numãrul de ºomeri neindemnizaþi este în creºtere. Potrivit AJOFM Timiº, aici existã aproape 6.000 de persoane care nu au un loc de muncã. Dintre acestea, 3.400 sunt beneficiare de indemnizaþii de ºomaj, iar 2.300 sunt ºomeri neindemnizaþi. În ceea ce priveºte situaþia ºomerilor înregistraþi pe unitãþile locale de ocupare a forþei de muncã, cei mai mulþi, 3.260, sunt în Timiºoara, iar celelalte oraºe din judeþ cum ar fi Lugojul, Sânnicolaul Mare, Fãgetul ºi Deta au înregistraþi aproximativ 500 de ºo-

Populaþia inactivã scriptic, adicã segmentul românilor apþi de muncã ce nu plãtesc taxe ºi impozite este în creºtere, inclusiv în Timiº, potrivit unui raport al Blocului Naþional Sindical privind piaþa muncii. Foarte mulþi tineri, dar ºi români de vârsta a doua ies din câmpul muncii ºi nu mai reintrã, oficial cel puþin.

Astfel, o parte rãmân fãrã ocupaþie, trãind din diverse forme de ajutor social sau afaceri nefiscalizate, iar o parte pleacã în strãinãtate, fãrã ca statul sã ºtie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tot mai puþine persoane active Conform unui studiu recent al BNS, 94,3% din tinerii inactivi cu vârste între 15 ºi 24 de ani nu-ºi cautã un loc de muncã ºi nu ar fi dispuºi sã înceapã lucrul dacã li s-ar oferi un serviciu. Este un mister din ce trãiesc, probabil mulþi fiind întreþinuþi de familie sau angrenaþi în tot felul de mini-afaceri nefiscalizate.

Conform documentului BNS, structura populaþiei s-a modificat major, prin creºterea ponderii persoanelor inactive, în ultimii ani, ºomajul de lungã duratã (peste 12 luni) s-a cronicizat, iar mare parte a populaþiei inactive ºi-a pierdut interesul de a reintra pe piaþa muncii.

Aproximativ 20% dintre tinerii cu vârste între 15 ºi 24 de ani se aflã în situaþia de inactivitate – nu sunt înregistraþi ca ºomeri, prin urmare nu primesc nici un fel de asistenþã pentru integrare în muncã ºi nu sunt vizaþi de politicile active, ºi nu sunt cuprinºi în nicio formã de învãþãmânt.

Procentul cel mai mare de inactivi apare însã la categoria de vârstã 50 65 de ani, cu 19% ºomeri ºi 30% inactivi, în nivelul anului 2012. Pentru acest segment, procentul este explicat de faptul cã firmele nu angajeazã persoane cu aceste vârste.

Pentru grupa de vârstã 25 - 34 de ani, cea aptã de muncã, cu experienþã ºi cu posibilitãþi de a se adapta rapid la tendinþele pieþei muncii, devine greu de explicat scãderea ocupãrii, de la 77% în

meri. Din cei 2.300 de ºomeri înregistraþi ca neindemnizaþi, aproape 200 au studii superioare.

Dacã analizãm rata ºomajului pe categorii de vârstã, putem observa cã cele mai multe persoane care nu au un loc de muncã sunt cei cu vârsta între 40 ºi 49 de ani, în numãr de aproape 1.500. De asemenea, situaþia nu e prea roz nici pentru cetãþenii care între 30 ºi 40 de ani, la aceastã grupã de vârstã fiind înregistraþi 1.200 de ºomeri. La egalitate în ceea ce priveºte numãrul persoanelor care nu au un loc de muncã sunt cei încadraþi sub vârsta de 25 de ani ºi de peste 55 de ani, secþiune în care avem înregistraþi 900 de ºomeri.

Cei plecaþi la lucru în strãinãtate fãrã ºtirea statului figureazã ºi ei ca “inactivi” 1996 la 72% în 2012, concomitent cu o creºtere a trecerii în inactivitate de la 15% în 1996 la 19% în anul 2012, aratã studiul B.N.S., denumit “Faþa realã a României”. În ceea ce priveºte incidenþa ºomajului de lungã duratã, studiul BNS aratã o creºtere rapidã pentru zona urbanã de la puþin peste 30% la nivelul anului 2009 la peste 50% în anul 2013. În cazul tinerilor, incidenþa ºomajului de lungã duratã este de aproximativ 70% pentru mediul urban ºi de puþin peste 60% în mediul rural, ambele categorii pornind de la un nivel de 50% în anul 2009.

Studiul BNS mai indicã o creºtere a sarcinii fiscale pe costul muncii, creºtere constantã începând cu anul 2008, care a adus România la nivelul de fiscalitate din anul 2003. Fiscalitatea excesivã îi face pe lucrãtorii români sã evite creºterea volumului de muncã, iar indicatorul ”capcana salariului mic” aratã cã salariaþii care sunt unicii întreþinãtori de familie ºi au doi copii sunt cel mai puþin motivaþi sã lucreze în plus. “Din cauza fiscalitãþii, cu cât aceºtia muncesc mai mult, cu atât ponderea salariului net în salariul brut se reduce”, mai aratã studiul BNS. Concluziile generale sunt pesimiste ºi în dezacord cu mesajele transmise de guvernare. “Numãrul tinerilor salariaþi a scãzut dramatic în ultimii zece ani ºi va continua sã se reducã, adulþii trec masiv în inactivitate dupã ce terminã ºomajul, aproximativ 30% din populaþie se confruntã cu lipsuri majore ºi aproape 42% dintre români se aflã în risc de sãrãcie sau de excluziune.

Aºa aratã România realã, cea de din-

colo de o ratã oficialã a ºomajului de 7,2% ºi de declaraþii politice care vorbesc despre creºtere economicã ºi nivel de trai îmbunãtãþit”, spune Dumitru Costin, liderul BNS.

“Este îngrijorãtor cã lucrãtorii de vârsta a doua continuã sã fie discriminaþi pe piaþa muncii” ªtefan Gogoºanu, liderul Cartel Alfa Timiº, susþine cã ºi în Timiº populaþia activã trecutã de 40 - 45 de ani continuã sã fie discriminatã masiv pe piaþa muncii. “Legal, toþi au dreptul la muncã. Practic, acest lucru nu se respectã. Angajatorii preferã tinerii, în ideea cã îi pot forma cum vor ei, deºi mulþi investesc în formarea angajaþilor tineri, dupã care aceºtia pleacã, în cãutarea unui loc de muncã mai bun.

Se merge pe ideea preconceputã cã angajaþii trecuþi de 40 - 45 de ani au anumite pretenþii ºi un caracter format, care nu mai poate fi modelat dupã pretenþiile uneori exagerate ale angajatorilor. Se neglijeazã faptul cã lucrãtorii de vârsta a doua au o prestaþie mai bunã în câmpul muncii, având ºi o experienþã semnificativã” , declarã liderul sindical. Acesta mai susþine cã, deºi multe corporaþii au, teoretic, o implicare în componenta socialã a societãþii ºi promoveazã, tot teoretic, conceptul de familie, se feresc sã angajeze familiºti cu copii, în ideea cã acestora nu li se poate cere prestarea unui numãr mare de ore suplimentare, la fel ca în cazul unor tineri fãrã obligaþii.

Nu trebuie neglijat, raportat la studiul BNS privind creºterea populaþiei inactive, cã o bunã parte dintre români care figureazã ca “inactivi” pot fi, de fapt, plecaþi în strãinãtate, fãrã ca statul sã ºtie acest lucru.

Potrivit datelor finale ale ultimului recensãmânt, peste un milion de persoane sunt plecate temporar sau pentru o perioadã de peste 12 luni în strãinãtate. Pentru comparaþie, cei 727.540 de români reprezintã mai mult de 3,6% din populaþia stabilã a României, de 20,12 milioane de persoane.

Aceste date vin oarecum în contradicþie cu niºte aproximãri statistice neoficiale, potrivit cãrora numãrul românilor plecaþi la muncã în strãinãtate se situeazã undeva între 2.800.000 ºi 3.000.000 de persoane. Aceste estimãri ale populaþiei din România plecate la muncã în strãinãtate se bazeazã pe sondaje de opinie efectuate în România ºi în principalele þãri de destinaþie, pe de o parte, ºi pe unele date oficiale ale instituþiilor sau organizaþiilor din principalele þãri de destinaþie a migraþiei, pe de altã parte. În aceastã privinþã se pare cã ºi Institutul Naþional de Statisticã ºi Direcþia de Statisticã Timiº sunt de acord cu reprezentanþii organizaþiilor sindicale, care spun cã cifra la care sa ajuns în urma recensãmântului este una aproximativã. “În Timiº, numãrul persoanelor plecate în strãinãtate pentru o perioadã de cel puþin un an, dar care nu fac parte din populaþia stabilã, este de 19.400 ºi, evident, nu cuprinde decât o parte a numãrului de emigranþi externi. Subînregistrarea semnificativã a fost cauzatã de

faptul cã, la momentul critic al recensãmântului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în strãinãtate ºi nici nu au existat alte persoane (în þarã) care sã declare informaþiile solicitate despre aceºtia”, spun reprezentanþii Direcþiei de Statisticã Timiº.

Problema timiºenilor care au plecat în strãinãtate la muncã, fãrã ca Statul român sã ºtie acest lucru, nu este doar una statisticã, ci adesea ºi legalã. De exemplu, în Timiº, cu ocazia unor controale legate de justeþea acordãrii unor prestaþii sociale, s-a descoperit cã existã persoane care au solicitat acordarea de pensii de invaliditate, deºi… sunt plecate la muncã în strãinãtate. Verificãrile efectuate de autoritãþi au scos la ivealã cã numãrul celor care solicitã ºi chiar beneficiazã de pensii de invaliditate este în creºtere, unii timiºeni beneficiind nejustificat de aceºti bani.

Aceste lucru este posibil întrucât unii dintre pensionarii invalizi îºi încaseazã sumele oferite de la buget în cont curent, fãrã a mai fi vizitaþi de poºtaº. Iar mulþi dintre aceºtia nici mãcar nu mai erau de gãsit la domiciliile declarate la obþinerea deciziei de pensionare. Ultimele cercetãri efectuate în Timiº, în 4.473 de cazuri, au arãtat cã 567 de beneficiari nu locuiau la adresa declaratã de domiciliu. În unele cazuri era vorba despre cetãþeni care au descoperit cã pot munci, dar în strãinãtate ºi nu în România, în timp ce în alte situaþii era vorba doar de persoane care au preferat sã-ºi schimbe adresa, fãrã sã notifice ºi Casa de Pensii, deºi legea prevede aceastã obligaþie.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

19 - 21 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

19 - 21 mai 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

19 - 21 mai 2014

Medierea, facultativã în urma unei decizii a Curþii Constituþionale l Decizia ar putea duce, din nou, la supraaglomerarea instanþelor

Mediator: “Existã reþineri din partea unor avocaþi, nu a cetãþenilor”

Rãmâne de vãzut cum se va derula în perioada urmãtoare activitatea de mediere, dupã ce Curtea Constituþionalã a declarat neconstituþionalã obligativitatea participãrii la ºedinþe de informare privind avantajele medierii. În Timiº, opiniile legate de mediere sunt diferite, putându-se constata o “falie” între o parte dintre mediatori ºi avocaþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O decizie cu implicaþii de amploare Curtea Constituþionalã a admis, zilele trecute, excepþia de neconstituþionalitate privind mai multe articole din Legea privind medierea ºi organizarea profesiei de mediator, judecãtorii CCR apreciind cã participarea la ºedinþa de informare privind avantajele medierii trebuie sã fie facultativã sau la recomandarea instanþei. Prin urmare, la mediator vor ajunge doar cei care doresc sau cei în cazul cãrora instanþa va aprecia cã se impune. Pânã la aceastã decizie, cei care doreau sã deschidã o acþiune în instanþã erau obligaþi sã se prezinte la mediere, în caz contrar acþiunea fiind anulatã.

Totodatã, judecãtorii CCR au decis cã este neconstituþional ºi articolul conform cãruia „instanþa va respinge cererea de chemare în judecatã ca inadmisibilã în caz de neîndeplinire de cãtre reclamant a obligaþiei de a participa la ºedinþa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecatã, sau dupã declanºarea procesului pânã la termenul dat de instanþã în acest scop”. Decizia este definitivã ºi general obligatorie. Aceasta urmeazã sã fie comunicatã celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului ºi Curþii de Apel Bucureºti. Ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc, declara, referitor la faptul cã obligativitatea de a participa la ºedinþe de informare asupra medierii a fost declaratã neconstituþionalã, cã “degeaba încerci sã reglementezi prin lege ceva, dacã oamenii nu au încredere în aceastã instituþie”.

Conform unor estimãri preliminare, decizia CCR va duce în primul rând la reducerea numãrului mediatorilor, dar ºi la supraaglomerarea instanþelor ºi aºa sufocate cu mii de procese.

Preºedintele Consiliului de Mediere din România, Dorin Bãdulescu, susþine cã decizia

CCR care a declarat neconstituþionalã obligativitatea participãrii la ºedinþe de informare privind avantajele medierii este “distrugãtoare pentru cetãþean”, adãugând cã aºteaptã motivarea CCR. “Decizia se bazeazã pe o anumitã concepþie juridicã ºi aºteptãm motivarea pentru a vedea ce se poate îndrepta. Medierea funcþioneazã, suntem un corp de 10.000 de mediatori care avem ce face. A fost o bucãþicã din mediere care presupunea o gratuitate pentru cetãþean ºi nu am înþeles de ce s-a ajuns în aceastã situaþie ºi sã fie declaratã neconstituþionalã, pentru cã era un lucru benefic ºi gratuit pentru cetãþean. Se presupune cã toate legile trebuie sã apere cetãþeanul.

Decizia Curþii nu este una distrugãtoare pentru mediatori, este una distrugãtoare pentru cetãþean. Cetãþeanul a pierdut”, a declarat Dorin Bãdulescu. Potrivit acestuia, în urma deciziei, cetãþeanul este privat de o informaþie care îi deschidea porþile spre a-ºi rezolva singur problemele cu un minim de costuri. “Din pãcate, ajungem într-o situaþie în care eram înainte de anul 2011, când medierea era mai puþin cunoscutã.

Poate vom gãsi soluþii legislative de a scoate de pe rolurile instanþelor ºi parchetelor cauze care, efectiv, le încarcã degeaba. ªedinþa de informare era fãrã onorariu, noi nu câºtigam în bani, ca ºi profesioniºti, câºtiga profesia ca notorietate, câºtiga sistemul de justiþie prin faptul cã mulþi cetãþeni rãmâneau în aceastã zonã ºi nu mai accesau instanþa”, a subliniat Dorin Bãdulescu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

466 de mediatori, în Timiº În momentul de faþã, conform tabloului mediatorilor, în Timiº existã 466 de mediatori.

Dintre aceºtia au drept de exercitare a profesiei 441 de mediatori ºi 25 au activitatea suspendatã.

Legiferatã ca profesie în urmã cu aproape zece ani, medierea a parcurs paºi timizi pânã când a fost instituitã ca o etapã obligatorie în rezolvarea litigiilor, în ideea de a degreva instanþele sufocate de un numãr tot mai mare de dosare. În Timiº chiar este nevoie de o astfel de degrevare. Conform ultimelor date fãcute publice de cãtre Judecãtoria Timiºoara, anual, pe rolul instanþei sunt înregistrate peste 39.000 de cauze, dintre care marea majoritatea cauze civile ºi aproximativ 4000 de cauze penale.

Acestor dosare li se adaugã un stoc de 11.000 de dosare preluate din anii precedenþi.

La Tribunalul Timiº au existat pe rol anul trecut 31.897 de dosare, existând un aport important de cauze, în special penale, în fiecare an. Comparativ cu anul 2012, la Curtea de Apel Timiºoara ºi Tribunalul Timiº s-a înregistrat o creºtere a volumului de activitate. Astfel, la Curtea de Apel Timiºoara numãrul de dosare a crescut cu 5.614 dosare ( 25,84%), iar la Tribunalul Timiº numãrul de dosare a crescut cu 3.023 dosare ( 10,47%).

Au existat cazuri în care, pe unele instanþe, volumul de dosare a crescut ºi cu 100 pe fiecare judecãtor. Astfel, la Curtea de Apel Timiºoara, prin raportarea numãrului dosarelor afla-

te pe rol la numãrul efectiv de judecãtori (48), rezultã o încãrcãtura pe judecãtor de 569 de dosare. În raport cu situaþia dosarelor soluþionate în perioada de referinþã, media pe judecãtor este 478 de dosare soluþionate, mai mare faþã de anul precedent cu 109 dosare soluþionate pe judecãtor.

Medierea a fost recomandatã nu o datã ca o alternativã mult mai ieftinã faþã de instanþã. De exemplu, pentru un divorþ simplu, fãrã minori, este indicatã o taxã de 300-400 de lei. Printre cei care au obþinut dreptul de a profesa ca mediator sau urmeazã sã-l obþinã se numãrã avocaþi ºi chiar notari din Timiºoara.

Medierea este promovatã la fiecare instanþã, pãrþile putând sã îºi aleagã un mediator consultând lista afiºatã pe panouri alãturi de listele cu avocaþii din Baroul Timiº.

Avantajele acestei alternative sunt cã mediatorul nu forþeazã pãrþile sã accepte o înþelegere, rolul acestuia fiind de a le asista la discuþii ºi de a le ajuta sã identifice obstacolele.

Cu alte cuvinte, medierea poate sã conducã spre un final agreat de ambele pãrþi, chiar dacã încercãrile premergãtoare medierii de a ajunge la o înþelegere au eºuat.

Un alt avantaj al medierii este cã mediatorul este o persoanã neutrã, care nu dã soluþii, ci doar încearcã sã gãseascã o cale de comunicare între pãrþi.

Apoi, atât mediatorul, cât ºi pãrþile implicate sunt obligate sã pãstreze confidenþialitatea înþelegerilor fãcute, medierea fiind în fapt arta prin care mediatorul reuºeºte sã transforme un conflict într-o înþelegere.

În Timiº, ca ºi în alte judeþe ale þãrii, s-a constatat însã, în ultima perioadã o falie între o parte dintre mediatori ºi unii avocaþi. “ Am constatat cã reþinerile legate de mediere nu vin din partea cetãþenilor, ci mai degrabã din partea unor avocaþi, care au impresia cã mediatorii le furã clienþii.

Aceºtia uitã însã de un articol din legea care reglementeazã activitatea de mediere care precizeazã destul de clar cã, la mediere, clienþii pot fi însoþiþi de cãtre avocaþi”, spune mediatorul timiºean Constantin Coadã. În opinia sa, avocaþii, deºi, în acest caz ar lua o sumã mai micã decât cea încasatã în cazul tranºãrii cazului în instan-

þã, ar trebui sã fie interesaþi de rezolvarea mult mai rapidã a unui conflict, fãrã sã fie nevoie de ani de stagnare a dosarului pe rolul instanþei, ºi participarea la zeci de înfãþiºãri. Informaþiile vehiculate de unii avocaþi timiºeni, spune Constantin Coadã, legate de faptul cã medierea nu poate fi o modalitatea de tranºare definitivã a unui conflict, pentru cã o parte va fi mereu nemulþumitã ºi se va adresa instanþei, nu sunt credibile, pentru cã sunt foarte multe litigii comerciale sau civile rezolvate definitive în Timiº prin intermediul medierii, rezultatul fiind nu o hotãrâre, ca în cazul instanþei, ci mai degrabã un fel de contract între pãrþi.

Avocat: “E posibil ca, în timp, medierea sã ajungã o alternativã rapidã ºi eficientã la instanþã” Nu toþi avocaþii timiºeni au reþineri legate de utilitatea medierii. “Eu am lucrat cu mediatori care au cunoºtinþe de drept serioase, ºi am constatat cã medierea poate fi de real folos, scurtând soluþionarea unui caz. Am vãzut cazuri în care existau pretenþii materiale serioase soluþionare rapid ºi eficient prin mediere.

Eu cred cã este o alternativã binevenitã, iar pãrþile pot ajunge repede la o soluþie amiabilã”, spune avocatul timiºean Dumitru Ganþ.

Problema pe care acesta o vede la mediere este legatã mai degrabã de calitatea unor mediatori: “Calitatea unor mediatori nu este pe mãsura pretenþiilor pãrþilor. Mai lipseºte încrederea cetãþenilor, ca în

cazul oricãrui lucru nou, dar depinde doar de ei dacã se strãduiesc sã-ºi perfecþioneze cunoºtinþele în domeniu, pentru cã unii mediatori încã cred cã poþi fi inginer zootehnist ºi, fãrã pregãtire, poþi face mediere fãrã probleme.”

11

special

19 - 21 mai 2014

Primarul Timiºoarei cheamã la solidarizarea dreptei, dar nu renunþã la orgolii l “Coagularea dreptei poate avea loc în jurul ori, ºi mai bine, în cadrul PNL” Dezmeticire tardivã a primarului liberal Timiºoarei, Nicolae Robu, care rescrie, cu alte cuvinte, un apel la solidarizarea forþelor politice de dreapta, lansat la începutul lunii mai de Daniel Funeriu. Cu deosebirea cã edilul liberal, deºi lanseazã un mesaj unificator, pare sã nu renunþe la orgolii ºi la aprecierile de ordin subiectiv. Nicolae Robu cheamã la coagulare în jurul PNL, identificând în PSD cel mai mare duºman al statului de drept din România. ligia.hutu@timpolis.ro

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a avut, duminicã, o întâlnire cu preºedintele României, Traian Bãsescu, prezent la Timiºoara pentru a lua parte la o dezbatere iniþiatã de Fundaþia Miºcarea Popularã, pe tema continuãrii reformelor statului. Cu puþin timp înainte de întâlnirea avutã cu preºedintele, primarul Nicolae Robu a formulat, pe contul sãu de pe o reþea de socializare, câteva consideraþii referitoare la actuala situaþie politicã din România ºi a lansat un apel la unificarea forþelor politice de dreapta. Soluþie pe care o apreciazã drept unica alternativã eficientã menitã sã stopeze confiscarea de cãtre PSD a întregii administraþii publice ºi sã stãvileascã accesul stângii la Preºedinþie, în urma alegerilor prezidenþiale ce vor avea loc în noiembrie: “Cel mai bun lucru pe care îl pot face partidele de dreapta este sã-ºi uneascã forþele.

Acest lucru trebuie sã înceapã de jos, din administraþia publicã localã, ºi sã continue pânã la vârf, inclusiv cu fuziuni”.

Mesajul lui Nicolae Robu s-a constituit, însã, într-o puternicã pledoarie pro domo, cãci sugestia pe care preºedintele PNL Timiº a fãcut-o se leagã de o coagulare a forþelor politice de dreapta în jurul propriului partid. La care se referã în termeni elogioºi, ca la “un par-

Foto TIMPOLIS

“Unificarea forþelor de dreapta trebuie sã continue pânã la vârf”

Primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu tid de dreapta istoric, cu o istorie strãlucitã”, adãugând cã acesta este, la ora actualã, ºi “partidul de dreapta numãrul 1 în România”. Acesta este ºi motivul pentru care, apreciazã el, coagularea dreptei româneºti poate avea loc “în jurul ori, ºi mai bine, în cadrul lui” (al PNL-ului – n.red.). “Nu este nevoie pentru asta decât de minþi limpezi ºi prevalenþã a binelui României, dincolo de orice”, adaugã primarul liberal.

“Lucrul cel mai rãu care se poate întâmpla României este rãmânerea la putere a stângii” Ceea ce surprinde, însã, mai tare în abordarea primarului Timiºoarei este subiectivismul cu care se referã la propriul partid, despre care afirmã cã este cea mai puþin maculatã forþã politicã de dreapta de pe scena politicã româneascã. Proaspãt desprins dintr-o alianþã electoralã cu PSD, în parteneriat cu care a câºtigat alegerile parlamentare din decembrie 2012, PNL pare acum sã îºi reconsidere complet opþiunile, orientându-ºi mesajul în direcþia unui apel la reconfigurarea unui

nou sistem de parteneriate politice. Pe care le argumenteazã, însã, utilizând, în principiu, acelaºi set de motive pe care le-a folosit în trecut pentru a explica raþiunea încheierii unei alianþe electorale cu social-democraþii. De care PNL se simte separat printr-un hãu ideologic. Liberalii mai spun cã alianþa dintre cele douã partide a fost menitã doar sã dea sens opþiunii anti-Bãsescu a electoratului românesc. Întrucât, admit ei, identificarea “duºmanului comun” în persoana preºedintelui Traian Bãsescu a reprezentat cel mai important liant care a stat la baza constituirii alianþei dintre cele douã partide, altfel complet diferite ideologic.

O datã USL destrãmatã, însã, reprezentanþii PNL ºi-au îndreptat în repetate rânduri atacurile vehemente împotriva foºtilor parteneri, denunþând fosta alianþã ºi acuzând PSD de practici de lucru care se constituie în atacuri la adresa statului de drept.

Referindu-se la foºtii parteneri de alianþã, primarul Timiºoarei precizeazã cã “lucru cel mai rãu care i se poate întâmpla României este rãmânerea pe termen lung – ºi chiar mediu sau scurt! – la putere a stângii (PSD) ºi, mai ales, extinderea acestei puteri spre Preºedinþie sau în administraþia publicã localã”.

În ceea ce priveºte culpa pe care ar avea-o propriul sãu partid, primarul Nicolae Robu crede, însã, cã PNL ar fi, în peisajul politic românesc, partidul cu orientare de dreapta cel mai puþin vinovat de abuz de putere ºi de încãlcarea principiilor de funcþionare a statului de drept: “Toate partidele ajunse la putere – mai puþin sau aproape deloc PNL, ºi acest lucru este o realitate incontestabilã – au fost acuzate în timp, cu suficiente ilustrãri, de astfel de derapaje, tentative sau tentaþii. Stânga politicã – PSD ºi precursorii sãi – au «excelat» la aºa ceva, iar astãzi, nimic nu pare sã se fi schimbat în bine în mentalitatea ºi practicile stângii. Iar concluzia mea este cã PSD are în genã, pur ºi simplu, desconsiderarea statului de drept”.

Dreapta româneascã, fãrâmiþatã excesiv, necristalizatã ideologic ºi supusã constant asediului PSD Edilul Nicolae Robu a realizat ºi o evaluare succintã a actualei stãri de fapt din România, apreciind cã, la mai bine de 25 de ani de la Revoluþia din Decem-

brie 1989, angajamentul democratic al României poate fi periclitat de tentativele de acaparare a puterii venite din partea succesorilor fostului partid comunist. “România de astãzi este, fãrã îndoialã, un stat democratic, dar cu o democraþie insuficient consolidatã. Statul de drept nu este pe deplin funcþional, din timp în timp apãrând derapaje ºi cel puþin tentative sau mãcar tentaþii de încãlcare a regulilor lui ”, scrie primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Acesta se referã ºi la setul de principii ºi de valori democratice care au fost asumate de România, ca parte a angajamentului democratic ºi pro-european al þãrii, menþionând drept semnificative principiul meritocraþiei, cel al separãrii puterilor în stat ºi cel al pluralismului politic. “Meritocraþia a fost cvasiinexistentã, clientelismul fiind preferat în mod detaºat”, acuzã primarul Timiºoarei, potrivit aprecierii cãruia “excelenþa” în ce priveºte promovarea clientelarã, în deplin dispreþ faþã de principiile meritocraþiei, o deþine tot PSD, chiar dacã “nici alþii – ºi aici, din pãcate, admit cã PNL nu face excepþie decât insular – nu se disting suficient în bine”. În ce priveºte maniera în care au înþeles sã acþioneze partidele politice din România, edilul Timiºoarei o apreciazã drept “pãguboasã”. Întrucât, opineazã el, pluripartitismul românesc s-a remarcat “printr-o fãrâmiþare excesivã ºi a fost total necristalizat ideologic.

Fãrâmiþarea aceasta s-a manifestat, din pãcate, exclusiv în zona dreptei”.

Nicolae Robu acrediteazã ideea cã ar fi existat interese obscure, menite, indiferent de conjuncturã, sã pãstreze mereu la putere forþe politice de stânga ºi sã dezbine forþele politice de dreapta, cãci, “ca într-un fãcut, parcã, de îndatã ce anumite coagulãri au avut loc, au urmat, iar ºi iar, scindãri”. Pe acest fond, mai spune Nicolae Robu, s-a ajuns mereu la alianþe. Susþine cã niciuna nu a funcþionat pentru cã alianþele închegate au fost, cel mai adesea, contradictorii ideologic: “CDR (dreapta) cu PD (atunci partid de stânga), PDL (partid de dreapta) cu PSD (stânga) ºi PNL (partid de dreapta) cu PSD (partid de stânga)”.

Daniel Funeriu: “Ne uneºte lupta împotriva furtului instituþionalizat practicat de PSD” Un prim mesaj care chema la coagularea forþelor politice de dreapta, anterior consideraþiilor de duminicã ale edilului Nicolae Robu, a fost lansat la începutul lunii mai de cãtre fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, imediat dupã anunþul intrãrii sale, din partea Partidului Miºcarea Popularã, în cursa pentru Colegiul III Timiºoara.

Acesta a lansat un apel adresat tuturor “partidelor anti-P.S.D.”, sã încheie Protocolul pentru Alegeri Corec-

te. “PSD are furtul electoral în sânge.

Cer tuturor partidelor anti-PSD (în special, PMP, FC, PNL, PDL, PNÞCD) sã facã un prim pas: Protocolul pentru Alegeri Corecte”, a declarat Daniel Funeriu. În viziunea fostului ministru al Educaþiei, acest pact ar trebui sã conþinã patru angajamente care sã vizeze acþiuni comune în secþiile de vot ºi în afara lor, pentru a împiedica furtul la urne al celor de la PSD conturi de campanie transparente, desemnarea unei

echipe de coordonare ºi, nu în ultimul rând, împiedicarea mituirii electoratului vulnerabil. Dar, mai spune Daniel Funeriu, “din pãcate, nici marea (PMP, PNÞCD, PNL, PDL, FC, NR), nici mica (PMP, FC) uniune a dreptei nu s-a putut realiza înainte de europarlamentare. Din multe motive, nu numai frecvent invocatul «orgoliu». Chiar dacã rãmânem concurenþi e clar cã ne uneºte lupta împotriva furtului instituþionalizat practicat de PSD”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

19 - 21 mai 2014

Scrisori de dragoste cãtre

Stalin De Juan Mayorga Un spectacol în regia artisticã a lui ªtefan Iordãnescu Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 22 mai, ora 18 l Gaiþele

De Alexandru Kiriþescu Un spectacol de Ion – Ardeal Ieremia Anii 30. Cãldurã mare. Aneta Duduleanu, vãduva rãposatului Tasse Duduleanu, mare moºier, ºi surorile ei îºi vãd de _ariant bârfã, comenteazã înmormântãrile ca pe super-show-uri, mai „bat cãrþile”, acidulate ca un vin spumant. Un vin spumant otrãvitor.

Limba lor ascuþitã nu-i iartã nici pe Mircea Aldea, soþul Margaretei ºi ginerele Anetei, nici pe „Fraila”, jupâneasa casei, care le þine piept înarmatã cu o rãutate ce egaleazã scorul, ba îl ºi depãºeºte, nici pe Wanda, o _ariant cosmopolitã a lor sau pe Ianache, ori Georges, demnii urmaºi ai Anetei. Pare cã zilele trec una dupã alta doar din inerþia comictoxicã a acestei familii fundamental plictisite, pânã când Wanda îl seduce pe Mircea, care nu se simte nici el prea bine sufocat de ataºamentul maladiv al Margaretei, geloasã pânã ºi pe copilul lor încã nenãscut. E momentul ca toate aceste energii toropite de cãldurã sã irumpã în jurul scandalului. Ce conteazã cã e vorba de unul de-al lor? Gaiþele se dezlãnuþuie într-un ritm infernal, absurd, paradoxal, comic ºi tragic în acelaºi timp, într-o avalanºã pateticã fãrã scop.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 24 mai, ora 18 l A fost odatã la Timiºoara

De Peter Kerek Un spectacol în cadrul Festivalul TESZT, în regia artistic a lui Peter Kerek A fost odatã la Timiºoara este o poveste despre oameni ºi despre cum aceºti oameni sunt, individual ºi în interiorul legãturilor lor de sânge, o proiecþie fidelã – deºi subiectivã ºi la scarã redusã – a istoriei „mari”.

Timiºoara, oraºul alcãtuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit ºi l-au fãcut sã devinã prin înseºi diferenþele dintre ei, are ºi acest chip: cel al unei familii care îºi redescoperã esenþa compozitã din cioburi, îndepãrtãri ºi amintiri. Cãci, pânã la urmã, un oraº e o familie: cu revoluþiile ei, cu prejudecãþile ei, cu acele lucruri mereu nespuse ºi nefãcute la timp, cu momentele ei de curaj ºi de laºitate, ºi, da, cu memoria ei frântã.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 25 mai, ora 16 l Forma lucrurilor De Neil LaBute Un spectacol în regia lui Cristi Juncu

Adam, student la anglisticã, îºi câºtigã existenþa lucrând ca paznic într-un muzeu. Aici o cunoaºte pe Evelyn, studentã la arte plastice.

Phillip, prietenul cel mai bun al lui Adam, crede cã tânãra studentã are o influenþã negativã asupra acestuia.

Singura persoanã din anturajul sãu care o acceptã pe Evelyn este Jenny, logodnica lui Phillip. Din studentul timid ºi retras, Adam devine o persoanã sigurã de sine, care îºi poate asuma rãspunderea propriilor fapte.

Surpriza cea mare îl aºteaptã însã abia la final…

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 22 mai, ora 19.30 l Incendii

De Wajdi Mouawad Montat în premierã naþionalã la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timiºoara, textul Incendii, de Wajdi Mouawad (canadian de expresie francezã, cu origini libaneze), este o poveste de tip puzzle despre pierderea unui trecut misterios ºi plin de tenebre, ce se lasã cu greu recuperat. Subiectul reprezintã parcursul sinuos ºi iniþiatic al gemenilor Jeanne ºi Simon, în încercarea acestora de a decripta trecutul mamei lor care, înainte de moarte, a tãcut cinci ani de zile.

Piesa a fost adaptatã pentru filmul omonim nominalizat la premiile Oscar la categoria „Cel mai bun film strãin” al anului 2011.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 21 ºi 24 mai, ora 19 l 7/7

Un spectacol în regia ºi coregrafia lui Baczó Tünde Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 23 mai, ora 19 l Regina frumuseþii din Leenane

Vitrina cu cãrþi “Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european Convorbiri cu Czes³aw Mi³osz”, Vladimir Tismãneanu (Ed. Humanitas) „Carte a sfâºierilor tragice ºi a iluziilor pierdute, a prieteniilor fierbinþi ºi a despãrþirilor definitive, a utopiilor nãucitoare ºi a credinþelor sfãrâmate, Secolul meu face parte din acel inestimabil tezaur al adevãrului despre un secol devastat de nãluci ideologice cu efecte catastrofale. O aºez alãturi de mãrturisirile unor Panait Istrati, Arthur Koestler, Aleksandr Soljeniþîn, Varlam ªalamov, Margarete BuberNeumann, Whittaker Chambers ºi Ignazio Silone. Comunismul a urmãrit distrugerea omului interior, spune Wat. În cazul sãu, eºecul acestui proiect a fost total. Omul interior a învins”, spune Vladimir Tismãneanu. „Un poet polonez îºi povestea viaþa altui poet polonez, mai tânãr cu o generaþie... Aveam sentimentul cã se naºte o înregistrare cu dublã semnificaþie: oferea informaþii despre comportamentul intelectualilor din secolul XX, paralizaþi ºi pietrificaþi de imaginea comunismului, care era pentru ei ca un cap al Meduzei; ºi era un adaos indispensabil de acum înainte pentru orice manual de literaturã polonã consacrat secolului nostru... Este o imagine panoramicã dinamicã, cu o acþiune ce se desfãºoarã pe diferite latitudini geografice, de la Paris... pânã la poalele Pamirului”, spune, la rândul sãu, Czes³aw Milosz.

“Monologurile neimplinirii”, George Banu (Ed. Polirom) În Monologurile neimplinirii , mãrturia subiectivã se întâlneºte cu reflecþiile despre teatru. Dupã o privire retrospectivã deloc comodã, George Banu îºi reconstituie parcursul profesional cu toate tentaþiile ºi eºecurile

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Grace de Monaco”, Jean Des Cars (Grup Editorial Corint) „Sunt fiinþe care nu se sting niciodatã”, spunea Grace. Cuvinte care i s-ar potrivi ei înseºi: cãldura pe care o emana Grace de Monaco nu va dispãrea niciodatã, pentru cã amintirea ei a rãmas gravatã în sufletele noastre.

Un star autentic, o vedetã rãsplãtitã cu un Oscar, trei Golden Globe ºi

mai multe premii ale criticilor de film, actriþã-fetiº a lui Alfred Hitchcock, care a ºtiut sã-i punã în valoare distincþia, superioritatea ºi frumuseþea, Grace Kelly l-a întâlnit pe Prinþul Rainier la Festivalul de la Cannes, în 1955. Mai întâi în secret, apoi în vãzul lumii întregi, idila lor a devenit o adevãratã poveste de dragoste, iar nunta celor doi, numitã „nunta secolului XX”, a unit într-un mod spectaculos glamourul hollywoodian cu sobrietatea monarhicã a Vechiului Continent.

Jean des Cars, cunoscut scriitor ºi jurnalist, ºi-a pus semnãtura pe biografia, entuziastã ºi plinã de forþã, a unei mari doamne, pe care scriitorul Anthony Burgess o compara cu o zeiþã ºi despre care Cary Grant repeta la nesfârºit: „Ne lipseºte.”

Filmul Grace de Monaco, a cãrui lansare în cinematografele din România va avea loc în data de 13 iunie anul acesta, spune povestea din spatele imaginii perfecte a superbei actriþe Grace Kelly, interpretatã de Nicole Kidman.

Norman Manea: „Pentru mine, exilul a reprezentat combinaþia dintre traumã ºi privilegiu” Norman Manea, care a participat zilele trecute la o dezbatere pe tema “Limba exilatã ºi epistolele ei”, a declarat cã, pentru el, exilul a reprezentat “combinaþia dintre traumã ºi privilegiu”, precizând cã nu a vrut sã plece în America, în 1986, însã, ajuns acolo, a trebuit sã se “recalifice lingvistic”.

TIMPOLIS

De Martin McDonagh Un spectacol în regia lui Upor László

lui, asumându-ºi „neîmplinirile” ca actor, scriitor ºi profesor. Fãrã frustrãri ºi resentimente, autorul reface drumul spre acceptarea de sine ºi ajunge la o paradoxalã formã de realizare prin „reciclarea” eºecurilor ºi dialogul dintre toate aceste domenii ºi experienþe profesionale. Confirmându-i încã o datã vocaþia de eseist, acest volum cu caracter autobiografic relevã cã teatrul e „un dublu al vieþii”, locul unde neîmplinirile solitare se transformã într-o împlinire comunã. „Teatrul produce o neîntreruptã sfâºiere, cel puþin pentru mine, fiindcã mã regãsesc în spusele lui Hamlet, cel ce ba îl slãveºte vãzând în el «oglinda concentratã a lumii», ba îl batjocoreºte reducându-l la «o împuºcãturã cu gloanþe oarbe». Între încrederea nestrãmutatã în puterile teatrului ºi excesul de neîncredere produs de «trucurile» lui, ce sã alegi? Care e soluþia? Îþi trebuie o viaþã întreagã ca sã-þi determini o conduitã proprie faþã de aceastã artã plãmãditã din carne ºi din cuvinte: admirabilã, dar insolubilã contradicþie!

Iubire ºi neiubire… Tema de reflecþie ce m-a însoþit o viaþã, plasatã sub semnul decepþiei originare, aceea de a nu putea deveni actor. ªi, mai târziu, li se vor adãuga neputinþa de a deveni scriitor ºi împotrivirea de a sfârºi ca profesor... Un eºec, ce poate el produce? O neîmplinire unde poate conduce?

O frustrare sau o depãºire? O dezamãgire sau o convertire? Experienþa înfrângerii, uneori, se poate converti într-o… împlinire «parþialã»”, spune George Banu.

Scriitorul Norman Manea a participat, zilele trecute, la dezbaterea pe tema “Limba exilatã ºi epistolele ei”, pornind de la cel mai recent volum semnat de el, Plicuri ºi portrete. Evenimentul a avut loc în Sala “Mircea Vulcãnescu” a Bibliotecii Naþionale a României din Capitalã. La eveniment au participat, alãturi de Norman Manea, Carmen Muºat, Simona Sora, Elena Tîrziman ºi Claudiu Turcuº, iar moderator a fost Ovidiu ªimonca.

“Cartea a fost scrisã în exil, de un exilat, în limba sa exilatã”, a spus, citat de Mediafax, Norman Manea despre

cea de-a doua ediþie a volumului Plicuri ºi portrete, apãrut recent la editura Polirom.

La evenimentul de la Biblioteca Naþionalã, Norman Manea a vorbit despre momentul în care a fost deportat ºi a ajuns în lagãr ºi despre cartea care l-a fãcut sã vadã “magia limbii”. “În momentul în care am plecat, am fost deportat, în 1941, împreunã cu întreaga populaþie evreiascã din Bucovina, s-a exilat odatã cu mine ºi limba românã. În lagãr am avut un contact – dacã putem utiliza eufemismul acesta – un contact lingvistic divers, legând cacofonia soldaþilor care ne înconjurau, ne pãzeau ºi, uneori, ne maltratau cu limba idiº a bãtrânilor pe care o auzeam prima datã, limba ucraineanã a copiilor din jur ºi apoi, la eliberarea de cãtre Armata Roºie, în ’44, am urmat o clasã în limba rusã, în zona aceea ucraineano-moldoveneasco-ruseascã”, a declarat Norman Manea.

Scriitorul a menþionat cã, în 1945, când s-a întors în România, a primit cadou, de ziua sa, Basmele lui Ion Crean-

gã, care l-au “plonjat într-o magie a limbii” ºi care au reprezentat primul pas spre ceea ce avea sã fie ulterior “boala ºi terapia sa, adicã scrisul”.

De asemenea, Norman Manea a spus cã, în 1986, a pãrãsit România ºi sa îndreptat spre Occident. “N-am vrut sã plec, n-am vrut sã ajung în America.

Am plecat ºi am ajuns în America. Nam vrut sã mã întorc, sunt aici în faþa dumneavoastrã. Deci, cineva se joacã cu mine, nu ºtiu încã exact cine ºi nam decodat exact codul jocului”, a declarat Norman Manea, precizând cã, odatã ajuns în America, a trebuit sã se recalifice lingvistic. “Relaþia între limba interioritãþii ºi limba mediului exterior, pentru un exilat, în care existã un mare contrast între aceste douã limbi, cum e cazul meu, dar nu numai al meu (...) este complicatã. (...)

Eu ºtiu ºi alte limbi, dar limba mea esenþialã a rãmas limba românã ºi aceasta este casa mea, casa în care mã retrag ori de câte ori am sã mã rãzboiesc cu mine însumi”, a mai spus scriitorul.

13

timp liber

Filmul „Grace of Monaco”, prezentat în deschiderea festivalului de la Cannes, primit cu ironii ºi critici Filmul “Grace of Monaco”, cu Nicole Kidman, a fost proiectat în deschiderea Festivalului de la Cannes, în afara competiþiei oficiale, ºi a fost primit cu râsete, ironii ºi critici de jurnaliºtii din presa de specialitate, prezenþi la proiecþia care a avut loc sãptãmâna trecutã.

Acest mic sat irlandez numit Leenane se aflã foarte departe de Timiºoara, Novi Sad sau chiar Budapesta. Dar întâmplãrile din aceastã piesã sunt de zi cu zi, chiar ºi aici. Sper sincer cã rãsturnãrile de situaþie ºi momentele cele mai dramatice din piesã îi sunt cunoscute spectatorului numai din auzite. Rar mai gãsim printre noi pe cineva atât de norocos/ghinionist, care sã nu fi experimentat pe propria-i piele agoniile, respectiv frumuseþea ciudatã ºi profundã a relaþiilor dintre personajele interdependente, fãrã nicio speranþã. “Aºadar Leenane este aici, iar noi suntem acolo în Leenane”, spune Upor László Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 23 mai, ora 19

Operã

TIMPOLIS

Un film cu ºanse mici sã câºtige vreun premiu “Este un film uºurel, modern, într-un decor elegant (...) ºi în multe locuri este teribil de comic. Problema este cã nu s-a vrut a fi o comedie”, se aratã într-o recenzie a publicaþiei Empire’s Damon Wise, informeazã bbc.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

“Ca ºi Grace Kelly, vedeta care a renunþat la Hollywood ºi se luptã sã gãseascã un sens al vieþii ca prinþesã de Monaco, Kidman se strãduie cu aplomb sã gãseascã tonul firesc. Dar proiectul pare lipsit de logicã, în ciuda prezenþei lui (Olivier – n.r.) Dahan ca regizor, realizatorul filmului «La vie en rose»”, afirmã Fionnuala Halligan în cronica din revista Screen Daily.

Dacã unii critici au considerat filmul comic, Stephen Dalton, de la Hollywood Reporter, l-a considerat “plictisitor”, afirmând cã este “o operã teatralã, insipidã, care a generat mai multã dramã în jurul sãu decât pe ecran.

Este posibil sã faci un film plictisitor dintr-un material bogat, suculent în intrigi? Aºa se pare”.

Amplasat în anii ’60, filmul realizat de Olivier Dahan urmãreºte primii ani ai lui Grace Kelly ca prinþesã a principatului Monaco, într-o perioadã în care a fost tentatã sã se întoarcã la Hollywood, dupã ce a primit o ofertã din partea lui Alfred Hitchcock pentru a juca în filmul Marnie.

Filmul a fost, de asemenea, criticat de prinþul Albert al II-lea de Monaco ºi de cele douã surori ale sale, prinþesele Caroline ºi Stéphanie, care au considerat cã este bazat pe „referinþe istorice eronate ºi îndoielnice”, catalogând acest lungmetraj drept „o farsã”.

Pe de altã parte, Nicole Kidman, care interpreteazã rolul lui Grace Kelly în film, a spus la conferinþa de presã de miercuri cã Grace de Monaco a fost realizat fãrã nicio rea intenþie la adresa familiei regale. „Bineînþeles cã sunt tristã, deoarece filmul nu are nicio rea intenþie faþã de aceastã familie, mai ales faþã de Grace ºi Rainier. Am un mare respect pentru modul în care se simt (urmaºii acestora – n.r.) ºi aº vrea sã le spun cã am interpretat acest rol cu multã dragoste”, a afirmat Nicole Kidman.

Povestea din lungmetrajul lui Olivier Dahan acoperã doi ani din mariajul lui Grace de Monaco cu prinþul Rainier (interpretat de Tim Roth), explorând atât relaþia din spatele uºilor închise, cât ºi imaginea publicã a celor doi. Grace de Monaco, al cãrei scenariu este semnat de Arash Amel, nu este însã o biografie a prinþesei Grace.

Acþiunea peliculei se deruleazã în

12 - 14 mai 2014

1962, în momentul în care preºedintele francez Charles De Gaulle a cerut principatului monegasc sã aplice reforme în politica sa fiscalã. În acea perioadã, Grace Kelly, una dintre muzele lui Alfred Hitchcock, renunþase deja la cariera de actriþã pentru a se consacra exclusiv obligaþiilor aduse de statutul ei de prinþesã de Monaco.

Grace Kelly, care a jucat în filme clasice precum Sã prinzi un hoþ/ To Catch a Thief (1955) ºi Înalta societate/ High Society (1956), dar ºi în pelicule semnate de Alfred Hitchcock, cum ar fi Fereastra din spate/ The Rear Window ºi Cu C de la Crimã/ Dial M for Murder , a devenit prinþesa Grace de Monaco în urma cãsãtoriei cu prinþul Rainier de Monaco, în 1956.

Grace Kelly a murit într-un accident de maºinã, în 1982. Prinþul Albert al II-lea a urcat pe tronul principatului Monaco dupã moartea tatãlui sãu, Rainier, în 2005.

Olivier Dahan este regizorul filmului La vie en rose/ La Môme, din 2007, care i-a adus franþuzoaicei Marion Cotillard premiul Oscar pentru cea mai bunã actriþã, pentru interpretarea celebrei cântãreþe Edith Piaf.

Cea de-a 67-a ediþie a Festivalului de Film de la Cannes, care a debutat miercuri searã, se va încheia pe 25 mai.

Cine a intrat în competiþie?

Cursa pentru trofeul Palme d’Or a debutat în 15 mai, pentru cele 18 de filme în competiþia oficialã, care reuneºte câteva valori sigure caneze („mereu aceiaºi cineaºti!”, strigã alþii): fraþii Dardenne (Belgia, au deja douã Palme d’Or la activ, câºtigate în 1999 ºi 2005), Ken Loach (Marea Britanie, Palme d’Or în 2006) ºi Mike Leigh (Marea Britanie, Palme d’Or în 1996), David Cronenberg (Canada, Premiul special al juriului în 1996), Naomi Kawase (Japonia, Marele premiu al juriului din 2007) ºi Nuri Bilge Ceylan (Turcia, Marele premiu al juriului din 2011).

Revenirea în competiþia de la Cannes, cu filmul Adieu au langage, a lui Jean-Luc Godard, celebrul regizor franco-elveþian, uneori denigrat, dar mai des adulat, îi face deja pe cinefili sã tremure de nerãbdare. Godard nu a fost niciodatã premiat pe Croazetã.

La Cannes va fi însã ºi „sânge proaspãt”, precum canadianul Xavier Dolan, care se va afla pentru prima datã în competiþie, la vârsta de 25 de ani. Acest tânãr cineast talentat va

prezenta Mommy, în condiþiile în care cel mai recent film al sãu, Tom à la ferme, ruleazã încã în sãlile de cinema.

Alte nume noi prezente în competiþie: americanul Bernett Miller, regizorul celebrului Capote, cu Philip Seymour Hoffman, italianca Alica Rohrwacher ºi argentinianul Damian Szifron. În ceea ce priveºte prezenþa francezã, Bertrand Bonello va prezenta pe Croazetã mult aºteptatul Saint Laurent, la doar câteva luni dupã lansarea pe marile ecrane a unui alt biopic despre celebrul creator de modã Yves Saint Laurent.

Douã tandemuri de actriþe sunt ºi ele aºteptate la Cannes: Juliette Binoche ºi Kristen Stewart, în Sils Maria, de Olivier Assayas; Bérénice Bejo ºi Annette Benning, în The Search, un film despre rãzboiul din Cecenia, de Michel Hazanavicius.

Cu toþii vor fi departajaþi de un juriu prezidat de regizorul neozeelandez Jane Campion, singura femeie care a câºtigat trofeul Palme d’Or pentru lungmetraj, cu Pianul, în 1993. Cineasta va avea alãturi de ea în juriu actori precum Willem Dafoe ºi Carole Bouquet, dar ºi regizori, precum Sofia Coppola, Nicolas Winding Refn ºi Jia Zhangke.

Cannes-ul este, totodatã, cea mai mare piaþã de film mondialã, un loc unic, unde producãtorii vin sã prezinte fragmente de filme af late încã în producþie sau scene deja finalizate, pentru a gãsi cumpãrãtori din toate þãrile.

China, cãreia occidentalii îi fac ochi dulci din perspectiva unei uriaºe pieþe potenþiale, se prezintã în acest an la Cannes cu o delegaþie record de 400 de persoane.

Cinefilii vor putea de asemenea sã se desfete cu filme proiectate în afara competiþiei ºi în „Séances spéciales” ºi mai ales cu filmele tinerilor autori din Quinzaine des réalisateurs ºi cu cele ale unor veterani ai cinema-ului, precum britanicul John Boorman, în vârstã de 81 de ani, ºi maestrul japonez al desenului animat Isao Takahata, în vârstã de 78 de ani.

Tobe Hooper, în vârstã de 71 de ani, va veni la Cannes sã prezinte filmul sãu horror lansat în urmã cu 40 de ani, devenit un cult al genului, The Texas Chain Saw Massacre , în versiune restauratã 4k (ultra high definition).

Filme de niºã vor fi prezente ºi în secþiunea „Semaine de la critique”– dedicatã regizorilor aflaþi la primul sau al doilea lungmetraj din carierã – unde vor rula o poveste cu femei-vârcolaci ºi o alta populatã cu zombie.

l Medalion Camille SaintSaens Un spectacol susþinut de Corul, Orchestra ºi Ansamblul ale Operei Române din Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 21 mai, ora 19 l Tosca

Operã în trei acte Muzica: Giacomo Puccini Libretul: Luigi Illica ºi Giuseppe Giacosa Un spectacol cântat integral în limba italianã, susþinut de Corul ºi Orchestra Operei Române din Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 21 mai, ora 19

Filarmonicã l Concert simfonic Un spectacol susþinut de soliºtii Victor Andrei Pãrãu, Alina Todea, Mihaela Iºpan, Tony Bardon ºi Cristian Ardelean, dirijat de Roberto de Maio, din Italia În program sunt incluse lucrãri de J. Haydn (Nelson Messe), F. Liszt (Les Preludes) ºi B. Bartok (Piano concert n. 3, în Mi major Sz. 119; BB127) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 23 mai, ora 19

In the mood for Prokofiev Un spectcaol susþinut de violonistul Alexandru Tomescu ºi de pianistul Eduard Kunz, din Rusia, inclus în Turneul Stradivarius Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 25 mai, ora 19 l

Expoziþii l Vernisajul Taberei Internaþionale de Creaþie „ªtefan Jäger” Operele expuse au fost realizate în perioada 4 - 11 aprilie, la Jimbolia, de cãtre 14 artiºti din România, Germania, Serbia, Turcia ºi Marea Britanie.

Ajunsã la cea de-a doua ediþie, tabãra promoveazã arta prin colaborare ºi schimb de idei. Cele mai bune douã opere au fost donate asociaþiei Blythswood Banat. Numele ªtefan Jäger, pictor local de etnie germanã, considerat unul dintre cei mai mari artiºti ai Banatului de la începutul secolului al XX-lea este reprezentativ pentru comunitatea din Jimbolia. Artiºtii invitaþi de cãtre curatorii Costin Brãteanu ºi Tar Bela sã ia parte la cea de-a doua ediþie au fost : Elisabeth Ochsenfeld, Emine Tokmakkaya, Dorothea Fleiss, Alex Baciu, Zehra Sengi, Carmen Bayer, Elena Priestley, Maria Priestley, Dragoljub Firulovic Firul, Cristian Benea, Taºi Ioan ºi Matyas Laszlo.

Galeria de artã Pygmalion, Casa Artelor, din Timiºoara, strada Episcop Augustin Pacha, nr. 8 l Hoinari în Maroc Expoziþie de fotografie semnatã Laurenþiu Iosif ºi Csaba Teleki “Când ai pasiunea fotografiei combinatã cu dragostea pentru cãlãtorie ºi se iveºte ocazia sã faci un tur fotografic în Maroc, nu mai stai pe gânduri, te apuci de bagaje. Aºa am fãcut ºi noi doi, Laurenþiu ºi Csaba, neam facut bagajele ºi am plecat la drum spre Africa. De-a lungul expediþiei, am simþit ºi am gustat aromele autohtone din Jemaa el fna, piaþa mare din Marrakesh, am vizitat sate uitate de lume în Munþii Atlas. Am rãmas impresionaþi de cetatea din Ait Ben Haddou, unde am avut ocazia sã-l ascultãm pe Hussein, cântând la chitarã. Cãlãtoria noastrã a continuat spre Sahara, o continuã sursã de inspiraþie fotograficã. Am întâlnit familii de nomazi, trãind în mijlocul deºertului, ºi nu în ultimul rând, mulþi oameni veseli”, spun cei doi fotografi.

Simezele Papillon Cafe, str. Regimentul 5 Vânãtori nr. 8, Timiºoara, pânã în 12 iunie

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

19 - 21 mai 2014

Dr. Florin Bîrsãºteanu: “Institutul Regional de Oncologie Timiºoara este, acum, un non-sens” l Totuºi, doar în Timiº sunt, oficial, 13.000 de bolnavi de cancer 13.000 de bolnavi de cancer sunt, oficial, în Timiº, iar numãrul acestora este în creºtere. În ciuda acestui fapt, un medic timiºorean, Florin Bîrsãºteanu, candidat PSD la alegerile parlamentare parþiale de pe Colegiul III Timiºoara, opineazã cã finalizarea Institutului Regional de Oncologie la Timiºoara ar fi, acum, un nonsens, apreciind cã proiectul este nerealizabil în viitorul apropiat, din pricina costurilor mari pe care le implicã. El vede Asociaþia OncoHelp ca o alternativã. Doar cã aceasta are numai 160 de paturi. ligia.huþu@timpolis.ro

Finalizarea Institutului Regional de Oncologie, neasumatã Reprezentantul PSD în competiþia pentru Colegiul III Timiºoara, medicul Florin Bîrsãºteanu, spune cã are convingerea cã Ministerul Sãnãtãþii nu va aproba, în perspectivã apropiatã, finalizarea proiectului Institutului Oncologic Timiºoara. Dat fiind cã, pentru un astfel de proiect, doar studiul de fezabilitate ar putea costa peste 90 de milioane de euro. „Avem un institut oncologic la Timiºoara ºi existã ONGuri care ºi-au fãcut bine treaba. Existã OncoHelp, un institut oncologic cu 160 de paturi. La Timiºoara nu este nevoie de altceva”, a opinat Florin Bîrsãºteanu, actualul manager al Spitalului Judeþean Timiºoara.

Aprecierea este plasatã, însã, în contradicþie cu intenþiile declarate de Municipalitate, dar ºi cu informaþiile oficiale oferite, în toamna lui 2013, cu privire la conþinutul discuþiilor purtate de fostul ministru liberal al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, cu primarul Nicolae Robu. Când fostul ministru a a-

preciat cã finalizarea Institutului Oncologic, menit sã deserveascã întreaga parte de vest a þãrii, ar fi o necesitate.

Eugen Nicolãescu a promis atunci ºi cã va încerca sã introducã proiectul pe lista investiþiilor de interes naþional.

Opinia formulatã luni de Florin Bîrsãºteanu a fost susþinutã anterior ºi de prof. dr. Virgil Pãunescu, consilier prezidenþial la Departamentul de Sãnãtate Publicã: “Nu ºtiu dacã va fi demaratã construcþia Institutului Regional de Oncologie de la Timiºoara ºi nici nu cred cã Ministerul Sãnãtãþii va realiza o asemenea investiþie în viitorul apropiat. S-a vorbit inclusiv de o variantã de parteneriat public-privat, însã deocamdatã e greu de spus ce s-ar putea concretiza în acest sens. Este bine cã la Timiºoara existã mãcar o alternativã privatã corespunzãtoare, prin Asociaþia ºi Centrul de Oncologie OncoHelp, a medicului ªerban Negru ».

ªeful Clinicii de Chimioterapie: “Institutul Oncologic Timiºoara este necesar” Chestionat, la începutul acestui an, asupra oportunitãþii finalizãrii proiectului Institutului Regional de Oncologie Timiºoara, medicul ªtefan Curescu, ºeful Clinicii de Chimioterapie, a apreciat cã acesta este un obiectiv necesar. El a mai declarat cã sunt absolut necesare spitale de stat care sã poatã asigura un tratament adecvat persoanelor care suferã de cancer, pentru cã “privaþii vin doar în zona de profit, iar atunci când nu se estimeazã un anume grad de rentabilitate, instituþiile private lasã pacientul sã migreze înspre instituþiile publice”. Acesta mai spunea cã domeniul în care îºi desfãºoarã activitatea are o dimensiune socialã enormã, adãugând cã “trebuie asiguratã asistenþa medicalã de masã”, cãci investiþiile private din sãnãtate se adre-

Florin Bîrsãºteanu

seazã unui segment restrâns de public, cu disponibilitate financiarã mare, care poate opta, la nevoie, pentru servicii medicale în afara graniþelor þãrii.

Preºedinte OncoHelp: “Abordarea acestui proiect trebuie sã iasã din logica electoralã” Chestionat asupra conþinutului declaraþiilor de luni ale medicului Florin Bîrsãºteanu, medicul oncolog ªerban Negru, preºedinte al Asociaþiei OncoHelp, a declarat cã este de pãrere cã Timiºoara ar trebui sã aibã un spital multidisciplinar de oncologie, care sã trateze doar cancere, indiferent de cum s-ar numi acest spital ºi de cui ar aparþine acesta. ªi, a mai precizat el, proiectul nu ar trebui sã aibã niciun fel de conotaþie politicã, întrucât este un proiect în beneficiul comunitãþii, aºa încât ceea ce conteazã este ca pacienþii bolnavi de cancer din Timiºoara sã aibã acces la tratament corect, eficient ºi gratuit, iar instituþia medicalã în cadrul cãreia li se pot oferi aceste servicii sã aibã un management eficient.

“Nu vãd de ce ar putea fi important cui

ar aparþine aceastã instituþie, ai cui sunt pereþii acesteia, câtã vreme pacienþii ar avea parte aici de îngrijiri adecvate”, a declarat medicul ªerban Negru.

Acesta mai spune cã centrul pe care îl conduce nu este un centru medical privat, cã serviciile medicale oferite sunt gratuite, iar costul serviciilor medicale este decontat prin CNAS. În ce priveºte declaraþiile dr. Florin Bîrsãºteanu, medicul oncolog ªerban Negru opineazã cã poziþia acestuia a fost “oarecum corectã”, ºi aceasta într-o evaluare a situaþiei din punct de vedere al eficienþei investiþiei: “Toatã lumea poate constata cu ochiul liber cã ceea ce a pronunþat explicit medicul Florin Bîrsãºteanu este adevãrat ºi cã proiectul Institutului de Oncologie existã în acest moment doar pe hârtie. Nu trebuie sã fii angajat politic ca sã constaþi asta”.

Adãugând cã OncoHelp are deja know-how-ul necesar, prestigiu ºi o poziþie consolidatã, aºa încât ar fi nevoie de un sprijin financiar mult mai mic pentru realizarea aici a unui spital de oncologie, în comparaþie cu investiþia necesarã pentru finalizarea proiectului Institutului Regional de Oncologie, început pe Calea Torontalului. ªerban Negru apreciazã ºi cã abordarea

ªtefan Curescu

ªerban Negru acestui subiect “trebuie sã iasã din logica electoralã” ºi sã vizeze exclusiv interesele comunitãþii.

Pentru a putea rãspunde nevoilor de îngrjire ale pacienþilor, ar fi nevoie ca numãrul de paturi de care dispune unitatea medicalã pe care o manageriazã sã fie de 300 - 400 de paturi, mai spune medicul ªerban Negru.

O investiþie nefinalizatã ºi un proiect cu un istoric complicat primire a imobilului a fost motivatã de neînþelegeri instituþionale, legate de materiale de construcþie în valoare de 300.000 de euro, dispãrute din imobil, în condiþiile în care niciuna dintre instituþiile implicate în transfer nu a vrut sã-ºi asume lipsa de inventar. Abia în noiembrie 2011 a fost semnat protocolul pentru transferul clãdirii viitorului Institut Oncologic de la Primãrie la DSP Timiº. S-a dovedit a fi, însã, prea târziu, iar Ministerul Sãnãtãþii a cerut restituirea sumei de 1.000.000 de lei, acordatã în anul 2011 pentru elaborarea documentaþiilor tehnico-economice necesare demarãrii acestui obiectiv de investiþie. Banii au fost realocaþi, în 2012. ªi, de aceastã datã, au fost utilizaþi, reuºindu-se realizarea documentaþiei preliminare. A urmat însã un an de pauzã.

Dacã ºi anul 2014 se va dovedi un

de 24 de ani un reper al cetãþii

an de pauzã – ceea ce se poate deja preconiza, judecând dupã declaraþiile oficialilor PSD cu referire la acest proiect – atunci, banii alocaþi de Ministerul Sãnãtãþii pentru realizarea documentaþiei ar putea fi pierduþi, cãci studiul de fezabilitate întocmit nu va mai avea corespondent în realitate. ªi aceasta þinând cont de faptul cã, fãrã mãsuri minime de protecþie, clãdirea începutã pe Calea Torontalului se degradeazã de la an la an. „Am depus un amendament la Legea bugetului de stat pentru anul 2014, prin care solicitam majorarea sumelor de echilibrare cu suma de 495.000.000 de lei pentru finanþarea unor lucrãri de investiþii a construcþiei Spitalului de pe Calea Torontalului – Institutul Regional de Oncologie Timiºoara, construcþie care se degradeazã pe zi ce trece. A-

Foto TIMPOLIS

Realizarea Institutului Oncologic este plãnuitã, la Timiºoara, de aproape ºase ani. Clãdirea, ridicatã pe Calea Torontalului – preconizatã iniþial a fi Spital Municipal –, abandonatã apoi, pentru cã nu au fost gãsite fondurile necesare finalizãrii ei, se aflã acum în paraginã. Autoritãþile continuã însã sã se plângã de lipsa fondurilor necesare finalizãrii proiectului ºi sã se contrazicã pe tema oportunitãþii finalizãrii acestuia, în funcþie de diverse raþiuni ºi interese electorale. Cãci raþiunile de naturã politicã par sã fie cele care prevaleazã mereu, atunci când vine vorba de soarta proiectului.

Investiþiile au fost blocate ani buni, din pricina tergiversãrii transferului imobilului de la Primãria Timiºoara la Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº. Aceastã tãrãgãnare a procesului de predare-

Clãdirea ridicatã în urmã cu circa 20 de ani, pe Calea Torontalului mendamentul a fost respins în comisia de specialitate, cât ºi în plenul reunit de majoritatea USL”, declara, la finalul

anului trecut, deputatul PDL Cornel Sãmãrtinean, care a depus mai multe interpelãri pe aceastã temã.

16

19 - 21 mai 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.