Timpolis 2050

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2050 1 - 4 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Defensiva disperatã a lui Dan Voiculescu

I

melania.cincea@timpolis.ro

eºirea publicã a lui Dan Voiculescu, din ziua în care urma sã fi pronunþatã sentinþa definitivã în „Dosarul I.C.A.” ºi cu doar câteva ore înainte de arestarea unuia dintre judecãtorii cauzei sale, bãnuit de luare de mitã, trãdeazã nu doar obiºnuinþa de a soma Justiþia, de a o þine în ºah. Pare sã trãdeze ºi o clacare în faþa unui deznodãmânt de care fuge de ani ºi ani. eºirea furibundã a lui Dan Voiculescu, la câteva ore dupã ridicarea de cãtre D.N.A. a judecãtorului Stan Mustaþã ºi cu alte câteva înainte de arestarea acestuia, indicã o obiºnuinþã a d-lui Voiculescu de a trata oameni importanþi din instituþii ale statului ca pe propriii angajaþi. Dacã mai demult îi soma public pe procurorul-ºef al D.N.A., Daniel Morar, ºi pe ministrul Justiþiei, Monica Macovei, sã-i lase în pace familia (adicã, una din fiice, pe numele cãreia începuse cercetarea penalã), acum, inculpat în ultima fazã de judecatã fiind, îi cere apãsat procurorului general al României „sã facã o anchetã la D.N.A.”, sã-i cerceteze pe procurorii care au reþinut un judecãtor suspectat de acte de corupþie. Iar Parlamentului României, sã constituie o comisie care sã ancheteze activitatea D.N.A. Deºi nu are calitatea sã lanseze astfel de solicitãri ºi deºi analizarea unor presupuse abuzuri comise de procurori anticorupþie este de competenþa C.S.M., nu a Parchetului General. ªi nu a Parlamentului României – altfel, vorbim despre o Justiþie paralelã, despre o încãlcare a separaþiei puterilor în stat. ceeaºi ieºire furibundã a lui Dan Voiculescu poate fi perceputã ºi o disculpare publicã fãcutã, surprinzãtor, în lipsa unei inculpãri publice. În fond, de ce ia dl Voiculescu apãrarea unui judecãtor, suspectat de luare de mitã într-un dosar cu care, oficial, nu are nicio tangenþã? De ce ia apãrarea unui judecãtor suspectat de corupþie, când orice justiþiabil onest ºi-ar dori sã fie judecat de un magistrat cinstit? Sã fi ajuns anxietatea la un nivel incontrolabil? e altfel, teama de un deznodãmânt defavorabil l-a transformat pe dl Voiculescu într-un maratonist judiciar, la scurtã vreme dupã privatizarea, în 2003, a Institutului de Cercetãri Alimentare, al cãrei artizan a fost.

Maratonul judiciar la care s-a înhãmat dezvãluie, însã, o rafinare a metodelor prin care un om politic poate þine în ºah, ani ºi ani, Justiþia.

Un maraton judiciar ce pare sã fi fost pornit dupã conturarea unei strategii bine gândite. Un melanj de tehnici care a inclus intrarea în alianþe politice prefigurate ca ºi câºtigãtoare, joaca de-a ºi cu Parlamentul, doar pentru a plimba dosarul de corupþie între instanþe ºi a trage de timp, punerea la dispoziþia prietenilor politici a studiourilor televiziunilor din Trustul Intact – legat ombilical de numele sãu – ºi, nu în ultimul rând, folosirea afacerii media – transferatã pe numele fiicei sale – ca pe o armã împotriva celor care, prin ceea ce spun, scriu sau fac, i-ar putea periclita nu doar afacerea, ci ºi libertatea. cum, când ziua pronunþãrii sentinþei definitive este foarte apropiatã, disperarea e la cote paroxistice, generând fie reacþii virulente împotriva oricui este considerat vinovat, direct sau indirect, pentru aceastã stare de fapt, fie, iatã, cum a fost în cazul recentei sale ieºiri publice, nesãbuite, care induc ideea unei disculpãri publice fãcute, surprinzãtor, în lipsa unei inculpãri publice. O eventualã condamnare a sa, în „Dosarul I.C.A.”, cu un prejudiciu estimat de D.N.A. la circa 60.000.000 de euro, ar putea dovedi failibilitatea acestui sistem pe care l-a pus la punct. ªi inutilitatea eforturilor, de ani ºi ani, de a-l construi ºi întreþine.

I

un reper al cetãþii

Nicio avere confiscatã în ultimii doi ani, la Timiºoara z Muncã patrioticã, fãrã remuneraþie,

la Comisia de Cercetare a Averilor

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Primarul P.N.L. al Timiºoarei cãtre un deputat P.S.D.: „N-aveþi nicio realizare politicã ºi administrativã” În Timiºoara, un obiectiv de interes major pentru cetãþeni este tratat în continuare ca sursã de capital politic. Foºti parteneri în U.S.L., primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, ºi fostul viceprimar socialdemocrat, actual deputat, Sorin Grindeanu, îºi oferã reciproc replici caustice. Ceea ce este cert e faptul cã dintr-un necesar de 40 de milioane de lei, pentru construcþia noului corp de clãdire al Spitalului de Copii, disponibil sunt doar cinci milioane de lei, din fondurile Municipalitãþii. De la Guvern nu existã niciun leu. pag.2

Aproape 200 de concedieri de la C.F.R. Marfã, pe raza Regionalei Timiºoara

Numãrul exact al disponibilizãrilor de la C.F.R. Marfã, despre care acum se spune cã e în jur de 2.500, va fi discutat în iunie cu reprezentanþii F.M.I., iar cei care vor fi concediaþi au asigurate salarii compensatorii, a anunþat ministrul Transporturilor, Dan ªova. Din cele 2.500 de disponibilizãri anunþate, circa 200, adicã aproximativ 8% se vor realiza pe raza Regionalei Timiºoara. Sindicatele spun, însã, cã C.F.R. Marfã are contracte, se aflã pe profit, iar disponibilizãrile nu au niciun sens.

A

pag.3

1 Mai, Ziua internaþionalã a muncii, ieri ºi azi

D

Pe 1 Mai se sãrbãtoreºte, din 1889, Ziua Internaþionalã a Muncii, care are la bazã reducerea normei zilnice de lucru la opt ore. În þãrile comuniste, aceastã zi a fost transformatã într-o sãrbãtoare de stat însoþitã de defilãri propagandistice, în cinstea conducãtorilor. Dupã 1989, 1 Mai a revenit la semnificaþia iniþialã, o zi liberã pentru oamenii muncii. pag. 6 - 7

Deþinuþii cu petiþia „în sânge” consumã timpul ºi banii instituþiilor publice

A

Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel au un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor În 2011, odatã cu noua versiune a Legii de funcþionare a Agenþiei Naþionale de Integritate, au fost reînfiinþate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel. Noua lege nu a prevãzut, însã, chestiuni menite sã eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în

marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe ºanse ca activitatea lor sã devinã mai eficientã nu se întrevãd. Judecãtorii care activeazã în aceste comisii nu primesc în continuare niciun leu pentru activitatea lor. pag. 4

Cum accesul la justiþie ºi dreptul de petiþionare nu poate fi restrâns nici în cazul persoanelor aflate în detenþie, destul de multe instituþii ale statului consumã resurse materiale ºi de timp importante cu petiþiile, solicitãrile sau plângerile unor deþinuþi. Care nu cautã decât sã-ºi umple timpul într-un mod mai plãcut ºi interesant. Aceste petiþii care, în peste 90% din cazuri, sunt clasate ca fiind nejustificate ocupã însã o marjã destul de mare timpul pe care instituþiile petiþionate l-ar putea dedica cetãþenilor care chiar au nevoie de ele. pag. 12

2

actualitate

1 - 4 mai 2014

Dispute politice pe marginea construirii noului corp de clãdire a Spitalului de Copii Timiºoara

Primarul P.N.L. al Timiºoarei cãtre un deputat P.S.D.: „N-aveþi nicio realizare politicã ºi administrativã” Sorin Grindeanu: „Primarul crede cã totul începe de la Anno Domini 2012”

ligia.hutu@timpolis.ro

Licitaþia a fost finalizatã, bani nu sunt Judecând dupã felul în care se prezintã lucrurile, proiectul pare sã ilustreze, din plin, mai puþin un model de reuºitã administrativã, cât un model pãgubos de confruntare sterilã a unor orgolii politice. ªi aceasta pentru cã, aflat acum înainte start, proiectul beneficiazã de fonduri insuficiente: doar cinci milioane de lei, alocate de la bugetul Primãriei Timiºoara.

Fondurile de la Guvern vor veni, probabil, la proxima rectificare de buget, promite deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, cã, la nouã luni dupã demararea procedurilor legale, licitaþia pentru execuþia lucrãrilor la Corpul B de clãdire a Spitalului de Copii, care vã gãzdui secþiile de Chirurgie, Prematuri ºi Pneumoftiziologie, a fost finalizatã. Lucrãrile au fost încredinþate companiei locale Prompt, pentru suma de 39,3 milioane lei, cu TVA inclus. Potrivit edilului, lucrãrile vor începe în mai puþin de o lunã.

Pentru demararea propriuzisã a lucrãrilor se mizeazã, însã, pe un buget destul de mic în raport cu anvergura proiectului, singurele fonduri alocate în mod cert fiind cele cinci milioane de lei de la bugetul local. O altã parte din fondurile necesare finalizãrii proiectului – care totalizeazã în jur de 40 de milioane de lei – ar trebui sã vinã de la bugetul de stat, dacã promisiunile asumate recent de eurodeputatul P.S.D. Daciana Sârbu ºi de deputatul P.S.D. Sorin Grin-

Foto TIMPOLIS

În Timiºoara, un obiectiv de interes major pentru cetãþeni este tratat în continuare ca sursã de capital politic. Foºti parteneri în U.S.L., primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, ºi fostul viceprimar socialdemocrat, actual deputat, Sorin Grindeanu, îºi oferã reciproc replici caustice.

Ceea ce este cert e faptul cã dintr-un necesar de 40 de milioane de lei, pentru construcþia noului corp de clãdire al Spitalului de Copii, disponibil sunt doar cinci milioane de lei, din fondurile Municipalitãþii.

De la Guvern nu existã niciun leu. deanu se vor materializa.

De altfel, Nicolae Robu a avansat, în repetatele referiri publice la soarta acestui proiect, ºi posibilitatea de a demara lucrãrile, în primãvara acestui an, mizând exclusiv pe fondurile de la bugetul Primãriei Timiºoara, urmând ca, la viitoarele rectificãri bugetare, Guvernul sã aloce fonduri pentru acest proiect, a cãrui valoare totalã este estimatã la aproximativ 40 de milioane de lei.

La rândul sãu, deputatul social-democrat Sorin Grindeanu, fost viceprimar al Timiºoarei, acuzã cã suma alocatã, pe hârtie, anul trecut, s-a pierdut din pricina lentorii cu care a acþionat echipa edilului liberal. Apreciind, ironic, cã etapei pregãtitoare a proiectului i s-a alocat un timp necesar unui proiect de anvergura Pentagonului.

„Continuaþi pe linia pe care aþi învãþat-o de la mentori precum Adrian Nãstase ºi discipolii sãi ºi veþi ajunge «departe»” La scurt timp, a urmat un punct de vedere caustic al lui Nicolae Robu la adresa fostului viceprimar Sorin Grindeanu.

Despre care apreciazã cã ar fi deprins politica de la mentori precum Adrian Nãstase ºi de la discipolii acestuia ºi referitor la care opineazã cã se situeazã deja departe de aprecierea timiºorenilor: “Prin declaraþiile de astãzi, dl Grindeanu, preºedinte P.S.D. Timiºoara, ºi-a mai adãugat o bulinã neagrã la «palmaresul» oricum «remarcabil» deja deþinut. Continuaþi pe linia

de 24 de ani un reper al cetãþii

Nicolae Robu

Sorin Grindeanu

pe care aþi învãþat-o de la mentori precum Adrian Nãstase ºi discipolii sãi – nu-i numesc, ºtiuþi fiind, oricum, de toatã lumea – ºi veþi ajunge «departe», d-le Grindeanu. De fapt, sunteþi deja «departe», departe de aprecierea timiºorenilor.”

Edilul Timiºoarei apreciazã cã este ruºinos ca o persoanã care a ocupat poziþia de viceprimar sã nu înþeleagã cã pentru a realiza un obiectiv de investiþii nu sunt suficiente vorbe goale, ci este necesarã parcurgerea unor etape concrete.

De pe lista cãrora edilul menþioneazã obligativitatea organizãrii corecte a procesului de licitaþie, care presupune procedura de cerere de oferte pentru contractarea proiectantului care sã elaboreze studiul de fezabilitate, urmatã de elaborarea studiului de fezabilitate propriuzis, organizarea licitaþiei pentru contractarea proiectantului care sã elaboreze proiectul tehnic ºi detaliile de execuþie, elaborarea proiectului tehnic ºi de execuþie, organizarea licitaþiei pentru contractarea executantului lucrãrii. Etape care pot fi urmate abia ulterior de demararea execuþiei proiectului în sine.

Referindu-se la intervalul de timp de mai puþin de 18 luni, de care Municipalitatea a avut nevoie pentru parcurgerea tuturor acestor etape, primarul

Nicolae Robu apreciazã cã a fost „o performanþã, nicidecum o tergiversare”, aºa cum a declarat în repetate rânduri deputatul Sorin Grindeanu.

„N-aveþi nicio realizare în viaþa profesionalã ºi politicã/ administrativã” Mai mult decât atât, edilul Timiºoarei îºi manifestã public ceea ce numeºte a fi compasiunea faþã de fostul sãu coleg de alianþã electoralã, despre care apreciazã cã ar fi frustrat din pricina neîmplinirilor de ordin profesional, politic ºi administrativ: „Presupun cã e greu sã fii frustrat – doar presupun, pentru cã eu n-am avut motive sã fiu niciodatã – ºi vã privesc cu compãtimire. N-aveþi nicio realizare în viaþa profesionalã ºi politicã/administrativã ºi atunci ce sã spuneþi în interviuri?! Îi împroºcaþi cu noroi pe cei ce au. Atâta puteþi, atâta faceþi!”, conchide edilul.

Acesta preconizeazã cã electoratul din Timiºoara va percepe realitatea cu privire la aceastã situaþie: „Timiºorenii vã vor penaliza, fãrã-ndoialã, la vot, nevotând P.S.D.”

A doua zi, miercuri, Sorin Grindeanu, a declarat cã apreciazã finalizarea procedurilor de licitaþie pentru încredinþarea lucrãrilor de execuþie de la Spitalul de Copii, chiar dacã aceasta s-a întâmplat cu o întârziere de un an ºi jumãtate. În plus, spune deputatul social-democrat, chiar dacã a luat notã de declaraþiile primarului Nicolae Robu, ºi-a propus sã nu le comenteze, pe motiv cã apreciazã cã nu e normal ca un edil sã aibã un asemenea limbaj.

Totuºi, nu se abþine de la polemici. „Aº putea vorbi ºi eu de frustrãri, dar nu o fac”, declarã Sorin Grindeanu, potrivit cãruia unul dintre posibilele motive de frustrare ale primarului Nicolae Robu se leagã de faptul cã niciunul dintre proiectele în curs de derulare nu sunt iniþiative ale actualei administraþii, ci moºtenite de la fosta administraþie a oraºului. În context, Sorin Grindeanu a apreciat cã a merge acum în Piaþa Unirii pentru a spune cã nu corespunde pavajul, deºi acest aspect face obiectul unor prevederi incluse în specificaþiile unui proiect cu finanþare europeanã, este un artificiu menit sã evoce o formã de implicare, care însã s-ar putea dovedi nefastã pentru soarta proiectului, câtã vreme ar putea conduce la pierderea fondurilor. O situaþie similarã, apreciazã deputatul P.S.D., este legatã de intenþiile de modificare a parametrilor în care au fost proiectate pistele de biciclete.

Toate aceste chestiuni, apreciazã Sorin Grindeanu, nu fac decât sã vorbeascã despre percepþia despre sine a actualului edil, potrivit cãruia „totul începe de la Anno Domini 2012” .

Sorin Grindeanu mai spune cã aceastã deprindere a reprezentanþilor P.N.L. de a-ºi ataca foºtii colegi de alianþã se trage de la mai noua relaþie foarte apropiatã pe care liderii partidului o au cu preºedintele Traian Bãsescu. În context, deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu a apreciat chiar cã li se poate imputa foºtilor colegi de alianþã din P.N.L. faptul cã „au rupt frontul de luptã împotriva lui Traian Bãsescu”. ªi a adãugat cã motivul pentru care P.S.D. se prevaleazã pe mai departe de sloganul electoral „U.S.L. trã-

ieºte” þine de convingerea reprezentanþilor P.S.D. ºi a noilor aliaþi politici, din P.C. ºi U.N.P.R., cã „trebuie continuat ce am început cu toþii, la nivel local ºi naþional”, ºi ceea ce a însemnat elementul de bazã al platformei U.S.L., adicã „lupta împotriva preºedintelui Traian Bãsescu ºi a sistemului impus de acesta”.

Revenind la subiect, construirea unui nou corp de clãdire la Spitalul de Copii, Sorin Grindeanu a mai trimis o sãgeatã, declarând cã a devenit un obicei ca toate licitaþiile, mai ales cele cu mize mari, sã fie câºtigate de firme cu o filiaþie liberalã, în cazul de faþã, elementul de noutate fiind reprezentat de faptul cã firma Prompt, care a câºtigat licitaþia pentru execuþia Corpului B al Spitalului de Copii, „face cinste ºi mãcar sunt liberali locali”, faþã de proiectele cu licitaþii câºtigate de firme liberale, de la Bucureºti. În ce priveºte propria implicare în promisele acþiuni de lobby parlamentar menite sã aducã proiectului o parte de finanþare de la Guvern, Sorin Grindeanu ºi-a reiterat promisiunea cã va obþine, la prima rectificare bugetarã, care va avea loc cel mai probabil în iunie, fonduri de ordinul sumei despre care spune cã a obþinut-o ºi anul trecut, dar care s-a pierdut, acuzã social-democratul, din pricina lipsei de operativitate a echipei din Primãria Timiºoara. În privinþa declaraþiei lui Nicolae Robu, cum cã P.S.D. va fi taxat la vot, Sorin Grindeanu se aratã convins de faptul cã aceastã campanie electoralã „se va câºtiga faþã în faþã cu alegãtorii, la întâlniri, nu zâmbind de pe mesh-uri de dimensiunea unui bloc sau de pe cuburi amplasate în intersecþii.

Asta denotã, pânã la urmã, ºi o anume delãsare”. Adãugând cã o parte din mesajele de campanie cu însemnele P.N.L. au fost distribuite în oraº, inclusiv în perioada premergãtoare Paºtelui, împreunã cu Monitorul Primãriei, de cãtre o firmã de distribuþie despre care a declarat doar cã „a fost preluatã pe filiaþie þãrãnistã”. (continuare în pag. 3)

eveniment

(urmare din pag. 3)

Promisiuni au fost multe Polemica pe marginea acestui proiect între cei doi foºti aliaþi politici, deveniþi acum adversari, are o istorie mai lungã ºi a fost iscatã încã din primãvara anului trecut. Dacã atunci atacurile deputatului P.S.D. Sorin Grindeanu la adresa primarului Nicolae Robu, pe care îl acuza cã este responsabil de tergiversarea începerii lucrãrilor, au fost respinse într-o manierã mai puþin virulentã de cãtre edil, dupã ruperea U.S.L. ºi ieºirea P.N.L. de la guvernare, cei doi politicieni locali s-au înfruntat în câteva rânduri în replici tãioase referitoare la responsabilitatea fiecãreia dintre pãrþi în ce priveºte soarta proiectului. Într-o declaraþie datã imediat dupã ieºirea P.N.L. de la guvernare, primarul Nicolae Robu a catalogat declaraþiile deputatului Sorin Grindeanu referitoare la proiect drept „ºmecherii politicianiste”.

Sorin Grindeanu a respins acuzaþiile, în vreme ce soþia premierului Victor Ponta, eurodeputatul Daciana Sârbu, a lãsat, recent, sã se înþeleagã cã responsabilitatea pentru eºecul demarãrii lucrãrilor în cursul anului trecut ar aparþine exclusiv echipei din Primãrie ºi cã suma de cinci milioane de lei, reprezentând banii pe care i-ar fi obþinut pentru proiect anul trecut deputatul Sorin Grindeanu, din fondul de rezervã al Guvernului, ar fi fost pierdutã din pricina neînceperii la timp a lucrãrilor de construcþie. Dar, a mai adãugat Daciana Sârbu, dacã Nicolae Robu îºi asumã finalizarea la timp a procedurilor de licitaþie, atunci, la rândul sãu, asumã, împreunã cu Sorin Grindeanu, promisiunea de a face lobby pentru alocarea unei sume de ordinul celei despre care s-a discutat în cursul anului trecut, pentru susþinerea financiarã a execuþiei lucrãrilor la Corpul B de clãdire a Spitalului de Copii Louis Þurcanu: „Dacã domnul primar îºi ia angajamentul cã vor începe lucrãrile la spital, atunci eu ºi Sorin Grindeanu ne luãm angajamentul cã vom face tot ce ne stã în puteri pentru a aduce proiectului aceeaºi sumã de bani promisã ºi anul trecut”. În replicã, edilul Nicolae Robu a sugerat cã declaraþiile acestea au un pronunþat caracter politicianist, câtã vreme fondurile respective au fost alocate, deliberat, într-o etapã inadecvatã stadiului în care se afla proiectul: „Sunt convins cã vom avea parte de o cotã de finanþare de la Guvern, care va veni în faza de implementare a proiectului”, a declarat primarul Nicolae Robu. Care, la finele anului trecut, a precizat, referindu-se la modalitatea de finanþare a lucrãrilor, cã, într-o estimare realistã, ar fi rezonabil dacã suma totalã necesarã realizãrii proiectului ar fi suportatã pe din douã de Guvern ºi de Municipalitatea timiºoreanã.

Daciana Sârbu

1 - 4 mai 2014

Monica Macovei: „Acolo unde se opreºte justiþia, începe tirania”

3

Advertorial politic

Le recomand politicienilor români sã se þinã departe de anchetele procurorilor ºi sã nu se mai opunã cercetãrilor, aºa cum au tot fãcut în ultimul timp. O anchetã parlamentarã care sã verifice dosarele procurorilor ºi sã decidã vinovaþii sau nevinovaþii înseamnã o justiþie paralelã, interzisã de lege.

Voiculescu vrea sã îi intimideze pe procurori ºi judecãtori, ameninþându-i cu anchete ilegale, ca pe vremea Securitãþii pentru care a lucrat.

Magistraþii pot fi verificaþi doar de cãtre C.S.M., care nu rãspunde comenzilor politice. Între timp, C.S.M. a aprobat solicitarea D.N.A. de reþinere, iar Curtea de Apel a dispus arestarea preventivã pentru 30 de zile a judecãtorului din completul dosarului Voicu-

lescu. Judecãtorul a fost acuzat, alãturi de alte cinci persoane, cã a constituit

sau aderat la un grup infracþional care, între altele, lua mitã, fãcea trafic

de influenþã ºi folosea informaþii care nu erau destinate publicitãþii.

Aproape 200 de concedieri de la C.F.R. Marfã, pe raza Regionalei Timiºoara z Sindicat: “C.F.R. Marfã are e pe profit, disponibilizãrile nu au niciun sens” Numãrul exact al disponibilizãrilor de la C.F.R. Marfã, despre care acum se spune cã e în jur de 2.500, va fi discutat în iunie cu reprezentanþii F.M.I., iar cei care vor fi concediaþi au asigurate salarii compensatorii, a anunþat ministrul Transporturilor, Dan ªova. Din cele 2.500 de disponibilizãri anunþate, circa 200, adicã aproximativ 8% se vor realiza pe raza Regionalei Timiºoara. Sindicatele spun, însã, cã C.F.R. Marfã are contracte, se aflã pe profit, iar disponibilizãrile nu au niciun sens. sorin.olaru@timpolis.ro

Decizii drastice „În acest moment suntem în situaþia în care C.F.R. Marfã a câºtigat la licitaþie trei contracte noi ºi aratã o creºtere de venituri cu 12%, ei susþinând cã nu ar mai fi nevoie de concedierea a 2.500 de persoane. Fireºte, aceasta fiind o chestiune nou intervenitã, am fost de acord sã analizãm acest lucru, sã vedem în raport de creºterea de venituri ºi de creºterea necesarului de personal pentru contracte care va fi exact numãrul de persoane care va fi disponibilizat”, a afirmat, la începutul acesti sãptãmâni, ministrul Transporturilor, Dan ªova, citat de Mediafax.

El a precizat cã lucrurile încep sã se simplifice, în contextul în care, de la începutul anului, 230 de angajaþi ai C.F.R. Marfã au ieºit la pensie, iar în consecinþã numãrul disponibilizãrilor va fi mai mic de 2.500. „Vom încerca sã gãsim în perioada imediat urmãtoare soluþia optimã pentru numãrul maxim de persoane care urmeazã sã fie concediate. Noi sperãm se afle în aceastã situaþie cât mai puþini ºi concluziile pe care le avem sã le prezentãm în luna iunie, împreunã cu managementul privat ºi sindicatele, misiunii F.M.I., pentru a

vedea în ce mãsurã ne este permis sã concediem mai puþin, arãtând noile cifre”, a mai spus ministrul.

Pentru salariaþii companiei care vor fi concediaþi vor fi asigurate de la bugetul de stat 18 - 24 de salarii, în funcþie de vechime, suma urmând sã fie plãtitã lunar.

Potrivit informaþiilor furnizate de Ministerul Transporturilor, Consiliul de Administraþie al C.F.R. Marfã a iniþiat, la finele lunii martie, procedurile de disponibilizare a a 2.500 de salariaþi, în conformitate cu angajamentele faþã de F.M.I., estimând cã în cadrul companiei vor mai rãmâne 6.376 de salariaþi. C.F.R. Marfã a anunþat recent cã a câºtigat licitaþie organizatã de cãtre Centrala Electricã de Termoficare Govora pentru transportul pe calea feratã a 2,4 milioane de tone de cãrbune, valoarea contractului nefiind fãcutã publicã.

Compania are, din aprilie, un nou director general, Dan Valentin Belcea, fost manager în cadrul firmei de publicitate Graffiti/BBDO, al televiziu-

nii Prima TV ºi al companiilor International Railway Systems ºi Protan, cu activitãþi în domeniul feroviar, respectiv al deºeurilor.

Pânã la numirea acestuia în funcþie, conducerea C.F.R. Marfã a fost asiguratã interimar de un director general adjunct, Pavel Bãrculeþ, dupã decesul fostului manager al companiei, Dragoº Alexandru Drãghici, care a suferit un accident vascular-cerebral dupã arestarea lui patronului Grup Feroviar Român, Gruia Stoica. Acesta a fost interceptat în timp ce discuta despre o mitã de apropae un milion de euro, pe care ar fi urmat sã o dea pentru câºtigarea unui contract cu C.F.R. Marfã.

Sindicat: “C.F.R. Marfã are contracte, e pe profit, disponibilizãrile nu au niciun sens” Conform Sindicatului Liber al

Mecanicilor de Locomotivã, din cele 2.500 de disponibilizãri anunþate, circa 200, adicã aproximativ 8% se vor realiza pe raza Regionalei Timiºoara. “Acest plan de disponibilizãri nu are nicio logicã. C.F.R. Marfã este pe profit ºi are atâtea contracte încât de abia le poate acoperi cu personalul existent. Considerãm cã e o mizerie ceea ce se întâmplã”, spune Ioan Boloº, liderul Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara.

Acesta mai declarã cã, ºi dacã exista acest angajament faþã de F.M.I., li se putea explica reprezentanþilor instituþiei financiare cã C.F.R. Marfã are multe contracte ºi e profitabilã. “Se pare însã cã se doreºte, în continuare, sã se înstrãineze sau sã se distrugã tot ce mai are Statul de valoare. În cazul unui eventual conflict militar, cu ce se vor face transporturi militare? Cu operatorii privaþi ?”, se întreabã, retoric, liderul Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

1 - 4 mai 2014

Nicio avere confiscatã în ultimii doi ani, la Timiºoara z Muncã patrioticã, fãrã remuneraþie, la Comisia de Cercetare a Averilor În 2011, odatã cu noua versiune a Legii de funcþionare a Agenþiei Naþionale de Integritate, au fost reînfiinþate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel. Noua lege nu a prevãzut, însã, chestiuni menite sã eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe ºanse ca activitatea lor sã devinã mai eficientã nu se întrevãd.

Judecãtorii care activeazã în aceste comisii nu primesc în continuare niciun leu pentru activitatea lor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Deºi Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel din þarã nu au avut o activitate extraordinarã în perioada 2001 - 2007, când aceste structuri au funcþionat încontinuu, în 2011 s-a decis reînfiinþarea lor.

Din start, însã, s-a plecat de la o premisã cel puþin ciudatã. Astfel, aceastã activitate de control al averilor, care presupune o rãspundere destul de mare ºi o documentare amplã, a fost transformatã în “muncã patrioticã” pentru judecãtori, care nu primesc niciun leu pentru aceastã activitate.

Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara are ºase membri, care nu beneficiazã de remuneraþie. „Comisia de Cercetare a averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara are în componenþã doi judecãtori ºi un procuror. Au mai fost numiþi trei judecãtori ca membru supleanþi. Membrii Comisie nu beneficiazã de remuneraþie”, spune coordonato-

Nicio avere confiscatã în ultimii doi ani TIMPOLIS a solicitat Curþii de Apel Timiºoara sã precizeze câte sesizãri a realizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara cãtre instanþe pentru confiscarea unor bunuri materiale obþinute ilicit ºi câte din aceste cereri au fost rezolvate favorabil de cãtre instanþele sesizate. „Comisia de cercetare a averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara nu a sesizat instanþa în niciun dosar”, ne-au transmis reprezentanþii Curþii de Apel Timiºoara.

Totodatã, TIMPOLIS a solicitat instanþei timiºorene pe lângã care funcþioneazã Comisia de Cercetare a Averilor sã precizeze câte sesizãri a primit Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara în anii 2012 ºi 2013 ºi cum au fost soluþionate. “În anul 2012 au fost înregistrate douã sesizãri la Comisia de Cercetare a Averilor. Prima a fost o plângere formulatã de Agenþia Naþionalã de Integritate împotriva unei ordonanþe pronunþatã de Comisie, ºi a fost respinsã ca inadmisibilã, iar a doua

Foto TIMPOLIS

Muncã neplãtitã de cercetare a averilor

rul Biroului de informare ºi relaþii publice al Curþii de Apel Timiºoara, judecãtorul Cristian Pup. Or, este evident cã, atâta vreme cât este o muncã suplimentarã neremuneratã, nimeni nu se poate aºtepta la rezultate extraordinare. Aceastã greºealã repetã una din trecut când, din 2005 pânã în 2007, membrii acestei comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaþia lor, din cauza schimbãrii legislaþiei. Atunci, peste 90% dintre cazurile instrumentate de Comisia timiºoreanã, pânã în momentul în care ºi-a încetat activitatea, în 2007, s-au finalizat cu ordonanþe de clasare.

Noua Lege de funcþionare a A.N.I. nu a prevãzut chestiuni menite sã eficientizeze activitatea Comisiilor de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel a fost soluþionatã prin clasarea cauzei”, rãspund reprezentanþii Curþii de Apel Timiºoara. Iar anul trecut, “Comisia a fost sesizatã cu douã plângeri împotriva unor ordonanþe, respinse ca inadmisibile, ºi cu douã sesizãri aflate în curs de soluþionare.”

De altfel, pe acest segment, structura cu competenþe directe, care trebuie sã lucreze cu Comisia de Cercetare a Averilor, respectiv Agenþia Naþionalã de Integritate, nu s-a remarcat cu o activitate ieºitã din comun, raportatã la instanþele din Timiº, fiind intens mediatizat un caz din seria “aºa nu”. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timiºoara, prin care A.N.I. se judeca cu un agent vamal timiºean, s-a terminat brusc anul trecut, din cauza

neplãþii unei taxe de timbru în valoare de… patru lei.

Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al A.N.I. prin care se constata cã un agent vamal care fãcea parte din celebrul “lot Moraviþa 1” ar fi dobândit bunuri ºi valori ce nu pot fi justificate.

La solicitarea A.N.I., Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara a efectuat o anchetã ale cãrei concluzii au fost diferite de cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind cã vameºul ºi-a dobândit averea în mod licit. A.N.I. nu a renunþat ºi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. Dupã aproape un an de judecatã,

magistraþii de la Curtea de Apel Timiºoara au emis o sentinþã prin care cererea A.N.I. este respinsã. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanþelor, just.ro: “Instanþa anuleazã ca netimbratã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul A.N.I.”.

Prin prisma acestui caz, este greu de apreciat relaþia dintre Comisia de Cercetare a Averilor de pe plan local ºi A.N.I. Aceasta preciza cã a stabilit un interval de timp clar în care trebuie rezolvate cazurile înaintate, astfel încât cercetãrile sã nu se întindã pe o perioadã prea mare de timp: “Existã un termen de recomandare de trei luni pentru soluþionarea sesizãrii înaintate de A.N.I., potrivit legii”.

Un istoric inofensiv confiscare a averii, ºi nu doar în Timiº, ci pe toatã raza de acoperire a Curþii de Apel Timiºoara – în Timiº, Arad ºi Caraº-Severin.

Bilanþul ultimilor ani de activitate este sugestiv. În 2005, Comisia a fãcut anchete în cinci dosare, toate finalizate cu ordonanþe de clasare. În 2006, a avut patru dosare, ºi ele terminate cu ordonanþe de clasare. În 2007, ultimul an de funcþionare al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, pe lângã douã dosare încheiate, cu ordonanþe de clasare, s-a ajuns la o trimitere în judecatã, procesul trenând pânã în aprilie 2011, când dosarul a fost închis prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilã.

Deci, în ultimii cinci ani, Timiºul nu a avut vreun caz notabil de confiscare a averii. Fosta conducere a D.N.A. Timiºoara preciza cã nu a primit nici mãcar o singurã informaþie sau o solicitare de colaborare din partea fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara.

Oricum, din 2005, membrii acestei Comisii nu au mai primit niciun leu pen-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bilanþ de activitate pe cinci ani

32 de ordonanþe de clasare, un dosar respins ºi douã trimiteri în judecatã. În cele douã cazuri, prin sentinþe civile din 2005 se dispunea închiderea dosarului. Sentinþele nu au fost atacate la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, devenind definitive ºi irevocabile.

Foto TIMPOLIS

Rãmâne de vãzut cum vor derula pe mai departe aceste structuri activitatea de control a averilor. În forma veche, în perioada 2001 - 2007, aceste comisii de cercetare a averilor au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor.

La nivel naþional, din cele aproximativ 400 de cazuri cercetate de-a lungul existenþei lor, s-a ajuns doar la douã cazuri de confiscare a averii. ªi atunci doar cu intervenþii repetate din partea societãþii civile. Este vorba de cazuri notorii, cum e cel al fostului primar al Bacãului, Dumitru Sechelariu. ªi în Timiº a funcþionat aproape un deceniu aceastã structurã, care avea rolul de a cerceta cazurile în care se suspecta cã anumiþi funcþionari publici ºi-ar fi dobândit averea prin metode ilicite. Astfel, Comisia putea sesiza Parchetul, în cazul în care constata infracþiuni de domeniul penalului, se putea ajunge la trimiteri în judecatã ºi chiar la confiscarea averilor. Însã în ultimii cinci ani de activitate a acestei structuri, pânã la desfiinþarea ei, nu s-a înregistrat nici mãcar un singur caz de

În ultimii cinci ani, Timiºul nu a avut vreun caz notabil de confiscare a averii tru prestaþia lor, pentru cã „s-a abrogat articolul care prevedea cuantumul retribuþiei lunare cuvenite membrilor Comisiei, prin urmare aceºtia nu au mai fost retribuiþi pentru activitatea desfãºuratã”.

Centrul de Resurse Juridice, care a fãcut o analizã a activitãþii fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, preciza

cã în unele cazuri sursele de venit acceptate pentru unii funcþionari publici cercetaþi erau hilare, dând ca exemple faptul cã aceºtia afirmau cã au dobândit în perioada cercetatã importante sume de bani din creºterea sistematicã a porcilor în gospodãrie proprie ºi apoi vânzarea acestora, cã unii au câºtigat miliarde de lei vechi din cultivarea în mod intensiv a legumelor, iar alþii ºi-au

fãcut averi din veniturile suplimentare realizate cu ocazia nunþii ºi a botezului copilului. În concluzie, conform Centrului de Resurse Juridice, bilanþul verificãrilor fãcute la Timiºoara între 2000 ºi 2007 de fosta Comisie de Cercetare a Averilor a fost urmãtorul: 32 de ordonanþe de clasare, un dosar respins ºi douã trimiteri în judecatã. În cele douã cazuri, prin sentinþe civile din 2005 se dispunea închiderea dosarului. Sentinþele nu au fost atacate la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, devenind definitive ºi irevocabile.

social

1 - 4 mai 2014

Corneliu Berari: „Noua Republicã este un antidot la astenia de þarã” Unul dintre candidaþii Noii Republici la europarlamentare, Corneliu Berari, anunþã cã P.N.R., „un partid eurorealist”, se vrea un antidot la astenia de þarã, oferind României dreptul la mai mult viitor: „Þara este captivã în ghearele unor structuri politice falimentare ºi cã soluþia pentru depãºirea acestei stãri de fapt o reprezintã oamenii politici noi, cu un trecut nemaculat.” ligia.hutu@timpolis.ro

Preºedintele P.N.R. Timiº, Corneliu Berari, reprezentant al Partidului Noua Republicã la alegerile europarlamentare, înscris pe locul al patrulea pe lista P.N.R., spune cã Noua Republicã ºi-a propus sã transmitã electoratului cã P.N.R. se aflã într-un moment important al evoluþiei sale, un moment al adevãrului, un moment care va oferi electoratului prilejul de a cântãri în ce mãsurã reprezentanþii P.N.R. ºi-au respectat obiectivele asumate în declaraþiile de la începutul activitãþii partidului pe scena politicã româneascã.

Referindu-se la actuala situaþie din România, Corneliu Berari a apreciat cã þara este captivã în ghearele unor structuri politice falimentare ºi cã soluþia pentru depãºirea acestei stãri de fapt o reprezintã oamenii politici noi, cu un trecut nemaculat. Dând asigurãri cã P.N.R. are cea mai bunã reprezentare pentru Timiº ºi menþionând cã, pe lista candidaþilor la alegerile pentru Parlamentul European, figureazã, alãturi de preºedintele partidului, Mihail Neamþu, chiar în poziþia a doua, antreprenorul George Mioc, reprezentant al diasporei, originar tot din Timiº, omul de afaceri ªtefan Bârgãoanu. În ceea ce priveºte mesajele pe care partidele de pe scena politicã româneascã le transmit electoratului, Corneliu Berari a apreciat cã temele politice expuse public sunt disfuncþionale ºi cã se încearcã manipularea electoratului, prin omisiune, oferinduli-se cetãþenilor o perspectivã incompletã asupra viitorului Uniunii Europe-

ne. „Noua Republicã este, la noi, singurul partid care rupe omerta sistemului în ce priveºte mizele mari ale alegerilor europene”, afirmã Corneliu Berari, avertizând cã, în dezbaterea din spaþiul public românesc, nu se vorbeºte despre iminenþa revizuirii tratatelor europene, proces care va avea loc dupã alegerile europarlamentare din 25 mai.

Poziþionarea Noii Republici în raport cu regândirea viitorului Uniunii Europene este reflectatã în detaliu, a precizat Corneliu Berari, în conþinutul Declaraþiei de la Reykjavik, semnatã de P.N.R. în 21 martie, la finalul reuniunii Consiliului Alianþei Conservatorilor ºi Reformiºtilor Europeni (A.E.C.R.), la care P.N.R. a fost reprezentat. „P.N.R. este un partid eurorealist”, afirmã Corneliu Berari, care a fãcut referire succint la setul de principii care reflectã modul în care conservatorii ºi reformiºtii europeni percep viitorul U.E. Respectarea libertãþii individuale, a suveranitãþii naþionale, a principiilor democraþiei parlamentare, o Europã a naþiunilor independente, care lucreazã împreunã, pentru beneficii comune, pãstrându-ºi însã identitatea ºi integritatea, dar ºi crearea premizelor necesare pentru exercitarea puterii la cel mai mic nivel posibil, de cãtre individ, acolo unde este posibil, ºi, în mod preferabil, de cãtre autoritãþile locale sau naþionale ºi nu de cãtre organismele supranaþionale, acestea sunt doar o parte dintre valorile la care A.E.C.R. face referire în conþinutul Declaraþiei de la Reykjavik, a cãrei semnatarã P.N.R. este. În plus, mai este stipulat în document, societãþile deschise trebuie fondate pe demnitatea ºi autonomia individului, care ar trebui sã fie cât mai liber posibil de constrângerile statului.

Iar libertatea individualã include libertatea de religie ºi de cult, libertatea de expresie, libertatea de miºcare ºi de asociere, libertatea de ocupare a forþei de muncã, dar ºi dreptul de a nu fi impozitat în mod opresiv, arbitrar ºi punitiv.

Corneliu Berari

Valentin Potra, reprezentant N.R. Timiº: „Actuala clasã politicã a inventat legi, pe care le protejeazã prin orice mijloace” La rândul sãu, Valentin Potra, membru în Comitetul Director al P.N.R., s-a referit la imperativul de a li se oferi românilor alternative eficiente în raport cu oamenii politici care par sã fi confiscat în prezent prim-planul mediatic românesc. ªi care, prin prestaþia lor, apreciazã Valentin Potra, nu fac decât sã demotiveze ºi mai mult electoratul.

Astfel, mass-media din România este pusã în situaþia de a prezenta, de mai bine de 25 de ani, aceiaºi oameni politici ºi pe rudele acestora, „oameni care fac tot posibilul sã nu fie concuraþi” ºi care recurg, pentru a-ºi atinge scopul, la metode lipsite de onestitate, mergând pânã la a genera blocaje mediatice, instituþionale sau de naturã birocraticã, menite sã facã mediul politic aproape impermeabil la alternativele pe care le-ar putea reprezenta accesul pe scena politicã a unei noi generaþii de politicieni, nemaculaþi. „Ac-

Valentin Potra tuala clasã politicã a inventat legi, pe care le protejeazã, prin orice mijloace”, avertizeazã Valentin Potra. Acesta apreciazã cã presa, dacã nu se va preocupa de reflectarea unor alternative, va multiplica practic aceastã aparenþã a lipsei de soluþii: „De ce sã dezbatã (presa – n.red.) doar prostiile ºi aberaþiile spuse de unii sau de alþii? De ce sã nu prezinte o alternativã la actuala clasã politicã, un model de tânãr politician, de exemplu? Eu, personal, sunt sãtul sã aflu mereu ce au mai spus Ponta ºi Antonescu”, declarã Valentin Potra.

„De ce nu prezintã presa, periodic, un om, o soluþie, o alternativã, care sã scoatã electoratul din apatie?”

Care a apreciat cã preocuparea excesivã pentru dezbateri în care se analizeazã „fã”-ul sau „mã”-ul din discursul public al premierului Victor Ponta se reflectã direct în pierderea electoratului din segmentul celor care nu doresc sã devinã prizonieri ai acestor capcane mediatice.

Valentin Potra a lansat, în context,

5

ºi o provocare adresatã reprezentanþilor mass-media: aceea de a genera o ofensivã mediaticã, despre care apreciazã cã ar putea reprezenta o alternativã la actuala stare de fapt: „De ce sã nu prezinte, periodic, un om, o soluþie, o alternativã, care sã scoatã electoratul din apatie? De ce sã ni se prezinte mereu aceiaºi oameni, aceleaºi prostii? De ce sã dezbatã presa la infinit aceleaºi nimicuri, fãrã importanþã? ªtim cu toþii deja, ne-am convins ce poate Ponta. De ce sã nu beneficieze presa de aceastã ocazie, ca sã ne prezinte pe toþi, oferindu-ne ºanse egale?”. În ce priveºte oportunitãþile pe care partidele nou-apãrute le au în raport cu instituþiile media finanþate de la bugetul de stat, Valentin Potra a declarat cã, la întâlnirea la care a participat recent, în calitate de reprezentant al P.N.R., cu reprezentanþii T.V.R., întâlnire la care s-a discutat despre expunerea pe postul public de televiziune a mesajelor candidaþilor la alegerile europarlamentare, s-a decis ca timpii de antenã alocaþi partidelor care au în prezent reprezentanþi în Parlamentul European sã fie de trei ori mai mare decât cel alocat partidelor nou-înfiinþate. ªi aceasta, a adãugat Valentin Potra, cu excepþia unui singur partid, înfiinþat acum trei luni, dar care este considerat partid europarlamentar, „chiar dacã a ajuns în P.E. de pe listele altui partid. Sunt oameni de valoare acolo, nu contestã nimeni acest lucru. Dar startul pe care ei îl iau este incorect.(...) Toate aceste prevederi au aspect discriminator”. „În mod egal finanþãm mass-media publicã, dar ºansele care ni se oferã sunt inegale ”, a apreciat, în context, ºi eurocandidatul Corneliu Berari. Care a adãugat cã toate aceste prevederi cu caracter discriminator sunt admise în baza legii de organizare a alegerilor, care este „produsul unui sistem votat de un cartel care face parte dintr-un sistem ticãloºit ” ºi despre care reprezentanþii P.N.R. apreciazã cã se apropie de falimentul iminent.

Timiºoara ar putea intra în Guinness Book “cu.podu” 42.000 de pet-uri au stat, în 2011, la baza ridicãrii unui brad de Crãciun, în Lituania. Un record intrat în Guinness Book. Acum, EcoStuff România vrea sã ridice, la Timiºoara, cea mai mari construcþie din pet-uri din lume oana.dima@timpolis.ro

Prin încercarea de a doborî actualul record mondial organizatorii îºi propun sã atragã atenþia asupra cantitãþii enorme de ambalaje din plastic care ajung în apele din întreaga lume.

Acest lucru este cauzat în principal de depozitarea ilegalã ºi necontrolatã a deºeurilor în zonele inundabile ºi în albiile râurilor, în special pe cursurile superioare ale acestora. Aceste deºeuri sunt duse mai apoi de apã în timpul

inundaþiilor în aval ajungând sã polueze aproape toate râurile ºi lacurile din România ºi din întreaga lume. “cu.podu” este un proiect iniþiat de EcoStuff Romania ºi presupune ridicarea în Timiºoara a celei mai mari construcþii din pet-uri din lume. Reuºita va aduce înscrierea proiectului în Guinness Book.

“Construirea celui mai mare pod din pet-uri din lume presupune colectarea în prealabil a cel puþin 100.000 de pet-uri, proiectul dovedindu-se mai mare decât se credea iniþial. Construcþia va fi ridicatã între 3 ºi 5 Iunie, urmând ca odatã inauguratã de Ziua Mondialã a Mediului sã fie accesibilã pentru douã sãptãmâni”, spune Radu Rusu, reprezentant EcoStuff.

Acesta fiind un proiect unic în lu-

me, de mare anvergurã, EcoStuff sperã sã implice cât mai mulþi voluntari, organizaþii ºi companii. Astfel, în tot acest timp iniþiatorii îºi doresc sã organizeze cât mai multe evenimente conexe – ateliere, workshopuri, concerte, street art etc. EcoStuff îi invitã pe toþi cei care doresc sã se implice sau sã organizeze un astfel de eveniment sã le scrie pe office@ecostuff.ro. “Ajutã organizatorii sã adune cele 100.000 de pet-uri – adu-le curate, neturtite ºi cu dop în fiecare zi între orele 18 - 20, «La Capiþe», vizavi de Universitatea de Vest din Timisoara, începând de luni, 5 mai”, lanseazã Radu Rusu invitaþia.

Organizatorii mai cautã o soluþie ºi parteneri ºi pentru realizarea structurii de rezistenþã a podului precum ºi una pentru iluminatul artistic al acestuia.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

1 - 4 mai 2014

special

1 Mai, Ziua internaþionalã

Pe 1 Mai se sãrbãtoreºte, din 1889, Ziua Internaþionalã a Muncii, care are la bazã reducerea normei zilnice de lucru la opt ore. În þãrile comuniste, aceastã zi a fost transformatã într-o sãrbãtoare de stat însoþitã de defilãri propagandistice, în cinstea conducãtorilor. Dupã 1989, 1 Mai a revenit la semnificaþia iniþialã, o zi liberã pentru oamenii muncii. oana.dima@timpolis.ro

Pânã în 1989, prilej de defilãri propagandistice Pânã în 1989, în þãrile foste comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformatã într-o sãrbãtoare de stat însoþitã de defilãri propagandistice. Regimurile comuniste încercau sã instrumenteze politic o veche tradiþie a miºcãrii muncitoreºti internaþionale. În România, de 1 Mai autoritãþile organizau manifestaþii de dimensiuni uriaºe, coloanele de muncitori în þinute festive fiind nevoite sã scandeze lozinci ºi sã poarte pancarte uriaºe cu osanale adresate conducãtorilor. În aceeaºi zi, ºi presa se întrecea pe sine.

Pe 1 Mai, publicaþia localã Drapelul Roºu avea prima paginã ocupatã de portretul soþilor Ceauºescu. În ediþia din 1 mai 1988, de exemplu, oficiosul local al P.C.R. publica mesajul primsecretarului Comitetului Judeþean Timiº al Uniunii Tineretului Comunist, Cristian Roºca: “ Mândri ºi recunoscãtori pentru minunatele condiþii

de afirmare ce le-au fost asigurate, tinerii timiºeni, într-un gând cu toþi tinerii României socialiste, crescuþi ºi formaþi în anii de nepieritoare ctitorii ai Epocii Nicolae Ceauºescu, mulþumesc fierbinte secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, pentru statornica ºi pãrinteasca grijã doveditã pentru tânãra generaþie din patria noastrã. κi exprimã deosebita lor stimã ºi preþuire faþã de tovarãºa academician doctor inginer Elena Ceauºescu, eminent om politic ºi savant de largã recunoaºtere internaþionalã, faþã de strãlucita sa contribuþie la dezvoltarea ºtiinþei ºi culturii româneºti”. Asta în timp ce sãrbãtorirea zilei de 1 mai constituia pentru oamenii muncii “ un nou ºi minunat prilej de a da expresie celui mai vibrant ºi înãlþãtor omagiu, profundei recunoºtinþe, dragostei fierbinþi faþã de secretarul general al partidului tovarãºul Nicolae Ceauºescu, ctitorul de ev nou, genialul strateg a tot ce am înfãptuit ºi înfãptuim pe aceste meleaguri strãbune, revoluþionarul înflãcãrat ale cãrui viaþã ºi operã constituie un luminos exemplu de dãruire ºi angajare pentru ridicarea României pe noi culmi de progres ºi civilizaþie, pentru afirmarea ei demnã, liberã ºi prosperã în lume”. Drapelul Roºu descria în amãnunþime, cu obiºnuita limbã de lemn a vremii, cum a decurs Adunarea festivã consacratã zilei de 1 Mai, de la Timiºoara. Festivitatea a fost deschisã de tovarãºul Petru Moþ, prim-secretar al Comitetului Municipal de Partid, primarul Timiºoarei de atunci. Ilie Matei, prim-secretar al Comitetului Judeþean de Partid, preºedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular

de 24 ani un reper al cetãþii

Judeþean, care, în numele Biroului Comitetului, a adresat “participanþilor la adunare, tuturor oamenilor muncii timiºeni, calde felicitãri pentru rezultatele obþinute, împreunã cu urarea de noi ºi rodnice împliniri ºi înfãptuirea fermã a sarcinilor de o deosebitã importanþã ce revine judeþului nostru (…)”. Cu prilejul zilei de 1 Mai, ºi organizaþiile de partid, de tineret, de sindicate ºi de femei, organele de conducere ale unitãþilor economicosociale din judeþ felicitau colectivele de oameni ai muncii pentru rezultatele obþinute, urându-le “noi succese în îndeplinirea indicatorilor de plan ºi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistã pe acest an, pe întregul cincinal”. “În aceste clipe încãrcate de profundã emoþie, dorim, mult iubite ºi stimate tovarãºe Nicolae Ceauºescu, sã vã încredinþãm încã o datã de voinþa noastrã fermã de a urma, permanent ºi fãrã preget, înaltul exemplu de muncã, abnegaþie ºi dãruire revoluþionarã pe care ni-l oferiþi, sã înfãptuim neabãtut sarcinile ce ne revin din istoricele hotãrâri ale Congresului al XIII- lea în vederea creºterii contribuþiei judeþului Timiº la dezvoltarea multilateralã a patriei noastre libere ºi fericite România socialistã”, semnat, “Participanþii la adunarea festivã de la Timiºoara”.

Ultimul mesaj de 1 Mai “confiscat” Printre realizãrile oamenilor muncii timiºeni se menþiona, de 1 Mai, ºi îndeplinirea planului de producþie pe luna aprilie. Ultimul mesaj mobilizator

de 1 Mai, apãrut în 1989, tot în Drapelul Roºu, la care, evident, ni se spunea, subscriau toþi oamenii muncii din Timiº, arãta aºa: “Mult iubite ºi stimate Tovarãºe Nicolae Ceauºescu, participanþii la adunarea festivã de la Timiºoara, pricinuitã de împlinirea a o sutã de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidaritãþii internaþionale a celor ce muncesc ºi a 50 de ani de la desfãºurarea marii demonstraþii patriotice, antifasciste ºi antirãzboinice de la 1 Mai 1939, vã adreseazã dumneavoastrã, mult iubite ºi stimate tovarãºe Nicolae Ceauºescu, eminent militant revoluþionar, înflãcãrat patriot, luptãtor dârz pentru unitatea clasei muncitoare, a întregului popor român, pentru

propãºirea multilateralã a patriei libere ºi independente, personalitate proeminentã a lumii contemporane, un cald omagiu de adânc respect ºi profundã recunoºtinþã pentru tot ceea ce aþi fãcut ºi faceþi pentru înãlþarea României socialiste pe noi culmi de civilizaþie ºi progres, pentru bunãstarea ºi fericirea întregii noastre naþiuni”.

Dupã participarea la diferitele manifestãri ºi cuvântãri prilejuite de sãrbãtorirea zilei de 1 Mai, participanþii, ºi nu numai, plecau la iarbã verde sã se relaxeze, cu mici ºi bere.

Pentru cã în restul anului nu se prea gãseau mici în comerþ sau erau raþionalizaþi, iar berea era o marfã destul de greu de gãsit.

special

a muncii, ieri ºi azi

1 - 4 mai 2014

7

Publicitate

O zi pornitã de la un protest sindical Semnificaþia zilei de 1 Mai, de sãrbãtoare internaþionalã a muncitorilor, îºi are rãdãcinile în anul 1872, când aproximativ 100.000 de lucrãtori din New York, majoritatea din industria construcþiilor, au manifestat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore.

Data de 1 Mai este menþionatã pentru prima datã în legãturã cu întrunirea, din 1886, a Federaþiei Sindicatelor din SUA ºi Canada (precursoarea Federaþiei Americane a Muncii), când George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor ºi Tâmplarilor, a iniþiat introducerea unei rezoluþii care stipula ca opt ore sã constituie ziua legalã de muncã de la, ºi dupã 1 mai 1886, sugerându-li-se organizaþiilor muncitoreºti respectarea acesteia. Cu acea ocazie, sute de mii de manifestanþi au protestat pe tot teritoriul SUA. Însã cea mai mare demonstraþie a avut loc la Chicago, unde au mãrºãluit 90.000 de demonstranþi, dintre care circa 40.000 se aflau în grevã. Circa 35.000 de muncitori au câºtigat atunci dreptul la ziua de muncã de opt ore, fãrã reducerea salariului. Însã 1 mai a devenit cunoscut în urma unor incidente violente, care au avut loc în acelaºi an, trei zile mai târziu, în Piaþa Heymarket, din Chicago. Numãrul greviºtilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstraþii, o coloanã de muncitori a plecat sã se alãture unui protest al angajaþilor de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliþia a intervenit, patru protestatari au fost împuºcaþi ºi mulþi alþii au fost rãniþi. În seara aceleiaºi zile, a fost organizatã o nouã demonstraþie în Piaþa Heymarket. Din

mulþime, o bombã a fost aruncatã spre sediul Poliþiei, rãnind 66 de oameni ai legii, dintre care ºapte mortal. Poliþia a ripostat cu focuri de armã, rãnind douã sute de oameni, din care câþiva mortal. În urma acestor evenimente, opt lideri anarhiºti, care aparþineau unei miºcãri muncitoreºti promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecaþi, muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franþa ºi Spania fiind cei care au adunat fonduri pentru plata apãrãrii. În urma procesului, cinci dintre manifestanþi au fost condamnaþi la spânzurãtoare ºi trei, la închisoare pe viaþã. ªapte ani mai târziu, o nouã

investigaþie i-a gãsit nevinovaþi ºi, mult mai târziu, au apãrut ºi dovezi conform cãrora explozia a fost o diversiune, pusã la cale chiar de cãtre un poliþist. Astfel, în 1888, la întrunirea Federaþiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 sã fie data pentru susþinerea, prin manifestaþii ºi greve, a zilei de muncã de opt ore. Dar, în 1889, socialdemocraþii afiliaþi la Internaþionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca 1 Mai sã fie o zi internaþionalã a muncitorilor. Congresul Internaþionalei Socialiste a decretat 1 Mai ca Zi Internaþionalã a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Au avut loc

demonstraþii în SUA, în majoritatea þãrilor europene, în Chile, Peru ºi Cuba. Pânã în 1904, Internaþionala a ll-a a chemat toþi sindicaliºtii ºi socialiºtii sã demonstreze energic pentru stabilirea prin lege a zilei de muncã de opt ore, cererile de clasã ale proletariatului ºi pentru pace universalã.

La scurt timp, Federaþia Americanã a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Ziua Muncii, anual, în prima zi de luni a lui septembrie, decizie luatã pentru a repara ofensa adusã greviºtilor de la Sindicatul American al Cãilor Ferate ºi al cãror protest fusese înãbuºit prin trimiterea de trupe.

Petrecere româneascã, la Muzeul Satului Bãnãþean, de 1 Mai Muzeul Satului Bãnãþean din Timiºoara îi invitã pe timiºoreni sã petreacã româneºte, de 1 Mai. Vor fi patru zile de petrecere cu renumiþi soliºti de muzicã popularã ºi ansambluri folclorice. Deschiderea oficialã a manifestãrilor va avea loc joi, 1 mai, la ora 12.

De 1 Mai, vor cânta Andreea Voica, Adrian Stanca, Doriana Talpeº, Ramona Roescu, Mimi Borþun Popescu, Cornel Brici, Lavinia Buru, Raluca Modi ºi Ansamblul “Timiºul”. În 2 mai vor urca pe scenã Nicoleta Voica, Dumitru TeleagãMeca, Dumitru Stoicãnescu, Georgiana Viþa, Camelia Florea, Andreea Aleuºan, Ansamblul “Timiºul” ºi Ansamblul “Cununa Timiºului”. În 3 mai va susþine un spectacol trupa Cargo. În 4 mai, invitaþi sã susþinã concerte ºi spectacole la Muzeul Satului vor fi Stana Izbaºa, Carmen Popovici Dumbravã, Petricã Moise, Luminiþa Safta, Ancuþa

Fleºiariu, Andrada Chiriþã, Ansamblul “Timiºul” ºi Ansamblul “Doina Timiºului”.

Toate spectacolele încep la

ora 17, iar de la 10 pânã la ora 17 este program în regim de DJ, anunþã organizatorii. Duminicã, 4 mai, de la ora 16, este progamat

concertul trupei Peregrinii, un grup de copii care cântã muzica Timiºoarei de altãdatã. Intrarea la toate spectacolele este liberã.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

1 - 4 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

1 - 4 mai 2014

9

Celule fotovoltaice pe acoperiºurile blocurilor comuniste z Primãria Timiºoara, angrenatã într-un nou proiect cu rezultate teoretice

Experienþe care au iscat controverse

Primãria Timiºoara vrea sã aloce câteva zeci de mii de lei, ca ºi contribuþie pentru un proiect european ce are ca scop final crearea unui plan prin care administraþiile locale pot ajuta la eficientizarea energeticã a blocurilor de locuinþe, obiectivul fiind sã se creeze imobile cu consum zero de energie. În momentul de faþã este greu sã se estimeze cu ce se va alege concret Primãria în urma angrenãrii în acest proiect.

Soluþii de eficientizare energeticã prin amplasarea de celule fotovoltaice au mai existat pe plan local ºi nu s-au materializat în niciun mod. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect ambiþios Pe ultima listã de proiecte propuse pentru aprobare în plenul Consiliul Local Timiºoara, se regãseºte ºi unul ce vizeazã angrenarea Primãriei într-un proiect ce vizeazã transformarea celebrelor blocuri comuniste ale Timiºoarei în imobile independente din punct de vedere energetic. „Proiect de hotãrâre privind aprobarea participãrii Municipiului Timiºoara la proiectul Promovarea unor mãsuri de renovare a clãdirilor în sistem 0 energie - inteligente ºi integrate, pe piaþa europeanã a renovãrilor de clãdiri” se numeºte propunerea de act normativ supusã aprobãrii consilierilor locali. Scopul anunþat al proiectului este de a elabora un plan de acþiune al administraþiei locale cu privire la reabilitarea blocurilor de locuinþe construite în anii 1970 - 1990 în sistem energie zero. Cu alte cuvinte, realizarea unei eficientizãri totale a blocurilor comuniste din Timiºoara, construite dupã 1970, astfel încât sã nu se mai plãteascã energie electricã ºi gaze naturale.

Deºi proiectul sunã bine, este greu de crezut cã Primãria va gãsi, cel puþin

în anii urmãtori, fondurile necesare pentru angrenarea într-un astfel de program. Deocamdatã, însã, se dau bani pentru realizarea unui studiu. Primãria spune cã „obiectivele specifice ale proiectului sunt sã faciliteze ºi sã asigure aplicarea ºi integrarea de soluþii energetice de acest tip, cât mai curînd posibil, sã interpreteze ºi sã explice cunoºtinþele existente cu privire la eficienþa energeticã”, operaþiuni urmate de „diseminarea rezultatelor” ºi „constituirea grupurilor naþionale” pentru implementarea proiectului.

Rezultatele finale concrete sunt destul de vagi, lucru dedus ºi din formulãrilor de genul „aplicare pe cât posibil”. În cazul Timiºoarei, în care principala companie furnizoare de agent termic – Colterm – este în subordinea directã a Primãriei, este greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacã s-ar ajunge la o aplicare pe larg a acestui program, ºi blocurile de locuinþe ar avea soluþii

de termoficare independente. Pentru cã atunci numãrul de clienþi al Colterm ar scãdea semnificativ.

Deocamdatã, însã, probabil cã aceste variante nu sunt luate în calcul, proiectul fiind la faza de aprobare a bugetului ce revine Primãriei Timiºoara, în valoare totalã de 112.189 de lei (respectiv 23.870 de euro), defalcatã pe surse de finanþare - contribuþie U.E. (valoare asistenþã financiarã nerambursabilã) de 84.144 de lei (respectiv 17.903 de euro) ºi contribuþie din bugetul local: 28.045 de lei (respectiv 5.967 de euro). Argumentul adus de Primãrie, printre altele, este cã „proiectul a fost depus în parteneriat cu 13 parteneri din diferite þãri, membre ale Uniunii U.E.” – printre care patru institute de cercetãri, inclusiv Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice ºi oraºele Stockholm, din Suedia, Rotterdam ºi Amersfoort, din Olanda ºi Sestao, din Spania.

Inventator timiºean: „De ani de zile propun soluþii regenerabile de termoficare pentru locuinþele din Timiºoara” Culmea e cã ceea ce se analizeazã acum pe bani destul de mulþi, din bugetul U.E. ºi din bugetele locale s-a propus de ani de zile, fãrã succes, de cãtre unii inventatori locali. Care spun cã în Timiºoara, zonã de câmpie, existã un grad de însorire destul de mare ºi cã, pe timpul primãverii, al verii ºi toamnei, s-ar putea apela fãrã probleme la panourile solare, ca soluþie de furnizare de apã caldã menajerã pentru locuinþele din municipiu.

Printre aceºti inventatori se numãrã ºi Alexandru Stoian, care a realizat, de altfel, mai multe invenþii brevetate care vizeazã tocmai soluþii de termoficare cu energie regenerabilã.

Instalaþia pentru captarea energiei solare, instalaþia pentru orientarea calculatoarelor solare plane ºi pompa solarã sunt doar câteva din invenþiile

sale cu aplicare în acest domeniu, care au fost ignorate ani în ºir de cãtre autoritãþi. Astfel, acum se cautã soluþii prin proiecte comune europene, deºi acestea existã la nivel local de multã vreme, doar cã nu a existat interes pentru implementarea lor. „Acest gen de soluþii de obþinere a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sunt potrivite pentru orice tip de clãdiri, inclusiv pentru blocuri. Sigur cã, dacã s-ar amplasa panouri solare pe acoperiºul blocurilor, acestea nu ar putea susþine consumul necesar apartamentelor pe tot parcursul anului, dar cu siguranþã ar fi o soluþie fiabilã pe parcursul verii. Când sunt 40 de grade afarã, aproape cã e o crimã sã foloseºti gaz pentru a încãlzi apa caldã menajerã”, precizeazã inventatorul timiºorean.

Acesta spune cã e surprins sã

Însã nu toate proiectele legate de asigurarea independenþei energetice a unor clãdiri au fost primite bine de cãtre administraþia localã sau cea judeþeanã. Aceasta ºi pentru cã, fiind un domeniu relativ nou, este uºor de speculat sub aspectul unor achiziþii sau a oportunitãþii unor investiþii.

Anul trecut, de pildã, la Consiliul Judeþean Timiº s-a rediscutat un proiect de acum trei ani, care a fost amânat de mai multe ori, din cauza valorii mari. Este vorba de reabilitarea aºanumitei “Locuinþe protejate Dinu”, din Sãcãlaz, un centru de ocrotire care urmeazã sã fie transformat într-o locuinþã verde, cu soluþii energetice proprii, ecologice. Discuþii a stârnit valoarea proiectului, deloc de neglijat, þinând cont cã e vorba de o reabilitare, nu de o construcþie – peste 3,5 milioane de lei.

Argumentul pro adus în discuþie este faptul cã investiþia va fi suportatã în mare parte din fonduri europene, ºi nu din bugetul judeþean. Astfel, în noua formã, s-a propus aprobarea proiectului de investiþie, cu un buget total în valoare de 3.598.774,71 de lei ºi cu o valoare eligibilã de 3.461.134,71 de lei.

Proiectul de investiþie “Reabilitarea/modernizarea locuinþei protejate Dinu”, finanþat din Programul Operaþional Regional 2007 - 2013, domeniul “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”, face parte din celebrul concept al “Polului de creºtere Timiºoara” ºi, de când a fost discutat prima datã la C.J. Timiº, a stârnit controverse, din cauza valorii foarte mari.

Potrivit variantei iniþiale, durata de realizare a investiþiei propriu-zise era estimatã la 12 luni, investiþia fiind eºalonatã astfel: 2.241.025,64 de lei în primul an ºi 835.978 de lei în al doilea an. Din valoarea totalã, costul construcþiei urma sã fie de 1,3 milioane de lei, la care se adãugau utilaje tehnologice de 1,3 milioane de lei ºi montarea acestora, care se estima cã va costa peste 35.000 de lei. Promotorii

proiectului spun cã actualul imobil este impropriu, ºi prin reabilitare se modificã în mod semnificativ structura ºi utilitatea acestuia, în sensul cã va fi o casã independentã din punct de vedere energetic. Încã de când a fost propusã prima datã pentru aprobare, în 2010, investiþia a stârnit discuþii aprinse în plenul C.J. Timiº, o parte din argumentele contra referindu-se la faptul cã, prin valoarea foarte mare a unui singur obiectiv finanþat, se încearcã de fapt compensarea lipsei de proiecte în domeniul social ºi cã faptul cã respectivul imobil va avea panouri fotovoltaice ºi soluþii energetice ecologice nu-i va ajuta cu nimic pe cei care stau în respectivul centru. „Nu putem sã acoperim faptul cã nu avem proiecte sociale în acest domeniu printr-un proiect prin care valorile sunt date de anumite celule fotovoltaice ºi alte elemente care nu se duc direct la oamenii cu dizabilitãþi, de fapt, diminuãm suma întreagã pe care o putem accesa în domeniul protecþiei sociale”, se preciza în plen.

Câþiva aleºi judeþeni au apreciat cã este mai bine sã vinã cu mai multe proiecte care sunt la o valoare minimã, dar care sã ajute aceste persoane.

Susþinãtorii proiectului au precizat, totuºi, de fiecare datã, cã investiþia se justificã, pe motiv cã nu se referã doar la casã, ci se pune problema de a crea un model de centru social independent din punct de vedere energetic.“Acolo sunt soluþii care mãresc valoarea investiþiei, pentru cã privesc implementarea unor tehnologii inteligente pentru energie regenerabilã, fiind panouri solare pentru apã caldã, panouri fotovoltaice pentru a produce curent electric ºi pentru a reduce ulterior costurile de funcþionare ale acestui centru ulterior implementãrii proiectului, anvelopare termicã pentru a putea conserva energia”, declarau oficiali ai Adetim la una din ºedinþele de plen din 2010.

Alexandru Stoian constate cã autoritãþile locale ajung la soluþii propuse de el cu ani în urmã. „Încet-încet se transpun multe din ideile transmise de multã vreme administraþiei locale. Se ajunge acum la concluzia cã e eficientã încãlzirea cu energie solarã ºi pentru locuinþe”, mai spune Alexandru Stoian.

Locuinþa protejate Dinu, din Sãcãlaz

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

1 - 4 mai 2014

Piaþa serviciilor poºtale, slab reprezentatã în România Piaþa serviciilor poºtale la nivelul Uniunii Europene s-a situat la aproximativ 90 de miliarde de euro, în 2013 ºi a reprezentat circa 1% din Produsul Intern Brut comunitar, comparativ cu 0,26% în România. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Serviciile expres ºi coletãria, principalele surse de venit În România, la nivelul anului trecut, piaþa serviciilor poºtale a atins 1,52 miliarde de lei ºi a reprezentat 0,26% din PIB, care s-a situat la 587,5 miliarde de lei.

“Cifra de afaceri a firmelor din U.E. care activeazã în domeniul serviciilor poºtale a totalizat aproximativ 90 de miliarde de euro pe an ºi reprezintã circa 1% din PIB-ul comunitar”, afirmã preºedintele A.N.C.O.M., Cãtãlin Marinescu. Acesta adãugã cã serviciile expres ºi de colete poºtale, care reprezintã peste 50% din totalul veniturilor poºtale, au înregistrat o creºtere în ultimii ani, susþinutã de dezvoltarea comerþului electronic naþional ºi european. În schimb, trimiterile de scrisori sunt în continuã scãdere. “Acest trend este efectul climatului economic ºi schimbãrii obiceiurilor de comunicare ale oamenilor. În perioada 20072011, ritmul anul de scãdere al cererii

Miºcãrile de protest organizate de Sindicatul Angajaþilor din Poºta Românã nu au avut niciun efect de servicii de poºtã de scrisori a fost de 4,1%. În medie, numãrul trimiterilor pe locuitor la nivelul Europei de Est se situeazã la 50, comparativ cu 163 la nivelul U.E.”, mai spune Cãtãlin Marinescu. În privinþa României, acesta a arãtat cã valoarea pieþei serviciilor poºtale a rãmas relativ constantã, situându-se la 1,52 miliarde de lei, faþã de 1,53 miliarde de lei, acum doi ani. Potrivit datelor A.N.C.O.M., numãrul trimiterilor poºtale a atins 523,3 milioane la finele anului trecut, în scãdere cu

0,7% faþã de anul precedent. “Practic, numãrul mediu de trimiteri pe locuitor pe an a fost de 26. Serviciile din poºta de scrisori au o pondere de 93,6% din trafic”, mai spune Cãtãlin Marinescu.

Cel mai mare jucãtor local de pe aceastã piaþã rãmâne Poºta Românã, care a prelucrat cea mai mare parte dintre aceste trimiteri, respectiv 74,28%.

Totuºi, traficul total al companiei Poºta Românã a scãzut faþã de anul precedent cu 7,1%, în timp ce restul furnizorilor au procesat cu 23,9% mai multe

trimiteri faþã de anul anterior.

Poºta Românã, în continuare sub spectrul restructurãrilor Scãderile de trafic ale Poºtei Române pot fi puse în legãturã cu politicile de restructurare ºi disponibilizare din ultimii ani. Din punct de vedere al serviciilor de corespondenþã ºi coletã-

riei clasice, poºtale, lucrurile nu au mers înainte în Timiº, în ultimii ani, ci au dat înapoi. De vinã pentru situaþia din prezent este de reorganizarea Poºtei Române. Conform sindicatelor, ca urmare a reorganizãrii care a presupus închideri de oficii poºtale ºi disponibilizãri de personal, aproape 10.000 de gospodãrii din Timiº, adicã peste 30.000 de timiºeni, nu mai au acces la serviciile poºtale. Zeci de localitãþi au rãmas fãrã poºtaº. La Variaº, de exemplu, satele Gelu ºi Sânpetru Mic sunt deservite de un singur poºtaº. La Becicherecu Mic, din trei angajaþi, la serviciul poºtal nu a mai rãmas niciunul. ªi lista poate continua. Nici în mediul urban situaþia nu stã însã cu mult mai bine. În Lugoj, a rãmas un singur oficiu poºtal, la o populaþie de circa 45.000 de locuitori. În Timiºoara au fost desfiinþate trei oficii poºtale, din cauza faptului cã spaþiile nu aparþineau Poºtei Române. Dupã Oficiile Poºtale nr. 9, din centru, ºi nr. 7, din zona Calea Lugojului, ultimul a fost desfiinþat Oficiului Poºtal nr. 16, de pe Calea Martirilor, care deservea zeci de mii de timiºoreni care locuiesc în zonele Girocului ºi Soarelui.

“Din pãcate, în continuare, compania pare sã excludã varianta realizãrii de angajãri ºi se vorbeºte în continuare despre disponibilizãri ºi închideri de oficii poºtale, în condiþiile în care au mai rãmas doar 1.800 de factori poºtali la nivelul întregii þãri”, spune Ambrozie Barna, liderul Sindicatului Angajaþilor din Poºta Românã Timiº.

Bilete de avion mai ieftine cu Cerul Unic European Parlamentul European a aprobat, zilele trecute, în primã lecturã, propunerea legislativã de simplificare a gestionãrii traficului aerian pentru a face liniile aeriene europene mai competitive, pentru a reduce durata zborurilor ºi preþul biletelor ºi pentru a reduce poluarea. Este greu de spus, însã, cât de repede îºi vor face efectul aceste noi reglementãri asupra preþului biletelor de avion achiziþionate de români. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Prevederi uniform aplicate Raportul recent aprobat, numit “Implementarea Cerului Unic European” sau SES2+, al eurodeputatului P.D.L. Marian-Jean Marinescu, încurajeazã cooperarea între autoritãþile aviatice naþionale pentru o mai bunã gestionare a spaþiului aerian în Europa ºi pentru a reduce fragmentarea controlului traficului aerian. Propunerea permite Comisiei Europene sã desemneze o organizaþie imparþialã, independentã care sã ajute autoritãþile aviatice naþionale sã atingã þintele de performanþã privind îmbunãtãþirea serviciilor.

Prin crearea Cerului Unic European, U.E. îºi propune reducerea zborurilor cu escalã ºi a duratei curselor aeriene, scãderea consumului de combustibil ºi a emisiilor de carbon. Primul pachet de mãsuri (SES1) a fost adoptat în 2004, dar nu a dat rezultate, iar SES2 a fost lansat în 2009, SES2+

având scopul de a accelera reforma serviciilor în domeniul aviaþiei. “Implementarea Cerului Unic European” sau SES2+ are douã elemente principale: înlãturarea barierelor naþionale pentru crearea unor rute mai scurte, care înseamnã ºi un consum mai mic de combustibil, ºi înfiinþarea a nouã blocuri de spaþiu aerian regionale, în locul celor 28 de sisteme de control al traficului aerian, pentru îmbunãtãþirea performanþelor.

Prin acest proiect se doreºte asigurarea “transparenþei bazei de calcul a tarifelor în funcþie de costuri”. În plus, tarifele stabilite trebuie sã încurajeze “furnizarea în condiþii de siguranþã, eficienþã, eficacitate ºi durabilitate a serviciilor de navigaþie aerianã în vederea realizãrii unui înalt nivel de siguranþã ºi rentabilitate”.

“Cred cã un serviciu trebuie modelat pentru beneficiar. În acest caz, beneficiarii sunt cei 600 de milioane de pasageri care zboarã în Europa în fiecare an. Aceºtia ar trebui sã se bucure de siguranþã, de confort ºi de un preþ corect. O arhitecturã a spaþiului aerian bazatã pe eficienþã ºi nu pe graniþe poate aduce aceste beneficii”, a declarat Marian-Jean Marinescu. Totodatã, acesta a explicat cã rezultatul implementãrii Cerului Unic European se traduce prin “15 minute de zbor mai puþin la un zbor mediu de douã ore, mai mult confort pentru pasageri, consum ºi emisii mai reduse, costuri mai mici, preþuri mai mici”.

Obiectivul Cerului Unic European este de a asigura o utilizare optimã a spaþiului aerian european, care sã poatã rãspunde exigenþelor tuturor utiliza-

de 24 de ani un reper al cetãþii

torilor sãi.

Pachetul legislativ cuprinde acest regulament-cadru ºi trei regulamente tehnice privind dispoziþii referitoare la serviciile de navigaþie aerianã, organizarea ºi utilizarea spaþiului aerian ºi interoperabilitatea reþelei europene de management al traficului aerian. Aceste regulamente sunt menite, în special, sã îmbunãtãþeascã ºi sã consolideze securitatea ºi sã restructureze spaþiul aerian în funcþie de trafic ºi nu de frontierele naþionale. Obiectivul regulamentului este de a consolida normele actuale de securitate ºi eficienþa globalã a traficului aerian general în Europa, de a optimiza capacitãþile, prin conformarea cu cerinþele tuturor utilizatorilor spaþiului aerian ºi reducerea la maxim a întârzierilor.

Statele membre trebuie sã numeascã sau sã stabileascã, împreunã sau individual, unul sau mai multe organisme în calitate de autoritate naþionalã de supraveghere care sã îºi asume atribuþiile primite. Aceste autoritãþi trebuie sã fie independente de furnizorii de servicii de navigaþie aerianã.

Ieftiniri aºteptate ºi în România În momentul de faþã, este greu de apreciat când îºi vor face simþite efectele noile reglementãri europene pe chestiunea care intereseazã cel mai mult: ieftinirea biletelor de avion.

“Prin aceste noi reglementãri se eliminã o serie de costuri care, în mod normal, ar trebui sã ducã la ieftiniri ale biletelor de avion. Dar este greu de spus

care vor fi efectele la nivelul tarifelor practicate de companiile aeriene”, nea declarat Dan Idolu, directorul Aeroportului Internaþional Timiºoara.

Anul trecut, Aeroportul Timiºoara a procesat peste 700.000 de pasageri.

Reprezentanþii Aeroportului apreciazã cã “o conjuncturã nefavorabilã a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri ºi veniturile aeroportuare, în condiþiile în care Timiºoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”. De aceea, pentru creºterea volumului de trafic, administraþia Aeroportului a adoptat o politicã de marketing de atragere a unor noi operatori de transport pasageri ºi marfã pe desti-

naþii noi, care sã conducã la o creºtere a valorilor de trafic. Negocierile purtate cu operatorii aerieni au produs ºi primele rezultate. Astfel, programul de zboruri ce va fi operat începând cu sezonul de varã 2014, de cãtre una dintre companiile partenere de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara “Traian Vuia”, include o creºtere a frecvenþei zborurilor cãtre cele mai importante destinaþii europene. Noul program de zboruri operat în 2014 de cãtre aceastã companie include ºase zboruri suplimentare cãtre unele dintre destinaþiile europene operate deja de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara - Londra (cu douã zboruri suplimentare) ºi Dortmund, Milano, Valencia ºi Paris – cu câte un zbor suplimentar.

intersecþii

1 - 4 mai 2014

Maºinile fãrã ºofer ale Google pot circula acum ºi în condiþii de trafic urban

11

Google a depãºit un moment de referinþã în proiectarea unui automobil capabil sã ruleze fãrã ºofer, maºinile testate fiind capabile sã circule nu doar pe autostradã, ci ºi în condiþii de trafic urban.

TIMPOLIS

„Suntem tot mai optimiºti cã ne îndreptãm spre îndeplinirea unui obiectiv realizabil, un vehicul care sã opereze integral fãrã intervenþie umanã”, anunþã, într-o postare pe blog, ºeful de proiect, Chris Urmson.

Aceasta este prima informare oficialã fãcutã de Google pe aceastã temã din 2012, relateazã CNBC, susrã citatã de Mediafax. Chris Urmson a spus cã maºinile testate pot face faþã unor mii de situaþii din traficul urban, la care nu s-ar fi adaptat acum un an sau doi.

Obiectivul companiei Google este ca noua tehnologie a vehiculului fãrã ºofer sã devinã publicã în 2017. Proiectul aparþine laboratorului Google X, care mai are în lucru dispozitive precum ochelarii inteligenþi Google Glass ºi lentilele de contact care pot mãsura glicemia din lacrimi.

Iniþial, ºoferii ar trebui sã fie gata sã preia controlul asupra automobilului, în cazul unor erori ale computerului, dar promisiunea Google este cã în cele din urmã nu va mai fi nevoie de contribuþia unui ºofer, astfel cã pasagerii unui astfel de automobil vor putea sã citeascã, sã viseze cu ochii deschiºi, sã doarmã sau sã munceascã, în timp ce maºina se va conduce singurã. Google susþine cã într-o zi computerele vor conduce mult mai sigur decât oamenii, iar o parte din pledoaria companiei este cã maºinile robotizate vor reduce semnificativ numãrul victimelor din trafic.

Obiectivul Google este în prezent

„Suntem tot mai optimiºti cã ne îndreptãm spre îndeplinirea unui obiectiv realizabil, un vehicul care sã opereze integral fãrã intervenþie umanã”.

Chris Urmson – Google

sã perfecþioneze tehnologia instalatã pe o flotã de peste 20 de SUV-uri Lexus RX450H. Senzori care includ sisteme radar ºi lasere creeazã în timp real hãrþi 3D cu împrejurimile maºinii, iar soft-ul Google sorteazã obiectele dupã patru categorii, respectiv vehicule în miºcare, pietoni, bicicliºti ºi obiecte fixe cum ar fi semnele de circulaþie, curbele ºi maºinile parcate.

Iniþial, sistemul de senzori era destul de rudimentar, astfel cã un grup de pietoni era înregistrat ca o singurã persoanã. În prezent, tehnologia poate

distinge persoanele ºi sã rezolve alte situaþii, precum zonele construite ºi miºcãrile probabile ale bicicliºtilor. „O milã parcursã în oraº este mult mai complexã decât o milã pe autostradã, cu sute de obiecte diferite care circulã dupã reguli diferite, pe o arie restrânsã”, mai scrie Chris Urmson pe blog. Înainte de a face aceste progrese, reprezentanþii Google se gândeau sã realizeze o hartã cu toate semnele de circulaþie din lume. În prezent, tehnologia poate recunoaºte aceste semne, inclusiv cele folosite de cei care dirijeazã circulaþia în zona ºcolilor.

Maºina fãrã ºofer a Google ºtie când sã se opreascã, dar nu ºi când sã porneascã, parþial pentru cã este proiectatã sã circule preventiv. Într-o intersecþie cu patru intrãri, maºinile Google au stat pe loc, în timp ce restul vehiculelor o traversau în diferite direcþii.

Google mai are de lucru ºi în cazul altor situaþii. Între acestea se aflã înþelegerea gesturilor fãcute de ºoferi între ei sau circulaþia pe ploaie sau ceaþã, pentru care este nevoie de senzori mai sofisticaþi.

Pânã în prezent, maºinile fãrã

ºofer ale Google au rulat aproximativ 700.000 de mile, majoritatea pe autostradã. Departamentul auto din California este pe cale sã redacteze o legislaþie pentru astfel de vehicule, în timp ce Nevada, Florida, Michigan ºi Washington D.C. au fãcut deja acest lucru.

Google nu a decis cum va comercializa tehnologia. Între opþiuni se aflã colaborarea cu marii producãtori auto sau cedarea tehnologiei cãtre aceºtia, aºa cum a procedat cu sistemul de operare Android destinat smartphoneurilor. Compania dispune de fonduri pentru a investi în fabricarea de maºini, dar probabilitatea sã facã acest lucru este micã. ªi producãtorii de automobile lucreazã la dezvoltarea unor vehicule fãrã ºofer, directorul general al Renault, Carlos Ghosn, afirmând cã sperã ca un model sã fie prezentat publicului pânã în 2020.

Red Bull Soapbox cautã ºoferi zurlii ºi echipe þãcãnite S-a dat startul înscrierilor la Red Bull Soapbox Race, o competiþie plinã de vitezomani ºi pasionaþi de maºini ºi lucruri cu roþi, în general, care-ºi pun imaginaþia la treabã, rescriind toate regulile raliurilor urbane. Un fel de bal mascat al curselor auto. Sau un Halloween pe roþi. oana.dima@timpolis.ro

Foto REd Bull Soapbox Race

Red Bull Soapbox Race, care va avea loc pe 14 septembrie, în centrul Bucureºtiului, este un fel de bal mascat al curselor auto, spun unii, un Halloween pe roþi, conform altora. “Noi spunem cã este un Grand Prix unde ºoferii amatori se urcã la volanul unor vehicule artizanale, care funcþioneazã pe bazã de curaj, gravitaþie ºi un pic de Red Bull.

De fapt, cele mai importante unelte din cutia ta sunt creativitatea ºi bucuria competiþiei. ªi bineînþeles, setea de vitezã.

Acest eveniment unic de racing nemotorizat e o provocare ºi pentru ºoferii experimentaþi, ºi pentru amatorii care sunt în stare sã deseneze ºi sã construiascã niºte grozãvenii cu roþi ºi sã concureze contratimp într-o cursã la vale,

cãci acolo e finiºul”, spune Silvia Jalea, Senior PR Executive la GMP PR. Acest eveniment este în primul ºi în ultimul rând, o cursã. Aºadar, cea mai rapidã maºinã care trece finiºul sigur va fi privitã cu ochi buni. (De reþinut cã trebuie sã ºi fie cineva în maºina care trece finiºul.) “Totuºi, dacã termini primul, nu înseamnã cã o sã câºtigi automat (sau manual). Viteza e plictisitoare dacã n-are un pic de personalitate. De fapt, dacã nu are multã personalitate!”, spun organizatorii Red Bull Soapbox Race.

Echipele sunt jurizate dupã trei criterii: vitezã, creativitate ºi impresie artisticã. Prin urmare, piloþii trebuie sã uimeascã cu prezenþa lor scenicã, sã impresioneze cu prototipul lor de soapbox ºi, bineînþeles, sã lase mascã cu show-ul lor.

Red Bull a organizat pânã acum zeci de astfel de curse în toatã lumea, de la prima cursã în Belgia, în anul 2000, pânã în Australia, din Africa de Sud pânã în Jamaica, iar în 2014 ajunge ºi în România, pentru prima oarã. De-a lungul timpului s-au perindat pe piste de la prototipuri hiperrealiste de maºini

ºi pânã la orice le trecea prin cap participanþilor. “ªi tu poþi intra în manualele de istorie pentru cum te avânþi spre finiº

în maºina ta 100% originalo-artizanalã, cu propulsie pe bazã de gravitaþie, adicã nemotorizatã”, declarã reprezentanþii Red Bull Soapbox Race. Care mai

spun cã vor fi selectate sã ia startul în cursa anului maximum 70 de echipe.

Kit-ul de înscriere poate fi solicitat la adresa: www.redbull.ro/soapbox.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

1 - 4 mai 2014

Deþinuþii cu petiþia „în sânge” consumã timpul ºi banii instituþiilor publice I.M.L. ºi speranþele de suspendare a executãrii unor pedepse

Petiþiile îi mai ajutã pe deþinuþi sã fie scoºi, pe termen scurt, de dupã gratii Cum accesul la justiþie ºi dreptul de petiþionare nu poate fi restrâns nici în cazul persoanelor aflate în detenþie, destul de multe instituþii ale statului consumã resurse materiale ºi de timp importante cu petiþiile, solicitãrile sau plângerile unor deþinuþi. Care nu cautã decât sã-ºi umple timpul într-un mod mai plãcut ºi interesant. Aceste petiþii care, în peste 90% din cazuri, sunt clasate ca fiind nejustificate ocupã însã o marjã destul de mare timpul pe care instituþiile petiþionate l-ar putea dedica cetãþenilor care chiar au nevoie de ele. sorin.olaru@timpolis.ro

Aproape 200 de petiþii pe an la o singurã instanþã Cum pentru cei aflaþi dupã gratii orice ieºire din penitenciar este binevenitã, unii deþinuþi din Penitenciarul Timiºoara îºi umplu timpul cu tot felul de sesizãri ºi plângeri care aglomereazã instanþele timiºene.

Unii s-au specializat în redactarea de plângeri civile sau penale, ºi le fac „servicii” de acest gen ºi altor colegi amatori de plimbãri. Din acest punct de vedere, datele vorbesc de la sine.

Anul trecut, la Tribunalul Timiº au fost înregistrate aproape 200 de plângeri ºi petiþii ale deþinuþilor. Majoritatea sunt trimise de deþinuþi de la Penitenciarul Timiºoara, dar Tribunalul Timiº primeºte anual peste 40 de plângeri sau petiþii ºi de la deþinuþi din Penitenciarele

Drobeta Turnu Severin, Bacãu, Baia Mare ºi Arad. Unii petiþionari sperã ca, în acest fel sã facã o cãlãtorie interjudeþeanã, pentru a fi prezentaþi instanþelor din Timiº. ªi la Curtea de Apel Timiºoara se înregistreazã într-un an peste 60 de plângeri ºi petiþii ale deþinuþilor. Unii ºi-au asumat fãrã probleme statutul de reclamagii, trimiþând simultan câte cinci sau ºase petiþii, cãrora instanþele trebuie sã le dea curs în termen de 15 zile. Deþinuþii sunt, de altfel, menþionaþi în bilanþul Curþii de Apel Timiºoara ºi ca un factor de tergiversare a unor procese, menþionându-se prelungirea termenelor din diverse dosare din cauza „netransferãrii inculpaþilor aflaþi în stare de detenþie la penitenciarele aflate în afara razei de competenþã a Curþii de Apel Timiºoara, care sunt judecaþi ºi de alte instanþe”.

Instanþele nu pot face nimic pentru a scãdea numãrul acestor petiþii ºi plângeri fãrã obiect pentru cã liberul acces la justiþie, ca drept cetãþenesc fundamental, este consacrat prin Constituþia României, prin Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului ºi prin Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice.

Avocatul Poporului, o altã þintã a petiþiilor Nu doar instanþele, ci ºi Avocatul Poporului trebuie sã gestioneze, an de an, plângerile ºi petiþiile formulate de cãtre deþinuþi. Anul trecut, de exemplu, Avocatul Poporului a fost sesizat de un grup de deþinuþi din Penitenciarul Timiºoara care, se consemneazã în raportul instituþiei, ºi-au exprimat ne-

de 24 de ani un reper al cetãþii

mulþumirea cu privire la condiþiile de detenþie, modul în care sunt transportaþi deþinuþii la instanþele judecãtoreºti, comportamentul personalului de supraveghere faþã de deþinuþi ºi nerespectarea dreptului deþinuþilor la vizite. Unul dintre ei a reclamat cã deþinuþii au fost transportaþi la instanþã înghesuiþi (câte 20 - 25 de deþinuþi), cu un autovehicul fãrã cãldurã, fãrã luminã ºi geamuri, iar la ieºirea din instanþã deþinuþii au fost þinuþi în zãpadã aproximativ 20 - 30 de minute, iar deþinutul care a fãcut reclamaþia a fost agresat fizic de cãtre un cadru din personalul escortei. La solicitarea Avocatului Poporului, Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor a verificat cazul, anunþând cã aspectele semnalate nu s-au confirmat, „cu excepþia faptului cã petentul a fost transportat separat de celelalte persoane private de libertate, mãsura fiind determinatã de atitudinea pe care acesta a manifestat-o cu ocazia îmbarcãrii”.

Un alt deþinut din Penitenciarul Timiºoara a reclamat, printre altele, cã a fost exclus de la participarea la un curs de formare profesionalã, deoarece avea o specializare cã, deºi i s-au recomandat ochelari de vedere, nu beneficia de ei „pentru cã nu avea bani personali în cont” ºi cã mâncarea nu era corespunzãtoare cantitativ ºi calitativ. În urma anchetei s-a ajuns la concluzia cã deþinutul a participat la 13 programe ºi activitãþi ºi cã „a fost la un consult oftalmologic la Spitalul Militar Timiºoara, fiind diagnosticat cu hipermetropie-pezbiopie, dar cã, potrivit legii, contravaloarea achitãrii ochelarilor de vedere se suportã de solicitant ”. În ceea ce priveºte plângerea legatã de mâncarea „necorespunzãtoare cantitativ ºi calitativ” s-a

stabilit cã „datoritã afecþiunilor cronice cardio-vasculare (hipertensiune arterialã) bolnavul era repartizat la regimul alimentar hiposodat pentru persoane bolnave ºi primea tratament lunar, conform indicaþiilor medicilor specialiºti”.

Un alt deþinut de la Penitenciarul Timiºoara a reclamat cã a fost agresat fizic ºi verbal de cãtre agenþii de penitenciare ºi, în urma agresiunii, a fost prezentat la cabinetul medical, unde i-a fost refuzatã întocmirea unui certificat medico-legal.

Ancheta a scos la ivealã cã „în urma unui control inopinat, deþinutul a fost surprins de cãtre un agent de penitenciar, în grupul sanitar al camerei, în timp ce comunica cu exteriorul, cu ajutorul unui telefon mobil.

Deþinutul a refuzat sã se supunã dispoziþiei agentului de a preda telefonul ºi a aruncat obiectul interzis în toaletã, trãgând apa. Devenind recalcitrant, s-a recurs la folosirea forþei fizice ºi imobilizarea cu cãtuºe”.

Acestea sunt doar câteva din mostrele de plângeri ale deþinuþilor timiºoreni care au fãcut obiectul unor anchete ale Avocatului Poporului. „În fiecare an avem petiþii ºi sesizãri, ºi nu doar de la Penitenciarul Timiºoara. Pânã acum, în marea majoritate a cazurilor, aspectele sesizate nu s-au confirmat. Au mai existat însã ºi cazuri legate de custodia unor copii, în care, de exemplu, în urma divorþului, soþia refuzase timp de doi ani sã aducã la penitenciar copilul, pentru a-ºi vizita tatãl. Am avut un astfel de caz la Arad, pe care l-am soluþionat în mod favorabil pentru petent”, spune Roxana Marcu, expert coordonator al Echipei Biroului Teritorial Timiºoara al Avocatului Poporului.

Institutul de Medicinã Legalã este o altã instituþie spre care îºi îndreaptã cu precãdere solicitãrile deþinuþii petiþionari. ªi aceasta pentru cã un deþinut poate scãpa, o perioadã, de detenþie dacã, în baza unui raport întocmit de Comisia de Expertizã Legalã, instanþa de judecatã decide cã suferã de afecþiuni ce nu pot fi tratate în spitalele din sistemul penitenciar, ci doar în unitãþile sanitare publice. O altã condiþie a punerii în aplicare a întreruperii executãrii pedepsei este ca din întregul dosar al solicitantului sã nu rezulte existenþa unui pericol pentru ordinea publicã, în cazul în care acesta este pus în libertate. Au existat, însã, la nivel naþional, ºi situaþii în care unii deþinuþi ºi-au recãpãtat libertatea, mãcar pentru o perioadã, dupã ce au solicitat întreruperea executãrii pedepsei pentru boli, cum ar fi atrofierea testiculelor sau deviaþia de sept, afecþiuni care ar fi putut fi tratate în spitalele din sistemul penitenciar.

Statisticile, în cazul lor, nu sunt încurajatoare, Potrivit datelor I.M.L., din peste 30 de rapoarte de expertizã medicolegalã efectuate pe an în cazul unor deþinuþi din Penitenciarul Timiºoara care au solicitat întreruperea pedepsei, maximum douã sunt aprobate. În cazul Penitenciarului Timiºoara au fost probleme ulterioare, persoanele private de libertate întorcându-se în detenþie, la expirarea termenului de întrerupere, pentru a-ºi continua ispãºirea pedepsei.

Motivele pentru care solicitã întreruperea pe motive medicale sunt foarte diverse.

Unele se justificã din punct de vedere al diagnosticului, dar în foarte multe cazuri afecþiunile

pe care le reclamã nu se susþin. În general, deþinuþii care vor sã obþinã o întrerupere a pedepsei din motive medicale invocã boli cardiace, gastrice, dar ºi… entorse. Întreruperile pe caz de boalã sunt reduse, pentru cã pentru multe persoane private de libertate condiþiile de tratament sunt mai bune în spitalele din sistemul penitenciar decât în libertate. Unii dintre deþinuþi nu au fost, de exemplu, asiguraþi medical niciodatã ºi ºi-au neglijat sãnãtatea.

Potrivit Codului de Procedurã Penalã, pentru soluþionarea unei cereri de amânare sau de întrerupere a executãrii pedepsei se solicitã, pe baza unei expertize medico-legale, sã se stabileascã dacã solicitantul suferã de o boalã care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

Instanþa dispune expertizarea deþinutului de cãtre Laboratorul de Medicinã Legalã, unde o comisie formatã dintrun medic legist, un medic specialist ºi un medic din cadrul Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor stabileºte, în urma expertizãrii, dacã deþinutul respectiv poate fi tratat în spitalele din sistemul penitenciar sau doar în unitãþile sanitare ale Ministerului Sãnãtãþii.

Comisia de expertizã întocmeºte un raport medicolegal ºi îl înainteazã instanþei judecãtoreºti care, în funcþie de rezultatele din raport, aprobã sau respinge solicitarea deþinutului.

Aceste solicitãri, dintre care mai mult de 90% sunt nejustificate, duc ºi în cazul I.M.L. Timiºoara la cheltuieli inutile ºi consumã timpul medicilor legiºti care, oricum, sunt puþini, raportaþi la zona de acoperire.

I.M.L. este o altã instituþie spre care îºi îndreaptã solicitãrile deþinuþii petiþionari

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

Nitraþii ºi nitriþii toxici, prezenþi în dieta unui numãr considerabil de timiºeni Folosirea iresponsabilã a unor îngrãºãminte chimice în agriculturã, dar ºi gestionarea deficitarã a dejecþiilor de la fermele de creºtere a animalelor face ca în unele localitãþi din Timiº sã existe depãºiri periculoase ale concentraþiilor de nitraþi ºi nitriþi din apã.

Interpelat pe aceastã temã, Ministerul Mediului vede ca mãsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile ºi articolele din presã.

13

cantitãþi foarte mari de îngrãºãminte chimice, în mod necorespunzãtor. Nu cred cã acest tip de poluare provine de la utilizarea de îngrãºãminte naturale.

Ar fi nevoie de o cantitate foarte mare de îngrãºãminte naturale pentru a se ajunge la poluarea menþionatã în prezent – peste 200 de tone la hectare, ceea ce nu cred cã este posibil”.

Un pericol ce nu trebuie neglijat

mircea.pavelescu@timpolis.ro

Poluare extinsã Autoritãþile locale ºi centrale au recunoscut, de anul trecut, cã existã o problemã legatã de poluarea excesivã cu nitraþi ºi nitriþi a unor terenuri agricole, poluare care a afectat într-o mare mãsurã ºi apa freaticã din zonele contaminate. Conform unei evidenþe recente, 14 localitãþi din Timiº ºi 1.900 din toatã þara au probleme legate de poluarea cu nitraþi a apelor, în aceste localitãþi apa din fântânile din mediul rural fiind poluatã. De altfel, România este recunoscutã în Uniunea Europeanã ca având mari probleme legate de poluarea apelor ºi a solului cu nitraþi ºi nitriþi.

Prin gestionarea haoticã a gunoiului de grajd, dar ºi prin folosirea iresponsabilã a unor îngrãºãminte chimice se ajunge la poluarea apelor ºi a solului ºi este afectatã sãnãtatea populaþiei.

Reprezentanþii Agenþiei de Mediu Timiºoara au menþionat cã în Regiunea Vest existã ferme de porci ºi pãsãri, care reprezintã principala sursã de poluare a solului ºi apei. Obiectivul A.P.M. Timiºoara este acela de reducere a deversãrii, pe termen lung, în ape, a acestor substanþe. În zona de vest a þãrii existã 41 de zone vulnerabile, toate depãºirile ale concentraþiei maxime admise de nitraþi ºi nitriþi fiind cauzate de activitãþi agricole.

“Lista neagrã” a zonelor din Timiº afectate de poluarea cu nitraþi ºi nitriþi cuprinde localitãþile Cenei, Foeni, Gãtaia, Giarmata, Giulvãz, Jebel, Peciu Nou, Periam, ªag, Satchinez, Tormac, Uivar, Maºloc ºi Piºchia. Dupã cum se poate observa din listã o bunã parte din aceste localitãþi sunt apropiate de Timiº, ºi rãmâne ca autoritãþile locale

1 - 4 mai 2014

Din cauza poluãrii, în unele localitãþi din Timiº sunt depãºiri periculoase ale concentraþiilor de nitraþi ºi nitriþi din apã. sã se întrebe dacã poluarea apelor freatice din aceste localitãþi nu afecteazã ºi apele freatice din Timiºoara.

Soluþii originale Poluarea cu nutrienþi din Timiº a fãcut recent ºi subiectul mai multor interpelãri parlamentare trimise Ministerului Mediului. “Poluarea surselor de apã potabilã ºi a solului cu nitraþi ºi nitriþi este o problemã cu consecinþe grave asupra sãnãtãþii oamenilor. În România, incidenþa acestei probleme afecteazã peste 1.900 de localitãþi, din care, la nivelul judeþului Timiº, au fost identificate 14 localitãþi”, se menþioneazã într-una din aceste interpelãri.

Rãspunzând la aceste interpelãri, Ministerul Mediului a menþionat cã a fost lansatã o amplã campanie de informare care are ca scop conºtientizarea publicã asupra problemei poluãrii cu nutrienþi. Ministerul Mediului mai spune cã se organizeazã o serie de seminarii locale la care, însã, e greu de apreciat câþi dintre producãtorii agricoli care pot controla poluarea cu nitraþi ºi nitriþi pot participa. Mai mult, se menþioneazã cã problema “a beneficiat de o acoperire importantã în presã, informaþiile fiind preluate în presa

scrisã ºi audio-video la nivel naþional ºi local”, în 423 de articole ºi interviuri.

Culmea e cã, în aceeaºi serie de mãsuri de combatere a poluãrii cu nitraþi Ministerul Mediului mai menþioneazã cã a creat o… paginã de Facebook ºi un cont de Twitter, pentru conºtientizare.

Nu se ºtie însã câþi dintre producãtorii agricoli sunt utilizatori de Facebook ºi Twitter ºi în ce mãsurã au ajuns la ei informaþiile despre mãsurile concrete pe care trebuie sã le ia pentru reducerea acestui tip de poluare: depozitarea gunoiului de grajd din gospodãrie pe platforme betonate, utilizarea fertilizanþilor naturali ºi a gunoiului de grajd numai în perioadele optime pentru culturi, respectarea perioadelor de interdicþie impuse de lege, practicarea rotaþiei culturilor ºi a culturilor succesive ºi mãsuri de igienizare în cadrul gospodãriilor. Despre cum s-a reuºit convingerea producãtorilor agricoli sã ia aceste mãsuri simple, pentru reducerea poluãrii, Ministerul Mediului nu spune nimic, în rãspunsul la interpelãrile parlamentare pe aceastã temã.

Controale în derulare Inginerul agronom Viorel Solomie ne-a declarat cã în prezent în Ti-

miº sunt în derulare controale ale Direcþiei Judeþene Agricole, pentru a se vedea care este amploarea acestei poluãri cu nitraþi ºi nitriþi la nivelul judeþului: “Deja au fost controlate peste 30 de comune, fiind monitorizate în special zonele cu combinate de creºtere a animalelor. Din punct de vedere al poluãrii cauzate de folosirea de îngrãºãminte chimice, nu aº spune cã este aºa o problemã în Timiº, pentru cã puþini sunt producãtorii agricoli care au bani pentru achiziþionarea acestui tip de fertilizatori. Sunt zone în care, într-adevãr, s-au descoperit concentraþii mari de nitraþi ºi nitriþi în apa freaticã, însã nu cred cã acestea au fost cauzate de activitãþile recente de fertilizare a solului. Se ºtie cã nitraþii pot rãmâne perioade destul de mari infiltraþi în sol, dupã care pot ajunge în apa freaticã. Este posibil ca poluarea de acum sã fie cauzatã de felul în care se fãcea fertilizarea terenurilor agricole înainte de 1989”.

Prof. dr. Alexandru Moisuc, de la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului, susþine cã este foarte probabil ca poluarea cu nitraþi ºi nitriþi sã provinã de la folosirea excesivã a îngrãºãmintelor chimice. “Este vorba despre utilizarea unei

Conform opiniei unor specialiºti ai Facultãþii de Chimie-Biologie-Geografie a Universitãþii de Vest Timiºoara, depistarea substanþelor toxice din alimente cu nitraþi ºi nitriþi au preocupat dintotdeauna biologii ºi chimiºtii, iar în ultimele decenii chimizarea agriculturii, poluarea mediului ºi industrializarea pe scarã din ce în ce mai mare a alimentaþiei cu utilizarea a numeroase produse de adaos au creat o nouã dimensiune a acestei probleme, cu implicaþii directe asupra sãnãtãþii consumatorilor.

Aceºtia mai spun cã nitraþii ºi nitriþii sunt componenþi naturali ai solului care provin din mineralizarea substanþelor organice azotoase de origine vegetalã ºi animalã. În primul rând, mineralizarea azotului se datoreazã microorganismelor existente în sol, în þãrile cu climat temperat acest proces desfãºurându-se cu maximum de intensitate în sezonul cald. O parte dintre nitraþi ºi nitriþi este absorbitã de cãtre rãdãcinile plantelor ºi serveºte ca materie primã pentru sinteza proteinelor ºi a altor compuºi cu azot, iar altã parte este antrenatã de apele de suprafaþã sau de cele care traverseazã solul, regãsindu-se în apele curgãtoare subterane ºi de suprafaþã. “În mod natural, între nitraþii ºi nitriþii din sol, apã ºi plante, existã un echilibru, care poate fi însã rupt de utilizarea intensivã în agriculturã a îngrãºãmintelor organice naturale ºi, mai ales, a celor azotoase sintetice. Din pãcate, produºii de degradare îmbogãþesc solul ºi se pot acumula în plantele cultivate pânã la concentraþii dãunãtoare pentru consumatori”, precizeazã conf. dr. ing. Constantin Bolcu, de la Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie a Universitãþii de Vest.

Apã “otrãvitã” în mai multe localitãþi din Timiº Timiºul are zeci de localitãþi unde apa din fântâni este periculoasã pentru sãnãtatea populaþiei. Deta, Piºchia, Maºloc ºi Variaº sunt doar câteva dintre localitãþile poluate cu nitraþi, potenþial cancerigeni. Conform legislaþiei în domeniul apei potabile, fiecare Primãrie are obligaþia de a preleva probe de apã de pe raza localitãþilor pe care le are în administrare de cel puþin patru ori pe an, probele fiind verificate în laboratoarele Inspectoratului de Poliþie Sanitarã ºi Medicinã Preventivã.

Potrivit specialiºtilor Sanepid, zonele Deta, Piºchia, Maºloc, Gãtaia,

Sculia ºi Variaº au în continuare probleme cu nitraþii, cu valori de circa 80, 90 de miligrame pe litru de apã, faþã de 50 de miligrame cât e admis. Existã risc de intoxicaþie cu nitraþi, care sunt ºi substanþe cancerigene. În zonele respective, apa de la fântâni nu este potabilã.

Majoritatea locuitorilor s-au racordat la reþele de apã sau îºi cumpãrã apã îmbuteliatã. Sunt însã ºi oameni care beau tot din fântâni pentru cã s-au obiºnuit, deºi este periculoasã pentru sãnãtate. Apa cu nitraþi poate fi fatalã bebeluºilor, dacã mamele folosesc apa pentru ceai sau pentru dizolvarea lap-

telui praf.

Pe de altã parte, exceptând problema nitraþilor, în Timiº sunt ºi localitãþi care înregistreazã depãºiri la valorile de amoniu, mangan ºi fier în apã. Datele prelevate au arãtat cã valorile la amoniu erau de peste 0,5 mg/litru de apã în localitãþile Pietroasa Mare, Victor Vlad Delamarina, Foeni, Sãcãlaz, Cenad, Cenei ºi Gãtaia. De asemenea, s-a înregistrat peste 0,2 mg de fier la un litru de apã la Foeni, Sãcãlaz, Beregsãu, Cenei ºi zona Spitalului Gãtaia, iar la mangan valorile depãºeau 0,5 mg/l apã în Gãtaia, Sãcãlaz, Sânandrei ºi Cenei.

În zeci de localitãþi, apa din fântâni este periculoasã

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

1 - 4 mai 2014

Terapiile împotriva hepatitei C, folosite în România, sunt depãºite z Dr. Ioan Sporea: „În România, statul român pierde în continuare foarte mulþi bani netratând

pacienþii cu terapiile inovatoare” Hepatita C este vindecabilã. La nivel mondial a fost aprobat un nou tratament. În România, însã, pacienþii nu au primit nici mãcar terapiile folosite de europeni încã de acum trei ani ºi care acum sunt considerate depãºite.

TIMPOLIS

România este þara europeanã cu cea mai mare prevalenþã a hepatitelor.

Statisticile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii o plaseazã pe locul 4 la nivel mondial ca ratã a mortalitãþii cauzate de afecþiunile hepatice: 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiþile în care media europeanã este de 15 decese. În prezent, standardul terapeutic în tratarea hepatitei C este acela al triplei terapii, la care pacienþi europeni au acces de aproximativ trei ani, spre deosebire de pacienþii români, care sunt încã trataþi prin dublã terapie.

Prof. dr. Marcel Tanþãu, membru al comisiei de experþi ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, a prezentat, zilele trecute, în cadrul unei conferinþe cu tema „Actualitãþi în hepatologie”, ultimele noutãþi referitoare la schemele terapeutice mondiale ale hepatitei B, C ºi ale cirozei hepatice.

Acesta afirmã cã hepatita C este vindecabilã, la nivel mondial fiind aprobat un nou tratament. În România, însã, pacienþii nu au primit nici mãcar terapiile folosite de europeni încã de acum trei ani ºi care acum sunt considerate depãºite.

Prof. dr. Oliviu Pascu, preºedintele Comisiei de Gastroenterologie

ºi Hepatologie din cadrul Ministerului Sãnãtãþii, spune cã accesul la tratament al pacienþilor români cu hepatitã C este condiþionat de înscrierea pe listele de aºteptare, ºansele de vindecare scãzând astfel sub 50%, prin comparaþie cu tripla terapie, a cãrei ratã de succes este de aproape 100% în majoritatea cazurilor. „În plus, nu existã o strategie naþionalã în ceea ce priveºte hepatitele, un program naþional ºi nici un buget. Din pãcate, introducerea noilor tratamente a fost amânatã. Autoritãþile pot gãsi formule pentru ca sã acopere costurile noilor terapii. Pot negocia cu firmele care pot oferi redu-

ceri de preþuri în condiþiile în care achiziþioneazã medicaþie pentru 1,6 milioane de pacienþi, ºi nu doar 500.000, câþi sunt în Germania”, a mai declarat, citat de Mediafax. dr. Oliviu Pascu, în cadrul conferinþei cu tema „Actualitãþi în hepatologie”, organizatã zilele trecute, unde au fost prezentate ultimele noutãþi referitoare la schemele terapeutice mondiale ale hepatitei B, C ºi ale cirozei hepatice La rândul sãu, preºedintele Societãþii Române de Gastroenterologie ºi Hepatologie, timiºoreanul Ioan Sporea, a spus cã trebuie luate în considerare diferite variante care sã per-

Ioan Sporea

mitã urgentarea includerii pe lista de medicamente compensate a molecu-

lelor necesare triplei terapii. „Accesul la tripla terapie înseamnã un beneficiu major atât pentru pacienþi, cât ºi pentru Statul român. Au fost nenumãrate cazuri de pacienþi cu hepatita C care sau vindecat în urma tratamentului cu triplã terapie ºi, astfel, aceºti pacienþi s-au putut reintegra foarte repede în societate ºi la locul de muncã, nemaifiind o povarã pentru sistemul de sãnãtate. În România, din pãcate, statul român pierde în continuare foarte mulþi bani netratând pacienþii cu terapiile inovatoare”, a adãugat prof. dr. Ioan Sporea. În opinia conf. dr. Liana Gheorghe, ºeful Secþiei a III-a Departamentului de Gastroenterologie a Centrului de Boli Digestive ºi Transplant Hepatic Fundeni, în prezent asistãm la începutul unei noi ere în terapia hepatitei C, cea a terapiei orale, care nu mai presupune utilizarea interferonului. „Vorbim despre o terapie eficientã, care asigurã vindecarea mult mai rapidã a pacienþilor ºi cu efecte secundare mult mai uºor de tolerat pentru aceºtia sau aproape inexistente. De asemenea, hepatita B afecteazã un numãr mare de români ºi ne propunem ca în perioada urmãtoare sã discutãm despre monitorizarea acestor pacienþi ºi managementul categoriilor speciale”, a mai spus Liana Gheorghe.

Potrivit specialiºtilor, pentru ca pacienþii sã beneficieze de acces la tripla terapie, este necesar ca lista medicamentelor compensate ºi gratuite sã fie actualizatã, proces care, conform ultimelor declaraþii ale autoritãþilor, se va finaliza la 30 octombrie.

Au fost descoperiþi anticorpii umani eficienþi împotriva coronavirusului MERS Cercetãtorii americani au identificat anticorpi umani eficienþi împotriva coronavirusului Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS), deschizând calea unor potenþiale tratamente pentru aceastã boalã infecþioasã adeseori mortalã.

Pentru moment nu existã niciun vaccin antiviral împotriva MERS, o infecþie acutã a cãilor respiratorii cu o ratã a mortalitãþii ce depãºeºte 40 la sutã. MERS a apãrut în Arabia Sauditã în septembrie 2012 ºi a provocat moartea a peste 100 de persoane, cu o accelerare serioasã în ultimele sãptãmâni, la sfârºitul sãptãmânii trecute înregistrându-se 39 de decese, dupã cum anuþã Mediafax.

Anticorpii izolaþi de cercetãtorii de la Institutul pentru Cancer Dana-Farber, din Boston, neutralizeazã o partecheie a virusului care îi permite acestuia sã se ataºeze la receptori pentru infectarea celulelor umane, explicã cercetãtorii, între care doctorul Wayne Marasco. Cercetãtorii au descoperit

aceºti anticorpi într-o „bancã” ce conþine 27 de miliarde de anticorpi umani conservaþi într-un congelator la DanaFarber, una dintre cele mai importante din lume. Au fost gãsiþi ºapte anticorpi capabili sã blocheze în mod specific MERS. Oamenii de ºtiinþã au selecþionat unul ca fiind cel mai promiþãtor pentru cercetãri suplimentare ºi care a fost produs în cantitate suficientã pentru începerea testelor la primate ºi ºoareci. Aceºti anticorpi vor oferi posibilitatea protejãrii personalului spitalicesc care îngrijeºte bolnavii aflaþi în izolatoare, menþioneazã autorii studiului.

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar capabile sã recunoascã virusurile ºi bacteriile strãine organismului. Unii sunt capabili sã neutralizeze agenþii patogeni specifici ºi sã îi împiedice sã infecteze celulele umane.

Doctorul Wayne Marasco a precizat cã tratamentul va fi administrat prin injectare ºi ar urma sã permitã o protecþie împotriva MERS timp de aproximativ trei sãptãmâni. Totuºi, aceste cercetãri au întârziat din cauza dificultãþilor dezvoltãrii unui model animal

de 24 de ani un reper al cetãþii

adecvat pentru MERS, a afirmat el.

Orginile coronavirusului MERS rãmân, momentan, necunoscute. El a fost gãsit la dromaderi ºi lilieci, dar cercetãtorii nu ºtiu deomcadatã cum

se transmite acesta la oameni. El este similar virusului care provoacã Sindromul de detresã respiratorie acutã (SDRA), care a cauzat moartea a sute de persoane în China în 2002 ºi 2003.

Aceste lucrãri pe anticorpi au fost finanþate de Defense Advanced Research Projects Agency, agenþia de cercetare a Pentagonului ºi Institutele Naþionale americane de Sãnãtate. (TP)

integrame

1 - 4 mai 2014

15

Discutau doi politisti de la circula?ie, privind spre intersectie: - În zona palatului Victoria, traficul este foarte intens, spune unul dintre ei - O fi, dar nu se compara cu traficul de influenta, raspunde celalalt, facând cu ochiul. z El (la telefon ): -Iubito, eram pe DN 1 în drum spre Carmen, când am avut explozie la cauciucul stanga fata. Masina a derapat si s-a rostogolit. Noroc ca m-am oprit într-un copac, altfel nu mai eram în viata. Am reusit sa ies din masina cu doua secunde înainte sa cada în prapastie. Acum sunt la spital. Am fractura la mâna stânga, piciorul drept amputat, trei coaste rupte, traumatisme cerebrale deschise si contuzii severe.

Ea: -Cine naiba e Carmen? z O blonda, este întrebata de prieten: - Câte porunci exista?

- Zece.

- Si ce se întâmpla, daca nu respecti una dintre ele?

- Ramân noua!!! z - I-am dat odata împrumut unui amic 200 de lei, dar vad ca nici în ziua de azi nu-si mai aduce aminte...îi zise Ion oftând vecinului sau Mitica.

- Mai Ioane...raspunse Mitica, pai tu n-ai stiut ce sa-i dai, de-aia a uitat. Eu i-am dat odata doua palme de ma tine minte si-n ziua de azi... z - Marie, unde-i fiica-ta, iar a disparut de-acasa? o întreb aseara pe nevasta-mea.

- Deh, trebuie s-o întelegi si pe ea, stii cum sunt tinerii la vârsta asta, au f luturi în stomac...raspunse ea, facându-mi cu ochiul.

- O fi...zic, dar totusi, e ora 23!

- Pai stiu si io ce sa zic? Ai ei or fi de aia de noapte... z Regele Dorin Cioaba s-a hotarât sa-ºi lase barba. Dar înca nu e decis daca sa fie pe prima barbie, pe a doua, sau pe amândoua. z Înainte de a se urca în masina, i-am zis neveste-mii: - Vezi sa nu uiti, când te întorci din oras sa treci si pe la PECO, sa iei niste benzina!

- Ok...raspunse ea. Cât sa iau?

- Ia si tu vreo doua-trei fiole acolo, sa fie!... z Doua prietene: -Ce pasare preferi?

-Paunu...da’ tu?

-Si eu la fel,când pa unu’,când pa altu’...!

de 24 de ani un reper al cetãþii

ISSN 1223-9186

16

1 - 4 mai 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.