Timpolis 2045 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2045 10 - 13 aprilie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Victor Ponta, sub presiunea ºi la mâna baronilor puºcãriabili melania.cincea@timpolis.ro

eventualã plecare a lui Victor Ponta din prim-planul politicii sau chiar din politicã nu va fi un act benevol. Mai degrabã poate fi cititã în cheia tensiunii acumulate între el ºi baronii sãi puºcãriabili, sub a cãror presiune ºi la a cãror mânã se aflã. În noiembrie, dupã ce câºtigãm aceastã ultimã ºi vitalã bãtãlie, mã voi putea declara mulþumit de ce am realizat! ªi atunci îmi doresc sã las locul în politicã altora, mai tineri ºi mai puþin marcaþi de regimul oribil al ultimilor ani”, scria Victor Ponta, pe o reþea de socializare, în preziua ºedinþei de campanie a PSD, de la Poiana Braºov. Un eveniment cu mizã majorã pentru partid, la care, însã, nu a ajuns. greu de crezut cã o eventualã retragere e cauzatã de oboseala de a mai lupta cu “regimul oribil”. Pânã nu demult declara cã, din noiembrie, va duce bãtãliile cu “regimul Bãsescu” – ceea ce indica o strategie cu mizã mare ºi pe termen lung. Altfel, nu s-ar fi implicat în scrierea strategiei loviturii de stat din 2012. Nu ar fi dus rãzboaie cu instituþii ºi oameni care apãrã statul de drept. Nu ar fi susþinut mârºãvia din “marþea neagrã”, nici amnistia ºi graþierea în favoarea marilor corupþi. Nu se implica în decizii ce trãdeazã planuri mari ºi sete de putere: numirea de cãtre el personal a ºefului Direcþiei de Protecþie Internã a M.A.I., subordonarea directã a ºefului Antifraudei – s-ar putea spune cã a înfiinþat special aceastã structurã, pentru a ºi-o subordona –, încercarea de a numi direct ºeful S.T.S. ºi pe cel al Poliþiei Române. Iar acum, pe fondul tensiunilor geopolitice în creºtere, visul de a numi direct ºeful Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei. esajul d-lui Ponta poate fi citit ca un semnal transmis baronilor sãi puºcãriabili, cum cã ultima carte – legea amnistiei ºi graþierii – e în mâneca sa. Iar o eventualã indisciplinã a lor faþã de el, rãsfrântã în primã instanþã la votul de la europarlamentare, i-ar putea costa niºte ani de libertate. au poate fi citit în cheia deschiderii portiþei pe care, la o adicã, va ieºi din liga mare a politici sau din politicã, dar nu forþat, ci, iatã – mesajul de zilele trecute va sta mãrturie –, benevol. Deci, onorabil. e fapt, se aflã sub presiunea ºi la mâna nu puþinilor baroni cu probleme în Justiþie. Aici e, de fapt, zona producerii scurt-circuitului. În ochii lor, responsabil e Victor Ponta, care putea rezolva problemele, numai sã fi vrut. Nu e exclus nici ca tensiunea sã fie întreþinutã de oameni din proximitatea lui, ºi ei, cu mare influenþã în partid, poate la concurenþã cu a sa. A mai fost o situaþie care a dus spre ipoteza întreþinerii voluntare a unei situaþii încordate: protestul aleºilor Puterii la adresa ANI, din vara trecutã, izbucnit în lipsa din þarã a lui Victor Ponta. O rãbufnire intempestivã în condiþiile în care toþi ºtiau, de multã vreme, cã au proces cu ANI ºi cã nu au nicio ºansã ca lucrurile sã se schimbe în favoarea lor o datã cu o posibilã modificare a legii ANI, pentru cã nicio lege nu poate fi aplicatã retroactiv. Cineva, însã, mai ºtia ceva: cã Victor Ponta nu ieºea bine din acest episod, indiferent de decizia luatã. Dacã ar fi acceptat eliminarea unor atribuþii ale ANI, ar fi avut, din nou, probleme cu partenerii occidentali. Dacã ar fi respins fãþiº ideea modificãrii legii, ºi-ar fi dinamitat relaþia cu baronii ºi baroneþii locali. Atunci, gãsise o soluþie de avarie – rãmânerea în stand-by, pe termen pentru care nu-ºi luase angajamentul. Liviu Dragnea le promite acum cã – în ciuda MCV-ului ºi a CE – un proiect de lege, aflat la Senat, care îi va “dezlega” de incompatibilitãþi. Dupã ce, cu o zi înainte, le rãsucise cuþitul în ranã: “Începem sã ne punem întrebarea câþi mai rãmân în picioare pânã la sfârºitul anului”. rustrãrile ºi ranchiuna baronilor ameninþã, totuºi, sã se reflecte la urne, în 25 mai. Iar dacã la europarlamentare PSD nu va primi – ºi nu doar formal – sprijinul lor, riscã sã nu obþinã procentul care sã dea ºanse unei victorii a candidatului la Preºedinþie, cel mai probabil, lui Victor Ponta. Ceea ce i-ar putea atrage acestuia soarta lui Mircea Geoanã. Acesta ar putea fi momentul – “benevol” – în care dl Ponta va pãrãsi scena politicã.

“

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Corecþii financiare de 1,5 milioane de euro la Deponeul Ghizela, din cauza neregulilor l Conform unui audit retrospectiv,

procedurile de achiziþie pentru investiþia de la Ghizela au fost viciate de nereguli

Celebrul cartier de locuinþe sociale „Henri Coandã”, din Constanþa, a fost dat, la momentul finalizãrii, ca un exemplu de urmat ºi în alte municipii, inclusiv în Timiºoara, pentru rezolvarea problemei cazurilor sociale care aºteaptã repartizarea unei locuinþe de la Primãrie. Câþiva consilieri locali s-au opus ideii, spunând cã preþul estimat era mult prea mare, iar constructorul putea jongla mult cu tarifele practicate pentru racordarea la reþelele de utilitãþi. pag.3

Tranzacþii dubioase cu monumente funerare din cimitirele Timiºoarei Primãria Timiºoara se rãzboieºte, din nou, cu niºte familii de romi pentru care, se pare, legea nu a funcþionat ca ºi pentru restul lumii. Mãr al discordiei nu sunt, de data aceasta, imobile istorice de prin centrul urbei, ci douã monumente funerare. pag.6

Zaher Iskandarani, dat în urmãrire generalã A fost nevoie sã treacã aproape un deceniu de maraton judiciar, pe la instanþe din Bucureºti, ca omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani sã fie condamnat pentru contrabandã ºi evaziune fiscalã. Procesul sãu poate fi studiat ca exemplu negativ în facultãþile de drept, în ceea ce priveºte celeritatea justiþiei. Dacã procedurile judicare continuau sã fie tergiversate, erau ºanse mari ca faptele sã se prescrie.

M S

pag.7

„Modularele” lui Mazãre, la un pas de a fi realizate ºi la Timiºoara

Finanþarea „la dublu” pentru sport, anulatã de Consiliul Local Timiºoara Banii pentru sport constituie de multã vreme o sursã de controverse în Consiliul Local Timiºoara, mai ales cã, în urma controalelor Curþii de Conturi, s-a constatat nu o datã cã au existat alocãri cel puþin controversate ale unor sume importante de la bugetul local cãtre diverse structuri sportive. La ultima ºedinþã de plen au existat discuþii în contradictoriu pe aceastã temã, dupã ce s-au constatat o serie de alocãri de fonduri la dublu cãtre anumite echipe ºi cluburi sportive locale, prin proiecte finanþate în proporþie de 90% de cãtre Primãriei ºi prin asocieri parafate de Municipalitate. pag.11

Vulcanii neºtiuþi ai Timiºului În cazul deponeului de la Ghizela, Consiliul Judeþean Timiº s-a fãcut vinovat de abateri care au dus la corecþii financiare de 1,5 milioane de euro Conform unui audit fãcut public recent, care analizeazã achiziþiile ºi procedurile derulate în diverse proiecte de amploare cu finanþare europeanã, în cazul deponeului de la Ghizela,

Consiliul Judeþean Timiº s-a fãcut vinovat de abateri care au dus la corecþii financiare de 1,5 milioane de euro. pag. 4

Douã dintre atracþiile turistice ale Banatului care, din cauza lipsei promovãrii, rãmân neºtiute, sunt zona de vulcani noroioºi, de la Seceani ºi Fibiº ºi craterul vulcanic de la Lucareþ. Conform unui profesor de la Catedra de Geografie a Universitãþii de Vest, aceste zone ar putea deveni, fãrã investiþii prea mari, nuclee turistice care ar combina explorarea cu observarea faunei ºi diverse forme de agrement. Deocamdatã, însã, nimic nu pare însã sã treacã de stadiul de proiect. pag.13

social O nouã tranºã de promisiuni, în apropierea campaniei electorale pentru europarlamentare 10 - 13 aprilie 2014

Daciana Sârbu, la Timiºoara: „Guvernul ar putea acorda fonduri pentru Spitalul de Copii” Un eveniment prilejuit de donarea de aparaturã medicalã destinatã îngrijirii copiilor nãscuþi prematur de la Spitalul „Louis Þurcanu” a reprezentat o ocazie pentru europarlamentarul P.S.D. Daciana Sârbu ºi pentru primarul Nicolae Robu de a readuce în discuþie, la nivel de principiu, nevoia de a acorda sprijin pentru construirea corpului B al acestei unitãþi medicale.

corp de clãdire, care va avea ºase etaje, ar putea demara în aproximativ o lunã. „Primãria Timiºoara a asumat, prin votul consilierilor sãi locali, investiþia la proiect. Valoarea totalã estimatã a lucrãrilor este însã mare, de aproximativ 18 milioane de euro, aºa cã vom avea nevoie ºi de sprijin venit din partea Guvernului” a declarat primarul Timiºoarei. Care a adãugat cã banii, care ar putea fi alocaþi la prima rectificare de buget, sunt aºteptaþi atunci când ei pot fi utilizaþi, adicã dupã demararea propriu-zisã a lucrãrilor de construcþie. Trebuie parcursã anterior procedura legalã de achiziþie publicã, a mai adãugat edilul, care a informat ºi cã licitaþia a fost lansatã în toamnã. „Sunt convins cã vom avea parte de o cotã de finanþare de la Guvern, care va veni în faza de implementare a proiectului”, afirmã Nicolae Robu, care a subliniat ºi cã procedurile de licitaþie publicã presupun respectarea riguroasã a unui parcurs birocratic. ªi a mai precizat cã sunt îngãduite contestaþii, dupã anunþarea rezultatelor licitaþiei, venite din partea unor companii care nu îºi asumã în niciun fel rãspunderea pentru efectele depunerii contestaþiilor, îngreunând ºi mai mult finalizarea licitaþiei.

ligia.hutu@timpolis.ro

„Da. Reuºim”, unul din marile eºecuri ale U.S.L. Devenit la finalul anului 2012 vehicul de campanie utilizat pentru a-l propulsa pe un fotoliu de deputat în Parlamentul României pe fostul viceprimar al Timiºoarei, social-democratul Sorin Grindeanu, proiectul „Da. Reuºim” a ajuns unul din marile eºecuri ale anului post-electoral 2013. Cãci promisiunile fãcute în perioada de campanie electoralã de cãtre politicienii locali care au candidat sub umbrela U.S.L. s-au transformat în acuze pe care reprezentanþii de la nivel local ai P.S.D. ºi P.N.L. ºi leau lansat reciproc, pentru a justifica neînceperea lucrãrilor în decursul lui 2013, aºa cum se anunþase iniþial. Deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu a acuzat lentoarea echipei din Primãrie care a întocmit studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic ºi a invocat aceastã lipsã de promptitudine ca fiind motivul pentru care s-ar fi pierdut fondurile pe care a declarat cã le obþinuse în 2013 din partea premierului Victor Ponta. De cealaltã parte, edilul Nicolae Robu a apreciat cã, datã fiind anvergura proiectului, echipa din Primãrie a finalizat documentaþia în timp pe care l-a apreciat drept un record ºi a catalogat drept politicianiste declaraþiile deputatului Sorin Grindeanu.

Acuze voalate la adresa primarului liberal La rândul sãu, europarlamentarul P.S.D. Daciana Sârbu a lansat, miercuri, acuze îndreptate în direcþia echipei din Primãria Timiºoara care a lucrat la proiect, pe motiv cã neîndeplinirea la timp a atribuþiilor care reveneau Municipalitãþii ar fi condus la pierderea finanþãrii obþinute de deputatul Sorin Grindeanu, despre care a afirmat cã a beneficiat de întreaga sa susþinere. Aproape nimic din vehemenþa declaraþiilor de naturã politicã legate de acest subiect nu s-a regãsit însã în discursurile celor prezenþi miercuri, la evenimentul prilejuit de donarea de aparaturã medicalã de cãtre Organizaþia „Salvaþi Copiii”. ªi aceasta pentru cã, într-o abordare care s-a focalizat exclusiv pe evidenþierea nevoilor ºi intereselor micuþilor pacienþi, reprezentanþii Spitalului „Louis Þurcanu” au izbutit sã ocoleascã, discret, orice fel de referiri

O nouã promisiune. ªi o condiþie impusã. Daciana Sârbu la îndelungata tergiversare a proiectului, inclusiv pe fondul unor factori puternic conotaþi politic. Au relevat doar, într-o manierã subtilã, în timpul vizitei efectuate pe secþia de nou-nãscuþi prematur, cã „spitalul are o structurã pavilionarã ºi cã este dificil, atunci când e nevoie, sã iei bebeluºii nãscuþi prematur în braþe ºi sã treci cu ei, pânã vi-

Nicolae Robu zavi, liniile de tramvai, dacã au nevoie de investigaþii”. Acesta a fost contextul în care Nicolae Robu a precizat cã licitaþia pentru încredinþarea lucrãrilor de execuþie a fost deja finalizatã, la începutul acestei sãptãmâni, ºi a informat cã, dacã nu vor fi înregistrate contestaþii, atunci lucrãrile de construcþie ale viitorului

Europarlamentarul Daciana Sârbu a precizat, la rândul sãu, cã îi lanseazã o provocare edilului Timiºoarei: aceea de a promite cã în cursul acestui an va soluþiona problemele de naturã administrativã ºi birocraticã, astfel încât sã poatã garanta începerea lucrãrilor: „Dacã domnul primar îºi ia angajamentul cã vor începe lucrãrile la spital, atunci, eu ºi Sorin Grindeanu ne luãm angajamentul cã vom face tot ce ne stã în puteri pentru a aduce proiectului aceeaºi sumã de bani promisã ºi anul trecut”.

În Timiº, mortalitatea infantilã, de aproape trei ori mai mare ca media europeanã Organizaþia „Salvaþi Copii” a donat, pentru douã spitale din Timiºoara aparaturã pentru salvarea copiilor nãscuþi prematur

Un incubator performant, douã pulsoximetre ºi un monitor au intrat în dotarea Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” ºi a Secþiei de neonatologie a Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã, graþie sprijinului acordat de Organizaþia „Salvaþi Copiii”.

Mortalitatea infantilã, la cote îngrijorãtoare Mortalitatea infantilã este una dintre problemele cele mai îngrijorãtoare cu care se confruntã România, Gabriela Alexandrescu, preºedintele executiv al Organizaþiei „Salvaþi Copiii”, informând cã, potrivit statisticilor, media în ce priveºte mortalitatea infantilã în România este de 9 la mia de locuitori,

în raport cu 3,9 la mia de locuitori, cât se înregistreazã la nivel european. Pentru Timiº, media comunicatã de I.N.S. este de de 9,3 la mia de locuitori, superioarã celei înregistrate în judeþele din partea de vest a þãrii, Arad (8,9), Hunedoara (7,3) ºi Sibiu (7,4, singurul judeþ care depãºeºte procentual Timiºul fiind Caraº-Severinul, cu 11,6 la mia de locuitori. În acest context, a declarat Gabriela Alexandrescu, orice investiþie în dotãri ºi aparaturã medicalã destinatã maternitãþilor reprezintã un ajutor substanþial acordat unei vieþi care începe. Aceasta va fi, mai spune preºedintele Organizaþiei „Salvaþi Copiii”, ºi destinaþia incubatorului donat miercuri Spitalului Clinic de Copii „Louis Þurcanu” ºi a monitorului pentru înregistrarea funcþiilor vitale ºi a celor douã pulsoximetre donate secþiei de neonatologie

de 24 de ani un reper al cetãþii

a Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã.

2%, ca „Bun-venit pe lume” Majoritatea fondurilor necesare achiziþionãrii echipamentelor care au fost donate în decursul acestei sãptãmâni mai multor spitale ºi maternitãþi din þarã au fost strânse, potrivit informaþiilor oferite de organizatori, datoritã implicãrii contribuabililor care au donat 2% din impozit în beneficiul campaniei organizate de „Salvaþi Copiii”, intitulatã „Bun-venit pe lume”. Valoarea totalã a echipamentelor medicale donate în cursul acestei sãptãmâni de cãtre Organizaþia Salvaþi Copiii unor maternitãþi ºi spitale din România se ridicã la 237.122 de lei, dintre care 67.655 de lei reprezintã doar

valoarea aparaturii medicale donatã celor douã spitale din Timiºoara. „Pânã acum am reuºit sã salvãm împreunã 3.600 de nou-nãscuþi, cu echipamentele donate. Cu ceea ce vom oferi în 2014 vom ajuta la salvarea altor 5.400 de bebeluºi. Este nevoie de ajutorul oamenilor ºi al companiilor în continuare. (...) Trebuie sã continuãm. România pierde aproximativ 1.800 de nou-nãscuþi anual, majoritatea în primele zile de viaþã”, precizeazã Gabriela Alexandrescu.

O ºansã în plus pentru „marii prematuri” Vorbind despre nevoile cu care se confruntã spitalele din Timiºoara care se ocupã de îngrijirea bebeluºilor nãscuþi prematur, managerul Spitalului de

Copii „Louis Þurcanu”, medicul Ovidiu Adam, a declarat cã, potrivit experienþei medicale acumulate, „din rândul copiilor veniþi pe lume prematur se recruteazã marile genii” ºi a apreciat cã „sprijinul oferit acum înseamnã o ºansã în plus acordatã micilor pacienþi, pe care noi îi numim marii prematuri, pentru a depãºi aceastã încercare ºi pentru a deveni adulþi normali ºi performanþi”. Dr. Mihai Gafencu, preºedintele organizaþiei Timiº „Salvaþi Copiii”, afirmã cã prematuritatea este încercarea majorã a oricãrui medic format sã lucreze cu nou-nãscuþii, dar ºi cea mai frumoasã motivaþie pentru vieþile fragile care sunt salvate. Adãugând cã sprijinul constând în aparaturã medicalã se va adãuga îngrijirii medicale de care copiii veniþi pe lume prematur beneficiazã din partea personalului medical de specialitate din cadrul Spitalului „Louis Þurcanu”. (L.H.)

eveniment

10 - 13 aprilie 2014

„Modularele” lui Mazãre, la un pas de a fi realizate ºi la Timiºoara Consilier local: „Primãria promitea cã va construi locuinþe sociale cu banii luaþi pe Cazarma U”

Un „exemplu naþional”, anchetat de DNA Din cauza unor nereguli legate de construcþia campusului de locuinþe sociale „Henri Coandã” – o ºpagã de 175.000 de euro, luatã de la constructor pentru a-l ajuta sã câºtige licitaþia ºi pentru a mãri ulterior valoarea contractului –, primarul Constanþei, Radu Mazãre, a ajuns sã fie cercetat de D.N.A., fiind reþinut marþi searã. Procurorii D.N.A. susþin cã unele dintre cele mai importante demersuri efectuate de primarul Constanþei, în favoarea firmei constructoare, au fost cele prin care a fost aprobatã creºterea valorii iniþiale a contractului de achiziþie (de 40.964.030 lei fãrã TVA, adicã, aproximativ zece milioane de euro), cu suma de 3.722.910 lei fãrã TVA – circa 900.000 de euro, în urma unei hotãrâri a consiliului local, iniþiatã de Radu Mazãre. Conform unor specialiºti, acest gen de construcþii din prefabricate îi permit antreprenorului sã jongleze destul de mult cu preþul, mai ales în ceea

Câþiva consilieri locali s-au opus construirii de locuinþe modulare la Timiºoara, spunând cã preþul estimat era mult prea mare ce priveºte racordarea la reþelele de utilitãþi. De aceea, acest model ar fi putut crea controverse ºi anchete similare ºi la Timiºoara, unde sã dorea implementarea aceluiaºi model de construcþie de locuinþe modulare, poate chiar cu aceleaºi firme de construcþii. În 2012 se vorbea pentru prima oarã de aceste locuinþe la Timiºoara. Însã înainte de a fi avansat un termen de construcþie ºi a se vorbi despre numãrul locuinþelor de acest fel care ar putea fi construite ºi de amplasarea lor, Direcþiei de Patrimoniu a Primãriei Timiºoara i-a fost solicitat un studiu de evaluare a costurilor pe care le implicã realizarea acestor construcþii. Direcþia de Patrimoniu a realizat o estimare de cost bazatã pe ce s-a construit în oraºul administrat de Radu Mazãre. ªi s-a a-

juns la concluzia cã preþul realizãrii unei astfel de locuinþe este de 490 de euro pe metrul pãtrat, din care o mare parte a costului e reprezentatã de utilitãþi. Nu era, deci, un preþ foarte mic, deºi a existat impresia cã realizarea acestor construcþii este foarte ieftinã. E ºi motivul pentru care Olguþa Vasilescu, primarul Craiovei, care venise cu o astfel de idee ºi pentru municipiul pe care îl administreazã, pare sã fi renunþat la proiect. Ignorând acele calcule, anul trecut Primãria a pãrut dispusã sã iniþieze construcþia acestor locuinþe, dând deja comandã pentru studiul de fezabilitate aferent. Însã rãmâne de vãzut dacã preþul de pornire, rezultat în urma studiului de fezabilitate, va fi de naturã sã justifice realizarea acestor locuinþe. Altfel, Primãria va avea doar

încã un studiu de fezabilitate imposibil de pus în aplicare. Oricum, poate ºi din cauza scandalului de la Constanþa, nu s-a mai discutat însã nimic despre posibilitatea concretizãrii acestui proiect. Zonele vehiculate pânã acum pentru construcþia acestor locuinþe erau Freidorf, Ronaþ ºi Calea Aradului. Potrivit unor surse din Primãrie, pentru cã toate reþelele de utilitãþi sunt prezente în zonã, costul pe metru pãtrat construit al unor blocuri sociale în zona Ion Ionescu de la Brad, unde Primãria are teren, ar fi chiar mai mic decât cel avansat pentru locuinþele modulare – aproximativ 411 euro pe metrul pãtrat. Caz în care construcþia acelor locuinþe modulare nu s-ar mai justifica.

Consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu spune cã ideea construcþiei de locuinþe modulare pentru rezolvarea problemei legate de spaþiul locativ la Timiºoara nu ar fi fost în niciun caz recomandabilã. „Este un proiect la care sper cã s-a renunþat definitiv. Primãria are deja o experienþã nefericitã, cu acele locuinþe sociale din blocul de pe strada Polonã, unde s-a realizat achiziþia fãrã un studiu care sã certifice oportunitatea unui asemenea demers. Iar acum s-a ajuns la concluzia cã nu sunt doritori pentru acele spaþii, pentru cã majoritatea cazurilor sociale de pe listele de prioritãþi sunt familii numeroase, cu mulþi copii, pentru care acele locuinþe extrem de mici din blocul de pe strada Polonã sunt total nepotrivite. La fel ca locuinþele modulare, sunt spaþii foarte mici, în care nu poþi înghesui familii numeroase”, spune ªtefan Constantin Sandu. Consilierul local declarã cã, deºi Primãria Timiºoara promitea, în mandatul trecut, la vânzarea Cazarmei U, cã va folosi banii primiþi din aceastã tranzacþie pentru construcþia de locuinþe sociale, aceastã promisiune a fost uitatã. „Nu se ºtie ce s-a întâmplat cu acei bani, care au fost foarte mulþi, dar se ºtie cã nu s-au construit locuinþe sociale, aºa cum se promitea. ªi, în situaþia în care Primãria Timiºoara este unul dintre municipiile cu cel mai mare grad deîndatorare din þarã, mã îndoiesc cã se vor mai gãsi resursele necesare pentru demararea construcþiei unor ansambluri de locuinþe sociale”, susþine consilierul local.

Din cele trei pasaje cu “S.F.”-uri cumpãrate, în 2014 nu pare sã mai înceapã niciunul l Lipsa avizelor de la C.F.R. ºi Ministerul Transporturilor este ultimul motiv invocate Deºi Primãria Timiºoara a cumpãrat încã de anul trecut studiile de fezabilitate pentru cele trei pasaje rutiere promise – Jiul, Popa ªapcã ºi Solventul –, a cãror demarare era datã ca sigurã încã din 2013, reprezentanþii Municipalitãþii încep sã aibã dubii cã vor putea demara vreo lucrare în acest an. Ultimul motiv invocat e lipsa avizelor de la Ministerul Transporturilor ºi C.F.R.

Un nou an fãrã nimic concret Dupã promisiunile iniþiale legate de reabilitarea pasajelor Jiul ºi Popa ªapcã ºi amenajarea unul nou pasaj rutier în zona Solventul, Primãria a mai redus din “lista de obiective”, dupã ce a constatat, ºi în 2013, ºi în 2014, cã Timiºoara a fost uitatã complet la aprobarea listei de investiþii finanþate din bugetul central.

Aºa se face cã ºi ultima investiþie de acest gen rãmasã pe listã, amenajarea subpasajului Jiul, nu pare sã aibã ºanse sã demareze în acest an. Ultimul motiv invocat este… lipsa unor avize explicite ale Ministerului Transporturior ºi companiei C.F.R. “Fiind vorba de domeniul transportului feroviar, se impun niºte avize mai speciale, ºi proiectantul a primit un rãspuns care poate fi considerat aºa… în bãtaie de joc. Se cere sã se arate cum se reflectã aceste proiecte în Coridorul 4 de transport feroviar. Pãi, nu are nicio legãturã lãrgirea subpasajelor la Popa ªapcã, la Jiul, respectiv realizarea unui nou subpasaj la Solventul, cu Coridorul 4. Coridorul 4 rãmâne pe traseul lui. Nu-l afectãm noi cu absolut nimic. Vom lua legãtura cu C.F.R. ºi cu Ministerul Transporturilor”, a declarat primarul Nicolae Robu. Edilul a mai menþionat cã fãrã avize nu se poate merge mai departe. “Noi am vrut în acest an sã dãm drumul la unul din aceste proiecte, am spus cã la Jiul. Pãi, în condiþiile astea, nu putem, dacã suntem întârziaþi”, a precizat Nicolae Robu. La rândul sãu, Mircea Benec,

directorul Regionalei C.F.R. Timiºoara, spune cã nu Regionala timiºoreanã trebuie sã dea avizul pentru aceste lucrãri la pasaje, care aparþin Ministerului Transporturilor. “Pasajul e în domeniul public al Statului, Regionala nu poate da avize legate de aceste lucrãri, aceasta fiind competenþa Ministerului Transporturilor. Nu ºtiu sã se fi semnat un protocol în acest sens între Primãria Timiºoara ºi Ministerul Transporturilor”, afirmã Mircea Benec.

Investiþii doar pe hârtie Cele trei pasaje, a cãror demarare era promisã încã anul trecut de cãtre Primãria Timiºoara, costã împreunã peste 51 de milioane de euro. Problema e cã, deocamdatã, Municipalitatea nu ºtie de unde va lua aceastã sumã ºi existã riscul ca, în condiþiile lipsei banilor necesari demarãrii, ºi studiile de fezabilitate achiziþionate anul trecut sã expire. Pentru Pasajul Popa ªapcã, ce se vrea a fi lãrgit la patru benzi, Primãria

Unul dintre cele trei subpasaje rutiere promise a fi realizate este Jiul a dat, doar pentru documentaþie, 68.000 de lei. Aceeaºi sumã a fost plãtitã ºi pentru realizarea documentaþiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se doreºte a fi lãrgit tot la patru benzi ºi înãlþat. ªi tot 68.000 de lei au fost daþi ºi pentru documentaþia aferentã realizãrii pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru douã dintre aceste mari proiecte s-a considerat cã este nevoie

sã se achiziþioneze documentaþia completã – studii de fezabilitate, proiecte tehnice ºi detalii de execuþie – deºi pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã existau studii de fezabilitate întocmite acum cinci ani. S-a considerat însã cã aceste documentaþii pentru care, în anii trecuþi, Primãria a plãtit bani grei, nu mai sunt de actualitate ºi trebuie refãcute de la zero.

de 24 de ani un reper al cetãþii

anchetã

10 - 13 aprilie 2014

Corecþii financiare de 1,5 milioane de euro la Deponeul Ghizela, din cauza neregulilor l Conform unui audit retrospectiv, procedurile de achiziþie pentru investiþia

de la Ghizela au fost viciate de nereguli

Controale cu surprize

Conform unui audit fãcut public recent, care analizeazã achiziþiile ºi procedurile derulate în diverse proiecte de amploare cu finanþare europeanã, în cazul deponeului de la Ghizela, Consiliul Judeþean Timiº s-a fãcut vinovat de abateri care au dus la corecþii financiare de 1,5 milioane de euro. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Probleme legate de procedurile de achiziþie Conform unui raport de audit recent, numit “Aplicarea prevederilor legislaþiei comunitare sau naþionale în domeniul achiziþiilor publice”, derulat în cazul unor proiecte de amploare cu finanþare europeanã ºi preluat de Curtea de Conturi, la nivel naþional au fost constatate abateri de la prevederile legislaþiei comunitare sau naþionale în ceea ce priveºte achiziþiile, pentru care Autoritatea de Audit a propus corecþii financiare în valoare totalã de 9,1 milioane de euro. Impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2012 al acestor corecþii este de 4,2 milioane de euro. “Vedetã” în acest raport de audit este investiþia aferentã deponeului de la Ghizela, derulatã în urma implementãrii unui proiect cu finanþare europeanã: “(…) verificãrile realizate au evidenþiat cã autoritatea contractantã nu a respectat toate regulile de publicitate (transparenþã) modificând douã elemente ale anunþului de participare, fãrã publicarea unei erate”. Potrivit aceluiaºi document, autoritatea contractantã nu a respectat prevederile legale referitoare la condiþiile ce trebuiau îndeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului-limitã pentru

depunerea ofertelor. În consecinþã, s-a propus aplicarea unei corecþii financiare de 10% din valoarea contractului, reprezentând 1,5 milioane de euro, din care corecþia aferentã cheltuielilor declarate în anul 2012 pentru acest contract este de 1,43 milioane de euro. Rãmâne de vãzut dacã aceastã corecþie financiarã va trebui recuperatã ºi cum se va reflecta asupra bugetului proiectului ºi, implicit, asupra bugetului C.J. Timiº. Rãmâne, totuºi, un semn de întrebare ºi legat de întârzierea cu care s-au fãcut publice aceste date, dupã un interval de timp care complicã eventualele mãsuri de remediere, astfel încât sã nu existe probleme legate de implementarea ulterioarã a proiectului. ªi asta, pentru cã realizarea Deponeului de la Ghizela nu este decât o parte dintr-un proiect mult mai amplu, numit “Sistem integrat de gestionare a deºeurilor în judeþul Timiº”.

Operator stabil, doar de anul trecut De la începutul derulãrii investiþiei, au apãrut probleme tipic româneºti, legate de implementarea proiectului ºi achiziþiile aferente. Abia anul trecut, însã, Deponeul de la Ghizela a reuºit sã aibã operator stabil, pânã anul trecut existând o situaþie de provizorat prelungit. De altfel, dupã realizare, timp de aproape un an, deponeul de la Ghizela nu a fost utilizat, din cauza contestaþiilor. Deºi acesta a fost recepþionat încã din vara lui 2011, abia pe 11 octombrie acelaºi an a fost realizatã procedura de licitare pentru gãsirea unui operator care sã-l administreze. Aceastã primã încercare de gãsire a operatorului a eºuat, însã. C.J. Timiº a considerat cã niciuna din cele trei firme ca-

de 24 de ani un reper al cetãþii

re au vrut sã devinã operatori nu îndeplineºte condiþiile solicitate. Firmele participante au fost, însã, de altã pãrere. Poate ºi pentru cã reprezentanþii administraþiei judeþene nu au fost foarte darnici cu explicaþiile legate de motivul pentru care cele trei oferte au fost respinse, firmele participante au contestat procedura de atribuire, la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor. O parte dintre ele au avut câºtig de cauzã. În februarie 2012, prin decizie a C.N.S.C. s-a decis anularea raportului procedurii ºi adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de achiziþie publicã ºi reluarea procedurii de atribuire. Între timp, una dintre firmele contestatare, care nu au fost incluse în decizia legatã de reluarea procedurii, a dat în judecatã Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã de Deºeuri Timiº, respectiv C.J. Timiº. În urma acestor contestaþii, administraþia judeþeanã a luat în considerare posibilitatea atribuirii directe a administrãrii deponeului, pentru a evita blocarea unei noi licitaþii de atribuire a serviciilor de administrare a deponeului. Soluþia de avarie gãsitã a fost atribuirea directã a serviciilor de administrare cãtre societatea Salprest Lugoj. Atribuirea s-a realizat pe perioadã determinatã, iar în acest fel, apreciau reprezentanþii autoritãþilor judeþene, s-au evitat discuþiile legate de beneficiarii acestei atribuiri directe, întrucât S.C. Salprest Lugoj S.A. aparþine în totalitate administraþiei locale lugojene, fiind înfiinþatã în 2001 din S.C. Meridian 22 S.A. – vechea întreprindere de gospodãrie comunalã a municipiului. Administrarea provizorie a Deponeului de la Ghizela de cãtre Salprest a continuat pânã în primele luni ale anului trecut, pânã la atribuirea contractului de concesiune cãtre Retim.

Dacã se mai lungea perioada de provizorat, este posibil ca forurile europene care au acordat finanþarea sã aibã obiecþii ºi sã solicite noi corecþii financiare, care ar fi pus în pericol derularea viitoare a proiectului. Deponeul reprezintã doar o parte din proiectul “Sistem integrat de gestionare a deºeurilor”. Conform proiectului, prin acesta se urmãreºte protejarea sãnãtãþii populaþiei ºi a mediului, prin îmbunãtãþirea colectãrii ºi depozitãrii deºeurilor ºi prin implementarea de mãsuri de închidere ºi reabilitare a depozitelor de gunoi neconforme. Valoarea totalã a proiectului este de 40.996.537 de euro, fãrã TVA, din care finanþarea nerambursabilã, din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, este de 28.209.385 de euro. Conform conceptului iniþial, în zonele rurale urmau a fi furnizate unitãþi de compostare individualã, la Timiºoara s-a prevãzut construcþia unei staþii de transfer ºi înfiinþarea a trei centre de colectare, la Jimbolia, Deta ºi Fãget. În Ghizela, mai prevede proiectul, pe lângã deponeu, trebuie realizatã o staþie de sortare, una de compostare ºi alta de tratare. Toate aceste investiþii ar putea fi însã puse sub semnul întrebãrii, atâta vreme cât sunt probleme de implementare la investiþia iniþialã – cea legatã de Deponeul de la Ghizela. “Dupã preluarea Deponeului de cãtre Retim, nu am mai avut probleme care sã necesite luarea de mãsuri. Noi, oricum, facem controale periodice la deponeu. A existat anul trecut o problemã la partea legatã de deºeurile biodegradabile. Instalaþia de prelucrare fusese preluatã cu niºte furtunuri sparte, de la operatorul provizoriu. S-au luat însã mãsuri pentru reglementare”, ne-a declarat Mariana Lorinczi, comisar-ºef al Gãrzii de Mediu Timiº.

În urmã cu exact un an, în raportul general al Curþii de Conturi, legat de administrarea fondurilor publice în judeþ, la C.J. Timiº a fost remarcatã o problemã care nu a mai fusese abordatã ºi care putea duce, în varianta nerezolvãrii ei, spuneau auditorii Curþii de Conturi, chiar la retragerea finanþãrii europene. Mai precis, este vorba despre o aºa-zisã taxã de administrare a terenului pe care s-a construit deponeul, taxã stabilitã de cãtre Consiliul Local Ghizela ºi care, susþin inspectorii Curþii de Conturi, nu a fost luatã în seamã ºi cuprinsã în bugetul pe baza cãruia a fost acordatã finanþarea europeanã pentru deponeu. Curtea de Conturi arãta cã preþul administrãrii terenului, de 1.000.000 lei pe an – aºa cum este votat de Consiliul Local Ghizela –, nu a fost prins în problematica concesiunii operãrii deponeului de la Ghizela. “Prima consecinþã a acestui litigiu nedeclarat dintre C.J. Timiº ºi Consiliul Local Ghizela o reprezintã imposibilitatea legalã a administraþiei judeþene de a înscrie în cartea funciarã dreptul de administrare asupra terenului ºi imposibilitatea înscrierii construcþiilor ce au fost edificate pe terenul în litigiu, ceea ce în final determinã riscul major de retragere de cãtre U.E. a sumelor alocate pentru construirea întregului deponeu”, se arãta în document. Datã fiind valoarea proiectului, Curtea de Conturi i-a solicitat C.J. Timiº sã ia mãsuri pentru reglementarea, din punct de vedere juridic ºi financiar, a situaþiei patrimoniale a deponeului Ghizela. Între timp, susþin reprezentanþii C.J. Timiº, s-au luat mãsuri pentru reglementare. Dacã e sau nu aºa se va vedea la urmãtorul audit al finanþatorilor europeni ai proiectului. De altfel, anul trecut se anunþa cã o firmã desemnatã de Comisia Europeanã verificã modul de implementare a proiectului “Sistem integrat de gestiune a deºeurilor în Timiº”, care cuprinde ºi construcþia ºi darea în folosinþã a Deponeului de la Ghizela. Controlul a fost legat ºi de faptul cã proiectul deponeului a avut de-a lungul ultimilor ani suficient de multe obstacole, plecând de la întârzierea cu care s-a gãsit o locaþie – având în vedere cã iniþial se dorea construirea sa la Covaci – ºi pânã la situaþia legatã de faptul cã timp de aproape un an deponeul de la Ghizela, deºi era finalizat, nu a fost folosit, din cauza dificultãþilor legate de gãsirea unui administrator. ªi chiar dacã în aceastã ultimã problemã a fost identificatã o soluþie, Comisia Europeanã se pare cã vrea sã afle mai multe despre felul în care a fost implementat pânã acum acest proiect.

cazuisticã

10 - 13 aprilie 2014

Gabriel Oprea: „Banii de echipament pentru cadrele M.A.I. se vor achita eºalonat” Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunþat, marþi, cã banii de echipament pentru cadrele M.A.I. vor fi achitaþi eºalonat, în cadrul salariului lunar, iar în cazul poliþiºtilor mutaþi în interes de serviciu în alte localitãþi, transportul va fi decontat. TIMPOLIS

Viceprim-ministrul pentru securitate naþionalã, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, la ºedinþa de bilanþ a M.A.I., care a avut loc la începutul acestei sãptãmâni, cã plata reprezentând contravaloarea normei de echipament pentru acest an va fi fãcutã eºalonat, în cadrul salariului lunar. Gabriel Oprea a adãugat cã, în 7 aprilie, a aprobat un ordin prin care transportul la locul de muncã pentru poliþiºtii mutaþi în interes de serviciu sau împuterniciþi în alte localitãþi decât

cele în care locuiesc va fi decontat. „Mãsura se aplicã ºi pentru poliþiºtii care se deplaseazã în ºi din localitãþi izolate, unde nu sunt mijloace de transport în comun care sã le asigure prezenþa la programul de lucru, în limita unei cote de 7,5 litri de combustibil la o sutã de kilometri”, a mai spus, citat de Mediafax, ministrul Afacerilor Interne. Gabriel Oprea a precizat cã a aprobat ºi un ordin de ministru care permite mãrirea numãrului de poliþiºti ce pot beneficia de majorãri salariale trimestriale pentru „lucrãri de excepþie ºi misiuni speciale, prin stabilirea tranºelor de majorare de 30, 40 ºi 50 la sutã”. Ministrul de Interne a anunþat ºi cã, la nivelul M.A.I., a fost elaborat un proiect de ordonanþã de urgenþã prin care se va reglementa modul în care vor fi plãtiþi angajaþii care muncesc sâmbãta ºi duminica, la sãrbãtorile legale ºi în celelalte zile libere. Angajaþii M.A.I. vor primi în plus, pentru aceste zile, 75 la sutã din salariul de bazã.

20 de refugiaþi irakieni din Turcia vor ajunge, în mai, Centrul pentru Refugiaþi de la Timiºoara În cursul lunii mai, 20 de refugiaþi irakieni din Turcia vor fi aduºi la Centrul pentru Refugiaþi de la Timiºoara. Refugiaþii irakieni sunt printre grupurile de refugiaþi cele mai numeroase din Turcia. oana.dima@timpolis.ro

Sub sloganul „O nouã viaþã, un nou început!”, Biroul din România al Organizaþiei Internaþionale pentru Migraþie, în parteneriat cu Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi anunþã cã sprijinã iniþiativa Inspectoratului General pentru Imigrãri de relocare în România a 40 de refugiaþi irakieni aflaþi în Turcia. Refugiaþii irakieni sunt printre grupurile de refugiaþi cele mai nume-

roase din Turcia, spun reprezentanþii O.I.M. Conform statisticilor Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiaþi, anul trecut se aflau în Turcia peste 9.000 de refugiaþi irakieni. Acestor persoane nu le este garantatã întoarcerea acasã în condiþii de demnitate ºi siguranþã, iar în Turcia nici nu beneficiazã de protecþie ºi oportunitãþi de integrare de lungã duratã. Astfel, pentru aceºti aomeni, singura soluþie durabilã este relocarea pe teritoriul unui alt stat care le poate acorda protecþie, rezidenþã permanentã ºi acces la aceleaºi drepturi ºi obligaþii ca pentru proprii cetãþeni. „România rãspunde umanitar ºi solidar nevoilor de protecþie ale acestor persoane ºi eforturilor Statului Turc de gestionare a fluxurilor de refugiaþi, prin reloca-

rea pe teritoriul sãu a 40 refugiaþi irakieni”, anunþã O.I.M. Proiectul implementat de O.I.M. ºi Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi, „ Relocarea din Turcia în România a 40 de refugiaþi irakieni” va oferi asistenþã specificã înainte de transferul în România, în timpul transferului ºi 30 de zile dupã sosirea în România a refugiaþilor. Cei 40 de refugiaþi sunt distribuiþi în douã grupuri a câte 20 de persoane, aceºtia urmând a fi primiþi în cursul lunii mai la Bucureºti ºi la Timiºoara. Acest proiect se desfãºoarã cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigãri ºi este finanþat din Fondul European pentru Refugiaþi, Programul Anual 2012.

Ministerul de Interne va cumpãra autospeciale de 57 de milioane de euro l Anunþã ministrul Gabriel Oprea Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunþat marþi, la prezentarea bilanþului ministerului pe2013, cã a fãcut demersuri pentru achiziþionarea de autospeciale în valoare de 57 de milioane de euro, bani obþinuþi din venituri proprii al instituþiei pe care o conduce. Ministrul Gabriel Oprea a anunþat, marþi, la bilanþul M.A.I. pe 2013, cã, la nivelul ministerului, se urmãreºte rezolvarea problemelor legate de lipsa de autospeciale la toate structurile operative. „Am iniþiat demersurile necesare în vederea reducerii deficitului de mijloace de mobilitate la structurile operative, prin utilizarea a 57 milioane euro din venituri proprii pentru dotarea unitãþilor ministerului cu autospeciale”,

a declarat Gabriel Oprea, citat de Mediafax. Pe de altã parte, referitor la accesarea fondurilor europene, Gabriel Oprea a declara cã, în 2013, au fost gestionate fonduri externe nerambursabile în valoare de aproximativ 135 de milioane de euro, prin intermediul a 192 de proiecte. Dintre acestea au fost finalizate peste 40 la sutã, în valoare de peste 46 de milioane de euro. În prezent, afirmã ministrul, sunt în evaluare 95 de proiecte, în valoare de aproximativ 90 milioane euro, ºi 173 de iniþiative pentru proiecte viitoare, în valoare de peste 1,5 miliarde euro. În 2013, M.A.I. a beneficiat de fonduri de la bugetul de stat în valoare de 8.381,5 milioane lei ºi de venituri proprii de aproximativ 228,9 milioane lei. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

actualitate

10 - 13 aprilie 2014

Capela Kimmel, un monument pe care Primãria încearcã sã îl recupereze

„Nu cunoaºtem în ce împrejurãri pe faþada capelei au fost montate douã plãci de marmurã pe care au fost inserate fotografiile unor persoane de etnie romã, care au decedat sau dacã acestea au fost înhumate în acest cavou.” Viceprimar Traian Stoia humat, alãturi de soþia sa, Olga Kimmel, decedatã în 1990, într-o altã capelã, aparþinând aceleiaºi familii, pentru care toate taxele de concesiune sunt achitate la zi. În aceste condiþii, pentru a verifica cine este înhumat în acest moment în capela Kimmel, pentru care plata concesiunii a expirat în 2012, Primãria Timiºoara solicitã obþinerea unei autorizaþii de intrare în cavou. Pentru cã, spune viceprimarul Stoia, dacã urmaºii familiei Kimmel nu îºi revendicã proprietatea, Municipalitatea ar putea revendica monumentul ºi l-ar putea include pe lista monumentelor din oraº.

Foto Primãria Timiºoara

Istoria capelei Kimmel, din cimitirul din Calea Buziaºului, a fost ridicatã, în 1850, de membrii unei familii de industriaºi din oraº. În 1987, spune viceprimarul Traian Stoia, unul dintre urmaºii familiei, stabilit în fosta R.F.G., ar fi achitat Primãriei taxa de concesiune pentru respectiva capelã, pentru 25 de ani, adicã pânã în 2012. În urma unor verificãri pe teren, a rezultat însã cã pe plãcile din marmurã de pe faþada capelei au apãrut între timp fotografii înrãmate cu chipul unor cetãþeni de etnie romã, aparþinând familiei Cârpaci, decedaþi, potrivit inscripþiilor, în anii 1993, 1998 ºi 2005. „Nu cunoaºtem în ce împrejurãri pe faþada capelei au fost montate douã plãci de marmurã pe care au fost inserate fotografiile unor persoane de etnie romã, care au decedat sau dacã acestea au fost înhumate în acest cavou. Este vorba de Toma Gheorghe Trifu (1941 - 1983), Bociu Constanþa Tanþa (1941 - 1998) ºi Cîrpaci Trifu Suricã (1978 - 2005)”,

declarã viceprimarul. Istoria ocupãrii capelei Kimmel de cãtre cetãþenii de etnie romã se complicã, însã, cãci, potrivit altor documente, Toma Gheorghe Trifu ºi Constanþa Bociu figureazã ca fiind înhumaþi, în 1998, în cimitirul din Calea Buziaºului, însã în alte locuri de veci. Traian Stoia spune cã, din punct de vedere legal, sunt ºanse relativ mici ca în Capela Kimmel sã fie înhumaþi cetãþenii de etnie romã menþionaþi, întrucât Primãria nu a dat niciun fel de aviz de exhumare a persoanelor decedate în 1983 ºi în 1998, pentru a fi reînhumate, ºi nici nu dispune de documente care sã ateste transferul dreptului de proprietate al capelei altor persoane. Traian Stoia mai spune ºi cã a purtat discuþii cu douã rude îndepãrtate ale familiei Kimmel, care ar fi relatat despre un episod, desfãºurat în trecut la Frankfurt, când s-ar fi petrecut, în faþa unui notar, în baza unei poze, o pretinsã vânzare a monumentului. Tranzacþia s-ar fi încheiat în 2005, fiind atestatã de copii xerox ale unor documente redactate în limba germanã, ºi ar fi fost urmatã de întocmirea unei înþelegeri, atestatã notarial, în 2006, prin care Trifu Cârpaci ºi urmaºul familiei Kimmel, care achitase taxa de concesiune Primãriei Timiºoara, în numele familiei Kimmel, declarau cã au participat la exhumarea unor rãmãºiþe pãmânteºti din capelã ºi cã, în urma încheierii tranzacþiei, nu mai au niciun fel de pretenþii unul faþã de celãlalt. În baza acestor documente, ar rezulta cã trupul lui Ziegler Lothar Gottfried, decedat în 1974 ºi înhumat în capela familiei, ar fi fost exhumat ºi apoi reîn-

Primãria Timiºoara încearcã sã descâlceascã tranzacþia dubioasã prin care Capela Kimmel a ajuns în proprietatea familiei Cârpaci

O înhumare ilegalã ºi o posibilã acuzaþie de profanare de morminte Viceprimarul acuzã intervenþia întârziatã a Poliþiei

de 24 de ani un reper al cetãþii

rirea situaþiei, deºi, afirmã viceprimarul, ar exista douã dosare penale în lucru. Autorizaþia de demolare a cavoului, obþinutã de Primãrie, dateazã din 30 decembrie 2010, dar aceasta a fost contestatã în instanþã, în ianuarie 2011, de cãtre tatãl bãiatului decedat. În 2 aprilie 2014, adaugã viceprimarul Traian Stoia, Primãria a solicitat de la Parchet permisiunea de deshumare, dat fiind faptul cã, potrivit informaþiilor oferite de Traian Stoia, vreme de aproape patru ani cazul nu a fost tranºat.

Un dosar penal dispãrut? Reprezentanþii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Timiºoara contrazic însã o parte dintre afirmaþiile viceprimarului, precizând cã ar exista un singur dosar penal (cel cu numãrul 104/P/ 2011), deschis pentru profanare de morminte. Dosar care ar fi fost soluþionat

Foto Primãria Timiºoara

Istoriei complicate a capelei Kimmel i se adaugã o alta, ale cãrei urzeli sunt la fel de încâlcite, în care este implicatã familia unui adolescentului de 16 ani, Ionicã Cârpaci, care, în 2010, ar fi fost dezgropat, transportat ºi reîngropat, fãrã respectarea vreunor prevederi legale, doar în baza unui act de transport. Dosarul penal deschis atunci a rãmas, însã, fãrã urmãri. Chiar dacã atunci fusese bãtut un paznic al cimitirului care s-a opus demersurilor familiei. “Poliþia a ajuns dupã mutare”, spune viceprimarul Traian Stoia, care precizeazã cã, deºi paznicul a semnalat la 112 cã a fost agresat, poliþiºtii au ajuns la faþa locului dupã ce înhumarea cadavrului se consumase deja. Trupul tânãrului a fost mutat, aºadar, din cimitirul din Calea Buziaºului

în cimitirul de pe strada Ion Rusu ªirianu, pentru a fi înhumat într-un cavou suprateran construit de familie ilegal. În documentele oficiale care permiteau demararea lucrãrilor, era prevãzutã necesitatea respectãrii unei înãlþimi maxime a construcþiei de 1,80 metri ºi a unei anume volumetrii. “Nu au fost respectate datele din proiect”, spune viceprimarul Traian Stoia, care precizeazã cã, deºi Primãria trebuie sã demoleze cavoul, acest lucru nu se poate realiza, întrucât familia ar putea acuza Municipalitatea de profanare de morminte, pentru cã trupul tânãrului decedat este ºi acum înhumat acolo. În 28 decembrie 2010, mai spune Traian Stoia, Primãria Timiºoara a solicitat Secþiilor de Poliþie 2 ºi 3 sã ofere informaþii despre stadiul cercetãrilor demarate, în urma întocmirii, în 24 decembrie, a unui proces-verbal constatator la faþa locului. În intervalul care s-a scurs de atunci, însã, nimic nu pare sã se mai fi întâmplat pentru lãmu-

În Cimitirul de pe strada Ion Rusu ªirianu, o altã construcþie funerarã cu probleme care se cer elucidate din 26 iulie 2011, cu neînceperea urmã- nimic. ririi penale, în cazul lui Cârpaci Ionicã ºi Iar informaþii referitoare la solia lui Cârpaci Rudi, cercetaþi pentru pr- citarea Primãriei despre stadiul în care ofanare de morminte. Despre pronunþa- s-ar afla celãlalt dosar, despre care rea unei soluþii în acest dosar reprezen- viceprimarul Traian Stoia spune cã ar tanþii Primãriei nu au aflat, se pare, avea numãrul 8247/2010, nu se cunosc.

actualitate

10 - 13 aprilie 2014

Zaher Iskandarani, dat în urmãrire generalã l Dupã un proces de aproape opt ani, “Prinþul Banatului”

a fost condamnat la închisoare cu executare A fost nevoie sã treacã aproape un deceniu de maraton judiciar, pe la instanþe din Bucureºti, ca omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani sã fie condamnat pentru contrabandã ºi evaziune fiscalã. Procesul sãu poate fi studiat ca exemplu negativ în facultãþile de drept, în ceea ce priveºte celeritatea justiþiei. Dacã procedurile judicare continuau sã fie tergiversate, erau ºanse mari ca faptele sã se prescrie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un final previzibil, dar mult amânat Omul de afaceri de origine sirianã Zaher Iskandarani a fost dat în urmãrire generalã zilele trecute. El este de negãsit, dupã ce Curtea de Apel Bucureºti l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare. “Zaher Iskandarani se sustrage executãrii pedepsei. Existã date cã se aflã pe raza municipiului Bucureºti, la o locaþie necunoscutã”, susþin reprezentanþi ai Inspectoratului General al Poliþiei. Sirianul a fost trimis în judecatã de cãtre D.I.I.C.O.T., în urmã cu opt ani, alãturi de alþi doi cetãþeni de origine arabã, pentru contrabandã, constituire de grup infracþional organizat, evaziune fiscalã ºi folosirea fãrã drept a unei mãrci. Acþiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. s-a declanºat dupã descinderile care au avut loc la fabrica de þigãri, deþinutã de Iskandarani în Sãcãlaz ºi unde au fost descoperite importante cantitãþi de tutun vrac, timbre falsificate ºi pachete cu þigãri purtând mãrcile Marlboro ºi LM. Tribunalul Bucureºti i-a achitat pe cei trei inculpaþi, în luna octombrie 2012, însã magistraþii Curþii de Apel Bucureºti i-au condamnat ulterior la închisoare, cu executare. ªi dacã ceilalþi doi inculpaþi s-au predat ºi vor sta dupã gratii timp de trei ani, Iskandarani, care are de executat o pedeapsã de cinci ani, este de negãsit. Tot prin hotãrâre judecãtoreascã, cei trei trebuie sã plãteascã la bugetul de stat, în solidar, peste 1,8 milioane de lei.

O reþea de proporþii Este foarte interesant faptul cã, la faza de recurs, dosarul a stat la Curtea

de Apel Bucureºti doar un an, fiind înregistrat în aprilie 2013. Cu totul altceva s-a petrecut la instanþa anterioarã – Tribunalul Timiº, unde Zaher Iskandarani a fost achitat. Acesta a fost trimis în judecatã în 15 iunie 2006, fiind acuzat de infracþiuni privind operaþiunile vamale ilicite cu utilaje de producþie a þigãrilor ºi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum ºi de ascunderea sursei impozabile, prejudiciul adus statului fiind de aproape douã milioane de lei noi, adicã aproape 580.000 de euro. Anchetatorii au stabilit cã, începând din 1990, Iskandarani a avut un rol important în contrafacerea ºi contrabanda cu þigãri, fiind proprietarul unei fabrici din localitatea Jimbolia. Potrivit acestora, þigãrile erau destinate atât pieþei din Europa de Vest, cât ºi Orientului Mijlociu. Tutunul era livrat de la o firmã din Liban, care ar fi controlatã de familia lui Iskandarani. Probele administrate au arãtat implicarea lui în contrabanda cu utilaje de producþie de þigarete importate din Italia. Totodatã, Zaher Iskandarani ºi-ar fi creat o reþea de distribuþie a þigaretelor contrafãcute, produse în fabrica de la Sãcãlaz. În perioada 2004 - 2005, ar fi coordonat ºi controlat întreaga activitate a firmelor ºi fabricilor de þigarete, dar ºi producþia de alcool în fabrica de la Lenauheim. La sfârºitul anului 2005, în urma unor percheziþii la fabricile ºi domiciliile lui Zaher ºi ale celor trei complici ai sãi, anchetatorii au descoperit matriþe, timbre fiscale româneºti falsificate, cantitãþi mari de þigãri ºi cartoane pentru pachete. Povestea infracþiunilor din dosar era spectaculoasã : din ea reieºea, spuneau anchetatorii, cã Zaher Iskandarani ºi-a creat o reþea de distribuþie a þigaretelor contrafãcute, produse în fabrica de la Sãcãlaz, foarte bine structuratã, contrafacerile de þigarete vizând în special mãrci ale cãror titulari sunt companii internaþionale de renume ca Phillip Morris, Gallagher, Japan Tobacco, British American Tobacco etc. ºi care erau destinate atât pieþei din Europa de Vest, cât ºi Orientului Mijlociu. Prejudiciul estimat era de ordinul milioanelor de euro, ºi probatoriul a fost unul bine întocmit ºi colectat, doar rezumatul rechizitoriului având peste zece pagini, dosarul în sine conþinând cinci volume cu peste 5.000 de pagini.

Douã parcursuri judiciare diferite Zaher Iskandarani a mai fost arestat preventiv în 2005, tot pentru acuzaþii legate de contrabandã cu þigãri ºi alcool, ulterior fiind eliberat. Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânãri, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureºti, în care a fost anchetatã reþeaua de evaziune fiscalã în care a fost implicat omul de afaceri sirian, s-a judecat din 2005 pânã în 2012. Pe lângã faptul cã risca sã atingã un nedorit record de longevitate pe rolul aceleiaºi instanþe, dosarul a adunat ºi o colecþie impresionantã de amânãri, care mai de care mai originale. În prima fazã, în dosar s-a apelat la “clasica” excepþie de neconstituþionalitate, în 2007, atunci când astfel de demersuri erau în mare vogã. Deºi Tribunalul Bucureºti a respins solicitarea sesizãrii Curþii Constituþionale, Curtea de Apel Bucureºti a aprobat-o, ºi aºa a ajuns dosarul la C.C.R., unde abia dupã nouã

luni s-a luat decizia respingerii excepþiei de neconstituþionalitate ridicate de avocaþii apãrãrii. Nu însã înainte de a se solicita acordarea unui nou termen de judecatã pentru angajarea unui apãrãtor, C.C.R. respingând aceastã cerere pe motiv cã “pãrþile au avut la dispoziþie un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea angajãrii unui apãrãtor”. Acesta era însã doar începutul unei lungi serii de amânãri care s-au întins pânã în 2012. Pe parcursul anilor, procesul s-a amânat de câteva ori pe motiv de imposibilitate de prezentare din motive de medicale a inculpaþilor ºi pentru lipsã de apãrare. În 2009, a fost invocatã lipsa de procedurã, seria de amânãri fiind finalizatã cu o amânare cauzatã de “imposibilitatea de prezentare a inculpaþilor, din motive obiective”, fãrã a se preciza care sunt, de fapt, aceste motive. Rând pe rând, multe dintre firmele implicate în reþea au intrat în insolvenþã sau au ajuns în stare de lichidare. Or, în aceastã stare, e greu de crezut cã mai au ceva patrimoniu de valoare semnificativã, din care sã se facã recuperarea eventualelor daune. Abia prin octombrie 2011 s-a ajuns la concluzia cã se impune audierea primilor zece martori din rechizitoriu, la o distanþã de ºase sau ºapte ani de faptele incriminate. Deºi, dacã în ianuarie 2009 unul dintre inculpaþii din dosar a murit din cauza unui cancer aflat în faza terminalã, ºi în cazul unui martor, instanþa a

“Noi am avut, în 2005, acele acþiuni legate de Zaher Iskandarani, când am descoperit tiruri cu blanchete de þigãri ºi utilaje ºi am fãcut descinderi la fabrici. De atunci nu am mai primit solicitãri de completare a probatoriului. Cert este cã aceastã condamnare, pentru care Zaher Iskandarani este dat în urmãrire generalã este legatã de acele acþiuni de atunci”. Mircea Andreº, procuror -ºef al D.I.I.C.O.T. Timiºoara constatat decesul în octombrie 2010, a continuat cu citãrile pânã în martie 2011, când s-a putut ataºa la dosar o copie dupã certificatul de deces. În 2011, magistraþii Tribunalului Bucureºti au fãcut public faptul cã pe puþin încã un martor a decedat, solicitând Direcþiei de Evidenþã a Persoanei sã stabileascã dacã mai trãieºte sau nu. Pe numele unor martori au fost date zeci de mandate succesive de aducere în instanþã, fãrã niciun rezultat. Instanþa a decis la un moment dat sã apeleze la poliþiºtii Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiºoara, cãrora le-a dat ca misiune executarea mandatelor de aducere. Instanþa a specificat, la o înfãþiºare din 2011, efectuarea unei adrese cãtre Brigada de Combatere a Criminalitãþii Organizate Timiºoara, pentru a oferi sprijin în vederea punerii în executare a mandatelor de aducere emise pe numele martorilor.

Fratele lui Zaher a avut o odisee judiciarã la fel de spectaculoasã De un parcurs judiciar la fel de spectaculos a avut parte ºi Maher, fratele lui Zaher Iskandarani, care a fost “imposibil de gãsit” pentru autoritãþile timiºene. Deºi avea statutul de urmãrit internaþional, acesta a iniþiat în ultimii trei ani mai multe procese la instanþe timiºene, specificându-ºi de fiecare datã adresa de domiciliu. În 1995 Maher Iskandarani a fost condamnat la doi ani închisoare, acuzat fiind cã, în 21 decembrie 1994, a participat la o altercaþie în cursul cãreia a folosit ilegal o armã de foc. Deºi,

teoretic, sirianul a fost cãutat de mai bine de 16 ani, acesta s-a dovedit, în tot acest timp, un justiþiabil foarte activ în instanþele timiºene. În cazul sãu, a fost emis în ianuarie 2008 un mandat european de arestare, în ideea cã, dacã va fi depistat în þãrile membre, sã poatã fi extrãdat în România. Deºi mandatul a fost emis dupã o perioadã de un an de la momentul integrãrii României în U.E., fiind reconfirmat cu aceeaºi ocazie ºi mandatul internaþional emis pe numele lui Maher Iskandarani în 30 mai 2008, fiind la

curent cu se întâmplã în instanþele din Timiº, acesta a contestat la Tribunalul Timiº executarea mandatului european. Dupã luni bune de la momentul înaintãrii acþiunii în instanþã, magistraþii i-au respins acþiunea. Sirianul nu s-a oprit aici ºi a solicitat Tribunalului Timiº sã constate prescripþia infracþiunii de care era acuzat : asocierea pentru sãvârºirea de infracþiuni. Cel mai interesant aspect legat de maratonul judiciar al sirianului e cã Maher ºi-a precizat adresa de la care petiþiona în calitate de justiþiabil, la toate pro-

cesele pe care le-a iniþiat. În plus, deºi autoritãþile îl cãutau de mai bine de 16 ani, ºi-a angajat fãrã probleme avocat în Timiºoara. Tribunalului Timiº a recunoscut de altfel, într-o adresã trimisã Redacþiei TIMPOLIS, cã Maher Iskandarani, deºi îºi angajase avocat, ºi-a dat fãrã probleme în dosar adresa din Siria. Din acest an, însã, Maher Iskandarani va putea veni nestingherit la Timiºoara, fãrã sã mai aibã probleme cu autoritãþile – aceleaºi autoritãþi care, timp de 16 ani, s-au “chinuit” sã îl gãseascã. Faptele s-au prescris.

de 24 de ani un reper al cetãþii

10 - 13 aprilie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

10 - 13 aprilie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

UEnciclopedia

10 - 13 aprilie 2014

Condiþiile de trai ale romilor, mai bune în spaþiul european l În Timiº, programele de reinserþie cu microferme sunt deocamdatã la stadiul de proiect

Fermele romilor reintegraþi, încã la faza de proiect în Timiº

Potrivit unui Raport al Comisiei Europene, legat de situaþia romilor din Europa, dupã trei ani de eforturi pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de trai ale romilor, încep sã se vadã rezultate, dar mai rãmân încã multe de fãcut. Din 2011, de când liderii U.E. s-au angajat sã ia mãsuri, a crescut numãrul de copii romi care au evoluat cu ajutorul educaþiei, au fost create programe pentru a-i ajuta pe cetãþenii de etnie romã sã îºi gãseascã locuri de muncã ºi sau depus eforturi pentru reducerea diferenþelor dintre comunitãþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mai multe ºanse la educaþie ºi la un loc de muncã În raportul recent al Comisiei Europene legat de progresele înregistrate din 2011 în ceea ce priveºte comunitatea romã, sunt identificate atât exemple pozitive, cât ºi domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Deºi rãmân probleme de rezolvat, îmbunãtãþirile sunt vizibile: a crescut numãrul copiilor romi care frecventeazã învãþãmântul preºcolar, existã din ce în ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe reprezentanþii acestei etnii sã îºi gãseascã locuri de muncã, precum ºi programe cu mediatori menite sã reducã diferenþele dintre romi ºi celelalte comunitãþi în privinþa accesului la locuinþe ºi la servicii de sãnãtate. Datoritã noilor reglementãri ale U.E. privind utilizarea fondurilor comunitare, statele membre sunt obligate sã aloce pentru incluziunea socialã, în perioada 2014 - 2020, 20% din sumele primite din Fondul Social European. „Cu patru ani în urmã, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datoritã mãsurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel”, spune Viviane Reding, vicepreºedinte al Comisiei Euro-

pene ºi comisarul U.E. pentru Justiþie. Cadrul U.E. pentru strategiile naþionale de integrare a romilor, apreciazã aceasta, a fost o realizare majorã prin faptul cã a obþinut angajamente din partea Guvernelor naþionale, privind adoptarea de mãsuri menite sã îmbunãtãþeascã integrarea romilor. “Desigur, nu putem da timpul înapoi pentru a ºterge peste noapte secole de excluziune ºi discriminare, dar faptul cã aceastã problemã a fost înscrisã în mod ferm pe agenda politicã a Europei reprezintã un progres”, mai spune comisarul european. Acesta dã ca exemplu faptul cã, de trei ani încoace, numãrul copiilor romi care frecventeazã învãþãmântul preºcolar este în creºtere. ªi spune cã, în etapa urmãtoare, ar putea fi instituite norme mai bine orientate ºi o facilitate de finanþare dedicatã special romilor, pentru a se asigura faptul cã fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele. Potrivit documentului C.E., romii se confruntã cu inegalitãþi sociale semnificative, în comparaþie cu restul populaþiei europene. Numãrul celor care terminã clasele primare este în scãdere, rata ºomajului creºte, iar speranþa de viaþã este cu aproape zece ani sub media înregistratã la nivel european. De aceea, proiectele de integrare iniþiate în statele comunitare, începând din 2011, s-au axat pe patru domenii:

educaþie, ocuparea forþei de muncã, sãnãtate ºi locuinþe. Iar progresele obþinute în urma acestor programe sunt notabile, susþin reprezentanþii C.E. Astfel, proporþia copiilor romi care frecventeazã învãþãmântul preºcolar în Finlanda a crescut de la 2% la 60%, în Irlanda au fost introduse cadre didactice nomade care se deplaseazã cu comunitãþile nomade de romi, în Germania a fost creat un grup operativ care încurajeazã acceptarea romilor ca vecini, iar în Slovacia au fost introduse mãsuri temporare de discriminare pozitivã în favoarea romilor. Totuºi, remarcã acelaºi document, s-au înregistrat progrese limitate, la nivel european, în ceea ce priveºte rata de participare a romilor pe piaþa muncii, accesul la asigurãri sociale de sãnãtate de bazã rãmâne o problemã în unele þãri, iar romii mai facã încã obiectul discriminãrilor. Comisarii europeni au subliniat cu aceastã ocazie cã în Europa trãiesc între 10 ºi 12 milioane de romi, iar în multe þãri, aceºtia reprezintã un procent important ºi în creºtere din populaþia de vârstã ºcolarã ºi din forþa de muncã viitoare. Ca atare, “susþinerea lor prin educaþie ºi prin integrarea pe piaþa forþei de muncã este esenþialã pentru a le permite sã contribuie în mod egal la economie ºi societate.”

România nu a fost menþionatã în raportul C.E. cu progrese notabile. Cu toate acestea, se încearcã, inclusiv pe plan local, gãsirea unor soluþii de reintegrare, în special a romilor nomazi din Franþa, repatriaþi în România. Deºi programele de reintegrare a romilor repatriaþi, finanþate de autoritãþile franceze, s-au finalizat în marea lor majoritate, în vestul þãrii, cu un eºec lamentabil, existã intenþii de reluare a unor proiecte de acest gen. În ianuarie, oficiali din Ministerele Afacerilor Interne ºi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Francez pentru Imigraþie ºi Integrare modul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franþa ar urma sã se restabileascã în România. M.A.I. a precizat cã discuþiile au vizat ºi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adreseazã unui grup þintã de 80 de familii de cetãþeni români aparþinând minoritãþii romilor, domiciliaþi în judeþele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinþi ºi Timiº, care doresc sã revinã din Franþa. Aceste familii urmeazã sã beneficieze de un ajutor de reinserþie, pentru a pune în aplicare un proiect de reinserþie socialã ºi economicã. În legãturã cu aceastã nouã colaborare, Consiliul Judeþean Timiº ºi Departamentul francez Rhone au semnat la Timiºoara, un protocol în vederea implementãrii programului de reinserþie în societate a familiilor de romi repatriaþi din Franþa. De aceastã datã, însã, persoanele vizate nu vor mai primi bani în mânã, ci se va încerca asigurarea, prin intermediul unui O.N.G., a procedurilor de reinserþie. Un proiect identic s-a încercat sã se implementeze în vestul þãrii

încã de acum zece ani. Astfel, pe lângã primele de repatriere, pentru a-i face sã renunþe sã se mai întoarcã în Franþa, Statul francez le-a finanþat mici afaceri, cum ar fi înfiinþarea unor microferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumã de investiþie de pânã la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franþa prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Primirea Strãinilor ºi Migraþie, a fost iniþiat în 1999 ºi menþinut ºi dupã intrarea României în U.E. Lucrurile nu au decurs însã dupã cum se aºteptau francezii, iar banii investiþi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franþa imediat dupã ce au vândut ori sacrificat animalele. O situaþie de acest gen s-a întâmplat ºi în Timiº, în zona Cãrpiniº. Dupã ce au primit animalele, romii le-au sacrificat ºi le-au vândut, invocând faptul cã autoritãþile franceze nu le-au asigurat ºi hranã pentru creºterea lor. Situaþii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grãniceri ºi Checea. Pentru cã nu a existat un contract clar între beneficiarii mãsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traºi la rãspundere. Reprezentanþii Prefecturii Timiº susþin însã, în privinþa implementãrii noului proiect de reinserþie, cã s-a învãþat din greºelile trecutului. “Deocamdatã, proiectul este în faza incipientã, s-au semnat protocoalele ºi încã nu s-a precizat o datã clarã de începere. Cert este cã s-a discutat ºi cu partea francezã ºi s-a tras concluzia cã sistemul de reinserþie încercat în proiectul precedent nu a avut rezultatele scontate. De data aceasta, lucrurile trebuie sã stea altfel, autoritãþile locale vor fi mult mai implicate în derularea programului”, ne-a declarat subprefectul de Timiº Marossy Zoltan.

C.F.R. Marfã trebuie sã renunþe la 2.500 de angajaþi l 200 de persoane vor fi disponibilizate pe raza Regionalei Timiºoara Deºi piaþa europeanã a transportului feroviar de marfã sa liberalizat ºi C.F.R. Marfã are numeroase contracte ºi posibilitãþi de dezvoltare în spaþiul comunitar, Guvernul continuã programul de disponibilizãri, care va face ca 2.500 de angajaþi sã plece de la societate. Conform planului de concedieri, 200 de persoane vor fi disponibilizate pe raza Regionalei Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Decizii drastice Consiliul de Administraþie al C.F.R. Marfã a început procedurile de disponibilizare a 2.500 de salariaþi, în con-

formitate cu angajamentele luate faþã de Fondul Monetar Internaþional, deºi societatea are perspective de dezvoltare bunã, pe o piaþã liberalizatã a transportului feroviar european. Reprezentanþii Ministerului Transporturilor s-au întâlnit cu reprezentanþii F.M.I. ºi ai Bãncii Mondiale, care au cerut informaþii actualizate privind stadiul procesului de privatizare a S.N.T.F.M. C.F.R. Marfã S.A. ºi situaþia arieratelor. Ministrul Dan ªova a declarat cã în 28 martie, conform angajamentului cãtre F.M.I., Consiliul de Administraþie al C.F.R. Marfã a demarat procedurile de disponibilizare a 2.500 de salariaþi. Iar ca mãsuri pentru reducerea arieratelor, pânã la sfârºitul lunii martie au fost compensate creanþele CET-urilor, în sumã de 87,4 milioane lei, a fost casat

de 24 de ani un reper al cetãþii

ºi valorificat materialul rulant ºi ieºit din exploatare, au fost încheiate contracte noi ºi au încetat prestaþiile cãtre clienþii care au arierate la C.F.R. Marfã. Potrivit proiectului bugetului de venituri ºi cheltuieli pentru 2014, C.F.R. Marfã va renunþa la 2.500 de angajaþi în acest an, estimând cã în cadrul companiei vor mai rãmâne 6.376 de salariaþi. Documentul, lansat în noiembrie 2013, prevede cheltuieli cu plãþi compensatorii aferente disponibilizãrilor de 16,8 milioane lei. Ministrul Transporturilor a adus în atenþie, în cadrul întâlnirii cu F.M.I., ºi situaþia restructurãrii C.F.R Cãlãtori: “În data de 18 martie 2014, C.F.R. Cãlãtori a plãtit furnizorii de energie electricã ai C.N.C.F. C.F.R. S.A., diminuându-se astfel datoria cãtre companie.

De asemenea, arieratele cãtre C.N.C.F C.F.R. S.A. vor fi diminuate pânã la data de 15 aprilie, C.F.R. Cãlãtori urmând sã le plãteascã din cea de-a doua tranºã a împrumutului acordat prin Ordonanþa 8/2013”, mai spun reprezentanþii Ministerului Transporturilor.

Sindicat: “C.F.R. Marfã are contracte, e pe profit, disponibilizãrile nu au niciun sens” Conform Sindicatului Liber al Mecanicilor de Locomotivã, din cele 2.500 de disponibilizãri anunþate, circa 200, adicã aproximativ 8% se vor realiza pe raza Regionalei Timiºoara. “Acest plan

de disponibilizãri nu are nicio logicã. C.F.R. Marfã este pe profit ºi are atâtea contracte încât de abia le poate acoperi cu personalul existent. Considerãm cã e o mizerie ceea ce se întâmplã”, spune Ioan Boloº, liderul Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara. Acesta declarã cã, ºi dacã exista acest angajament faþã de F.M.I., li se putea explica reprezentanþilor instituþiei financiare cã C.F.R. Marfã are multe contracte ºi e profitabilã. “Se pare însã cã se doreºte, în continuare, sã se înstrãineze sau sã se distrugã tot ce mai are Statul de valoare. În cazul unui eventual conflict militar, cu ce se vor face transporturi militare? Cu operatorii privaþi ?”, se întreabã, retoric, liderul Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara.

special

3 - 6 aprilie 2014

„Am cerut sã fie excluse asociaþiile sportive care au deja o formã de asociere cu Primãria, pentru cã acestea primesc cotizaþii anuale ºi nu e corect sã beneficieze de finanþare dublã, în condiþiile în care alte structuri sportive nu primesc niciun ban. ªi, din fericire, amendamentul a fost adoptat”.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Bani pe diverse canale Fãrã intervenþia consilierilor locali, finanþarea ºi aºa generoasã acordatã de Primãrie unor structuri sportive, ar fi putut creºte, în urma unui proiect de hotãrâre adoptat la ultima ºedinþã de plen a Consiliului Local. Acesta prevedea posibilitatea ca diverse echipe ºi structuri locale sportive, care aveau deja asocieri cu Primãria Timiºoara, sã poatã primi bani ºi în urma realizãrii unor proiecte pe care municipalitatea se obliga sã le cofinanþeze într-o proporþie extrem de mare – 90%. Astfel, la discutarea „Proiectului de hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului privind regimul finanþãrilor acordate de la bugetul local al Municipiului Timiºoara, pentru proiecte de activitate sportivã”, consilierii locali au atras atenþia în primul rând asupra „generozitãþii” Primãriei, care se oferea sã finanþeze o proporþie extrem de mari din aceste proiecte depuse de structurile sportive. Câþiva consilieri din Opoziþie au atras atenþia asupra unei absurditãþi legate de posibilitatea ca, prin acest proiect, unele echipe sau structuri sportive care avea asocieri cu Primãria Timiºoara sã beneficieze de finanþare la dublu ºi, în urma asocierii, care prevede o contribuþie anualã din partea Primãriei, ºi în urma realizãrii de proiecte finanþate în proporþie de 90% de cãtre Primãrie. Astfel, o parte extrem de mare din bugetul Primãriei s-ar fi dus, pe mai multe canale, cãtre diverse structuri sportive, care nu au excelat prin performanþe. „Am dori sã se precizeze cã nu sunt eligibili pentru aceste proiecte solicitanþii care deja au o formã de asociere cu Primãria ºi obþin cotizaþii de la Primãrie. În momentul în care unele

Consilier local P.D.-L. Adelina Târziu echipe deja primesc cotizaþie anualã de la Primãrie, sã nu mai ocupe ºi bugetul care a mai rãmas pentru aceste proiecte ºi cu astfel de proiecte cu finanþare nerambursabilã”, au precizat consilierii locali care au formulat amendamente în acest sens. Astfel, structuri precum ACS Poli, care deja au parte de o finanþare mai mult decât generoasã de la Primãrie, nu vor mai putea accesa fonduri ºi pe proiecte, lucru care va permite dezvoltarea ºi altor tipuri de activitãþi sportive decât cele clasice, finanþate deja din bugetul Primãriei. „Am cerut sã fie excluse asociaþiile sportive care au deja o formã de asociere cu Primãria, pentru cã acestea primesc cotizaþii anuale, ºi nu e corect sã beneficieze de finanþare dublã, în condiþiile în care alte structuri sportive nu primesc niciun ban. ªi, din fericire, amendamentul a fost adoptat”, spune consilierul local P.D.-L. Adelina Târziu, iniþiatoarea modificãrilor care blocheazã acapararea întregului buget pentru sport de un numãr restrâns de structuri sportive.

Bani mulþi pentru sport La stabilirea bugetului pe acest an se preciza cã „sportul a fost în atenþia Primãriei în 2013 cu sume foarte importante ºi s-ar dori sã fie în atenþia Primãriei cu sume la fel de importante ºi în 2014”. Astfel, pentru sporturile de echipã, considerate a avea impact mai mare la public, s-au acordat urmãtoarele sume: ºapte milioane de lei pentru fotbal, trei milioane de lei pentru rugby,

trei milioane de lei pentru baschet, ºi 1,2 milioane lei pentru handbal. „Desigur cã toate celelalte sporturi sunt ºi ele susþinute, aºa cum au fost ºi în 2013. Dar sunt sporturi care necesitã sume mai mari ºi unde am considerat cã este bine sã pãstrãm alocãrile efective cele care s-au ºi materializat din 2013”, precizeazã primarul Nicolae Robu. Din experienþa ultimilor ani, este de aºteptat ca aceste sume sã fie suplimentate pe parcursul anului, aºa cum s-a întâmplat ºi anul trecut, ºi acum doi ani – în cazul fotbalului, cel puþin. Cert este cã, la adoptarea bugetului pe acest an, o serie de consilieri locali au solicitat sã se mai taie douã milioane de lei de la alocãrile pentru sport ºi douã milioane de lei de la sumele date pentru spaþii verzi (un domeniu oarecum abstract, atâta vreme cât nici acum Primãria nu ºtie cu exactitate suprafaþa spaþiilor verzi din custodie), ºi sã se vireze aceste sume cãtre sãnãtate. „Cred cã toþi suntem de acord cã asistenþa medicalã în Timiºoara este de o calitate precarã. Foarte multã lume care îºi poate permite merge la spitale la Szeged, un oraº mai mic decât Timiºoara, alþii merg la Viena, iar cei care nu-ºi permit au de-a face cu sau situaþiile foarte grave ºi de urgenþã se confruntã cu mizeria din spitalele româneºti cu situaþia în care medicii pleacã în alte þãri. Consider cã este mai important ca aceºti bani sã asigure o calitate medicalã superioarã în Timiºoara decât sã plãtim niºte fotbaliºti sau baschetbaliºti care dupã un an nici nu ºtiu unde au jucat”, spunea

consilierul local P.N.Þ.C.D. Bogdan Herzog, care a iniþiat acest amendament. Însã propunerea lui a fost respinsã ºi în urma intervenþiei primarului Nicolae Robu, care s-a declarat împotrivã. „Avem patru echipe de jocuri agreate de cetãþeni chiar dacã nu se duc acolo unde se practicã jocul sã vadã live ce se întâmplã, multã lume se uitã la televizor ºi în plus e vorba de prestigiul oraºului nostru. Am avut tradiþie în aceste sporturi . Am ajuns sã avem mari probleme cu toate ºi cu fotbalul, ºi cu baschetul, ºi cu rugby, ºi cu handbalul”, motiveazã Nicolae Robu. De asemenea, primarul Timiºoarei a mai susþinut sã nu se ia bani din bugetul sportului, aducând în acest sens argumentul „continuitãþii.” „A veni într-un an ºi a susþine o construcþie ºi apoi în anul urmãtor a diminuat alocãrile financiare înseamnã irosire de fonduri. Pentru cã atunci când abia încep sã aparã rezultatele investiþiei din anul precedent dacã nu aloci bani suficienþi în continuare acele rezultate nu se mai pot materializa. ªi prin urmare eu vã propun sã pãstrãm alocãrile pentru sport pentru a susþine tot ce înseamnã sportul timiºorean, ºi aþi vãzut la galele de premiere cât de mulþi sportivi importanþi avem în Timiºoara cu rezultate remarcabile ºi pe care noi trebuie sã-i susþinem”. Consilierul local Bogdan Herzog, al cãrui amendament legat de completarea bugetului pentru sãnãtate cu banii de la sport a fost respins, nu a fost, se pare, prea impresionat de aceste argumente: „Sunt sigur cã patru milioane de lei care se dau la varii fotbaliºti

„Toþi suntem de acord cã asistenþa medicalã în Timiºoara este de o calitate precarã. Consider cã este mai important ca aceºti bani sã asigure o calitate medicalã superioarã în Timiºoara decât sã plãtim niºte fotbaliºti sau baschetbaliºti care dupã un an nici nu ºtiu unde au jucat”. Consilier local P.N.Þ.C.D. Bogdan Herzog veniþi din Congo sau din Bulgaria vor avea un mare impact asupra sãnãtãþii timiºorenilor mult mai mult decât dacã s-ar investi într-un spital”. Totuºi, cu toate aceste discuþii, bugetul alocat de cãtre Primãria Timiºoara pentru sport a rãmas bãtut în cuie ºi probabil cã va fi schimbat în acest an doar pentru a se mai face completãri, ca în anii precedenþi.

Curtea de Conturi: S-au dat douã milioane de euro fãrã sã ºtie dacã s-au întrunit toate condiþiile legale În ultimul raport al Curþii de Conturi, legat de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraþiilor locale, Primãria Timiºoara a fost „felicitatã” pentru felul în care a înþeles sã dea bani din bugetul local pentru finanþarea diverselor structuri sportive locale. Raportul acoperã anul 2012, fãrã sã fie clar dacã

obiecþiile ºi criticile se îndreaptã într-o mãsurã mai mare spre administraþia Ciuhandu sau spre administraþia Robu. Din constatãrile inspectorilor reiese cã Primãria Timiºoara a dat bani pentru finanþarea structurilor sportive, fãrã sã ºtie cu siguranþã dacã s-au întrunit toate condiþiile legale pentru re-

alizarea respectivei finanþãri. Suma în cauzã este de douã milioane de euro. Iar concluzia inspectorilor Curþii de Conturi este urmãtoarea: „În anul 2012, un numãr de 37 de structuri sportive au beneficiat de fonduri bugetare în valoare de 8.521.000 lei, din care un numãr de ºase entitãþi au primit fonduri bugetare

pentru susþinerea calendarului competiþional, ºi nu în toate cazurile au fost prezentate documente care sã ateste îndeplinirea criteriilor ºi condiþiilor de acces la fondurile publice pentru finanþarea proiectelor cluburilor sportive, criterii prevãzute în Anexa la Ordinul privind finanþarea nerambursabilã

din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramura de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti.” Deºi suma e considerabilã, Curtea de Conturi este lapidarã în exprimare, omiþând sã precizeze despre ce structuri sportive este vorba.

de 24 de ani un reper al cetãþii

economic

10 - 13 aprilie 2014

Accizele mãrite la carburant contrabalanseazã sau nu preþul reducerii TVA la pâine? l Scãderea TVA la produsele de panificaþie nu a avut niciun efect notabil

în Timiº

Conform Memorandumului trimis de Guvernul României cãtre F.M.I., creºterea accizei la carburant ar putea fi preþul pentru reducerea TVA la pâine. Aceasta, deºi scãderea taxei pe valoare adãugatã la produsele de panificaþie nu a avut niciun efect notabil nici pe plan naþional, nici local. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Compensare” pentru teoretica ieftinire a pâinii? Conform memorandumului încheiat de Guvern cu Fondul Monetar Internaþional, publicat zilele trecute pe siteul instituþiei financiare internaþionale, reducerea TVA-ului la pâine a fost mãsura care a dus la creºterea accizelor. Totodatã, F.M.I. precizeazã cã, din 2015, TVA la pâine ar putea reveni la 24%. În memorandum se explicã faptul cã scãderea TVA la produsele de panificaþie, de la 24% la 9%, a impus gãsirea unor mãsuri de contrabalansare a pierderilor la buget în domeniul accizelor. „Din septembrie 2013, am redus temporar TVA pentru produsele de panificaþie la 9% ºi am identificat mãsuri în domeniul accizelor care sã compenseze deficitul bugetar. Am iniþiat o analizã de impact a mãsurii ºi vom oferi datele cerute privind plãþile de TVA, inclusiv numãrul de plãtitori de TVA înregistraþi în acest sector, pentru a evalua progresele în procesul de conformare la platã. În 2014, vom evalua eficienþa mãsurii ºi vom decide dacã se va aplica permanent”, susþine Guvernul în Memorandumul F.M.I. „Vom pregãti o strategie pentru reformarea taxelor pe proprietate ºi un nou sistem de evaluare care va introduce principiul folosinþei, dar care sã se axeze pe proprietar ca principal contribuabil. Un grup interministerial pregãteºte o nouã strategie privind regimul de taxare în domeniul petrolului ºi al

gazelor naturale. Vom stabili un nou regim care va produce efecte din 2015 pânã în 2024, pe care l-am discutat cu acþionarii din domeniu”, este un alt angajament luat de Executivul României faþã de F.M.I., la capitolul “Politica fiscalã în 2014”. Deºi afirmaþiile erau clare ºi nu aveau cum sã nu fie asumate de cãtre Guvern, prim-ministrul Victor Ponta a declarat cã majorarea accizei pe carburant nu a fost cauzatã de reducerea TVA pentru produsele de panificaþie ºi a mai precizat cã nu existã posibilitatea ca TVA sã revinã, pe viitor, la nivelul de 24% pentru aceste produse: “Cât sunt eu prim-ministru, nu se revine. Eu nu am crescut niciodatã TVA-ul, ci doar l-am scãzut. Nu a fost scãderea TVA-ului la pâine un motiv pentru creºterea accizei la carburant”. Este ciudat însã cum niºte lucruri precizate ºi asumate de Guvern în Memorandumul cu F.M.I. sunt negate ulterior chiar de cãtre ºeful Guvernului. Dacã lucrurile stau aºa cum reies din acest memorandum, ele aratã cã politicile sociale au preþul lor. Deºi s-a bãtut monedã pe ieftinirea pâinii, lucru care nu s-a prea întâmplat, scãderea TVA-ului la produsele de panificaþie a dus acum la creºterea accizelor pentru carburant, lucru care va genera scumpiri în serie, inclusiv pe segmentul produselor de panificaþie.

Valeriu Tabãrã: “Nu se vor vedea efecte pozitive notabile, atâta vreme cât se face reducerea TVA-ului doar la un singur produs final” Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, spune ºi el cã efectele scãderii TVA la produsele de panificaþie sunt aproape invizibile. Aspect previzibil, de altfel. “Este greu de estimat acum care au fost efectele acestei

Scãderea taxei pe valoare adãugatã la produsele de panificaþie nu a avut niciun efect notabil mãsuri. Eu spun cã nu este un efect foarte spectaculos, în niciun caz nu e unul conform aºteptãrilor. ªi este un lucru previzibil, atâta vreme cât s-a mers cu aceastã reducere într-o singurã direcþie, pe produsele de panificaþie ºi nu pe ansamblul serviciilor aferente industriei alimentare. ªi, oricum, în magazine nu se þine o evidenþã strictã pe fiecare produs. Dupã atâtea luni, nu s-a putut preciza nici mãcar de cãtre Ministerul Finanþelor dacã au fost sau nu efecte pozitive. ªi dacã nu s-a fãcut nicio precizare în acest sens, e destul de clar cã sunt urmãri pozitive slabe sau chiar negative. Pãrerea mea e cã nici nu se vor vedea efecte pozitive notabile, atâta vreme cât se face reducerea TVA-ului doar la un singur produs final, ºi nu pe seria de servicii ºi materii prime care duc la acest produs final. Reducerea sau chiar anularea TVA-ului la unele produse nu este o idee rea, dar nu aplicatã în felul în care s-a aplicat în cazul pâinii.”

Tiberiu Lelescu

Tiberiu Lelescu: “Evaziunea cred cã acapareazã tot 80% din sectorul de panificaþie”

Valeriu Tabãrã

Consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, fost director al Direcþiei Agricole Judeþene, susþine cã, în Timiº, efectele reducerii TVA-ului la pâine

sunt, la fel ca în Caragiale, “sublime, dar lipsesc cu desãvârºire”. “A fost doar o mãsurã populistã, de care consumatorul final nu a beneficiat. Nici nu cred în varianta vehiculatã acum, cã acciza la carburant a crescut din cauza scãderii TVA-ului la pâine. Pe de altã parte, nu se poate nici sã nu se constate cã preþurile la pâine au rãmas la fel, ºi evaziunea cred cã acapareazã tot 80% din sectorul de panificaþie”.

cei care deþin astfel de silozuri, în stilul clasic speculativ românesc au scumpit chiriile cu 20 - 30%, deºi nu au avut niciun fel de cheltuieli suplimentare. Astfel, grâul ieftin obþinut în anii trecuþi s-a scumpit prin adãugarea a tot soiul de taxe artificiale. Lucru care s-a reflectat mai departe în preþul pâinii. De altfel, ºi Consiliul Concurenþei a confirmat cã Timiºul este un “judeþ al intermediarilor”, precizând cã diversele înþelegeri anti-concurenþiale pe piaþa cerealelor ºi-a fãcut cel mai mult simþite efectele în zonele în care existau depozite multe ºi de mare capacitate pentru grâu, respectiv în vestul ºi sudestul þãrii. „Capacitãþi sporite de depozitare sunt concentrate în zona principalei cãi de import/export (Con-

stanþa) ºi în zonele mari producãtoare: Timiº (atât pentru Câmpia de vest, cât ºi pentru exportul cãtre statele vestice)”, se precizeazã într-un raport recent al Consiliului Concurenþei, care mai spune cã judeþele Constanþa, Brãila, Cãlãraºi, Ialomiþa, Teleorman ºi Timiº cumuleazã aproximativ 50% din totalul capacitãþilor de depozitare de la nivel naþional. Acum, vestul þãrii este vizat de o nouã anchetã de acest tip, Consiliul Concurenþei anunþând cã a inspectat mai multe sedii ale principalelor companii din sectorul comercializãrii cerealelor, verificãrile vizând o posibilã înþelegere anticoncurenþialã pentru fixarea preþurilor la achiziþia cerealelor, iar firmele riscã amenzi de pânã la 10% din cifra de afaceri.

Efecte minime, spre inexistente La sfârºitul anului trecut, la o primã estimare preliminarã a efectelor reducerii TVA-ului la produsele de panificaþie, reprezentanþii industriei de profil susþin cã a scãzut procentual evaziunea fiscalã. Chiar ºi aºa, efectele benefice promise pentru cumpãrãtor – respectiv, o ieftinire simþitoare a pâinii, întârzie sã aparã, inclusiv în vestul þãrii. Astfel, dacã patronatul Rompan susþine cã pâinea s-a ieftinit, la nivel naþional, cu mai mult de 12%, probabil cã în alte judeþe s-au operat ieftiniri semnificative ale produselor de panificaþie, ajungându-se la media de 12% prin combinarea cu procentele ieftinirii din judeþe precum Timiºul, unde scãderile de preþ au fost mai mult decât modeste. Unii întreprinzãtori din industria de

profil nu au realizat niciun fel de ieftinire. Alþii au implementat, în Timiºoara, ieftiniri de… 20 de bani, vânzând o pâine de patru lei cu trei lei ºi 80 de bani. În acest caz, ieftinirea e departe de cea medie anunþatã – de 12%, cei 20 de bani raportaþi la preþul pâinii reprezentând 5%. Reprezentanþii Direcþiei Judeþene Agricole spun cã în Timiº au existat producãtori din domeniul panificaþiei care, înainte de reducerea TVA-ului, la pâinea de un kilogram, care era 3,8 lei, au scãzut preþul la 2,99 lei, fãrã sã existe vreun indiciu care sã motiveze aceastã ieftinire. Dupã cum alþi producãtori au scumpit pâinea, tot fãrã niciun motiv. În plus, au fost nenumãrate situaþii, pe plan local, când, deºi se ieftinea grâul, pâinea rãmânea la acelaºi preþ,

de 24 de ani un reper al cetãþii

dupã cum erau ºi cazuri în care, dupã majorarea minorã a preþului grâului, aveau loc niºte scumpiri spectaculoase ale produselor de panificaþie. De altfel, era puþin probabil ca în Timiº sã existe ieftiniri majore ale preþului pâinii, atâta vreme cât experienþa ultimilor ani a demonstrat cã aproape orice fel de conjuncturi comerciale favorabile pentru producãtori nu duc la ieftiniri ale preþului de raft al pâinii. Acest lucru nu este posibil atâta vreme cât piaþa este controlatã de intermediari ºi speculanþi. Dupã cum s-a dovedit în anii trecuþi, supraproducþia de grâu a fost chiar de rãu augur pentru producãtori. Pentru cantitãþile mari de cereale, aceºtia au avut nevoie de spaþii de depozitare, iar

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

10 - 13 aprilie 2014

Vulcanii neºtiuþi ai Timiºului Douã dintre atracþiile turistice ale Banatului care, din cauza lipsei promovãrii, rãmân neºtiute, sunt zona de vulcani noroioºi, de la Seceani ºi Fibiº ºi craterul vulcanic de la Lucareþ. Conform unui profesor de la Catedra de Geografie a Universitãþii de Vest, aceste zone ar putea deveni, fãrã investiþii prea mari, nuclee turistice care ar combina explorarea cu observarea faunei ºi diverse forme de agrement. Deocamdatã, însã, nimic nu pare însã sã treacã de stadiul de proiect.

o documentaþie de specialitate solidã. O eventualã expropriere ar putea fi realizatã doar în varianta în care ar exista certitudinea cã zona este cu adevãrat valoroasã ºi ar putea cãpãta statutul de zonã protejatã. Perspective de dezvoltare existã, mai ales cã zona se aflã la doar patru kilometri de o descãrcare a autostrãzii Arad-Timiºoara.

Un fenomen rar

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Vulcanii noroioºi similari celor din Buzãu Dacã în alte zone vulcanii noroioºi au fost cât de cât promovaþi ºi integraþi în circuitul turistic, cei din Timiº rãmân cvasi-necunoscuþi. ªi, totuºi, aceºtia bolborosesc de zeci de ani pe o pãºune dintre satele Seceani ºi Fibiº, la care se poate ajunge doar pe un drum agricol, care devine inaccesibil dacã plouã. Pe timp de ploaie, zona, care aratã ca un crater, se umple cu apã, iar priveliºtea devine spectaculoasã. Bãtrânii din Seceani ºi Fibiº încã mai vin aici pentru a-ºi alina durerile reumatice, bãgând picioarele în apa care bolboroseºte. Deºi apa ºi noroiul par sã fiarbã, motiv pentru care locul a fost botezat de sãteni „la forocici”, temperatura apei este scãzutã, explicaþia ºtiinþificã fiind cã în partea esticã a localitãþii Seceani, toate vãile converg cãtre pârâul Mãgheruº, care ºi-a fixat cursul pe o linie tectonicã, fapt ce a dus la apariþia unui ºir de izvoare mineralizate ºi a câtorva vulcani noroioºi a cãror activitate se datoreazã puternicilor curenþi de gaze reci din interiorul pãmântului. Unii localnici iau ºi acum apã din zonã, pe care o beau dupã ce se lasã depunerile, susþinând cã e mai bunã ca oricare apã mineralã din comerþ. Totuºi, gazele emanate de bãlþile vulcanilor noroiºi pot provoca ameþeli celor sensibili ºi, conform spuselor unor ciobani din zonã, pe lângã bãlþi au fost gãsite ºi pãsãri moarte ºi chiar miei rãpuºi de gazele ieºit din pãmânt. Zona de bãlþi pline de bulbuci este, însã, înconjuratã de„suveniruri” care aratã cã turiºti sau localnici au trecut pe acolo: sticle de plastic, cutii goale de bere ºi ambalaje. Zona ar putea avea, pe lângã po-

tenþialul turistic, ºi unul balneoclimateric, dacã ar fi amenajatã cu o investiþie minimã. Culmea este cã, pânã acum, nimeni nu a avut curiozitatea, interesul sau resursele sã facã o analizã a apei din aceºti vulcani noroioºi. Poate cã rezultatele unor analize de acest gen ar scoate la ivealã faptul cã zona ar avea un potenþial balnear valoros, caz în care ar fi pãcat sã rãmânã nevalorificatã. Mai ales cã este fenomen unic din Câmpia Banatului, ºi ar merita sã aibã mãcar statutul de arie protejatã, eventual valorificatã turistic. Modelul ei ar putea fi zona cu vulcani noroioºi de la Pâclele Mari ºi Pâclele Mici (la 12 kilometri de Berca, în apropierea Buzãului), care constituie una dintre cele mai interesante rezervaþii mixte (geologicã ºi botanicã) din România, întinsã pe mai mult de 30 de hectare. ªi aceasta pentru cã acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiºtii care viziteazã locul rãmân impresionaþi de peisajul ciudat, selenar, pe care îl formeazã numeroºii vulcani în miniaturã, prin craterele cãrora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma

unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuºie, iar în jurul vulcanilor se dezvoltã o vegetaþie care s-a adaptat la salinitatea ridicatã. Deºi vulcanii de Banat nu sunt pe mãsura celor de la Buzãu, unde peisajul este cu adevãrat impresionant, fraþii mai mici ai Pâclelor Mici ºi Mari funcþioneazã cam pe acelaºi principiu. Iar „bolboroseala” din Câmpia de Vest ar putea deveni una dintre atracþiile turistice ale României, aºa cum sunt Vulcanii Noroioºi de la Buzãu, remarcaþi pentru prima datã de cãtre francezul H.Cognand în anul 1867, cu ocazia unor prospecþiuni petroliere în zonã. Însã, chiar dacã vulcanii noroioºi din Timiº nu sunt la fel de spectaculoºi, zona ar merita mai multã atenþie, pentru a nu rãmâne la stadiul de simplã curiozitate localã. Abia în ultimii ani vulcanii noroioºi de la Seceani au intrat în programele de studiu ale unor geologi, care vin sã-i studieze anual. Autoritãþile locale spun cã trebuie sã se aºtepte mai întâi verdictul specialiºtilor cu privire la modul în care pot fi puºi în valoare. De altfel, în acest caz, pârghiile autoritãþii

locale sunt restrânse, pentru cã vulcanii noroioºi sunt situaþi pe un teren privat, al cãrui statut nu poate fi reevaluat fãrã

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioºi. În Europa, pe continent, sunt foarte puþini vulcani noroioºi, mai mulþi existã însã sub mãri, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioºi din apele Norvegiei, cei din mãrile Caspicã ºi Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia ºi insula Trinidad, din Caraibe. O erupþie actualã foarte gravã a unui vulcan noroios avut loc la 29 mai 2006 în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situatã la 20 de kilometri sud de importantul oraº Surabaya. Erupþia s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 pânã la 125.000 de metri cubi de noroi pe zi. Nãmolul a acoperit 440 de hectare ºi a inundat patru sate, case, drumuri, orezãrii, ºi 24.000 de oameni au fost evacuaþi, 14 pierzându-ºi viaþa. În 2008, acesta a fost considerat a fi cel mai mare vulcan noroios din lume. Un studiu al unor geologi indonezieni a prezis cã erupþia va continua timp de circa zece ani, iar altele mai recente estimeazã cã va dura peste 20 de ani.

Specialist în geografie fizicã: „E un potenþial care trebuie pus în valoare” Prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest considerã cã vulcanii noroioºi, precum ºi fostele cratere vulcanice ar putea fi exploataþi în pachete complexe de turism. „Orice element de acest gen poate fi exploatat din punct de vedere turistic. Alþii au un potenþial mult mai slab, ºi ºi-l pun în valoare. Noi avem ºi ape termale, ºi ape minerale, ºi vulcani noroiºi, ºi nu ºtim sã-i valorificãm. Se pot face pachete de turism care sã cuprindã formele geologice inedite, observarea faunei din zone, turism cinegetic ºi aºa mai departe. Cu siguranþã, ar exista interes

pentru acest gen de turism”, spune Petru Urdea.

unor peisaje spectaculoase, cu coloanele roºii, de bazalt, înalte de câþiva metri. Peisajul este unic, mai ales cã, printre fisurile coloanelor de bazalt roºu ºi-au fãcut cuiburi tot felul de pãsãri. Totuºi, în ciuda frumuseþii sale, zona nu se aflã în niciun ghid turistic. Coloanele de la Lucareþ au fost descoperite în cei 40 de ani în care s-a exploatat bazaltul, decopertându-se pãmântul de deasupra. Culoarea roºie este datã de concentraþia mare de fier, care existã în lava vulcanicã. Rocile bazaltice exploatate prin cariera deschisã, în urmã cu foarte mulþi ani, în craterul vulcanului, au contribuit la dezvoltarea sistemului de cãi de comunicaþie din regiune.

Vulcanul de la ªanoviþa este unul „tânãr”, format în cuaternar. Conform geologilor, erupþiile au fost lente, fãrã explozie, iar lava a ajuns, pe axa estvest, la distanþe de 15 kilometri. Erupþiile au schimbat ºi douã cursuri de apã locale, Chizdia ºi Miniº, care vin din Dealurile Lipovei. Cei doi afluenþi ai Begãi fac o buclã ce ocoleºte vulcanul. Deºi este o curiozitate, vulcanul de la ªanoviþa nu e singurul din zonã. O formaþiune similarã, de aceeaºi vârstã, se aflã între Gãtaia ºi ªemlacu Mare, în zona numitã Dealul ªumigului, unde se gãseºte, de asemenea, conul unul vulcan stins. Acesta este format din roci bazaltice, erupte în neozoic, iar pe coastele sale se cultivã viþa de vie.

„Piatra roºie”, vulcanul neºtiut La fel de puþine se ºtiu ºi despre o altã atracþie de acelaºi gen din Timiº – vulcanul de la Piatra Roºie. Aceasta, deºi zona nu este departe de Timiºoara, fostul vulcan aflându-se pe drumul ce duce de la Topolovãþ spre satul Lucareþ. Geologii au stabilit cã în locul numit de localnici „Piatra roºie”, în urmã cu circa un milion de ani, a curs lavã vulcanicã provenitã de la un vulcan aflat la câþiva kilometri depãrtare, în apropierea actualei localitãþi ªanoviþa. Vulcanul a erupt în trei faze, pe care geologii le-au identificat dupã modul în care s-au format straturile de rocã. În afarã de faptul cã vulcanul de la ªanoviþa este o curiozitate geologicã în Câmpia de Vest, erupþiile acestuia au dus la formarea

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

10 - 13 aprilie 2014

Operaþie în premierã, de îndepãrtare a unei tumori – limba unui pacient, scoasã ºi înlocuitã Medici de la Clinica de Chirurgie Oralã ºi Maxilo-Facialã ClujNapoca au realizat, miercuri, o operaþie de îndepãrtare a unei tumori care a afectat limba unui pacient de 44 de ani, intervenþia presupunând scoaterea în totalitate a limbii ºi înlocuirea ei cu muºchi din zona pectoralã. TIMPOLIS

Medicul Teofil Lung, coordonatorul echipei de medici, a declarat presei, înaintea intervenþiei, cã pacientul a efectuat ºedinþe de chimioterapie ºi cobaltoterapie, însã tumoarea a crescut în continuare. Acesta a precizat cã operaþia a fost realizatã în premierã naþionalã, pe un pacient de 44 de ani, din Bucureºti, care are o tumoare la limbã. „Limba se fragmenteazã, e bucãþi deja, iar sub ea e un crater imens. Pacientul a fãcut 32 de ºedinþe de chimioterapie ºi cobaltoterapie, iar în urma tratamentului tumora nu a dispãrut, ci a crescut în continuare ºi a ajuns în faza în care i-a cuprins limba, laringele, zona amigdalianã ºi are ganglioni pe ambele pãrþi latero-cervicale, lângã carotidã ºi jugularã. Pacientul are dureri foarte mari, nu poate sã mai înghitã, nu se poate alimenta deloc”, spune dr. Teofil Lung, citat de Mediafax. Acesta a precizat cã operaþia constã în îndepãrtarea, în totalitate, a tumorii, dar ºi a limbii, a þesutului de sub limbã, în îndepãrtarea ganglionilor ºi a organul vorbirii. „Încercãm o reconstrucþie

Dr. Teofil Lung imediatã, ºi vom lua muºchi din pectoral pentru a înlocui limba, pentru cã în cavitatea bucalã a pacientului nu va mai rãmâne nimic”, a explicat Teofil Lung. Potrivit acestuia, post-operator, pacientul se va alimenta cu sondã naso-gastricã ºi va respira, pentru o perioadã, prin canulã trahealã. „ Dacã alimentaþia nu va putea fi reluatã pe cale naturalã, se va face gastro-stomã, se face un orificiu lateral, iar pacientul se va alimenta direct prin stomac. Sperãm, totuºi, sã îºi poatã relua deglutiþia ºi sã poatã sã înghitã dupã o anumitã

perioadã. Încercãm sã vedem ce rãmâne din organul vorbirii ºi dacã va fi nevoie de un aparat ajutãtor, numit laringofon, pentru a putea vorbi. Nu va avea o viaþã fericitã post-operator”, a mai spus dr. Lung. Acesta a menþionat cã problema mare a pacienþilor pe care îi trateazã este faptul cã au sistemul de apãrare distrus, numãrul leucocitelor fiind sub jumãtate, ceea ce presupune posibilitatea unor infecþii post-operatorii. „Chimioterapia ºi cobaltoterapia îngreuneazã mult vindecarea. Am zeci de pacienþi purtaþi prin diferite spitale, pen-

tru tot felul de analize, iar tumorile în cazul lor au crescut, în aºa fel încât au devenit inoperabile. Trag, din nou, un semnal de alarmã, ºi spun cã lumea trebuie sã ºtie cã cele douã tratamente, chimio ºi cobaltoterapia nu dau randament în acest timp de cancer. Cã dau în altele, foarte bine, dar aici nu au efect”, a mai spus medicul clujean. Pacientul Ion Gheorghe a declarat cã a fost fumãtor înrãit, fumând mai multe pachete de þigãri pe zi: „Din ianuarie 2013 am fost descoperit cu cancer la limbã, nu puteam sã mai înghit,

am fost la spitale din Bucureºti ºi am fãcut 32 de ºedinþe de chimioterapie. Aveam peste 90 de kilograme, am slãbit foarte mult, nu mai puteam sã mãnânc nimic, doar ceai. Am fumat 32 de ani, sunt ºofer, asta e meseria, fumam mai multe pachete de þigãri pe zi”. Teofil Lung a mai efectuat de-a lungul carierei alte douã intervenþii similare, prima în 1986, dar care nu a constituit un succes deplin, ºi una în urmã cu zece ani, la o pacientã care a reuºit sã vorbeascã dupã 21 de zile de la operaþie ºi ºi-a reluat alimentaþia normalã dupã o lunã.

Chirurgia, cea mai eficientã armã contra diabetului la obezi Chirurgia bariatricã, o procedurã ce constã în diminuarea absorbþiei de hranã, reprezintã de departe abordarea cea mai eficientã pentru a controla, durabil, diabetul la persoanele obeze sau supraponderale, afirmã autorii unui studiu realizat pe durata a trei ani. Aproximativ 80% dintre cei 23 de milioane de americani diabetici sunt supraponderali sau obezi, potrivit acestui studiu clinic, cel mai extins ºi cel mai îndelungat realizat vreodatã, ale cãrui rezultate au fost prezentate la conferinþa anualã organizatã de American College of Cardiology, la Washington, anunþã Mediafax. Cei 150 de participanþi, cu vârstele cuprinse între 41 ºi 57 de ani în momentul recrutãrii lor ºi dintre care 66% erau femei, sufereau de diabet adult de tip 2 necontrolat. Ei au fost repartizaþi, la întâmplare, în trei grupe. Pacienþii din primul grup au fost supuºi unui tratament medical intensiv care combina exerciþiile fizice cu regimul alimentar ºi medicamente. Voluntarii din al doilea grup au urmat un tratament antidiabetic ºi au suportat un pontaj gastric ce constã în reducerea stomacului cu 2% - 3% din volumul sãu iniþial, creând o derivaþie în tubul di-

gestiv cu scopul de a scãdea absorbþia de alimente în intestinul subþire. Pacienþii din al treilea grup au suportat, pe lângã tratamentul medicamentos, o ablaþie a stomacului, pentru a reduce volumul acestuia cu 75% - 80%. Obiectivul acestui studiu, denumit „Stampede”, era de a compara eficienþa celor trei abordãri în controlarea diabetului, prin menþinerea unei glicemii medii de 6% sau chiar mai micã timp de trei luni. Participanþii aveau o glicemie medie de 9,2% la începutul studiului. La trei ani dupã aceste intervenþii, doar 5% dintre pacienþii din primul grup care au urmat doar o terapie medicalã au putut sã atingã acest obiectiv, comparativ cu 37,5% dintre aceia care au suportat un pontaj gastric ºi cu 24,5% dintre aceia care au fãcut o ablaþie de stomac. „Am vãzut persoane ale cãror vieþi erau rãvãºite de diabet ºi, trei ani dupã aceea, acest studiu aratã cã chirurgia bariatricã este mai efecientã, cu efecte pozitive durabile, pentru a trata diabetul la persoanele moderat sau puternic obeze ”, spune medicul Sangeeta Kashyap, endocrinolog la Cleveland Clinic, unul dintre autorii studiului. Aceasta mai declarã cã peste 90% dintre pacienþii care au suportat una dintre cele douã chirurgii bariatrice au

de 24 de ani un reper al cetãþii

putut sã piardã 25% din greutatea lor ºi sã îºi controleze diabetul, fãrã sã recurgã la insulinã ºi la numeroase medicamente antidiabetice. Prin comparaþie, pacienþii din primul grup, trataþi doar cu o terapie convenþionalã, au pierdut doar 4% din greutatea lor corporalã iniþialã. Potrivit acestui studiu, chirurgia a permis, totodatã, ameliorarea calitãþii vieþii bolnavilor ºi a redus nevoia de administrare a unor medicamente care controleazã tensiunea arterialã ºi con-

centraþia de colesterol, în raport cu pacienþii trataþi cu terapia standard. Astfel, participanþii care au suportat o intervenþie bariatricã apelau la mult mai puþine tratamente cardiovasculare ºi antidiabetice. Starea lor mentalã a cunoscut la rândul ei o ameliorare netã. Însã chirurgia bariatricã nu este lipsitã de riscuri, afirmã autorii studiului, întrucât ea poate sã genereze complicaþii, precum hemoragii, infecþii sau formarea unor cheaguri sangvine. Nicio complicaþie majorã nu a fost

totuºi constatatã în rândul celor 100 de persoane care au suportat o intervenþie chirurgicalã în cadrul acestui studiu. Dupã 12 luni, cele mai frecvente probleme erau sângerãrile ºi deshidratarea. Obezitatea, care afecteazã peste o treime dintre adulþii din Statele Unite, este principalul declanºator al diabetului de tip 2: autoritãþile medicale vorbesc despre o veritabilã epidemie, denumitã „diabesity”, iar 8% dintre americani sunt diabetici. (TP)

integrame

10 - 13 aprilie 2014

Plimbându-se printr-un bâlci, un bãrbat ajunge la cortul unei ghicitoare. Gândindu-se cã se va amuza straºnic, omul intrã în cort ºi se aºeazã. - Vãd cã eºti tatãl a doi copii, spune ghicitoarea, privind în globul de cristal. - Aºa crezi tu, replicã dispreþuitor bãrbatul. Sunt tatãl a trei copii. - Asta s-o crezi tu!, zice ghicitoarea. l Soþia cãtre soþ: - Dragã, trebuie sã-i spui fiului nostru sã nu se însoare cu proasta aia! - Asta-i culmea, de parcã pe mine m-a atenþionat cineva… l Discuþie între un bãrbat ºi o femeie: - Unde este zahãrul? - Da’ chiar nu vezi?!?? Zahãrul e în borcanul de cafea, pe care scrie „Sare”. Dar momentan e gol! l Un tip se uita la TV ºi vorbea singur... La un moment dat, exclamã: - Nu merge acolo, tâmpitule, nu te du... Fugi!! Soþia, din camera cealaltã: - La ce te uiþi? - Nunta noastrã. l Discuþie într-un restaurant: - Ospãtar, grãtarul meu miroase a þuicã! Ospãtarul se dã doi paºi în spate ºi întreabã: - Dar acum? l Un beþiv ajunge acasã ºi, neavând cheia, sunã la uºã. Nevastã-sa, sculatã din somn, îi deschide ºi îl întreabã: - Cât e mã, ceasul? - Douã. La care nevastã-sa zbang-zbang îi trage douã palme peste ochi. - Ce bine cã n-am venit la 12, îºi zise beþivul în gândul lui. l Alcoolul ucide celulele nervoase. Rãmân doar cele liniºtite... l Un fumãtor înrãit cumpãrã un pachet de þigãri pe care scrie: “Fumatul duce la impotenþã”. Dupã ce citeºte textul se întoarce la vânzãtoare ºi îi spune: - Nu vã supãraþi, dar din alea care dau cancer nu mai aveþi? l - Domnule deputat, pentru cã eºti nou în Parlament, te sfãtuiesc ca la orice iniþiativã sã te consulþi cu Partidul ºi cu mine care sunt ºeful grupului parlamentar. Ai înþeles? - Da, tatã! l Anunþ: Pierdut telefon mobil. Gãsitorul este rugat sã ºteargã fiºierul video “Eu ºi Ionel, prima datã“. l O cãlugãriþã se duce la maica stareþã: - Maica stareþã, am fost violatã, ce sã fac? - Bea un ceai de pelin fãrã zahãr, îi rãspunde aceasta. - ªi-mi voi recãpãta cinstea ºi puritatea? - Nu, dar îþi va dispãrea rânjetul ãla de satisfacþie. l La om, moartea vine în negru ºi cu coasã. La þânþari, în chiloþi, maiou ºi cu un ziar în mânã!

de 24 de ani un reper al cetãþii

10 - 13 aprilie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.