Timpolis 2046 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2046 14 - 16 aprilie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Victor Ponta, sub presiunea ºi la mâna baronilor puºcãriabili melania.cincea@timpolis.ro

eventualã plecare a lui Victor Ponta din prim-planul politicii sau chiar din politicã nu va fi un act benevol. Mai degrabã poate fi cititã în cheia tensiunii acumulate între el ºi baronii sãi puºcãriabili, sub a cãror presiune ºi la a cãror mânã se aflã. În noiembrie, dupã ce câºtigãm aceastã ultimã ºi vitalã bãtãlie, mã voi putea declara mulþumit de ce am realizat! ªi atunci îmi doresc sã las locul în politicã altora, mai tineri ºi mai puþin marcaþi de regimul oribil al ultimilor ani”, scria Victor Ponta, pe o reþea de socializare, în preziua ºedinþei de campanie a PSD, de la Poiana Braºov. Un eveniment cu mizã majorã pentru partid, la care, însã, nu a ajuns. greu de crezut cã o eventualã retragere e cauzatã de oboseala de a mai lupta cu “regimul oribil”. Pânã nu demult declara cã, din noiembrie, va duce bãtãliile cu “regimul Bãsescu” – ceea ce indica o strategie cu mizã mare ºi pe termen lung. Altfel, nu s-ar fi implicat în scrierea strategiei loviturii de stat din 2012. Nu ar fi dus rãzboaie cu instituþii ºi oameni care apãrã statul de drept. Nu ar fi susþinut mârºãvia din “marþea neagrã”, nici amnistia ºi graþierea în favoarea marilor corupþi. Nu se implica în decizii ce trãdeazã planuri mari ºi sete de putere: numirea de cãtre el personal a ºefului Direcþiei de Protecþie Internã a M.A.I., subordonarea directã a ºefului Antifraudei – s-ar putea spune cã a înfiinþat special aceastã structurã, pentru a ºi-o subordona –, încercarea de a numi direct ºeful S.T.S. ºi pe cel al Poliþiei Române. Iar acum, pe fondul tensiunilor geopolitice în creºtere, visul de a numi direct ºeful Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei. esajul d-lui Ponta poate fi citit ca un semnal transmis baronilor sãi puºcãriabili, cum cã ultima carte – legea amnistiei ºi graþierii – e în mâneca sa. Iar o eventualã indisciplinã a lor faþã de el, rãsfrântã în primã instanþã la votul de la europarlamentare, i-ar putea costa niºte ani de libertate. au poate fi citit în cheia deschiderii portiþei pe care, la o adicã, va ieºi din liga mare a politici sau din politicã, dar nu forþat, ci, iatã – mesajul de zilele trecute va sta mãrturie –, benevol. Deci, onorabil. e fapt, se aflã sub presiunea ºi la mâna nu puþinilor baroni cu probleme în Justiþie. Aici e, de fapt, zona producerii scurt-circuitului. În ochii lor, responsabil e Victor Ponta, care putea rezolva problemele, numai sã fi vrut. Nu e exclus nici ca tensiunea sã fie întreþinutã de oameni din proximitatea lui, ºi ei, cu mare influenþã în partid, poate la concurenþã cu a sa. A mai fost o situaþie care a dus spre ipoteza întreþinerii voluntare a unei situaþii încordate: protestul aleºilor Puterii la adresa ANI, din vara trecutã, izbucnit în lipsa din þarã a lui Victor Ponta. O rãbufnire intempestivã în condiþiile în care toþi ºtiau, de multã vreme, cã au proces cu ANI ºi cã nu au nicio ºansã ca lucrurile sã se schimbe în favoarea lor o datã cu o posibilã modificare a legii ANI, pentru cã nicio lege nu poate fi aplicatã retroactiv. Cineva, însã, mai ºtia ceva: cã Victor Ponta nu ieºea bine din acest episod, indiferent de decizia luatã. Dacã ar fi acceptat eliminarea unor atribuþii ale ANI, ar fi avut, din nou, probleme cu partenerii occidentali. Dacã ar fi respins fãþiº ideea modificãrii legii, ºi-ar fi dinamitat relaþia cu baronii ºi baroneþii locali. Atunci, gãsise o soluþie de avarie – rãmânerea în stand-by, pe termen pentru care nu-ºi luase angajamentul. Liviu Dragnea le promite acum cã – în ciuda MCV-ului ºi a CE – un proiect de lege, aflat la Senat, care îi va “dezlega” de incompatibilitãþi. Dupã ce, cu o zi înainte, le rãsucise cuþitul în ranã: “Începem sã ne punem întrebarea câþi mai rãmân în picioare pânã la sfârºitul anului”. rustrãrile ºi ranchiuna baronilor ameninþã, totuºi, sã se reflecte la urne, în 25 mai. Iar dacã la europarlamentare PSD nu va primi – ºi nu doar formal – sprijinul lor, riscã sã nu obþinã procentul care sã dea ºanse unei victorii a candidatului la Preºedinþie, cel mai probabil, lui Victor Ponta. Ceea ce i-ar putea atrage acestuia soarta lui Mircea Geoanã. Acesta ar putea fi momentul – “benevol” – în care dl Ponta va pãrãsi scena politicã.

“

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Curtea de Conturi: „Unele spitale din Timiº ºi-au croit bugete dupã reguli proprii”

Închirierea Turnului de Apã ºi a Podului de Fier din zona Iosefin, amânatã pe termen nedefinit Responsabilitate pentru organizarea licitaþiilor de închiriere a Turnului de Apã ºi a Podului de Fier îl plaseazã pe poziþii divergente pe primarul liberal al Timiºoarei de viceprimarul social-democrat. Aºa cã închirierea acestor obiective este amânatã pe termen nedefinit ... pag. 2

C.J. Timiº ºi Primãria Timiºoara se contrazic în continuare pe tema preluãrii Aeroportului Deºi se estimeazã cã în curând Aeroportul Internaþional Timiºoara va trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Consiliului Judeþean, Municipalitatea încã susþine cã îºi va adjudeca pachetul majoritar de acþiuni. pag. 3

Fãina ºi zahãrul de la U.E., înlocuite cu tichete de masã Ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeanã au iscat ºi controverse legate de licitaþii cu cântec, produse dubioase ºi costuri mari de ambalare ºi distribuire. Probabil, ºi pentru a se elimina aceste controverse, existã posibilitatea înlocuirii respectivelor alimente cu tichete de masã. Mai departe, rãmâne speranþa cã aceste tichete nu vor fi folosite pentru achiziþia de bãuturi alcoolice ºi þigãri.

M S

pag. 7

Urbanizare în sens invers Despre oraºele ºi comunele fãcute la normã, din considerente mai mult electorale, s-a tot discutat în ultimii ani, inclusiv în Timiº, în contextul în care tot mai multe localitãþi au probleme legate de autosusþinerea financiarã, ajungând sã solicite intrarea în insolvenþã. Conform Ministerului Dezvoltãrii, din cauzã cã nu mai þin pasul cu noul regim de impozitare sau pentru cã sunt de pãrere cã în vechea formulã au mai multe ºanse de atragere a fondurilor europene, mai multe oraºe sau comune relativ noi cer revenirea la statutul precedent. pag. 10

Scandal pe terenul fostei Mãnãstiri Marienheim a Episcopiei Romano-Catolice

În ciuda insuficienþei fondurilor alocate în Timiº pentru bugetul sãnãtãþii, banii, ºi aºa puþin, continuã sã se piardã sau sã fie folosiþi necorespunzãtor din cauza unor anomalii birocratice. E

un lucru pe care îl certificã din nou, ca în fiecare an, Curtea de Conturi, în urma controalelor fãcute în judeþ. pag. 6

social

14 - 16 aprilie 2014

Primarul i-a dat viceprimarului mânã liberã sã organizeze licitaþii pentru închiriere Subiectul legat de posibilitatea realizãrii unor terase sau cafenele amplasate în Turnul de Apã ºi pe Podul de Fier, din zona Iosefin, a revenit zilele acestea în discuþie, la vârful Primãriei Timiºoara. Dar de pe poziþii diferite. Primarul liberal Nicolae Robu spune cã ºi-a dat deja acordul ca viceprimarul social-democrat Traian Stoia sã organizeze licitaþiile pentru ocuparea spaþiilor respective ºi sã supravegheze toate demersurile menite sã transforme respectivele locaþii în zone de agrement pentru timiºoreni.

Viceprimarul: „Nu sunt lichiditãþi” Traian Stoia declarã, însã, cã este necesarã parcurgerea mai multor etape, printre care una se leagã de nevoia obþinerii tuturor avizelor necesare de la Direcþia de Patrimoniu, pentru cã

respectivele obiective aparþin patrimoniului cultural al oraºului. În plus, mai spune acesta – în sarcina cãruia primarul Nicolae Robu a precizat cã intrã toate aceste atribuþii –, pentru a putea demara lucrãrile de construire a unor terase, cafenele sau restaurante, ar fi necesarã întocmirea unor proiecte prealabile, în care sã se prevadã ce anume se intenþioneazã sã se realizeze, proiecte asupra cãrora Primãria sã îºi exprime acordul, dar ale cãror costuri sã fie asumate de oamenii de afaceri interesaþi sã închirieze obiectivele respective. În accepþiunea lui Traian Stoia, aceºtia ar trebui sã achite Primãriei chiria, anticipat, afirmând cã existã întotdeauna motivaþii pragmatice care îi determinã pe oamenii de afaceri sã opteze pentru demararea unei investiþii într-un anumit loc ºi cã decizia acestora de a investi se bazeazã pe anticiparea unui profit, fiind de aceea recomandabil sã se meargã pe varianta întocmirii proiectului de cãtre investitorii interesaþi. La finalul lunii februarie, viceprimarul pomenise despre posibilitatea ca pe Podul de Fier, din zona Iosefin, sã fie inauguratã, pânã la deschiderea acestui sezon estival, o terasã cu douã extensii, situate de o parte ºi de alta a podului, care sã aibã podeaua realizatã dintr-o sticlã specialã. Traian Stoia a prezentat atunci ºi o schiþã de proiect ºi a informat cã ar exista deja doi potenþiali investitori, despre care a afirmat cã ar trebui sã-ºi asume, împreunã cu proiectul de amenajare a respectivei cafenele, ºi cheltuielile de renovare a podului, despre care a apreciat, la momentul respectiv, cã ar presupune costuri foarte mari, dar care pot fi, totuºi, susþinute, pentru cã, „existã oameni cu bani”. Acum, însã, viceprimarul nu a mai

fãcut nicio referire la acest proiect, argumentând aceastã aparentã lipsã de interes a oamenilor de afaceri faþã de cele douã obiective de patrimoniu prin aceea cã nu sunt lichiditãþi ºi cã orice investitor este prudent în a-ºi plasa banii, dacã nu anticipeazã obþinerea unui profit de pe urma investiþiei fãcute.

Interes scãzut al investitorilor ºi pentru deschiderea de terase în parcuri În ceea ce priveºte construirea de terase în parcurile oraºului, potrivit lui Traian Stoia, ar trebui aºteptatã depunerea mai multor proiecte, pentru a se proceda apoi la derularea licitaþiilor. A existat pânã acum un singur proiect depus, dupã cum spune viceprimarul, vizatã fiind realizarea unei terase în parcul din spatele Catedralei. De avizat, nu s-a avizat însã pânã în acest moment niciun proiect, declarã Traian Stoia, precizând cã Primãriei i-ar fi

mai avantajos sã organizeze licitaþii pentru încredinþarea unor astfel de amplasamente pentru construirea unor terase în parcuri dupã depunerea mai multor solicitãri venite din partea investitorilor. Motivul pentru care lucrurile se miºcã, însã, cu mare dificultate, este tot lipsa de lichiditãþi.

Este vânzarea Turnului de apã o soluþie bunã? Alternativa la închiriere este vânzarea, au susþinut în trecut, pragmatici, primarul Nicolae Robu ºi viceprimarul Traian Stoia Despre propunerea primarului de a iniþia vânzarea turnurilor de apã din oraº s-a mai discutat ºi la începutul lui 2013, atunci când referirile edilului la posibilitãþile de rentabilizare a celor douã turnuri de apã gemene a iscat un curent de opinie negativ, venit din partea reprezentanþilor Comitetului Civic pentru Apãrarea Patrimoniului Oraºului. Aceºtia susþineau

cã ambele turnuri trebuie sã rãmânã în patrimoniul Timiºoarei. Mai mult, propunerea de schimbare a administrãrii Turnului de Apã din zona Iosefin a fost respinsã de cãtre Consiliul Local. “Dacã nici parteneriatul public-privat ºi închirierea în condiþii avantajoase nu conduc la niciun rezultat, atunci unele elemente din inventarul nostru pot fi ºi vândute. Între a lãsa ceva sã se degradeze ºi a salva acel obiectiv, aducând bani la bugetul local, optez pentru a doua variantã”, ºi-a argumentat primarul revenirea asupra intenþiei, dupã ce propunerea de hotãrâre de Consiliu Local fusese respinsã. Ulterior, ºi-a nuanþat punctul de vedere, precizând cã o variantã optimã ar putea fi închirierea Turnului de Apã din zona Iosefin, pentru a se realiza acolo o cafenea dedicatã memoriei timiºoreanului Franceso Illy, de numele cãruia se leagã inventarea expresorului. Despre posibilitatea de înstrãinare a turnurilor de apã a început sã se discute dupã ce actualul Executiv al Primãriei a solicitat Direcþiei de Patrimoniu sã identifice toate clãdirile aflate în proprietatea Municipalitãþii care nu aduc venituri, cu intenþia sã propunã Consiliului Local gãsirea de soluþii pentru concesionarea sau vânzarea acestora. Toate aceste obiective, dintre care multe sunt monumente istorice, ar putea sã fie amenajate, potrivit intenþiilor exprimate de reprezentanþii Municipalitãþii, de cãtre cei care le cumpãrã, urmând sã fie folosite pentru servicii ºi turism. Argumentul principal invocat de susþinãtorii înstrãinãrii acestor obiective din patrimoniul Primãriei este acela cã spaþiile, nefolosite, genereazã costuri de întreþinere mari, care greveazã bugetul local.

Scriptic, Bucureºtiul a dat undã verde pentru construirea Centrului Intermodal l Nimeni nu garanteazã, însã, cã proiectului îi vor ºi fi alocate fonduri Reprezentanþii Consiliului Judeþean Timiº spun cã au primit aprobarea de la Bucureºti pentru semnarea acordului de asociere în vederea realizãrii proiectului Centrului Intermodal de la Remetea Mare. Acordul va fi semnat sãptãmâna viitoare, iar lider de proiect este C.N.C.F.R. ºi nu C.J. Timiº. Acesta ar fi doar un prim pas în direcþia realizãrii Centrului Intermodal, care nu garanteazã însã cã proiectului îi vor ºi fi alocate fonduri. ligia.hutu@timpolis.ro

Titu Bojin: „Recaºul nu ºtiu sã aibã acces la mare”. Remetea, se pare, are... Un proiect controversat, care a constituit multã vreme obiect de disputã între politicienii din Timiº, a ajuns, zilele acestea, într-o nouã etapã: cea a

obþinerii acordului de principiu pentru realizarea sa. Acest lucru nu înseamnã, însã, depãºirea completã a fazei incertitudinilor, reprezentând, totuºi, potrivit declaraþiilor preºedintelui C.J. Timiº, Titu Bojin, un motiv de a spera cã licitaþia pentru demararea acestui proiect ar putea începe anul acesta. În eventualitatea în care sãptãmâna viitoare va fi semnat acordul de asociere, Centrul Intermodal Timiºoara va deveni primul centru de acest gen din România ºi singurul a cãrui documentaþie este întocmitã în fazã avansatã. Preºedintele C.J. Timiº s-a declarat încrezãtor în ºansele de materializare a proiectului, precizând cã va fi constituitã ºi comisia pentru negocierea cumpãrãrii suprafeþelor de teren care se aflã în acest moment în proprietatea unor persoane fizice. Referindu-se la numeroasele controverse iscate de-a lungul timpului în legãturã cu ºansele de concretizare a proiectului, Titu Bojin declarã cã, din punct de vedere tehnic, amplasarea

de 24 de ani un reper al cetãþii

acestui centru este mai avantajoasã la Remetea Mare, întrucât localitatea va avea acces rapid la D.N.6, prin realizarea unei conexiuni, ºi acces la calea feratã, din gara din Remetea, o parte din infrastuctura de transport feroviar existând deja. Liderul C.J. Timiº mai spune cã pe lista condiþiilor necesare pentru aprobãrile preliminarii figureazã respectarea unor condiþii, unele dintre ele legate de amplasarea unui astfel de centru în proximitatea unor cãi de acces aerian, rutier, feroviar, maritim sau fluvial. „Recaºul nu ºtiu sã aibã acces la mare”, a declarat, ironic, Titu Bojin, fãcând trimitere în context la acuzele venite din partea reprezentanþilor P.D.L., care au legat decizia intempestivã de relocare a centrului intermodal de la Recaº – acolo unde o parte din teren era pus la dispoziþie gratuit de cãtre stat ºi unde existau deja aprobãrile preliminarii pentru o parte din documentaþie – de interesele imobiliare din zona Remetea Mare ale actualului preºedinte de Consiliu Judeþean ºi ale

unor persoane apropiate P.S.D. „35 de hectare la Recaº costã cât 100 de hectare la Remetea ” – este argumentul cu care preºedintele C.J. Timiº vrea sã motiveze decizia de relocare a Centrului Intermodal de la Recaº la Remetea. Despre realizarea proiectului în sine, susþine cã acesta va aduce bunãstare ºi va contribui la crearea

de 1.200 de noi locuri de muncã, pe lângã numeroasele investiþii individualizate conexe care vor fi fãcute în zonã. Titu Bojin anunþã cã C.N.C.F.R. va fi lider de proiect ºi cã se aºteaptã, ca un prim pas, semnarea acordului de asociere a autoritãþilor judeþene cu aceastã companie, sãptãmâna viitoare, la Bucureºti.

eveniment

14 - 16 aprilie 2014

Împãrþealã nelãmuritã Preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, a anunþat, zilele trecute, cã Aeroportul Internaþional Timiºoara va trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a C.J. Timiº ºi cã va negocia cu Primãria Timiºoara acordarea unor acþiuni, însã în niciun caz pachetul majoritar. Conform preºedintelui adminsitraþiei judeþene, Ministerul Transporturilor va transfera pachetul de 80% din acþiuni la Aeroportul Internaþional Timiºoara cãtre C.J. Timiº. Titu Bojin susþine, însã, cã ºi Primãria Timiºoara ar putea primi o cotã parte din aceste acþiuni, cu condiþia ca autoritatea judeþeanã sã rãmânã acþionar majoritar ºi sã controleze aeroportul, încasând ºi banii rezultaþi din exploatarea Aeroportului, care a fost mereu o structurã profitabilã. Culmea e cã ºi Primãria îºi doreºte exact acelaºi lucru. În noiembrie 2013, Primãria Timiºoara a fãcut

publicã o hotãrâre ce prevede cesionarea a 80% din acþiunile deþinute de Statul Român cãtre Primãrie. Hotãrârea îl împuterniceºte pe primarul Nicolae Robu sã semneze toate documentele necesare preluãrii acþiunilor, aducând argumentul cã „accesul Municipiului Timiºoara la cãile de comunicaþii aeriene internaþionale este un factor determinant pentru dezvoltarea sa economicã ºi socialã”. În referatul aferent proiectului se mai aratã cã importanþa aeroportului pentru Timiºoara a fost subliniatã în documentele strategice ale Primãriei – Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creºtere Timiºoara 2010-2015 sau Master Planul ºi Planul Urbanistic General – ºi cã multe dintre proiectele iniþiate de Municipiu sunt corelate cu Aeroportul „Traian Vuia”, respectiv amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul C.F.R., amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul public urban, conectarea aeroportului cu reþeaua feroviarã ºi reþeaua rutierã (autostradã), precum ºi celebrul centru intermodal de transport marfã. “Primãria Timiºoara ºi-a manifestat intenþia de a prelua pachetul majoritar de acþiuni, dar s-a discutat ºi despre posibilitatea împãrþirii în mod egal a pachetului de acþiuni – 40% la Primãrie ºi 40% la Consiliul Judeþean. Schimbarea punctelor de vedere legate de aceastã preluare a acþiunilor aratã destul de clar ruptura care a intervenit în USL ºi la nivel local. Pentru

dezvoltarea Aeroportului ºi proiectele sale de viitor, cred cã ar fi importantã împãrþirea în proporþii egale a acþiunilor între Primãrie ºi Consiliul Judeþean. Aceastã formulã ar asigura o administrare în interesul comunitãþii indiferent de configuraþia politicã viitoare”, susþine consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. În opinia sa, nici Consiliul Judeþean, nici Primãria Timiºoara nu pot gestiona singure acest obiectiv, a cãrui dezvoltare trebuie sã beneficieze de sprijin guvernamental. “Este evident cã la Consiliul

Judeþean Timiº se doreºte preluarea pachetului majoritar de acþiuni, pentru ca totul sã fie gestionat doar de cãtre administraþia judeþeanã, respectiv de cãtre PSD”, spune consilierul local.

Preluarea Aeroportului, tatonatã de ani buni În noiembrie 2012, era readusã în actualitate posibilitatea administrãrii regionale a Aeroportului Timiºoara,

prin trecerea lui în subordinea autoritãþilor locale. Oficialii C.J. Timiº susþineau atunci cã nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a C.J. Hunedoara ºi C.J. Caraº-Severin. Proiectul nu era, însã, nou nici atunci, discuþii în acest sens fiind purtate ºi în urmã cu patru sau cinci ani. Se ºtie cã, în ultimii ani, C.J. Timiº a întreprins numeroase demersuri pe lângã Ministerul Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara, lobby fiind fãcut în acest sens pe lângã foºtii miniºtri Gheorghe Dobre ºi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de cãtre C.J. Timiº fiind consideratã o pãlãrie prea mare pentru administraþia judeþeanã. În acest sens existau supoziþii ale unor consilieri judeþeni care avansau ipoteza cã, la un moment dat, neavând bani pentru susþinerea programului de investiþii care trebuie realizat la aeroport, C.J. Timiº ar intra în parteneriat publicprivat cu o firmã din judeþ, pãstrându-ºi însã un pachet majoritar de acþiuni. Se întrebau însã consilierii judeþeni ce s-ar întâmpla dacã, în aceastã situaþie prezumtivã, firma respectivã ºi-ar fi majorat capitalul social, iar C.J. Timiº nu ar fi avut bani necesari în acel moment sã contribuie ºi el la majorare, caz în care respectiva societate privatã ar fi devenit proprietara aeroportului.

Consilierii judeþeni nu au acces la raportul de activitate ºi bilanþul A.C.S. Poli l Aceasta deºi Consiliul Judeþean Timiº este unul dintre principalii finanþatori ai clubului La ultima ºedinþã de plen, pe fondul discutãrii unui proiect legat de cota parte care trebuie asiguratã de cãtre Consiliul Judeþean Timiº pentru realizarea unor investiþii la Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat un raport de activitate ºi un bilanþ al clubului A.C.S. POli, þinând cont de faptul cã administraþia judeþeanã este unul dintre principalii finanþatori ai echipei de fotbal. ªi de aceastã datã, la fel ca ºi cu alte prilejuri, conducerea Consiliului Judeþean nu s-a arãtat prea încântatã de idee. ligia.hutu@timpolis.ro

Nu se prezintã raportul ºi bilanþul A.C.S. Poli pentru a se economisi hârtia La ultima ºedinþã de plen, atunci când s-a discutat de cãtre C.J. Timiº proiectul de hotãrâre care viza realizarea unei instalaþii de încãlzire la nivelul gazonului, din fondurile clubului A.C.S. Poli, cu racordurile electrice necesare realizate de cãtre Direcþia de Prestãri Servicii a administraþiei judeþene, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã li se prezinte raportul ºi bilanþul activi-

tãþii clubului A.C.S. Poli, þinând cont de faptul cã administraþia judeþeanã a fost în anul 2013 unul dintre principalii finanþatori ai clubului. În mod surprinzãtor, conducerea C.J. Timiº a pãrut sã nu agreeze prea mult aceastã solicitare, motivând-o cu nevoia de a se face… economie de hârtie. “Dupã cum ºtiþi aprobãm acum bugetul ºi urmeazã ca la ºedinþa urmãtoare sã primim de la toate instituþiile din subordine o informare în acest sens. Nu ºtiu dacã vom solicita ºi asociaþiilor cu care colaborãm pentru cã bilanþul si raportul de activitate pentru fiecare în parte cuprind un volum foarte mare de documente, iar acestea trebuie, la rândul lor, multiplicate în 37 de exemplare”, a precizat preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin. Solicitarea consilierilor judeþeni de a vedea raportul de activitate ºi bilanþul clubului timiºorean vine în contextul în care echipa de fotbal A.C.S. Poli Timiºoara a trimis adrese C.J. Timiº prin care solicitã aprobarea efectuãrii unor lucrãri de dotare în incinta Stadionului “Dan Pãltiniºanu”, mai precis dotarea suprafeþei de joc a terenului cu instalaþie de încãlzire, montarea în incinta stadionului a unui sistem de publicitate cu panouri led ºi modificãri la racordurile electrice – ridicarea puterii instalate cu 750 Kw, necesare funcþionãrii instalaþiei de încãlzire a suprafe-

þei de joc, ºi ridicarea puterii instalate cu 250 Kw, necesare funcþionãrii sistemului de publicitate. ªi dacã încãlzirea se face cu fonduri proprii, în contextul noii investiþii, realizarea racordurilor electrice necesare se va realiza prin Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, poate ºi pentru cã, în condiþiile în care C.J. Timiº, deºi a acordat sume destul de mari, an de an, fostei echipe F.C. sau Poli Timiºoara, a rãmas, printrun concurs de împrejurãri, ºi cu responsabilitatea achitãrii facturilor pentru energia electricã.

ªi salariile sunt la secret Nu este prima oarã când Consiliul Judeþean dã dovadã de lipsã de transparenþã în ceea ce priveºte relaþia cu clubul A.C.S. Poli. Având în vedere sumele de ordinul milioanelor de lei, din bani publici, cu care Consiliul Judeþean Timiº participã în calitate de asociat la finanþarea clubului ACS Poli, probabil cã ar fi fost de aºteptat ca toate cheltuielile fãcute din banii alocaþi sã fie justificate detaliat ºi transparent. Anul trecut însã, în octombrie, au apãrut din nou controverse pe aceastã temã, dupã ce mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat statele de platã ºi primele pe care le încaseazã conducerea clubului. „Avem în faþã previziunile bugetului

pentru perioada 2013 - 2014 pentru ACS Poli Timiºoara. Cu tot respectul pentru acest club ºi cu susþinerea pe care am acordat-o, pot spune cã astfel de situaþii am avut ºi în vechiul mandat ºi din acest motiv aº dori ca informãrile solicitate sã fie puþin mai complexe”, spuneau consilierii solicitanþi. Cererea s-a lovit însã de refuzul conducerii C.J. Timiº, preºedintele Titu Bojin declarând : „Nu cred cã este de datoria consilierilor judeþeni sã verifice statele de platã. Nu ascundem nimic, dar cred cã e suficient sã discutãm despre plata salariilor. Statul de platã

implicã confidenþialitate. Putem discuta de sumele pe care le plãtim pe orice capitol ºi subcapitol, dar nu pentru plata salariilor.” Consilierul judeþean P.D.L. Marius Martinescu spune cã, în ciuda solicitãrilor, consilierii judeþeni încã nu au avut acces la o descriere detaliatã a cheltuielilor fãcute de clubul timiºorean. “Ni s-a prezentat o situaþie care era mai mult o sintezã, fãrã sã se intre prea mult în detalii. De exemplu, se preciza cât e fondul de salarii fãrã sã se precizeze, detaliat, ce sume încaseazã fiecare”, ne-a declarat Marius Martinescu.

de 24 ani un reper al cetãþii

actualitate

14 - 16 aprilie 2014

Zaher Iskandarani, dat în urmãrire generalã l Dupã un proces de aproape opt ani, “Prinþul Banatului”

a fost condamnat la închisoare cu executare

A fost nevoie sã treacã aproape un deceniu de maraton judiciar, pe la instanþe din Bucureºti, ca omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani sã fie condamnat pentru contrabandã ºi evaziune fiscalã. Procesul sãu poate fi studiat ca exemplu negativ în facultãþile de drept, în ceea ce priveºte celeritatea justiþiei. Dacã procedurile judicare continuau sã fie tergiversate, erau ºanse mari ca faptele sã se prescrie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un final previzibil, dar mult amânat Omul de afaceri de origine sirianã Zaher Iskandarani a fost dat în urmãrire generalã zilele trecute. El este de negãsit, dupã ce Curtea de Apel Bucureºti l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare. “Zaher Iskandarani se sustrage executãrii pedepsei. Existã date cã se aflã pe raza municipiului Bucureºti, la o locaþie necunoscutã”, susþin reprezentanþi ai Inspectoratului General al Poliþiei. Sirianul a fost trimis în judecatã de cãtre D.I.I.C.O.T., în urmã cu opt ani, alãturi de alþi doi cetãþeni de origine arabã, pentru contrabandã, constituire de grup infracþional organizat, evaziune fiscalã ºi folosirea fãrã drept a unei mãrci. Acþiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. s-a declanºat dupã descinderile care au avut loc la fabrica de þigãri, deþinutã de Iskandarani în Sãcãlaz ºi unde au fost descoperite importante cantitãþi de tutun vrac, timbre falsificate ºi pachete cu þigãri purtând mãrcile Marlboro ºi LM. Tribunalul Bucureºti i-a achitat pe cei trei inculpaþi, în luna octombrie 2012, însã magistraþii Curþii de Apel Bucureºti i-au condamnat ulterior la închisoare, cu executare. ªi dacã ceilalþi doi inculpaþi s-au predat ºi vor sta dupã gratii timp de trei ani, Iskandarani, care are de executat o pedeapsã de cinci ani, este de negãsit. Tot prin hotãrâre judecãtoreascã, cei trei trebuie sã plãteascã la bugetul de stat, în solidar, peste 1,8 milioane de lei.

O reþea de proporþii Este foarte interesant faptul cã, la faza de recurs, dosarul a stat la Curtea

de Apel Bucureºti doar un an, fiind înregistrat în aprilie 2013. Cu totul altceva s-a petrecut la instanþa anterioarã – Tribunalul Timiº, unde Zaher Iskandarani a fost achitat. Acesta a fost trimis în judecatã în 15 iunie 2006, fiind acuzat de infracþiuni privind operaþiunile vamale ilicite cu utilaje de producþie a þigãrilor ºi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum ºi de ascunderea sursei impozabile, prejudiciul adus statului fiind de aproape douã milioane de lei noi, adicã aproape 580.000 de euro. Anchetatorii au stabilit cã, începând din 1990, Iskandarani a avut un rol important în contrafacerea ºi contrabanda cu þigãri, fiind proprietarul unei fabrici din localitatea Jimbolia. Potrivit acestora, þigãrile erau destinate atât pieþei din Europa de Vest, cât ºi Orientului Mijlociu. Tutunul era livrat de la o firmã din Liban, care ar fi controlatã de familia lui Iskandarani. Probele administrate au arãtat implicarea lui în contrabanda cu utilaje de producþie de þigarete importate din Italia. Totodatã, Zaher Iskandarani ºi-ar fi creat o reþea de distribuþie a þigaretelor contrafãcute, produse în fabrica de la Sãcãlaz. În perioada 2004 - 2005, ar fi coordonat ºi controlat întreaga activitate a firmelor ºi fabricilor de þigarete, dar ºi producþia de alcool în fabrica de la Lenauheim. La sfârºitul anului 2005, în urma unor percheziþii la fabricile ºi domiciliile lui Zaher ºi ale celor trei complici ai sãi, anchetatorii au descoperit matriþe, timbre fiscale româneºti falsificate, cantitãþi mari de þigãri ºi cartoane pentru pachete. Povestea infracþiunilor din dosar era spectaculoasã : din ea reieºea, spuneau anchetatorii, cã Zaher Iskandarani ºi-a creat o reþea de distribuþie a þigaretelor contrafãcute, produse în fabrica de la Sãcãlaz, foarte bine structuratã, contrafacerile de þigarete vizând în special mãrci ale cãror titulari sunt companii internaþionale de renume ca Phillip Morris, Gallagher, Japan Tobacco, British American Tobacco etc. ºi care erau destinate atât pieþei din Europa de Vest, cât ºi Orientului Mijlociu. Prejudiciul estimat era de ordinul milioanelor de euro, ºi probatoriul a fost unul bine întocmit ºi colectat, doar rezumatul rechizitoriului având peste zece pagini, dosarul în sine conþinând cinci volume cu peste 5.000 de pagini.

Douã parcursuri judiciare diferite Zaher Iskandarani a mai fost arestat preventiv în 2005, tot pentru acuzaþii legate de contrabandã cu þigãri ºi alcool, ulterior fiind eliberat. Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânãri, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureºti, în care a fost anchetatã reþeaua de evaziune fiscalã în care a fost implicat omul de afaceri sirian, s-a judecat din 2005 pânã în 2012. Pe lângã faptul cã risca sã atingã un nedorit record de longevitate pe rolul aceleiaºi instanþe, dosarul a adunat ºi o colecþie impresionantã de amânãri, care mai de care mai originale. În prima fazã, în dosar s-a apelat la “clasica” excepþie de neconstituþionalitate, în 2007, atunci când astfel de demersuri erau în mare vogã. Deºi Tribunalul Bucureºti a respins solicitarea sesizãrii Curþii Constituþionale, Curtea de Apel Bucureºti a aprobat-o, ºi aºa a ajuns dosarul la C.C.R., unde abia dupã nouã

luni s-a luat decizia respingerii excepþiei de neconstituþionalitate ridicate de avocaþii apãrãrii. Nu însã înainte de a se solicita acordarea unui nou termen de judecatã pentru angajarea unui apãrãtor, C.C.R. respingând aceastã cerere pe motiv cã “pãrþile au avut la dispoziþie un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea angajãrii unui apãrãtor”. Acesta era însã doar începutul unei lungi serii de amânãri care s-au întins pânã în 2012. Pe parcursul anilor, procesul s-a amânat de câteva ori pe motiv de imposibilitate de prezentare din motive de medicale a inculpaþilor ºi pentru lipsã de apãrare. În 2009, a fost invocatã lipsa de procedurã, seria de amânãri fiind finalizatã cu o amânare cauzatã de “imposibilitatea de prezentare a inculpaþilor, din motive obiective”, fãrã a se preciza care sunt, de fapt, aceste motive. Rând pe rând, multe dintre firmele implicate în reþea au intrat în insolvenþã sau au ajuns în stare de lichidare. Or, în aceastã stare, e greu de crezut cã mai au ceva patrimoniu de valoare semnificativã, din care sã se facã recuperarea eventualelor daune. Abia prin octombrie 2011 s-a ajuns la concluzia cã se impune audierea primilor zece martori din rechizitoriu, la o distanþã de ºase sau ºapte ani de faptele incriminate. Deºi, dacã în ianuarie 2009 unul dintre inculpaþii din dosar a murit din cauza unui cancer aflat în faza terminalã, ºi în cazul unui martor, instanþa a

“Noi am avut, în 2005, acele acþiuni legate de Zaher Iskandarani, când am descoperit tiruri cu blanchete de þigãri ºi utilaje ºi am fãcut descinderi la fabrici. De atunci nu am mai primit solicitãri de completare a probatoriului. Cert este cã aceastã condamnare, pentru care Zaher Iskandarani este dat în urmãrire generalã este legatã de acele acþiuni de atunci”. Mircea Andreº, procuror -ºef al D.I.I.C.O.T. Timiºoara constatat decesul în octombrie 2010, a continuat cu citãrile pânã în martie 2011, când s-a putut ataºa la dosar o copie dupã certificatul de deces. În 2011, magistraþii Tribunalului Bucureºti au fãcut public faptul cã pe puþin încã un martor a decedat, solicitând Direcþiei de Evidenþã a Persoanei sã stabileascã dacã mai trãieºte sau nu. Pe numele unor martori au fost date zeci de mandate succesive de aducere în instanþã, fãrã niciun rezultat. Instanþa a decis la un moment dat sã apeleze la poliþiºtii Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiºoara, cãrora le-a dat ca misiune executarea mandatelor de aducere. Instanþa a specificat, la o înfãþiºare din 2011, efectuarea unei adrese cãtre Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiºoara, pentru a oferi sprijin în vederea punerii în executare a mandatelor de aducere emise pe numele martorilor.

Fratele lui Zaher a avut o odisee judiciarã la fel de spectaculoasã De un parcurs judiciar la fel de spectaculos a avut parte ºi Maher, fratele lui Zaher Iskandarani, care a fost “imposibil de gãsit” pentru autoritãþile timiºene. Deºi avea statutul de urmãrit internaþional, acesta a iniþiat în ultimii trei ani mai multe procese la instanþe timiºene, specificându-ºi de fiecare datã adresa de domiciliu. În 1995 Maher Iskandarani a fost condamnat la doi ani închisoare, acuzat fiind cã, în 21 decembrie 1994, a participat la o altercaþie în cursul cãreia a folosit ilegal o armã de foc. Deºi,

teoretic, sirianul a fost cãutat de mai bine de 16 ani, acesta s-a dovedit, în tot acest timp, un justiþiabil foarte activ în instanþele timiºene. În cazul sãu, a fost emis în ianuarie 2008 un mandat european de arestare, în ideea cã, dacã va fi depistat în þãrile membre, sã poatã fi extrãdat în România. Deºi mandatul a fost emis dupã o perioadã de un an de la momentul integrãrii României în U.E., fiind reconfirmat cu aceeaºi ocazie ºi mandatul internaþional emis pe numele lui Maher Iskandarani în 30 mai 2008, fiind la

de 24 de ani un reper al cetãþii

curent cu se întâmplã în instanþele din Timiº, acesta a contestat la Tribunalul Timiº executarea mandatului european. Dupã luni bune de la momentul înaintãrii acþiunii în instanþã, magistraþii i-au respins acþiunea. Sirianul nu s-a oprit aici ºi a solicitat Tribunalului Timiº sã constate prescripþia infracþiunii de care era acuzat : asocierea pentru sãvârºirea de infracþiuni. Cel mai interesant aspect legat de maratonul judiciar al sirianului e cã Maher ºi-a precizat adresa de la care petiþiona în calitate de justiþiabil, la toate pro-

cesele pe care le-a iniþiat. În plus, deºi autoritãþile îl cãutau de mai bine de 16 ani, ºi-a angajat fãrã probleme avocat în Timiºoara. Tribunalului Timiº a recunoscut de altfel, într-o adresã trimisã Redacþiei TIMPOLIS, cã Maher Iskandarani, deºi îºi angajase avocat, ºi-a dat fãrã probleme în dosar adresa din Siria. Din acest an, însã, Maher Iskandarani va putea veni nestingherit la Timiºoara, fãrã sã mai aibã probleme cu autoritãþile – aceleaºi autoritãþi care, timp de 16 ani, s-au “chinuit” sã îl gãseascã. Faptele s-au prescris.

cazuisticã

14 - 16 aprilie 2014

Gabriel Oprea: „Banii de echipament pentru cadrele M.A.I. se vor achita eºalonat” Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunþat, marþi, cã banii de echipament pentru cadrele M.A.I. vor fi achitaþi eºalonat, în cadrul salariului lunar, iar în cazul poliþiºtilor mutaþi în interes de serviciu în alte localitãþi, transportul va fi decontat. TIMPOLIS

Viceprim-ministrul pentru securitate naþionalã, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, la ºedinþa de bilanþ a M.A.I., care a avut loc la începutul acestei sãptãmâni, cã plata reprezentând contravaloarea normei de echipament pentru acest an va fi fãcutã eºalonat, în cadrul salariului lunar. Gabriel Oprea a adãugat cã, în 7 aprilie, a aprobat un ordin prin care transportul la locul de muncã pentru poliþiºtii mutaþi în interes de serviciu sau împuterniciþi în alte localitãþi decât

cele în care locuiesc va fi decontat. „Mãsura se aplicã ºi pentru poliþiºtii care se deplaseazã în ºi din localitãþi izolate, unde nu sunt mijloace de transport în comun care sã le asigure prezenþa la programul de lucru, în limita unei cote de 7,5 litri de combustibil la o sutã de kilometri”, a mai spus, citat de Mediafax, ministrul Afacerilor Interne. Gabriel Oprea a precizat cã a aprobat ºi un ordin de ministru care permite mãrirea numãrului de poliþiºti ce pot beneficia de majorãri salariale trimestriale pentru „lucrãri de excepþie ºi misiuni speciale, prin stabilirea tranºelor de majorare de 30, 40 ºi 50 la sutã”. Ministrul de Interne a anunþat ºi cã, la nivelul M.A.I., a fost elaborat un proiect de ordonanþã de urgenþã prin care se va reglementa modul în care vor fi plãtiþi angajaþii care muncesc sâmbãta ºi duminica, la sãrbãtorile legale ºi în celelalte zile libere. Angajaþii M.A.I. vor primi în plus, pentru aceste zile, 75 la sutã din salariul de bazã.

20 de refugiaþi irakieni din Turcia vor ajunge, în mai, Centrul pentru Refugiaþi de la Timiºoara În cursul lunii mai, 20 de refugiaþi irakieni din Turcia vor fi aduºi la Centrul pentru Refugiaþi de la Timiºoara. Refugiaþii irakieni sunt printre grupurile de refugiaþi cele mai numeroase din Turcia. oana.dima@timpolis.ro

Sub sloganul „O nouã viaþã, un nou început!”, Biroul din România al Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie, în parteneriat cu Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi anunþã cã sprijinã iniþiativa Inspectoratului General pentru Imigrãri de relocare în România a 40 de refugiaþi irakieni aflaþi în Turcia. Refugiaþii irakieni sunt printre grupurile de refugiaþi cele mai nume-

roase din Turcia, spun reprezentanþii O.I.M. Conform statisticilor Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiaþi, anul trecut se aflau în Turcia peste 9.000 de refugiaþi irakieni. Acestor persoane nu le este garantatã întoarcerea acasã în condiþii de demnitate ºi siguranþã, iar în Turcia nici nu beneficiazã de protecþie ºi oportunitãþi de integrare de lungã duratã. Astfel, pentru aceºti aomeni, singura soluþie durabilã este relocarea pe teritoriul unui alt stat care le poate acorda protecþie, rezidenþã permanentã ºi acces la aceleaºi drepturi ºi obligaþii ca pentru proprii cetãþeni. „România rãspunde umanitar ºi solidar nevoilor de protecþie ale acestor persoane ºi eforturilor Statului Turc de gestionare a fluxurilor de refugiaþi, prin reloca-

rea pe teritoriul sãu a 40 refugiaþi irakieni”, anunþã O.I.M. Proiectul implementat de O.I.M. ºi Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi, „ Relocarea din Turcia în România a 40 de refugiaþi irakieni” va oferi asistenþã specificã înainte de transferul în România, în timpul transferului ºi 30 de zile dupã sosirea în România a refugiaþilor. Cei 40 de refugiaþi sunt distribuiþi în douã grupuri a câte 20 de persoane, aceºtia urmând a fi primiþi în cursul lunii mai la Bucureºti ºi la Timiºoara. Acest proiect se desfãºoarã cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigãri ºi este finanþat din Fondul European pentru Refugiaþi, Programul Anual 2012.

Ministerul de Interne va cumpãra autospeciale de 57 de milioane de euro l Anunþã ministrul Gabriel Oprea Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunþat marþi, la prezentarea bilanþului ministerului pe2013, cã a fãcut demersuri pentru achiziþionarea de autospeciale în valoare de 57 de milioane de euro, bani obþinuþi din venituri proprii al instituþiei pe care o conduce. Ministrul Gabriel Oprea a anunþat, marþi, la bilanþul M.A.I. pe 2013, cã, la nivelul ministerului, se urmãreºte rezolvarea problemelor legate de lipsa de autospeciale la toate structurile operative. „Am iniþiat demersurile necesare în vederea reducerii deficitului de mijloace de mobilitate la structurile operative, prin utilizarea a 57 milioane euro din venituri proprii pentru dotarea unitãþilor ministerului cu autospeciale”,

a declarat Gabriel Oprea, citat de Mediafax. Pe de altã parte, referitor la accesarea fondurilor europene, Gabriel Oprea a declara cã, în 2013, au fost gestionate fonduri externe nerambursabile în valoare de aproximativ 135 de milioane de euro, prin intermediul a 192 de proiecte. Dintre acestea au fost finalizate peste 40 la sutã, în valoare de peste 46 de milioane de euro. În prezent, afirmã ministrul, sunt în evaluare 95 de proiecte, în valoare de aproximativ 90 milioane euro, ºi 173 de iniþiative pentru proiecte viitoare, în valoare de peste 1,5 miliarde euro. În 2013, M.A.I. a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat în valoare de 8.381,5 milioane lei ºi de venituri proprii de aproximativ 228,9 milioane lei. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

actualitate

14 - 16 aprilie 2014

Curtea de Conturi: „Unele spitale din Timiº ºi-au croit bugete dupã reguli proprii” În ciuda insuficienþei fondurilor alocate în Timiº pentru bugetul sãnãtãþii, banii, ºi aºa puþin, continuã sã se piardã sau sã fie folosiþi necorespunzãtor din cauza unor anomalii birocratice. E un lucru pe care îl certificã din nou, ca în fiecare an, Curtea de Conturi, în urma controalelor fãcute în judeþ.

riale care nu fac obiectul contractului încheiat.”

Pensii de invaliditate „la dublu”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Fonduri cheltuite „original” Curtea de Conturi a însumat în ultimul raport anual fãcut public o serie de nereguli ºi abateri destul de mari în domeniul Sãnãtãþii, aceste anomalii financiare fiind de naturã sã sugereze cã e loc de mult mai bine în ceea ce priveºte gestionarea banilor destinaþi spitalelor, clinicilor ºi programelor de sãnãtate, inclusiv în Timiº. Astfel, lista de anomalii financiare începe cu un control la spitale, din care reiese cã unele unitãþi spitaliceºti din Timiº ºi-au croit bugetele dupã reguli numai de ele ºtiute, Curtea de Conturi consemnând „elaborarea bugetului de venituri ºi cheltuieli fãrã a þine cont de toate sursele de finanþare ºi de constituirea fondului de dezvoltare a spitalelor, în sumã de 1,3 milioane de lei”. Anomalie identificatã la trei uni-

tãþi sanitare din Timiº, Braºov ºi Covasna. Bugetele fãcute dupã criterii originale s-au îndepãrtat ºi mai mult de situaþiile financiare reale, dupã ce, în aceleaºi trei judeþe, în urma controalelor la o serie de spitale s-a descoperit „raportarea eronatã, în contul de execuþie, a angajamentelor legale de plãtit mai mici decât sumele reflectate în situaþiile financiare, în sumã de 4,7 milioane de lei”. Iar ºirul de nereguli a continuat, în aceleaºi trei judeþe, cu neconstituirea ºi neînregistrarea, în conturi extrabilanþiere, a unor sume importante,

reprezentând garanþii de bunã execuþie pentru contractele de achiziþii încheiate de entitate, cât ºi garanþiile bãneºti pentru persoanele care îndeplinesc calitatea de gestionar, precum ºi cu nereflectarea, în contabilitate, a veniturilor din servicii medicale ce depãºesc valoarea serviciilor contractate cu casele de asigurãri de sãnãtate judeþene, în sumã de 5.3 milioane de lei ºi nestabilirea ºi neînregistrarea obligaþiilor de platã a contractanþilor cât ºi neperceperea de penalitãþi pentru neîncasarea la termen a tarifelor datorate conform con-

tractelor de prestãri servicii încheiate. Curtea de Conturi a mai descoperit în Timiº, în urma controalelor fãcute la unitãþi sanitare care nu sunt nominalizate, alte nereguli în ceea ce priveºte achiziþiile publice: „Efectuarea de plãþi nelegale, ca urmare a decontãrii unor situaþii de lucrãri nereale, care cuprind cantitãþi mai mari decât cele efectiv executate sau lucrãri neefectuate”, precum ºi „plata unor lucrãri de reparaþii curente, incluzând nejustificat în situaþiile de lucrãri anumite cheltuieli indirecte, lucrãri neexecutate, cât ºi mate-

Reþetele pentru morþi au continuitate Nici la nivelul Casei de Asigurãri de Sãnãtate lucrurile nu stau cu mult mai bine în ceea ce priveºte gestionarea unor fonduri publice. La nivel naþional, Curtea de Conturi susþine cã s-a descoperit cã nu a fost monitorizat modul de validare ºi decontare a unor servicii medicale raportate de furnizorii de servicii medicale ºi produse farmaceutice pe baza contractelor încheiate de Casele de Asigurãri de Sãnãtate judeþene cu aceºtia, în sumã de 3,6 milioane de lei. Acestora li se adaugã „validarea unor servicii medicale raportate de furnizorii de servicii medicale din ambulatoriu, precum ºi a unor prescripþii de medicamente eliberate de cãtre furnizorii de produse farmaceutice raportate pe numele unor persoane decedate.” ªi dacã s-au eliberat reþete pentru morþi, ºi în cazul viilor s-au înregistrat fenomene spectaculoase, cum ar fi prestarea de servicii medicale pentru unii pacienþi ºi în ambulatoriu, ºi în spital, în acelaºi timp, deºi aceºtia nu puteau fi simultan în douã locuri. Astfel, raportul de control evidenþiazã „validarea unor servicii medicale ca fiind prestate în ambulatoriu, de cãtre medicii de familie ºi a unor prescripþii medicale emise pe perioada în care pacienþii figureazã ca fiind in-

ternaþi în spitalizare continuã, în sumã estimatã la 2,8 milioane de lei, din care, pânã la data auditului, au fost efectuate plãþi cãtre furnizorii de medicamente ºi prestaþii medicale aflaþi în contract cu casele teritoriale, în valoare estimatã la 1,1 milioane de lei”. În ceea ce priveºte Timiºul, raportul Curþii de Conturi menþioneazã plãþi nelegale, în sumã de 6,7 milioane de lei, pentru servicii acordate în baza documentelor internaþionale, unor persoane care nu aveau calitatea de asigurat. În acest caz, probabil cã este vorba de „emigranþii de serviciu”, care s-au tratat în strãinãtate ºi au solicitat decontarea tratamentului, deºi nu aveau calitatea de asigurat. ªi tot în Timiº Curtea de Conturi raporteazã „validarea nelegalã a prescripþiilor medicale, cu compensare 90% din preþul de referinþã al medicamentelor, pensionarilor care beneficiazã de pensii de pânã la 700 lei, ºi care realizau venituri ºi din alte activitãþi”. Fenomenul de dedublare a pacienþilor a fost remarcat ºi pe plan local, inspectorii finciari precizând cã s-a descoperit „validarea ºi decontarea unor servicii medicale (asistenþã medicalã primarã, îngrijiri la domiciliu ºi

de 24 de ani un reper al cetãþii

servicii paraclinice), ca fiind prestate pacienþilor înregistraþi, în acelaºi timp ºi în aceeaºi perioadã, în spitalizare continuã, în sumã de 1,2 milioane de lei (la Casele de Asigurãri de Sãnãtate din Alba, Arad, Argeº, Bihor, Buzãu, Dolj, Gorj, Prahova, Mureº, Satu Mare, Suceava, Timiº, Teleorman ºi Vrancea).” Dupã cum s-a întâmplat ºi în urmã cu câþiva ani, fenomenul de prescriere a unor reþete pentru persoane decedate pare sã revinã în actualitate ºi în Timiº. Astfel, se consemneazã „decontarea unor medicamente compensate în tratamentul ambulatoriu ºi a unor servicii paraclinice, în baza reþetelor prescrise de medicii de familie unor persoane care, la data emiterii acestora, erau decedate (la Casele de Asigurãri de Sãnãtate din Arad, Argeº, Buzãu, Constanþa, Cluj, Dolj, Mureº, Prahova, Satu Mare, Timiº ºi Teleorman)”. Aceste nereguli se adaugã celor descoperite tot de Curtea de Conturi care într-un raport fãcut public recent, analizând „Performanþa privind unele programe de sãnãtate, derulate în perioada 2011 - 2012 la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate”, a ajuns la concluzia cã problemele legate de asigurarea finanþãrii au fost accentuate nu o datã de situaþii anormale. Unul dintre princi-

palele programe analizate este cel destinat bolnavilor cu HIVSIDA, program pe care se ºi atribuie sume destul de mari, pentru cã medicamentele ce trebuie asigurate lunar acestei categorii de bolnavi sunt extrem de scumpe. Curtea de Conturi a constatat la subprogramul de tratament al persoanelor cu infecþie HIV/ SIDA ºi tratament postexpunere cã, la fel ca în cazul Programului naþional de oncologie, unitãþile sanitare au achiziþionat acelaºi tip de medicament la preþuri diferite ºi prin intermediul unor proceduri de achiziþie diferite. Timiºoara este indicatã ca exemplu „aºa nu”, inspectorii Curþii de Conturi stabilind cã, în 2012, Spitalul Clinic de Urgenþã din Constanþa a achiziþionat un medicament la preþul de 49,55 lei, în timp ce Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara, l-a achiziþionat cu 61,44 lei, adicã mai mult cu aproximativ 20%. Curtea de Conturi precizeazã cã, având în vedere costul medicamentelor (în funcþie de preþul de achiziþie cel mai mic), din economia totalã estimatã de 9,74 milioane de lei s-ar fi putut asigura în aceste condiþii, tratamentul pentru 336 de pacienþi (având în vedere cã pentru anul 2012 costul mediu pe pacient pe an stabilit a fost de 29.000 de lei).

Ca ºi în anii trecuþi, Curtea de Conturi continuã sã consemneze în urma controalelor din Timiº persistenþa vechilor probleme legate de acordarea de pensii de invaliditate, pe criterii cel puþin dubioase, lucru care, de asemenea, pe termen lung, are un impact negativ deloc neglijabil asupra bugetului sãnãtãþii, ºi a bugetului de stat în general. Astfel, în ultimul raport anual, publicat recent, Curtea de Conturi menþioneazã cã au fost identificate plãþi necuvenite, în sumã estimatã la 2,9 milioane de lei, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II ºi de urmaº, plãtite persoanelor care realizau concomitent venituri de naturã salarialã ºi din activitãþi independente, pensii anticipate ºi anticipate parþial. La aceasta s-a adãugat, în Timiº ºi alte câteva judeþe, plata nelegalã a unor indemnizaþii de însoþitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au ºi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I cu însoþitor, prin încasarea din douã surse a indemnizaþiei de însoþitor, atât din bugetul asigurãrilor sociale de stat, cât ºi din bugetele locale.

Lider Sanitas: „Banii alocaþi Sãnãtãþii ºi aºa nu ajung” Medicul Liviu Cârstea, liderul judeþean al Federaþiei Sanitas, spune cã, în condiþiile în care sumele alocate sistemului sanitar în Timiº sunt insuficiente, existenþa unor cazuri de gestionarea necorespunzãtoare a acestor resurse agraveazã ºi mai mult situaþia. „Oricum, banii alocaþii Sãnãtãþii nu ajung. Iar atunci când sunt ºi probleme legate de justa lor utilizare, lucrurile nu au cum sã meargã bine. Însã dincolo de aceste greºeli ºi anomalii, sunt ºi motive obiective ca-

re justificã faptul cã banii nu ajung – aparatura este scumpã, mentenanþa la fel, costurile administrative ºi logistice cresc de la lunã la lunã. Timiºul are noroc cã, în acest an, pentru spitale, a primit un procent mai mare, de 45% din total finanþãrii. Dacã mai rãmânea Eugen Nicolãescu la sãnãtate, majoritatea finanþãrilor se duceau în zona medicinei de familie, deºi, sub raportul performanþei, nu cred cã se pot pune pe picior de egalitate medicina de familie ºi spitalele”.

economic

14 - 16 aprilie 2014

Fãina ºi zahãrul de la U.E., înlocuite cu tichete de masã l Rãmâne speranþa cã tichetele nu vor fi folosite pentru achiziþia

de alcool ºi þigãri

Ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeanã au iscat ºi controverse legate de licitaþii cu cântec, produse dubioase ºi costuri mari de ambalare ºi distribuire. Probabil, ºi pentru a se elimina aceste controverse, existã posibilitatea înlocuirii respectivelor alimente cu tichete de masã. Mai departe, rãmâne speranþa cã aceste tichete nu vor fi folosite pentru achiziþia de bãuturi alcoolice ºi þigãri.

fi mult mai simplu. Rãmâne de vãzut cum va fi implementat. În general, a existat interes pentru aceste alimente, în Timiº nu rãmâneau cantitãþi mari de alimente nedistribuite de la an la an”, ne-a declarat Dan Micluþã, directorul adjunct al Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã.

16.000 de beneficiari doar în Timiºoara

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Reguli noi impuse de U.E. Românii care primeau fãinã ºi ulei ca ajutoare de la U.E. ar putea primi în acest an tichete de masã. Autoritãþile vor sã elimine în acest fel înghesuiala ºi cozile de la ridicarea pachetelor, dar ºi suspiciunile de fraudã din licitaþiile pentru produse. Pe de altã parte, e greu de verificat dacã beneficiarii nu vor folosi bonurile pentru a-ºi cumpãra bãuturã sau þigãri. Valoarea tichetelor nu a fost încã stabilitã. În prezent, 2,7 milioane de români primesc din fonduri europene pachete cu ulei, fãinã sau zahãr, în valoare de 54 de milioane de euro, pentru care stau la cozi în fiecare an. Ministerul Fondurilor Europene va schimba însã sistemul, dupã ce U.E. a dat voie statelor membre sã aleagã modul de distribuire a banilor

pentru sãraci. Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, susþine cã Poºta Românã va distribui voucherele, iar pentru persoanele care au alt tip de ajutor, urmeazã sã se stabileascã ce instituþii pot prelua sarcina distribuþiei. Dan Barna, consultant pe problematici de fonduri europene, a declarat cã tichetele pentru ajutoare sociale ar trebui sã delimiteze cât mai strict aria de produse pe care o pot acoperi. „Am putea ajunge în situaþia în care,

în loc sã fie distribuite alimente, sã se distribuie þigãri sau alcool”, a adãugat acesta. Pe de altã parte, unii beneficiari ai programului spun cã nu aveau nevoie de toate produsele din coºul primit de la U.E. Totuºi, noul sistem ar putea descuraja fraudele cu bani europeni, mai spun specialiºtii în fonduri europene. La adresa unor oficiali din conducerea centralã a Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã, care a gestionat acest program, au existat acuza-

þii conform cãrora s-ar fi perceput comisioane din contractele pe fonduri europene pentru cumpãrarea de ulei, de la unul dintre câºtigãtorii unei licitaþii. În 2013, câteva sute de mii de persoane au gãsit în pachete miere falsificatã. În urmã cu doi ani, românii au primit doar o treime din cantitatea de fãinã ºi 3% din cea de ulei, pentru cã o firmã din Bulgaria a încasat 26 de milioane de euro, fãrã sã distribuie mâncarea. “Cel puþin din punct de vedere logistic, sistemul cu tichete de masã ar

Persoanele vârstnice din Timiºoara cu posibilitãþi financiare modeste au putut intra în posesia ajutoarelor venite din partea U.E. pânã la termenul-limitã asumat, de 31 martie 2014. Primãria susþine cã activitatea de distribuþie de la sediul Direcþiei de Asistenþã Socialã Comunitarã, de care rãspunde, s-a desfãºurat în condiþii bune, menþionând cã situaþiile jenante de genul celor care se petrec în alte centre de din þarã, la distribuirea produselor oferite ca sprijin pentru categoriile sociale defavorizate, nu îºi gãsesc reflectare aici. ªi asta pentru cã, spun ei, în Timiºoara s-a lucrat cu programare, în baza unor numere de ordine care sunt distribuite din timp. Primãria a susþinut cã verificã personal modul în care este organizatã activitatea direcþiei aflate în subordinea sa. În Timiºoara sunt aproximativ 16.000 de beneficiari, în medie 382 de beneficiari pe zi primind produsele alimentare oferite de U.E.

“Ajutoarele din U.E.”, un program marcat de controverse În urmã cu doi ani, în ideea restrângerii bugetelor U.E., în contextul crizei economice, multe state comunitare au solicitat stoparea programului de distribuþie de alimente din stocurile comunitare. Germania, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Danemarca ºi Suedia au fost þãrile care au precizat cã se opun continuãrii furnizãrii acestor ajutoare. În urma unei interpelãri a Germaniei, Curtea Europeanã a Uniunii Europene a decis ca aceste ajutoare alimentare sã fie oferite doar din stocurile de alimente ale U.E., nu din bugetul acesteia. Aceastã mãsurã a fost consideratã o avanpremierã la posibila sistare totalã a programului, în contextul în care stocurile de alimente ale U.E. au scãzut în ultimii ani, pe de o parte din cauza producþiilor destul de slabe, ºi pe de altã parte, din cauza unui nou set de politici în domeniul agricol. Statele mai puþin dezvoltate economic din spaþiul comunitar, printre care ºi România, au militat pentru menþinerea acestui program, propunând eventual o diminuare a sumelor alocate acestuia de la bugetul comunitar. România a primit, la ultima tranºã de ajutoare, în cadrul Planului European de Ajutoare pentru Persoanele cele mai Defavorizate, cantitãþi foarte mari de alimente de bazã, stocate în depozite din þãrile europene, în aºa-numitele stocuri de intervenþie ale Comunitãþii Europene.

Deºi procentul populaþiei cu venituri mici ºi foarte mici este unul deloc neglijabil, inclusiv în Timiº, oamenii sãraci nu s-au înghesuit sã primeascã aceste alimente în momentul în care a început distribuþia. Au existat ani în care, din cauza numãrului mare de beneficiari care nu îºi revendicaserã pachetele, rãmãseserã nedistribuite aproape 280 de tone de alimente. Soluþiile pentru cantitãþile rãmase pe stoc au fost diferite, de la judeþ la judeþ. În unele cazuri s-a decis repartizarea alimentelor rãmase unor case de copii ºi aziluri de bãtrâni. Însã în alte zone alimentele au fost distribuite persoanelor care primiserã deja o tranºã de alimente, pânã la epuizarea cantitãþilor rãmase. Semnalele cã în destul de multe zone ale þãrii au rãmas astfel de cantitãþi de alimente nedistribuite par sã-i fi determinat pe reprezentanþi ai statelor comunitare sã considere cã e nevoie de o regândire a acestei scheme de ajutor, în aºa fel încât alimentele sã ajungã doar la cei care au cu adevãrat nevoie de ele, iar costurile repartizate pentru finanþarea acestui program social sã scadã. În toþi anii de când a fost demarat acest program de ajutor, din cantitãþile de alimente iniþial repartizate României, ce a ajuns ca produs final la categoriile defavorizate, a fost vizibil diminuat. Statul român a apelat la firme din sectorul privat pentru a ambala

respectivele alimente ºi a le distribui, companiile cu pricina urmând sã fie plãtite pentru eforturile lor cu produse în naturã, mai precis, din cantitatea totalã de produse de bazã luate din stocurile U.E., ele aveau dreptul sã-ºi reþinã o parte, ca o contravaloare a serviciilor prestate. Pe lângã asta, primeau de la Statul român ºi contravaloarea cheltuielilor de transport, pentru aducerea respectivelor cantitãþi de produse în þarã de la depozitele de produse alimentare de intervenþie ale U.E. Astfel, au existat ani în care, de exemplu, pentru cele 5.777 de tone de zahãr aflat în depozitele de intervenþie U.E. din Italia ºi transportarea la cele 52 de depozite ale structurilor desemnate cu distribuirea din þarã, contravaloarea contractului a fost de aproape 1,9 milioane de euro, plus 80.000 de euro pentru transport. Într-un final, din cele 5.777 de tone de zahãr au ajuns sã fie distribuite, ca produs finit, doar 3.700 de tone, din care Timiºul a primit 80 de tone (deºi judeþe cu o suprafaþã ºi populaþie mult mai micã au primit cantitãþi mult mai mari – 125 de tone au fost distribuite în Argeº sau 155 de tone, în Dolj). Costul de distribuþie ºi ambalare a fost de 0,51 de euro pe kilogram, adicã peste 2,3 lei – cost cu mult peste ce se întâmplã în România, unde la nicio companie de profil ambalarea ºi distribuþia nu costã mai mult de jumãtate din preþul final de raft al produsului.

La lapte praf, pentru ambalarea ºi distribuirea la depozitele din þarã a celor 4.500 de tone primite de la U.E., România a plãtit 34 de milioane de lei, la care s-au adãugat cheltuieli de transport de 340.000 de euro, suportate tot de cãtre stat. Într-un final, ca produs finit ambalat au rezultat 3.300 de tone de lapte praf, din care Timiºul a primit 71 de tone (judeþe mai mici, precum Doljul primind dublu – aproape 140 de tone). ªi lista poate continua. Cumulat, poate ºi aceste bilanþuri finale legate de cantitãþile de alimente ajunse la beneficiari i-au fãcut pe oficialii U.E. sã se gândeascã la schimbarea radicalã a programului.

Anual, României i-au fost alocate135.555 de tone de cereale, 4.500 de tone de lapte praf ºi 5.577 de tone de zahãr. Beneficiarii sunt cei care trãiesc din ajutor social, ºomerii care beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj, pensionarii cu venituri mici ºi persoanele cu handicap. În Timiº, anual, s-au distribuit 876 de tone de fãinã, 433 de tone de mãlai, 221 de tone de paste, 83 de tone de biscuiþi, 80 de tone de zahãr ºi 71 de tone de lapte praf.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14 - 16 aprilie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

14 - 16 aprilie 2014

Vulcanii neºtiuþi ai Timiºului Douã dintre atracþiile turistice ale Banatului care, din cauza lipsei promovãrii, rãmân neºtiute, sunt zona de vulcani noroioºi, de la Seceani ºi Fibiº ºi craterul vulcanic de la Lucareþ. Conform unui profesor de la Catedra de Geografie a Universitãþii de Vest, aceste zone ar putea deveni, fãrã investiþii prea mari, nuclee turistice care ar combina explorarea cu observarea faunei ºi diverse forme de agrement. Deocamdatã, însã, nimic nu pare însã sã treacã de stadiul de proiect.

o documentaþie de specialitate solidã. O eventualã expropriere ar putea fi realizatã doar în varianta în care ar exista certitudinea cã zona este cu adevãrat valoroasã ºi ar putea cãpãta statutul de zonã protejatã. Perspective de dezvoltare existã, mai ales cã zona se aflã la doar patru kilometri de o descãrcare a autostrãzii Arad-Timiºoara.

Un fenomen rar

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Vulcanii noroioºi similari celor din Buzãu Dacã în alte zone vulcanii noroioºi au fost cât de cât promovaþi ºi integraþi în circuitul turistic, cei din Timiº rãmân cvasi-necunoscuþi. ªi, totuºi, aceºtia bolborosesc de zeci de ani pe o pãºune dintre satele Seceani ºi Fibiº, la care se poate ajunge doar pe un drum agricol, care devine inaccesibil dacã plouã. Pe timp de ploaie, zona, care aratã ca un crater, se umple cu apã, iar priveliºtea devine spectaculoasã. Bãtrânii din Seceani ºi Fibiº încã mai vin aici pentru a-ºi alina durerile reumatice, bãgând picioarele în apa care bolboroseºte. Deºi apa ºi noroiul par sã fiarbã, motiv pentru care locul a fost botezat de sãteni „la forocici”, temperatura apei este scãzutã, explicaþia ºtiinþificã fiind cã în partea esticã a localitãþii Seceani, toate vãile converg cãtre pârâul Mãgheruº, care ºi-a fixat cursul pe o linie tectonicã, fapt ce a dus la apariþia unui ºir de izvoare mineralizate ºi a câtorva vulcani noroioºi a cãror activitate se datoreazã puternicilor curenþi de gaze reci din interiorul pãmântului. Unii localnici iau ºi acum apã din zonã, pe care o beau dupã ce se lasã depunerile, susþinând cã e mai bunã ca oricare apã mineralã din comerþ. Totuºi, gazele emanate de bãlþile vulcanilor noroiºi pot provoca ameþeli celor sensibili ºi, conform spuselor unor ciobani din zonã, pe lângã bãlþi au fost gãsite ºi pãsãri moarte ºi chiar miei rãpuºi de gazele ieºit din pãmânt. Zona de bãlþi pline de bulbuci este, însã, înconjuratã de„suveniruri” care aratã cã turiºti sau localnici au trecut pe acolo: sticle de plastic, cutii goale de bere ºi ambalaje. Zona ar putea avea, pe lângã po-

tenþialul turistic, ºi unul balneoclimateric, dacã ar fi amenajatã cu o investiþie minimã. Culmea este cã, pânã acum, nimeni nu a avut curiozitatea, interesul sau resursele sã facã o analizã a apei din aceºti vulcani noroioºi. Poate cã rezultatele unor analize de acest gen ar scoate la ivealã faptul cã zona ar avea un potenþial balnear valoros, caz în care ar fi pãcat sã rãmânã nevalorificatã. Mai ales cã este fenomen unic din Câmpia Banatului, ºi ar merita sã aibã mãcar statutul de arie protejatã, eventual valorificatã turistic. Modelul ei ar putea fi zona cu vulcani noroioºi de la Pâclele Mari ºi Pâclele Mici (la 12 kilometri de Berca, în apropierea Buzãului), care constituie una dintre cele mai interesante rezervaþii mixte (geologicã ºi botanicã) din România, întinsã pe mai mult de 30 de hectare. ªi aceasta pentru cã acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiºtii care viziteazã locul rãmân impresionaþi de peisajul ciudat, selenar, pe care îl formeazã numeroºii vulcani în miniaturã, prin craterele cãrora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma

unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuºie, iar în jurul vulcanilor se dezvoltã o vegetaþie care s-a adaptat la salinitatea ridicatã. Deºi vulcanii de Banat nu sunt pe mãsura celor de la Buzãu, unde peisajul este cu adevãrat impresionant, fraþii mai mici ai Pâclelor Mici ºi Mari funcþioneazã cam pe acelaºi principiu. Iar „bolboroseala” din Câmpia de Vest ar putea deveni una dintre atracþiile turistice ale României, aºa cum sunt Vulcanii Noroioºi de la Buzãu, remarcaþi pentru prima datã de cãtre francezul H.Cognand în anul 1867, cu ocazia unor prospecþiuni petroliere în zonã. Însã, chiar dacã vulcanii noroioºi din Timiº nu sunt la fel de spectaculoºi, zona ar merita mai multã atenþie, pentru a nu rãmâne la stadiul de simplã curiozitate localã. Abia în ultimii ani vulcanii noroioºi de la Seceani au intrat în programele de studiu ale unor geologi, care vin sã-i studieze anual. Autoritãþile locale spun cã trebuie sã se aºtepte mai întâi verdictul specialiºtilor cu privire la modul în care pot fi puºi în valoare. De altfel, în acest caz, pârghiile autoritãþii

locale sunt restrânse, pentru cã vulcanii noroioºi sunt situaþi pe un teren privat, al cãrui statut nu poate fi reevaluat fãrã

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioºi. În Europa, pe continent, sunt foarte puþini vulcani noroioºi, mai mulþi existã însã sub mãri, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioºi din apele Norvegiei, cei din mãrile Caspicã ºi Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia ºi insula Trinidad, din Caraibe. O erupþie actualã foarte gravã a unui vulcan noroios avut loc la 29 mai 2006 în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situatã la 20 de kilometri sud de importantul oraº Surabaya. Erupþia s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 pânã la 125.000 de metri cubi de noroi pe zi. Nãmolul a acoperit 440 de hectare ºi a inundat patru sate, case, drumuri, orezãrii, ºi 24.000 de oameni au fost evacuaþi, 14 pierzându-ºi viaþa. În 2008, acesta a fost considerat a fi cel mai mare vulcan noroios din lume. Un studiu al unor geologi indonezieni a prezis cã erupþia va continua timp de circa zece ani, iar altele mai recente estimeazã cã va dura peste 20 de ani.

Specialist în geografie fizicã: „E un potenþial care trebuie pus în valoare” Prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest considerã cã vulcanii noroioºi, precum ºi fostele cratere vulcanice ar putea fi exploataþi în pachete complexe de turism. „Orice element de acest gen poate fi exploatat din punct de vedere turistic. Alþii au un potenþial mult mai slab, ºi ºi-l pun în valoare. Noi avem ºi ape termale, ºi ape minerale, ºi vulcani noroiºi, ºi nu ºtim sã-i valorificãm. Se pot face pachete de turism care sã cuprindã formele geologice inedite, observarea faunei din zone, turism cinegetic ºi aºa mai departe. Cu siguranþã, ar exista interes

pentru acest gen de turism”, spune Petru Urdea.

unor peisaje spectaculoase, cu coloanele roºii, de bazalt, înalte de câþiva metri. Peisajul este unic, mai ales cã, printre fisurile coloanelor de bazalt roºu ºi-au fãcut cuiburi tot felul de pãsãri. Totuºi, în ciuda frumuseþii sale, zona nu se aflã în niciun ghid turistic. Coloanele de la Lucareþ au fost descoperite în cei 40 de ani în care s-a exploatat bazaltul, decopertându-se pãmântul de deasupra. Culoarea roºie este datã de concentraþia mare de fier, care existã în lava vulcanicã. Rocile bazaltice exploatate prin cariera deschisã, în urmã cu foarte mulþi ani, în craterul vulcanului, au contribuit la dezvoltarea sistemului de cãi de comunicaþie din regiune.

Vulcanul de la ªanoviþa este unul „tânãr”, format în cuaternar. Conform geologilor, erupþiile au fost lente, fãrã explozie, iar lava a ajuns, pe axa estvest, la distanþe de 15 kilometri. Erupþiile au schimbat ºi douã cursuri de apã locale, Chizdia ºi Miniº, care vin din Dealurile Lipovei. Cei doi afluenþi ai Begãi fac o buclã ce ocoleºte vulcanul. Deºi este o curiozitate, vulcanul de la ªanoviþa nu e singurul din zonã. O formaþiune similarã, de aceeaºi vârstã, se aflã între Gãtaia ºi ªemlacu Mare, în zona numitã Dealul ªumigului, unde se gãseºte, de asemenea, conul unul vulcan stins. Acesta este format din roci bazaltice, erupte în neozoic, iar pe coastele sale se cultivã viþa de vie.

„Piatra roºie”, vulcanul neºtiut La fel de puþine se ºtiu ºi despre o altã atracþie de acelaºi gen din Timiº – vulcanul de la Piatra Roºie. Aceasta, deºi zona nu este departe de Timiºoara, fostul vulcan aflându-se pe drumul ce duce de la Topolovãþ spre satul Lucareþ. Geologii au stabilit cã în locul numit de localnici „Piatra roºie”, în urmã cu circa un milion de ani, a curs lavã vulcanicã provenitã de la un vulcan aflat la câþiva kilometri depãrtare, în apropierea actualei localitãþi ªanoviþa. Vulcanul a erupt în trei faze, pe care geologii le-au identificat dupã modul în care s-au format straturile de rocã. În afarã de faptul cã vulcanul de la ªanoviþa este o curiozitate geologicã în Câmpia de Vest, erupþiile acestuia au dus la formarea

de 24 de ani un reper al cetãþii

chestiunea sãptãmânii

14 - 16 aprilie 2014

Urbanizare în sens invers l Noile comune sau oraºe se vor retrogradate, ca sã scape de impozitele mari Despre oraºele ºi comunele fãcute la normã, din considerente mai mult electorale, s-a tot discutat în ultimii ani, inclusiv în Timiº, în contextul în care tot mai multe localitãþi au probleme legate de autosusþinerea financiarã, ajungând sã solicite intrarea în insolvenþã. Conform Ministerului Dezvoltãrii, din cauzã cã nu mai þin pasul cu noul regim de impozitare sau pentru cã sunt de pãrere cã în vechea formulã au mai multe ºanse de atragere a fondurilor europene, mai multe oraºe sau comune relativ noi cer revenirea la statutul precedent. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Banii insuficienþi, principala sursã de nemulþumiri Ministrul Dezvoltãrii, vicepremierul Liviu Dragnea, a declarat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cã mai multe oraºe ºi comune vor sã retrogradeze de la actualul statut, el arãtând cã acest fapt nu reprezintã un fenomen, ci o stare de spirit, intenþia fiind cauzatã de impozitele mai mari ºi de imposibilitatea de a accesa unele fonduri. Întrebat dacã are cunoºtinþã de existenþa unor oraºe sau comune care doresc sã retrogradeze de la statutul actual, Liviu Dragnea a rãspuns: „Normal cã ºtiu. Nu e un fenomen, dar e o stare de spirit”. Acesta a mai declarat cã în anii trecuþi era o mare bucurie prin unele sate ºi comune sã devinã oraº: „Era vorba de o mândrie localã”. Dar cã, dupã ce au devenit oraº, brusc ºi-au dat seama cã nu mai au acces la fondurile de dezvoltare ruralã din programele europene gestionate de Ministerul Agriculturii. Iar oraºele care au devenit municipii au constatat cã sunt obligate sã punã taxe ºi impozite locale mai mari. Vicepremierul a arãtat cã, în consecinþã, unele oraºe ºi comune au început sã cearã sã revinã la vechiul statut. „În ceea ce priveºte comunele care au devenit oraº, acum nu mai e o problemã, pentru cã am pus o prevedere în care ºi satele aparþinãtoare oraºelor pot sã beneficieze de programele care

erau destinate numai pentru sate”, a mai spus Liviu Dragnea. Pe de altã parte, ministrul Dezvoltãrii admite cã existã câteva zeci de localitãþi care sunt în insolvenþã sau au cerut sã intre, precizând cã se cautã soluþii, împreunã cu Ministerul de Finanþe, astfel încât plata datoriilor sã fie suportatã din bugetul de stat: „De exemplu, sunt comune în care foºtii primari au depus ºi au obþinut finanþãri europene -–în majoritate sunt la PNDR, la Agriculturã – ºi, din varii motive, nu au derulat aºa cum trebuie procedurile de achiziþie ºi de implementare a proiectului ºi sunt obligate, localitãþile respective, sã returneze toatã suma în euro pe care au primit-o de la programele de la agriculturã. E vorba de câteva zeci, ori 40, ori 60 ºi ceva de comune”. Vicepremierul a precizat cã ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, împreunã cu ministrul de Finanþe, Ioana Petrescu, încearcã sã gãseascã soluþii pentru ca aceste datorii sã fie suportate din bugetul de stat, în cazurile negrevate de fraude.

Comune ºi oraºe „la promoþie” Multe din localitãþile care îºi cer

acum insolvenþa sunt comune ºi sate care ºi-au schimbat statutul în urmã cu câþiva ani. Pe plan local, anii 2006 ºi 2007 sunt ultimii în care mai multe sate au fost avansate la statutul de comunã. În acest ultim lot, au devenit comune, prin proiecte de legi adoptate succesiv, Otelec, Pesac, Bucovãþ ºi Livezile. O parte din aceste legi au fost adoptate prin aprobare tacitã, în urma stagnãrii prea mult timp pe ordinea de zi. E greu de spus cât de mult le-a ajutat pe aceste comune noul statut dobândit. Otelec, de pildã, are acum 1.683 de locuitori ºi mai puþin de cinci kilometri de drum comunal. În proiect este reþeaua de canalizare ºi staþia de epurare în localitãþile Otelec ºi Iohanisfeld, reabilitarea sediului fostului I.A.S. Iohanisfeld, în vederea amenajãrii unui cabinet medic de familie, a unui centru de zi ºi a unui punct de lucru de poliþie, ºi împrejmuirea cimitirului în localitatea Iohanisfeld. La Pesac sunt 2.136 de locuitori, ºi localitatea are cinci kilometri de drum judeþean ºi un kilometru de drum comunal. Primãria are 21 de funcþionari ºi în localitate sunt 13 beneficiari de ajutor social. Bucovãþul are 1.530 de locuitori, 455 de locuinþe ºi cinci kilometri de

drum judeþean. Proiectele prezentate ca fiind în lucru sunt reprezentative pentru gradul de dezvoltare: pietruirea drumurilor comunale în localitãþile Bucovãþ ºi Bazoºu Nou ºi executarea infrastructurii de energie electricã în PUZ-urile din localitãþile Bucovãþ ºi Bazoºu Nou. Comuna Livezile, ultima din grupul satelor care ºi-au schimbat statutul, are 1.576 de locuitori, 600 de locuinþe, cinci kilometri de drum comunal ºi reþea de apã pe nouã kilometri, la Livezile, ºi ºase kilometri, la Dolaþ. Aici, proiectele anunþate ca fiind „în lucru” sunt modernizarea drumurilor stradale în Livezile, reparaþii la grupul sanitar din Cãminul Cultural, modernizarea reþelei de iluminat stradal, reparaþii la drumul comunal 188 Livezile - Dolaþ ºi realizarea unui studiu de fezabilitate ºi a unui proiect tehnic pentru canalizare în comuna Livezile. Privind retrospectiv, nu s-ar putea spune cã în ultimii ani, odatã cu schimbarea statutului, aceste localitãþi ar fi cunoscut un grad de dezvoltare fãrã precedent. Din cauza unor analize superficiale legate de posibilitatea ca o comunã sã se susþinã singurã din punct de vedere economic, pe baza taxelor ºi impozitelor colectate, multe dintre Primãriile nou create în Timiº s-au confruntat încã de la înfiinþare cu probleme economice.

Anul trecut, mai mulþi consilieri judeþeni au avertizat cã existã Primãrii din judeþ, din care o bunã parte erau nou create, care au probleme inclusiv cu asigurarea plãþii utilitãþilor sau a salariilor personalului. Erau nominalizate comunele Checea, Iecea ºi Parþa, însã se estimeazã cã aproape o treime dintre comunele timiºene, multe înfiinþate în ultimii ani, au probleme cu asigurarea resurselor financiare necesare pentru o funcþionare normalã. Cert este cã, din 2007, chiar dacã s-a mai încercat promovarea unor astfel de proiecte, ultimele vizând transformarea în comunã a unor sate, nu au mai avut ºanse de adoptare. În 2012, ultimele douã dintre proiectele de lege care au vizat crearea de noi comune în Timiº, prin schimbarea statutului unor sate aparþinãtoare, au fost respinse de Parlament. Primul proiect de acest fel viza transformarea în comunã a satului Moºniþa Veche. Propunerea legislativã a trecut de Camera Deputaþilor, însã a fost respinsã de Senat dupã ce Guvernul i-a dat aviz negativ, observând cã referendumul fãcut pe plan local în acest sens nu a strâns nici jumãtate din localnicii cu drept de vot. În plus, legea nu avea la bazã nici mãcar planul cadastral care sã delimiteze noua comunã de cea veche. În acest ultim lot, sate candidate la statutul de comunã în Timiº au mai fost Grabaþi ºi Bulgãruº, aparþinãtoare de Lenauheim. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Camera Deputaþilor, ca urmare a depãºirii termenului legal de staþionare pe lista de plen. Proiectul a ajuns la Senat, unde a fost respins acum doi ani. Parlamentarii nu au pãrut foarte impresionaþi de argumentul cã ambele sate, ºi Grabaþi, ºi Lenauheim, au funcþionat ca ºi comune de sine stãtãtoare pânã în 1968 când, împotriva voinþei locuitorilor, au fost unificate cu comuna Lenauheim. ªi aici, referendumurile pe baza cãrora a fost înaintat proiectul de lege legat de transformarea din sate în comune nu au stârnit prea tare interesul localnicilor. La Grabaþi, din 1.754 de locuitori cu drept de vot s-au prezentat la urne 1.317. Iar la Bulgãruº, din 4.960 de locuitori s-au prezentat la urne 2.802 locuitori.

Viorel Coifan: „La nivelul U.E., se impune un anumit grad de urbanizare”

Dorel Covaci: „Sunt fumigene politice”

Viorel Coifan, fost preºedinte al Consiliului Judeþean Timiº ºi director general al Institutului Naþional de Administraþie, susþine cã posibilitatea ca unele comune ºi oraºe noi sã revinã la statutul iniþial este una ciudatã ºi în contradicþie cu tendinþele europene. „Nu cred cã se poate ignora ideea cã la nivelul U.E. se solicitã un anumit grad de urbanizare. Franþa a tot transformat în ultimii ani comune în sate. La noi se pare cã tendinþa e inversã, deºi aºa nu se rezolvã problema, ci doar se diminueazã efectele. Încã de acum câþiva ani s-a venit cu ideea sã se transforme comune în oraºe, þinându-se cont de infrastructura tehnico-edilitarã ºi de numãrul de locuitori. În mare parte, a fost ºi do-

Deputatul P.S.D. Dorel Covaci crede cã aceste discuþii legate de revenirea unor localitãþi la statutul iniþial nu reprezintã decât niºte „fumigene electorale”, specifice perioadei, ca ºi anunþul legat de desfiinþarea unor judecãtorii. „Eu nu ºtiu ca în Timiº sã existe un asemenea caz concret, în care un oraº sau o comunã relativ nouã sã solicite revenirea la statutul iniþial. Existã proiecte pentru toate tipurile de localitãþi. De aceea noi am respins propunerile de limitare, care propuneau sã devinã comune doar localitãþile cu minim 5.000 de locuitori, ºi sã devinã oraºe doar localitãþile cu cel puþin 15.000 de locuitori. În contextul descentralizãrii, nu cred cã e o idee bunã. Cât despre argumentul legat

rinþa locuitorilor acestor localitãþi. Iar dacã li s-a schimbat regimul de impozitare, deºi, e în esenþã, vorba de aceeaºi localitate, ºi aceleaºi condiþii, aceste chestiuni pot fi reglementate prin lege, prin modificare legii finanþelor publice ºi gãsirea unui alt sistem de impozitare”. Viorel Coifan considerã cã problema se poate schimba prin aceastã modificare a regimului de percepere a taxelor ºi impozitelor, fãrã sã fie nevoie sã se facã pasul înapoi: „Oraºele ºi comune noi trebuie încurajate sã gãseascã noi surse de finanþare. Domnul Dragnea, dupã eºecul regionalizãrii, nu ar trebui sã încurajeze în niciun caz un proces de regres administrativ. Revenirea acestor lo-

de 24 de ani un reper al cetãþii

calitãþi la statutul iniþial, similar cu o degradare, nu rezolvã problema de fond, ºi e o soluþie aºa, haiduceascã, tipic româneascã, fãrã efecte benefice reale.”

de impozitare, sã nu uitãm cã taxele ºi impozitele locale sunt stabilite de cãtre Consiliul Local. Iar în momentul de faþã, regimul de impozitare din unele comune este egal cu cel din unele oraºe”, susþine Dorel Covaci.

special

14 - 16 aprilie 2014

Scandal pe teren fostei Mãnãstiri Marienheim a Episcopiei Romano-Catolice din Timiºoara Primarul Nicolae Robu: “Responsabilitatea pentru verificarea legalitãþii unor documente nu aparþine Primãriei”

Reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice acuzã unele instituþii ale statului cã sunt pãrtaºe la încredinþarea ilegalã a unui teren din proprietatea Episcopiei în proprietatea unei firme de construcþii. La rândul sãu, noul proprietar se prevaleazã de informaþiile consemnate în C.F. la momentul achiziþionãrii terenului ºi solicitã sã îi fie respectat dreptul la proprietate. ligia.hutu@timpolis.ro

Episcopia acuzã ilegalitãþi comise cu complicitatea instituþiilor statului Episcopia Romano-Catolicã, din Timiºoara, acuzã, în baza unor ilegalitãþi despre care apreciazã cã au fost îngãduite de cãtre reprezentanþii unor instituþii ale statului, o parcelã de teren proprietatea Episcopiei a ajuns în proprietatea unei firme de construcþii care, beneficiind de o autorizaþie de construcþie îndoielnic, intenþioneazã sã construiascã o grãdiniþã ºi o creºã, desfãºurând lucrãri într-un ritm alert, pe un teren care se aflã în acest moment în litigiu. Terenul, situat în Timiºoara, pe strada Aurora, nr. 6 - 8, reprezintã o pãtrime din totalul suprafeþei pe care Biserica Romano-Catolicã o deþinea în zonã la naþionalizarea din 1948, ºi are o istorie complicatã, el figurând dea lungul timpului ca aparþinând mai multor proprietari. ªi aceasta dupã ce, spun reprezentanþii Bisericii RomanoCatolice, în 1949, în baza Decretului 176/1948, toate bunurile bisericeºti romano-catolice au fost naþionalizate. La acel moment, terenul de la adresa indicatã, pe care era amplasatã ºi Mãnãstirea Marienheim, a trecut în proprietatea Statului Român, de unde, în 2005, trei pãtrimi au fost deja recuperate de cãtre Episcopia Romano-Catolicã. Singura parcelã de teren rãmasã nerecuperatã este cea care fãcea ºi face încã obiectul unui litigiu, a cãrui muºamalizare tacitã, semnaleazã reprezentanþii Episcopiei, s-ar încerca acum. Cãci, din proprietatea Statului

român, terenul ar fi trecut, ilegal, dupã Revoluþie, în proprietatea societãþii Servagromec Timiºoara, iar ulterior, în baza unui ºir controversat de contracte de vânzare-cumpãrare, a ajuns în proprietatea unor membri ai familiei administratorului societãþii Servagromec, Vasile Dan Cristureanu. Pentru întocmirea acestui ºir de contracte, prin care o parte din terenul aparþinând complexului mãnãstiresc Marienheim a ajuns în proprietatea socrilor sãi, administratorul societãþii a fost condamnat penal, în 2003, iar contractele au fost declarate nule. Servagromec a fost ulterior desfiinþatã, în 2008. Cu toate acestea, în 2012, socrii fostului administrator au încheiat un contract de ipotecã imobiliarã, în faþa notarului Ana Claici, pentru datoriile acumulate de cãtre o altã societate ce aparþinea lui Vasile Dan Cristureanu. În baza acestei ipoteci, familia garanta, în faþa Administraþiei Finanþelor Publice Timiºoara, acoperirea creanþelor societãþii Profal Internaþional, înfiinþate de Vasile Dan Cristureanu, chiar cu terenul aflat acum în litigiu. Cum creanþele nu au fost recuperate de cãtre A.N.A.F., s-a procedat la executarea silitã a Profal Internaþional, prin scoaterea la licitaþie a terenului litigios.

Puºi în faþa situaþiei împlinite? Despre întreg acest parcurs sinuos, însã, reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice spun cã nu au fost înºtiinþaþi de cãtre niciuna dintre pãrþi. ªi aceasta pânã în toamna lui 2013, când utilaje ale Constructim Imobiliare, devenitã între timp proprietar al terenului, prin adjudecarea acestuia la licitaþie de la A.N.A.F., au fost aduse pe teren, iar o parte din gardurile ce împrejmuiau proprietatea au fost dãrâmate, pentru a putea permite începerea unor lucrãri de construcþie la o grãdiniþã ºi o creºã privatã. Din momentul în care Episcopia Romano-Catolicã a aflat cã existã un nou proprietar al terenului aflat în litigiu, a întreprins, spune preotul Nicolae Lauº, director al Cancelariei episcopale,demersurile legale pentru a semnala instituþiilor statului ºi nou-

lui proprietar cã terenul respectiv i-a aparþinut, înainte de naþionalizare, ºi cã este, în acest moment, obiectul unui proces aflat pe rol. Reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice spun cã au fost ºi în audienþã la primarul Nicolae Robu, cerându-i sã intervinã pentru a bloca autorizaþia de construcþie obþinutã de firma S.C. Constructim Imobiliare S.R.L., pânã la clarificarea proprietãþii asupra terenului. Reprezentanþii Episcopiei spun cã a fost deschis proces ºi au fost depuse plângeri penale împotriva noului proprietar, de a cãrui bunã-credinþã, afirmã avocatul Episcopiei Roman-Catolice, Dagmar Boss, sunt motive sã se îndoiascã. Motivul? Utilizând ca pretext pentru a obþine avizele necesare în cel mai scurt timp posibil argumentul cã investesc într-un obiectiv de interes pentru comunitate, aceºtia procedeazã la construirea intempestivã a obiectivului propus, ignorând faptul cã terenul pe care construiesc se aflã în litigiu ºi cã au fost utilizate, în antecedente, documente întocmite ilegal. “Am constatat încã o datã, cu indignare, cã, dupã toate eforturile legale depuse de cãtre instituþia noastrã, pentru acest teren, nu am fost luaþi în considerare într-un stat de drept în care ar trebui respectate legile de cãtre toate instituþiile”, reclamã reprezentanþii Episcopiei, adãugând cã, în 25 martie, Primãria Timiºoara a eliberat o autorizaþie de construire Constructim Imobiliare. Aceastã autorizaþie de construire are însã la bazã o carte funciarã falsificatã, susþine avocatul Dagmar Boss: „Cartea funciarã utilizatã avea însã o vechime mai mare de 30 de zile ºi ea a fost actualizatã prin aplicarea unei ºtampile, în data de 20 februarie 2014”. Extrasul de carte funciarã falsificat nu cuprindea consemnarea procesului intentat de Episcopia Romano-Catolicã, chestiune pe care reprezentanþii Episcopiei o catalogheazã a fi o tentativã de a pãgubi ºi înºela Biserica. “Acest fapt este de o gravitate mare, un fals în baza cãruia s-a emis aceastã autorizaþie de construire ºi care a scãpat neobservat de vigilenþa unora din cadrul Primãriei Municipiului Timiºoara”, acuzã reprezentanþii Episcopiei.

Edilul Timiºoarei a admis cã documentul în baza cãruia s-a eliberat autorizaþia de construcþie pare a fi întocmit ilegal, dar a precizat cã responsabilitatea pentru verificarea legalitãþii unor astfel de documente nu aparþine Primãriei. Nicolae Robu a precizat cã, pânã la momentul în care se va lãmuri situaþia legalã a terenului, va solicita Direcþiei de Urbanism sã cearã executantului sistarea lucrãrilor de construcþie: “Dacã cineva a fãcut falsul, atunci trebuie identificatã persoana respectivã ºi trebuie sancþionatã conform legii, indiferent cine este ºi din ce instituþie provine”.

Constructim: “La momentul achiziþionãrii, C.F.-ul era liber de sarcini” Managerul Constructim Imobiliare, Lucian Perescu, spune cã a achiziþionat terenul, cu o suprafaþã de 2.890 mp, în iulie 2013, în urma licitaþiei organizate de A.N.A.F., dupã ce anterior mai fuseserã organizate, pentru aceeaºi suprafaþã de teren, opt licitaþii succesive. “La momentul când am cumpãrat noi terenul nu era înscrisã în Cartea Funciarã nicio informaþie referitoare la vreun proces aflat pe rol, C.F.-ul era liber de sarcini. Nici impozitul pentru teren nu era plãtit, de mai bine de cinci ani, noi l-am plãtit. (...) Noi am cumpãrat cu 39 de euro/mp, acum preþul în zonã (în spatele complexului de hipermarket-uri de pe Calea Aradului, în proximitatea Centrului de Azilanþi – n.red.) e undeva la 25 de euro/mp, dar atunci am apreciat cã preþul de achiziþie era unul bun”, a declarat Lucian Perescu, adãugând cã, dacã ar fi existat consemnãri în extrasul de C.F. legate de existenþa vreunui litigiu, atunci A.N.A.F.-ul nu ar fi vândut terenul. Directorul Constructim Imobiliare mai spune cã procesul intentat de reprezentanþii Episcopiei RomanCatolice existã doar de douã luni ºi cã vreme de mai bine de 16 luni, interval în care A.N.A.F. a încercat vânzarea terenului, nu s-a interesat de soarta acestui teren. “În martie 2014 am fost chemaþi în judecatã de cãtre Episcopie, într-un litigiu considerat vizibil inadmisibil de toate pãrþile ºi înaintat unei instanþe necompetente (eronat alese de apãrãtorii Episcopiei – cum instanþa s-a pronunþat deja), singura raþiune fiind în opinia noastrã pentru a putea înscrie în CF menþiunea unui litigiu (nou, inexistent la momentul cumpãrãrii, preluãrii in posesie, depunerii actelor pentru urbanism ºi autorizare, oricât de inadmisibil pentru a putea «recupera timpul pierdut» prin nesolicitarea «de 15 ani» a înscrierii pretenþiilor acestora în CF”,

se aratã într-un punct de vedere oficial, întocmit de avocaþii care reprezintã societatea Constructim Imobiliare. Lucian Perescu mai spune cã firma pe care o reprezintã a depus solicitare pentru a obþine certificatul de urbanism ºi a respectat toate procedurile legale permergãtoare demarãrii lucrãrilor de construcþie: “Nu am început lucrãrile înainte de a obþine autorizaþia de la Primãrie”. Acesta mai spune cã a solicitat sã se întâlneascã cu reprezentanþii Episcopiei, dar aceºtia refuzã. “Dânºii spun cã au o cerere de retrocedare depusã din 2005. Au trimis la faþa locului Poliþia Comunitarã ºi Inspectoratul de Stat în Construcþii, au fãcut plângere penalã pentru violare de domiciliu. Miau fost create niºte prejudicii de imagine pe care, dat fiind faptul cã acuzele vin din partea acestei instituþii, greu le voi mai putea remedia. Îmi pare rãu cã s-a creat aceastã situaþie, dar pretind sã îmi fie respectat dreptul la proprietate”, precizeazã Lucian Perescu. În plus, societatea de avocaturã care îl reprezintã pe actualul proprietar al terenului a înºtiinþat cã, dat fiind faptul cã se încearcã influenþarea instanþelor de judecatã a organelor administraþiei locale ºi a opiniei publice prin mass-media ºi prin “metode emoþional-mistice”, va formula plângere penalã împotriva reprezentanþilor Episcopiei Romano-Catolice, pe care îi acuzã decalomnie ºi de acuze mincinoase fãcute cu bunã-ºtiinþã : “Considerãm cã aceste demersuri calomnioase au ca scop influenþarea justiþiei ºi a activitãþii autoritãþilor locale fãrã a avea însã nicio bazã legalã. Înainte de a cere respect din partea tuturor celorlalte pãrþi, aceºtia sunt datori sã respecte proprietatea ºi legea”, se aratã în punctul de vedere oficial formulat de societatea de avocaturã care reprezintã interesele Constructim Imobiliare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Teatru l

timp liber

14 - 16 aprilie 2014

Oraºul nostru

De Thornton Wilder Un spectcaol în regia artisticã lui Ion-Ardeal Ieremia Oraºul nostru exploreazã relaþia dintre doi tineri, Emily Webb ºi George Gibbs, vecini în Grover’s Corners, un orãºel pierdut în New Hampshire. În lipsa lor de tonuri acute, ei rezoneazã perfect cu lumea care populeazã începutul de secol XX, în bucuriile ºi spaimele ei, în descoperirile ºi ignoranþa ei, în inocenþa ºi obtuzitatea ei. Într-un fel foarte simplu ºi direct, piesa lui Wilder oferã terenul propice experienþei umane universale. Simpla poveste de iubire este mereu ºi mereu redescoperitã întrucît pune întrebãri despre lume, viaþã, iubire ºi moarte care sfideazã timpul, ca ºi despre barierele sociale cãrora li se schimbã doar numele, nu ºi semnificaþia. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 15 aprilie, ora 19 l Bad Bed Stories De Oleg ºi Vladimir Presniakov Un spectacol în regia lui Traian ªoimu Oleg ºi Vladimir Presniakov – sau fraþii Presniakov, cum semneazã majoritatea lucrãrilor –, fie cã e vorba de teatru, roman, sau scenariu de film, au devenit în scurt timp revelaþia cu impact internaþional a culturii contemporane ruseºti. În egalã mãsurã scriitori, dramaturgi, scenariºti, regizori, producãtori ºi actori, fraþii Presniakov au început punând bazele unui teatru al Universitãþii din Ekaterinburg (unde predau amândoi) ºi au început sã scrie pentru a oferi tinerilor actori texte de teatru experimental. Oleg ºi Vladimir Presniakov scriu în tandem. Piesele lor, puternic ancorate în realitatea zilei de azi, transced limitele geografice ºi de limbã ale Rusiei post-sovietice. Textele lor exploreazã sensibilitatea unei generaþii silite sã reziste într-o lume plinã de violenþã, iar impactul uriaº pe care l-au avut pe toate continentele lumii îºi are, probabil, rãdãcinile în profunda empatie ºi în deplina înþelegere pe care autorii o au faþã de oamenii în jurul cãrora trãiesc ºi scriu. Studio “Uþu Strugari”, 16 aprilie, ora 19 l Bash

De Neil LaBute Un concept de Alexandra Didilescu ºi Colin Buzoianu Bash este un triptic de trei piese într-un act, o explorare în egalã mãsurã lucidã ºi emoþionalã a rãului, în complexitatea lui, în aparenþa sa adesea benignã, cotidianã. O recontextualizare a tragediilor lui Euripide, Bash reuneºte textele Ifigenia în Orem, O ºleahtã de sfinþi ºi Medea Redux. Confesiuni, pseudo-comunicare, sex, iubiri sufocate, violenþã, compun acest – aproape – poem despre aceastã nedefinitã zonã obscurã ce ne locuieºte pe fiecare din noi. Studio “Uþu Strugari”, 17 aprilie, ora 19

l Urâtul De Marius von Mayenburg Un spectacol în regia lui Theodor-Cristian Popescu Lette este urât, dar nu este conºtient de asta. Într-o zi aflã cã înfãþiºarea sa nu tocmai plãcutã constituie motivul pentru care ºeful sãu nu îi permite sã îºi prezinte cea mai nouã invenþie la un congres. Când îºi dã seama cã frumuseþea nu stã în ochii privitorului ºi dupã ce chiar ºi soþia evitã sã îl mai priveascã, se hotãrãºte sã se opereze, lucru ce are urmãri semnificative în viaþa sa profesionalã ºi privatã: competenþa îi este apreciatã ºi devine râvnit de admiratoare. Însã când faþa sa devine un produs cãutat pe piaþã, viaþa i se schimbã din nou. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 14 aprilie, ora 19.30 l derdiedans

Performance dupã un concept de Florin Fieroiu Un spectacol în regia lui Florin Fieroiu Spectacolul – dezvoltat ca performance de cãtre cei zece actori împreunã cu coregraful Florin Fieroiu ºi echipa sa – vorbeºte despre rolurile sexelor ºi despre aºteptãrile pe care societatea le manifestã faþã de individ. Elementele de miºcare ºi textele create tocmai de interpreþi, asezonate cu o dozã de improvizaþie, au generat un spectacol unitar care comenteazã cu umor unele dintre neajunsurile ºi nãzuinþele fiecãruia. Deschiderea T.G.S.T. spre teatrul de miºcare a generat invitaþii ale acestui spectacol la diverse festivaluri, de la Arad pânã la Tbilisi, în Georgia. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 15 aprilie, ora 19.30 l Fetiþa din bolul peºtelui auriu De Morris Panych Un spectacol în regia lui Radu Afrim Vremuri tulburi: În Canada anilor ’60, Iris, o fetiþã de 10 ani, trãieºte împreunã cu pãrinþii ei ºi cu Miss Rose, o chiriaºã mai puþin agreatã, într-o casã de pe malul oceanului. Fetiþa nu ezitã sã îi punã la punct pe adulþii din jurul sãu, merge la o ºcoalã catolicã, deºi se declarã budistã, ºi îºi adorã peºtiºorul auriu. Acesta dispare din casã chiar in ziua în care mama ei decide sã îºi pãrãseascã familia, ºi doar o coincidenþã face sã nu se întâmple astfel. La scurt timp, Iris îl aduce acasã pe un naufragiat care seamãnã izbitor de mult cu peºtiºorul ei auriu, astfel cã deodatã fata începe sã creadã în reîncarnare. Va reuºi acesta sã îi apropie din nou pe membrii acestei familii? Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 17 aprilie, ora 19.30 l Afacere murdarã Un spectcol în regia lui Gyulay Eszter Frica, neîncrederea, vulnerabilitatea ºi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafarã, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaþã. Vitrine murdare. Gesturi ambigue. Mesaje mâzgãlite. Ordine

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, Andrew Solomon (Ed. Humanitas) Demonul amiezii. O anatomie a depresiei este un volum finalist la Premiul Pulitzer, câºtigãtor al National Book Awards ºi inclus în lista The Times a celor mai bune o sutã de cãrþi ale deceniului. „Ni se vorbise despre Andrew Solomon ca despre o legendã: privindu-l, încercam sã-i ascult povestea, alcãtuitã nu din cuvinte mai întâi, ci din tonuri de luminã ºi din mici strãluciri ale canavalei pe care era pictat. Nu ºtiam atunci – a trebuit sã-i citesc cartea ca sã aflu – cã aveam în faþã un om care încercase de toate, cãruia nimic omenesc nu-i era strãin, care supravieþuise Africii negre ºi pustiurilor de gheaþã de dincolo de Cercul Polar, care cunoscuse toate formele de amor ºi toate nuanþele suferinþei umane, care-ºi dereglase voit, asemenea lui Rimbaud, toate simþurile, care citise, asemenea lui Mallarmé, toate cãrþile, care cartografiase, asemenea lui Lautréamont, toate iadurile minþii... Fiziologia, chimia, sociologia, etnologia, tratamentul ºi istoricul depresiei sunt comprehensiv presãrate de-a lungul întregii scrieri, dar fãrã-ndoialã cã aspectul cãrþii care rãmâne cel mai puternic în amintire este cel de autobiografie spiritualã a autorului, povestea vieþii lui întreþesute indiscernabil cu tema depresiei. Aceastã privire retrospectivã asupra vieþii unui personaj de o extremã complexitate moralã nu e doar o confesiune, adevãratul termen ce trebuie folosit e spovedanie. M-am simþit îmbogãþit

interior parcurgând, pasionat, cartea lui Andrew Solomon. Mai mult decât ºtiinþã ºi mai mult decât literaturã, ea este o mãrturie despre suferinþã, o meditaþie despre scandalul etern al faptului cã o conºtiinþã trebuie sã simtã durere ºi sã moarã. Traducerea în limba românã a acestei opere, nominalizatã în anul publicãrii ei la Premiul Pulitzer, trebuie privitã drept ceea ce este cu adevãrat: un eveniment”, spune Mircea Cãrtãrescu. La rândul sãu, Kay Redfield Jamison, profesor de psihiatrie, la Johns Hopkins School of Medicine, spune cã Demonul amiezii exploreazã, cu imagini grãitoare ºi pânã în strãfunduri, fenomenul melancoliei ºi al spaimei: „E o mãrturie cuprinzãtoare, în toate sensurile – personal, ºtiinþific, istoric ºi politic –, asupra depresiei clinice, a originilor ei, a modalitãþilor de manifestare ºi a tratamentului necesar. O lucrare importantã care vorbeºte despre suferinþã, dar ºi – chiar într-o mai mare mãsurã – despre speranþã.”

„Însemnãrile mele”, Maria Banuº, (Ed. Cartea Româneascã) Ce înseamnã 72 de ani (1927 1999) din viaþa unei poete din România, apãsatã, încã din adolescenþã, de originea etnicã, într-o Europã bântuitã de stafia comunismului, de lipsa de spaþiu vital a nazismului, de evoluþia violentã a ambelor extreme? Înseamnã refugiu timpuriu în doctrina marxistã, iluzii trãite în ilegalitate ºi activism politic cultural în epoca dogmaticã comunist-stalinistã din al ºaselea deceniu al secolului XX.

Toate, urmate de regrete, negare, dezgust, remuºcãri, revoltã împotriva unei ideologii pe care realitatea a contrazis-o. Dar stigmatul „comunistã fostã stalinistã” o va urmãri pânã la moarte – ºi mai târziu – pe cea care debutase exploziv, în anul 1937, cu excepþionalul volum de versuri Þara fetelor. Zeci, sute de personalitãþi ale vieþii literare, culturale ºi politice ale ultimelor decenii, alãturi de familie ºi o galerie pitoreascã de oameni obiºnuiþi, devin personaje în mult visatul ºi niciodatã terminatul jurnal-roman memorialistic Însemnãrile mele, de Maria Banuº.

Scriitoarea Gabriela Adameºteanu, numit Cavaler al Ordinului Artelor ºi Literelor Scriitoarea Gabriela Adameºteanu va primi titlul de Cavaler al Ordinului Artelor ºi Literelor, de la ambasadorul Franþei în România, Excelenþa Sa Philippe Gustin, într-o ceremonie care a avut loc la sfârºitul sãptãmânii, la reºedinþa Franþei din Capitalã. TIMPOLIS

„Republica Francezã recunoaºte prin acest titlu talentul doamnei Adameºteanu ca scriitoare, calitatea relaþiilor pe care a ºtiut sã le construiascã între Franþa ºi România ºi munca depusã pentru a face literatura francezã sã fie cât mai bine cunoscutã în România. În 2013, doamna Adameºteanu a fost preºedinta de onoare a primei ediþii a premiului Goncourt românesc, care a cunoscut un real succes”, se aratã în comunicatul de presã al Ambasadei Franþei, citat de Mediafax. Recunoscut ca parte a Ordinului Naþional al Meritului de Charles de Gaulle, în 1965, Ordinul Artelor ºi Literelor recompenseazã cele mai importante personalitãþi culturale ale lumii franceze, dar este acordat ºi cetãþenilor de alte naþionalitãþi, pentru contribuþii deosebite în îmbogãþirea patrimoniului cultural francez. Gabriela Adameºteanu s-a nãscut pe 2 aprilie 1942, la Târgu Ocna, într-o familie de intelectuali – Ion Ada-

meºteanu, unul dintre creatorii ºcolii româneºti de patologie medicalã veterinarã, ºi arheologul italian Dinu Adameºteanu sunt unchii sãi. Tatãl, profesor de istorie, i-a orientat interesul spre disciplinele umaniste. A urmat ºcoala generalã ºi liceul la Piteºti ºi a absolvit Facultatea de Limbã ºi Literaturã Românã, Universitatea din Bucuresti, cu o lucrare de diplomã despre Marcel Proust. A fost redactor de editurã (Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Cartea Româneascã, 1965 - 1990), redactor-ºef al Revistei 22 (septembrie 1991 mai 2005) ºi al Bucureºtiului Cultural. Gabriela Adameºteanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1980), precum ºi preºedintele Centrului PEN din România (2004 - 2008).

Printre romanele scrise de Gabriela Adameºteanu se numãrã Drumul egal al fiecãrei zile, Dimineaþa pierdutã, Întâlnirea, Provizorat. A scris, de asemenea, ºi prozã scurtã – Dãruieºte-þi o zi de vacanþã, Varã-primãvarã –, dar ºi publicisticã, memorii – Obsesia politicii, 1995 (Obsession de la politique) ºi Cele doua Românii, 2000 (Les deux Roumanies), lucrãri care i-au adus articole elogioase în importante publicatii franceze, precum Le Monde, L’Express, Lire, Le Magazine Littéraire, La Quinzaine Littéraire. De asemenea, Gabriela Adameºteanu este o cunoscutã traducãtoare a cãrþilor lui Guy de Maupassant (Pierre ºi Jean) ºi Héctor Bianciotti (Sans la misericorde du Christ).

timp liber

Un muzeu al muzicii afro-americane, dedicat lui Jimi Hendrix ºi Marvin Gaye Un muzeu dedicat muzicii afroamericane, care va omagia contribuþia adusã de muzicienii Jimi Hendrix ºi Marvin Gaye culturii pop, va fi construit în Nashville, Tennessee. Construcþia Muzeului naþional al muzicii afro-americane va debuta la începutul anului 2015, iar proiectul va include lucrãri ale artiºtilor locali Frank Howard, Jimmy Church ºi Marion James, informeazã contactmusic.com, sursã citatã de Mediafax. Planurile de dezvoltare au început în anul 2000, iar iniþiatorii proiectului, a cãrui valoare este de 25 de milioane de dolari, aºteaptã cu nerãbdare începerea construcþiei. „Cred cã existã un mare interes ºi o cerere pentru acest tip de muzeu, iar locul în care va fi amplasat (vechiul centru de congrese din Nashville) reprezintã o zonã plinã de viaþã a centrului nostru”, a declarat primarul oraºului, Karl Dean. Protagonist al legendarului concert de la Woodstock din august 1969, Jimi Hendrix, nãscut pe 27 noiembrie

14 - 16 aprilie 2014 opuse. Deodatã. Ne obiºnuim cu lacrimile. ªi cu zâmbetele contrare. Ne agãþãm de convingeri potrivnice. Mai putem, oare, sã ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaþi? Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 15 aprilie, ora 19

Filarmonicã Recital de orgã Spectacol în cadrul ediþiei a XXXIXa evenimentului Timiºoara Muzicalã (4 aprilie - 16 mai), susþinut de Nicolae Moldoveanu, din Elveþia În program sunt inclise lucrãri de Louis Nicolas Clerambeault (Suite du Premier Ton), Cesar Franck (Coralul nr. 3 în la minor) ºi Jehan Alain (3 Dansuri) Biserica Millenium, din Piaþa Traian, 15 aprilie, ora 19.30 l Concert vocal-simfonic Spectacol în cadrul ediþiei a XXXIX-a evenimentului Timiºoara Muzicalã (4 aprilie - 16 mai), susþinut de soliºtii Naoko Anzai, din Japonia – la pian, soprana Nicoleta Colceiar, mezzosoprana Mihaela Iºpan, tenorul Remus Alãzãroaie, basul Lucian Oniþã, dirijaþi de Nicolae Moldoveanu, din Elveþia, ºi de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea În program sunt incluse lucrãri de E. Chabrier (Suite Pastorale), M. Ravel (Concertul în Sol major pentru pian ºi orchestrã, Op. M 83) ºi W.A. Mozart (Marea Misã în do minor, KV 427) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 17 aprilie, ora 19 l

1942, este considerat unul dintre cei mai mari chitariºti din istoria muzicii rock. Stilul sãu, nou la acea vreme, de a cânta la chitara electricã a influenþat majoritatea chitariºtilor moderni. Din cauza vieþii dezordonate, Hendrix a lãsat în urma lui puþine înregistrãri de calitate, multe dintre discurile sale care circulã pe piaþã fiind piratate din concerte. Jimi Hendrix a decedat în 1970, în urma unei supradoze de somnifere, în combinaþie cu alcool. În 2003, el a

fost numit de revista Rolling Stone „cel mai mare chitarist al tuturor timpurilor”. Muzicianul american Marvin Gay (1939 - 1984) a debutat alãturi de grupul de doo-wop The Moonglows la sfârºitul anilor ’50, urmând apoi o carierã solo. Datoritã unei serii de hituri, precum How Sweet It Is (To Be Loved by You), I Heard It Through the Grapevine ºi duetelor cu Mary Wells ºi Tammi Terrell, a fost numit „prinþul Motown” ºi „prinþul muzicii soul”.

Expoziþii l

Secvenþe retrospective

O expoziþie a maestrului Ion Sulea Gorj, creator de frunte a vieþii artistice bãnãþene, precum ºi a picturii contemporane din, care marcheazã împlinirea unei jumãtate de secol de activitate artisticã intensã, rodnicã ºi valoroasã, a 50 de ani petrecute cu folos ºi eficienþã în atelier, în faþa ºevaletului ºi la catedrã. Galeria Helios, pânã în 15 aprilie, zilnic, între orele 9 - 20 l Spaþiu sintetic Expoziþie a artistului Petricã ªtefan, organizatã de Fundaþia Rubin Petricã ªtefan a absolvit Facultatea de Arte ºi Design din Timiºoara în 2010. În 2011 a expus la Galeria Triade lucrãrile din seria “Evolution”, iar în 2013 Galeria Calina i-a gãzduit expoziþia „embryos”. A participat la numeroase expoziþii de grup, între care amintim expoziþia “Semn-Simbol” la Institutul Cultural Român din Budapesta (2010) ºi expoziþia “Spazzi Apertti” la Institutul Cultural Român, Roma (2011). Simezele Papillon Cafe, pânã în 17 aprilie l Monumental + Expoziþie 15 lucrãri de sculpturã semnate de Ana Kovacs, Alexandru Teodorescu, ªtefan Pavliuc ºi Eugen Þibuleac, studenþi în anul III, la secþia Sculpturã a Facultãþii de Arte ºi Design din Timiºoara Operele de artã ale tinerilor artiºti

continuã direcþiile inovatoare ale sculpturii secolului XX, exploatând tehnica „La taille directe”, care pune în valoare teme ce situeazã creaþia la graniþele dintre modernitate ºi ultimele direcþii ale artei contemporane. Cioplite în piatra ºi în marmurã, sculpturile expuse reprezintã tot atâtea posibile variante pentru viitoare lucrãri monumentale. Expoziþia este rezultatul cercetãrii de atelier ºi preocupãrilor studenþilor din an terminal pentru lucrarea finalã de licenþã. Toate exemplificã relaþia formei cu spaþiul ºi interacþiunea dintre artã ºi societate. Zona Librãriei Cãrtureºti, pânã în 23 aprilie l Lucrãri recente Expoziþie a artistului Costin Brãteanu Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, pânã în 23 aprilie l Duplex Bucureºti – Timiºoara 2014 Expoziþia “Duplex”’ reuneºte, pentru prima datã, lucrãri realizate de cãtre profesorii Departamentului Picturã din Universitatea Naþionalã de Arte din Bucureºti: Ion Anghel, Cezar Atodiresei, Cãtãlin Bãlescu, Traian Boldea, Marcel Bunea, Ion Lazãr, Petru Lucaci, George Moscal, Alexandru Rãdvan, Mihai Sârbulescu, ºi profesorii Departamentului de Arte Vizuale, Specializarea Picturã din Facultatea de Arte ºi Design, Universitatea de Vest din Timiºoara: Dacian Andoni, Cãlin Beloescu, Daniela Constantin, Cristina Daju, Liliana Popa, Cristian Sida ºi Dan Toma. Calpe Gallery, pânã în 25 aprilie, de marþi pânã vineri, între orele 16 – 20, iar sâmbãta, de la ora 11 la ora 15. l Afiºul de film nu a murit Expoziþie de afiºe de film ale studenþilor cehi ºi români, un eveniment organizat de Muzeul de Artã Timiºoara, în parteneriat cu Centrul Ceh, Terry Posters ºi Universitatea de Vest În noiembrie anul trecut, Centrul Ceh a adus la Bucureºti 100 de afiºe cehoslovace de film, originale, care ilustrau un moment unic în istoria designului. Perioada dintre anii ’60 ºi ’80 a fost una în care realizarea afiºelelor de film nu era constrânsã de aºteptãri comerciale cerute în mod normal în publicitate ºi arta afiºului cehoslovac de film, deºi în cadrul unui regim politic restrictiv, a atins în acea perioadã apogeul artistic. Nefiind obligaþi sã punã cu orice preþ pe afiºe chipurile actorilor, ci dimpotrivã, având posibilitatea de a da frâu liber imaginaþiei, artiºtii din acea perioadã s-au inspirat din diferite direcþii artistice: pop-art, op art, lettrism, informel-ul ceh º.a.m.d., realizând afiºe de film situate la un înalt nivel artistic. Aceastã artã a dispãrut dupã 1989 – afiºele de film de autor au dispãrut odatã cu globalizarea caselor de producþie ºi a industriei de film, care prezintã afiºul filmului ca parte a unui „pachet” respectând un tipar standard, fãrã a lãsa spaþiu pentru multã creativitate. Muzeul de Artã Timiºoara, în perioada 8 aprilie - 11 mai, zilnic, de marþi pânã duminicã, între orele 10 - 18. Vernisajul expoziþiei, care va avea loc în 8 aprilie, de la ora 18, se va defãºura în prezenþa Excelenþei Sale Jíøí Šitler, Ambasadorul Republicii Cehe în România. Vor lua cuvântul Rene Koubasek, directorul Centrului Ceh din Bucureºti, ºi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artã Timiºoara.

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

14 - 16 aprilie 2014

Medicamentele care eliminã cuprul din organism ar putea „înfometa” celulele canceroase Medicamentele care reduc cantitatea de cupru din organism ar putea combate cancerul prin „înfometarea” celulelor tumorii, au constatat cercetãtorii de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA. TIMPOLIS

O serie de experimente efectuate de cercetãtorii americani au dat la ivealã faptul cã un excedent de cupru în organism, cauzat în unele cazuri de consumul exagerat de legume verzi ºi fructe de mare, este asociat cu apariþia melanoamelor, precum ºi a cancerului mamar, pulmonar ºi tiroidian, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Deºi oamenii de ºtiinþã nu au afirmat cã surplusul de cupru cauzeazã cancer, ei considerã cã aceastã substanþã ajutã celulele canceroase sã „respire”, astfel încât eliminarea cuprului ar putea combate cancerul. Cercetãri anterioare au arãtat cã cuprul din apa potabilã – administrat în nivelurile maxime permise în reþelele

publice de canalizare – a accelerat dezvoltarea tumorilor la ºoareci. Pe de altã parte, reducerea nivelurilor de cupru a încetinit creºterea tumorilor,

ceea ce indicã faptul cã acesta este un factor de risc esenþial pentru cancer, în cazul oamenilor. Noul studiu a arãtat cã nivelurile

de cupru ar putea juca un rol în apariþia unor forme ale bolii care prezintã o mutaþie frecventã a unei gene ce cauzeazã cancer, denumitã BRAF.

Experimentele pe ºoareci ºi examinarea celulelor canceroase au dezvãluit cã acest metal este necesar pentrucreºterea acestor tumori. Studiul ar putea permite oamenilor de ºtiinþã sã combatã cancerul cu ajutorul medicamentelor folosite pentru inhibarea absorbþiei de cupru în cazul pacienþilor cu aceastã mutaþie rarã. „Formele de cancer cauzate de gena BRAF, cum ar fi melanoamele, se hrãnesc aproape numai cu cupru”, declarã profesorul Christopher Counter, de la Universitatea din Carolina de Nord. Gena BRAF este implicatã în reglarea diviziunii ºi diferenþierii celulare, iar, când suferã mutaþii, celulele scapã de sub control. „Medicamentele administrate pe cale oralã utilizate pentru reducerea nivelurilor de cupru la pacienþii cu boala Wilson (boalã geneticã ce determinã acumularea de cupru în þesuturi ºi distrugerea creierului ºi ficatului – n.r.) ar putea fi folosite ºi pentru tratarea cancerului tiroidian ºi pulmonar”, afirmã Donita Brady, coordonatorul studiului.

Viagra creºte riscul de a dezvolta cancer de piele Consumul de viagra creºte cu pânã 84% riscul de a dezvolta cancer de piele în rândul bãrbaþilor, aratã un studiu al cercetãtorilor americani. Cercetãtorii americani au descoperit cã bãrbaþii care iau sildenafil, mai cunoscut sub denumirea de viagra, prezintã un risc cu 84% mai mare de a dezvolta melanom, forma cea mai letalã a cancerului de piele, anunþã Mediafax, citând dailymail.co.uk. Oamenii de ºtiinþã considerã cã acest medicament, administrat pentru stimularea potenþei ºi tratarea disfuncþiilor erectile, ar putea afecta aceleaºi mecanisme genetice care favorizeazã dezvoltarea unei forme mai invazive a cancerului de piele.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Cu toate acestea, cercetãtorii au precizat cã experimentele sunt încã într-o etapã preliminarã ºi cã este prea devreme pentru interzicerea administrãrii „pilulei albastre”. „Deoarece este doar un studiu preliminar, nimeni nu sugereazã cã bãrbaþii ar trebui sã nu mai ia viagra pentru tratarea disfuncþiilor erectile ”, spune Abrar Qureshi, profesor de dermatologie la Universitatea Brown, care a sfãtuit pacienþii cu risc de melanom sã se consulte cu medicul, înainte de administrarea acestui medicament. Studiul, efectuat pe 26.000 de bãrbaþi din Statele Unite ale Americii ºi din China, a analizat informaþiile preluate din raportul Health Professionals’ Followup Study, care strânge date despre angajaþii de sex masculin

(inclusiv doctori) din sistemul de sãnãtate. Media de vârstã a persoanelor incluse în studiu a fost de 65 de ani, iar 6% dintre aceºtia luau viagra. Studiul, publicat în revista JAMA Internal Medicine, aratã cã bãrbaþii care au luat viagra chiar ºi o singurã datã ºi-au dublat riscul de a dezvolta melanom. Abrar Qureshi a adãugat cã factorii de risc pentru cancerul de piele - cum ar fi expunerea la razele solare ºi istoricul familial al fiecãrui pacient în privinþa bolii – au fost luate în calcul. Printre alte efecte secundare cunoscute ale viagrei se numãrã arsuri stomacale, greaþã ºi dureri de cap. Acest medicament este, de asemenea, nerecomandat bãrbaþilor cu anginã pectoralãºihipertensiunearterialã.

integrame

14 - 16 aprilie 2014

Plimbându-se printr-un bâlci, un bãrbat ajunge la cortul unei ghicitoare. Gândindu-se cã se va amuza straºnic, omul intrã în cort ºi se aºeazã. - Vãd cã eºti tatãl a doi copii, spune ghicitoarea, privind în globul de cristal. - Aºa crezi tu, replicã dispreþuitor bãrbatul. Sunt tatãl a trei copii. - Asta s-o crezi tu!, zice ghicitoarea. l Soþia cãtre soþ: - Dragã, trebuie sã-i spui fiului nostru sã nu se însoare cu proasta aia! - Asta-i culmea, de parcã pe mine m-a atenþionat cineva… l Discuþie între un bãrbat ºi o femeie: - Unde este zahãrul? - Da’ chiar nu vezi?!?? Zahãrul e în borcanul de cafea, pe care scrie „Sare”. Dar momentan e gol! l Un tip se uita la TV ºi vorbea singur... La un moment dat, exclamã: - Nu merge acolo, tâmpitule, nu te du... Fugi!! Soþia, din camera cealaltã: - La ce te uiþi? - Nunta noastrã. l Discuþie într-un restaurant: - Ospãtar, grãtarul meu miroase a þuicã! Ospãtarul se dã doi paºi în spate ºi întreabã: - Dar acum? l Un beþiv ajunge acasã ºi, neavând cheia, sunã la uºã. Nevastã-sa, sculatã din somn, îi deschide ºi îl întreabã: - Cât e mã, ceasul? - Douã. La care nevastã-sa zbang-zbang îi trage douã palme peste ochi. - Ce bine cã n-am venit la 12, îºi zise beþivul în gândul lui. l Alcoolul ucide celulele nervoase. Rãmân doar cele liniºtite... l Un fumãtor înrãit cumpãrã un pachet de þigãri pe care scrie: “Fumatul duce la impotenþã”. Dupã ce citeºte textul se întoarce la vânzãtoare ºi îi spune: - Nu vã supãraþi, dar din alea care dau cancer nu mai aveþi? l - Domnule deputat, pentru cã eºti nou în Parlament, te sfãtuiesc ca la orice iniþiativã sã te consulþi cu Partidul ºi cu mine care sunt ºeful grupului parlamentar. Ai înþeles? - Da, tatã! l Anunþ: Pierdut telefon mobil. Gãsitorul este rugat sã ºteargã fiºierul video “Eu ºi Ionel, prima datã“. l O cãlugãriþã se duce la maica stareþã: - Maica stareþã, am fost violatã, ce sã fac? - Bea un ceai de pelin fãrã zahãr, îi rãspunde aceasta. - ªi-mi voi recãpãta cinstea ºi puritatea? - Nu, dar îþi va dispãrea rânjetul ãla de satisfacþie. l La om, moartea vine în negru ºi cu coasã. La þânþari, în chiloþi, maiou ºi cu un ziar în mânã!

de 24 de ani un reper al cetãþii

14 - 16 aprilie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.