Timpolis 2042

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Colecþionarul de servicii speciale melania.cincea@timpolis.ro

T

ragedia aviaticã din Apuseni a fost breºa de care premierul Victor Ponta s-a folosit pentru a-ºi trece în subordinea directã încã un serviciu special de importanþã majorã: S.T.S. Visul e pe cale sã îi fie îndeplinit de docila majoritate pe care o are în Parlament. roiectul de lege care prevede reorganizarea S.T.S. în cadrul M.A.I. – proiect iniþiat de P.S.D. –, a trecut marþi de Camera Deputaþilor, prin adoptare tacitã, un procedeu în care dezbaterea e eludatã. Motivul invocat pentru recurgerea la adoptare tacitã a fost depãºirea termenului de dezbatere, stabilit pentru 20 martie. De ce a fost depãºit nu a explicat nimeni.

Cum nu au existat situaþii de urgenþã care sã fi dat peste cap programul de vot în Parlament, se deduce cã a fost un tertip de-al lui Victor Ponta ºi al majoritãþii sale docile din Parlament. Pentru a evita eventuale „de ce”-uri ale Opoziþiei ºi intervenþii pe textul de lege. Care nu a mai ajuns în Legislativ în forma anunþatã de dl Ponta, în februarie – Serviciul 112, la M.A.I., iar S.T.S., în subordinea Parlamentului. Nu, acum, S.T.S. trece cu totul la M.A.I., transformat într-o structurã condusã de un secretar de stat ajutat de trei subsecretari de stat, numiþi ºi eliberaþi din funcþie prin decizia primuluiministru. Q.E.D., aº spune. Aici a vrut dl Ponta sã ajungã, aici a ajuns. Nu din prima, însã, ºi invocând motive diferite, la fiecare încercare. a câteva zile dupã accidentul aviatic din Apuseni, în urma cãruia autoritãþile care ar fi trebuit sã intervinã pentru salvarea victimelor ni s-au arãtat în toatã splendoarea incompetenþei ºi indolenþei, Radu Stroe demisiona de la conducerea M.A.I. A fost momentul în care premierul a rãmas fãrã un om fidel la Interne, ceea ce, în an cu mizã electoralã majorã, poate fi o pierdere – dacã ne raportãm la rolul jucat de niºte oameni din M.A.I., la referendumul din 2012. Numirea viitorului ministru de Interne era, însã, la latitudinea lui Crin Antonescu. Aºa cã Victor Ponta a vrut sã contrabalanseze pierderea, încercând sã-ºi impunã un om loial la S.T.S. ªi a cerut în C.S.A.T. înlocuirea directorului, generalul Marcel Opriº, deºi ºtia cã nu are argumente indestructibile. Raportul guvernamental, realizat dupã tragedia aviaticã din Apuseni, indica drept responsabilã pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor Romatsa, aflatã în subordinea Ministerului Transporturilor, nu S.T.S. Continuând sã susþinã ineficienþa S.T.S., a anunþat apoi, uitând de caracterul de urgenþã invocat iniþial, elaborarea unui proiect de lege pentru a trece acest serviciu în subordinea M.A.I. Perspectiva numirii la Interne a lui Klaus Johannis – un om fidel d-lui Antonescu – pare sã-i fi schimbat planurile. Aºa se face cã, în ziua stabilitã pentru vot, plenul Camerei Deputaþilor anunþa cã amânã, la propunerea P.S.D., dezbaterea proiectului. Iar dl Ponta venea cu altã propunere: S.T.S., în subordinea Parlamentului. Ce conta cã nu exista vreun motiv argumentat care sã justifice aceastã miºcare, cu câteva luni înainte de alegeri? Mai ales cã, potrivit legii de funcþionare, 92/1996, S.T.S. e controlat de Parlament, prin comisiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã. Dar – o problemã pentru dl Ponta –, e organizat ºi coordonat de C.S.A.T. care numeºte, la propunerea preºedintelui sãu, funcþie ocupatã de ºeful statului, conducerea S.T.S. urmat o perioadã de tãcere, cu termen stabilit pentru vot, 20 martie, care, cu certitudine, a fost gândit pentru a fi depãºit ºi a se ajunge la adoptare tacitã. Fãrã piedici, fãrã explicaþii, fãrã eventuale surprize. ªi s-a ajuns la trecerea S.T.S. la M.A.I. – “pericolul Johannis” dispãrând între timp – aºa cum ºi-a dorit dl Ponta.

Care, iatã, e pe cale sã devinã un colecþionar de servicii speciale. S.T.S. e o mizã importantã, ce nu putea fi ratatã: nu numai cã e instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre B.E.C, dar are toate bazele de date ale Ministerului Sãnãtãþii ºi ale Ministerului Muncii.

P

yellow

black

un reper al cetãþii

Capelele “împrumutate”, ultima modã în cimitirele timiºorene

Anul XXII Nr. 2042 31 martie - 2 aprilie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Primãria Timiºoara vinde din nou A.N.L.-uri Deºi sunt extrem de mici ºansele ca în perioada urmãtoare sã mai demareze construcþia unor ansambluri A.N.L. pentru repartizarea de locuinþe sociale, Primãria Timiºoara a decis sã vândã blocurile A.N.L. de pe strada Miloia, la un preþ modest, de 326 de euro metrul pãtrat. În aceste condiþii, listele de prioritãþi ale celor care aºteaptã de zeci de ani o locuinþã socialã se prelungesc, fãrã ºansã de soluþionare. pag. 3

Electorata se aplicã, totuºi. Din varã.

Schema de înjumãtãþire a ratelor bancare pentru persoanele cu venituri mai mici de 1.600 de lei, anunþatã încã de anul trecut ºi botezatã de cãtre presã “electorata”, va intra în vigoare de la 1 iulie. Asta, deºi nu existã o metodologie de aplicare clarã ºi nu se adreseazã creditelor ipotecare sau pentru investiþii, ci, în general celor de consum, de tipul “plasmã cu buletinul”. “Este o mãsurã cu caracter electoral, nu ajutã oamenii, ci mediul bancar”, spune economistul timiºorean Nicolae Þãran. pag. 7

L

Cancerul are în România mortalitatea cea mai mare din Europa Din cauza deficienþelor sistemului de sãnãtate, în România cancerul a ajuns sã aibã cea mai mare ratã a mortalitãþii din þãrile europene, avertizeazã Colegiul Medicilor din România. Numãrul insuficient de medici, penuriile de finanþare, politicile neinspirate din domeniul sanitar sunt doar câþiva dintre factorii care contribuie la aceastã concluzie care nu face cinste sistemului medical din România. Timiºul continuã sã rãmânã unul dintre judeþele cu cea mai mare incidenþã a cancerului, iar Institutul Regional de Oncologie, promis de ani buni, rãmâne tot la stadiul de proiect, la Timiºoara. pag. 10

Sistemul sanitar e principala problemã cu care se confruntã pacienþii bolnavi de cancer, la Timiºoara

A

Dupã ce Primãria Timiºoara a introdus restricþii legate de construcþiile unor cripte ºi mausolee vechi, în cimitirul din Calea Buziaºului, unele dintre acestea au fost ocupate abuziv de reprezentanþi ai unor clanuri de romi. Problema

este cã, în astfel de situaþii, dacã respectiva construcþie funerarã ajunge sã fie ocupatã de un decedat al familiei “invadatoare”, evacuarea, dupã lege, este extrem de dificilã, pentru cã poate fi încadratã la profanare de morminte. pag. 6

Pacienþii cu cancer sunt obligaþi sã plãteascã analizele medicale la fiecare ºedinþã de chimioterapie, pe motiv cã acestea sunt decontate numai odatã pe an, aratã un raport foarte recent al Coaliþiei Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din România. La Timiºoara, la Clinica de Radioterapie, nu se cer bani pentru analize, dar pacienþii aflaþi în tratament semnaleazã probleme ce þin de vicii ale sistemului. pag. 14

2

social

31 martie - 2 aprilie 2014

Va candida rectorul Universitãþii de Vest la parlamentare din partea alianþei P.S.D.- P.C.-U.N.P.R.?

Posibila candidaturã a rectorului Universitãþii de Vest la alegerile parlamentare din Colegiul III Timiºoara, din partea alianþei P.S.D.- P.C.-U.N.P.R., este plasatã încã sub semnul incertitudinii ºi ascunsã în spatele unui zid de tãcere. ligia.hutu@timpolis.ro

Binele U.V.T., un argument care susþine o decizie politicã?

Potrivit unor informaþii vehiculate, zilele acestea, în presa localã, rectorul Universitãþii de Vest, prof univ. dr.

Marilen Pirtea, ar fi admis cã au avut loc discuþii legate de eventualitatea unei candidaturi a sa la europarlamentare din partea P.S.D., discuþii purtate „cu premierul ºi cu alþi lideri”, dar nu ºi cu factori de decizie de la nivel local. Se pare cã rectorul U.V.T. va candida pentru ocuparea poziþiei de deputat pe Colegiul III Timiºoara, dupã vacantarea acestuia de cãtre deputatul P.C. Maria Grapini, desemnatã candidat pentru alegerile europarlamentare.

Marilen Pirtea ar mai fi dat de înþeles ºi cã nu este dispus sã renunþe la poziþia de rector, dar a admis cã nu respinge o eventualã implicare a sa în politica activã, în condiþiile în care aceastã opþiune ar putea facilita accesul instituþiei pe care o conduce la surse de finanþare pentru proiectele de cercetare ºi pentru obiectivele de investiþii. „Am avut unele discuþii la

nivel de Bucureºti, cu premierul ºi alþi lideri. Am fost contactat, dar nu am discutat nimic la nivel local. Nu am luat nicio decizie. Momentan, sunt rectorul U.V.T. ºi nu vreau sã renunþ la funcþia de rector. Voi face orice ca sã sprijin U.V.T. Se poate întâmpla orice, nu pot exclude nimic, dar trebuie sã vinã ceva extraordinar în avantajul universitãþii, finanþarea a ceva mare, alocarea unor sume mari pentru investiþii. Evident cã într-un asemenea context binele instituþional primeazã.

Nu ºtiu ce se va întâmpla”, a declarat unui ziar local Marilen Pirtea.

Ping-pong la U.V.T., pentru un rãspuns oficial Am încercat, miercuri, sã obþinem un punct de vedere oficial de la rectorul U.V.T. Cum nu a rãspuns pe telefonul mobil, am contactat purtãtorul de cuvânt al instituþiei, Florin Jurcã.

Acesta nu a comentat informaþiile legate de posibila implicare în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare a rectorului, precizând doar cã agenda acestuia este extrem de încãrcatã ºi cã va încerca sã obþinã un punct de vedere „în cel mai scurt timp posibil”. Pânã la închiderea ediþiei, însã, o reacþie din partea rectorului Marilen Pirtea nu a sosit, nici din partea purtãtorului de cuvânt al instituþiei, Florin Jurcã, nici de la reprezentanta Secretariatului Rectoratului U.V.T., care nea contactat imediat dupã convorbirea cu Florin Jurcã.

P.S.D. Timiº: „Marilen Pirtea e un posibil candidat tehnocrat, susþinut de alianþa P.S.D.-P.C.-U.N.P.R.” Purtãtorul de cuvânt al P.S.D. Timiº, Lucian Ursuleþu, spune, însã, cã la nivel local nu s-a luat încã nicio decizie definitivã cu privire la numele candidatului care va reprezenta alianþa U.S.D. la alegerile de pe Colegiul III. „În acest moment, pe lista nominalizãrilor se aflã mai multe nume”, afirmã Lucian Ursuleþu, adãugând cã luarea unei decizii finale este condiþionatã ºi de stabilirea, de cãtre Guvern, a datei în care vor avea loc alegerile parþiale, pentru cã „deocamdatã, nu s-a stabilit cã alegerile vor fi în 25 mai, o datã cu europarlamentarele. Am verificat ordinea de zi a ºedinþei de Guvern de astãzi ºi acolo nu figureazã niciun punct referitor la stabilirea datei alegerilor de pe Colegiul III Timiºoara”.

Purtãtorul de cuvânt al P.S.D. Timiº mai spune cã, din câte ºtie pânã în acest moment, discuþiile legate de o posibilã candidaturã a rectorului U.V.T., Marilen Pirtea, s-au purtat doar la nivel central, nu ºi cu preºedintele P.S.D. Timiº, Titu Bojin, ºi cã, dacã informaþia se va confirma, atunci va fi cel mai probabil vorba despre o candidaturã a lui Marilen Pirtea „în calitate de tehnocrat, care va beneficia de susþinerea alianþei locale P.S.D.-P.C.-U.N.P.R.” Potrivit lui Lucian Ursuleþu, pe lista posibililor candidaþi figureazã ºi

numele medicului Florin Bârsãºteanu, consilier local P.S.D.

Daniel Funeriu nu comenteazã, momentan Pe 9 februarie 2011, la data intrãrii în vigoare a Legii Educaþiei Naþionale, ministrul de atunci al Educaþiei, Daniel Funeriu, anunþa cã legea, al cãrei artizan a fost, vizeazã incompatibilitãþile de orice fel, inclusiv cea cu funcþia de rector sau de director de ºcoalã. “ Incompatibilitãþile senatorilor ºi deputaþilor, de orice fel, inclusiv cea cu funcþia de rector, se constatã de cãtre A.N.I. sau de comisia din care face parte respectivul parlamentar”, declara atunci, citat de Mediafax, Daniel Funeriu. Pânã în luna martie 2011,

persoanele aflate în aceastã situaþie au fost obligate sã hotãrascã ce aleg – funcþia de rector, pe cea de parlamentar sau o funcþie de conducere în partid. Între timp, dupã venirea la putere a U.S.L., Legea Educaþiei a fost ciuntitã, astfel cã prevederile privind acest tip de incompatibilitate au fost abrogate.

Contactat, acum, telefonic pentru un punct de vedere pe marginea informaþiilor referitoare la posibila candidaturã a lui Marilen Pirtea din partea P.S.D., la parlamentare, ºi despre implicaþiile pe care le-ar putea avea posibila cumulare a poziþiilor de rector, profesor universitar, cercetãtor ºi deputat, fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, a declarat cã îºi rezervã dreptul de a nu comenta pe aceastã temã decât dupã confirmarea oficialã a intenþiei lui Marilen Pirtea de a candida.

O taxã de timbru instituitã ilegal faciliteazã Administraþiei Bazinale de Apã Banat fuga de rãspundere pentru moartea unui om? „O instituþie de stat imunã în faþa Justiþiei”, catalogheazã þãrãnistul Ciprian Mihok, Administraþia Bazinalã de Apã Banat. Instituþie despre care spune cã ar fi responsabilã de decesul unui bãrbat – acesta a murit într-un canal neîmprejmuit.

Directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu comenteazã subiectul, cerându-ne sã-i trimitem în scris întrebãrile ligia.hutu@timpolis.ro

Instituþie de stat imunã la Justiþie Ciprian Mihok, de la P.N.Þ.C.D. Timiºoara, acuzã cã o instituþie de stat din Timiºoara este protejatã de justiþie în mod ilegal ºi aberant ºi face referire la o situaþie recentã în care este implicatã vãduva unui bãrbat, decedat la începutul anului, în Timiºoara, dupã ce a cãzut într-un canal de pe malul Begãi, aflat în administrarea Administraþiei Bazinale de Apã Banat. Canalul, mai spune Ciprian Mihok, nu era protejat de niciun grilaj metalic, aºa cum pre-

vãd normele în vigoare. Vãduva acestuia a decis sã acþioneze A.B.A. Banat în instanþã. „Procesul, însã, nu va mai avea loc pentru cã magistraþii au refuzat sã judece acest proces, respingând acþiunea, pe motiv cã femeia nu a achitat contravaloarea taxei de timbru judiciar, stabilitã la 16.000 de lei”, afirmã Ciprian Mihok. Acesta susþine, citând avocatul vãduvei celui decedat, Alin Daniel Socol, cã „acþiunile de rãspundere civilã delictualã nu se timbreazã. Acþiunile ce reclamã pretinse încãlcãri ale dreptului la viaþã sunt scutite de taxa de timbru”.

Avocat: „Încãlcarea dreptului la viaþã e scutitã de la aplicarea taxei de timbru judiciar” Chestionat telefonic despre cursul acþiunii în instanþã, avocatul Alin Socol spune cã, în baza acordului exprimat de clienta sa, a mai fãcut recent referiri la acest caz, referiri în urma cãrora

de 24 de ani un reper al cetãþii

a fost solicitatã o reacþie ºi ingineruluiºef din cadrul A.B.A. Banat, Dan Ardelean. „A spus cã ºtie despre situaþie ºi cã regretã cele întâmplate, dar cã nu reprezentanþii A.B.A. Banat sunt vinovaþi pentru nefericitul incident, ci hoþii care au furat grilajele din fier”, declarã spune Alin Socol. Care opineazã însã cã nu existã niciun fel de motivaþie pentru incompetenþã ºi pentru neducerea la îndeplinire a unor îndatoriri profesionale: „Indiferent cine s-ar face vinovat pentru absenþa acelui grilaj din fier, canalul era dat în administrarea A.B.A. Banat, care trebuia sã îºi facã datoria”.

Avocatul mai spune cã hotãrârea de a acþiona A.B.A. Banat în instanþã a venit din partea vãduvei bãrbatului decedat, care, la o lunã de la accident, a trecut pe la locul în care s-a produs ºi a sesizat cã A.B.A. Banat nu luase nicio mãsurã menitã sã remedieze cauzele care au dus la producerea accidentului:„Nefericitul incident s-a produs în 27 ianuarie. La o lunã dupã aceea, clienta mea a trecut pe acolo ca sã aprindã o lumânare ºi a observat cã locul era tot neîmprejmuit. Îngrãdirea canalului s-a fãcut la aproximativ o sãptã-

mânã de la data introducerii acþiunii noastre în instanþã”. Alin Socol susþine cã deþine ca probe imagini de la locul în care s-a produs accidentul, realizate chiar în ziua în care a fost depusã acþiunea în instanþã, ºi care probeazã faptul cã reprezentanþii A.B.A. Banat nu au întreprins nimic pentru a remedia cauzele care au determinat accidentul.

Acþiunea în rãspundere civilã delictualã în baza cãreia clienta sa solicita despãgubiri civile de 300.000 de euro pentru pretinsa încãlcare a dreptului la viaþã, spune ºi Alin Socol, este scutitã de la aplicarea taxei de timbru judiciar. Or, în cazul clientei sale, instanþa a solicitat plata a 16.000 de lei taxã de timbru. „Am fãcut cerere de reexaminare, dar ºi cererea de reexaminare a fost respinsã, fãrã prezenþa pãrþilor”, declarã Alin Socol, care opineazã ºi cã, date fiind circumstanþele producerii accidentului, soldat cu pierderea unei vieþi, „Parchetul ar fi trebui sã deschidã urmãrirea penalã in rem, fiind vorba despre o moarte suspectã”.

Avocatul mai spune cã, în acest moment, aºteaptã sã treacã termenul legal în care Parchetul sã dispunã în pri-

vinþa constestãrii deciziei de aplicare ilegalã a taxei de timbru. ªi adaugã cã, potrivit noului Cod Penal, este prevãzutã o procedurã de regularizare, interval în care nu este transmisã citaþia cãtre cealaltã parte implicatã. „Existã un cadru legal în care mi-am structurat acþiunea ºi acum sunt obstrucþionat de instanþã”, reclamã avocatul Alin Socol, adãugând cã este îngrãdit astfel accesul liber la justiþie ºi cã se simte frustrat de implicaþiile strict juridice ale cazului.

A.B.A. Banat nu comenteazã Contactat, directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu a oferit nicio informaþie referitoare la situaþia semnalatã, solicitându-ne sã trimitem în scris toate întrebãrile la care dorim sã obþinem un rãspuns oficial. Ervin Luci a mai precizat ºi cã se va consulta cu reprezentanþii Departamentului Juridic al instituþiei, pretextând cã, la momentul convorbirii telefonice, nu ºtie dacã împotriva A.B.A. Banat a fost deschisã deja o acþiune în instanþã legatã de aceastã situaþie.

eveniment

31 martie - 2 aprilie 2014

3

Primãria Timiºoara vinde din nou A.N.L.-uri l Aceasta deºi posibilitãþile de realizare în acest an a unor noi ansambluri de locuinþe sociale

sunt minime

Deºi sunt extrem de mici ºansele ca în perioada urmãtoare sã mai demareze construcþia unor ansambluri A.N.L. pentru repartizarea de locuinþe sociale, Primãria Timiºoara a decis sã vândã blocurile A.N.L. de pe strada Miloia, la un preþ modest, de 326 de euro metrul pãtrat. În aceste condiþii, listele de prioritãþi ale celor care aºteaptã de zeci de ani o locuinþã socialã se prelungesc, fãrã ºansã de soluþionare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O nouã tranºã de A.N.L.-uri la vânzare Zilele trecute Primãria Timiºoara a fãcut publicã intenþia de a vinde blocurile de locuinþe sociale de pe strada Miloia cãtre actualii locatari.

Este vorba despre blocurile B3, B4, B5, B6 ºi B7 situate în Timiºoara, pe strada Miloia, nr. 51.

Valoarea de vânzare nu va fi foarte mare, þinând cont cã se pleacã de la o valoare de referinþã destul de micã – raportatã la cotaþiile de pe piaþa imobiliarã localã. Astfel, preþul stabilit pe metrul pãtrat este de 326 de euro, inclusiv TVA. În aceste condiþii, apartamente mari de 70 de metri pãtraþi, se vor vinde cu aproximativ 19.000 de euro, în condiþiile în care pe piaþa localã un apartament de 40 de metri pãtraþi are preþuri cuprinse între 30.000 ºi

40.000 de euro. „Existã interes pentru cumpãrarea acestor locuinþe. Nu pot spune cã am avut o avalanºã de cereri, dar cu siguranþã sunt chiriaºi interesaþi sã le cumpere”, spune Martin Staia, ºeful Direcþiei Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse a Primãriei Timiºoara.

Cu toate acestea, conform unor consilieri locali, aceste locuinþe nu ar trebui vândute, pentru cã, atunci când s-a constituit acest fond, s-a convenit ca tinerii aflaþi la început de drum sã stea în aceste imobile, ca ºi chiriaºi, pe

o perioadã clar determinatã. Astfel, pe listele de prioritãþi sunt avantajaþi cei care au studii superioare, or cei care au o astfel de pregãtire obþin, de regulã, un venit peste medie. Aceºti tineri ar fi putut sta în imobilele A.N.L. o perioadã de cinci ani, cum se convenise iniþial, cu o chirie modicã, aºa cum e ºi în prezent chiria la locuinþele A.N.L. ºi în aceºti cinci ani ar fi trebuit sã-ºi acumuleze o rezervã. Iar cu aceºti bani strânºi, ºi un eventual credit puteau sã-ºi cumpere o locuinþã prin forþe proprii. Astfel, ar fi ajuns sã aibã casa lor, iar lo-

cuinþele A.N.L. ar fi rãmas unor tineri care ar fi avut ºi ei nevoie de o astfel de perioadã de acumulare.

Niciun proiect nou A.N.L. nu se întrevede în perioada urmãtoarea Decizia vânzãrii locuinþelor A.N.L. este cu atât mai stranie cu cât la Primãria Timiºoara nu se întrevede posibilitatea realizãrii unor ansambluri

A.N.L. în perioada imediat urmãtoare, cu destinaþia de locuinþe sociale. „Poate sã se realizeze un proiect mai vechi, pe terenul Armatei, în urma unui parteneriat cu M.Ap.N. Dar altceva nu cred cã se poate construi în perioada urmãtoare”, ne-a declarat Martin Staia.

Ansamblul care ar putea fi construit pe terenul Armatei este rezultatul unui acord din 2010 dintre M.Ap.N ºi Primãria Timiºoara, prin care terenul ºi imobilele din incinta fostelor unitãþi militare de pe Calea Aradului ºi de pe strada Dimineþii (în total, peste ºapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinþe colective A.N.L., în trei ani de la preluarea imobilelor. Consiliul Local Timiºoara se obliga cu acea ocazie sã treacã în domeniul public al Statului ºi în administrarea M.Ap.N., un procent de 33% din numãrul de locuinþe realizate ºi terenul aferent acestora. Primãria Timiºoara justifica acest transfer prin faptul cã se confruntã cu un numãr mare de solicitãri privind atribuirea de locuinþe, atât din partea familiilor evacuate din imobile retrocedate, din partea tinerilor, pentru locuinþe A.N.L., cât ºi a altor categorii de persoane, iar Timiºoara nu dispune de o locaþie, pentru a putea sã satisfacã astfel de cereri. Deºi Municipalitatea invoca, astfel, o situaþie de urgenþã, presantã, pânã la urmã, acest proiect a rãmas tot blocat, deºi anul trecut a expirat scadenþa termenului în care Primãria, atunci când a preluat terenurile de la M.Ap.N., a promis cã se va demara construcþia imobilelor A.N.L.

Ministerul Transporturilor confirmã ºansele slabe de realizare a Centrului Intermodal l Studiul de fezabilitate fãcut de C.J. Timiº – “în verificãri” la Bucureºti În urmã cu o lunã deputatul P.D.L. de Timiº Alin Popoviciu afirma cã Centrul Intermodal Timiºoara a devenit un proiect neeligibil, din cauza intereselor imobiliare majore în zona Remetea Mare – unde s-a dorit relocarea lui. Titu Bojin, preºedintele C.J. Timiº îl contrazicea, ºi susþinea cã proiectul se aflã pe prima poziþie pe lista prioritãþilor Ministerului Transporturilor ºi cã va primi finanþare. Alin Popoviciu a mers dincolo de controversele locale, ºi a cerut o confirmare din partea Ministerului Transporturilor a intenþiilor legate de Centrul Intremodal Timiºoara.

Rãspunsul primit aratã nu doar cã nu se poate avansa nicio datã clarã pentru demararea lucrãrilor, ci ºi cã studiul de fezabilitate comandat de C.J. Timiº pentru locaþia de la Remetea a ridicat semne de întrebare la nivel central. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nicio confirmare oficialã legatã de demararea investiþiei Deputatul P.D.-L. de Timiº Alin Popoviciu preciza în urmã cu câteva sãptãmâni cã a fost personal sã se intereseze la Ministerul Transporturilor de soarta proiectului Centrului Intermodal de Transport Mãrfuri Timiºoara ºi afirma cã aceastã investiþie nu mai are ºanse de materializare pentru cã, din pricina relocãrii amplasamentului de la Recaº la Remetea Mare, proiectul a devenit neeligibil.

Preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, îl contrazicea, spunând cã în urma discuþiilor avute la Bucureºti cu premierul Victor Ponta, cu vicepremierul Liviu Dragnea, cu ministrul Dan ªova, dar ºi cu senatorul Ilie Sârbu, judeþul va dobândi, în zilele urmãtoare, certitudini legate de finanþarea proiectului Centrului Intermodal de Transport Mãrfuri. Între timp, Alin Popoviciu a fãcut ºi o interpelare oficialã pe aceastã temã Ministerului Transporturilor, precizând cã “despre centrul intermodal regional de transport marfã Timiºoara se vorbeºte de mult în Banat, iar documentaþia a fost transmisã spre Bucu-

reºti din 2011. La ora actualã, însã, au apãrut ºi alþi competitori pentru finanþarea imediatã, astfel cã Timiºul riscã sã fugã singur ºi sã ajungã al doilea sau chiar al treilea”.

Rãspunsul dat zilele trecute la aceastã interpelare de ministrul Transporturilor, Dan ªova, nu lãmureºte mai nimic, dar în niciun caz nu confirmã “iminenþa” realizãrii unei investiþii de acest gen la Timiºoara. În rãspunsul ministerial se aminteºte doar despre posibilitatea realizãrii unui centru în “Zona Timiºoara, pentru locaþia Remetea Mare, având ca rezervã locaþia Recaº”, alãturi de proiectele de la Iaºi, Braºov ºi Suceava, fãrã a arãta cã proiectul de la Timiºoara ar fi prioritar. Dan ªova precizeazã cã în finanþãrile europene pentru acest gen de centre “beneficiarul eligibil pentru acest domeniu de intervenþie este administratorul naþional de infrastructurã intermodalã, ºi anume Compania Naþionalã de Cãi Ferate C.F.R. S.A.” ºi cã pânã în prezent CFR nu a transmis “nicio cerere de finanþare privind centrele intermodale regionale pentru judeþele Timiº, Iaºi, Suceava, Constanþa sau Braºov.”

Cu alte cuvinte, totul depinde de CFR, care nu a fãcut nimic concret în

acest sens pânã acum, conform spuselor Ministerului Transporturilor.

Mai mult, JASPERS - Asistenþã comunã pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene a Comisiei Europene a solicitat verificarea studiilor de fezabilitate pentru investiþia din Timiº, având nelãmuriri ºi semne de întrebare în privinþa ei. “Momentan, studiile de fezabilitate pentru locaþiile Timiºoara ºi Iaºi se aflã în stadiul de revizuire, ca urmare a observaþiilor JASPERS. Reprezentanþii JASPERS au solicitat efectuarea unor consultãri publice la nivel local ºi regional pe baza unui chestionar care sã poatã fi utilizat în cadrul unui studiu de piaþã în zona judeþelor Timiº ºi Iaºi pentru analiza oportunitãþilor de utilizare de cãtre potenþiali clienþi (societãþi comerciale, regii de stat, autoritãþi locale) a facilitãþilor oferite de realizarea unui terminal intermodal regional de transport marfã al cãrui proprietar este administratorul infrastructurii feroviare publice – CFR S.A.”, spune Ministerul Transporturilor.

Timiºul putea avea deja Centru Intermodal Fostul deputat Valeriu Tabãrã

spune cã, dacã s-ar fi rãmas pe varianta iniþialã, de la Recaº, unde exista ºi documentaþie aprobatã teren disponibil pentru viitoare investiþie, Timiºul putea avea deja Centru Intermodal. Or, prin mutarea Centrului la Remetea Mare, a fost favorizatã specula imobiliarã: “Dacã s-ar fi mers pe varianta Recaº, speculanþii de terenuri nu ar fi avut nimic de câºtigat, aceasta deoarece administraþia localã punea la dispoziþie întreaga suprafaþã. În schimb, la Remetea Mare, terenurile trebuiau achiziþionate de la proprietari. Este limpede ce preþuri ar fi urmat sã aibã tranzacþiile cu terenuri la Remetea Mare, susþinute, evident, cu bani europeni, ºi cam cine ar fi putut beneficia de pe urma vânzãrii lor”, a precizat Valeriu Tabãrã. Fostul ministru al Agriculturii spune cã amplasarea intermodalului la Recaº ar fi reprezentat o soluþie optimã, pentru cã s-ar fi realizat în acest fel un terminal ce ar fi realizat interconectarea dintre transportul feroviar, cel rutier ºi cel aerian – fiind o investiþie care ar fi contribuit major la dezvoltarea întregii zone de vest a þãrii, centrul fiind situat în imediata apropiere a noii autostrãzi.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

reportaj

31 martie - 2 aprilie 2014

Sub semnul aºteptãrii “celor care trebuie sã vinã”

Operele de artã din Palatul Baroc, abandonate de vizitatori Aºteaptã rãbdãtoare sã audã paºi care sã se opreascã în faþa lor, pentru contemplare. Dar aceºtia întârzie sã aparã. Expoziþiile de tablouri, sculpturile în lemn, piesele de mobilier vechi ºi chiar pereþii Palatului Baroc din Timiºoara, locaþia Muzeului de Artã, tânjesc dupã vizitatori. sorin.olaru@timpolis.ro

Tãcere... de paºi “ªi când te gândeºti cã am învãþat atât... ªi pentru ce? Nu mai bine mergeam ºi eu cu voi la...”. Vocea îmi rãsunã foarte de aproape în ureche, preþ de câteva secunde. Douã fete trec la milimetru de umãrul meu stâng ºi se pierd în mulþime. Culoarea semaforului a trecut la „verde” ºi sunt aproape împinsã din spate de ceilalþi trecãtori care vor sã traverseze pe „zebrã”. Am pornit agale ºi fãrã o þintã anume sã colind strãzile oraºului, iar paºii m-au purtat singuri spre inima Cetãþii, atraºi ca de un magnet. Alþi paºi apãsaþi îºi fac loc pe trotuarele înguste, înspre aceeaºi direcþie. Timiºoara parcã e mai populatã ca niciodatã în aceastã perioadã a anului. Deºi e sesiune de examene, studenþi ºi elevi au luat cu asalt terasele din Piaþa Unirii. E trecut de mult de orele dupã-amiezii. E ora la care ºi ultimii întârziaþi ºi-au terminat sarcinile de serviciu ºi se îndreaptã spre casã.

Sau alte locaþii. Mã opresc în faþa fostei Prefecturi. Palatul Baroc sau Muzeul de Artã, cum îl ºtiu toþi. ªtiu cã într-o orã se va da semnalul de închidere, dar mã hotãrãsc sã intru totuºi ºi sã vãd dacã impresionanta clãdire, mai exact valoroasele opere de artã care se odihnesc înãuntru au reuºit sã trezeascã curiozitatea cuiva. Câþi vizitatori ºi-or fi plimbând paºii prin camerele muzeului ºi cât de multã importanþã mai dau timiºorenii picturii? S-a pierdut interesul pentru artã, într-un oraº ce se vrea capitalã culturalã europeanã, sau poate publicul contemporan a hotãrât cã altele sunt valenþele artei care trebuie sã apese balanþa? În faþa porþilor impunãtorului palat, cinci persoane stau de vorbã. Trei

dintre acestea vorbesc în limba francezã. Celelalte douã urmãresc cu arãtãtorul un anunþ despre o conferinþã, afiºat la intrare. Lucrurile nu par sã le fie totuºi clare.

Mã strecor printre cei cinci strãini, trec de cele douã porþi masive ºi pãtrund într-un hol înalt, nu foarte lung, dar rãcoros. Mã duc direct la ghiºeul de bilete ºi întreb dacã se mai poate vizita muzeul. Deºi ºtiu cã mai am o orã la dispoziþie, mã hotãrãsc cã trebuie sã iau în calcul practica bugetarilor români de a îºi lua liber mai devreme la finele sãptãmânii.

Primesc un “O.K” de la o doamnã zâmbitoare ºi foarte amabilã, care se oferã sã mã punã în legãturã cu un curator, în caz cã mã intereseazã ceva anume la o expoziþie din colecþiile muzeului. Zâmbesc la rându-mi ºi mulþumesc frumos, precizând cã vreau sã fiu un vizitator oarecare. Sã mã plimb singurã pe holurile bãtrânului palat ºi sã numãr paºii celorlalþi ca mine. Mai exact, sã iau pulsul interesului pentru culturã ºi atât.

Doamna se uitã miratã la început, apoi îmi zâmbeºte din nou. Nu înainte de a mã preveni cã nu voi întâlni prea mulþi vizitatori la acea orã, deºi voi da ochii cu multe persoane în muzeu.

“Este o conferinþã la etajul II, în Sala Barocã, iar acolo se vor aduna mulþi. Vi-

zitatori nu prea avem acum, dar dacã doriþi sã vedeþi expoziþiile puteþi merge”. Femeia îmi indicã cu un gest larg intrarea spre sãlile muzeului ºi îºi îndreaptã privirea spre un domn care aºteaptã în spatele meu. “La conferinþã?

La etajul II, în partea dreaptã, nu aveþi cum sã rataþi”.

Câinii de pazã din sãlile goale Pãtrund în fosta Casã a Comitatului, cãlcând pe treptele care dateazã din anii în care balurile aristocratice nu erau o poveste. Primele trepte, primele uºi deschise, primele impresii ºi prima privire pe care o simþi aþintitã asupra-þi de cãtre o figurã înrãmatã.

Nu întâlnesc pe nimeni în drumul meu, iar paºii rãsunã în holurile goale.

Urc treptele primului etaj al muzeului, de unde aud câteva voci feminine discutând vesel. Printr-o uºã întredeschisã, câteva picturi mã îndeamnã sã mã apropii. “Poftiþi, vã rog. E o expoziþie frumoasã, o sã vã placã”. Mã întorc spre glasul femeii apãrutã parcã din neant ºi urmez direcþia braþului întins larg al acesteia. Nu spun nimic. Pornesc, conform misiunii, în cãutarea vizitatorilor avizi de culturã... “Expoziþia pictorului Ioan Iacob – Prima Lux, Pri-

ma Nox –, nãscut în 1954 în apropiere de Mediaº, ºi care a emigrat împreunã cu familia, în 1975, în Germania. Expoziþia se va afla pe simeze pânã în data de 1 iulie, putând fi vizitatã zilnic între orele 10 – 18, luni închis”. Anunþul stã scris pe un afiº mare de pe biroul din sala de expoziþie. Înãuntru, doar eu. În camera alãturatã se aud paºii mãsuraþi ai supraveghetoarei. În jur, zeci de tablouri din care copaci de toate culorile îºi strigã povestea de dupã furtunã. Roºii, galbeni, negri, maronii, cenuºii.

Primãvarã, toamnã, dimineaþã, iarnã.

Copaci tremuraþi de vânt sau mângâiaþi de razele soarelui de apus... Doi paºi mai încolo, în expoziþia din camera urmãtoare, semnatã de acelaºi artist, Ioan Iacob, zeci de câini negri par sã îºi ascutã simþurile, ciulindu-ºi urechile cãtre zgomotele paºilor mei aproape nefireºti în muzeul atât de tãcut. Mã aºez pe bãncuþa din mijlocul camerei ºi trec în revistã pisicile ce dorm pe covoare tradiþionale, câinii de pazã pregãtiþi de atac ºi gospodinele cãrora gândurile le zboarã departe. O uºã se deschide neanunþat, iar din dosul ei îºi fac apariþia douã doamne. Mã privesc preþ de câteva secunde, se uitã în jur ºi se întorc din nou spre mine destul de grãbite. “Nu vã supãraþi, conferinþa... n-am nimerit bine?” Rãspunsul vine rapid din spatele lor, o femeie indicându-le deja direcþia corectã, înainte ca eu sã pot spune ceva. “N-au venit pentru contemplare”, îmi spun, ºi plec ºi eu mai departe, lãsând în urmã ramele cu câinii de pazã ºi sãlile goale...

Contur imaginar Mã hotãrãsc sã mai urc un etaj.

Pe trepte întâlnesc grupuri de oameni, tineri ºi vârstnici, care îºi grãbesc paºii în aceeaºi direcþie. Îi urmez îndeaproape ºi mã opresc, ca ºi ceilalþi, în faþa Sãlii Baroce, mândria muzeului.

Oameni mulþi, voci rãsunãtoare ºi zeci de scaune care îi aºteaptã sã îºi ocupe locurile. Intrã câte unul, pânã când holul din faþa sãlii este din nou pustiu.

Eu decid sã trec mai departe. Mã îndrept spre sala cu artã europeanã, dar nu pot pãtrunde însã. Uºile de sticlã sunt închise ºi mã mulþumesc sã privesc de la distanþã chipurile tãcute din tablouri. Cobor din nou treptele ºi le urc

de 24 de ani un reper al cetãþii

iarãºi spre partea stângã a etajului, intrând într-o altã serie de sãli în care sunt expuse lucrãri ale unor peisagiºti germani ºi austrieci din secolele XVIII XIX, din colecþia Muzeului Naþional Brukenthal. În fruntea celor 24 de tablori aºezate pe simeze stã întemeietorul faimosului muzeu sibian, ultimul portret ad vivum (fãcut pe la 1800), al baronului Samuel von Brukenthal.

Ultima oprire, poate cea mai impresionantã faþã de cele vãzute pânã acum prin cele câteva sãli strãbãtute cu piciorul ºi mintea, este Colecþia Baba. Douã sãli mari sunt rezervate picturilor celui care a reuºit sã impresioneze iubitorii de artã cu expoziþii în Tokio, New York, Beijing, Bruxelles, Moscova sau Berlin, dupã ce a debutat, adolescent fiind, în gara de la Bãile Herculane. Oameni simpli, cu mâini bãtãtorite ºi ochi blajini, te privesc insistent, parcã aºteptând o vorbã cum numai bãtrânii cunosc. Alãturi, femei tinere, îndoite timpuriu de munca grea a câmpului, îºi odihnesc gândurile.

Aºtept ºi de aceastã datã - în timp ce trec, imaginar, cu arãtãtorul pe conturul fiecãrui tablou ºi mângâind pe ascuns lemnul tare al bãtrânelor uºi, ca sã le simt poveºtile celor care au trecut cu sute de ani în urmã pe aici -, aºtept paºii vizitatorilor, care întârzie sã aparã. ªi aici, se deschide la un moment dat una dintre uºi. O angajatã a muzeului intrã în salã ºi pãºeºte la distanþã de mine, în tãcere, aºteptând eventuale întrebãri. Nu spun nimic. Admir liniile curbate ale operelor de artã, fac comparaþii între amestecurile de culori ºi ulei folosite pentru redarea iluziilor pe care autorii le-au scrijelit pe pânze.

Pânze pe care mâinile lor au mânuit pensulele cu sute de ani în urmã. Poveºti ce sunt povestite mereu ºi mereu. Pãrãsesc frumoasele tablouri ºi trec pe hol.

Douã fotolii Bidermeyer, o masã din lemn masiv cu sute de ani ºi mii de poveºti întipãrite pe suprafaþa care luceºte ºi acum, toate aºezate perfect într-un loc care mã ispititeºte sã mã apropii ºi sã mã aºez confortabil. Fiecare tablou, fiecare piesã de mobilier sau exponat îºi are povestea. Una bãnuitã, ghicitã, parþial cunoscutã. Câþi dintre timiºoreni le cunosc, însã, ºi câþi dintre tinerii marelui oraº au curiozitatea, ºi plãcerea, de a-ºi pierde un timp printre sãlile muzeului tãcut... Cobor ºi ultimele trepte ºi ajung din nou în holul prin care am intrat în vechiul palat.

Doamna de la ghiºeul de bilete nu mai este acolo, iar un bãrbat se plimbã prin faþa geamului de sticlã, nerãbdãtor. „Otilia, Otilia, vino, te rog, repede, te aºteaptã un domn. Hai, cã se grãbeºte!”, o strigã pe femeie un bãrbat din pragul unui alt hol mai mic. Domnul care aºteaptã întreabã tot de conferinþa spre care, se pare, s-a îndreptat tot interesul celor veniþi la muzeu. Bãrbatul se pierde în sãlile mari ale muzeului, în timp ce eu ies la luminã, în tumultul teraselor din Piaþa Unirii, asaltate de tineri ale cãror gânduri nu se îndreaptã spre figurile pictate în rame. Ele însã, ºi secretele lor, aºteaptã tãcute urmãtorii vizitatori, care, ca ºi mine, le vor trece cu degetul conturul creionat cu sute de ani în urmã.

cazuisticã

31 martie - 2 aprilie 2014

5

Omul de afaceri Georgicã Cornu, a fost reþinut, suspectat într-un dosar de evaziune fiscalã Omul de afaceri Georgicã Cornu, suspectat într-un dosar de evaziune fiscalã de 61 de milioane de lei, a fost reþinut, în dimineaþa aceasta, de procurorii D.I.I.C.O.T., dupã ce a fost audiat timp de aproape 12 ore.

Georgicã Cornu a fost audiat la sediul D.I.I.C.O.T. Timiºoara pe parcursul întregii nopþi de 27 spre 28 martie, alãturi de alte 13 persoane. Potrivit procurorilor D.I.I.C.O.T., citaþi de Mediafax, Georgicã Cornu a fost reþinut pentru 24 de ore pentru evaziune fiscalã ºi constituire de grup infracþional organizat, el fiind transferat în arestul Poliþiei Timiº.

Alãturi de el a mai fost reþinut, tot pentru 24 de ore, ºi Mihai Zaharie, un bãrbat de la Strehaia, judeþul Mehedinþi, pentru aceleaºi infracþiuni.

Alte 12 persoane au fost audiate noaptea trecutã, însã acestea vor fi

cercetate în libertate, fiind puse sub control judiciar.

Poliþiºti de la Crimã Organizatã ºi de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din judeþele Timiº, Mehedinþi ºi Gorj, coordonaþi de procurorii D.I.I.C.O.T. Timiºoara, au fãcut, în dimineaþa de 27 martie, peste 20 de percheziþii în aceste judeþe, la mai multe persoane suspectate de evaziune fiscalã, în dosar fiind vizat ºi omul de afaceri Georgicã Cornu. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, au fost vizate ºi sediile grupului de firme Izometal-Confort din Timiºoara deþinut de omul de afaceri Georgicã Cornu, dar ºi locuinþa acestuia.

Conform surselor citate, contra unui comision, un grup de persoane din Strehaia, judeþul Mehedinþi, procurau facturi false pentru cumpãrarea de materiale de construcþii, care erau apoi introduse în contabilitate. Prejudiciul în acest caz este estimat la 61 de milioane de lei, bani care, potrivit surse-

lor citate, ar fi fost încasaþi de Georgicã Cornu. „Deocamdatã vreau sã vãd ce acuzaþii mi se aduc. Ori sunt prost, ori tâmpit, pentru cã, dacã am fãcut aceastã evaziune, cum au intrat firmele mele în insolvenþã? Din 2007 pânã în 2012, în calitate de om de afaceri, am plãtit statului impozite ºi TVA de 30 de milioane de euro ºi bãncilor 70 de milioane de euro, însemnând dobânzi ºi penalitãþi.

Mulþamul a fost cã a trebuit sã intru în insolvenþã. Acum, când trebuie sã mã judec pentru drepturile mele, eu sunt hãrþuit. Dacã eu am evazionat aceºti bani, ei undeva trebuie sã fie. M-aº bucura ca cine a descoperit aceºti bani fraudaþi sã îi aducã ºi sã îi bage în circuit”, declara, joi, în timp ce venea de la Bucureºti spre Timiºoara, Georgicã Cornu.

Acesta ºi-a început activitatea în construcþii în anul 2000, realizând lucrãri de infrastructurã ºi la reþele de canalizare ºi termoficare în mai multe oraºe din þarã, între care Drobeta Tur-

nu Severin ºi Timiºoara. În anul 2012, grupul de firme Izometal-Confort al omului de afaceri Georgicã Cornu a intrat în insolvenþã, având datorii de zeci de milioane de euro. În anul 2006, Georgicã Cornu a

câºtigat primul mandat în fruntea Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Timiºoara. În 2010, el a fost reales, iar în luna februarie 2014 Cornu a câºtigat al treilea mandat la conducerea aceleiaºi instituþii.

Un angajat al Casei de Pensii Lugoj, suspectat cã a falsificat adeverinþe pentru pensii în valoare de 200.000 de lei l

Reþea de proxeneþi, intratã în atenþia D.I.I.C.O.T. Mai multe percheziþii au avut loc, miercuri seara, în judeþele Timiº, Dolj ºi Argeº, la locuinþele unor persoane suspectate cã, în perioada 2011 - 2014, au racolat zece tinere pe care le-au obligat sã se prostitueze în apartamente închiriate. Profitul obþinut este în jur de 50.000 de euro, spun anchetatorii.

Poliþiºtii B.C.C.O. ºi procurorii D.I.I.C.O.T. Piteºti împreunã ofiþeri de la Combaterea Criminalitãþii Organizate Craiova ºi Timiºoara, au fãcut, miercuri, ºase percheziþii – trei în Timiºoara, douã în comuna doljeanã Unirea ºi una în Piteºti –, într-un dosar privind activitatea unui grup infracþional specializat în proxenetism ºi infracþiuni de naturã judiciarã, anunþã Mediafax.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011 - 2014, mai mulþi suspecþi s-au constituit într-o grupare infracþionalã organizatã având ca scop determinarea, înlesnirea ºi obþinerea de foloase de pe urma practicãrii prostituþiei de cãtre zece tinere, ºase fiind identificate pânã în prezent.

Membrii grupãrii postau anunþuri de oferire de servicii sexuale în ziarele locale, în scopul racolãrii unui numãr cât mai mare de clienþi. Fetele se întâlneau cu clienþii în apartamente închiriate de cãtre membrii grupãrii, iar toþi banii obþinuþi din aceastã activitate au fost însuºiþi de cãtre proxeneþi.

Conform anchetatorilor, membrii grupului infracþional au avut un beneficiu de peste 50.000 de euro de pe urma exploatãrii sexuale a celor zece tinere. Mai mulþi membri ai reþelei au fost ridicaþi ºi duºi la audieri. (TP)

Poliþia face percheziþii

La Casa Localã de Pensii Lugoj au loc, azi, mai multe percheziþii, fiind vizat un angajat al instituþiei suspectat cã a falsificat adeverinþe de vechime în muncã pentru mai multe persoane, pentru ca acestea sã primeascã pensii ilegal. Prejudiciul creat este estimat la 200.000 de lei.

Potrivit unui comunicat de presã transmis al Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Timiº, poliþiºtii Biroului de Investigare a Fraudelor Lugoj, cu sprijinul Serviciului de Investigare a Fraudelor din Timiºoara, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul Judecãtoriei Lugoj, fac ºase percheziþii la Casa Localã de Pensii Lugoj ºi la mai

multe maºini. În acest caz este vizat un angajat al Casei Locale de Pensii Lugoj, care ar fi falsificat, în schimbul unor sume de bani, adeverinþe de vechime în muncã pentru mai multe persoane, pentru ca acestea sã primeascã pensii ilegal. „În perioada 2005 - 2012, cel în cauzã ar fi întocmit în fals, în schimbul unor sume de bani, adeverinþe de vechime în muncã pentru mai multe persoane din zone rurale aparþinând municipiului Lugoj ºi oraºului Fãget, în baza cãrora ar fi fost acordate în mod ilegal pensii. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã angajatul ar fi întocmit aceste adeverinþe, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 150 ºi 3.000 de lei”, se aratã în comunicat, citat de Mediafax. Potrivit Poliþiei Timiº, bãrbatul ar fi

fost ajutat de tatãl sãu, fost angajat al unei societãþi comerciale, pe numele cãruia ar fi fost întocmite adeverinþele: „În activitatea infracþionalã acesta ar fi fost sprijinit de tatãl sãu, fost administrator al unei societãþi comerciale în numele cãreia ar fi fost întocmite adeverinþele. În prezent societatea respectivã este radiatã de la Oficiul Registrului Comerþului”.

Pânã în prezent au fost identificate 15 persoane care ar fi obþinut în mod ilegal pensii pentru limitã de vârstã. Prejudiciul creat prin comiterea faptelor se ridicã la peste 200.000 de lei. În acest caz, poliþiºtii efectueazã cercetãri pentru înºelãciune prin folosirea de nume sau calitãþi mincinoase ori alte mijloace frauduloase, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi uz de fals. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

31 martie - 2 aprilie 2014

Capelele “împrumutate”, ultima modã în cimitirele timiºorene O hotãrâre de consiliu local rãmasã în aºteptare

Dupã ce Primãria Timiºoara a introdus restricþii legate de construcþiile unor cripte ºi mausolee vechi, în cimitirul din Calea Buziaºului, unele dintre acestea au fost ocupate abuziv de reprezentanþi ai unor clanuri de romi. Problema este cã, în astfel de situaþii, dacã respectiva construcþie funerarã ajunge sã fie ocupatã de un decedat al familiei “invadatoare”, evacuarea, dupã lege, este extrem de dificilã, pentru cã poate fi încadratã la profanare de morminte. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cavouri ºi cripte ocupate în condiþii neclare Conform unor surse din Primãrie, dupã introducerea restricþiilor legate de construcþiile funerare din cimitire, în unele cimitire din Timiºoara, reprezentanþii unor clanuri de “baºtani”, care obiºnuiau sã-ºi construiascã mausolee dupã reguli arhitectonice proprii, au gãsit o altã metodã de a-ºi dovedi “valoarea” ºi dupã trecerea în nefiinþã a unor membri. Astfel, s-au fãcut stãpâni, peste noapte, pe cavouri, fãrã a avea drept de concesiune sau de cedare a locurilor de veci.

Voci din Consiliul Local spun cã în cimitire precum cel din Calea Buziaºului ar exista mausolee mai vechi, construite în stil austriac, la începutul

secolului trecut, care ºi-au schimbat proprietarii în condiþii nu foarte clare.

Astfel, vechile plãcuþe funerare au fost demontate sau peste ele au fost montate plãci noi, ale noilor “rezidenþi”.

Cum nu este clar modul în care noii utilizatori s-au împroprietãrit cu aceste construcþii care nu mai sunt revendicate de nimeni, pentru cã nu mai existã aparþinãtori ai familiilor celor, neclar este ºi ce s-a întâmplat cu vechii ocupanþi ai acestor construcþii funerare.

“Nu pot sã comentez aceste informaþii. Ar trebui întrebaþi cei care leau fãcut publice”, ne-a declarat Nicolae Cacuci, directorul Administraþiei Cimitirelor Timiºoara.

Problema mausoleelor din cimitirele timiºorene este veche. Încã din 2011 Primãria demara o campanie de controale la cimitirele din Calea Lipovei, Calea Buziaºului, din strada Rusu ªirianu, de pe Calea ªagului ºi de pe strada Stuparilor – ce aparþin Municipalitãþii –, urmând sã fie identificate construcþiile ilegale. Se promitea atunci cã se vor lua mãsuri rapide pentru demolarea tuturor construcþiilor nelegale. Lucru care, ulterior, nu s-a mai întâmplat. Reprezentanþii Primãriei spun însã cã nu se mai aprobã niciun fel de construcþii de capele în cimitire fãrã autorizaþie de construcþie, de la Compartimentul de Urbanism.

Evacuare problematicã Pe de altã parte, reprezentanþii

de 24 de ani un reper al cetãþii

Primãriei susþin cã de multe ori duc o adevãratã luptã cu morile de vânt cu cei care construiesc neautorizat diverse monumente funerare în cimitirele Timiºoarei. Astfel, dispoziþia de demolare datã de Primãrie este contestatã în instanþã ºi, pânã când litigiul se terminã, lucrãrile continuã.

Dacã, însã, între timp ºi persoana decedatã este mutatã în capela edificatã, este mult mai complicatã procedura de demolare, pentru cã presupune ºi evacuare, cu toate autorizaþiile sanitare aferente. Un caz recent de acest gen a avut loc în cimitirul din Calea Buziaºului, unde un clan de þigani ºi-a dezgropat un mort ºi a mutat trupul neînsufleþit într-o capelã construitã ilegal. Primãria ar putea demola acea capela, doar cã ar fi acuzatã de profanare de morminte. “Într-adevãr, în momentul în care existã o o persoanã decedatã, e depusã într-o astfel de construcþie funerarã care nu respectã normele legale, este destul de complicat procesul de demolare al respectivei construcþii”, spune Nicolae Cacuci.

Consilierul P.D.-L. Simion Moºiu apreciazã, însã, cã, dacã se doreºte, se poate realiza demolarea, “mai ales dacã au trecut peste ºapte ani de când a fost depusã o persoanã decedatã într-o astfel de construcþie ilegalã”.

Primãria are în momentul de faþã procese pe rol cu mai multe clanuri de romi care ºi-au ridicat ilegal capele a cãror arhitecturã contrasteazã cu zona ºi nu respectã regimul de înãlþime impus în cimitirul din Calea Buziaºului.

Primãria Timiºoara anunþa încã din 2012 cã intenþioneazã sã limiteze posibilitatea amenajãrii de capele în cimitirele Timiºoarei doar la personalitãþile marcante de pe plan local ºi doar în urma unei aprobãri a Consiliului Local. Reprezentanþii Municipalitãþii susþineau cã, din cauza avalanºei de cereri de capele, aprobate, majoritatea venite din partea unor reprezentanþi ai clanurilor de romi, în unele din cimitirele oraºului capelele nou construite, cu termopane ºi prefabricate, au un aspect care contrasteazã deranjant cu restul monumentelor funerare.

Conform unei propuneri de hotãrâri înaintate Consiliului Local Timiºoara, construcþiile funerare supraterane se vor putea executa doar dacã nu depãºesc înãlþimea de 1,80 m, prin eliberarea unui permis de lucru de cãtre Direcþia Patrimoniu. Înainte de eliberarea acestui permis de lucru, documentaþia trebuie avizatã de cãtre arhitectul-ºef, conform aceleiaºi hotãrâri de consiliu local.

Potrivit noilor reglementãri, propuse de arhitectul-ºef, construcþiile supraterane în cimitire, cum sunt capelele, vor mai fi admise numai pentru “personalitãþile marcante”. ªi pentru cã aceastã sintagmã de “personalitãþi marcante” poate fi interpretatã, solicitãrile de construire de capele vor trebui aprobate de plenul Consiliul Local. Însã tocmai din cauza acestei sintagme, respectivul proiect nu a fost

votat, considerându-se cã nu avea o formulare clarã, deºi consilierii care sau opus precizau cã ideea în sine nu e rea, deºi e luatã tardiv, dupã ce o bunã parte din cimitirele Timiºoarei s-au umplut de construcþii ilegale. Astfel, se menþiona cã sintagma “personalitãþi marcante” nu a fost detaliatã. Or, dacã la o înmormântare a unui lider al unei familii rome se blocheazã jumãtate de oraº, probabil cã se putea aprecia, în litera acelui proiect, cã e o personalitate marcantã.

Respingerea proiectului a fost un prilej pentru conducerea de atunci a Primãriei Timiºoara sã precizeze cã “Executivul Primãriei a dorit impunerea unor reglementãri mai stricte pentru construcþia de capele ºi mausolee, doar pentru personalitãþile marcante (cetãþeni de onoare, personalitãþi culturale, ºtiinþifice etc.) ºi doar cu acordul Consiliului Local, dar Consiliul Local nu a aprobat aceastã propunere”. Însã, întrucât consilierii locali nu s-au opus ideii în sine, considerate bune, acelaºi Executiv al Primãriei Timiºoara nu trebuia decât sã modifice textul respectivului proiect de hotãrâre ºi sã-l punã din nou pe ordinea de zi, pentru aprobare. Acest lucru nu s-a întâmplat însã nici pânã acum, deºi au trecut aproape doi ani de la prima prezentare a sa în plenul Consiliului Local. Lucru care spune destul de multe despre “interesul” legat de promovarea acestui H.C.L.

Gestionarea ineficientã a cimitirelor a dus la pierderi de peste un milion de euro la bugetul local Luna trecutã, conducerea Primãriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionãri a cimitirelor. În acest context, este greu de înþeles de ce Primãria nu ºi-a menþinut ca atribuþie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci din cimitirele Timiºoarei care, spun mai mulþi consilieri locali, este o activitate foarte bãnoasã. Aceiaºi aleºi locali mai spun cã Primãria Timiºoara a optat pentru varianta mai puþin avantajoasã a concesionãrii cimitirelor cãtre operatori privaþi care, probabil, este o variantã mai comodã.

Primãria Timiºoara administreazã ºase cimitire, de pe urma cãrora Primãria a încasat, anul trecut, 798.735 de lei, inclusiv TVA. Viceprimarul Traian Stoia declara cã s-au schimbat lucrurile în optica cu care este abordatã problema închirierilor, aºa încât firmele care au câºtigat concesiunile pentru întreþinerea a trei dintre cimitire, pentru care contractele de concesiune expiraserã, vor trebui sã îºi achite redevenþele în

avans, pe cel puþin trei luni. ªi vor trebui, de asemenea, sã suporte plata facturilor de apã ºi canal, precum ºi cheltuielile generate de curãþenie ºi de preluarea gunoiului, care în trecut erau plãtite de cãtre Primãrie. „Anul trecut, Primãria a plãtit pentru apã 30.975 de lei, pentru curent, 42.726 de lei, iar pentru curãþenie ºi gunoi, 357.000 de lei”, a precizat Traian Stoia, care s-a arãtat nemulþumit de pierderile înregistrate astfel la bugetul instituþiei.

economic

31 martie - 2 aprilie 2014

7

Electorata se aplicã, totuºi.

Din varã.

Economiºtii spun cã nu este o mãsurã fiabilã

Schema de înjumãtãþire a ratelor bancare pentru persoanele cu venituri mai mici de 1.600 de lei, anunþatã încã de anul trecut ºi botezatã de cãtre presã “electorata”, va intra în vigoare de la 1 iulie.

Asta, deºi nu existã o metodologie de aplicare clarã ºi nu se adreseazã creditelor ipotecare sau pentru investiþii, ci, în general celor de consum, de tipul “plasmã cu buletinul”.

“Este o mãsurã cu caracter electoral, nu ajutã oamenii, ci mediul bancar”, spune economistul timiºorean Nicolae Þãran. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Aplicare pre-electoralã Cu sau fãrã legãturã cu faptul cã în acest an se organizeazã alegerile europarlamentare ºi cele prezidenþiale, Guvernul grãbeºte aplicarea schemei de înjumãtãþire a ratelor bancare, botezatã de cãtre presã “electorata”. Programul se adreseazã persoanelor cu venituri sub salariul mediu de 1.600 de lei ºi care au dificultãþi la plata creditelor, dar nu au

întârzieri mai mari de 90 de zile.

Timp de cel mult doi ani, ei vor plãti doar jumãtate din ratã, dobânda rãmânând nemodificatã, cu condiþia ca scutirea sa fie de cel mult 500 de lei.

Dupã cei doi ani, soldul se reeºaloneazã pe o perioadã mai mare cu doi ani, iar debitorul va beneficia de reducere timp de încã doi ani la plata impozitelor sub formã de deducere fiscalã. Grupul-þintã nu este mic, deoarece se estimeazã cã aproximativ un milion de români ar putea beneficia de aceastã mãsurã.

“De la 1 iulie se poate aplica acea înjumãtãþire a ratei pe o perioadã de doi ani, creditul fiscal intrã în vigoare din 2016, dupã doi ani”, a declarat premierul Victor Ponta. La rândul sãu, ministrul Finanþelor, Ioana Petrescu, a anunþat cã aceastã mãsurã “se va aplica, dar vreau sã o supun dezbaterii atât cu bãncile, cât ºi cu mediul academic. Noul plan este sã ajutãm pe cei cu venituri mici din 2016. Am format un grup care sã identifice orice posibilã problemã.

Dacã sunt persoane cu venituri mici, e bine sã fie ajutate înainte ca acest împrumut sã devinã neperformant.

Trebuie sã fie mai puþin birocraticã.

Am mai schimbat formula domnului Voinea”.

Sistemul este opþional pentru

bãnci, iar Guvernul nu a anunþat cã ar fi încheiat vreo înþelegere cu instituþiile de credit. În plus, nu existã o metodologie clarã de aplicare a acestei scheme de ajutor.

Premierul a arãtat cã Fondul Monetar Internaþional considerã cã decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadã de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creºtere a creditãrii ºi a consumului. Asociaþia Oamenilor de Afaceri din România considerã cã ajutorul fiscal pentru populaþia cu venituri sub medie ºi cu credite bancare ridicã problema echitãþii, însã este o mãsurã care va încuraja rambursãrile.

“Electorata” a fost dezaprobatã de la început de cãtre preºedintele Traian Bãsescu, care a precizat cã nu e corect ca datorii individuale sã fie plãtite cu fonduri publice. Totodatã, ºeful statului a mai spus cã electorata este un “fals”, pentru cã oamenii vor plãti mai mult. “Amãrâþii ãºtia cu veniturile mici, care au rata de 500 de lei ºi le-o face Ponta 250 de lei, de fapt continuã sã plãteascã dobânda, iar termenul de rambursare se prelungeºte. Dacã socotesc, sãracii, cât plãtesc ca dobândã, vor constata cã plãtesc mai mult decât dacã ºi-ar plãti rata la zi”, a precizat Traian Bãsescu.

Este greu de estimat în momentul de faþã câþi timiºeni ar putea beneficia de prevederile noii scheme de ajutor.

Singurul indice valabil este statistica B.N.R. legatã de structura în profil teritorial a creditelor clienþilor sistemului bancar. Potrivit ultimei raportãri, fãcutã publicã zilele trecute, în momentul de faþã, restanþele la creditele în lei ale timiºenilor au ajuns la 524 de milioane de lei. Marea problemã o constituie, însã, restanþele acumulate în Timiº la valutã, restanþe care au ajuns la 1,12 miliarde de lei.

Sigur, acest indicator nu este extrem de relevant, din prisma faptului cã sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrãtoare a lunii pentru care se efectueazã raportarea, înregistreazã întârzieri la platã de cel puþin o zi.

Chiar ºi aºa, Timiºul a ajuns unul dintre judeþele cu cel mai prost comportament la platã din þarã, cu restanþe de 1,6 miliarde de lei (o ratã de peste 18% din totalul creditelor). Valorile au luat-o razna, în raport cu ce se întâmpla chiar la începutul an, când se raportau credite în lei restante în valoare de 500 de milioane de lei, ºi credite în valutã restante în valoare de 1,08 miliarde de lei. Prin comparaþie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanþele în Timiº, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valutã, de 21 de milioane de lei.

Chiar ºi aºa, “electorata” nu va reuºi sã rezolve mare lucru. “Ajutaþi sunt cei cu venituri sub 1.600 de lei, adicã tocmai cei care, din lipsã de educaþie financiarã, ºi-au luat credite cu buletinul, pentru plasme. Cei care ºi-au luat credite pentru a face ceva util, poate o afacere, sau cei cu credite ipotecare au venituri mai mari, ºi pe ei nu îi ajutã cu nimic aceastã iniþiativã, care are un pronunþat iz electoral ºi se îndreaptã spre o anumitã categorie-þintã a populaþiei”, ne-a declarat economistul timiºorean Nicolae Bobiþan.

De aceeaºi pãrere este ºi economis-

tul Nicolae Þãran, care spune cã aceastã mãsurã, unicat în Europa, nu este fiabilã: “Eu nu cred cã este o mãsurã care se va dovedi fiabilã pe termen lung.

Nu se practicã în niciun stat european ºi nu cred cã este normal sã se preia la datoria publicã niºte datorii private. Nu ºtiu ce intenþii a avut Guvernul când a venit cu o astfel de iniþiativã. Oricum, nici mãcar beneficiarii nu sunt ajutaþi pe termen lung, cu nimic, pentru cã perioada de rambursare se lungeºte, plata e amânatã, iar dobânda totalã creºte.”

Nicolae Þãran apreciazã cã Guvernul ar fi trebuit mai degrabã sã sprijine o serie de reglementãri naþionale derivate din hotãrâri judecãtoreºti care au arãtat destul de clar în ultima perioadã cã multe bãnci încã percep costuri, comisioane ºi niveluri de dobândã aberante: “Guvernul ar fi trebuit sã trateze cu toatã seriozitatea aceste procese pierdute de bãnci cu clienþii lor. În schimb, Executivul a preferat sã nu ia absolut nicio mãsurã, în condiþiile în care acum ar fi fost momentul pentru o discuþie mai durã cu sistemul bancar.”

Nicolae Þãran mai spune cã mãsura nu este destinatã ajutãrii populaþiei, ci beneficiarul direct este sistemul bancar.

“Eu vãd aceastã mãsurã ca un ajutor pentru sistemul bancar, nu pentru populaþie. Multe bãnci au ajuns, în momentul de faþã, într-o situaþie în care nu-ºi mai pot recupera în niciun fel creditele neperformante. S-a dovedit cã executarea debitorilor nu este o soluþie pentru ele, pentru cã nu reuºesc sã-ºi acopere pierderile. Aºa cã probabil sperã ca, prin astfel de soluþii de eºalonare, cu sprijinul Statului, sã-ºi pãstreze portofoliul de clienþi ºi câºtigurile aferente creditelor acordate, pe care, în alte condiþii, nu ar mai fi avut cum sã le recupereze. Nu este o iniþiativã care sã se susþinã pe termen lung ºi cred cã e mai degrabã legatã de niºte obiective pur electorale”, apreciazã economistul timiºorean.

O iniþiativã similarã a dreptei, respinsã de P.S.D. acum trei ani Foarte interesant este însã faptul cã o iniþiativã similarã, legatã de ajutarea debitorilor cu probleme, ºi iniþiatã de P.D.L., a fost respinsã de P.S.D., acum trei ani. Pe motiv cã o creºtere foarte mare a gradului de îndatorare a populaþiei cãtre bãnci ºi o escaladare a restanþelor ar putea duce la o catastrofã socialã, un grup de opt deputaþi, dintre care doi din Timiº, iniþiaserã în 2011 o alternativã la legea falimentului personal. Propunerea legislativã viza suspendarea plãþii

ratelor cãtre bãnci, pe o perioadã de trei ani, pentru românii care nu-ºi mai pot plãti datoriile. Proiectul de lege pentru combaterea sãrãciei extreme ºi prevenirea unor catastrofe sociale îi avea printre iniþiatori ºi pe doi deputaþi de Timiº, Gheorghe Ciobanu ºi Marius Dugulescu – pe atunci, ambii parlamentari P.D.-L. Conform acestui act normativ, beneficiarii ar fi urmat sã fie toþi cetãþenii români aflaþi în situaþia de sãrãcie extremã – definiþi ca “persoanele

care nu au asigurate alimente în valoare de minimum patru lei pe zi”. Pentru a beneficia de prevederile legii, românii ar fi trebuit sã facã dovada faptului cã, în cazul lor, venitul pe membru de familie nu depãºeºte 670 de lei. De asemenea, nu ar fi trebuit sã deþinã bunuri de valoare cum ar fi maºinã, aparate electrocasnice scumpe sau bijuterii ce pot fi vândute ca sã acopere datoriile la bancã. Conform proiectului de lege, pe perioada de suspendare a plãþii ratelor, instituþiile bancare urmau sã-ºi acope-

re cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor dintr-o rezervã constituitã în acest scop la dispoziþia Bãncii Naþionale.

Acest proiect de lege a fost propus de o majoritate de parlamentari de dreapta, de la P.N.L. ºi P.D.-L. Dar a fost respins de cãtre o majoritate U.S.L. Practic, deºi lucrurile ar fi trebuit sã stea invers, þinând cont de specificul proiectului, acesta a fost propus de dreapta ºi respins de stânga. Acum, însã, o iniþiativã similarã este propusã tocmai

de reprezentanþii U.S.L. care au respins acest proiect. Culmea e cã propunerea respinsã era mult mai restrictivã, limitând ajutorul dat de Stat doar la cetãþenii cu reale probleme economice, aflaþi în situaþii de sãrãcie extremã, ºi nu presupunea ajutor al statului, aºa cum se întâmplã cu actualul proiect aprobat, pentru cã banii ar fi urmat sã fie restituiþi de cãtre beneficiari, ºi nu reprezentau gãuri la buget, aºa cum se va întâmpla cu reducerea timp de doi ani a plãþii impozitelor.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

31 martie - 2 aprilie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

31 martie - 2 aprilie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

31 martie - 2 aprilie 2014

Cancerul are în România mortalitatea cea mai mare din Europa l Institutul Oncologic Timiºoara a rãmas tot la stadiul de proiect Din cauza deficienþelor sistemului de sãnãtate, în România cancerul a ajuns sã aibã cea mai mare ratã a mortalitãþii din þãrile europene, avertizeazã Colegiul Medicilor din România. Numãrul insuficient de medici, penuriile de finanþare, politicile neinspirate din domeniul sanitar sunt doar câþiva dintre factorii care contribuie la aceastã concluzie care nu face cinste sistemului medical din România.

Timiºul continuã sã rãmânã unul dintre judeþele cu cea mai mare incidenþã a cancerului, iar Institutul Regional de Oncologie, promis de ani buni, rãmâne tot la stadiul de proiect, la Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Statistici îngrijorãtoare Potrivit unor informaþii fãcute publice, zilele acestea, de cãtre Colegiul Medicilor din România, incidenþa cazurilor de cancer în România este cea mai micã din Europa, însã mortalitatea este cea mai mare, din cauza sistemului care s-a concentrat pe tratamentul bolilor acute ºi al urgenþelor ºi mai puþin pe bolile cronice. “Avem un sistem sanitar fragmentat. Descentralizarea s-a concentrat pe bolile acute ºi pe urgenþe. Fiecare bolnav cronic are câte unul sau douã episoade acute sau de urgenþã în cinci ani Am pus la punct sistemul de urgenþã, ceea ce este

foarte bine, pentru cã stabilizãm bolnavul. Dar ce facem apoi cu pacientul cronic?”, spune preºedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Vasile Astãrãstoae.

Din acest motiv, România are mortalitatea prin cancer cea mai mare din Europa, în timp ce incidenþa bolii oncologice este cea mai micã.“Este un paradox ca în România sã avem cea mai micã incidenþã a cancerului, dar cea mai mare mortalitate prin aceeaºi boalã, dovadã cã sistemul de depistare precoce nu funcþioneazã. Mortalitatea prin cancer de col este de trei ori mai mare decât în Europa, iar cea de can-

cer de sân este mai mare de 3,5 ori”, precizeazã Vasile Astãrãstoae.

Potrivit preºedintelui C.M.R., bolile cronice sunt principala problemã de sãnãtate publicã, iar incidenþa lor este în continuã creºtere. “Povara bolilor cronice cade preponderent asupra regiunilor sãrace în resurse ºi asupra persoanelor cu statut socio-economic scãzut”, mai spune preºedintele C.M.R., arãtând cã aceºti bolnavi au nevoie de terapie continuã, cu o echipã multidisciplinarã, informaþii ºi susþinere pentru autoîngrijire, monitorizare sistematicã ºi evaluare individualizatã în raport cu severitatea clinicã. De ase-

menea, Vasile Astãrãstoae a precizat cã în România resursele sunt alocate inechitabil, în funcþie de paturile de spital, ceea ce creazã inechitate în tratarea bolnavilor.

Timiºul rãmâne unul dintre judeþele cu o incidenþã crescutã a cazurilor de cancer Timiºul rãmâne unul dintre judeþele cu o incidenþã crescutã a cazurilor de cancer, raportatã la zona de vest, dar ºi nivel naþional. Aici apar anual

peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenþa anualã fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot în Timiº se înregistreazã cea mai mare prevalenþã a cancerului din zona de vest – 25 la mia de locuitori, faþã de 24, în CaraºSeverin, 23, în Arad sau 17, în Hunedoara. De asemenea, Timiºul este pe locul doi în regiunea Vest ca mortalitate cauzatã de cancer. Aradul e primul loc, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiº, cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraº-Severin, cu 239 de decese, ºi Hunedoara, cu 218 decese. În momentul de faþã, numãrul bolnavilor de cancer înregistraþi în Timiº a ajuns la 13.413. În plus, medicul oncolog ªerban Negru, preºedintele Asociaþiei OncoHelp Timiºoara, spune cã tendinþa de creºtere nu pare sã se stabilizeze. “Avem în Timiº o creºtere lentã, dar continuã a cazurilor de cancer. Incidenþa cea mai mare e cea a cancerului bronho-pulmonar, fiind vorba de fumãtorii din anii ‘90”. În plus, marile spitale din vestul þãrii, în care sunt trataþi bolnavii de cancer, se confruntã cu o crizã de medici fãrã precedent. În judeþele Mehedinþi, Caraº-Severin ºi Hunedoara mai existã doar câte un singur oncolog, astfel cã medicilor le este imposibil sã se ocupe de toþi bolnavii care suferã de cancer.

Din cauza salariilor mici, mulþi au optat pentru plecarea peste hotare.

Astfel cã mulþi dintre bolnavii de cancer din judeþele învecinate vin sã se trateze la Clinica de Oncologie din cadrul Spitalului Municipal din Timiºoara, unde profeseazã ºapte medici.

Institutul Oncologic, tot la stadiul de proiect În aceste condiþii, Timiºul ar avea nevoie de realizarea cât mai rapidã a Institutului Regional de Oncologie, promis de mai bine de ºase ani, ºi care rãmâne tot la stadiul de proiect.

De-a lungul timpului, TIMPOLIS a tras mai multe semnale de alarmã cu privire la situaþia legatã de blocajul investiþiei, cauzatã de întârzierea transferului imobilului, unde se dorea realizarea Institutului, de la Primãria Timiºoara la D.S.P. Timiº. Aceastã tãrãgãnare a procesului de predare-primire a imobilului a fost cauzatã de neînþelegeri instituþionale, legate de materiale de construcþie în valoare de 300.000 de euro, dispãrute din imobil, în condiþiile în care niciuna dintre instituþiile implicate în transfer nu a vrut sã-ºi asume lipsa de inventar.

Abia în noiembrie 2011 a fost semnat protocolul pentru transferul clãdirii viitorului Institut Oncologic de la Primãrie la D.S.P. Timiº. Era însã prea târziu, Ministerul Sãnãtãþii cerând restituirea sumei de 1.000.000 de lei, acordate în 2011 pentru elaborarea documentaþiilor tehnico-economice pentru acest obiectiv de investiþie. Banii au fost realocaþi în 2012, ºi de aceastã datã au fost utilizaþi, reuºindu-se reali-

zarea documentaþiei preliminare, necesare începerii investiþiei propriu-zise.

Dupã care a urmat… un an de pauzã. Dacã 2014 va fi al doilea an de pauzã, banii daþi de Ministerul Sãnãtãþii pentru realizarea documentaþiei ar putea sã fie pierduþi, pentru cã studiul de fezabilitate întocmit nu va mai avea corespondent în realitate, þinând cont de faptul cã, fãrã mãsuri minime de protecþie, clãdirea de pe Cala Torontalului se degradeazã de la an la an.

Atât de preocupat a fost Ministerul Sãnãtãþii de problema construcþiei Institutului Regional de Oncologie, încât nici nu s-a sinchisit sã rãspundã interpelãrilor parlamentare fãcute anul trecut. Astfel, dupã ce a ignorat complet douã interpelãri pe aceastã temã, din iunie ºi septembrie 2013, abia în acest an, în ianuarie, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a rãspuns unei a treia interpelãri pe aceastã temã. Rãspunsul pe care l-a dat nu a lãmurit, însã, mare lucru. Ministerul Sãnãtãþii susþine cã „se va putea cuprinde în programele de investiþii anuale ale Ministerului Sãnãtãþii obiectivul de investiþii Institutul Regional de Oncologie Timiºoara, dar numai în condiþiile în care finanþarea poate fi

de 24 de ani un reper al cetãþii

asiguratã integral, în limitele de cheltuieli stabilite sau strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii responsabilitãþii fiscal-bugetare”.

Cum, însã, în ultimii ani, Timiºul a fost cvasi-absent din lista de investiþii finanþate de Guvern, este clar cã demararea propriu-zisã a acestei investiþii nu va fi realizatã în viitorul apropiat. „Am depus un amendament la Legea bugetului de stat pentru anul 2014, prin care solicitam majorarea sumelor de echilibrare cu suma de 495.000.000 de lei pentru finanþarea unor lucrãri de investiþii a construcþiei Spitalului de Calea Torontalului – Institutul Regional de Oncologie Timiºoara, construcþie care se degradeazã pe zi ce trece. Amendamentul a fost respins în comisia de specialitate, cât ºi în plenul reunit de majoritatea U.S.L.”, declara, în urmã cu ceva timp, deputatul Cornel Sãmãrtinean, care a realizat mai multe interpelãri pe aceastã temã.

Totuºi, Ministerul Sãnãtãþii a gãsit, anul trecut, resursele necesare pentru o astfel de investiþie la Iaºi, arãtând cã Institutul Oncologic de acolo este prioritatea zero ºi precizând cã pentru finalizarea ºi punerea lui în funcþiune a prevãzut 17,9 milioane de lei. Faptul cã

Ministerul Sãnãtãþii a considerat Iaºiul ca prioritate este ciudat, din perspectiva numãrului de bolnavi de cancer aflaþi în evidenþe. Conform Ministerului Sãnãtãþii, dacã la Iaºi sunt în evidenþe 9.537 de bolnavi de cancer, în Timiº, în momentul de faþã, sunt înregistraþi peste 13.000 de bolnavi de cancer.

“Nu ºtiu dacã va fi demaratã construcþia Institutului Regional de Oncologie de la Timiºoara, ºi nici nu cred cã Ministerul Sãnãtãþii va realiza o asemenea investiþie în viitorul apropiat. S-a

vorbit inclusiv de o variantã de parteneriat public-privat, însã deocamdatã e greu de spus ce s-ar putea concretiza în acest sens. Este bine cã la Timiºoara existã mãcar o alternativã privatã corespunzãtoare, prin Asociaþia ºi Centrul de Oncologie Oncohelp, a medicului ªerban Negru. Este o variantã net superioarã asistenþei medicale care poate fi asiguratã de cãtre stat bolnavilor de cancer”, spune prof. dr. Virgil Pãunescu, consilier prezidenþial la Departamentul de Sãnãtate Publicã.

11

actualitate

31 martie - 2 aprilie 2014

Avizele în ºapte zile pentru investitorii strategici au, încã, susþinãtori la Primãria Timiºoara l Deºi instanþa a anulat decizia

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Avize în ºapte zile, deºi legea prevede un termen de 30 de zile Pe principiul prioritãþii absolute acordate aºa-ziºilor investitori strategici, a cãror importanþã era invocatã drept crucialã, în 2011, Primãria Timiºoara, printr-un proiect de hotãrâre de Consiliu Local, voia acordarea într-un termen extrem de scurt a tuturor avizelor necesare întreprinzãtorilor care investesc pe plan local mai mult de un milion de euro. În textul hotãrârii se specifica faptul cã investiþiile de peste un milion de euro amplasate în Timiºoara vor primi toate avizele necesare derulãrii investiþiei, pe care Primãria le are în competenþã de a le elibera, în

Foto TIMPOLIS

Consiliul Local Timiºoara a votat, în 2011, o hotãrâre care, contrar legii, stabilea ca investitorii strategici care decid sã facã pe plan local o investiþie de cel puþin un milion de euro sã primeascã toate avizele în mai puþin de ºapte zile. Prefectura Timiº a atacat în contencios administrativ hotãrârea ºi a câºtigat procesul. Cu toate acestea, hotãrârea are ºi acum susþinãtori la Primãrie, care promoveazã ideea recursului “în anulare”, pentru ca respectiva hotãrâre de Consiliu Local sã se aplice. Aceasta, deºi doar anul trecut, ºi din cauza unor încãpãþânãri de acest gen, Primãria s-a ales cu peste 20 de Hotãrâri de Consiliu Local contestate, în cazul cãrora se cere anularea în instanþã.

Consiliul Local Timiºoara a votat, în 2011, o hotãrâre ce stabilea ca investitorii care decid sã facã pe plan local o investiþie de cel puþin un milion de euro sã primeascã avizele în mai puþin de ºapte zile cel mult ºapte zile lucrãtoare din momentul depunerii cererii.

Actul trebuia aplicat la toate Direcþiile care trebuiau sã elibereze avizele pentru derularea unei investiþii ºi specifica ºi sancþiuni: “Întârzierile de orice naturã vor fi sancþionate disciplinar ºi pecuniar conform legii ºi vor duce automat la calificative diminuate”.

Prevederea cea mai controversatã era cã, dupã ºapte zile lucrãtoare în care avizele nu au fost acordate, se consider solicitarea ca fiind acceptatã tacit. Se mai specifica, nu întâmplãtor, cã sub incidenþa acestei hotãrâri cad ºi documentaþiile complete pentru autorizaþiile de construire pentru investiþiile de peste un milion de euro.

De aici au apãrut discuþii, pentru cã se ºtie cã nu o datã autorizaþiile de construcþie date rapid, fãrã o consultare publicã adecvatã, în termenele

legale, au generat în Timiºoara foarte multe probleme ºi au schimbat în rãu aspectul oraºului. În plus, ºapte zile este un termen insuficient pentru dezbatere publicã ºi analizã detaliatã a documentaþiei pe care o presupune o investiþie de amploare. Hotãrârea a generat ºi la momentul adoptãrii destule controverse.

Atunci, nici mãcar secretarul Primãriei, Ionel Cojocari, nu ºi-a dat aviz de legalitate pe aceastã hotãrâre propusã de consilieri locali P.S.D. “Vam spus cã este ilegalã, pentru cã nu se poate, printr-o hotãrâre care are o normã juridicã mai micã, sã se dispunã anularea unui act juridic superior, cum e O.U.G. 27/2003. Legea prevede 30 de zile. Nu poþi tu sã spui printr-o hotãrâre contrarã legii cã tu îl faci în ºapte zile”, declara atunci Ionel Cojocari.

Cu toate acestea, proiectul a fost

votat, cu susþinerea largã a consilierilor locali P.S.D. iniþiatori, care au avut un “discurs mobilizator” în plenul Consiliului Local: “Noi, iniþiatorii acelei hotãrâri, am vrut sã dãm ºi un semnal cãtre marile investiþii din Timiºoara. Era o mânã întinsã în actualul context economic ºi, dacã apelãm la tot felul de declaraþii, nu are rost sa aruncãm în derizoriu o astfel de hotãrâre care funcþioneazã cu mare succes ºi de mulþi ani în majoritatea municipiilor importante din România.”

Actul normativ are ºi acum susþinãtori Deºi au fost avertizaþi de Direcþia Juridicã a Primãriei cã hotãrârea va fi anulatã, consilierii locali P.S.D. au rãmas pe poziþii: “Vom câºtiga ºi în instanþã, atâta vreme cât ne vom apãra corect

ºansele, pentru cã existã precedent.” În urmãtorii ani, evoluþia lucrurilor a dovedit cã se înºelau, pentru cã Prefectura Timiº a atacat în 2011, în contencios administrativ, aceastã hotãrâre. Anul trecut, Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal a Tribunalului Timiº a dat dreptate Prefecturii. Problema a fost luatã în discuþie ºi în Consiliul Local, în care s-a precizat cã, dacã se doreºte, se poate face recurs.

Propunerea a fost salutatã de o parte dintre consilierii locali U.S.L. care au precizat cã Municipalitatea trebuie sã depunã recurs “pentru cã era o hotãrâre prin care investiþiile mari din Timiºoara beneficiau de câteva zile pentru obþinerea autorizaþiei”.

Cu o îndârjire demnã de o cauzã mai bunã, susþinãtorii continuã sã militeze pentru apãrarea în instanþã a acestei hotãrâri, care se bate cap în cap cu O.U.G. 27/2003 care spune cã “dacã legea nu prevede un termen pentru soluþionarea cererii de autorizare, autoritãþile administraþiei publice sunt obligate sã soluþioneze cererea de autorizare în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia”. Un termen rezonabil pentru ca documentaþia aferentã unei investiþii de amploare sã fie verificatã în mod corespunzãtor.

Din cauza unor astfel de încãpãþânãri, chiar ºi contrar unor legi, Primãria Timiºoara continuã sã rãmânã una dintre unitãþile administrative teritoriale cu cel mai mare numãr de proiecte de hotãrâre contestate, în vederea anulãrii.

Serviciul Juridic al acestei instituþii menþiona cã în 2013, în domeniul contenciosului administrative, pe rolul instanþelor de judecatã au existat 21 de cauze având ca obiect anulare de hotãrâri de Consiliu Local formulate ºi de persoane fizice, ºi de persoane juridice.

Fost prefect: “Documentaþia unei investiþii de peste un milion de euro nu are douã pagini, ca sã poatã fi analizate în ºapte zile” trebuie sã faci o documentaþie extrem de stufoasã – sunt zeci de acte pe care le depui la Primãrie ºi primeºti un rãspuns cel mai devreme dupã 30 de zile.

De ce sã existe o dublã mãsurã? Primãria care are nevoie de 30 de zile pentru a da un aviz pentru un panou publicitar poate aviza în ºapte zile documentaþia unei investiþii de un milion de euro?”, se întreabã fostul prefect. În opinia sa, o astfel de investiþie genereazã situaþii care afecteazã un numãr destul de mare de timiºoreni ºi nu e normal sã nu le dai dreptul sã-ºi spunã opinia în dezbateri publice. Cu avizele date în ºapte zile, oamenii ar afla de investiþie dupã ce s-ar deschide ºantierul, când ar fi extrem de greu sã mai facã ceva. În plus, spune el, termenul este insuficient pentru analiza numeroaselor avize presupuse de o investiþie – aviz de mediu, de organizare de ºantier. Or, prin acea hotãrâre, se apro-

bau tacit dupã ºapte zile toate aceste avize. ªi unii consilieri locali din Opoziþie cred cã, dacã Primãria nu renunþã, dupã ce a pierdut la Tribunal, ºi face ºi recurs, este un indiciu cã, undeva, în Primãrie existã un interes clar pentru adoptarea acestei hotãrâri. Aceºtia mai spun cã, deºi avizele pentru o investiþie trebuie date cu promptitudine, niciun investitor important nu vine în Timiºoara peste noapte ºi sã vrea avizele de azi pe mâine. În ultimii ani, Prefectura a contestat mai multe hotãrâri de Consiliu Local care erau în primul rând deficitare din punct de vedere al transparenþei decizionale.

Fosta conducere a Prefecturii Timiº precizeazã cã aceleaºi probleme legate de transparenþã erau remarcate inclusiv la hotãrâri legate de aprobarea unor planuri urbanistice zonale. Astfel, erau hotãrâri care aprobau planuri

Foto TIMPOLIS

Fostul prefect de Timiº, Mircea Bãcalã, care a iniþiat contestarea în contencios administrativ a hotãrârii legate de “avizele în ºapte zile”, spune cã acest act normativ este doar unul dintre multele hotãrâri ale Primãriei care, din punctul sãu de vedere, nu respectau legea.

Prefectura Timiº a constatat cã sunt destule hotãrâri ale Consiliului Local care nu respectã cerinþele legale ºi cum, de multe ori, nu a existat cale de înþelegere amiabilã cu Primãria, s-a recurs la instanþã.

Mircea Bãcalã susþine cã termenul stabilit, de ºapte zile, pentru acordarea unui aviz este insuficient, mai ales în cazul unei investiþii de amploare. “Gândiþi-vã cã documentaþia unei investiþii de peste un milion de euro nu are douã pagini, ca sã poatã fi analizatã în ºapte zile. Pentru amplasarea unui simplu panou publicitar

Mircea Bãcalã, fost prefect de Timiº urbanistice zonale care contraziceau flagrant Planul Urbanistic General.

Prin aceste P.U.Z.-uri se aproba, de exemplu, construirea de blocuri înalte în zone în care erau doar case. Ce-

tãþenii afectaþi sesizau acest lucru la Prefecturã, ºi oamenii aflau despre aceste P.U.Z.-uri aprobate dupã o perioadã în care nu mai aveau dreptul sã le conteste.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

31 martie - 2 aprilie 2014 l

Sus în adâncuri

O scrisoare pierdutã

Vitrina cu cãrþi “Miros de roºcatã amarã ºi alte povestiri scandaloase”, Dan Alexe (Ed. Humanitas)

De I. L. Caragiale Un spectacol de Ada Lupu Campanie electoralã undeva, în provincie. Avocatul Nae Caþavencu vrea sã fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieºte sã îl ºantajeze pe Tipãtescu, tânãrul prefect al judeþului, cu scrisoarea de amor pierdutã de iubita lui, Zoe Trahanache, soþia ºefului local al partidului, prezident în numeroase comitete ºi comiþii”. Zoe se foloseºte de toate argumentele sã îºi convingã iubitul ºi soþul sã cedeze ºantajului ºi, deºi izbuteºte, politica “de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. Între timp, versatul Trahanache nu stã degeaba, balanþa se înclinã în sens invers, ºantajistul devine ºantajat, ºedinþa de numire oficialã a candidatului se încheie cu o bãtaie organizatã de poliþistul Pristanda, în înþelegere cu “ºeful”, iar Caþavencu îºi pierde pãlãria în care ascunsese scrisoarea buclucaºã care, cu inocentul ajutor al Cetãþeanului turmentat, ajunge din nou în posesia frumoasei ºi necugetatei Zoe. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 3 aprilie, ora 19 l În afara jocului De Sergi Belbel Un spectacol-premierã, în regia artisticã a lui Ion-Ardeal Ieremia Studio “Uþu Strugari”, 25 martie, ora 19 l Viaþa e vis Dupã Calderón de la Barca Un spectacol de Mihai Mãniuþiu Regele Basilio viseazã. Iar visulprevestire îi aratã cã fiul sãu, Segismundo, va fi un monstru, un paricid, un uzurpator. Moartea reginei la naºterea copilului îi întãreºte convingerea ºi, ca sã preîntâmpine dezastrul, îl izoleazã de lume. Bãiatul creºte singur, ca un animal turbat, plin de urã ºi resentimente. Pãzit ºi, în acelaºi timp, educat de Clotaldo, singura figurã umanã pe care o cunoaºte, lipsit de orice repere sociale ºi emoþionale, Segismundo devine, într-adevãr, monstrul pe care îl visase tatãl sãu cu mulþi ani în urmã. Dar regele Basilio începe sã se îndoiascã, sã-ºi punã întrebãri.

Savant nebun, face un experiment: îl aduce pe fiul sãu la palat, sub efectul unui narcotic, iar când se trezeºte pretinde cã totul a fost un vis, cã nimic din ce-a trãit pânã acum n-a fost adevãrat. Dezlãnþuit, Segismundo face doar ceea ce ºtie: urãºte, ucide. Regele îl trimite din nou în viaþa lui de dinainte, unde Clotaldo îl convinge, încã o datã, cã totul a fost un vis. Dar poporul a aflat de existenþa lui ºi îºi vrea prinþul, se rãscoalã, înfrânge armata lui Basilio ºi-l urcã pe tron. Înþelelpþit de visele vieþii lui, Segismundo pune în balanþã destinul ºi liberul arbitru, ºi, câtã vreme totul este o iluzie, decide cã vrea ca în acest vis sã fie un rege bun, un om generos.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 3 aprilie, ora 19

Dupã Nick Hornby Un spectacol în regia lui Kedves Emõke Spectacolul Sus în adâncuri este o comedie neagrã, care ne înfãþiºeazã patru protagoniºti confruntaþi cu teme precum singurãtatea, depresia ºi sinuciderea. Acþiunea începe în noaptea de Revelion, când viaþa lui Martin, prezentator TV delabrat, a lui Maureen, mamã singurã cu un copil bolnav, a lui JJ, un tânãr cu ambiþia de a deveni star ºi a lui Jess, fiica rebelã a unui politician, se schimbã pentru totdeauna.

Montarea este comicã, pãstrând o adâncime umanã realã. Personajele din Sus în adâncuri nu sunt eroi tragici, nici nu ar putea fi. Acest spectacol funcþioneazã ca o critica a timpurilor ºi a societãþii în care trãim, într-un mod în care problemele ºi personajele prezentate ne par absolut reale ºi legitime.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 1 aprilie, ora 19 l O, ce zile frumoase!

De Samuel Beckett Un spectacol în regia lui Kedves Emõke O, ce zile frumoase! vorbeºte despre probleme, situaþii de viaþã ºi relaþii. Dar este important ca spectatorul sã decidã în legãturã cu ceea ce a vãzut.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 4 aprilie, ora 19

Operã l

Voievodul þiganilor

„Rar mi-a fost dat, în ultima vreme, sã citesc ceva mai viu ºi mai vibrant, mai uman ºi mai firesc, mai arzãtor, mai dramatic, mai curgãtor ºi mai abrupt, mai vesel ºi mai trist, mai suculent, mai poznaº, mai poetic, mai ame- ºi amuþitor. ªi rar am vãzut, de când sunt editor de carte, un asemenea talent în (orgolioasã) desfãºurare – spune Radu Paraschivescu. Dan Alexe nu þine neapãrat sã se aºeze în albia unui gust impus de criticã, a unei tendinþe, a unei mode. Dã impresia cã scrie ca sã-ºi facã sieºi o plãcere – ºi cred cã ºi-o face. Îl intereseazã prea puþin dacã textele lui se vor solda cu o baie de elogii sau cu o rãstignire. Dan Alexe scrie în temeiul unei înzestrãri formidabile, al unei culturi aspirate pe toate canalele ºi al unei pofte nãvalnice, aproape carnale, de-a face literaturã din orice. Îi place sã aºtearnã poveºti. Îi place la nebunie. Dar îl bãnuiesc cã-i place ºi sã ghiceascã reacþia cititorului. Stupoare, jubilaþie, ruºine, invidie, contrarietate, vertij, fericire, indignare, cãinþã – toate acestea sunt forme de feedback la cele 33 de texte din Miros de roºcatã amarã.

O singurã reacþie lipseºte: indiferenþa.”

Volumul, apãrut recent la editura Humanitas, a fost lansat, zilele trecute, la Librãria Humanitas de la Ciºmigiu din Capitalã, în prezenþa autorului, a scriitorului Radu Paraschivescu ºi a filosofului Gabriel Liiceanu.

Radu Paraschivescu a declarat, la evenimentul de lansare, cã a citit cartea aceasta dupã ce a fost propusã pentru publicare. „ „Sunt puþini oamenii pe care îi întâmpini fãrã sã ai ºocuri. La cei mai mulþi existã o dozã de previzibil; ºi în ceea ce spun, ºi în ce fac, ºi în ceea ce scriu, atunci când scriu. La Dan Alexe, pumnul în plex vine de la primul rând ºi asta nu vrea sã spunã cã povestirile lui sunt ºocante. Se face foarte des confuzia între ceea ce se întâmplã în carte ºi ceea ce se întâmplã în viaþa celui care scrie cartea. În cuvintele din cartea asta îºi dau întâlnire mai multe simþuri, sunt cuvinte care convoacã simþurile. Un lucru observat încã din titlu. În titlu avem doi analizatori, avem mirosul ºi gustul. Ei bine, frazele, cu-

vintele, imaginile acestea pot fi abordate prin mai multe simþuri, nu doar prin unul, ºi nu e nevoie sã le abordãm doar prin filtrul neuronal. Ele ne vin ºi pe alte cãi. E vorba aici de o prospeþime a stilului, de o forþã de a imagina, de a spune poveºti, de o plãcere, de o voluptate ºi de o anume foame de a scrie. ªi de capacitatea asta de jongler de a imagina poveºti din absolut orice”, a declarat, potrivit Mediafax, Radu Paraschivescu.

Dan Alexe a precizat cã nu a cãutat sã publice de-a lungul anilor, iar ideea apariþiei acestei cãrþi le-a aparþinut editorilor de la Humanitas: „Mãrturisesc cã unele texte au fost ameliorate ºi, dacã sunt aºa frumoase cum poate credeþi în carte, se datoreazã muncii redactorilor de la Humanitas”.

Cele 33 de povestiri care alcãtuiesc cartea sunt un alt fel de a fi al lui Dan Alexe – foarte personal, o deschidere a limbajului prin erotism.

“Între Capºa ºi Corso”, de Vlaicu Barna (Ed. Polirom) Scriitori, jurnaliºti ºi artiºti mai mult sau mai puþin cunoscuþi îºi dau întâlnire, în perioada interbelicã, la Cafeneaua Capºa ori la Braseria Corso.

Aici se discutã politicã, se leagã prietenii ºi se nasc adversitãþi. Vlaicu Barna oferã tabloul complex al vieþii culturale bucureºtene din anii 1930 ºi de mai târziu, cu intrarea României sub influenþa Uniunii Sovietice ºi instaurarea dictaturii comuniste. Fãcând dovada unei memorii prodigioase, autorul evocã momente ºi chipuri notabile ale culturii româneºti, mari personalitãþi cu care a colaborat sau pe care le-a cunoscut îndeaproape. Îi întâlnim astfel, printre alþii, pe E. Lovinescu, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Victor Eftimiu, Eugen Jebeleanu, G. Cãlinescu ºi Theodor Pallady. „În cartea d-lui Vlaicu Barna defileazã, cu silueta lor inconfundabilã, mari personalitãþi scriitoriceºti, artistice ºi gazetãreºti. Bine surprinse sunt personalitãþile unor H. Bonciu, ªtefan Antim, Cezar Petrescu, Al. Rosetti, Vladimir Streinu, Vasile Voiculescu ºi încã multi alþii. Cartea d-lui Vlaicu Barna, Între Capºa ºi Corso, meritã cititã ca un bun, fermecãtor op de memorialisticã. E ºi savuros, ºi un bogat (ca sã spun

aºa) instrument de informaþie în ale istoriei literare”, spune Zigu Ornea.

„Oameni de porumb”, Miguel Angel Asturias (Editura Univers) Oameni de porumb este romanul cel mai cunoscut ºi, în acelaºi timp, cel mai ermetic al lui Miguel Ángel Asturias, în care cititorul penduleazã necontenit între real ºi magic, fascinat de sunete, de descrieri, de simboluri ºi de metafore.

Este povestea înfruntãrii crâncene dintre douã lumi: pe de o parte, comunitãþile indigene, pãstrãtoare ale culturii maya, cu miturile, legendele ºi tradiþiile ancestrale, pe de altã parte, societatea modernã care le aduce acestor oameni doar un viitor nedesluºit ºi dezumanizat. Realismul magic, care îºi va gãsi mai târziu consacrarea prin autori ca Juan Rulfo ºi Gabriel García Márquez, se desãvârºeºte la Asturias – distins cu Premiul Nobel pentru Literaturã în 1967 – într-un limbaj suprarealist, încãrcat de imagini memorabile.

Maria Dinulescu, desemnatã cea mai bunã actriþã Operetã în trei acte Muzica: Johann Strauss Libretul: Ignaz Schnitzer Un spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, susþinut de Corul ºi orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã din Timiºoara, 31 martie, ora 19 l Trubadurul

Operã în patru acte Muzica: Giuseppe Verdi

de 24 de ani un reper al cetãþii

l La „LA Indie Film Festival” 2014 Maria Dinulescu a fost desemnatã cea mai bunã actriþã la LA Indie Film Festival 2014 pentru rolul din scurtmetrajul “Stepping Out”, regizat de Nataliya Padilla, informeazã Institutul Cultural Român din New York.

Filmul Stepping Out a câºtigat douã premii importante la LA Indie Film Festival. Astfel, pelicula a obþinut premiul pentru cea mai bunã actriþã, românca Maria Dinulescu, dar ºi premiul pentru cel mai bun regizor de film – Nataliya Padilla.

Producãtorii au anunþat cã vor merge cu acest film ºi la festivalul Short Film Corner de la Cannes.

“Mã bucur cã toate eforturile fãcute în ultimii doi ani încep sã dea rezultate. Acum termin filmãrile pentru un nou scurtmetraj ºi mã pregãtesc sã încep un altul! Sunt paºi mici, dar merg în direcþia pe care mi-am dorito!”, a declarat, citatã de Mediafax, Maria Dinulescu.

Maria Dinulescu a jucat în lungmetrajul de debut al unui alt cunoscut cineast roman, Pescuit sportiv, de Adrian Sitaru, prezentat în Statele Unite ale Americii la Festivalul de la Palm Springs, în ianuarie, ºi inclus ºi în programul Festivalului Internaþional de Film de la Miami din perioada 6 - 15 martie. De asemenea, a mai apãrut în peliculele The Ridicule, Plongeur, În derivã, Casanova, identitate femininã,

Cinemaguerilla, Copilãria lui Icar/ L’enfance d’Icare, Concertul/ Le concert ºi California Dreamin’ (nesfârºit).

13

timp liber

Kevin Spacey îl va interpreta pe Winston Churchill într-un film biografic

31 martie - 2 aprilie 2014 Libretul: Salvatore Cammarano Opera Românã din Timiºoara, 2 aprilie, ora 19 l Traviata

Actorul american Kevin Spacey îl va interpreta pe Winston Churchill într-un film biografic care va prezenta felul în care fostul premier britanic ºi-a apãrat þara în faþa agresiunii lui Hitler.

TIMPOLIS

Potrivit publicaþiei The Hollywood Reporter, filmul se va intitula Captain of the Gate ºi va prezenta felul în care Winston Churchill – care a fost premier al Marii Britanii din 1940 pânã în 1945 ºi din 1951 pânã în 1955 – a înfruntat Parlamentul britanic pentru a lua deciziile necesare pentru a-ºi proteja þara de agresiunea nazistã în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, informeazã contactmusic.com, sursã citatã de Mediafax.

Filmul va avea un buget de circa 20 de milioane de dolari ºi va fi produs de compania Sierra/Affinity în colaborare cu StudioCanal. Scenariul este scris de Ben Kaplan, cunoscut pentru scenariul unui documentar de televiziune despre fostul preºedinte american Ronald Reagan.

Operã în trei acte Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Francesco Maria Piave Un spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, susþinut de Corul ºi orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã din Timiºoara, 6 aprilie, ora 19

Expoziþii 10 ani Expoziþie de grup aniversar, a artiºtilor plastici profesioniºti care au absolvit cu un deceniu în urmã, în anul 2004, secþia Pedagogia Artei a Facultãþii de arte ºi design din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara (Viorel Cosor, Van Ka, Ramona Nopcea, Oana Benedek, Lucia Kolla Stoica, Godolfhegaps, Otilia Gruneanþu Scriuba, Camelia Gabor Padina).

Galeria de Artã “Helios”, din Timiºoara, pânã în 3 aprilie l Expoziþie de fotografie Josef Koudelka l

Kevin Spacey nu este deloc strãin de sfera politicã ºi s-a remarcat în ultimii ani interpretând rolul politicianului lipsit de scrupule Frank Underwood în drama politicã House of Cards, produsã ºi difuzatã de platforma online Netflix.

Pentru acest rol, actorul american a fost lãudat de criticii de specialitate

ºi a fost nominalizat la Globul de Aur ºi la Primetime Emmy. Kevin Spacey a câºtigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal pentru interpretarea sa din filmul American Beauty ºi un premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru evoluþia sa din filmul The Usual Suspects.

La Timiºoara începe Sãptãmâna cafenelelor Cafékultour – Sãptãmâna cafenelelor, un eveniment ajuns la a zecea ediþie, reprezintã întâlnirea anualã festivã a tinerei creaþii contemporane în cafenele, baruri, librãrii ºi alte locuri din oraº destinate convivialitãþii.

TIMPOLIS

Cafékultour, care se va desfãºura la Timiºoara, în perioada 5 - 11 aprilie, este dovada vie a dorinþei de a promova diversitatea culturilor, variatele forme de expresie ºi de a pune în valoare tinerii creatori contemporani.

Aceastã serie de manifestãri s-a nãscut în 2005 din lipsa spaþiilor culturale alternative din oraº, motiv pentru care au fost stabilite barurile ºi cafenelele ca loc de întâlnire cu publicul tânãr ºi deschis faþã de noile forme de expresie culturalã ºi artisticã. De atunci, sãptãmâna cafenelelor a devenit un pretext de întâlnire, indispensabilã vieþii culturale a publicului timiºorean.

Pentru ediþia jubiliarã din acest an, organizatorii – Institutul Francez ºi Centrul Cultural German din Timiºoara – ºi-a propus sã cucereascã definitiv inimile participanþilor ºi sã ofere de-a lungul celor ºapte zile un program cultural foarte variat, care promoveazã multiculturalitatea ºi arta tânãrã în diferitele ei forme: concerte, muzicã clasicã, expoziþii, dans, performance vizual ºi filme.

Sãptãmâna cafenelelor din acest an va fi plasatã sub semnul multiculturalitãþii ºi al originalitãþii, al diversitãþii locurilor ºi formelor de expresie artisticã, mai anunþã organizatorii.

Programul dupã care se desfãºoarã Cafékultour – Sãptãmâna cafenelelor este urmãtorul: Sâmbãtã, 5 aprilie, ora 22 – Amplificat, str. Vasile Alecsandri nr. 7 (Germania – Franþa România: DJ Sets, DJ Rob Bankz, DJ Oof ºi DJ FaiboX

Duminicã, 6 aprilie, ora 15 – Mokum Cafe, str. Eugeniu de Savoya (Cehia : Preview expoziþie Film Poster Is Not Dead) Duminicã, 6 aprilie, ora 19 – Mansarda Bastionului Theresia, str. Luther nr. 4 (Germania – România : Performance vizual pe muzicã de pian în interpretarea lui Kurt Laurenz ºi a lui Teo Milea) Luni, 7 aprilie, ora 19 – Aethernativ Cafe, str. Mãrãºeºti nr. 14 (Cehia : Concert J) Marþi, 8 aprilie, ora 19 – Cafeneaua Verde, str. C. Brediceanu nr. 2 (Germania- Austria : Expoziþia foto

« Kaffeehaus-Kultur » ºi muzicã live în interpretarea lui Hans Hochheim, Andrei Ciuleac ºi Remus Turcu) Miercuri, 9 aprilie, ora 19 – Cuib d’Arte, str. Mãrãºeºti nr. 4 (Polonia – Marea Britanie – România : searã de proiecþii de filme scurte, artistice, documentare ºi videoclipuri) Joi, 10 aprilie, ora 19 – Porto Arte (Pod Maria) (Spanai : Cafe Flamenco în interpretarea artiºtilor Violeta Bario Collado, Julian Lorenzo Herrero ºi Jose Manuel Gomez Castilla) Vineri, 11 aprilie, ora 22 – Manufactura, splaiul T. Vladimirescu, nr. 9 (Franþa : concert TNT)

În aceastã primãvarã, Timiºoara este gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka sunt prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club ia conferit „fotografului ceh anonim” medalia de aur Robert Capa.

Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile

sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, pânã în 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 19. l Spaþiu sintetic Expoziþie a artistului Petricã ªtefan, organizatã de Fundaþia Rubin Petricã ªtefan a absolvit Facultatea de Arte ºi Design din Timiºoara în 2010. În 2011 a expus la Galeria Triade lucrãrile din seria “Evolution”, iar în 2013 Galeria Calina i-a gãzduit expoziþia „embryos”. A participat la numeroase expoziþii de grup, între care amintim expoziþia “SemnSimbol” la Institutul Cultural Român din Budapesta (2010) ºi expoziþia “Spazzi Apertti” la Institutul Cultural Român, Roma (2011).

Simezele Papillon Cafe, pânã în 17 aprilie l Monumental +

Expoziþie 15 lucrãri de sculpturã semnate de Ana Kovacs, Alexandru Teodorescu, ªtefan Pavliuc ºi Eugen Þibuleac, studenþi în anul III, la secþia Sculpturã a Facultãþii de Arte ºi Design din Timiºoara Operele de artã ale tinerilor artiºti continuã direcþiile inovatoare ale sculpturii secolului XX, exploatând tehnica „La taille directe”, care pune în valoare teme ce situeazã creaþia la graniþele dintre modernitate ºi ultimele direcþii ale artei contemporane.

Cioplite în piatra ºi în marmurã, sculpturile expuse reprezintã tot atâtea posibile variante pentru viitoare lucrãri monumentale. Expoziþia este rezultatul cercetãrii de atelier ºi preocupãrilor studenþilor din an terminal pentru lucrarea finalã de licenþã.

Toate exemplificã relaþia formei cu spaþiul ºi interacþiunea dintre artã ºi societate.

Zona Librãriei Cãrtureºti, pânã în 23 aprilie l Lucrãri recente Expoziþie a artistului Costin Brãteanu Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, în 3 aprilie, expoziþia fiind deschisã în perioada 3 - 23 aprilie.

Vernisajul va avea loc în 3 aprilie, de la ora 14 ºi de la ora 18.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

31 martie - 2 aprilie 2014

sãnãtate

Sistemul sanitar e principala problemã cu care se confruntã pacienþii bolnavi de cancer, la Timiºoara Legile aberante din domeniul sãnãtãþii exaspereazã pacienþii

Pacienþii cu cancer sunt obligaþi sã plãteascã analizele medicale la fiecare ºedinþã de chimioterapie, pe motiv cã acestea sunt decontate numai odatã pe an, aratã un raport foarte recent al Coaliþiei Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din România. La Timiºoara, la Clinica de Radioterapie, nu se cer bani pentru analize, dar pacienþii aflaþi în tratament semnaleazã probleme ce þin de vicii ale sistemului.

În majoritatea covârºitoare a cazurilor, nu medicii care îºi desfãºoarã activitatea în spitalele româneºti sunt responsabili pentru spolierea de bani a pacienþilor. Care, deºi plãtesc asigurare de sãnãtate Statului român, sunt nevoiþi sã scoatã bani din buzunar pentru a-ºi plãti o parte din tratamentul de care au nevoie pe durata internãrilor. Principalele probleme de care pacienþii care suferã de afecþiuni cronice se plâng la Telefonul Pacientului, proiect implementat de C.O.P.A.C., sunt generate de prevederile aberante ale unor legi din domeniul sãnãtãþii. Pe care reprezentanþii organizaþiilor de pacienþi le catalogheazã drept „ciudate” ºi spun cã le-au dezbãtut în repetate rânduri cu factorii de decizie din Ministerul Sãnãtãþii.

Fãrã niciun rezultat. ªi despre care Vasile Cepoi, consilierul premierului Victor Ponta pe probleme de sãnãtate, promite în continuare cã se vor modifica. Însã nu acum, ci la semnarea viitorului contract-cadru privind serviciile medicale. Document care se aflã încã în lucru. „Este nefiresc ca un bolnav care este internat într-un spi-

ligia.hutu@timpolis.ro

C.O.P.A.C.: Bolnavilor de cancer li se solicitã sã îºi suporte singuri costul analizelor hematologice În unele spitale din România este întâlnitã o situaþie complet aberantã: bolnavilor de cancer li se solicitã, pe durata tratamentului chimioterapic, sã îºi suporte singuri costul analizelor hematologice necesare ajustãrii dozajului medicaþiei chimioterapice, dupã cum reclama, zilele acestea, preºedintele Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice, Radu Gãnescu. Acesta mai spune cã motivele pentru care se ajunge în situaþia aceasta sunt numeroase, dar cauza principalã este legatã de birocratizarea excesivã. „Pacienþii sunt nevoiþi sã plãteascã din buzunarul propriu pentru cã nu iau trimitere de la medicul de familie, ca sã câºtige timp, pentru cã se aflã în tratament ºi nu îºi pot permite sã piardã vremea sau, în alte cazuri, solicitã trimitere, dar li se spune cã, pentru luna respectivã, s-a terminat bugetul aferent programului de analize.

Au existat însã ºi situaþii în care oamenii s-au plâns cã sunt trimiºi din spital sã îºi efectueze analizele pe cheltuialã proprie”, spune Radu Gãnescu, preºedintele C.O.P.A.C. În plus, semnaleazã acesta, o altã disfuncþionalitate a sistemului pune pacientul internat în situaþia de a-ºi plãti tratamentul pentru boala cronicã de care suferã, pe perioada spitalizãrii: „Pe durata spitalizãrii medicul de familie nu îi poate elibera pacientului reþeta pentru tratamentul lui cronic.

Asta, în vreme ce medicul specialist nu poate recomanda tratament gratuit decât pentru afecþiunea pe care o trateazã, în baza competenþelor sale”.

Preºedintele C.O.P.A.C. insistã pe nevoia reglementãrii acestei situaþii din spitale, motivând cã „nimeni nu se interneazã în spital de dragul internãrii, ci pentru cã are probleme de sãnãtate de tratat sau pentru cã pacientul provine din mediul rural ºi, neavând altã soluþie pentru a-ºi urma tratamentul, este nevoit sã se spitalizeze”.

La Clinica de Radioterapie din Timiºoara nu se cer bani pentru analize La Clinica de Radioterapie din Timiºoara, pacienþii aflaþi în tratament semnaleazã probleme ce þin de vicii ale sistemului. Niciunul dintre pacienþii internaþi cu care am stat de vorbã nu s-a plâns de modul în care este tratat de personalul medical. „Personalul se poartã cu blândeþe cu noi, poate ºi pentru faptul cã suntem în situaþia în care suntem, cu aceastã boalã care e necruþãtoare...”, ne mãrturiseºte un bãrbat, care stã aºezat pe o bancã, în curtea interioarã a spitalului, „ca sã mã bucur de soare”. „Nu, nu ni se cer bani în spital, pentru analize”, ne spune un alt bãrbat, trecut de 50 de ani, care a fost operat recent pentru o tumorã a feþei ºi care ne vorbeºte cu resemnare despre boalã. „Ne-a venit acum nouã rândul, în locul pãrinþilor noºtri”, ne mãrturiseºte acesta, dând de înþeles cã este conºtient de gravitatea diagnosticului ºi de faptul cã „poate ºi pentru cã este vorba despre o

de 24 de ani un reper al cetãþii

afecþiune incurabilã, toatã lumea se poartã frumos cu noi.

De când am fost operat de cancer, nu am fost internat în alte locuri, pentru alte boli, aºa cã nu ºtiu dacã acolo ar trebui sã plãtesc de la mine tratamentul pe care îl iau pentru cancer.

Aºa cã nu aº ºti sã vã spun cum stau lucrurile în alte pãrþi.

Dar aici nu ni se ia niciun ban”, spune bãrbatul.

Problema o constituie însã ceea ce se întâmplã dincolo de pereþii spitalului. Pentru cã, spune bãrbatul, „pentru o adeverinþã de care am avut nevoie de la Casã (Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate – n.red.) a trebuit sã umblu o zi întreagã, din birou în birou, dupã ce am stat la coadã de dimineaþã de la 6.30, ca sã îmi iau numãr de ordine”. ªi asta în condiþiile în care avea deja stabilit diagnosticul. „Nimãnui de acolo nu îi pasã. Eºti doar un numãr între multe alte dosare”, spune bãrbatul. Care crede cã adevãrata problemã a României este birocraþia sistemului, „pentru cã oamenii luaþi ca atare pot fi ºi buni. ªi mulþi dintre ei chiar sunt. Dar legile ne omoarã...”

O doamnã, care însoþeºte o pacientã tânãrã, internatã ºi ea cu acelaºi disgnostic, spune cã condiþiile de spitalizare s-au îmbunãtãþit faþã de acum câþiva ani. Aceasta susþine cã nu le-au fost ceruþi bani pentru plata analizelor care se fac periodic pe durata tratamentului.

Amãrãciunea cea mare a majoritãþii pacienþilor vine mai mult dinspre partea gravitãþii diagnosticului. Aceºtia sunt copleºiþi în primul rând de vestea unui astfel de diagnostic. ªi de sãrãcie. Pentru cã „ pensiile sunt mici, iar din salariile de

mizerie, cu greu þi-ai putea asigura singur tratamentul ºi costurile unui trai sãnãtos, aºa cum îþi recomandã medicii la externare”, spune o altã doamnã internatã pentru radioterapie.

Care se plânge tot de birocraþia stufoasã ºi de numãrul de adeverinþe pe care a avut nevoie sã ºi le procure periodic de la C.N.A.S. pentru efectuarea controalelor periodice pentru a urmãri evoluþia bolii: „Trebuie sã stai acolo ore în ºir în picioare. Nu conteazã pentru ei cât eºti de bolnav. Dacã nu ai pe nimeni care sã mergã în locul tãu, asta e...” ªeful Clinicii de Radioterapie, medicul Sorin Dema, confirmã cã, în cadrul clinicii pe care o conduce, nu le este solicitat pacienþilor sã suporte din buzunarul propriu efectuarea analizelor medicale menite sã monitorizeze parametri hematologici, pentru eventuale ajustãri ale dozajului: „Puteþi vorbi cu oricare dintre pacienþii internaþi în spital, ei vã pot spune cel mai bine care sunt problemele cu care se confruntã. Dar nu, nu se percep bani pentru analizele efectuate pe durata spitalizãrii, acestea sunt gratuite”.

tal de ortopedie, dar care este cardiac, sã nu poatã beneficia de tratamentul pentru inimã prescris pe durata internãrii de specialist, întrucât suferinþa la internare era pentru picior ”, admite Vasile Cepoi, citat de Mediafax. ªi proaspãt-desemnatului ministru al Sãnãtãþii, Nicoale Bãnicioiu, pare sã i se fi revelat recent gravitatea situaþiei din sistemul sanitar românesc, despre care afirmã, într-un interviu acordat Mediafax, cã îi lipseºte umanitatea ºi cã a fost pãrtaº la risipirea unor bani publici. Între timp, însã, pacienþii cu boli cronice internaþi în spital pentru tratarea unor probleme acute trebuie sã îºi plãteascã în continuare, din buzunarul propriu, tratamentul. În plus, sistemul birocratic stufos îngreuneazã accesul la servicii de sãnãtate gratuite, mai cu seamã în cazul pacienþilor din mediul rural. ªi aceasta fiindcã, pentru obþinerea unei adeverinþe de asigurat la C.N.A.S., orice pacient, chiar dacã domiciliazã în mediul rural, trebuie sã se deplaseze la sediul Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate din oraºul reºedinþã de judeþ.

C.O.P.A.C.: „Puþini pacienþi s-au plâns de tratamente neadecvate din partea medicului, majoritatea, de sistem” Contactat telefonic, preºedintele C.O.P.A.C., Radu Gãnescu, ne declarã cã un aspect pozitiv în ceea ce priveºte semnalele primite de la pacienþii cu boli cronice prin intermediul serviciului Telefonul Pacientului, implementat de C.O.P.A.C., se leagã de îmbunãtãþirea calitãþii relaþiei medic-pacient: „Întreg sistemul de sãnãtate ar trebui gândit ºi construit pe aceastã relaþie dintre medic ºi pacient, care trebuie sã fie o relaþie de colaborare, nu de subordonare. De fapt, pilonii pe care ar trebui construit sistemul sunt medicul ºi pacientul”. Radu Gãnescu mai spune cã numãrul semnalãrilor legate de probleme intervenite în relaþia dintre pacienþi ºi medici sau legate de perpetuarea sistemului plãþilor informale, înregistrat la capãtul unui an de activitate, a fost mai mic de 3%. „Puþini pacienþi s-au plâns de tratamente neadecvate din

partea medicului, majoritatea solicitã informaþii legate de modul de relaþionare cu C.N.A.S., cu Direcþiile de Sãnãtate Publicã judeþene. Mai sunt ºi numeroºi pacienþi care solicitã lãmuriri despre includerea în programele naþionale de tratament.

Dar majoritatea celor care s-au plâns semnaleazã situaþii cauzate de aceste prevederi ciudate ale normelor în vigoare, care impun pacientului sã plãteascã din buzunarul propriu costul medicamentelor pentru tratamentul afecþiunilor cronice, pe perioada spitalizãrii pentru o crizã acutã, spre exemplu”, precizeazã Radu Gãnescu. Acesta adaugã ºi cã au existat numeroase discuþii ale reprezentanþilor C.O.P.A.C. cu reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii, inclusiv pe perioada mandatului fostului ministru Eugen Nicolãescu. Discuþii care, însã, nu au rezolvat pânã în acest moment nimic.

integrame

31 martie - 2 aprilie 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

31 martie - 2 aprilie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.