Timpolis 2054

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2054 15 - 18 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

O “zmeurã de aur” pentru Victor Ponta melania.cincea@timpolis.ro

P

remierul României a adus, recent, în faþa Comisiei Europene, laude la adresa DNA, a ANI, în încercarea de a convinge de progresele României în lupta anti-corupþie. Acasã, însã, susþine cã nu e de acord cu acest document, „Programul naþional de reformã”, deºi l-a semnat ºi, deci, asumat. Tot în faþa Occidentului, într-un interviu acordat Euronews, în decembrie 2013, dãdea asigurãri cã instituþiile anticorupþie din România sunt independente ºi le aprecia cã lucreazã din plin. Iar un an mai devreme, dupã ce apreciase raportul MCV ca fiind „echilibrat”, în aceeaºi zi acuza procurorii anticorupþie de practici staliniste. Atitudine remarcatã ºi de jurnaliºtii de la Deutsche Welle, care scriau: „Una transmite Victor Ponta la Bruxelles, în scrisoarea trimisã preºedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, altul este discursul de la Bucureºti, în care ºeful Guvernului incrimineazã activitatea procurorilor DNA”. casã, discursul prim-ministrului Victor Ponta faþã de DNA, la fel, faþã de ANI, „instituþii bãsiste”, nu a inclus niciodatã vreun cuvânt bun. „Dacã ni se spunea, în 2007, «domnule, nu o sã aveþi drumuri, nici spitale, nici agriculturã ca în Vest, dar o sã vã facem ANI ºi DNA», poate cã ne gândeam de mai multe ori”, declara, înainte de a fi adus de USL la putere, Victor Ponta. În vara lui 2012 mersese pânã acolo încât semnase un acord de desfiinþare a DNA, ANI ºi CCR. În aceeaºi varã, dupã referendumul de suspendare a preºedintelui Traian Bãsescu, a urmat o nouã diatribã, lansatã în aceeaºi direcþie. În decembrie 2012, cataloga DNA ºi ANI drept „unelte ale lui Bãsescu”, încercând sã le intimideze: „DNA ºi ANI sã aibã grijã. Sunt percepute ca unelte ale lui Bãsescu”. În octombrie 2013, procurorul Lucian Papici – demis de procurorul general Tiberiu Niþu, dupã ce tot el îl delegase în funcþie cu doar câteva zile înainte – era numit „marele bãsist, morarist, macovist” ºi acuzat cã a fãcut dosare politice. O lunã mai târziu, tot dl Ponta spunea despre DNA: „Nu vãd nicio schimbare din epoca lui Morar. Procurorii fluierã într-o singurã direcþie”. endularea aceasta între poziþii antinomice nu e valabilã doar în cazul DNA. În privinþa conflictului din Ucraina, o datã spune cã „ne paºte un rãzboi”, dupã care, la douã zile, afirmã cã „situaþia din Ucraina nu este o ameninþare directã pentru cetãþenii României”. azele de ºist au fost ºi ele temã a dublului discurs. În 2012, dl Ponta, preºedinte al principalului partid din USL, dãdea jos Guvernul Ungureanu cu o moþiune de cenzurã care viza, printre altele, ºi exploatarea gazelor de ºist: „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de ºist, în condiþiile în care nu existau studii ºi nici cadrul legislativ specific (...)?” Pentru ca, în octombrie 2013, la o întâlnire cu Joe Biden, sã aibã – deºi, legislativ, nu se schimbase nimic ºi nici nu se fãcuserã studii suplimentare – o declaraþie schimbatã la 180 de grade, considerându-i pe oponenþi fie neinformaþi, fie manipulaþi. n cazul susþinerii exploatãrii de la Roºia Montanã, s-a întâmplat acelaºi lucru. Doar cã atunci dl Ponta avusese un „argument”. O datã, când nu-l acceptase, vorbise în numele deputatului Ponta. Cealaltã datã, când trecuse prin ºedinþa de guvern Hotãrârea privind exploatarea de la Roºia Montanã, în numele primului-ministru Ponta. ituaþiile acestea în care abordeazã un discurs acasã, ºi unul, radical schimbat, în exterior – destinat corpului diplomatic, presei strãine, partenerilor strategici ai României – trãdeazã ori infantilism politic, ori o asumatã minciunã în formã continuatã, ceea ce denotã o acutã lipsã de respect ºi faþã de popor, ºi faþã de partenerii României. Un astfel de personaj politic impredictibil se poate numi un actor prost. Rãmâne de vãzut cine îi va înmâna d-lui Ponta „Zmeura de aur”. Dacã o va face-o electoratul fidel sau dacã o vor face-o partenerii strategici ai României, situaþie în care lucrurile se complicã pentru fiecare dintre noi.

A

un reper al cetãþii

Terenurile pentru Intermodal ar putea fi cumpãrate prin metoda cea mai scumpã pentru Stat

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Lucrãri începute la noul corp al Spitalului “Louis Þurcanu”, fãrã siguranþa finanþãrii A fost emis ordinul începerii lucrãrilor la noul corp al Spitalului “Louis Þurcanu”, marele obiectiv de campanie al USL în cazul Timiºoarei. Însã, deºi teoretic investiþia poate începe, nimeni nu ºtie când ºi dacã se va finaliza, pentru cã, deocamdatã, nu are asiguratã finanþarea. Lucrarea începe cu bani de la bugetul local, însã Municipalitatea nu are fonduri suficiente pentru finalizarea ei. pag.3

Strãzi din Timiºoara, concesionate odatã cu parcãrile Pe motiv cã nu poate deduce TVA din lucrãrile realizate pentru amenajarea de parcãri noi, administratorul serviciului Timpark a solicitat Primãriei atribuirea în concesiune a strãzilor pe care s-au realizat noile zone de parcare. Consilierii locali spun cã, în momentul de faþã, este imposibil sã se facã o comparaþie între eficacitatea noului sistem Timpark ºi cea a vechiului Telpark. pag.5

Preºedintele Traian Bãsescu: „Interesul fundamental al României, acum ºi pe termen lung, e garantarea securitãþii, pe care nu o face nici Federaþia Rusã, nici China, ci o fac SUA”

P

Prezent, zilele trecute, la Timiºoara – la o dezbatere pe tema „Continuãm reforma statului” –, l-am invitat pe preºedintele Traian Bãsescu la un dialog având ca temã principalã securitatea naþionalã a statului – context prezent, context viitor. ªi asta pentru cã existã indicii, venite dinspre vârful PSD, care duc la ipoteza cã se cocheteazã cu ideea schimbãrii liniei strategice a României. ªeful statului avertizeazã cã „garantarea securitãþii nu o face pentru România nici Federaþia Rusã, nici China, ci, în baza Parteneriatului strategic pentru secolul XXI ºi în baza apartenenþei noastre la NATO, îl fac SUA”.

G

Î

pag. 6 - 7

Primarul Timiºoarei cheamã la solidarizarea dreptei, dar nu renunþã la orgolii

S

Mai mulþi consilieri judeþeni atrag atenþia asupra faptului cã achiziþia de terenuri pe care Consiliul Judeþean Timiº intenþioneazã sã o realizeze pentru construirea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare se va fa-

ce într-o variantã care nu va avantaja statul. Aleºii judeþeni susþin cã, sfidând logica, administraþia judeþeanã vrea sã achiziþioneze pãmântul pentru Intermodal pe baza Codului Civil, nu a legilor speciale privind exproprierile. pag. 4

Dezmeticire tardivã a primarului liberal Timiºoarei, Nicolae Robu, care rescrie, cu alte cuvinte, un apel la solidarizarea forþelor politice de dreapta, lansat la începutul lunii mai de Daniel Funeriu. Nicolae Robu cheamã la coagulare în jurul PNL, identificând în PSD cel mai mare duºman al statului de drept din România. pag. 10

2

eveniment

15 - 18 mai 2014

Daniel Funeriu, candidatul PMP la parlamentarele parþiale din Timiºoara: „Eu nu fac promisiuni nerealiste” Candidatul PMP la alegerile parlamentare parþiale de pe Colegiul III Timiºoara, fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, ºi-a expus public obiectivele pe care le asumã în calitate de viitor reprezentant al Timiºului în Parlamentul României. ªi s-a referit la maniera în care cetãþenii ar trebui sã cântãreascã promisiunile politicienilor înscriºi în competiþia electoralã, evaluându-i pe aceºtia dupã rezultate, ºi nu dupã promisiunile fãcute în campania electoralã.

Pentru cã, avertizeazã Daniel Funeriu, “politica e pe fapte, nu pe vorbe”. ligia.hutu@timpolis.ro

Universitatea metropolitanã, principalul proiect de campanie „Nu mai mere cu promisiuni!”, a

declarat, în grai bãnãþean, Daniel Funeriu, precizând cã faptele trebuie sã vorbeascã în numele politicienilor ºi adãugând cã o evaluare a activitãþii sale din cei cinci ani de activitate publicã pot dovedi cã ºi-a îndeplinit toate promisiunile asumate. Acesta a precizat ºi cã investirea cu încredere a politicienilor pentru promisiuni nerealiste, cum au fost cele angajate de USL în campania electoralã din 2012, pot costa electoratul. În context, Daniel Funeriu a exemplificat, fãcând trimitere, ironic, la o parte dintre promisiunile de campanie ale USL, cu faptul cã, la nivel declarativ, poate face, la rândul sãu, promisiuni cã va aduce bani pentru trei spitale de copii, cã va face din Gara de Nord cea mai modernã garã din Europa, cã va tripla finanþãrile alocate Universitãþilor, cã va finaliza proiectul Centurii Sud în douã luni, cã va tripla pensiile ºi salariile, cã va crea 200.000 de noi locuri de muncã, cã va aduce la minus 20% rata abandonului ºcolar ºi cã „regimul terorist al ascultãrii de cãtre DNA va

înceta”. „Sunt promisiuni nerealiste (...) În baza acestui tip de promisiuni a fost votat USL!”, a adresat Daniel Funeriu un apel la o evaluare lucidã a ofertei electorale a candidaþilor.

Referindu-se la ceea ce a numit a fi principalul sãu proiect, fostul ministru al Educaþiei a evocat proiectul constituirii, la Timiºoara, a unei universitãþi metropolitane, printr-un proces de fuziune universitarã. ªi, a adãugat el, „este pentru prima datã de când nu mai sunt ministru al Educaþiei când regret acest lucru”. Cãci proiectul, al cãrui susþinãtor este, beneficiazã ºi de susþinerea fostului rector al Universitãþii Politehnica, actualul primar al Timiºoarei, Nicolae Robu, ºi de cea a actualului rector al Universitãþii de Vest, Marilen Pirtea, aceasta reprezentând, în aprecierea fostului ministru al Educaþiei, „un pas mic, dar încã un pas” în direcþia materializãrii respectivului proiect. „Regret cã cei patru rectori ai Universitãþilor din Timiºoara nu au reuºit sã facã pasul decisiv pentru ca Timiºoara sã devinã un pol de cerce-

tare”, a declarat Daniel Funeriu. Potrivit opiniei acestuia, focalizarea atenþiei Timiºoarei pe dezvoltarea industriilor manufacturiere se poate dovedi în detrimentul atragerii unor companii strãine interesate sã investeascã în domenii cu valoare adãugatã. „Degeaba spunem cã Banatul e fruncea, dacã uitãm cã sub frunte trebuie sã ne folosim creierul”, apreciazã

Societatea „Timiºoara”: “PSD dezvoltã o subtilã strategie politicã ºi de propagandã, de confiscare a simbolurilor rezistenþei anticomuniste ºi antifeseniste” Societatea „Timiºoara” anunþã cã refuzã vehement tentativele de confiscare propagandisticã puse la cale de reprezentanþii locali ai PSD: „Urmeazã sã confiºte ºi Proclamaþia de la Timiºoara”. ligia.hutu@timpolis.ro

Consiliul Judeþean Timiº ºi Centrul Intercultural „George ªerban” au lansat, miercuri, 14 mai, volumul de articole intitulat Nu cedaþi!, semnate de George ªerban. Volumul cuprinde atât o colecþie de articole semnate de George ªerban, cât ºi consideraþii despre activitatea civicã a acestuia, textul Proclamaþiei de la Timiºoara, documentsimbol pentru Timiºoara post-revoluþionarã, al cãrui co-autor a fost George ªerban, pagini din manuscrisul documentului, iniþiative legislative din Parlamentul României, fragmente din romanele politice ale autorului, interviuri ºi fotografii din arhiva familiei. La lansarea cãrþii, unul dintrei cei care au luat cuvântul a fost Titu Bojin, preºedinte al CJ Timiº ºi al PSD Timiº.

“Preºedintele CJ Timiº nu ne va confisca propagandistic” Societatea „Timiºoara” a reacþionat faþã de ceea ce a numit a fi tenta-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Foto TIMPOLIS

O lansare de carte plasatã sub semnul unor controverse

tiva de confiscare propagandisticã a unor valori ºi simboluri ale rezistenþei anticomuniste ºi, apoi, ale rezistenþei antifeseniste: „Societatea «Timiºoara» constatã cã PSD dezvoltã o nouã ºi subtilã strategie politicã ºi de propagandã (în care au fost întotdeauna greu de egalat!) prin care confiscã simbolurile rezistenþei anticomuniste, de dinainte de Revoluþie, ºi antifeseniste, de dupã”. În acelaºi comunicat de presã emis de Societatea „Timiºoara” mai este semnalat ºi faptul cã “prin pãrinteasca purtare de grijã a preºedintelui CJ Timiº, Titu Bojin, cel care ne-a asigurat cã poate, prin calde îmbrãþiºãri, obliga primarii Opoziþiei sã se alãture viitorului partid unic, acesta cautã sã ia în stãpânire publicistica lui George ªerban. Urmeazã la rând ca domnul preºedinte (Titu Bojin – n.red.) sã confiºte ºi Proclamaþia de la Timiºoara”.

Practicile de lucru ale reprezentanþilor actualei Puteri, avertizeazã reprezentanþii Societãþii „Timiºoara”, mizeazã pe utilizarea unor instrumente mediatice aservite unor grupuri de interese, pe macularea unor simboluri, pe distorsionarea unor realitãþi istorice ºi pe dezinformarea publicului, prin manipulare .„La Antena 3 este confiscatã moºtenirea regalitãþii, dar ºi durerea victimelor dictaturii, memoralizatã în documentarele doamnei Lucia Hossu Longin: toate sunt acaparate prin trustul de presã Intact, în folosul domnului Dan Voiculescu, care pentru semenii noºtri cu mintea limpede rãmâne (totuºi!) simbolul foºtilor torþionari cu care a fost ortac ideologic”.

Faþã de aceste practici pe care le numesc manipulatorii ºi faþã de modul în care preºedintele CJ Timiº, Titu Bo-

jin, încearcã sã se foloseascã de simboluri ale rezistenþei anticomuniste, mai spun membrii Societãþii „Timiºoara”, precizând cã refuzã orice fel de tentativã de confiscare propagandisticã ºi de manipulare ideologicã: “Pe noi, cei câþiva care am mai rãmas prin Societatea «Timiºoara», nu ne va confisca propagandistic (preºedintele C.J.T. Titu Bojin – n.red.) oricâte îmbrãþiºãri are în planul de activitate la propaganda de partid”.

Daniel Vighi: „Societatea «Timiºoara» nu poate fi disociatã de semnificaþia ºi importanþa Proclamaþiei de la Timiºoara” Scriitorul ºi conferenþiarul universitar Daniel Vighi, vicepreºedinte al Societãþii „Timiºoara”, a opinat cã ten-

tativa autoritãþilor judeþene de a confisca, prin asociere, un text cu valoare simbolicã pentru ceea ce a însemnat rezistenþa anti-fesenistã din Timiºoara, se înscrie pe linia unei strategii de maculare a unor valori, strategie specificã propagandei comuniste. Acesta a declarat ºi cã reprezentanþii Societãþii nu au fost înºtiinþaþi în prealabil despre includerea textului Proclamaþiei de la Timiºoara în volumul lansat miercuri ºi nici despre faptul cã preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, va vorbi la lansare, în condiþiile în care, adaugã scriitorul timiºorean, „nu suntem, totuºi, de ocolit în aceste situaþii. Societatea «Timiºoara» nu poate fi disociatã de semnificaþia ºi importanþa «Proclamaþiei de la Timiºoara». George ªerban, membru marcant al societãþii civile timiºorene, a elaborat o primã formã a textului Proclamaþiei, formã ce a fost apoi supusã dezbaterii tuturor membrilor Societãþii «Timiºoara», care au convenit asupra conþinutului final al documentului”.

Daniel Funeriu, potrivit cãruia fuziunea universitarã ar putea transforma Timiºoara într-un important pol de cercetare. În caz contrar, faptul cã existã patru universitãþi dispersate, programe de studii necorelate, departamente de chimie care funcþioneazã în cadrul a douã universitãþi diferite este un semn de inconsistenþã instituþionalã, apreciazã fostul ministru al Educaþiei.

Anunþ

CONVOCARE Administratorul unic al S.C. „Industria Lânii” - S.A., în baza Actului constitutiv ºi în temeiul prevederilor Legii nr. 31/1990, convoacã adunarea generalã a acþionarilor, pentru data de 28.05.2014, ora 12, la sediul societãþii de pe Bulevardul Take lonescu nr. 46B, Timiºoara, judeþul Timiº, România. În situaþia neîndeplinirii cvorumului, lucrãrile ºedinþei se reprogrameazã a doua zi, la aceeaºi orã ºi în acelaºi loc.

Ordinea de zi: 1.

Discutarea ºi aprobarea Raportului Consiliului de Administraþie pentru exerciþiul financiar al anului 2013.

2.

Discutarea ºi aprobarea situaþiilor financiare anuale (bilanþul contabil, contul de profit ºi pierderi, note explicative) pentru exerciþiul financiar al anului 2013.

3.

Discutarea ºi aprobarea modului de repartizare a profitului net realizat în anul 2013.

4.

Aprobarea descãrcãrii de gestiune a administratorilor pentru exerciþiul financiar al anului 2013.

5.

Prezentarea ºi aprobarea Bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi a Planului de investiþii pentru anul 2014.

6.

Revocarea mandatului de Administrator al dlui Gyorgy Zoltan.

Aprobarea împuternicirii Administratorului pentru ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri AGA.

eveniment

15 - 18 mai 2014

Lucrãri începute la noul corp al Spitalului “Louis Þurcanu”, fãrã siguranþa finanþãrii

3

Publicitate

l Primãria încã sperã cã va obþine de la Guvern

mãcar jumãtate din contravaloarea investiþiei A fost emis ordinul începerii lucrãrilor la noul corp al Spitalului “Louis Þurcanu”, marele obiectiv de campanie al USL în cazul Timiºoarei. Însã, deºi teoretic investiþia poate începe, nimeni nu ºtie când ºi dacã se va finaliza, pentru cã, deocamdatã, nu are asiguratã finanþarea.

Lucrarea începe cu bani de la bugetul local, însã Municipalitatea nu are fonduri suficiente pentru finalizarea ei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primãria Timiºoara a dat, zilele trecute, ordinul de începere a lucrãrilor pentru construirea corpului B al Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, o investiþie pe care s-a bãtut mult monedã în campania electoralã, o promisiune datoritã cãreia USL a acumulat capital electoral. Deºi la momentul campaniei, se dãdea ca sigurã demararea investiþiei încã din 2012, au trecut doi ani fãrã sã se realizeze nimic concret. ªi acum, deºi a fost predat amplasamentul ºi lucrãrile pot începe, nimeni nu poate spune cu siguranþã ce orizont de finalizare ar putea avea investiþia, pen-

pune de un buget limitat ºi o posibilitate de creditate la fel de limitatã.

Consilier local: “Nu cred cã Primãria Timiºoara are resursele necesare pentru a realiza singurã investiþia” Consilierul local PDL Simion Moºiu spune cã, în pofida speranþelor Primãriei Timiºoara cã Guvernul va finanþa mãcar jumãtate din valoarea construcþiei noului corp al Spitalului “Louis Þurcanu”, acest lucru e greu de crezut, în actuala conjuncturã. “Dacã atunci când conducerea Primãriei fãcea parte din coaliþia de guvernare nu s-au dat banii necesari pentru aceastã investiþie, este evident cã, în actuala formulã, Guvernul nu are niciun interes ca primarul Timiºoarei sã taie vreo panglicã de inaugurare.

Pãcat cã, din cauza unor orgolii politice, au de suferit timiºorenii ºi copiii timiºorenilor”, spune consilierul local. În opinia sa, Primãria Timiºoara nu va avea resursele necesare pentru a derula singurã aceastã investiþie. “Eu spun cã Municipalitatea nu are resurse sã realizeze singurã aceastã construcþie. Nu sunt bani nici mãcar pentru finalizarea unor investiþii începute. Ce sã mai vorbim de cele care încã nu au fost iniþiate?”.

Consiliul Judeþean Timiº vrea cetãþeni de onoare judeþeni Semnãturile a 5% din alegãtorii judeþului garanteazã obþinerea acestui titlu l

Dupã o perioadã de repaus, Consiliul Judeþean Timiº repune pe ordinea de zi un proiect de hotãrâre legat de acordarea titlului de cetãþean de onoare al judeþului. “Paleta” de acordare a acestui titlu este extrem de generoasã, putând deveni cetãþeni de onoare persoanele implicate în acþiuni de promovare a judeþului, dar ºi cei promovaþi pe liste de 5% din populaþia cu drept de vot a judeþului.

Proiectul nu este definitiv ºi ar putea fi interesant în varianta în care ar veni la pachet ºi cu facilitãþi fiscale, sub forma scutirilor de taxe ºi impozite. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect generos

Foto TIMPOLIS

Deºi s-ar putea spune cã Timiºul are destule prioritãþi administrative, Consiliul Judeþean a repus pe lista de proiecte pentru adoptare, cu o perseverenþã demnã de o cauzã mai bunã, o hotãrâre ce vizeazã acordarea titlului de cetãþean de onoare al judeþului. Argumentele iniþiatorilor se leagã de faptul cã Timiºul reprezintã “unul dintre judeþele care beneficiazã de o viaþã culturalã, artisticã, ºtiinþificã, sportivã, extrem de intensã ºi de bogatã în reuºite ºi performanþe”, ºi cã, de-a lungul timpului, “judeþul a dat þãrii numeroase personalitãþi care au activat ºi au excelat în domeniile anterior menþionate, personalitãþi care au fãcut cinste ºi au promovat judeþul nostru pe plan naþional sau internaþional, activând aidoma unor veritabili ambasadori ai judeþului Timiº.” Având în vedere meritele deosebite ale acestor personalitãþi, CJ Timiº considerã cã se impune cu necesitate ca acestea sã fie apreciate la adevãrata lor valoare.

Ce se poate remarca, în aceastã nouã variantã a proiectului, este cã marja de acordare

Foto TIMPOLIS

Primar: “Nu sunt suficiente declaraþiile lui X, nici mãcar atunci când X înseamnã primul-ministru”

tru simplul fapt cã nu se ºtie dacã va avea asiguratã finanþarea. În bugetul pe anul în curs este prevãzutã doar suma de cinci milioane de lei pentru lucrãrile de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”. Aceeaºi sumã a fost prevãzutã pentru acest obiectiv, de la Guvern, în 2013, dar banii n-au putut fi folosiþi pentru cã nu erau gata nici documentaþiile preliminare lucrãrilor. Teoretic, noul imobil al spitalului, cu demisol, parter ºi ºase etaje, ar urma sã fie ridicat ºi predat în doi ani, valoarea investiþiei fiind de peste nouã milioane de euro. “În privinþa finanþãrii obiectivului, la ora actualã, singura instituþie care este angajatã oficial este Primãria Timiºoara.

Aºtept ca Guvernul României sã emitã o hotãrâre prin care sã-ºi asume sã fie cofinanþator.

Nu sunt suficiente declaraþiile lui X sau Y, nici mãcar atunci când X înseamnã primul-ministru. Întotdeauna trebuie sã existe responsabilitãþi asumate prin acte oficiale. În acel moment vom ºti ºi cu câþi bani din total se angajeazã Guvernul României. Sper sã se respecte pânã la urmã un cuvânt dat”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Dupã predarea amplasamentului, va urma organizarea de ºantier, iar lucrãrile propriuzise se estimeazã cã vor demara la începutul lunii iunie.

Nicolae Robu a susþinut cã, indiferent de sursa finanþãrii, Primãria îºi va respecta angajamentele faþã de antreprenorul care va realiza construcþia.

Cu toate acestea, dincolo de aceste asigurãri, Primãria dis-

a acestui titlu este extrem de generoasã. Beneficiari ar putea fi persoanele fizice române sau strãine cu “merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural-artistic, ºtiinþific, precum ºi alte persoane importante ºi reprezentative pentru judeþ în ceea ce priveºte cunoaºterea, promovarea ºi susþinerea pe plan judeþean, naþional ºi internaþional a intereselor judeþului Timiº.”

Formularea este vagã, ºi în ea s-ar putea încadra, într-o interpretare cu tendinþã, ºi mai mulþi oameni de afaceri. Lucru care ar fi extrem de interesant, din perspectiva unor prezumtive scutiri de taxe ºi impozite pe care acest titlu le-ar putea asigura, la fel ca în cazul altor titluri de cetãþeni de onoare conferite la nivel de Timiºoara.

Chiar dacã proiectul, în actuala formã, nu prevede acordarea acestui tip de facilitãþi, surse din cadrul administraþiei judeþene spun cã nu are o formã definitivã ºi cã ar putea fi oricând modificat prin amendamente.

“E adevãrat, proiectul nu este o prioritate. Din câte ºtiu, acesta a fost repus pe ordinea de zi, în vederea acordãrii acestui titlu preafericitului Daniel, patriarhul României”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu. Preafericitul Daniel, patriarhul României mai este, în Timiº, cetãþean de onoare al comunei Bara ºi al

municipiilor Lugoj ºi Timiºoara.

Potrivit unor consilieri judeþeni, în varianta iniþialã, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi dupã un scandal pe aceastã temã cu reprezentanþii mai multor asociaþii de revoluþionari, care ar fi fost interesaþi de primirea acestui titlu ºi de eventuale facilitãþi fiscale aferente.

Titlul se acordã ºi “pe listã” Conform proiectului actual, repus în aceastã sãptãmânã pe lista proiectelor pentru adoptare în plen, titlul de cetãþean de onoare al judeþului se acordã, dupã caz, din iniþiativa preºedintelui CJ Timiº, a consilierilor judeþeni, dar ºi a unui numãr de cel puþin 5% din populaþia cu drept de vot a judeþului, pe baza unui tabel semnat, care va sta la baza unui proiect de hotãrâre promovat de un consilier sau un grup de consilieri judeþeni.

Conform aceluiaºi proiect, nu pot primi titlul de cetãþean de onoare persoanele în cazul cãrora a fost pornitã acþiunea penalã, care au fost condamnate prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, pentru infracþiuni contra statului, crime împotriva umanitãþii, fapte penale, nu au o conduitã demnã în societate ºi familie ºi, prin atitudine ºi comportament, au adus prejudiciu de imagine Timiºului.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

15 - 18 mai 2014

Terenurile pentru Intermodal ar putea fi cumpãrate prin metoda cea mai scumpã pentru Stat l Achiziþia s-ar putea face pe baza Codului Civil, invocându-se „surmenajul

psihic” creat proprietarilor de o eventualã expropiere Achiziþia de teren se va face în regim de urgenþã

Mai mulþi consilieri judeþeni atrag atenþia asupra faptului cã achiziþia de terenuri pe care Consiliul Judeþean Timiº intenþioneazã sã o realizeze pentru construirea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare se va face într-o variantã care nu va avantaja statul. Aleºii judeþeni susþin cã, sfidând logica, administraþia judeþeanã vrea sã achiziþioneze pãmântul pentru Intermodal pe baza Codului Civil, nu a legilor speciale privind exproprierile. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O metodã ciudatã

Grila notarilor publici, ignoratã Pe lângã ignorarea exproprierii,

de 24 de ani un reper al cetãþii

„Existã niºte legi speciale, care prevãd condiþiile în care o instituþie publicã poate cumpãra teren de la privaþi. Dar Consiliul Judeþean, din motive neclare, preferã sã cumpere acest teren prin negociere, pe baza Codului Civil, care probabil cã va fi varianta cea mai scumpã ºi pãguboasã pentru stat.”

Consilier judeþean PDL Marius Martinescu CJ Timiº mai þine sã aplice un algoritm original de evaluare a terenurilor de la Remetea Mare, în sensul cã nu doreºte sã aplice nici mãcar grila de tarife a Camerei Notarilor Publici care, deºi e generoasã pe alocuri, impune totuºi niºte limite maximale pentru achiziþia de teren. Administraþia judeþeanã vrea sã utilizeze o expertizã proprie, deºi expertizele s-au dovedit nu o datã, ºi la CJ Timiº, ºi la Primãrie, total rupte de realitate ºi realizate cu tendinþã. „Pentru ceea ce ne dorim noi sã realizãm nu putem þine cont nici de propunerile Camerei Notarilor Publici ºi nici de cele ale Consiliului Judeþean ci, pentru a fi în legalitate, trebuie sã þinem cont de raportul de expertizã pe care Consiliul Judeþean la solicitat ºi achitat. Noi trebuie sã ºtim ce sumã putem da pentru acele terenuri, iar raportul de expertizã va fi la dispoziþia comisiei care va analiza rezultatele acestuia ºi va lua o decizie în acest sens. Din acest motiv vã propun sã aºteptãm rezultatele raportului de expertizã”, a declarat preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

CJ Timiº susþin cã este “afectatã de etapa I a investiþiei care face obiectul cererii de finanþare sau, dupã caz, demararea procedurilor legale pentru achiziþia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraþie de angajament cã terenul va fi pus la dispoziþia CNCFR, pentru realizarea investiþiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractãrii lucrãrilor de execuþie).”

Ce înseamnã acest lucru? Cã administraþia judeþeanã, deºi nu are certitudinea finanþãrii investiþiei, va cumpãra în perioada imediat urmãtoare teren în regim de urgenþã. Astfel, vor fi cumpãrate rapid cel puþin zece hectare de teren, pe care se vor plãti sume destul de mari, þinând cont de faptul cã terenul este achiziþionat în regim de urgenþã. Rãmâne de vãzut dacã respectivele suprafeþe vor coincide cu cele ale unor societãþi, care apar pe lista proprietarilor cu suprafeþe mai mari de 10.000 de metri pãtraþi.

Consiliul Judeþean nu a fost însã la fel de prompt atunci când a fost vorba despre realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfã la Recaº, unde avea ºi teren asigurat, ºi sprijin din partea Ministerului Transporturilor. Locaþia de la Remetea a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de actuala administraþie judeþeanã, lobby greu de înþeles. ªi asta pentru cã, la Recaº, terenul fusese pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor recunoaºte cã, la sugestia directã a CJ Timiº, susþine varianta cu Remetea Mare – unde proiectul presupune achiziþia de teren.

De altfel, CJ Timiº a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziþionare de teren în vederea derulãrii proiectului Centrului Intermodal de Transport Marfã Timiºoara, în zona Remetea Mare, cheltuialã care nu mai era necesarã în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaº. În plus, la Recaº, se întocmise, din bani publici, ºi documentaþia iniþialã, care a fost ºi aprobatã de Ministerul Transporturilor.

Foto TIMPOLIS

La ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº, demararea achiziþiei de terenuri pentru realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare a creat controverse ºi discuþii în contradictoriu, din cauzã cã, potrivit unor consilieri judeþeni, aceste terenuri ar putea fi cumpãrate prin metoda cea mai scumpã pentru stat. „Existã niºte legi speciale, care prevãd condiþiile în care o instituþie publicã poate cumpãra teren de la privaþi. Dar Consiliul Judeþean, din motive neclare, preferã sã cumpere acest teren prin negociere, pe baza Codului Civil, care probabil cã va fi varianta cea mai scumpã ºi pãguboasã pentru stat. Codul Civil, dupã care Consiliul Judeþean vrea sã achiziþioneze acel teren nu are prevederi exprese pentru cumpãrarea de terenuri de cãtre o instituþie publicã, pentru o investiþie de interes public. Iar dacã existã legi speciale pentru exproprieri necesare pentru obiective de interes public, este suspect faptul cã administraþia judeþeanã le ignorã ºi vrea sã achiziþioneze teren pe baza prevederilor Codului Civil”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Astfel, existã Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, care reglementeazã condiþiile de expropriere pentru reali-

zarea unor obiective de interes public, inclusiv la nivel judeþean, ºi care s-ar potrivi pentru achiziþia de teren necesar realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare.

Totuºi, CJ Timiº pare decis sã nu foloseascã aceastã lege specialã, iar explicaþiile date nu lãmuresc mare lucru. „(...) aceste legi (833/1994 ºi Legea nr.

255/2010 – n.r.) se aplicã în momentul în care noi suntem în situaþia de a face aceastã investiþie. Consiliul Judeþean vine cu un aport în cadrul acestei asocieri, aport ce constã în terenul pentru care noi vom obþine o anumitã redevenþã în momentul în care Centrul Intermodal îºi realizeazã obiectul de activitate pentru care a fost realizat ºi în aceastã situaþie, cele douã legi nu se aplicã ad-literam pentru cã existã posibilitatea ca judeþul Timiº sã obþinã aceste terenuri ºi pe altã cale decât cea de expropiere”, afirmã reprezentanþii executivului CJ Timiº. Cu alte cuvinte, CJ Timiº susþine cã nu este obligat sã recurgã la expropriere ºi vede ca un avantaj acest lucru, deºi tocmai exproprierea ar asigura un preþ foarte bun de dobândire a acestor terenuri. Ba chiar oficialii judeþeni au þinut sã meargã mai departe cu pledoaria anti-expropriere, susþinând cã aceastã metodã ar avea... un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaþi. „Modul de dobândire, prevãzut de Codul Civil, printre altele prevede ºi vânzarea-cumpãrarea. Sigur, existã ºi posibilitatea exproprierii, însã noi mergem pe ideea cã Comisia noastrã poate negocia ºi cumpãra, pentru cã procedura de expropiere dureazã extrem de mult ºi are un efect negativ psihologic pentru cei implicaþi”, susþin reprezentanþii administraþiei judeþene. Pentru liniºtea mentalã ºi sufleteascã a unor proprietari de teren din Remetea Mare, cãrora realizarea aici a Centrului Intermodal le va umple buzunarele de bani, niciodatã negocierea nu a fost o variantã mai bunã decât exproprierea, raportatã la costuri.

Deºi, deocamdatã, nu are altceva decât promisiuni din partea Ministerului Transporturilor, legate de finanþarea Centrului Intermodal de la Remetea Mare, administraþia judeþeanã este grãbitã sã achiziþioneze terenurile din zonã. Consilierilor judeþeni le-a fost înaintatã o propunere “de aprobare a participãrii judeþului Timiº prin CJ Timiº la promovarea ºi implementarea obiectivului de investiþie Centrul intermodal regional de transport marfã în zona Timiºoara -Remetea Mare”, care presupune achiziþia de teren în zonã.

CJ Timiº susþine cã, ulterior aprobãrii Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional Intermodal de Transport Marfã, au avut loc consultãri repetate cu reprezentanþii CFR ºi cei ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluþiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate, astfel încât acesta sã respecte atât cerinþele CFR, cât ºi pe cele ale programului de finanþare vizat. În acest sens au fost elaborate câteva variante, modificate în funcþie de informaþiile ºi cerinþele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. ªi în prezent documentaþia este în proces de revizuire, deºi administraþia judeþeanã a plãtit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia sã fie conform ºi cu cerinþele CFR, ºi cu cele ale finanþatorului. Însã reprezentanþii administraþiei judeþene susþin cã sunt necesare modificãri privind pregãtirea proiectului pentru a fi depusã cererea de finanþare la termenul-limitã de 30 iunie.

Acest termen-limitã este invocat ºi pentru a justifica intenþia de a cumpãra terenurile necesare investiþiei.

Astfel, administraþia judeþeanã vrea demararea procedurilor legale de achiziþie a terenului în suprafaþa totala de 28,5 hectare, destinatã realizãrii obiectivului de investiþie, conform studiului de fezabilitate, precum ºi certificarea la data depunerii cererii de finanþare (cel mai târziu, 30 iunie) a disponibilitãþii suprafeþei minime de zece hectare. Suprafaþã despre care oficialii

Deºi nu are certitudinea finanþãrii investiþiei, CJ Timiº va cumpãra în perioada urmãtoare teren în regim de urgenþã

actualitate

15 - 18 mai 2014

5

Strãzi din Timiºoara, concesionate odatã cu parcãrile l Imposibilitatea deducerii TVA este motivul cererii atribuirii de strãzi Pe motiv cã nu poate deduce TVA din lucrãrile realizate pentru amenajarea de parcãri noi, administratorul serviciului Timpark a solicitat Primãriei atribuirea în concesiune a strãzilor pe care s-au realizat noile zone de parcare. Consilierii locali spun cã, în momentul de faþã, este imposibil sã se facã o comparaþie între eficacitatea noului sistem Timpark ºi cea a vechiului Telpark, ceea ce nu este neapãrat un lucru pozitiv. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Solicitarea de concesionare a unor strãzi, odatã cu noile parcãri ce au fost sau urmeazã a fi realizate în Timiºoara, va fi supusã atenþiei Consiliului Local sub forma unui proiect numit “Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Timiºoara privind atribuirea directã printr-un contract de concesiune a unor bunuri.” În referatul respectivului proiect se precizeazã cã societatea Drumuri Municipale Timiºoara, care a încorporat prin absorbþie societatea Administrarea Domeniului Public SA ºi administreazã noul sistem de gestionare a parcãrilor din municipiu ,Timpark, a precizat, printr-o adresã, cã a realizat mai multe investiþii (realizare locuri de parcare) din fondurile obþinute din exploatarea sistemului Timpark în alte zone decât cele date în concesiune.

Reprezentanþii societãþii Drumuri Municipale susþin cã în anul 2010 fosta Administrare a Domeniului Public a fost supusã unei inspecþii fiscale cu privire la modul de determinare, evidenþiere ºi virare a obligaþiilor faþã de bugetul general consolidat al statului pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 31 martie 2010, inspecþie efectuatã de cãtre Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº. Cu ocazia acestui control s-a reþinut faptul cã investiþia constând în realizarea parcãrilor pe o stradã ce nu a fost concesionatã contravine prevederilor legii, concluzionându-se cã deducerea TVA-ului de cãtre Administrarea Domeniului Public SA nu se poate realiza. Invocând aceastã si-

Foto TIMPOLIS

O solicitare interesantã

tuaþie din trecut ºi faptul cã societatea Drumuri Municipale este continuatoarea ADP, Drumuri Municipale a solicitat concesionarea cãtre societate (în calitate de operator al sistemului de parcare Timpark) “ºi a strãzilor pe care s-au realizat noi parcãri, respectiv pe care urmeazã a se realiza noi parcãri – conform solicitãrilor concedentului (Municipiul Timiºoara) – pentru a se evita sancþionarea acesteia de cãtre organele de control fiscal.”

Drumuri Municipale mai precizeazã cã imposibilitatea deducerii TVAului pentru construcþia de noi parcãri în zone ce nu sunt concesionate constituie “o împovãrare financiarã foarte mare pentru societate, fapt care afecteazã implicit chiar ºi construcþia de alte noi parcãri”. În aceste condiþii, Drumuri Municipale Timiºoara a solicitat sã i se aprobe concesiunea pentru urmãtoarele strãzi: Crizantemelor – parcare realizatã în cursul anului 2009, cu 133 locuri, Amforei intersecþie cu Labirint – parcare realizatã în 2010, cu 93 de locuri, Circumvalatiunii colþ cu Complexul Sportiv Bega – parcare realizatã în 2010, cu134 locuri, Platanilor – parcare realizatã în 2013, cu 90 de locuri, zona Steaua – unde se intenþioneazã realiza-

rea a aproximativ 325 de noi locuri de parcare, ªtefan cel Mare colþ cu ªt. O. Iosif – unde se intenþioneazã realizarea a aproximativ 40 de noi locuri de parcare, Luceafãrul – unde se intenþioneazã realizarea a aproximativ 60 de noi locuri de parcare, Hebe – unde se intenþioneazã realizarea a aproximativ 24 de noi locuri de parcare, Lugojului – unde se intenþioneazã realizarea a aproximativ 64 de noi locuri de parcare, Prof. Dr. Aurel Paunescu colþ cu Podeanu (fosta str. Diaconul Coresi) – unde se intenþioneazã realizarea a aproximativ 200 de noi locuri de parcare ºi Cãpitan Damºescu – unde se intenþioneazã realizarea a aproximativ 163 de noi locuri de parcare.

Rãmâne de vãzut ce pãrere vor avea consilierii locali cu privire la aceastã iniþiativã ºi dacã în plen se va aproba acest ºir de concesiuni.

O comparaþie greu de fãcut cu vechiul Telpark Deºi ar fi fost foarte relevantã o comparaþie, sub aspectul eficacitãþii ºi al veniturilor noului sistem Timpark cu vechiul Telpark, în momentul de faþã,

acest lucru nu este posibil. “Este foarte dificilã o asemenea comparaþie, pentru cã s-au pierdut aproximativ 2000 de locuri de parcare, prin închiderea circulaþiei în zona centralã. Se pot remarca , de asemenea, neajunsurile noului sistem – de la acest sistem de platã cu SMS, greu de implementat, pânã la faptul cã, deºi se merge pe ideea cã nu ar trebui admis accesul pe bazã de abonament în anumite parcãri, nici nu este corect sã le impui multe restricþii persoanelor care au plãtit abonament. În plus, este greu de înþeles încãpãþânarea Primãriei Timiºoara, care refuzã montarea de parcometre chiar ºi în zone unde locuitorii le-au solicitat în mod repetat, cum e zona Pieþei Iosefin, unde nu se pot gãsi altfel locuri de parcare lângã piaþã”, spune consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu.

Cert este cã, potrivit datelor fãcute publice, anul trecut, Drumuri Municipale a obþinut din exploatarea sistemului Timpark (prin abonamente, carduri de parcare, vouchere, SMS, blocãri de roþi ºi taxe de penalizare) suma de 1,05 milioane de lei, realizând trei parcãri din fondurile provenite din exploatarea sistemului de parcare: o parcare în zona Circumvalaþiunii (pe strada Ionel Perlea), cu 114 locuri, o

“Este foarte dificilã o asemenea comparaþie între Telpark ºi Timpark, pentru cã s-au pierdut aproximativ 2000 de locuri de parcare, prin închiderea circulaþiei în zona centralã. Se pot remarca , de asemenea, neajunsurile noului sistem – de la acest sistem de platã cu SMS, greu de implementat, pânã la faptul cã, deºi se merge pe ideea cã nu ar trebui admis accesul pe bazã de abonament în anumite parcãri, nici nu este corect sã le impui multe restricþii persoanelor care au plãtit abonament.”

Consilier local PDL ªtefan Sandu parcare pe strada Mihai Eminescu, cu 39 de locuri, ºi o parcare pe strada Platanilor, cu 90 de locuri.

Problema controlului banilor obþinuþi din serviciul Timpark a fost luatã în discuþie anul trecut, în mai multe ºedinþe ale Consiliului Local, când grupul de consilieri PDL a precizat cã, în cazul Timpark, nu existã nicio certitudine legatã de investirea acestor bani.

Alþi consilierii locali au apreciat cã în noua variantã nu va exista un control clar al Consiliului Local asupra banilor obþinuþi din gestionarea parcãrilor, fiind clar acest lucru dupã ce a fost respins un amendament propus Consiliului Local prin care se dorea ca sumele care provin de la cetãþeni sã ajungã într-un fond destinat exclusiv locurilor de parcare.

Primãria intenþioneazã sã renunþe la încasãrile Timpark În plus, nemulþumitã de veniturile încasate de pe urma fostului sistem de parcare cu platã Telpark, Primãria anunþa, la înfiinþarea noului sistem Timpark, cã va încasa jumãtate din banii obþinuþi de acesta. Între timp, însã, Municipalitatea nu mai þine sã încaseze aceste sume, exprimându-ºi, prin intermediului un proiect de hotãrâre care va intra în plen în perioada urmãtoare, intenþia de a renunþa la încasãrile Timpark. Încasãri care vor rãmâne la societatea Drumuri Municipale.

Un prim demers a fost fãcut la ºedinþa de plen din ianuarie, proiectul fiind însã retras de Primãrie care,

probabil, intenþioneazã sã-l supunã din nou atenþiei Consiliului Local, poate sub altã formã, în perioada urmãtoare.

“Considerãm cã întreþinerea ºi reparaþia parcãrilor existente pe aceste strãzi, precum ºi construirea de noi parcãri din profitul realizat din încasãrile sistemului de parcare TimPark pot fi realizate de cãtre aceastã societate, care deþine atât utilajele ºi tehnologia necesarã, cât ºi personalul necesar pentru realizarea tuturor acestor lucrãri în regie proprie, ceea ce implicã costuri cu mult reduse, respectiv operativitate crescutã în realizarea lucrãrilor necesare în acest sens, aºa cum vor fi ele solicitate de cãtre conce-

sionar, respectiv de cãtre Primãria Municipiului Timiºoara”, se aratã în motivaþia respectivului proiect de hotãrâre. Aceeaºi argumentaþie aratã cã SC Drumuri Municipale SA are obligaþia de a întreþine ºi repara parcãrile existente în zona concesionatã, respectiv construcþia de noi parcãri, stabilitã expres prin contractul de concesiune, “iar aceastã obligaþie nu va putea fi îndeplinitã decât în condiþiile în care toate veniturile realizate din exploatarea sistemului de parcare TimPark rãmân la aceastã societate”.

Aceastã situaþie este ciudatã, în condiþiile în care în raportul de control pe baza cãruia s-a solicitat desfiinþarea

Administrãrii Domeniului Public arãta cã, în perioada 2005 - 2012, ADP ar fi obþinut 70,2 milioane de lei, din care la Primãria Timiºoara nu au ajuns decât 1,1 milioane de lei. Cu toate acestea, în urma aceluiaºi control, se recunoºtea faptul cã s-au fãcut investiþii cu banii respectivi.

Reprezentanþii fostului ADP au afirmat cã acuzaþiile legate de gestionarea veniturilor sunt nejustificate, atâta vreme cât în fiecare an fiscal ADP ºi-a gestionat activitatea pe baza unui buget ºi a unui bilanþ aprobat de Adunarea Generalã a Acþionarilor. Acþionarul principal al ADP, Consiliul Local, a fost cel care a aprobat an de an

bugetul de venituri ºi cheltuieli, precum ºi lista de investiþii. Or, în aceste condiþii, era absurd sã se spunã cã nu s-a ºtiut ce cheltuieli de investiþii a avut ADP în toþi aceºti ani. Prin comparaþie, în noua variantã, conform unor aleºi locali, Consiliul Local nu mai are un control efectiv asupra banilor colectaþi de sistemul Timpark. În varianta veche, acþionariatul, respectiv Consiliul Local, putea decide ca toate veniturile obþinute de aceastã instituþie sã fie vãrsate la Primãrie, însã ele au fost lãsate ADP tocmai pentru cã Primãria nu a fãcut alocãri bugetare, iar aceºti bani au fost cei cu care societatea a trãit ºi a realizat investiþii.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

15 - 18 mai 2014

Preºedintele Traian Bãsescu: al României, acum ºi pe termen pe care nu o face nici Federaþia

Prezent, zilele trecute, la Timiºoara – la o dezbatere a Fundaþiei Miºcarea Popularã, pe tema „Continuãm reforma statului” –, l-am invitat pe preºedintele Traian Bãsescu la un dialog având ca temã principalã securitatea naþionalã a statului – context prezent, context viitor. ªi asta pentru cã existã indicii, venite dinspre vârful PSD, care duc la ipoteza cã se cocheteazã cu ideea schimbãrii liniei strategice a României. ªeful statului avertizeazã cã „interesul fundamental al României, în momentul de faþã ºi pe termen lung, este garantarea securitãþii.

Or, acest lucru nu-l face pentru România nici Federaþia Rusã, nici China, ci, în baza Parteneriatului strategic pentru secolul XXI ºi în baza apartenenþei noastre la NATO, îl fac SUA”. melania.cincea@timpolis.ro

„Trecerea DGIA în subordinea primului-ministru va afecta decizia strategicã în ceea ce priveºte problematica de securitate naþionalã” Lui Victor Ponta i se pregãteºte preluarea controlului asupra DGIA, o structurã cu rol major în sistemul de securitate, care asigurã, la nivelul MApN, securitatea informaþiilor naþionale, ale NATO ºi ale UE. Raportând decizia la ten-

siunile din Ucraina ºi la evenimente recente – întâlnirea d-lui Ponta cu fostul preºedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, degenerarea situaþiei din Crimeea, creºterea ameninþãrilor la adresa NATO, aflarea în preajunul testãrii echipamentelor SUA de la baza militarã din Deveselu – , ce repercusiuni poate avea o astfel de miºcare? În primul rând, vorbim despre o destructurare a sistemului funcþional al Ministerului Apãrãrii. ªeful Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei avea rolul lui în decizia la nivelul MApN, a Statului Major al Armatei, a preºedintelui, în calitate de comandant al Armatei. Mutarea subordonãrii cãtre primul-ministru va afecta funcþionarea Armatei ºi decizia strategicã în ceea ce priveºte problematica de securitate naþionalã. DGIA este o structurã extrem de puternicã. Nu o confundaþi cumva cu vreun serviciu micuþ. În plus, e o decizie care a fost luatã fãrã a se solicita aviz de la CSAT – vreau sã subliniez acest lucru.

Existã posibilitatea ca acest plan sã fie dus la bun sfârºit, dat fiind cã, acum, proiectul e încã în Parlament?

Vom vedea...

„Huawei nu poate avea acces la bazele de date ale României” La Forumul Economic ChinaEuropa Centralã ºi de Est, de la finele lui 2013, înlãturarea drapelului UE de la prezidiul

de 24 ani un reper al cetãþii

Parlamentului a generat întrebarea: asistãm la o gafã fãcutã sub presiunea tentaþiei miliardelor de euro promise de China, sub formã de investiþii, sau existã semnale cã zarurile geopolitice vor fi aruncate în altã direcþie decât cea recunoscutã oficial?

Nu este o simplã gafã. A fost deliberat fãcutã ºi, din câte ºtiu, la solicitarea pãrþii chineze. Parlamentul s-a conformat ºi s-a produs ceea ce se numeºte o mare ruºine. Adicã, România ºi-a îndepãrtat un însemn care o defineºte în momentul de faþã, drapelul UE. Nu cred, însã, cã acest lucru va putea însemna o schimbare de strategie în politica externã, chiar dacã dl Ponta ºi PSD-ul au venit la putere cu ideea cã trebuie sã distribuie între SUA, China ºi Federaþia Rusã interesul ºi politica externã. Eu sper cã, pânã îmi voi termina mandatul, vor înþelege cã România nu poate sã fie prieten egal, nu poate avea interese egale ºi cu SUA, ºi cu China, ºi cu Federaþia Rusã.

Iar interesul fundamental al României, în momentul de faþã ºi pe termen lung, este garantarea securitãþii. Or, acest lucru nu-l face pentru România nici Federaþia Rusã, nici China, ci, în baza Parteneriatului strategic pentru secolul XXI ºi în baza apartenenþei noastre la NATO, îl fac SUA. În CSAT au fost discutate obligaþiile pe care România le are în urma acestui parteneriat?

Sã ne înþelegem: România are un parteneriat de cooperare cu China încã din vremea preºedintelui Ion Iliescu, un parteneriat pe care nici eu nu l-am denunþat, dimpotrivã, l-am susþinut.

Dar una este un parteneriat, alta este un parteneriat strategic pentru secolul XXI. Una este un parteneriat care vi-

zeazã ºi securitatea naþionalã, alta este un parteneriat care vizeazã partea comercialã. Parteneriate comerciale avem foarte multe. Dar relaþia României cu SUA nu trebuie ºi nu poate fi pusã sub semnul întrebãrii, oricât de guevariºti ar fi unii. Sau oricât de dornici de a modifica direcþiile strategice din politica externã a României. Nu cred cã ideologia are ce sã caute aici. Înþeleg cã ideologia de stânga e mai aproape de China, de Federaþia Rusã. Dar aici nu discutãm despre ideologii. Securitatea naþionalã nu are ideologie, are doar nevoi.

Guvernul a semnat un memorandum, anul trecut, cu Huawei – stabilind „relaþii de cooperare strategicã“ –, în condiþiile în care, se ºtia, SUA o suspecteazã de spionaj. Mai mult, dumneavoastrã aþi avertizat cã existã riscul ca activitãþile STS, odatã intrat în subordinea Guvernului, sã fie puse sub controlul unei astfel de firme. S-a renunþat la proiectul Huawei?

Nu, categoric nu au renunþat. Încearcã sã-l împingã înainte, pentru punere în aplicare, dar sunt convins cã, la momentul potrivit, vor exista instituþii în România care sã spunã „Stop.

Asta poate face Huawei, dar asta nu poate face”. O astfel de companie nu poate avea acces la bazele de date pe care România le deþine – de la cele personale, pânã la bazele de date extrem de sensibile, care privesc securitatea naþionalã sau resursele strategice ale României (minerale, de gaze, de petrol).

Vor trebui limitate ºi activitatea, ºi domeniile în care acþioneazã aceastã companie în România.

Care sunt instituþiile care pot pune stavilã acestui proiect...

Avem instituþii care o vor face.

„Victor Ponta nu va fi niciodatã preºedintele României” ...în condiþiile în care, ipotetic, alegerile prezidenþiale vor fi câºtigate de dl Victor Ponta, care va deveni, astfel, ºi preºedinte al CSAT? Am o rugãminte: nu mai faceþi ipoteze nerealiste. Victor Ponta nu va fi niciodatã preºedintele României. Nu cred cã românii vor face preºedinte un mincinos, un om fãrã principii, fãrã tãrie ºi un om dependent de baronii locali, dependent de un turnãtor cum e Voiculescu sau de unul precum Ghiþã, care este în tandem cu Voiculescu. Nu cred...

Totuºi, domnule preºedinte, luãm în calcul aceastã ipotezã ºi vã întreb ce se va întâmpla dacã? Pentru cã, practic, toate puterile statului vor fi concentrate în mâna unui om ºi, dupã indiciile pe care le avem pânã acum, lucrurile nu vor fi menþinute pe linia actualã.

Eu sunt de acord cã, dacã s-ar întâmpla, aºa ar fi. Dar nu aº vrea sã fac un film nerealist. Cred cã obligaþia mea este sã-mi dedic finalul de mandat – în afarã de opþiunea pentru apartenenþa la Schengen, ºi sper sã începem procesul de integrare în Schengen înainte de a-mi termina mandatul, ºi în afara activitãþilor curente – în a-l arãta pe Victor Ponta cum este. ªi eu sper cã, deºi sunt de zece ani în funcþie, încã vor fi destui români care vor înþelege cã acest om nu are ce cãuta în funcþia de preºedinte al României. Nu mã puneþi sã imaginez scenariul unui film de groazã, cu un Ponta care devine prieten cu Moscova sau care îºi petrece vacanþele în China.

dialog

15 - 18 mai 2014

7

„Interesul fundamental lung, este garantarea securitãþii, Rusã, nici China, ci o fac SUA” „Atâta timp cât românii cred în posturi de televiziune gestionate de proprietari corupþi sau turnãtori, îºi asumã riscul de a fi dezinformaþi” Strategia Naþionalã de Apãrare redactatã în 2010, care menþioneazã printre obiectivele naþionale de securitate creºterea influenþei internaþionale a NATO ºi a UE, este blocatã în Parlament. Nu e un impediment faptul cã România se ghideazã dupã o strategie naþionalã de securitate redactatã înainte de aderarea la UE? Sã nu vã imaginaþi cã acea strategie a rãmas doar la aprobarea Parlamentului. Ea a fost materializatã o datã ce a fost adoptatã de CSAT, în seturi de hotãrâri ale CSAT, care au împins instituþiile la punerea în aplicare a celor scrise în SNAp 2010. Aprobarea de cãtre Parlament este actul politic, extrem de puternic, care face ca ºi Legislativul sã-ºi asume Strategia Naþionalã de Apãrare. Eu, însã, nu puteam opri derularea unei strategii de apãrare adaptate realitãþilor de astãzi ºi sã func-

þionãm, din punct de vedere al securitãþii naþionale, cu o strategie din 2006.

Era inadmisibil. Deci, acea strategie a fost pusã în aplicare ºi v-aº da exemple pe care le ºtiþi, pe care le puteþi imediat identifica. Spre exemplu, aþi vãzut, în SNAp 2010 sunt menþionate, la capitolul „Vulnerabilitãþi”, corupþia, funcþionarea Justiþiei – materializate deja.

La fel, unele derapaje ale presei, mai exact fenomenul campaniilor de presã la comandã, cu scopul de a denigra instituþii ale statului, prin rãspândirea de informaþii false despre activitatea acestora, ºi presiunile exercitate de trusturi de presã asupra deciziei politice în vederea obþinerii de avantaje de naturã economicã sau în relaþia cu instituþii ale statului… ªi puteþi sã-mi spuneþi cã nu e aºa?

Nu. Asta, însã, nu înseamnã cã statul intervine peste trusturile de presã. În schimb, previne populaþia cã sunt trusturi, cum e Intact ºi România TV, care sunt conduse de oameni care nu au nicio legãturã cu democraþia. Sau, în cazul Trustului Intact, discutãm despre un turnãtor – unul care ºi-a turnat familia la Securitate –, despre un om care a fost condamnat deja la cinci ani de închisoare, în primã instanþã, pentru fraudarea statului. Atâta timp cât românii cred în posturi de televiziune gestionate de astfel de proprietari, îºi asumã riscul de a fi dezinformaþi tot timpul. Dar în massmedia nu poþi interveni cu brutalitate, dând o lege care sã interzicã funcþionarea Antenei 3, de exemplu. Nu. Acolo, însã, discutãm de un serviciu de propagandã antiromânesc care încearcã sã discrediteze tot ceea ce înseamnã funcþionare democraticã a statului – ºi aici nu fac neapãrat referire la mine, care sunt o þintã continuã. Aduceþi-vã, însã,

aminte de campaniile împotriva judecãtorilor, a procurorilor, împotriva diver-

„Marea cangrenã a României, în momentul de faþã, este politizarea” Sunteþi un susþinãtor al reformei statului, aici fiind incluse ºi reforma justiþiei ºi lupta anticorupþie. În ultimii ani, SRI a devenit un pilon important ºi în combaterea marii corupþii. Ceea ce nu i-a adus laude de pe toate palierele puterii. Din contrã, în 2012, a fost la un pas de a se trezi cu atribuþiile anticorupþie limitate – Guvernul se pregãtea sã modifice Legea 51/1991, privind siguranþa naþionalã, pentru a-i limita posibilitatea de a valorifica în instanþã informaþii privitoare la marea corupþie, obþinute pe mandat de siguranþã naþionalã. Aveþi informaþii cã, în eventualitatea câºtigãrii de cãtre Victor Ponta a Preºedinþiei – de unde se asigurã coordonarea SRI, via CSAT, ºi de la care pleacã nominalizarea directorului acestui serviciu –, SRI urmeazã sã fie scos de pe orbita anticorupþie?

Informaþii nu am, dar nu exclud acest lucru. Pentru cã, de exemplu, când în CSAT am constatat – mai mult decât este

scris în Strategia Naþionalã de Apãrare –, cã existã corupþie în Justiþie, cã existã corupþie la nivelul Guvernului, la nivelul Consiliilor Judeþene, a fost emisã o hotãrâre CSAT care menþioneazã toate instituþiile cu responsabilitãþi în depistarea ºi combaterea acestui proces, dar responsabilizeazã masiv ºi SRI. O hotãrâre CSAT în care, de exemplu, se specificã obligativitatea funcþionãrii unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliþie, pe divere paliere, de la depistarea ºi combaterea corupþiei în Justiþie pânã la combaterea evaziunii fiscale. De ce s-a ajuns aici, însã, este important sã avem o explicaþie.

De ce a trebuit implicat, mult mai puternic decât transpare din propria lui lege, SRI-ul?

Pentru cã, politizând alte instituþii – ANAF, pânã nu demult, Gardã Financiarã, Oficiul pentru Protecþia Consumatorului, Agenþia Sanitar-Veterinarã, Inspectoratele ªcolare, Direcþiile Sanitare –, acestea au acþionat tot timpul în favoarea partidului care îl numise pe director ºi nu au combãtut corupþia sau evaziunea fiscalã, aºa cum ar fi trebuit sã o facã însuºi directorul. ªi, atunci, a trebuit, de exemplu, sã substituim ANAF cu informaþii de la SRI, pentru a ne putea bate cu evaziunea fiscalã. A

trebuit sã substituim Oficiul pentru Protecþia Consumatorului cu informaþii de la SRI, ca sã aflãm cã avem reþele care pun în vânzare carne care a depãºit perioada de valabilitate. Acestea au fost pârghiile pe care le-am avut la dispoziþie. ªi vreau sã ºtiþi cã, din acest punct de vedere, nu iert, atunci când fac analizele, nici mãcar partidul care m-a sprijinit sã devin preºedinte, pentru cã ºi ei au continuat procesele de politizare la fel ca ºi cei de dinaintea lor, la fel ca ºi cei de dupã ei.

Marea cangrenã a României, în momentul de faþã, este politi-

zarea. Instituþiile care nu au mai fost politizate în cei zece ani de mandat al meu ºi care, într-un fel sau altul, þineau de preºedinte – SRI, SIE, DIICOT, DNA, ÎCCJ, unde numirile ºefilor se fac de cãtre Preºedinte – au început sã funcþioneze. La agenþiile care au þinut de Guvern ºi care au continuat sã fie politizate, se vãd rezultatele. Deci, marea prioritate a României în momentul de faþã este depolitizarea instituþiilor care þin de Guvern – de la Inspectorate ªcolare, la Direcþii de Sãnãtate Publicã, ANAF, la Oficiul pentru Protecþia Consumatorului, la multe altele.

selor instituþii ale statului, care nu s-au plecat în faþa turnãtorului Voiculescu.

„Prin subordonarea DGIPI, premierul Ponta destructureazã mecanismul de funcþionare al MAI” Ce efecte poate atrage dupã sine, în perioadã electoralã, politizarea DGIPI? Serviciul secret al Internelor a fost trecut, imediat dupã învestirea Guvernului Ponta II, în regim de urgenþã, în subordinea de facto a premierului – atâta timp cât primul-ministru ºi-a trecut în fiºa postului numirea conducerii acestui serviciu. La scurt timp, a creat Direcþia Antifraudã, se pare, special pentru a ºi-o subordona direct. Acum se pregãteºte subordonarea directã a SPP… Ce efecte pot avea aceste miºcãri, fãcute în an preelectoral ºi în an electoral?

Victor Ponta vrea sã foloseascã instituþiile pentru a face dosare. Uitaþi-vã cum foloseºte Corpul de Control. Adrian Nãstase a înfiinþat DGIPI exact în ideea de a avea o contrapondere la SRI. Sigur, nu a reuºit, SRI a devenit un serviciu extrem

de profesionalizat ºi respectat nu numai în România, ci ºi în strãinãtate.

Ca sã lãmurim ce înseamnã trecerea DGIPI în subordinea premierului, aduceþi-vã aminte din 2009, când PSD se afla la guvernare, de declaraþiile lui Vanghelie, cã ia el dosare de la DGIPI... Asta va face ºi premierul cu DGIPI, din pãcate. Destructurând mecanismul de funcþionare al MAI. În cazul SPP, dacã se va reuºi trecerea acestuia în subordinea premierului Victor Ponta, ar putea fi folosit în scopuri similare, pentru a asigura servicii electorale neoficiale?

Mã îndoiesc. Eu ºtiu foarte bine structura de funcþionare a acestui serviciu... ªi cred cã în momentul în care nu ar mai avea statutul pe care îl are acum, de independenþã politicã, foarte mulþi demnitari strãini ar ezita sã mai utilizeze serviciile de protecþie ale SPP, în vizitele pe care le fac în România.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

15 - 18 mai 2014

publicitate

Anunþ public privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu Bumba Daniel Bujorica anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Construire terenuri de sport”, propus a fi amplasat în localitatea Fîrdea , numãr cadastral LPJ 114/1/1/ 1, judeþul Timis.

Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul A.P.M. Timiº, localitatea Tmiºoara, b-dul Liviu Rebreanu nr. 18-18A ºi la adresa: loc. Gladna Românã nr. 100, comuma Fîrdea, judeþul Timiº, în zilele de luni - joi, între orele 8 - 16.30, ºi vineri, între orele 8 - 14.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Timiº.

de 24 de ani un reper al cetãþii

publicitate

15 - 18 mai 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

15 - 18 mai 2014

Primarul Timiºoarei cheamã la solidarizarea dreptei, dar nu renunþã la orgolii l “Coagularea dreptei poate avea loc în jurul ori, ºi mai bine, în cadrul PNL” Dezmeticire tardivã a primarului liberal Timiºoarei, Nicolae Robu, care rescrie, cu alte cuvinte, un apel la solidarizarea forþelor politice de dreapta, lansat la începutul lunii mai de Daniel Funeriu. Cu deosebirea cã edilul liberal, deºi lanseazã un mesaj unificator, pare sã nu renunþe la orgolii ºi la aprecierile de ordin subiectiv. Nicolae Robu cheamã la coagulare în jurul PNL, identificând în PSD cel mai mare duºman al statului de drept din România. ligia.hutu@timpolis.ro

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a avut, duminicã, o întâlnire cu preºedintele României, Traian Bãsescu, prezent la Timiºoara pentru a lua parte la o dezbatere iniþiatã de Fundaþia Miºcarea Popularã, pe tema continuãrii reformelor statului. Cu puþin timp înainte de întâlnirea avutã cu preºedintele, primarul Nicolae Robu a formulat, pe contul sãu de pe o reþea de socializare, câteva consideraþii referitoare la actuala situaþie politicã din România ºi a lansat un apel la unificarea forþelor politice de dreapta. Soluþie pe care o apreciazã drept unica alternativã eficientã menitã sã stopeze confiscarea de cãtre PSD a întregii administraþii publice ºi sã stãvileascã accesul stângii la Preºedinþie, în urma alegerilor prezidenþiale ce vor avea loc în noiembrie: “Cel mai bun lucru pe care îl pot face partidele de dreapta este sã-ºi uneascã forþele.

Acest lucru trebuie sã înceapã de jos, din administraþia publicã localã, ºi sã continue pânã la vârf, inclusiv cu fuziuni”.

Mesajul lui Nicolae Robu s-a constituit, însã, într-o puternicã pledoarie pro domo, cãci sugestia pe care preºedintele PNL Timiº a fãcut-o se leagã de o coagulare a forþelor politice de dreapta în jurul propriului partid. La care se referã în termeni elogioºi, ca la “un par-

Foto TIMPOLIS

“Unificarea forþelor de dreapta trebuie sã continue pânã la vârf”

Primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu tid de dreapta istoric, cu o istorie strãlucitã”, adãugând cã acesta este, la ora actualã, ºi “partidul de dreapta numãrul 1 în România”. Acesta este ºi motivul pentru care, apreciazã el, coagularea dreptei româneºti poate avea loc “în jurul ori, ºi mai bine, în cadrul lui” (al PNL-ului – n.red.). “Nu este nevoie pentru asta decât de minþi limpezi ºi prevalenþã a binelui României, dincolo de orice”, adaugã primarul liberal.

“Lucrul cel mai rãu care se poate întâmpla României este rãmânerea la putere a stângii” Ceea ce surprinde, însã, mai tare în abordarea primarului Timiºoarei este subiectivismul cu care se referã la propriul partid, despre care afirmã cã este cea mai puþin maculatã forþã politicã de dreapta de pe scena politicã româneascã. Proaspãt desprins dintr-o alianþã electoralã cu PSD, în parteneriat cu care a câºtigat alegerile parlamentare din decembrie 2012, PNL pare acum sã îºi reconsidere complet opþiunile, orientându-ºi mesajul în direcþia unui apel la reconfigurarea unui

nou sistem de parteneriate politice. Pe care le argumenteazã, însã, utilizând, în principiu, acelaºi set de motive pe care le-a folosit în trecut pentru a explica raþiunea încheierii unei alianþe electorale cu social-democraþii. De care PNL se simte separat printr-un hãu ideologic. Liberalii mai spun cã alianþa dintre cele douã partide a fost menitã doar sã dea sens opþiunii anti-Bãsescu a electoratului românesc. Întrucât, admit ei, identificarea “duºmanului comun” în persoana preºedintelui Traian Bãsescu a reprezentat cel mai important liant care a stat la baza constituirii alianþei dintre cele douã partide, altfel complet diferite ideologic.

O datã USL destrãmatã, însã, reprezentanþii PNL ºi-au îndreptat în repetate rânduri atacurile vehemente împotriva foºtilor parteneri, denunþând fosta alianþã ºi acuzând PSD de practici de lucru care se constituie în atacuri la adresa statului de drept.

Referindu-se la foºtii parteneri de alianþã, primarul Timiºoarei precizeazã cã “lucru cel mai rãu care i se poate întâmpla României este rãmânerea pe termen lung – ºi chiar mediu sau scurt! – la putere a stângii (PSD) ºi, mai ales, extinderea acestei puteri spre Preºedinþie sau în administraþia publicã localã”.

Daniel Funeriu: “Ne uneºte lupta împotriva furtului instituþionalizat practicat de PSD” Un prim mesaj care chema la coagularea forþelor politice de dreapta, anterior consideraþiilor de duminicã ale edilului Nicolae Robu, a fost lansat la începutul lunii mai de cãtre fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, imediat dupã anunþul intrãrii sale, din partea Partidului Miºcarea Popularã, în cursa pentru Colegiul III Timiºoara.

Acesta a lansat un apel adresat tuturor “partidelor anti-P.S.D.”, sã încheie Protocolul pentru Alegeri Corec-

te. “PSD are furtul electoral în sânge.

Cer tuturor partidelor anti-PSD (în special, PMP, FC, PNL, PDL, PNÞCD) sã facã un prim pas: Protocolul pentru Alegeri Corecte”, a declarat Daniel Funeriu. În viziunea fostului ministru al Educaþiei, acest pact ar trebui sã conþinã patru angajamente care sã vizeze acþiuni comune în secþiile de vot ºi în afara lor, pentru a împiedica furtul la urne al celor de la PSD conturi de campanie transparente, desemnarea unei

de 24 de ani un reper al cetãþii

echipe de coordonare ºi, nu în ultimul rând, împiedicarea mituirii electoratului vulnerabil. Dar, mai spune Daniel Funeriu, “din pãcate, nici marea (PMP, PNÞCD, PNL, PDL, FC, NR), nici mica (PMP, FC) uniune a dreptei nu s-a putut realiza înainte de europarlamentare. Din multe motive, nu numai frecvent invocatul «orgoliu». Chiar dacã rãmânem concurenþi e clar cã ne uneºte lupta împotriva furtului instituþionalizat practicat de PSD”.

În ceea ce priveºte culpa pe care ar avea-o propriul sãu partid, primarul Nicolae Robu crede, însã, cã PNL ar fi, în peisajul politic românesc, partidul cu orientare de dreapta cel mai puþin vinovat de abuz de putere ºi de încãlcarea principiilor de funcþionare a statului de drept: “Toate partidele ajunse la putere – mai puþin sau aproape deloc PNL, ºi acest lucru este o realitate incontestabilã – au fost acuzate în timp, cu suficiente ilustrãri, de astfel de derapaje, tentative sau tentaþii. Stânga politicã – PSD ºi precursorii sãi – au «excelat» la aºa ceva, iar astãzi, nimic nu pare sã se fi schimbat în bine în mentalitatea ºi practicile stângii. Iar concluzia mea este cã PSD are în genã, pur ºi simplu, desconsiderarea statului de drept”.

Dreapta româneascã, fãrâmiþatã excesiv, necristalizatã ideologic ºi supusã constant asediului PSD Edilul Nicolae Robu a realizat ºi o evaluare succintã a actualei stãri de fapt din România, apreciind cã, la mai bine de 25 de ani de la Revoluþia din Decem-

brie 1989, angajamentul democratic al României poate fi periclitat de tentativele de acaparare a puterii venite din partea succesorilor fostului partid comunist. “România de astãzi este, fãrã îndoialã, un stat democratic, dar cu o democraþie insuficient consolidatã. Statul de drept nu este pe deplin funcþional, din timp în timp apãrând derapaje ºi cel puþin tentative sau mãcar tentaþii de încãlcare a regulilor lui”, scrie primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Acesta se referã ºi la setul de principii ºi de valori democratice care au fost asumate de România, ca parte a angajamentului democratic ºi pro-european al þãrii, menþionând drept semnificative principiul meritocraþiei, cel al separãrii puterilor în stat ºi cel al pluralismului politic. “Meritocraþia a fost cvasiinexistentã, clientelismul fiind preferat în mod detaºat”, acuzã primarul Timiºoarei, potrivit aprecierii cãruia “excelenþa” în ce priveºte promovarea clientelarã, în deplin dispreþ faþã de principiile meritocraþiei, o deþine tot PSD, chiar dacã “nici alþii – ºi aici, din pãcate, admit cã PNL nu face excepþie decât insular – nu se disting suficient în bine”. În ce priveºte maniera în care au înþeles sã acþioneze partidele politice din România, edilul Timiºoarei o apreciazã drept “pãguboasã”. Întrucât, opineazã el, pluripartitismul românesc s-a remarcat “printr-o fãrâmiþare excesivã ºi a fost total necristalizat ideologic.

Fãrâmiþarea aceasta s-a manifestat, din pãcate, exclusiv în zona dreptei”.

Nicolae Robu acrediteazã ideea cã ar fi existat interese obscure, menite, indiferent de conjuncturã, sã pãstreze mereu la putere forþe politice de stânga ºi sã dezbine forþele politice de dreapta, cãci, “ca într-un fãcut, parcã, de îndatã ce anumite coagulãri au avut loc, au urmat, iar ºi iar, scindãri”. Pe acest fond, mai spune Nicolae Robu, s-a ajuns mereu la alianþe. Susþine cã niciuna nu a funcþionat pentru cã alianþele închegate au fost, cel mai adesea, contradictorii ideologic: “CDR (dreapta) cu PD (atunci partid de stânga), PDL (partid de dreapta) cu PSD (stânga) ºi PNL (partid de dreapta) cu PSD (partid de stânga)”.

special

15 - 18 mai 2014

11

1,6 milioane de euro pentru paza autostrãzilor Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi vrea sã achiziþioneze servicii de pazã a patrimoniului pentru 183 de kilometri de autostradã, pe o perioadã de un an, valoarea cumulatã a celor ºase contracte scoase la licitaþie fiind estimatã la 1,6 milioane euro. Printre autostrãzile a cãror pazã este contractatã în prezent se numãrã ºi trei tronsoane din vestul þãrii.

Este greu de precizat însã, raportat la valoarea mare a contractului, cât de utilã va fi contractarea acestor servicii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un contract-mamut Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi a pregãtit 1,6 milioane de euro pentru a proteja autostrãzile de furturi, distrugeri ºi gunoaie.

Serviciile ar urma sã fie asigurate de un numãr de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenþi de pazã ºi 18 pentru ºoferi.

Tronsoanele de autostradã vizate sunt Orãºtie - Sibiu lot 1 (22,2 km) ºi lot 2 (19,8 km), Lugoj - Deva lot 1 (27,7 km) ºi drum de legãturã cu profil de autostradã (10,5 km), Timiºoara - Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad - Timiºoara (32,2 km), varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km), Deva - Orãºtie (34,6 km), Nãdlac Arad ºi drum de legãturã lot 2 (16,6 km).

Primele douã loturi ale Autostrãzii Orãºtie - Sibiu, primul lot Lugoj - Deva ºi tronsonul 2 de la Deva - Orãºtie (Simeria - Orãºtie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timiºoara - Lugoj ºi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad - Timiºoara a fost finalizatã în 2011.

Contractul pentru lotul 2 al auto-

strãzii Nãdlac - Arad a fost reziliat de C.N.A.D.N.R. în vara anului trecut, deºi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau. Paza urmeazã sã fie asiguratã fãrã întrerupere, modul de organizare ºi schimburile fiind decise de prestatori.

Potrivit datelor din Caietele de sarcini, CNADNR solicitã pentru fiecare tronson de autostradã pânã la trei echipaje mobile, cât ºi posturi fixe, în unele cazuri. Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din douã persoane (conducãtor auto ºi agent de pazã), iar paza fixã va fi asiguratã de un singur agent.

Firmele de profil vor trebui sã

previnã furturile sau deteriorãrile, precum ºi depozitarea gunoaielor pe autostradã ºi în zonele de siguranþã.

Contractele vor fi atribuite prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut, ºi vor fi finanþate de CNADNR din veniturile proprii. Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse în perioada 19 - 23 iunie.

ªeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest: “Furturile nu sunt raportate” Subcomisarul Teodor Tudur,

ºeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest, spune cã, în cazul tronsoanelor finalizate de autostradã din vestul þãrii, deºi nu s-au semnalat furturi de componente de semnalizare, s-a constatat dispariþia unor porþiuni de plasã sau gard metalic, furate de cãtre hoþii de fier vechi. Cu toate acestea, furturile nu au fost raportate. “Se furã în special gard împrejmuitor. Eu constat cã sunt furate bucãþi de plasã, care sunt apoi înlocuite, însã aceste furturi nu sunt raportate. ªi aceasta pentru cã reprezentanþii consorþiului Astaldi au deocamdatã obligaþia asigurãrii pazei pe autostrada Arad-Timiºoara, ºi, probabil, preferã sã nu raporteze furturile decât

sã primeascã amendã de la noi pentru cã nu au asigurat serviciile de pazã.

Cuantumul amenzii pe care îl putem aplica în acest caz este de 20.000 de lei, ºi, de banii aceºtia, preferã sã înlocuiascã ei singuri componentele furate, ºi sã nu mai raporteze furturile”, spune Teodor Tudur. Însã un asemenea comportament poate încuraja hoþii, care nu ajung sã mai fie cercetaþi sau urmãriþi penal pentru faptele lor. “Eu aº vrea sã se contracteze cât mai repede servicii de pazã, pentru cã în mod sigur ar descuraja infractorii, prin patrulãrile fãcute. Pe centura Aradului, de când sa introdus serviciul de pazã cu echipe mobile nu s-a mai furat absolut nimic”, precizeazã ºeful Biroului Poliþie Autostrãzi Vest. În ceea ce priveºte funcþionarea Biroului Poliþie Autostrãzi Vest, în ultima perioadã au apãrut informaþii conform cãrora ºi segmente de autostradã din Timiº s-ar pãzi tot cu poliþiºti arãdeni, lucru anormal, ºi din cauza specificului local, ºi al consumului de carburant ºi uzurii maºinilor echipajelor. Reprezentanþii Biroului Poliþie Autostrãzi Vest infirmã aceste informaþii, ºi spun cã existã suficienþã poliþiºti timiºeni în aceastã formaþiune, care este o structurã independentã. “Faptul cã nu ne subordonãm nici Poliþiei Arad ºi nici Poliþiei Timiº are avantaje ºi dezavantaje. Când ne trebuie ceva, fiecare inspectorat ne trimite le celãlalt. Dar când e vorba de merite ale Biroului Poliþie Autostrãzi, fiecare structurã judeþeanã de Poliþie ºi le adjudecã”, ne-a declarat, sub protecþia anonimatului, un reprezentant al Biroului Poliþie Autostrãzi Vest.

Componentele de metal, principala atracþie a hoþilor Din pãcate, pe lângã furturile de pe tronsoanele de cale feratã mai puþin circulate, hoþii de fier vechi par sã se fi profilat în ultima perioadã pe tronsoanele de autostradã finalizate sau în construcþie din vestul þãrii, de unde se furã cam tot ce se poate valorifica la centrele de fier vechi – de la indicatoare pânã la bucãþi de balustradã, capace de canal sau garduri din sârmã de împrejmuire.

Deºi pe segmentele recent date în folosinþã, cum e primul tronson din autostrada Timiºoara - Lugoj, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara a contractat servicii de pazã prin patrulare, existã hoþi care îºi sincronizeazã atacurile în funcþie de intervalele de patrulare ale maºinilor societãþilor de pazã ºi demonteazã etapizat parapeþi laterali sau balustrade, scoþând ºuruburile, apoi sistemele de prindere de la încheieturi. Cu acest sistem ingenios se pot fura în câteva zile sute de metri pãtraþi de tablã pe care Statul poate plãti pânã la 300 de euro metrul. În general, se furã componente care pot fi valorificate rapid la societãþile specializate pe preluarea ºi prelucrarea fierului vechi, care nu au vreo restricþie legatã de achiziþionarea de componente de infrastructurã rutierã, aºa cum se întâmplã în cazul segmentelor desprinse de hoþi de pe calea

feratã.

De pe autostradã se furã garduri împrejmuitoare, indicatoare sau garduri de protecþie a animalelor sãlbatice. Într-un caiet de sarcini pentru achiziþia de servicii de pazã pentru tronsonul 1 al autostrãzii Timiºoara Lugoj, Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara enumera elementele de interes pentru hoþii de autostradã: împrejmuirea din plasã de sârmã, de 1,5 metri, fixatã pe stâlpi metalici, parapeþii metalici zincaþi, de pe zona medianã, acostamentele autostrãzii sau bretelele nodurilor rutiere, indicatoarele rutiere, stâlpii de susþinere, consolele, parapeþii podurilor ºi pasajelor, elementele prefabricate de la ºanþuri ºi separatoarele de grãsimi, stâlpii de dirijare, bornele kilometrice, panourile anti-orbire ºi chiar echipamentele sistemului de monitorizare ºi informare asupra traficului – de la camere video pânã la staþii meteo.De altfel, încã din stadiul de construcþie, anumite tronsoane de autostradã din vestul þãrii au fost marcate de furturi organizate ºi repetate. Pe primul tronson al autostrãzii Lugoj – Deva, dat recent în circulaþie, hoþii au furat, în perioada de construcþie, porþiuni întregi din gardul de protecþie. Nu doar componentele metalice au captat interesul hoþilor. Poliþiºtii din Belinþ, de exemplu, au avut mult de furcã cu hoþii care fu-

rau combustibil din vehiculele care erau folosite la construcþia aceleiaºi autostrãzi Lugoj – Deva. Oamenii legii au prins în flagrant localnici în timp ce furau motorinã din rezervoarele unor excavatoare parcate pe ºantier, aparþinând societãþii care efectueazã lucrãri de construcþie a autostrãzii. La o singurã loviturã de acest fel s-au furat peste 150 de litri de motorinã. O surprizã la aceste razii a fost constatarea cã printre hoþi se gãsea ºi un angajat al firmei care lucra la autostradã. ªi, în continuare, hoþii au “front de lucru”, din cauza investiþiilor fãcute adesea fãrã o analizã riguroasã a oportunitãþii acestora. De exemplu, deºi primul tronson al Autostrãzii Lugoj Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaþiei la începutul anului, lucrãrile fiind finalizate cu nouã luni mai târziu decât termenul stabilit, ºi, cu toate cã fost obþinut ºi avizul de mediu pentru aceastã lucrare, Guvernul a anunþat cã pentru acest tronson vor costa “vreo 30 de milioane de euro subtraversãrile pentru urºi”.

Premierul Victor Ponta spunea în acest sens cã porþiunile de autostradã, finanþate din fonduri U.E., nu pot fi date în folosinþã dacã nu au aviz de mediu, care nu se acordã dacã nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi.“Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un

tronson de autostradã în regiunea Deva, pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi, ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãs-

trând în acelaºi timp cât mai mult din naturã”, a declarat primul-ministru.

Un lucru semnificativ în actualul context este ºi cã, deºi se vor realiza aceste subpasaje pentru urºi, în valoare de 30 de milioane de euro, ale cãror componente metalice vor fi probabil vizate de hoþii de fier, reprezentanþii A.J.V.P.S. Timiº spun cã pe tronsoane precum Lugoj - Deva nu existã urºi. În plus, oricum, prin firea lor, aceste animale evitã zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

UEnciclopedia

15 - 18 mai 2014

Terenurile petroliere, decontaminate cu bani europeni l Timiºul ar putea fi cuprins în acest proiect în valoare de peste 120 de milioane de euro România va investi, în urmãtorii doi ani, aproape 120 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru îndeplinirea obligaþiilor de reabilitare a siturilor contaminate, asumate prin Legea privind privatizarea Petrom, conform unui proiect de hotãrâre de guvern, lansat în dezbatere pe site-ul Ministerului Mediului. ªi Timiºul are nevoie de astfel de decontaminãri în mai multe zone de exploatare petrolierã. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Fonduri mari pentru terenurile afectate de exploatãrile petroliere Proiectul de act normativ legat de decontaminãrile zonelor petroliere a fost pregãtit pentru a sprijini solicitarea de rambursare din fonduri europene, fãcutã de Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice prin Programul Operaþional Sectorial Mediu, a cheltuielilor acceptate spre despãgubire ºi plãtite de statul român pentru despãgubiri de mediu în cadrul contractului de privatizare Petrom.

Proiectul de hotãrâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiþii „Reabilitarea siturilor contaminate istoric de industria petrolierã în România - Faza 1 (Facilitãþi)” prevede alocarea a 527.035.948 de lei (119.238.902 euro) pentru realizarea investiþiei în 2014 - 2015.

Investiþia presupune remedierea celor douã batale de slam fosfoamoniacal Doljchim, remedierea celor patru batale interne ºi externe Petrobrazi, remedierea celor douã halde de deºeuri

triazinice ºi acrilonitril din cadrul Arpechim, remedierea lacurilor Dâmbovnic ºi Suseni - Arpechim, remedierea celor 25 de batale de reziduuri petroliere din activitatea de explorare ºi producþie (printre care s-ar putea regãsi ºi zone din Timiº) ºi remedierea depozitelor de produse petroliere Vaslui ºi Fãurei, potrivit proiectului de hotãrâre de guvern. Acesta este primul proiect din cadrul unui program extins de investiþii derulate de OMV Petrom pentru remedierea siturilor contaminate istoric de industria petrolierã din România, dar ºi prima aplicaþie formulatã ºi transmisã la Comisia Europeanã pentru rambursarea cheltuielilor acceptate ºi plãtite de statul român în aceastã speþã. În 2012, au fost avansate discuþii pentru obþinerea acordului Comisiei Europene privind rambursarea, din fonduri nerambursabile a cheltuielilor efectuate pentru investiþiile de decontaminare istoricã. Prin scrisoarea CE

înregistratã în 9 aprilie 2013, s-a pronunþat admisibilitatea de principiu a solicitãrii de asistenþã pentru proiectul major „ Reabilitarea siturilor contaminate istoric cu produse petroliere, faza I” ºi finanþarea din fonduri nerambursabile. În momentul privatizãrii Petrom, a fost constituit, din preþul de vânzare, într-un cont distinct al Trezoreriei Statului, un fond de 50 de milioane de euro. În cazul în care, pe parcursul unui an financiar, se vor acorda OMV Petrom SA despãgubiri pentru contaminarea istoricã, în urmãtorul an financiar este prevãzutã obligaþia reconstituirii acestui fond la aceeaºi valoare de 50 de milioane de euro. Gestionarea acestui cont este asiguratã de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, pentru o perioadã de 15 ani de la data privatizãrii, din care se vor suporta cheltuielile pentru pretenþiile cu privire la contaminarea istoricã, pentru o perioadã de 30 de ani.

Timiºul are nevoie de fonduri de decontaminare Într-un raport recent care analizeazã zonele de risc, din punct de vedere al poluãrii în judeþ, Consiliul Judeþean Timiº menþioneazã sondele de extracþie þiþei ºi gaze, precum ºi staþiile de injecþie de apã de zãcãmânt din judeþ ca potenþiale surse de erupþii, incendii, deversãri accidentale de þiþei ºi apã de zãcãmânt din beciul sondei, precum ºi fenomene de coroziune ºi uzurã ce conduc la fisurarea instalaþiilor ºi deversãri accidentale. Acelaºi studiu publicat recent de CJ Timiº dã ºi exemple concrete legate de poluãri de amploare cauzate în judeþ de exploatãrile clasice de þiþei ºi gaze naturale.

Astfel, se menþioneazã cã râul Bega Veche a fost afectat din cauza scurgerilor de produse petroliere de la Parcul de extracþie Dudeºtii Vechi, unde s-a dispus izolarea conductei afectate ºi monta-

rea unui baraj plutitor absorbant pe cursul de apã pentru prevenirea unei poluãri transfrontaliere. ªi în Pesac, în zona de exploatare petrolierã, din cauza spargerii colectorului de pompare subteran a canalului de desecare, produsul petrolier s-a scurs în canal, afectând solul pe o suprafaþã destul de mare. Deºi au fost dispuse mãsuri de refacere ºi ecologizare a zonei afectate ºi s-a aplicat amendã de 20.000 de lei deþinãtorului sondelor, efectele poluãrii au rãmas. Totodatã, s-au semnalat probleme legate de perimetre de extracþie petrolierã din Beba Veche ºi Valcani, unde s-au sesizat scurgeri de apã de foraj contaminatã. ªi din cauza acestor accidente, cu efecte deloc neglijabile, Garda de Mediu a indicat exploatãrile petroliere din zona ªandra, staþia de dezbenzinare din Cãlacea ºi perimetrele de extracþie ca sursã potenþialã semnificativã de poluãri accidentale, ce pot afecta cursuri de apã precum Bega Veche. De altfel, douã sonde din zona ªandra sunt menþionate de Garda de Mediu ca situri contaminate, cu depãºiri mari ale pragurilor de intervenþie pentru hidrocarburi petroliere. În Timiº, conform aceluiaºi studiu al administraþiei judeþene, existã suprafeþe mari care, într-o formã sau alta, au fost contaminate cu produºi chimici toxici, solvenþi sau produse petroliere. Poluate masiv sunt fostele sau actualele zone de extracþie, îmbarcare ºi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizãrii CJ Timiº, sunt în Cãlacea, Parc Dumbrãviþa, Moraviþa Parc, Parc Partoº, Lovrin, Satchinez ºi ªandra.

Mariana Lorinczi, comisar-ºef al Gãrzii de Mediu Timiº, spune cã, din fericire, în ultima perioadã nu au mai fost semnalate cazuri de poluãri accidentale majore în perimetrele de exploatare petrolierã, dar dã asigurãri cã sunt monitorizate constant toate aceste zone.

Creditele în franci elveþieni, contestate la Curtea Europeanã de Justiþie Ratele creditelor în franci elveþieni ar putea fi înjumãtãþite dacã, ºi în România, instanþele vor da câºtig de cauzã românilor cu astfel de împrumuturi.

Aceasta dupã ce Curtea Europeanã de Justiþie a decis pentru un client maghiar cã nu trebuie sã plãteascã rate duble din cauza creºterii cursului de schimb. ªi în Timiº, majoritatea creditelor neperformante fac parte din eºalonul împrumuturilor bancare în franci elveþieni. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un precedent interesant Bãncile care au acordat masiv credite în franci elveþieni s-ar putea trezi cu multiple litigii pe rol ºi în România, dupã ce o familie din Ungaria care, nemulþumitã cã plãteºte rate duble la creditul în franci elveþieni, a dat banca în judecatã ºi a cerut sã plãteascã la cursul iniþial, pe motiv cã nu

a fost informatã cu privire la riscurile cursului valutar. Curtea Europeanã de Justiþie a dat justiþiabililor câºtig de cauzã, zilele trecute.

“Nu suntem împotriva punerii la punct a clauzelor abuzive, acolo unde ele sunt dovedite. Suntem împotriva abuzului de idee de clauzã abuzivã. Ca ºi cum, cineva care ºi-a luat un împrumut s-a angajat sã plãteascã, n-are niciun fel de responsabilitate, el a fost acolo un biet nevinovat, nu ºtie ce-a fãcut, nu ºtie ce-a semnat. Cel care a plãtit corect un credit, pânã la ultimul cent, ce sã înþeleagã dacã vede cã altcineva, cu curtea x, z, cu avocatul x ºi y, ajunge sã nu mai plãteascã sau sã dea banii înjumãtãþiþi”, a comentat aceastã decizie guvernatorul Bãncii Naþionale a României, Mugur Isãrescu.

Dupã decizia Curþii Europene de Justiþie, ºi judecãtorii din România – unde sunt aproximativ 100.000 de clienþi care s-au împrumutat în franci elveþieni – ar putea fi obligaþi sã þinã cont de hotãrârea acestei instanþe superioare. Potrivit legilor europene, decizia se aplicã asupra tuturor statelor membre

de 24 de ani un reper al cetãþii

UE, dar nu automat. Astfel, fiecare debitor trebuie sã se judece cu banca.

Curtea de Justiþie a Uniunii Europene susþine însã cã nu poate sã fi considerat acest curs de schimb ca fãcând parte din preþul contractului.

Chiar dacã procesele pot dura ºi patru ani, oamenii ar putea avea ratele cu câteva sute de franci sau euro mai mici. ªi aceasta, pentru cã decizia Curþii Europene este valabilã pentru procesele legate de credite în orice monedã strãinã.

O monedã imprevizibilã ªi în Timiº, în topul restanþierilor executaþi silit au condus detaºat cei care s-au împrumutat în “monede exotice”, cum e cazul francului elveþian, a cãrui valoare, în raport cu euro, a crescut cu aproape 50% în ultimii doi ani.

Disponibilizãrile ºi ajustãrile salariale din 2009 ºi 2010 i-au lovit mult mai crunt pe cei care aveau credite bancare în franci elveþieni, decât pe cei cu credite în euro sau lei. De altfel, ºi BNR

confirmã cã dinamica restanþelor la creditele în monedã exoticã a fost în ultimul an mult mai pronunþatã decât în cazul împrumuturilor în lei ºi euro.

Practic, dacã restanþele la monedele clasice de creditare au crescut cu aproximativ 300%, la împrumuturile în franci s-a ajuns la o creºtere de peste 1.000%.

Potrivit BNR, restanþele totale la creditele în franci elveþieni acordate persoanelor fizice se ridicã la peste 300 de milioane lei, faþã de doar 23 de milioane lei, cât erau în februarie 2009, în creºtere de zece ori. În aceste condiþii, apro-

ximativ 35% dintre timiºenii care au fost executaþi silit de cãtre bãnci anul trecut aveau credite în franci elveþieni.

“Multe bãnci prezentau creditele în franci elveþieni drept cea mai avantajoasã ofertã de creditare, întrun moment în care, raportat la curs, francul elveþian ajunsese sã fie mai ieftin ca dolarul. Evident cã nimeni nu ºtia în acel moment cum va evolua aceastã monedã, ºi iatã cã acum s-a dovedit a fi cea mai proastã variantã de creditare”, spune economistul timiºean Nicolae Bobiþan.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

15 - 18 mai 2014

13

Taberele ºcolare din Timiº, în continuare ale nimãnui Doar douã tabere mai sunt funcþionale Deºi înainte de 1989, în Timiº funcþionau peste zece tabere ºcolare, în anii de dupã Revoluþie, în lipsa unor investiþii ºi a preocupãrilor autoritãþilor centrale ºi locale, majoritatea spaþiilor de acest gen s-au degradat ºi au fost închise pe rând. Aºa se face cã în prezent Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Timiº mai are în administrare doar douã centre de agrement funcþionale: Chevereºu Mare ºi Poieni Strâmbu.

Tabãra de varã de la Poieni Strâmbu – care are 54 de locuri de cazare ºi 60 de locuri la sala de mese – este amplasatã pe Valea Bega Poienilor, la 60 de kilometri de Fãget ºi la 150 de kilometri de Timiºoara. Copiii care aleg sã îºi petreacã vacanþa în aceastã locaþie au la dispoziþie terenuri de minifotbal, handbal, volei, tenis de câmp, mese de tenis, club nou, loc special pentru foc de tabãrã ºi un parc de joacã cu leagãne. Obiectivele turistice din zona taberei sunt crescãtoria de pãstrãvi, Peºtera ºi Mãnãstirea de la Româneºti, cea mai veche aºezare ruralã – satul Strâmbu –, cât ºi obiectivele din zona Haþeg - Hunedoara (Sarmisegetuza, biserica Densuº, Castelul Huniazilor, Cetatea ºi Mãnãstirea Colþi).

Tabãra de la Chevereºu Mare – care are 53 de locuri de cazare ºi 100 de locuri la sala de mese – este amplasatã pe malul stâng al râului Timiº, într-o pãdure de foioase, la 30 de kilometri de Timiºoara. Centrul dispune de teren de minifotbal, handbal, volei, teren de tenis de câmp, mese de tenis, club, salã de expoziþii, parc de joacã pentru copii, dotat cu leagãne ºi balansoare, ºi un amfiteatru în aer liber cu o capacitate de 100 de locuri. În aceastã zonã se pot vizita Parcul dendrologic de la Bazoº, staþiunea Buziaº ºi oraºele Lugoj ºi Timiºoara, iar la cerere se pot efectua ºi excursii în sud-vestul þãrii.

Deºi în momentul de faþã aceste tabere sunt administrate de Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi aparþin Ministerului Educaþiei, existã posibilitatea transferului lor prin hotãrâre de guvern cãtre administraþiile judeþene, lucru care s-a mai întâmplat ºi în alte judeþe. În acest sens, acum trei ani s-a solicitat realizarea unui raport în care sã se analizeze starea fiecãrui obiectiv, ºansele de reabilitare ºi care ar fi strategia care ar trebui adoptatã în varianta preluãrii de cãtre C.J. Timiº. Raport despre care, ulterior, nu s-a mai spus nimic.

În curând, toate taberele din Timiº vor rãmâne amintire

Deºi au bãtut monedã pe ideea descentralizãrii ºi s-au grãbit sã descentralizeze spitale ºi ºcoli, pentru a scãpa de povara finanþãrii acestora, autoritãþile centrale promit de ani buni, fãrã sã se þinã de cuvânt, cã descentralizeazã taberele ºcolare. Actuala conducere a Consiliului Judeþean susþinea cã va întreprinde „demersuri ferme” în acest sens, însã, dupã doi ani de mandat, nu s-a întâmplat nimic. Pe lângã cã tãrãgãneazã transferul taberelor cãtre autoritãþile judeþene, Guvernul nici nu se ocupã de taberele ºcolare timiºene aflate în paraginã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Interpelãri repetate, fãrã niciun rezultat Una dintre promisiunile de început de mandat ale actualei echipe a Consiliului Judeþean se referea la transferul considerat „iminent” al taberelor ºcolare cãtre administraþia judeþeanã ºi reabilitarea acestora. Dupã doi ani de mandat, promisiunile nu s-au mai concretizat, în ciuda interpelãrilor dese ale unor consilieri judeþeni pe aceastã temã.

O interpelare de acest gen a fost ridicatã în plen ºi la ultima ºedinþã a CJ Timiº. „Revenim cu o problemã mai veche despre care tot vã întrebãm – taberele ºcolare. Am înþeles ca nu s-a reuºit nimic cu regionalizarea.

Nu ºtiu ce s-a întâmplat, probabil sunt anumite probleme de ordin legislativ,

însã cred cã, dacã am face o solicitare scrisã sau dacã am adopta o iniþiativã mult mai profundã în aceasta direcþie, lucrurile s-ar rezolva”, au spus mai mulþi aleºi judeþeni din Opoziþie. Aceºtia au precizat cã au trecut recent prin prin zona Bogda ºi au fost ºocaþi sã constate în ce stadiu se aflã tabãra ºcolarã de acolo.

Conducerea CJ Timiº a dat din nou asigurãri cã totul se va rezolva la un moment dat, dar cã totul depinde de felul în care se deruleazã lucrurile la nivel central. „ªtiþi cã am fãcut o solicitare scrisã, dupã care a venit ideea descentralizãrii ºi trecerea taberelor la Consiliul Judeþean”, a precizat Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº.

Nici Direcþia Administrarea Patrimoniului nu a avut un punct de vedere mai clar: „Am primit acum douã sãptãmâni o adresã din partea Ministerului Tineretului ºi Sportului, în care ni s-a comunicat cã a luat în analizã hotãrârea Consiliului Judeþean prin care dorim transferul imobilelor respective, aceasta este în lucru. Sunt anumite imobile care nu sunt intabulate ºi cade în sarcina ministerului sã facã demersurile necesare în vederea intabulãrii.”

Conform Direcþiei Administrarea Patrimoniului, tabãra de la Chevereº ºi Poieni Strâmbu nu se vor transfera din domeniul public al statului în domeniu public al judeþului, iar în tabãra de la Bogda sunt anumite bunuri care trebuie intabulate. „Vã promit cã nu renunþãm la ideea de a prelua taberele, continuãm corespondenþa ºi sperãm sã reuºim sã facem acest lucru pânã la urmã”, a mai precizat Titu Bojin, fãrã a putea preciza când se vor concretiza aceste

promisiuni. „Sunt tabere ºcolare în judeþ care sunt doar teoretic în stare de conservare, ºi a cãror stare de degradare se accentueazã cu fiecare an care trece fãrã sã se facã nimic. Tabãra de la Bogda a fost perla taberelor ºcolare nu doar din Timiº, ci ºi din vestul þãrii.

Are un potenþial extraordinar, mai ales cã în apropiere sunt ºi ape termale. ªi e cu atât mai dureroasã starea deplorabilã în care se gãseºte în momentul de faþã. Cred cã am realizat vreo patru interpelãri pe aceastã temã adresate Consiliului Judeþean. Autoritãþile centrale nici nu ajutã la reabilitarea acestor tabere, nici nu le transferã Consiliului Judeþean. Iar la Bogda, de exemplu, dacã nu se intervine rapid, nu prea va mai fi nimic de salvat, pentru cã se prãbuºesc clãdirile”, ne-a declarat consilierul judeþean Nicolae Bitea. Reprezentanþii Direcþiei Judeþene pentru Tineret Timiº spun cã propunerea legatã de preluarea taberei de la Bogda de cãtre CJ Timiº sau Consiliul Local Bogda nu este nouã ºi cã au trimis documentaþii în acest sens ºi la Consiliul Local Bogda, ºi la administraþia judeþeanã, încã din 2009, fãrã sã primeascã vreun rãspuns.

Varianta preluãrii de cãtre Consiliul Local Bogda este consideratã bunã, însã poate fi pusã în practicã doar printr-un parteneriat cu CJ Timiº, pentru cã, singur, Consiliul Local nu are puterea financiarã de a realiza investiþiile necesare în zonã, care s-ar ridica la câteva sute de mii de euro.

Teoretic, zona e în conservare din 2002, dar dacã nu s-a mai fãcut niciun fel de investiþie, degradarea se accentueazã de la an la an.

Tabãra Chevereº, o pozã din vremuri mai bune...

Taberele de la Bogda sau Poieni sat, în ruine Cele douã tabere care mai funcþioneazã în Timiº reprezintã excepþii, majoritatea centrelor de acest gen fiind nefuncþionale de ani buni, din cauza stãrii avansate de degradare în care se aflã. În afarã de Poieni Strâmbu ºi Chevereºu Mare, restul taberelor timiºene, rând pe rând, s-au închis, din cauza lipsei unor minime investiþii. Tabere precum cele de la Bogda, Nãdrag, Poieni Sat ºi Herneacova sunt în stadiul de ruinã. În aceste locaþii, Statul a investit masiv înainte de 1989 ºi, ulterior, pânã prin 2002, anul când s-au alocat ultimii bani pentru investiþii.

Tabãra de tineret de la Bogda avea o capacitate de 300 de locuri. Pânã în 2002, cand complexul a început sã se degradeze, cuprindea dormitoare, sãli de mese, o salã de jocuri, o bibliotecã, serã, un mic izvor natural, mese de ping-pong, terenuri de tenis ºi fotbal, trasee în pãdure. Tabãra, care este situatã la doar cinci kilometri de o rezervaþie de mufloni ºi cãprioare, a fost transformatã în ultimii ani în stânã.

La Nãdrag, de asemenea, exista o

tabãrã cu o capacitate de 120 de locuri pe serie, pavilioane, bloc alimentar propriu cu cantinã, teren de minifotbal ºi handbal ºi în apropiere existau obiective turistice de interes – Munþii Poiana Ruscãi ºi o rezervaþie de cerbi lopãtari. La Herneacova era o capacitate de cazare în pavilioane de peste 100 de locuri ºi foarte multe amenajãri sportive sau de agrement. În afarã de cele douã “supravieþuitoare”, Poieni Strâmbu ºi Chevereº, restul taberelor au ºanse sã revinã la destinaþia iniþialã doar cu eforturi investiþionale foarte mari. Clãdirile din perimetrul lor nu mai sunt sigure, unele fiind þinta unor furturi organizate ale localnicilor. De altfel, aceste obiective nu mai sunt nici corespunzãtoare din punct de vedere sanitar, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº putând da aviz favorabil de funcþionare doar celor douã tabere, de la Chevereº ºi Poieni Strâmbu, care au apã curentã, grupuri sanitare funcþionale, iar blocurile alimentare dispun de lanþ frigorific pentru menþinerea alimentelor.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

economic

15 - 18 mai 2014

Dr. Florin Bîrsãºteanu: “Institutul Regional de Oncologie Timiºoara este, acum, un non-sens” l Totuºi, doar în Timiº sunt, oficial, 13.000 de bolnavi de cancer 13.000 de bolnavi de cancer sunt, oficial, în Timiº, iar numãrul acestora este în creºtere. În ciuda acestui fapt, un medic timiºorean, Florin Bîrsãºteanu, candidat PSD la alegerile parlamentare parþiale de pe Colegiul III Timiºoara, opineazã cã finalizarea Institutului Regional de Oncologie la Timiºoara ar fi, acum, un nonsens, apreciind cã proiectul este nerealizabil în viitorul apropiat, din pricina costurilor mari pe care le implicã. El vede Asociaþia OncoHelp ca o alternativã. Doar cã aceasta are numai 160 de paturi. ligia.huþu@timpolis.ro

Finalizarea Institutului Regional de Oncologie, neasumatã Reprezentantul PSD în competiþia pentru Colegiul III Timiºoara, medicul Florin Bîrsãºteanu, spune cã are convingerea cã Ministerul Sãnãtãþii nu va aproba, în perspectivã apropiatã, finalizarea proiectului Institutului Oncologic Timiºoara. Dat fiind cã, pentru un astfel de proiect, doar studiul de fezabilitate ar putea costa peste 90 de milioane de euro. „Avem un institut oncologic la Timiºoara ºi existã ONGuri care ºi-au fãcut bine treaba. Existã OncoHelp, un institut oncologic cu 160 de paturi. La Timiºoara nu este nevoie de altceva”, a opinat Florin Bîrsãºteanu, actualul manager al Spitalului Judeþean Timiºoara.

Aprecierea este plasatã, însã, în contradicþie cu intenþiile declarate de Municipalitate, dar ºi cu informaþiile oficiale oferite, în toamna lui 2013, cu privire la conþinutul discuþiilor purtate de fostul ministru liberal al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, cu primarul Nicolae Robu. Când fostul ministru a a-

preciat cã finalizarea Institutului Oncologic, menit sã deserveascã întreaga parte de vest a þãrii, ar fi o necesitate.

Eugen Nicolãescu a promis atunci ºi cã va încerca sã introducã proiectul pe lista investiþiilor de interes naþional.

Opinia formulatã luni de Florin Bîrsãºteanu a fost susþinutã anterior ºi de prof. dr. Virgil Pãunescu, consilier prezidenþial la Departamentul de Sãnãtate Publicã: “Nu ºtiu dacã va fi demaratã construcþia Institutului Regional de Oncologie de la Timiºoara ºi nici nu cred cã Ministerul Sãnãtãþii va realiza o asemenea investiþie în viitorul apropiat. S-a vorbit inclusiv de o variantã de parteneriat public-privat, însã deocamdatã e greu de spus ce s-ar putea concretiza în acest sens. Este bine cã la Timiºoara existã mãcar o alternativã privatã corespunzãtoare, prin Asociaþia ºi Centrul de Oncologie OncoHelp, a medicului ªerban Negru ».

ªeful Clinicii de Chimioterapie: “Institutul Oncologic Timiºoara este necesar” Chestionat, la începutul acestui an, asupra oportunitãþii finalizãrii proiectului Institutului Regional de Oncologie Timiºoara, medicul ªtefan Curescu, ºeful Clinicii de Chimioterapie, a apreciat cã acesta este un obiectiv necesar. El a mai declarat cã sunt absolut necesare spitale de stat care sã poatã asigura un tratament adecvat persoanelor care suferã de cancer, pentru cã “privaþii vin doar în zona de profit, iar atunci când nu se estimeazã un anume grad de rentabilitate, instituþiile private lasã pacientul sã migreze înspre instituþiile publice”. Acesta mai spunea cã domeniul în care îºi desfãºoarã activitatea are o dimensiune socialã enormã, adãugând cã “trebuie asiguratã asistenþa medicalã de masã”, cãci investiþiile private din sãnãtate se adre-

Florin Bîrsãºteanu

seazã unui segment restrâns de public, cu disponibilitate financiarã mare, care poate opta, la nevoie, pentru servicii medicale în afara graniþelor þãrii.

Preºedinte OncoHelp: “Abordarea acestui proiect trebuie sã iasã din logica electoralã” Chestionat asupra conþinutului declaraþiilor de luni ale medicului Florin Bîrsãºteanu, medicul oncolog ªerban Negru, preºedinte al Asociaþiei OncoHelp, a declarat cã este de pãrere cã Timiºoara ar trebui sã aibã un spital multidisciplinar de oncologie, care sã trateze doar cancere, indiferent de cum s-ar numi acest spital ºi de cui ar aparþine acesta. ªi, a mai precizat el, proiectul nu ar trebui sã aibã niciun fel de conotaþie politicã, întrucât este un proiect în beneficiul comunitãþii, aºa încât ceea ce conteazã este ca pacienþii bolnavi de cancer din Timiºoara sã aibã acces la tratament corect, eficient ºi gratuit, iar instituþia medicalã în cadrul cãreia li se pot oferi aceste servicii sã aibã un management eficient.

“Nu vãd de ce ar putea fi important cui

ar aparþine aceastã instituþie, ai cui sunt pereþii acesteia, câtã vreme pacienþii ar avea parte aici de îngrijiri adecvate”, a declarat medicul ªerban Negru.

Acesta mai spune cã centrul pe care îl conduce nu este un centru medical privat, cã serviciile medicale oferite sunt gratuite, iar costul serviciilor medicale este decontat prin CNAS. În ce priveºte declaraþiile dr. Florin Bîrsãºteanu, medicul oncolog ªerban Negru opineazã cã poziþia acestuia a fost “oarecum corectã”, ºi aceasta într-o evaluare a situaþiei din punct de vedere al eficienþei investiþiei: “Toatã lumea poate constata cu ochiul liber cã ceea ce a pronunþat explicit medicul Florin Bîrsãºteanu este adevãrat ºi cã proiectul Institutului de Oncologie existã în acest moment doar pe hârtie. Nu trebuie sã fii angajat politic ca sã constaþi asta”.

Adãugând cã OncoHelp are deja know-how-ul necesar, prestigiu ºi o poziþie consolidatã, aºa încât ar fi nevoie de un sprijin financiar mult mai mic pentru realizarea aici a unui spital de oncologie, în comparaþie cu investiþia necesarã pentru finalizarea proiectului Institutului Regional de Oncologie, început pe Calea Torontalului. ªerban Negru apreciazã ºi cã abordarea

ªtefan Curescu

ªerban Negru acestui subiect “trebuie sã iasã din logica electoralã” ºi sã vizeze exclusiv interesele comunitãþii.

Pentru a putea rãspunde nevoilor de îngrjire ale pacienþilor, ar fi nevoie ca numãrul de paturi de care dispune unitatea medicalã pe care o manageriazã sã fie de 300 - 400 de paturi, mai spune medicul ªerban Negru.

O investiþie nefinalizatã ºi un proiect cu un istoric complicat primire a imobilului a fost motivatã de neînþelegeri instituþionale, legate de materiale de construcþie în valoare de 300.000 de euro, dispãrute din imobil, în condiþiile în care niciuna dintre instituþiile implicate în transfer nu a vrut sã-ºi asume lipsa de inventar. Abia în noiembrie 2011 a fost semnat protocolul pentru transferul clãdirii viitorului Institut Oncologic de la Primãrie la DSP Timiº. S-a dovedit a fi, însã, prea târziu, iar Ministerul Sãnãtãþii a cerut restituirea sumei de 1.000.000 de lei, acordatã în anul 2011 pentru elaborarea documentaþiilor tehnico-economice necesare demarãrii acestui obiectiv de investiþie. Banii au fost realocaþi, în 2012. ªi, de aceastã datã, au fost utilizaþi, reuºindu-se realizarea documentaþiei preliminare. A urmat însã un an de pauzã.

Dacã ºi anul 2014 se va dovedi un

de 24 de ani un reper al cetãþii

an de pauzã – ceea ce se poate deja preconiza, judecând dupã declaraþiile oficialilor PSD cu referire la acest proiect – atunci, banii alocaþi de Ministerul Sãnãtãþii pentru realizarea documentaþiei ar putea fi pierduþi, cãci studiul de fezabilitate întocmit nu va mai avea corespondent în realitate. ªi aceasta þinând cont de faptul cã, fãrã mãsuri minime de protecþie, clãdirea începutã pe Calea Torontalului se degradeazã de la an la an. „Am depus un amendament la Legea bugetului de stat pentru anul 2014, prin care solicitam majorarea sumelor de echilibrare cu suma de 495.000.000 de lei pentru finanþarea unor lucrãri de investiþii a construcþiei Spitalului de pe Calea Torontalului – Institutul Regional de Oncologie Timiºoara, construcþie care se degradeazã pe zi ce trece. A-

Foto TIMPOLIS

Realizarea Institutului Oncologic este plãnuitã, la Timiºoara, de aproape ºase ani. Clãdirea, ridicatã pe Calea Torontalului – preconizatã iniþial a fi Spital Municipal –, abandonatã apoi, pentru cã nu au fost gãsite fondurile necesare finalizãrii ei, se aflã acum în paraginã. Autoritãþile continuã însã sã se plângã de lipsa fondurilor necesare finalizãrii proiectului ºi sã se contrazicã pe tema oportunitãþii finalizãrii acestuia, în funcþie de diverse raþiuni ºi interese electorale. Cãci raþiunile de naturã politicã par sã fie cele care prevaleazã mereu, atunci când vine vorba de soarta proiectului.

Investiþiile au fost blocate ani buni, din pricina tergiversãrii transferului imobilului de la Primãria Timiºoara la Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº. Aceastã tãrãgãnare a procesului de predare-

Clãdirea ridicatã în urmã cu circa 20 de ani, pe Calea Torontalului mendamentul a fost respins în comisia de specialitate, cât ºi în plenul reunit de majoritatea USL”, declara, la finalul

anului trecut, deputatul PDL Cornel Sãmãrtinean, care a depus mai multe interpelãri pe aceastã temã.

integrame

15 - 18 mai 2014

15

Tocmai ma pregateam sa ies din magazinul de îmbracaminte, când vine tipul asta la mine si-mi zice: - Hmm...pantalonii astia, cu puloverul asta...nu prea cred!

- Da‘ cine esti tu ma rog, politia modei? i-am raspuns râzând.

- Nu, domnule, zise el, Politia aia normala...Te arestez pentru furt din magazine! l Se întâlnesc 2 scotieni: - Vai, ce ceas frumos ai! Cred ca te-a costat mult.

- Nici vorba! Mi l-a vândut tatal meu pe patul de moarte cu 4 pence. l La mine în familie cânta coco?ul.

Muzica si versurile:gaina. l Oamenii de stiinta britanici în urma cercetarilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit urmatoarele: Vodka + gheata = afecteaza rinichii Rom + gheata = afecteaza ficatul Whisky + gheata = afecteaza inima Gin + gheata = afecteaza creierul Cine ar fi crezut ca nenorocita aia de gheata poate afecta în asemenea hal organismul ?!? l - O cafea, va rog!

- Fara cofeina?

- Bineînteles. Si o prajitura fara calorii si frisca degresata! l Un studiu realizat de catre cercetatorii britanici demonstreaza ca românii sunt cei mai credincioºi oameni din lume!

De ce ?

Românii fac cruce si invoca diversi sfinti aproximativ din ora-n ora, declara ei!

Factorii care stimuleaza aceasta pioºenie fiind preþurile din magazine ºi facturile !! l Întrebare la Radio Erevan: - Cum pot sa-mi învat copilul de 5 ani cât înseamna tva-ul?

Raspuns: - Mâncându-i un sfert din înghetata. l - Taticule, eu când voi fi mare vreau sa ajung Papa - Fiule, trebuie sa-ti spun ca te afli pe drumul cel bun: acum esti Papa Lapte

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

15 - 18 mai 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.