Timpolis 2041

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr.2041 27 - 30 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Colecþionarul de servicii speciale melania.cincea@timpolis.ro

T

ragedia aviaticã din Apuseni a fost breºa de care premierul Victor Ponta s-a folosit pentru a-ºi trece în subordinea directã încã un serviciu special de importanþã majorã: S.T.S. Visul e pe cale sã îi fie îndeplinit de docila majoritate pe care o are în Parlament. roiectul de lege care prevede reorganizarea S.T.S. în cadrul M.A.I. – proiect iniþiat de P.S.D. –, a trecut marþi de Camera Deputaþilor, prin adoptare tacitã, un procedeu în care dezbaterea e eludatã. Motivul invocat pentru recurgerea la adoptare tacitã a fost depãºirea termenului de dezbatere, stabilit pentru 20 martie. De ce a fost depãºit nu a explicat nimeni.

Cum nu au existat situaþii de urgenþã care sã fi dat peste cap programul de vot în Parlament, se deduce cã a fost un tertip de-al lui Victor Ponta ºi al majoritãþii sale docile din Parlament. Pentru a evita eventuale „de ce”-uri ale Opoziþiei ºi intervenþii pe textul de lege. Care nu a mai ajuns în Legislativ în forma anunþatã de dl Ponta, în februarie – Serviciul 112, la M.A.I., iar S.T.S., în subordinea Parlamentului. Nu, acum, S.T.S. trece cu totul la M.A.I., transformat într-o structurã condusã de un secretar de stat ajutat de trei subsecretari de stat, numiþi ºi eliberaþi din funcþie prin decizia primuluiministru. Q.E.D., aº spune. Aici a vrut dl Ponta sã ajungã, aici a ajuns. Nu din prima, însã, ºi invocând motive diferite, la fiecare încercare. a câteva zile dupã accidentul aviatic din Apuseni, în urma cãruia autoritãþile care ar fi trebuit sã intervinã pentru salvarea victimelor ni s-au arãtat în toatã splendoarea incompetenþei ºi indolenþei, Radu Stroe demisiona de la conducerea M.A.I. A fost momentul în care premierul a rãmas fãrã un om fidel la Interne, ceea ce, în an cu mizã electoralã majorã, poate fi o pierdere – dacã ne raportãm la rolul jucat de niºte oameni din M.A.I., la referendumul din 2012. Numirea viitorului ministru de Interne era, însã, la latitudinea lui Crin Antonescu. Aºa cã Victor Ponta a vrut sã contrabalanseze pierderea, încercând sã-ºi impunã un om loial la S.T.S. ªi a cerut în C.S.A.T. înlocuirea directorului, generalul Marcel Opriº, deºi ºtia cã nu are argumente indestructibile. Raportul guvernamental, realizat dupã tragedia aviaticã din Apuseni, indica drept responsabilã pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor Romatsa, aflatã în subordinea Ministerului Transporturilor, nu S.T.S. Continuând sã susþinã ineficienþa S.T.S., a anunþat apoi, uitând de caracterul de urgenþã invocat iniþial, elaborarea unui proiect de lege pentru a trece acest serviciu în subordinea M.A.I. Perspectiva numirii la Interne a lui Klaus Johannis – un om fidel d-lui Antonescu – pare sã-i fi schimbat planurile. Aºa se face cã, în ziua stabilitã pentru vot, plenul Camerei Deputaþilor anunþa cã amânã, la propunerea P.S.D., dezbaterea proiectului. Iar dl Ponta venea cu altã propunere: S.T.S., în subordinea Parlamentului. Ce conta cã nu exista vreun motiv argumentat care sã justifice aceastã miºcare, cu câteva luni înainte de alegeri? Mai ales cã, potrivit legii de funcþionare, 92/1996, S.T.S. e controlat de Parlament, prin comisiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã. Dar – o problemã pentru dl Ponta –, e organizat ºi coordonat de C.S.A.T. care numeºte, la propunerea preºedintelui sãu, funcþie ocupatã de ºeful statului, conducerea S.T.S. urmat o perioadã de tãcere, cu termen stabilit pentru vot, 20 martie, care, cu certitudine, a fost gândit pentru a fi depãºit ºi a se ajunge la adoptare tacitã. Fãrã piedici, fãrã explicaþii, fãrã eventuale surprize. ªi s-a ajuns la trecerea S.T.S. la M.A.I. – “pericolul Johannis” dispãrând între timp – aºa cum ºi-a dorit dl Ponta.

Care, iatã, e pe cale sã devinã un colecþionar de servicii speciale. S.T.S. e o mizã importantã, ce nu putea fi ratatã: nu numai cã e instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre B.E.C, dar are toate bazele de date ale Ministerului Sãnãtãþii ºi ale Ministerului Muncii.

P

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Medicamentele pentru bolnavii HIV, mai scumpe la Timiºoara decât la Constanþa

Funcþionarii publici se pregãtesc de pichetãri ºi nu exclud greva generalã Dupã o perioadã de scrisori deschise, apeluri ºi atenþionãri la nivel de parlamentari ºi miniºtri, sindicaliºtii din administraþia publicã au decis sã treacã la fapte. Acum, anunþã pichetãri ale Prefecturilor, la începutul lunii aprilie. Însã nu exclud nici greva generalã. În paralel, pregãtesc plângeri penale pentru oficiali ai Curþii de Conturi. pag.3

La majoritatea partidelor, nu performanþa ºi integritatea au fost criteriile alegerii pe listele europarlamentare La alegerile europarlamentare vom avea, în majoritatea cazurilor, liste întocmite pe criterii lipsite de transparenþã, care reflectã mai mult rezultatele negocierilor din interiorul partidelor ºi mai puþin performanþele în activitate ale celor desemnaþi drept candidaþi. Sau pe criterii de pile, unii dintre candidaþi fiind soþi sau fii ai unor lideri importanþi din partid. Situaþii care pot avea consecinþe negative resimþite pe termen mediu ºi lung, inclusiv în ceea ce priveºte credibilitatea ºi ºansa României de a-ºi face auzitã vocea în conturarea viitoarelor politici europene.

L

pag. 6 - 7

Avizele în ºapte zile pentru investitorii strategici au, încã, susþinãtori la Primãria Timiºoara Consiliul Local Timiºoara a votat, în 2011, o hotãrâre care, contrar legii, stabilea ca investitorii strategici care decid sã facã pe plan local o investiþie de cel puþin un milion de euro sã primeascã toate avizele în mai puþin de ºapte zile. Prefectura Timiº a atacat în contencios administrativ hotãrârea ºi a câºtigat procesul. Cu toate acestea, hotãrârea are susþinãtori la Primãrie, care promoveazã ideea recursului “în anulare”, pentru ca respectiva hotãrâre de Consiliu Local sã se aplice. pag.9

Mai mult de jumãtate din podurile din vestul þãrii necesitã reabilitare de urgenþã Foto TIMPOLIS

A

Medicamente identice pentru bolnavii HIV, mai semnificativ mai scumpe la Spitalul de Copii din Timiºoara decât la Spitalul Judeþean Constanþa Problema asigurãrii fondurilor pentru medicaþia bolnavilor cu HIV-SIDA este veche pe plan local, existând situaþii în care se risca întreruperea tratamentului din cauza lipsei fondurilor. Un raport al Curþii de Conturi aratã

cã procesul de cheltuire a banilor a fost nu o datã viciat de anomalii. De exemplu, s-a reuºit „performanþa” ca medicamente identice pentru bolnavii HIV sã fie semnificativ mai scumpe la Timiºoara decât la Constanþa. pag. 4

În ultimii ani s-a vorbit, la Timiºoara, despre aºa-zisele „poduri expirate”, ieºite din perioada de garanþie ºi perioada normalã de utilizare. Problema este valabilã pentru tot vestul þãrii. Deºi multe poduri au ieºit, treptat, din durata prevãzutã de utilizare, altele noi nu s-au mai construit ºi nici reabilitãri nu s-au fãcut. Podului de fier de la Lugoj, de exemplu, perioada de garanþie i-a expirat de 30 de ani... pag. 13

2

social

27 - 30 martie 2014

Va candida rectorul Universitãþii de Vest la parlamentare din partea alianþei P.S.D.- P.C.-U.N.P.R.?

Posibila candidaturã a rectorului Universitãþii de Vest la alegerile parlamentare din Colegiul III Timiºoara, din partea alianþei P.S.D.- P.C.-U.N.P.R., este plasatã încã sub semnul incertitudinii ºi ascunsã în spatele unui zid de tãcere. ligia.hutu@timpolis.ro

Binele U.V.T., un argument care susþine o decizie politicã?

Potrivit unor informaþii vehiculate, zilele acestea, în presa localã, rectorul Universitãþii de Vest, prof univ. dr.

Marilen Pirtea, ar fi admis cã au avut loc discuþii legate de eventualitatea unei candidaturi a sa la europarlamentare din partea P.S.D., discuþii purtate „cu premierul ºi cu alþi lideri”, dar nu ºi cu factori de decizie de la nivel local. Se pare cã rectorul U.V.T. va candida pentru ocuparea poziþiei de deputat pe Colegiul III Timiºoara, dupã vacantarea acestuia de cãtre deputatul P.C. Maria Grapini, desemnatã candidat pentru alegerile europarlamentare.

Marilen Pirtea ar mai fi dat de înþeles ºi cã nu este dispus sã renunþe la poziþia de rector, dar a admis cã nu respinge o eventualã implicare a sa în politica activã, în condiþiile în care aceastã opþiune ar putea facilita accesul instituþiei pe care o conduce la surse de finanþare pentru proiectele de cercetare ºi pentru obiectivele de investiþii. „Am avut unele discuþii la

nivel de Bucureºti, cu premierul ºi alþi lideri. Am fost contactat, dar nu am discutat nimic la nivel local. Nu am luat nicio decizie. Momentan, sunt rectorul U.V.T. ºi nu vreau sã renunþ la funcþia de rector. Voi face orice ca sã sprijin U.V.T. Se poate întâmpla orice, nu pot exclude nimic, dar trebuie sã vinã ceva extraordinar în avantajul universitãþii, finanþarea a ceva mare, alocarea unor sume mari pentru investiþii. Evident cã într-un asemenea context binele instituþional primeazã.

Nu ºtiu ce se va întâmpla”, a declarat unui ziar local Marilen Pirtea.

Ping-pong la U.V.T., pentru un rãspuns oficial Am încercat, miercuri, sã obþinem un punct de vedere oficial de la rectorul U.V.T. Cum nu a rãspuns pe telefonul mobil, am contactat purtãtorul de cuvânt al instituþiei, Florin Jurcã.

Acesta nu a comentat informaþiile legate de posibila implicare în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare a rectorului, precizând doar cã agenda acestuia este extrem de încãrcatã ºi cã va încerca sã obþinã un punct de vedere „în cel mai scurt timp posibil”. Pânã la închiderea ediþiei, însã, o reacþie din partea rectorului Marilen Pirtea nu a sosit, nici din partea purtãtorului de cuvânt al instituþiei, Florin Jurcã, nici de la reprezentanta Secretariatului Rectoratului U.V.T., care nea contactat imediat dupã convorbirea cu Florin Jurcã.

P.S.D. Timiº: „Marilen Pirtea e un posibil candidat tehnocrat, susþinut de alianþa P.S.D.-P.C.-U.N.P.R.” Purtãtorul de cuvânt al P.S.D. Timiº, Lucian Ursuleþu, spune, însã, cã la nivel local nu s-a luat încã nicio decizie definitivã cu privire la numele candidatului care va reprezenta alianþa U.S.D. la alegerile de pe Colegiul III. „În acest moment, pe lista nominalizãrilor se aflã mai multe nume”, afirmã Lucian Ursuleþu, adãugând cã luarea unei decizii finale este condiþionatã ºi de stabilirea, de cãtre Guvern, a datei în care vor avea loc alegerile parþiale, pentru cã „deocamdatã, nu s-a stabilit cã alegerile vor fi în 25 mai, o datã cu europarlamentarele. Am verificat ordinea de zi a ºedinþei de Guvern de astãzi ºi acolo nu figureazã niciun punct referitor la stabilirea datei alegerilor de pe Colegiul III Timiºoara”.

Purtãtorul de cuvânt al P.S.D. Timiº mai spune cã, din câte ºtie pânã în acest moment, discuþiile legate de o posibilã candidaturã a rectorului U.V.T., Marilen Pirtea, s-au purtat doar la nivel central, nu ºi cu preºedintele P.S.D. Timiº, Titu Bojin, ºi cã, dacã informaþia se va confirma, atunci va fi cel mai probabil vorba despre o candidaturã a lui Marilen Pirtea „în calitate de tehnocrat, care va beneficia de susþinerea alianþei locale P.S.D.-P.C.-U.N.P.R.” Potrivit lui Lucian Ursuleþu, pe lista posibililor candidaþi figureazã ºi

numele medicului Florin Bârsãºteanu, consilier local P.S.D.

Daniel Funeriu nu comenteazã, momentan Pe 9 februarie 2011, la data intrãrii în vigoare a Legii Educaþiei Naþionale, ministrul de atunci al Educaþiei, Daniel Funeriu, anunþa cã legea, al cãrei artizan a fost, vizeazã incompatibilitãþile de orice fel, inclusiv cea cu funcþia de rector sau de director de ºcoalã. “ Incompatibilitãþile senatorilor ºi deputaþilor, de orice fel, inclusiv cea cu funcþia de rector, se constatã de cãtre A.N.I. sau de comisia din care face parte respectivul parlamentar”, declara atunci, citat de Mediafax, Daniel Funeriu. Pânã în luna martie 2011,

persoanele aflate în aceastã situaþie au fost obligate sã hotãrascã ce aleg – funcþia de rector, pe cea de parlamentar sau o funcþie de conducere în partid. Între timp, dupã venirea la putere a U.S.L., Legea Educaþiei a fost ciuntitã, astfel cã prevederile privind acest tip de incompatibilitate au fost abrogate.

Contactat, acum, telefonic pentru un punct de vedere pe marginea informaþiilor referitoare la posibila candidaturã a lui Marilen Pirtea din partea P.S.D., la parlamentare, ºi despre implicaþiile pe care le-ar putea avea posibila cumulare a poziþiilor de rector, profesor universitar, cercetãtor ºi deputat, fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, a declarat cã îºi rezervã dreptul de a nu comenta pe aceastã temã decât dupã confirmarea oficialã a intenþiei lui Marilen Pirtea de a candida.

O taxã de timbru instituitã ilegal faciliteazã Administraþiei Bazinale de Apã Banat fuga de rãspundere pentru moartea unui om? „O instituþie de stat imunã în faþa Justiþiei”, catalogheazã þãrãnistul Ciprian Mihok, Administraþia Bazinalã de Apã Banat. Instituþie despre care spune cã ar fi responsabilã de decesul unui bãrbat – acesta a murit într-un canal neîmprejmuit.

Directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu comenteazã subiectul, cerându-ne sã-i trimitem în scris întrebãrile ligia.hutu@timpolis.ro

Instituþie de stat imunã la Justiþie Ciprian Mihok, de la P.N.Þ.C.D. Timiºoara, acuzã cã o instituþie de stat din Timiºoara este protejatã de justiþie în mod ilegal ºi aberant ºi face referire la o situaþie recentã în care este implicatã vãduva unui bãrbat, decedat la începutul anului, în Timiºoara, dupã ce a cãzut într-un canal de pe malul Begãi, aflat în administrarea Administraþiei Bazinale de Apã Banat. Canalul, mai spune Ciprian Mihok, nu era protejat de niciun grilaj metalic, aºa cum pre-

vãd normele în vigoare. Vãduva acestuia a decis sã acþioneze A.B.A. Banat în instanþã. „Procesul, însã, nu va mai avea loc pentru cã magistraþii au refuzat sã judece acest proces, respingând acþiunea, pe motiv cã femeia nu a achitat contravaloarea taxei de timbru judiciar, stabilitã la 16.000 de lei”, afirmã Ciprian Mihok. Acesta susþine, citând avocatul vãduvei celui decedat, Alin Daniel Socol, cã „acþiunile de rãspundere civilã delictualã nu se timbreazã. Acþiunile ce reclamã pretinse încãlcãri ale dreptului la viaþã sunt scutite de taxa de timbru”.

Avocat: „Încãlcarea dreptului la viaþã e scutitã de la aplicarea taxei de timbru judiciar” Chestionat telefonic despre cursul acþiunii în instanþã, avocatul Alin Socol spune cã, în baza acordului exprimat de clienta sa, a mai fãcut recent referiri la acest caz, referiri în urma cãrora

de 24 de ani un reper al cetãþii

a fost solicitatã o reacþie ºi ingineruluiºef din cadrul A.B.A. Banat, Dan Ardelean. „A spus cã ºtie despre situaþie ºi cã regretã cele întâmplate, dar cã nu reprezentanþii A.B.A. Banat sunt vinovaþi pentru nefericitul incident, ci hoþii care au furat grilajele din fier”, declarã spune Alin Socol. Care opineazã însã cã nu existã niciun fel de motivaþie pentru incompetenþã ºi pentru neducerea la îndeplinire a unor îndatoriri profesionale: „Indiferent cine s-ar face vinovat pentru absenþa acelui grilaj din fier, canalul era dat în administrarea A.B.A. Banat, care trebuia sã îºi facã datoria”.

Avocatul mai spune cã hotãrârea de a acþiona A.B.A. Banat în instanþã a venit din partea vãduvei bãrbatului decedat, care, la o lunã de la accident, a trecut pe la locul în care s-a produs ºi a sesizat cã A.B.A. Banat nu luase nicio mãsurã menitã sã remedieze cauzele care au dus la producerea accidentului:„Nefericitul incident s-a produs în 27 ianuarie. La o lunã dupã aceea, clienta mea a trecut pe acolo ca sã aprindã o lumânare ºi a observat cã locul era tot neîmprejmuit. Îngrãdirea canalului s-a fãcut la aproximativ o sãptã-

mânã de la data introducerii acþiunii noastre în instanþã”. Alin Socol susþine cã deþine ca probe imagini de la locul în care s-a produs accidentul, realizate chiar în ziua în care a fost depusã acþiunea în instanþã, ºi care probeazã faptul cã reprezentanþii A.B.A. Banat nu au întreprins nimic pentru a remedia cauzele care au determinat accidentul.

Acþiunea în rãspundere civilã delictualã în baza cãreia clienta sa solicita despãgubiri civile de 300.000 de euro pentru pretinsa încãlcare a dreptului la viaþã, spune ºi Alin Socol, este scutitã de la aplicarea taxei de timbru judiciar. Or, în cazul clientei sale, instanþa a solicitat plata a 16.000 de lei taxã de timbru. „Am fãcut cerere de reexaminare, dar ºi cererea de reexaminare a fost respinsã, fãrã prezenþa pãrþilor”, declarã Alin Socol, care opineazã ºi cã, date fiind circumstanþele producerii accidentului, soldat cu pierderea unei vieþi, „Parchetul ar fi trebui sã deschidã urmãrirea penalã in rem, fiind vorba despre o moarte suspectã”.

Avocatul mai spune cã, în acest moment, aºteaptã sã treacã termenul legal în care Parchetul sã dispunã în pri-

vinþa constestãrii deciziei de aplicare ilegalã a taxei de timbru. ªi adaugã cã, potrivit noului Cod Penal, este prevãzutã o procedurã de regularizare, interval în care nu este transmisã citaþia cãtre cealaltã parte implicatã. „Existã un cadru legal în care mi-am structurat acþiunea ºi acum sunt obstrucþionat de instanþã”, reclamã avocatul Alin Socol, adãugând cã este îngrãdit astfel accesul liber la justiþie ºi cã se simte frustrat de implicaþiile strict juridice ale cazului.

A.B.A. Banat nu comenteazã Contactat, directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu a oferit nicio informaþie referitoare la situaþia semnalatã, solicitându-ne sã trimitem în scris toate întrebãrile la care dorim sã obþinem un rãspuns oficial. Ervin Luci a mai precizat ºi cã se va consulta cu reprezentanþii Departamentului Juridic al instituþiei, pretextând cã, la momentul convorbirii telefonice, nu ºtie dacã împotriva A.B.A. Banat a fost deschisã deja o acþiune în instanþã legatã de aceastã situaþie.

eveniment

27 - 30 martie 2014

3

Funcþionarii publici se pregãtesc de pichetãri ºi nu exclud greva generalã l În paralel, pregãtesc plângeri penale pentru oficiali ai Curþii de Conturi Dupã o perioadã de scrisori deschise, apeluri ºi atenþionãri la nivel de parlamentari ºi miniºtri, sindicaliºtii din administraþia publicã au decis sã treacã la fapte. Acum, anunþã pichetãri ale Prefecturilor, la începutul lunii aprilie. Însã nu exclud nici greva generalã. În paralel, pregãtesc plângeri penale pentru oficiali ai Curþii de Conturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prefectura Timiº, pichetatã sãptãmâna viitoare Federaþia Naþionalã a Sindicatelor din Administraþie, în componenþa cãreia intrã sindicatele din Primãrii ºi Consilii Judeþene, organizeazã sãptãmâna viitoare o serie de acþiuni de protest împotriva Guvernului României, pentru nesoluþionarea revendicãrilor transmise de sãptãmâni bune Executivului.

Timiºul este ºi el pe harta protestelor, pe 2 aprilie fiind stabilitã o pichetare a Prefecturii, protest la care vor participa sindicate ale administraþiei publice din cinci judeþe din vestul þãrii – Arad, Caraº-Severin, Hunedoara, Mehedinþi ºi Timiº. Dacã nu se va da curs solicitãrilor sindicaliºtilor, protestatarii nu exclud posibilitatea declanºãrii unei greve generale. “Va fi o hotãrâre care se va lua la nivelul Federaþiei. Probabil cã se va ajunge ºi aici dacã multele rãspunsuri pe care le aºteptãm de la gu-

vernanþi nu vor veni în urma acþiunilor noastre”, declarã Tiberiu Negrei, preºedintele Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara.

Sindicaliºtii doresc reîntregirea veniturilor salariale avute înainte de diminuarea salariilor cu 25%, acordarea primei de vacanþã tuturor salariaþilor din administraþia publicã, acordarea celui de al 13-lea salariu ºi acordarea de tichete de masã sau alocaþie de hranã. Aceºtia mai spun cã autoritãþile administraþiei publice locale au preluat o serie de activitãþi, datoritã modificãrilor legislative, aºa cum a fost cazul Poliþiei Locale, Evidenþei Populaþiei, Direcþiilor de Asistenþã Socialã, administrãrii creºelor, spitalelor municipale, judeþene ºi orãºeneºti ºi, în acelaºi timp, din decembrie 2008, posturile din administraþie au fost blocate. Prin urmare, existã compartimente cu lipsã mare de personal, ceea ce conduce la o diminuare a eficienþei, a calitãþii serviciilor publice prestate, precum ºi la efectuarea multor ore suplimentare care nu sunt plãtite ºi nici nu pot fi recuperate fãrã sã creezi un dezechilibru uriaº în activitatea curentã.

Ca atare, se cere plata orelor suplimentare ºi deblocarea posturilor vacante. Pe lista de revendicãri se mai regãseºte posibilitatea constituirii fondului de premiere în limita a 10% din fondul de salarii, acordarea de premii anuale din economiile la fondul de salarii ºi acordarea sporurilor de pânã la 15% pentru personalul care participã în comisiile de specialitate, cum ar fi: comisia de disciplinã, comisia paritarã,

Funcþionarii publici anunþã cã vor relua protestele comisia de concurs, comisia de soluþionare a contestaþiilor.

Nu în ultimul rând, sindicaliºtii din administraþie spun cã existã sentinþe judecãtoreºti definitive care obligã angajatorii sã plãteascã unele despãgubiri salariaþilor din diferite motive, iar aceºtia eºaloneazã plata acestor despãgubiri interpretând greºit prevederile legii. Ca atare, solicitã “promovarea unui act normativ prin care sã se reglementeze plata despãgubirilor stabilite prin hotãrâri judecãtoreºti irevocabile de îndatã ºi integral, în mod special pentru drepturile de naturã salarialã.” Rãmâne de vãzut, însã, dincolo de promovarea ºi adoptarea unui astfel de act normativ, dacã se vor gãsi ºi resursele pentru plata integralã ºi rapidã a acestor sume.

“Rãzboi” cu Curtea de Conturi Sindicaliºtii mai vor sã se tranºeze ºi diferendele cu Curtea de Conturi, precizând cã, în general, Camerele de Conturi nu iau în considerare prevederile legii ºi sentinþele judecãtoreºti rãmase definitive, cu referire la sporurile specifice care trebuie cuprinse în salariul de bazã, reþinând în actele de control cã acestea ar fi încasate ilegal, obligând astfel angajatorii sã emitã acte de imputare salariaþilor. Ca atare, au decis sã notifice Curtea de Conturi despre abuzurile fãcute de cãtre controlorii financiari ai Camerelor de Conturi judeþene ºi sã strângã materiale ºi probe pentru iniþierea de acþiuni pena-

“Va fi o hotãrâre care se va lua la nivelul Federaþiei.

Probabil cã se va ajunge ºi aici dacã multele rãspunsuri pe care le aºteptãm de la guvernanþi nu vor veni în urma acþiunilor noastre”.

Tiberiu Negrei, preºedintele Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara le împotriva acestora ºi a preºedintelui Curþii de Conturi. “Strângem ºi noi dovezi la nivel local, ºi sã ºtiþi cã avem suficiente. În acest sens, se intenþioneazã promovarea de acþiuni penale împotriva unor reprezentanþi ai Curþii de Conturi care se fac vinovaþi de aceste mãsuri abuzive, inclusiv împotriva preºedintelui instituþiei, Nicolae Vãcãroiu”, anunþã Tiberiu Negrei.

Consiliul Judeþean Timiº, la un pas de a ieºi din asocierea de la Drumco l Dupã ani buni de când administraþia judeþeanã face demersuri în acest sens Comisia de analizã a participãrii Consiliului Judeþean Timiº ca acþionar în diverse societãþi comerciale, de la care nu obþine profit, s-a oprit deocamdatã la societatea Drumco. Dupã o perioadã de analize ºi lãmuriri solicitate Registrului Comerþului, C.J. Timiº a ajuns la concluzia, care putea fi luatã de ani buni, sã iasã din acest parteneriat de pe urma cãruia nu obþine profit.

Totul e sã-ºi recupereze mãcar banii investiþi la înfiinþarea acestei societãþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O concluzie aºteptatã de multã vreme Deºi încã din 2008 C.J. Timiº a decis sã lichideze parteneriatele care nu-i aduceau profit, în anul 2014 încã nu s-a întâmplat nimic concret în acest sens. În august 2013, consilierii judeþeni au votat un proiect de hotãrâre care vizeazã înfiinþarea unei noi comisii care sã inventarieze ºi sã analizeze situaþia economico-financiarã a acestor societãþi. Dupã acest demers ºi o pauzã, Comisia de analizã a început sã lucreze, la sfârºitul anului trecut, inten-

þionând sã verifice situaþia fiecãrei afaceri derulate de cãtre C.J. Timiº. Deocamdatã, analiza demaratã s-a oprit la S.C. Drumco S.A. (unde C.J. Timiº are 30% participaþie faþã de totalul capitalului social), deºi a plecat, în urmã cu 15 ani, de pe poziþia de acþionar majoritar ºi ºi-a pierdut pachetul majoritar de acþiuni, care îi permitea sã controleze efectiv societatea, în condiþii care, spun mai mulþi consilieri judeþeni, nici acum nu sunt clarificate pe deplin. În urma analizei comisiei C.J. Timiº, bazatã ºi pe lãmuriri venite de la Registrul Comerþului, administraþia judeþeanã a anunþat cã vrea sã renunþe la acþiunile deþinute în cadrul societãþii de drumuri Drumco, unde este asociat cu firma Strabag. „În urma analizei fãcute de cãtre comisia specialã s-a luat decizia de a negocia cu Strabag-ul posibilitatea închiderii colaborãrii din punctul de vedere la societãþii Drumco ºi, astfel, aºteptãm oferta din partea lui Strabag, pentru procentul de acþiuni pe care îl deþinem, pentru a ieºi din societatea comercialã Drumco. Cauza este lipsa de profitabilitate a S.C. Drumco SA. În urma discuþiilor cred cã în maximum câteva zile vom primi din partea lor o ofertã”, declarã Cãlin Dobra, vicepreºedinte al C.J.Timiº.

Conform unor surse din C.J. Timiº

existã posibilitatea ca o parte din valoarea acþiunilor sã fie plãtitã în bani, iar o parte, în proprietãþile care se aflã în patrimoniul Drumco – proprietãþi cu care administraþia judeþeanã a venit ca un aport de capital în aceastã societate.

La o ofertã anterioarã, C.J. Timiº ieºea în pierdere În 2011 s-a decis analizarea ºi stabilirea unei strategii faþã de aceste societãþi. Dupã mai multe întâlniri, o comisie specialã a fãcut propunerea de vânzare a pachetului de acþiuni deþinute la Drumco. Administraþia judeþeanã nu a fost însã de acord cu vânzarea cu 855.766 de dolari, considerând suma prea micã, raportatã la cea cu care intrase în parteneriat – 1,4 milioane de dolari. Dacã ar fi acceptat aceastã sumã, ar fi asumat o pierdere de peste jumãtate de milion de dolari. Rãmâne speranþa cã acum oferta care îi va fi înaintatã va fi mai bunã, în aºa fel încât administraþia judeþeanã sã-ºi recupereze mãcar banii cu care a intrat în parteneriat.

Dincolo de decizia de vânzare, comisia special constituitã a C.J. Timiº

La Drumco, C.J. Timiº este asociat cu firma Strabag ar putea elucida ºi alte aspecte neclare din istoricul acestui parteneriat. „Cu ajutorul unor date de la Registrul Comerþului am dorit sã lãmurim cum a ajuns C.J. Timiº, din acþionar majoritar, acþionar minoritar la aceastã societate”, spune Gheorghe Bologa, preºedintele Comisie Economice a C.J. Timiº.

Dupã ce a pornit în acest parteneriat de la un pachet de acþiuni majoritar, având în 1998 51% din acþiuni, administraþia judeþeanã a renunþat, în mod inexplicabil, la pachetul majoritar, în 2003, când preºedinte al administraþiei judeþene era Dan Ioan ªipoº. Astfel

cã, dacã iniþial capitalul social al societãþii era de 2.852.588 de dolari, din care C.J. Timiº deþinea 51%, ºi Strabag deþinea 49%, dupã miºcarea din 2003, motivatã de necesitatea extinderii activitãþii, cotele de participare ale acþionarilor au fost modificate. C.J. Timiº a rãmas cu 30%, iar partenerul austriac, cu 70%.

Deºi ar fi putut sã iasã din acest parteneriat dupã primul an în care a constatat cã nu reuºeºte sã obþinã profitul scontat, C.J. Timiº a concluzionat abia în 2010 cã se impun mãsuri pentru stoparea acestor parteneriate. Mãsuri care nu s-au concretizat, însã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

27 - 30 martie 2014

Medicamentele pentru bolnavii HIV, mai scumpe la Timiºoara decât la Constanþa „Sunt pierderi mari, generate de diferenþele de preþ cu care unul ºi acelaºi medicament ajunge în spitale diferite. Soluþia ar fi un sistem centralizat de achiziþii – þinând cont ºi de cantitatea mai mare achiziþionatã, preþul medicamentelor cumpãrate centralizat ar scãdea –, dar care sã fie bine pus la punct.

Sã nu se piardã în birocraþie procedurile de achiziþie ºi sã nu existe sincope în asigurarea medicaþiei”.

Problema asigurãrii fondurilor pentru medicaþia bolnavilor cu HIV-SIDA este veche pe plan local, existând situaþii în care se risca întreruperea tratamentului din cauza lipsei fondurilor. Un raport al Curþii de Conturi aratã cã procesul de cheltuire a banilor a fost nu o datã viciat de anomalii. De exemplu, s-a reuºit „performanþa” ca medicamente identice pentru bolnavii HIV sã fie semnificativ mai scumpe la Timiºoara decât la Constanþa. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Preþuri de achiziþie diferite pentru medicamente identice Într-un raport fãcut public zilele trecute, Curtea de Conturi, analizând „Performanþa privind unele programe de sãnãtate, derulate în perioada 20112012 la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate”, a ajuns la concluzia cã problemele legate de asigurarea finanþãrii au fost accentuate nu o datã de situaþii anormale. Unul dintre principalele programe analizate este cel destinat bolnavilor cu HIV-SIDA, program pe care se ºi atribuie sume destul de mari, pentru cã medicamentele ce trebuie asigurate lunar acestei categorii de bolnavi sunt extrem de scumpe. Curtea de Conturi a constatat la subprogramul de tratament al persoanelor cu infecþie HIV/SIDA ºi tratament postexpunere cã, la fel ca în cazul Programului naþional de oncologie, unitãþile sanitare au achiziþionat acelaºi tip de medicament la preþuri diferite ºi prin intermediul unor proceduri de achiziþie diferite.

Timiºoara este indicatã ca exemplu „aºa nu”, inspectorii Curþii de Conturi stabilind cã, în 2012, Spitalul Clinic de Urgenþã din Constanþa a achiziþionat un medicament la preþul de 49,55 lei, în timp ce Spitalul de Copii „Louis Þurcanu” Timiºoara l-a achiziþionat cu 61,44 lei, adicã mai mult cu aproximativ 20%.

Curtea de Conturi precizeazã cã, având în vedere costul medicamentelor (în funcþie de preþul de achiziþie cel

Medicamente identice pentru bolnavii HIV, mai semnificativ mai scumpe la Spitalul de Copii din Timiºoara decât la Spitalul Judeþean Constanþa mai mic), din economia totalã estimatã de 9,74 milioane de lei s-ar fi putut asigura în aceste condiþii, tratamentul pentru 336 de pacienþi (având în vedere cã pentru anul 2012 costul mediu pe pacient pe an stabilit a fost de 29.000 de lei).

Centralizarea achiziþiilor, singura soluþie?

Plecând de la fluctuaþiile de preþ de achiziþie, Curtea de Conturi ajunge la concluzia cã procedurile de achiziþii utilizate în cadrul programelor naþionale de sãnãtate nu au condus la utilizarea cu economicitate a resurselor alocate, întrucât preþurile de achiziþie practicate la nivel teritorial pentru acelaºi tip de medicament au cunoscut fluctuaþii de la o unitate sanitarã la alta, ceea ce a condus implicit la creºterea cheltuielilor cu medicamentele, iar preþurile de achiziþie practicate au influenþat cantitatea medicamentelor achiziþionate, având în vedere fondurile alocate ºi faptul cã furnizorii de medicamente au practicat în relaþia cu spitalele preþuri diferenþiate. În opinia acestora, dacã procedurile de achiziþie s-ar fi realizat centralizat, ar fi generat, pe de o parte, o uniformizare a preþurilor de achiziþie practicate de cãtre furnizori în relaþiile contractuale cu

unitãþile sanitare, iar pe de altã parte, obþinerea unor economii la Fondul Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate ºi la nivelul resurselor transferate de la Ministerul Sãnãtãþii.

Neorganizarea la nivel central de cãtre C.N.A.S., a unor proceduri de achiziþie publicã deschisã pentru medicamente necesare în cadrul programelor naþionale de sãnãtate auditate, a determinat în anumite situaþii utilizarea fondurilor publice fãrã respectarea principiilor de eficienþã ºi economicitate, cât ºi crearea unor condiþii de inechitate în repartizarea ºi utilizarea fondurilor la nivel teritorial.

O parte din organizaþiile pacienþilor cu afecþiuni cronice par sã le dea dreptate inspectorilor Curþii de Conturi, confirmând cã nu o datã li s-a comunicat cã existã diferenþe foarte mari de preþ la achiziþia aceloraºi medicamente de cãtre unitãþi spitaliceºti diferite. „Am discutat ºi noi acest aspect, legat de faptul cã sunt pierderi mari, generate de diferenþele de preþ cu care unul ºi acelaºi medicament ajunge în spitale diferite. Probabil cã soluþia ar fi un sistem centralizat de achiziþii – þinând cont ºi de cantitatea mai mare achiziþionatã, preþul medicamentelor cumpãrate centralizat ar scãdea –, dar care sã fie bine pus la punct. Sã nu se piardã în birocraþie procedurile de achiziþie ºi sã nu existe sincope în asi-

gurarea medicaþiei”, ne-a declarat Radu Gãnescu, preºedintele Coaliþiei Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din România.

Cert este cã posibila centralizare a achiziþiilor de medicamente pe programele de sãnãtate pentru boli cronice nu se potriveºte cu intenþiile de descentralizare manifestate în ultimii ani, care prevãd trecerea unitãþilor sanitare în subordinea administraþiilor locale ºi dau „undã verde” la organizarea de proceduri de achiziþie la nivel individual.

Or, mãcar din acest punct de vedere, descentralizarea nu face decât sã producã anomalii ºi fluctuaþii pãguboase în procesul de achiziþii de medicamente.

Oricum, existenþa unor situaþii anormale în ceea ce priveºte achiziþiile de medicamente pentru bolnavii de HIV/SIDA este de naturã sã ridice semne de întrebare, atâta vreme cât tratamentul se face cu produse scumpe, la care fluctuaþii de preþ de gen 20% în plus, remarcate la Timiºoara, pot aduce beneficii substanþiale furnizorilor.

Pe zona de vest a þãrii sunt în evidenþã peste 700 de cazuri de persoane infestate cu virusul HIV. Dintre acestea, doar la nivel local figureazã înscrise 190 de persoane, 168 fiind în tratament, majoritatea, la Spitalul Clinic de Boli Infecþioase „Victor Babeº”, din Timiºoara. Mai mult de douã treimi dintre pacienþi sunt diagnosticaþi în sta-

Radu Gãnescu, preºedinte al Coaliþiei Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din România dii avansate ale bolii, ceea ce înseamnã cã ºi medicaþia care trebuie asiguratã este scumpã.

Iar banii, care nu sunt gestionaþi foarte eficient, par sã fie ºi tot mai puþini. La începutul acestui an, în urma solicitãrilor adresate de Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA Direcþiilor de Sãnãtate Publicã ºi spitalelor care trateazã pacienþi infestaþi cu virusul HIV, a rezultat o situaþie mai mult decât alarmantã: în mai multe judeþe, tratamentul pentru pacienþii seropozitivi se poate termina în aceastã perioadã, iar managerii spitalelor spun cã nu pot face comenzi suplimentare, din cauzã cã legea le interzice sã facã astfel de comenzi în contul fondurilor alocate altor trimestre.

La nivel local existã evidenþe stricte referitoare la pacienþii care s-au prezentat la control ºi la cei care ºi-au ridicat medicamentele, care nu se gãsesc în farmaciile cu circuit deschis.

Practic, dupã epuizarea bugetelor spitalelor, destinate achiziþiei de medicamente, pacienþii nu au nicio posibilitate de a-ºi achiziþiona singuri medicamentele. Cu atât mai mult cu cât costul lunar pe care îl presupune tratamentul se încadreazã, în funcþie de stadiul bolii, între 2.500 ºi 6.000 de lei.

Nereguli rãmase la nivel de constatare, la Spitalul Judeþean tractul era în euro, iar «renegocierea» sumei s-a fãcut în pofida opoziþiei Comitetului Director”, se preciza în respectiva interpelare parlamentarã. Tot atunci se cerea ºi verificarea contractului de achiziþie de servicii de computer tomograf achiziþionate de cãtre spital, menþionându-se cã s-a încheiat un contract de asociere în participaþiune cu un furnizor fãrã vreo procedurã de achiziþie publicã, în condiþiile în care au existat ºi alte oferte.

Ministerul Sãnãtãþii, condus pe atunci de Ion Bazac, fãcea un control ºi constata cã, pentru contractul de servicii de spãlãtorie “nu s-a solicitat un calcul de evaluare înainte de a se

de 24 de ani un reper al cetãþii

angaja aceastã cheltuialã”, iar “managementul a fost defectuos”. Cât despre contractul de servicii de computer tomograf se constata cã „nu existã un studiu de fezabilitate din care sã reiasã necesitatea ºi oportunitatea încheierii unui asemenea control, motivele de ordin economic, financiar ºi social care justificã aceastã asociere ºi inexistenþa unui calcul de eficienþã”, precum ºi faptul cã se încheiase un contract pe o perioadã ce depãºea durata de funcþionare a computerului tomograf. Cu toate aceste constatãri, controalele nu au fost urmate de mãsuri concrete, care sã ducã la demiteri, sancþiuni sau rezilieri de contracte.

Foto TIMPOLIS

Cazul medicamentelor achiziþionate cu fluctuaþii de preþ nu este singurul de acest fel remarcat de Curtea de Conturi. La Spitalul Judeþean Timiºoara, de exemplu, în urmã cu câþiva ani se cerea prin interpelare parlamentarã intervenþia Curþii de Conturi ºi a Corpului de Control al Guvernului pentru analizarea modului în care unitatea sanitarã a încheiat un contract cu o societate din Piteºti, pentru servicii de spãlãtorie, precizându-se cã, la un moment dat, s-a dublat tariful în euro pe care spitalul îl plãtea aceluaiºi furnizor, pentru aceleaºi servicii. “Aceastã creºtere a tarifului s-a fãcut invocându-se devalorizarea ron, deºi con-

cazuisticã

27 - 30 martie 2014

5

Potrivit rapoartelor S.R.I. pentru perioada 2007 - 2012

Interceptãrile S.R.I. ºi acþiunile antiteroriste, în creºtere S.R.I ºi-a prezentat, miercuri, raportul de activitate pe 2013, cele din anii precedenþi indicând creºterea numãrului interceptãrilor, faptul cã D.I.I.C.O.T. ºi D.N.A. sunt principalii beneficiari ai sesizãrilor sale ºi cã o treime din informãrile S.R.I. au ajuns la ºeful statului, iar jumãtate, la Guvern. În general aceste documente conþin date referitoare la numãrul informãrilor transmise instituþiilor, al sesizãrilor primite, al cetãþenilor declaraþi indezirabili, cifre privind controlul antiterorist, interceptãrile realizate, dar ºi prioritãþile serviciului.

TIMPOLIS

Terorismul a rãmas la nivelul de alertã „albastru-precaut”, însã riscurile au crescut constant Pe parcursul a celor ºase ani poate fi observatã o creºtere a activitãþii S.R.I. în cazul evaluãrii ºi gestionãrii ameninþãrilor transfrontaliere, care a crescut de la 12,7% la 17,2%. Cât priveºte protecþia împotriva ameninþãrilor teroriste, ponderea activitãþilor S.R.I. s-a situat pe parcursul anilor între 11% ºi 14 %. În ceea ce priveºte ameninþarea teroristã în cazul României, numãrul mãsurilor concrete ale S.R.I. a crescut constant pe parcursul celor ºase ani, fiind pãstrat nivelul de alertã teroristã la „albastru-precaut”. Cu toate acestea, S.R.I. a semnalat în fiecare an faptul cã nivelul ameninþãrilor ºi riscurilor legate de activitãþi teroriste a crescut, astfel încât în 2012 preciza cã „ spre deosebire de ultimii ani, ameninþarea teroristã a devenit directã ºi explicitã, fapt relevat, în principal, de intenþiile ºi activitãþile unor indivizi ºi entitãþi teroriste de a organiza atacuri în România sau de a sprijini derularea unor acte similare în Europa”. În 2007 au fost doar 19 cazuri în care a fost dispusã întreruperea dreptului de ºedere ºi includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrãrii în þarã a unor persoane. În 2008, pentru descurajarea activi-

tãþilor teroriste, S.R.I. a fundamentat ºi pus în aplicare 197 mãsuri de prevenire specifice. Astfel, în 20 de cazuri s-a ajuns la întreruperea dreptului de ºedere ºi includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrãrii în þarã. În 2009 au fost dispuse 143 de mãsuri pentru descurajarea unor activitãþi asociate terorismului. În 20 de cazuri nu a fost permisã intrarea unor strãini pe teritoriul naþional. În 2010 a fost înregistratã o scãdere a mãsurilor pentru descurajarea activitãþilor asociate terorismului, ajungând la 67 mãsuri. 2011 este anul în care numãrul mãsurilor de prevenire a acþiunilor teroriste a crescut la 204 de cazuri. În cazul a 34 de persoane a fost interzisã intrarea în România, iar în 16 cazuri a fost refuzatã acordarea cetãþeniei române, a vizei sau a solicitãrii de ºedere permanentã. În 2012 mãsurile de prevenire a activitãþilor teroriste s-a dublat faþã de anul anterior, ajungând la 436 de astfel de situaþii.15 cetãþeni strãini au fost declaraþi indezirabili, dupã ce au fost implicaþi în acþiuni de planificare a unor atentate în România, derulând propagandã islamicã radicalã ori aflaþi în conexiune cu grupãri teroriste. S.R.I. a avut 44 mãsuri de nepermitere a intrãrii în þarã.

D.I.I.C.O.T. ºi D.N.A., principalii beneficiari ai sesizãrilor de cercetare penalã fãcute de S.R.I. D.I.I.C.O.T. ºi D.N.A. au fost principalii beneficiari ai sesizãrilor ºi informãrilor adresate organelor de cercetare penalã de cãtre S.R.I. în perioada 2007 – 2012, cu 22% ºi respectiv, 27%. A treia instituþie care a obþinut astfel de sesizãri a fost Ministerul de Interne, care a primit 26% din sesizãri, anunþã Mediafax.

Numãrul sesizãrilor fãcute de S.R.I. a crescut de la an la an, astfel încât numãrul acestora a ajuns de la 643 în 2007, la 3.289 în 2012.

Astfel, conform rapoartelor de activitate ale S.R.I. în 2012, Direcþia Naþionalã Anticorupþie ºi structurile sale teritoriale au primit 860 de sesizãri ºi informãri în domeniul penal. D.I.I.C.O.T. ºi structurilor teritoriale i-au fost remise 573 de sesizãri, în vreme ce

Numãrul mandatelor de interceptare, în creºtere

structurile Ministerului de Interne, precum Direcþia Generalã Anticorupþie ºi structurile Poliþiei, au obþinut 554 de sesizãri. Alte sesizãri au fost adresate Parchetelor de pe lângã Curþile de Apel (44), Parchetelor de pe lângã Tribunale (178), Parchetelor de pe lângã Judecãtorii (90).

Totodatã, S.R.I. a fãcut 965 de informãri privind posibile elemente constitutive ale unor infracþiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite sã fundamenteze implementarea unor mãsuri de contracarare ori remediere a acestora.

O treime din informãrile S.R.I. au ajuns la ºeful statului ºi mai mult de jumãtate, la Guvern În ºase ani de zile, S.R.I. a realizat 42.000 de informãri a factorilor de decizie, conform unei analize a datelor prezentate în rapoartele de activitate ale serviciului. Din totalul informãrilor, 26.140 au fost remise instituþiilor de la nivel central, Guvernul beneficiind de 56% dintre acestea, în vreme ce ºefului statului i-au fost transmise 30% din informãri. De asemenea, pe parcursul celor ºase ani 15.929 informãri

au fost înaintate autoritãþilor locale, respectiv prefecþilor ºi preºedinþilor de Consilii Judeþene. În 2012, Guvernului i-au fost transmise de cãtre S.R.I. 3.208 informãri, în vreme ce preºedintele Traian Bãsescu a obþinut 886. Pe de altã parte, 2.345 de informãri au fost înaintate prefecþilor ºi preºedinþilor de Consilii Judeþene.

Ponderea cea mai mare a informãrilor transmise de S.R.I., respectiv 44%, au vizat în 2012 securitatea economicã, în vreme ce aproape un sfert din documente (24,2 %) au privit protejarea valorilor ºi drepturilor constituþionale. De asemenea, 21,7% au fost documente de informare în ceea ce priveºte „promovarea unor obiective de politicã externã a României”. Doar 9,8% au fost informãri legate de identificarea ºi evaluarea ameninþãrilor de naturã teroristã.

Analiza rapoartelor S.R.I. din perioada 2007 - 2012 relevã cã mandatele de interceptare puse în aplicare de S.R.I. s-au triplat în ºase ani, de la puþin peste 10.000 de acte autorizate în 2007 la peste 36.000, în 2012, iar în medie de 10% din mandate a beneficiat direct S.R.I. S.R.I. precizeazã în raportul de activitate pentru anul 2007 cã, în anul respectiv, au fost interceptate 7.746 de persoane ºi 15.414 de posturi telefonice. Dintre acestea, S.R.I. a fost direct beneficiar pentru 1.603 de acte de autorizare, fiind interceptate 1.241 de persoane ºi 4.805 de posturi telefonice. În 2008, numãrul de autorizãri privind activitãþi de interceptare s-au ridicat la 15.170, iar S.R.I. a fost beneficiarul a 1.916, însã Serviciul nu a mai dat publicitãþii numãrul persoanelor interceptate sau al posturilor telefonice care au fãcut obiectul ascultãrilor.

Aceste date nu au fost prezentate nici în rapoarte de activitate din aferente anilor urmãtori.

De asemenea, în urmãtorii ani numãrul autorizãrilor au crescut constant, de la 22.176 în 2009, la 30.624 în 2010. În 2011 numãrul actelor de autorizare a ajuns la 35.678 ( pentru 3.418 fiind beneficiar S.R.I.), iar în 2012 au crescut la 36.085 (pentru 3.405 fiind beneficiar S.R.I.).

Interceptãrile realizate de S.R.I. prin intermediul Centrului Naþional de Interceptare a Comunicaþiilor au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul naþional de securitate ºi pentru Ministerul Public, se aratã în raportul de activitate al S.R.I. aferent anului 2012.

C.N.S.A.S.a primit 99,99% din dosarele din arhiva fostei Securitãþi S.R.I. a predat C.N.S.A.S., în perioada 2000 - 2007, circa 17.000 de metri liniari de arhivã, ceea ce înseamnã 1.601.129 dosare ºi 1.954.629 volume din arhiva fostei Securitãþi.

De asemenea, în 2007 C.N.S.A.S.a primit 15.569 dosare cu 24.040 volume, iar în 2008 i-au mai fost predate 32.319 dosare cu 55.931 volume.

Legea S.R.I. necesitã „modificãri urgente” Legea în baza cãreia îºi desfãºoarã activitatea S.R.I. – care, în cei ºase ani, a avut un buget mediu de circa un miliard de lei – a primit observaþii an de an, din 2007 pânã în prezent, comisia parlamentarã de control a S.R.I. insistând în fiecare raport de activitate asupra acestui aspect. Demersul legislativ solicitat în rapoartele comisiei nu s-a materializat însã printr-un act normativ adoptat în Parlament.

Raportul comisiei pentru anii 2007 ºi 2008 remarca efortul de reformare din cadrul Serviciului, dar semnala cã este nevoie de o modificare legislativã. „(...) permite Comisiei sã aprecieze cã demersul reformator nu a fost conjunctural, ci reflectã o preocupare care va trebui susþinutã în plan legislativ, precum ºi în ceea ce priveºte resursele umane, materiale ºi financiare”, se precizeazã în documentul menþionat.

De asemenea, atât în rapoartele întocmite de comisia parlamentarã pentru anul 2009 ºi 2011, cât ºi în cel pentru 2012, apare aceeaºi frazã: “Comisia constatã necesitatea modificãrii urgente a cadrului legislativ care reglementeazã activitatea serviciilor de informaþii ºi totodatã elaborarea unui act normativ care sã reglementeze controlul parlamentar asupra activitãþii serviciilor de informaþii”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

special

27 - 30 martie 2014

La majoritatea partidelor, nu performanþa ºi integritatea au fost criteriile alegerii pe listele europarlamentare l Timiºul furnizeazã ºi el nume pe lista cumetriilor politice La alegerile europarlamentare vom avea, în majoritatea cazurilor, liste întocmite pe criterii lipsite de transparenþã, care reflectã mai mult rezultatele negocierilor din interiorul partidelor ºi mai puþin performanþele în activitate ale celor desemnaþi drept candidaþi. Sau pe criterii de pile, unii dintre candidaþi fiind soþi sau fii ai unor lideri importanþi din partid.

Situaþii care pot avea consecinþe negative resimþite pe termen mediu ºi lung, inclusiv în ceea ce priveºte credibilitatea ºi ºansa României de a-ºi face auzitã vocea în conturarea viitoarelor politici europene. ligia.hutu@timpolis.ro

Reprezentarea României în Parlamentul European, prejudiciatã de interesele de partid ExpertForum, Centrul Român pentru Politici Europene ºi Europuls le-au propus, în urmã cu douã luni, partidelor politice un set de criterii pentru desemnarea candidaþilor la alegerile europarlamentare. Judecând însã dupã felul în care aratã listele depuse la B.E.C., puþine sunt partidele politice

care au ºi þinut cont de criteriile de eligibilitate sugerate.

Septimius Pârvu, de la ExpertForum, fãcea o trecere în revistã a criteriilor de reprezentativitate ºi a calitãþilor pe care ar trebui sã le întruneascã un candidat astfel încât, prin prezenþa la Bruxelles, sã poatã genera beneficii României. Autorul articolului avertiza asupra unuia dintre principalele mecanisme care pot conduce la vicierea listelor de candidaþi: „Sistemul electoral ºi lipsa democraþiei interne a partidelor fac ca pe lista candidaþilor la alegerile europarlamentare sã ajungã doar preferinþele celor care deþin (acum) puterea în partide, respectiv ale preºedinþilor de partid. Reprezentarea þãrii în Parlamentul European nu trebuie sã se bazeze doar pe voinþa unui grup foarte restrâns de politicieni, ci ºi pe criterii profesionale ºi de integritate, astfel încât sã fim reprezentaþi de oameni merituoºi, care pot face mai mult”.

Douã luni dupã aceea, realitatea confirmã modul în care, în interiorul partidelor, a fost negociatã componenþa finalã a listelor.

Dezinteres faþã de criteriile de eligibilitate Importantã în evaluarea activitãþii ar fi trebuit sã fie capacitatea europarlamentarului de a stabili conexiuni ºi de a beneficia de susþinere în interiorul grupurilor în care acti-

de 24 ani un reper al cetãþii

veazã, precum ºi desemnarea acestuia într-o funcþie de conducere. Europarlamentarii consideraþi potriviþi sã reprezinte eficient interesele electoratului trebuie sã fie capabili sã urmãreascã dezbaterile ce pot influenþa politicile naþionale ºi care sã colaboreze cu Executivul de la Bucureºti (direct, dar ºi prin Reprezentanþa României la Bruxelles) astfel încât poziþia de þarã a României sã fie temeinic fundamentatã ºi eficient sprijinitã, apreciazã Expert Forum.

Setul de criterii recomandate partidelor politice din România includea referiri la expertiza profesionalã a aspiranþilor la poziþia de candidat, la cunoaºterea rolului instituþiilor europene ºi a modului de funcþionare a acestora, la abilitãþile de comunicare ºi negociere ale candidaþilor, inclusiv la buna stãpânire a cel puþin unei limbi de circulaþie internaþionalã, dar ºi la respectarea un set de criterii de integritate (candidatul nu trebuie sã fi fost implicat în scandaluri de corupþie, urmãrit penal, colaborator sau angajat al fostei Securitãþi ºi nici nu trebuie sã fi fost implicat în promovarea unor proiecte sau valori care contravin celor naþionale sau europene în materie de stat de drept). În plus, mai recomanda ExpertForum, aspiranþii trebuie sã fi dat dovadã de o poziþionare publicã moderatã ºi sã nu fi promovat discursuri xenofobe, homofobe, discriminatorii sau bazate pe urã.

Eficienþa nu a fost un criteriu de selecþie important Doar Forþa Civicã a enunþat public, înainte de întocmirea listelor, un set de criterii menite sã asigure o filtrare a aspiranþilor la candidatura pentru Parlamentul European. Restul partidelor politice româneºti au întocmit listele fãrã a anunþa public setul de criterii care au fost luate în considerare, bazându-se, cel mai probabil, pe procedura, lipsitã de transparenþã, a negocierilor interne. Procedurã care, se pare, a reprezentat una dintre raþiunile menþinerii pe liste a unor politicieni care au deþinut anterior cel puþin un mandat de europarlamentar. Aceasta, însã, nu se coreleazã neapãrat, aºa cum probeazã rapoartele de activitate ale multora, cu eficienþa ºi performanþa.

Printre criteriile obiective de evaluare în baza cãrora pot fi apreciate rezultatele ºi eficienþa muncii de-a lungul unui mandat, ExpertForum menþiona ºi capacitatea europarlamentarilor de a influenþa deciziile din Parlamentul European. Chestiune care depinde de credibilitatea politicianului ºi de încredinþarea cãtre acesta a unor proiecte, în calitate de raportor.

Or, în ceea ce îi priveºte

pe unii dintre europarlamentarii români care vor un nou mandat, rapoartele de activitate probeazã cã unii au reuºit, în cinci ani de mandat, sã fie raportori doar o singurã datã, în vreme ce alþi aspiraþi la reînnoirea mandatului nu au fost raportori pentru niciun proiect. Reprezentantul P.N.L. Eduard Hellvig ºi reprezentanþii P.S.D. Viorica Dãncilã ºi Ciprian Tãnãsescu nu au fost raportori principali pentru niciun proiect.

Corina Creþu, care deschide lista candidaturilor din partea alianþei P.S.D.-U.N.P.R.P.C., europarlamentarii P.S.D. Daciana Sârbu,Victor Boºtinaru, Ioan Mircea Paºcu ºi Cãtãlin Ivan, europarlamentarul Cristian Preda, demisionat din P.D.L. ºi care candideazã acum din partea P.M.P., ºi europarlamentarul Sebastian Bodu, fost reprezentant al P.D.L., dar care ºi-a anunþat acum candidatura pe lista P.N.Þ.C.D., au fost raportori pentru un singur proiect.

Europarlamentarul P.N.L. Norica Nicolai a fost raportor pentru douã proiecte, la fel ºi reprezentantul P.D.L Traian Ungureanu ºi reprezentantul U.D.M.R. Csaba Sogor. Ra-

Monica Macovei portori pentru patru proiecte dezbãtute în P.E. au fost europarlamentarii P.N.L. Adina Vãlean ºi Renate Weber, dar ºi europarlamentarul P.D.L. Theodor Stolojan, în vreme ce europarlamentarul U.D.M.R. Iuliu Winkler a fost raportor pentru ºapte proiecte ºi europarlamentarul P.D.L. Marian Jean Marinescu pentru opt proiecte.

Europarlamentarul român cu cea mai susþinutã activitate ºi care a dovedit cea mai mare eficienþã în activitate este Monica Macovei, care candideazã din partea P.D.L., fiind implicatã în elaborarea a 40 de proiecte de lege ºi de rezoluþii în calitate de raportor. (continuare în pag. 7)

special

27 - 30 martie 2014

7

(urmare din pag. 6)

De pe listele P.S.D. ºi P.N.L. nu au dispãrut încrengãturile familiale Ocuparea poziþiilor eligibile pe listele de partid a fãcut, în majoritatea cazurilor, obiectul unor negocieri interne. Singurul partid politic din România care a anunþat cã face excepþie de la acest mecanism de ordonare a candidaþilor pe listã a fost Forþa Civicã, formaþiune al cãrei preºedinte, Mihai Rãzvan Ungureanu, a fost desemnat sã deschidã lista de candidaþi, în calitate de garant pentru fiecare dintre cei 42 de candidaþi în parte.

F.C. a fost, de altfel, ºi singurul partid politic care a fãcut publicã o listã cuprinzând criterii de nominalizare a candidaþilor. Printre acestea, o serie de criterii eliminatorii, potrivit cãrora potenþialii candidaþi sã nu fi fost angajaþi sau colaboratori ai Securitãþii, sã nu aibã cazier, sã aibã o biografie profesionalã ireproºabilã, sã fie buni vorbitori a unei limbi de circulaþie internaþionalã ºi sã prezinte un proiect pentru România cu care sã îºi argumenteze dorinþa de a candida pentru Parlamentul European, prezintã similitudini cu setul de recomandãri întocmit de ExpertForum.

P.D.L. se va prezenta în faþa electoratului cu o listã în fruntea cãreia figureazã fostul premier Theodor Stolojan, urmat de Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda ºi Orest Onofrei. Timiºul are pe aceastã lista un singur reprezentant, consilierul judeþean Mihãiþã Bojin, care ocupã poziþia 13 pe listã.

Mihai Rãzvan Ungureanu anunþase cã partidul pe care îl conduce intenþioneazã sã aplice în desemnarea europarlamentarilor proprii un algoritm menit sã încurajeze performanþa, dar ºi competiþia internã în partid. Potrivit informaþiilor oferite de acesta, pe lista candidaþilor F.C. va figura câte un reprezentant al fiecãrui judeþ, urmând ca, dupã alegeri ºi dupã retragerea sa din fruntea listei, al cãrei garant este, cei desemnaþi europarlamentari F.C. sã fie reprezentanþii judeþelor cele mai bine clasate, în baza opþiunilor exprimate de electorat. Timiºul va fi reprezentat de avocatul Ovidiu Secoºan. Pânã miercuri seara, la închiderea ediþiei, Forþa Civicã nu fãcuse, însã, publicã lista de candidaþi depusã la B.E.C. P.M.P. îºi deschide lista cu europarlamentarul Cris-

tian Preda, urmat de Siegfried Mureºan, Teodor Baconschi ºi Cristian Petrescu, Daniel Funeriu, Wotsch Gunther, Ruxandra Dragomir, Alexandru Leºco. În cazul alianþei P.S.D.P.C.-U.N.P.R., cap de listã pentru alegerile europarlamentare a fost desemnat europarlamentarul Corina Creþu (P.S.D.), care va fi urmatã, în ordine, pe locuri apreciate a fi eligibile, de Ecaterina Andronescu (P.S.D.), Cãtãlin Ivan (P.S.D.), Dan Nica (P.S.D.), Maria Grapini (P.C.), Damian Drãghici (U.N.P.R.), Daciana Sârbu (soþia premierului social-democrat Victor Ponta), Ioan Mircea Paºcu (P.S.D.), Viorica Dãncilã, Sorin Moisã, Victor Boºtinaru ºi Ciprian Tãnãsescu. Pe poziþii neeligibile sunt plasaþi – pe poziþiile 27, 28 ºi 36 – trei reprezentanþi ai Timiºului din partea P.S.D.: Sebastian Rãducanu (fiul senatorului U.N.P.R. Ion Rãducanu), Claudiu Ilaº (fiul primarului social-democrat din Buziaº, Alger Ilaº) ºi Andra Anca Bloþiu.

P.N.L. va candida pe liste proprii la alegerile europarlamentare ºi va fi reprezentat, în ordine, de Norica Nicolai, care va deschide lista, urmatã de Adina Vãlean (soþia preºedintelui P.N.L. Crin Antonescu), de Ramona Mãnescu (soþia primarului liberal al sectorului 6 Bucureºti, Rareº Mãnescu), de timiºoreanul Cristian Buºoi, Renate Weber, Eduard Hellvig ºi Mihai Turcanu.

Partidul Noua Republicã l-a plasat în fruntea listei pe preºedintele P.N.R. Mihail Neamþu, urmat, în ordine, de reprezentantul diasporei George Mioc, de Liviu ªtefan Bârgãoanu, Corneliu Berari, Victor Ciumac, Andrei Rosetti ºi Augustin Ofiþeru. Doi dintre candidaþii desemnaþi de P.N.R. drept candidaþi plasaþi pe primele locuri pe lista nominalizaþilor provin din judeþul Timiº: Corneliu Berari ºi George Mioc.

U.D.M.R. deschide lista candidaþilor cu Iuliu Winkler, urmat de Sogor Csaba, Vincze Lorant, Hegedus Csilla ºi Antal Lorant.

P.N.Þ.C.D. l-a plasat pe preºedintele partidului, Aurelian Pavelescu, pe primul loc pe listã, urmat de fostul europarlamentar P.D.L. Sebastian Bodu, de Maria Stavrositu, Gheorghe Iancu, Alex. ªtefãnescu ºi

Corina Creþu

Daciana Sârbu

Adina Vãlean

Ramona Mãnescu Nelu Neacºu. Preºedintele P.N.Þ.C.D Timiº, Valentin Moldovan, a fost nominalizat candidat pe poziþia a ºasea, apreciatã drept neeligibilã.

P.P.-D.D. l-a plasat în capul listei pe preºedintele Dan Diaconescu, urmat de Simona Man, Diana Voiculescu, Liviu Neaga, Radu Orzaþã ºi Eduard Dumitraºcu. Deputatul P.P.D.D. de Timiº Adrian Diaconu ºi-a anunþat intenþia de a candida la alegerile europarlamentare, înlocuindu-l astfel pe listã pe consilierul judeþean Ilie Bertea, care a decedat la începutul lunii martie.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

27 - 30 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

actualitate

27 - 30 martie 2014

9

Avizele în ºapte zile pentru investitorii strategici au, încã, susþinãtori la Primãria Timiºoara l Deºi instanþa a anulat decizia

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Avize în ºapte zile, deºi legea prevede un termen de 30 de zile Pe principiul prioritãþii absolute acordate aºa-ziºilor investitori strategici, a cãror importanþã era invocatã drept crucialã, în 2011, Primãria Timiºoara, printr-un proiect de hotãrâre de Consiliu Local, voia acordarea într-un termen extrem de scurt a tuturor avizelor necesare întreprinzãtorilor care investesc pe plan local mai mult de un milion de euro. În textul hotãrârii se specifica faptul cã investiþiile de peste un milion de euro amplasate în Timiºoara vor primi toate avizele necesare derulãrii investiþiei, pe care Primãria le are în competenþã de a le elibera, în

Foto TIMPOLIS

Consiliul Local Timiºoara a votat, în 2011, o hotãrâre care, contrar legii, stabilea ca investitorii strategici care decid sã facã pe plan local o investiþie de cel puþin un milion de euro sã primeascã toate avizele în mai puþin de ºapte zile. Prefectura Timiº a atacat în contencios administrativ hotãrârea ºi a câºtigat procesul. Cu toate acestea, hotãrârea are ºi acum susþinãtori la Primãrie, care promoveazã ideea recursului “în anulare”, pentru ca respectiva hotãrâre de Consiliu Local sã se aplice. Aceasta, deºi doar anul trecut, ºi din cauza unor încãpãþânãri de acest gen, Primãria s-a ales cu peste 20 de Hotãrâri de Consiliu Local contestate, în cazul cãrora se cere anularea în instanþã.

Consiliul Local Timiºoara a votat, în 2011, o hotãrâre ce stabilea ca investitorii care decid sã facã pe plan local o investiþie de cel puþin un milion de euro sã primeascã avizele în mai puþin de ºapte zile cel mult ºapte zile lucrãtoare din momentul depunerii cererii.

Actul trebuia aplicat la toate Direcþiile care trebuiau sã elibereze avizele pentru derularea unei investiþii ºi specifica ºi sancþiuni: “Întârzierile de orice naturã vor fi sancþionate disciplinar ºi pecuniar conform legii ºi vor duce automat la calificative diminuate”.

Prevederea cea mai controversatã era cã, dupã ºapte zile lucrãtoare în care avizele nu au fost acordate, se consider solicitarea ca fiind acceptatã tacit. Se mai specifica, nu întâmplãtor, cã sub incidenþa acestei hotãrâri cad ºi documentaþiile complete pentru autorizaþiile de construire pentru investiþiile de peste un milion de euro.

De aici au apãrut discuþii, pentru cã se ºtie cã nu o datã autorizaþiile de construcþie date rapid, fãrã o consultare publicã adecvatã, în termenele

legale, au generat în Timiºoara foarte multe probleme ºi au schimbat în rãu aspectul oraºului. În plus, ºapte zile este un termen insuficient pentru dezbatere publicã ºi analizã detaliatã a documentaþiei pe care o presupune o investiþie de amploare. Hotãrârea a generat ºi la momentul adoptãrii destule controverse.

Atunci, nici mãcar secretarul Primãriei, Ionel Cojocari, nu ºi-a dat aviz de legalitate pe aceastã hotãrâre propusã de consilieri locali P.S.D. “Vam spus cã este ilegalã, pentru cã nu se poate, printr-o hotãrâre care are o normã juridicã mai micã, sã se dispunã anularea unui act juridic superior, cum e O.U.G. 27/2003. Legea prevede 30 de zile. Nu poþi tu sã spui printr-o hotãrâre contrarã legii cã tu îl faci în ºapte zile”, declara atunci Ionel Cojocari.

Cu toate acestea, proiectul a fost

votat, cu susþinerea largã a consilierilor locali P.S.D. iniþiatori, care au avut un “discurs mobilizator” în plenul Consiliului Local: “Noi, iniþiatorii acelei hotãrâri, am vrut sã dãm ºi un semnal cãtre marile investiþii din Timiºoara. Era o mânã întinsã în actualul context economic ºi, dacã apelãm la tot felul de declaraþii, nu are rost sa aruncãm în derizoriu o astfel de hotãrâre care funcþioneazã cu mare succes ºi de mulþi ani în majoritatea municipiilor importante din România.”

Actul normativ are ºi acum susþinãtori Deºi au fost avertizaþi de Direcþia Juridicã a Primãriei cã hotãrârea va fi anulatã, consilierii locali P.S.D. au rãmas pe poziþii: “Vom câºtiga ºi în instanþã, atâta vreme cât ne vom apãra corect

ºansele, pentru cã existã precedent.” În urmãtorii ani, evoluþia lucrurilor a dovedit cã se înºelau, pentru cã Prefectura Timiº a atacat în 2011, în contencios administrativ, aceastã hotãrâre. Anul trecut, Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal a Tribunalului Timiº a dat dreptate Prefecturii. Problema a fost luatã în discuþie ºi în Consiliul Local, în care s-a precizat cã, dacã se doreºte, se poate face recurs.

Propunerea a fost salutatã de o parte dintre consilierii locali U.S.L. care au precizat cã Municipalitatea trebuie sã depunã recurs “pentru cã era o hotãrâre prin care investiþiile mari din Timiºoara beneficiau de câteva zile pentru obþinerea autorizaþiei”.

Cu o îndârjire demnã de o cauzã mai bunã, susþinãtorii continuã sã militeze pentru apãrarea în instanþã a acestei hotãrâri, care se bate cap în cap cu O.U.G. 27/2003 care spune cã “dacã legea nu prevede un termen pentru soluþionarea cererii de autorizare, autoritãþile administraþiei publice sunt obligate sã soluþioneze cererea de autorizare în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia”. Un termen rezonabil pentru ca documentaþia aferentã unei investiþii de amploare sã fie verificatã în mod corespunzãtor.

Din cauza unor astfel de încãpãþânãri, chiar ºi contrar unor legi, Primãria Timiºoara continuã sã rãmânã una dintre unitãþile administrative teritoriale cu cel mai mare numãr de proiecte de hotãrâre contestate, în vederea anulãrii.

Serviciul Juridic al acestei instituþii menþiona cã în 2013, în domeniul contenciosului administrative, pe rolul instanþelor de judecatã au existat 21 de cauze având ca obiect anulare de hotãrâri de Consiliu Local formulate ºi de persoane fizice, ºi de persoane juridice.

Fost prefect: “Documentaþia unei investiþii de peste un milion de euro nu are douã pagini, ca sã poatã fi analizate în ºapte zile” trebuie sã faci o documentaþie extrem de stufoasã – sunt zeci de acte pe care le depui la Primãrie ºi primeºti un rãspuns cel mai devreme dupã 30 de zile.

De ce sã existe o dublã mãsurã? Primãria care are nevoie de 30 de zile pentru a da un aviz pentru un panou publicitar poate aviza în ºapte zile documentaþia unei investiþii de un milion de euro?”, se întreabã fostul prefect. În opinia sa, o astfel de investiþie genereazã situaþii care afecteazã un numãr destul de mare de timiºoreni ºi nu e normal sã nu le dai dreptul sã-ºi spunã opinia în dezbateri publice. Cu avizele date în ºapte zile, oamenii ar afla de investiþie dupã ce s-ar deschide ºantierul, când ar fi extrem de greu sã mai facã ceva. În plus, spune el, termenul este insuficient pentru analiza numeroaselor avize presupuse de o investiþie – aviz de mediu, de organizare de ºantier. Or, prin acea hotãrâre, se apro-

bau tacit dupã ºapte zile toate aceste avize. ªi unii consilieri locali din Opoziþie cred cã, dacã Primãria nu renunþã, dupã ce a pierdut la Tribunal, ºi face ºi recurs, este un indiciu cã, undeva, în Primãrie existã un interes clar pentru adoptarea acestei hotãrâri. Aceºtia mai spun cã, deºi avizele pentru o investiþie trebuie date cu promptitudine, niciun investitor important nu vine în Timiºoara peste noapte ºi sã vrea avizele de azi pe mâine. În ultimii ani, Prefectura a contestat mai multe hotãrâri de Consiliu Local care erau în primul rând deficitare din punct de vedere al transparenþei decizionale.

Fosta conducere a Prefecturii Timiº precizeazã cã aceleaºi probleme legate de transparenþã erau remarcate inclusiv la hotãrâri legate de aprobarea unor planuri urbanistice zonale. Astfel, erau hotãrâri care aprobau planuri

Foto TIMPOLIS

Fostul prefect de Timiº, Mircea Bãcalã, care a iniþiat contestarea în contencios administrativ a hotãrârii legate de “avizele în ºapte zile”, spune cã acest act normativ este doar unul dintre multele hotãrâri ale Primãriei care, din punctul sãu de vedere, nu respectau legea.

Prefectura Timiº a constatat cã sunt destule hotãrâri ale Consiliului Local care nu respectã cerinþele legale ºi cum, de multe ori, nu a existat cale de înþelegere amiabilã cu Primãria, s-a recurs la instanþã.

Mircea Bãcalã susþine cã termenul stabilit, de ºapte zile, pentru acordarea unui aviz este insuficient, mai ales în cazul unei investiþii de amploare. “Gândiþi-vã cã documentaþia unei investiþii de peste un milion de euro nu are douã pagini, ca sã poatã fi analizatã în ºapte zile. Pentru amplasarea unui simplu panou publicitar

Mircea Bãcalã, fost prefect de Timiº urbanistice zonale care contraziceau flagrant Planul Urbanistic General.

Prin aceste P.U.Z.-uri se aproba, de exemplu, construirea de blocuri înalte în zone în care erau doar case. Ce-

tãþenii afectaþi sesizau acest lucru la Prefecturã, ºi oamenii aflau despre aceste P.U.Z.-uri aprobate dupã o perioadã în care nu mai aveau dreptul sã le conteste.

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

27 - 30 martie 2014

Comisia Europeanã vrea sã interzicã privatizarea serviciilor de apã ºi salubritate Comisia Europeanã vrea sã impunã o limitã în ceea ce priveºte trecerea în sectorul privat a reþelelor de apã ºi canalizare. Acestea vor trebui sã rãmânã ºi pe viitor gestionate de cãtre Stat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Drept de acces garantat Comisia Europeanã a anunþat zilele trecute cã îºi va intensifica eforturile de îmbunãtãþire a calitãþii apei, a infrastructurii ºi a serviciilor de salubrizare, ca urmare a succesului primei iniþiative cetãþeneºti europene. “Right2Water” este prima campanie de succes din cadrul iniþiativei cetãþeneºti europene, un sistem lansat în aprilie 2012 care le permite cetãþenilor U.E. sã solicite Comisiei Europene sã prezinte propuneri legislative în domeniile sale de competenþã.

Organizatorii iniþiativei au colectat aproape 1,89 milioane de semnãturi din mai multe state membre, invitând C.E. sã ia mãsuri care sã garanteze cã toþi cetãþenii europeni beneficiazã de acces la apã ºi servicii de salubrizare.

Organizatorii au solicitat, de asemenea, excluderea aprovizionãrii cu apã ºi a gestionãrii resurselor de apã din sfera de aplicare a normelor privind piaþa internã ºi liberalizarea.

C.E. nu va propune, pentru moment, noi norme europene. Însã a identificat preocupãri ce au relevanþã directã pentru iniþiativã ºi obiectivele sale, cum ar fi sã amelioreze transparenþa ºi sã sporeascã responsabilizarea furnizorilor de servicii de distribuþie a apei,

sã susþinã accesul universal la apã potabilã ºi salubritate ºi sã lanseze o consultare publicã referitoare la normele privind apa potabilã pentru a evalua dacã este necesarã îmbunãtãþirea acestora.

Operarea serviciilor de aprovizionare cu apã intrã în atribuþiile autoritãþilor publice din þãrile U.E., iar C.E. va rãmâne neutrã ºi va continua sã respecte alegerile fãcute la nivel naþional, regional ºi local cu privire la modalitãþile de gestionare a serviciilor legate de apã. În conformitate cu obiectivele iniþiativei „Right2Water”, distribuþia ºi alimentarea cu apã vor rãmâne în afara sferei de aplicare a normelor privind

piaþa unicã ºi liberalizarea. Anul trecut, C.E. a declarat cã va exclude serviciile de aprovizionare cu apã din Directiva privind concesiunile, ca rezultat direct al îngrijorãrilor exprimate de publicul larg cu privire la intenþia de a privatiza sectorul apei în mod indirect.

În Timiº, administraþia local e acþionar majoritar la serviciile de alimentare cu apã Pe plan local se respectã prevede-

rile comunitare legate de faptul cã serviciile de alimentare cu apã potabilã ºi salubritate trebuie gestionate de cãtre Stat, acestea fiind administrate prin intermediul unor societãþi la care administraþia localã este acþionar majoritar. ªi noile reglementãri vin sã previnã eventuale idei de a concesiona aceste servicii unor societãþi private, prin iniþiative locale sau luate la nivel central, aºa cum se întâmplã acum cu resursele de apã termalã din Timiº, de exemplu.

Problema care, spune Consiliul Judeþean Timiº, mai creeazã confuzii ºi complicaþii la nivel judeþean, în ceea ce

priveºte administrarea resurselor de apã ºi canalizare este menþinerea unor societãþi care au fost active în trecut, dar acum nu-ºi mai justificã existenþa.

Este vorba despre societatea Apcan, subordonatã C.J. Timiº, în cazul cãreia, deºi s-a votat lichidarea ei încã de acum un an ºi se spune de prin 2011 cã nu mai are obiect de activitate, desfiinþarea propriu-zisã treneazã. Problema a fost remarcatã ºi de auditorii Curþii de Conturi la mai multe Primãrii din judeþ, acþionare la aceastã societate. La Voiteg, de exemplu, Curtea de Conturi a remarcat cã s-au plãtit cotizaþii de aproape 3.000 de lei cãtre respectiva societate, deºi de trei ani Primãria încheiase contract de prestãri servicii cu Aquatim S.A. Apcan Timiº S.A. este societatea care se ocupa pe vremuri de gospodãrirea apei potabile în mediul rural. C.J. Timiº este acþionar majoritar la aceastã societate cu o cotã de participare de 91,42% din capitalul social, alãturi de aproximativ 65 de Primãrii.

“Acum, la ultima ºedinþã, s-au numit noi membri în Adunarea Generalã a Acþionarilor, pentru a realiza dizolvarea efectivã a societãþii, care treneazã de un an. Nu vãd sã se fi interesat cineva cu adevãrat de desfiinþarea acestei societãþi, lucru care mã face sã cred cã ar putea sã fie niºte interese la mijloc. Consiliul Judeþean, deºi a tot promis, nu ºi-a rezolvat problema portofoliului de societãþi cu pierderi. Problema e cã, pe lângã faptul cã nu a luat niciun ban de la aceste societãþi, în momentul eventualei lichidãri va fi pãrtaº la pierderi”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

România riscã sancþiuni europene dure pentru probleme de mediu l Probleme creeazã încã iazurile de decantare de la fostele exploatãri miniere ºi gropile de gunoi România riscã din nou sancþiuni europene dure pentru probleme de mediu rãmase nerezolvate de ani de zile, în ciuda atenþionãrilor periodice ale Comisie Europene, ºi anume iazurile de decantare de la fostele exploatãri miniere ºi gropile de gunoi. În Timiº nu mai existã gropi de gunoi neconforme care sã mai fie deschise, însã lucrurile sunt discutabile în ceea ce priveºte decontaminarea fostelor exploatãri miniere timiºene. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Din nou, infringement pentru mediu Comisia Europeanã a anunþat lansarea a douã proceduri de infringement împotriva României, pe probleme de mediu. În opinia reprezentanþilor C.E., cetãþenii nu sunt protejaþi de efectele gestionãrii deficitare a deºeurilor, iar cele douã iazuri de decantare de la exploatãrile miniere din Moldova Nouã nu au fost curãþate. Acestea sunt motivele invocate de C.E.

“În pofida avertismentelor anterioare, cele mai recente informaþii de care dispune Comisia indicã faptul cã 19 depozite de deºeuri din România funcþioneazã încã, fãrã a respecta legislaþia U.E. privind deºeurile ºi depozitele de deºeuri, ceea ce reprezintã un risc grav pentru sãnãtatea umanã ºi pentru mediu”, au precizat recent reprezentanþii C.E. Pentru a stimula România sã îºi accelereze acþiunile în acest domeniu, C.E. lanseazã o procedurã de infringement, numitã ºi aviz motivat.

De asemenea, a fost trimis un “aviz motivat” pentru a solicita României sã cureþe douã iazuri de decantare din exploatãrile miniere de cupru ºi zinc din Moldova Nouã – Caraº Severin. Iazurile de decantare sunt “o sursã majorã de pulberi toxice, care au consecinþe semnificative asupra sãnãtãþii umane ºi asupra mediului”, transmite C.E., care este preocupatã de faptul cã România nu a luat mãsurile necesare pentru a controla emisiile ºi pentru a preveni abandonarea siturilor. Încã din octombrie 2012, C.E. a iniþiat, pentru cele douã probleme de mediu, proceduri pentru constatarea neîndeplinirii obligaþiilor de cãtre autoritãþile române. “Autoritãþile din România au raportat cu privire la progresele înregistra-

de 24 de ani un reper al cetãþii

te, însã obiectivele nu au fost încã îndeplinite, iar grava problemã a pulberilor toxice persistã. Prin urmare, se trimite un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acþioneazã în termen de douã luni, Comisia poate sesiza cauza Curþii de Justiþie a U.E.”, avertizeazã Executivul european.

În Timiº ultima groapã de gunoi neconformã, de la Fãget, închisã anul trecut ªi dacã problema unor foste exploatãri miniere care nu au fost decontaminate corespunzãtor persistã în zone precum Tomeºti, unde s-a exploatat uraniu, în privinþa gropilor de gunoi neconforme lucrurile s-au reglementat de anul trecut. “În momentul de faþã nu mai existã gropi de gunoi neconforme care sã mai fie deschise în Timiº. Ultima rãmasã e cea de la Fãget, care s-a închis cu un an mai devreme decât termenul asumat. La nivel naþional, trebuie închise toate gropile de gunoi care au mai rãmas, altfel se riscã sancþiuni foarte mari din partea instituþiilor euro-

pene de specialitate”, susþine Mariana Lorinczi, comisar-ºef al Gãrzii de Mediu Timiº.

Gropile de gunoi ilegale din mediul rural rãmân, însã, o problemã. Din totalul celor 313 de sate din judeþ, cu 246.619 locuitori – reprezentând 37% din populaþia judeþului – pânã în urmã cu trei ani beneficia de servicii de salubritate doar 25% din populaþie, depozitarea deºeurilor realizându-se pe am-

plasamente neorganizate, aflate în general la marginea localitãþilor, devenind astfel focare de infecþie ºi poluare, conform unor rapoarte ale Consiliului Judeþean Timiº privind gestionarea deºeurilor. Primãriile au fost convinse sã ia mãsuri, inclusiv accesând finanþãri europene, amenda rãmânând cel mai puternic stimulant – maximum 100.000 de lei, în cazul în care nu-ºi închideau ºi nu-ºi ecologizau fostele gropi de gunoi.

actualitate

27 - 30 martie 2014

11

Meditaþii plãtite cu bani europeni l Antidot pentru dezastrul de la evaluare ºi bacalaureat

O necesitate în Timiº, judecând dupã rezultatele la simularea examenului de evaluare

Cum Timiºul s-a prãbuºit în ultimii ani în clasamentele promovabilitãþii la bacalaureat ºi la examenul de evaluare naþionalã, pe plan local s-a venit cu ideea accesãrii de bani europeni pentru realizarea de meditaþii cu absolvenþii claselor terminale din ºcoala generalã ºi liceu. Pe lângã Timiº, mai existã doar douã judeþe, Suceava ºi Gorj, care au implementat astfel de proiecte cu finanþare europeanã. Totul este ca ºi elevii sã fie interesaþi de aceastã oportunitate care li se oferã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect “pilot” Dacã pânã acum orele suplimentare fãcute de profesori cu absolvenþii claselor a VIII-a ºi a XII-a, în vederea pregãtirii examenelor de evaluare ºi bacalaureat, erau un fel de “muncã patrioticã”, pe plan judeþean s-a venit cu iniþiativa accesãrii unor fonduri europene pentru pregãtirea suplimentarã plãtitã a elevilor. Ideea a venit dupã rezultatele dezastruoase obþinute în ultimii ani la evaluarea naþionalã ºi bacalaureat, ºi, deocamdatã, a luat forma unui proiect destinat doar absolvenþilor clasei a VIII-a, numit „Pregãtirea suplimentarã pentru promovarea cu succes a Evaluãrii Naþionale”. Prin intermediul acestui proiect, elevii din Timiº care terminã clasa a VIII-a în acest an ºi se pregãtesc de examenul de evaluare pot face ºi meditaþii la ºcoalã, iar profesorii vor fi plãtiþi pentru munca suplimentarã. Profesorii vor susþine orele în cadrul ºcolii, la materii aflate în programa naþionalã. “În Timiº vor fi implicate toate ºcolile care au clase a VIII-a. Profesorii care vor face aceste meditaþii vor fi plãtiþi suplimentar. Este vorba de 200 de ºcoli din judeþ, atât din mediul

rural, cât ºi de mediul urban”, declarã inspectorul ºcolar general al Inspectoratului ªcolar Timiº, Cornel Petroman. Proiectul are o valoare de aproape cinci milioane de lei de lei, fonduri nerambursabile, adicã peste un milion de euro.

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº, proiectul este câºtigat, însã trebuie urmatã metodologia pentru punerea lui în practicã. Dacã se va dovedi un succes ºi implementarea sa nu va lãsa de dorit, un proiect similar ar putea fi depus ºi pentru pregãtirea suplimentarã a elevilor care se pregãtesc de examenul de bacalaureat. “Nouã ni se pare o idee foarte bunã. Sperãm ca astfel de proiecte sã se materializeze cât mai des, pentru cã sunt bune ºi pentru elevii, care beneficiazã de o pregãtire suplimentarã în mod gratuit, ºi pentru cadrele didactice, care au astfel o sursã suplimentarã de venit. Pânã acum orele de pregãtire suplimentarã care oricum erau organizate în majoritatea unitãþilor ºcolare, pentru examenele de bacalaureat ºi evaluare erau un fel de muncã patrioticã, nefiind plãtite în vreun fel”, precizeazã profesorul Virgil Popescu, liderul Sindicatului “Spiru Haret” Timiº.

Ideea a fost lãudatã recent ºi de la tribuna Parlamentului, în cadrul unei dezbateri legate de situaþia sistemului de învãþãmânt, în care s-a precizat cã tot mai mulþi elevi din anii terminali, care urmeazã sã susþinã examenele naþionale, se vãd nevoiþi sã îºi suplimenteze orele de curs cu meditaþii.

“Fenomenul nu este în niciun caz unul nou, iar asociaþiile de pãrinþi ºi profesori au atras atenþia asupra nevoii unei reglementãri în domeniu. Meditaþiile sunt însã un pansament pentru o problemã cronicã a sistemului de învãþãmânt românesc. Cu toate acestea, rezultatele extrem de slabe la examenele de bacalaureat ºi la testele naþio-

nale de la sfârºitul clasei a VIII-a demonstreazã necesitatea unor forme de suplimentare a cursurilor din liceele ºi ºcolile gimnaziale româneºti”, s-a afirmat în dezbaterea parlamentarã.

Mai mulþi parlamentari au propus ca modelul din Timiº sã fie unul aplicat la sferã naþionalã. “Este o soluþie care a fost utilizatã prin programe-pilot în mai multe judeþe ale þãrii ºi care a dat rezultate – meditaþii finanþate prin fonduri europene. Inspectoratele ªcolare Judeþene din Gorj, Suceava ºi Timiº au elaborat ºi depus proiecte prin intermediul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru organizarea de meditaþii pentru elevii claselor terminale care urmãresc sã se pregãteascã suplimentar pentru testãrile naþionale ºi examenul de bacalaureat. Profesorii care se înroleazã în programele de meditaþii vor fi remuneraþi din fondurile obþinute, iar elevii vor avea acces, indiferent de resurse materiale sau nivel de pregãtire, la meditaþiile organizate la nivelul întregii ºcoli”, a declarat deputatul Vlad Alexandru Cosma.

Parlamentarii au încurajat Ministerul Educaþiei Naþionale sã promoveze programele de meditaþii organizate prin fonduri europene la nivelului tuturor inspectoratelor ºcolare judeþene din þarã, considerând cã un proiect naþional de acest fel derulat chiar de cãtre minister ar putea avea un impact important asupra pregãtirii ºi rezultatelor elevilor la sesiunea de bacalaureat ºi la testãrile naþionale.

“Chiar dacã meditaþiile nu pot þine locul unei pregãtiri temeinice la clasã ºi acasã, ele pot constitui un punct de plecare sau o strategie convergentã cu eforturile ministerului ºi cu mãsurile de corecþie aplicate în ansamblul sistemului de învãþãmânt”, au mai spus parlamentarii care susþin acest proiect.

Dacã este sã se facã raportarea la situaþia din judeþ, acest proiect, „Pregãtirea suplimentarã pentru promovarea cu succes a Evaluãrii Naþionale”, trebuie implementat cât mai rapid, altfel Evaluarea Naþionalã va “eclipsa” ºi Bacalaureatul prin rezultatele dezastruoase care vor fi obþinute. Un indice temeinic în acest sens îl constituie simularea examenului de evaluare, la care Timiºul a reuºit “performanþa” de a obþine o medie de promovare sub media naþionalã. Rezultatele pe judeþe aratã cã doar 45,5 % dintre elevii de clasa a VIII-a din au obþinut medii peste 5. Pe discipline, se stã mai bine la limba românã – 64,3% dintre elevii timiºeni obþinând note mai mari de 5, spre deosebire de matematicã unde doar 27,1% dintre elevi au luat peste 5. La limba maternã, procentul elevilor care au luat peste 5 a fost de 69,1%. La limba ºi literatura românã numai patru elevi din Timiº au reuºit sã obþinã calificativul maxim. Ei învaþã la Colegiul “C.D. Loga”, din Timiºoara, Colegiul Naþional “Coriolan Brediceanu”, din Lugoj, ªcoala Gimnazialã “Aniºoara Odeanu”, din Lugoj ºi ªcoala Gimnazialã Jimbolia.

Rezultatele la limba românã situeazã Timiºul pe locul 15 la nivel naþional în

privinþa rezultatelor de la simularea Evaluãrii Naþionale. În schimb, raportat la rezultatele obþinute la matematicã, Timiºul este pe locul 25 pe þarã.

Ca urmare a situaþiei înregistrate, conducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº a decis adoptarea unor mãsuri de remediere a situaþiei, care urmeazã sã fie aplicate la nivelul fiecãrei ºcoli. Inspectoratul ªcolar va prezenta situaþia realã tuturor directorilor de ºcoli ºi vor aduce la cunoºtinþa acestora mãsurile dispuse de Ministerul Educaþiei ºi, dupã caz, a celor adoptate la nivel local. De asemenea, inspectoratul va monitoriza implementarea acestora. La nivelul ºcolii, va fi analizatã situaþia ºi se vor lua mãsurile impuse de M.E.N., dar ºi alte mãsuri suplimentare pentru pregãtirea elevilor, acolo unde ºcoala considerã necesar. Lucrãrile fiecãrui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe ºi, în consecinþã, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate ºi se vor efectua ore de pregãtire pentru examinarea naþionalã din varã. În acest sens, proiectul de pregãtire suplimentarã finanþat cu fonduri europene este mai mult decât binevenit.

Cursurile gratuite de pregãtire organizate în mediul universitar, pentru ajutarea absolvenþilor de liceu care nu au promovat Bacalaureatul, nu s-au bucurat de popularitate

Dezinteresul elevilor, singurul impediment Totul este ca acest proiect implementat în premierã în Timiº sã beneficieze ºi de interesului “destinatarilor” – elevii cu probleme în înþelegerea ºi redarea materiei predate la clasã.

Existã o experienþã deloc fericitã legatã de cursurile gratuite de pregãtire organizate în mediul universitar pentru ajutarea absolvenþilor de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul de Bacalaureat. De pildã, promovabilitatea extrem de scãzutã i-a determinat ºi pe profesorii de la Facultatea de Economie ºi de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, sã organizeze meditaþii pentru absolvenþii respinºi. Meditaþiile au fost susþinute zilnic, la matematicã, ºi o datã la douã zile, la informaticã ºi economie, câte douã ore pe zi.

Puþini au fost cei care au participat la aceste cursuri. Dacã la matema-

ticã au venit 20 de tineri, în primele zile, la informaticã, doi, iar la economie, tot doi, ulterior nu a mai venit nimeni, deºi tinerii în cauzã chiar aveau nevoie de ajutor.

“Sã fiu sincer, eu nu am observat o îmbunãtãþire semnificativã a nivelului de cunoºtinþe al elevilor care ajung studenþi. Deºi existã exigenþã la organizarea Bacalaureatului, deºi subiectele nu mai sunt la vedere, ca în urmã cu ceva ani, nu se vede o creºtere calitativã a pregãtirii studenþilor. Probabil cã vor trebui sã mai treacã vreo trei-patru ani de organizare temeinicã a bacalaureatului pentru a se vedea o îmbunãtãþire substanþialã”, spune Ilare Bordeiaºu, profesor universitar la Facultatea de Mecanicã, Catedra de Maºini Hidraulice a Universitãþii Politehnice ºi lider al sindicatului timiºean “Alma Mater”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

economic

27 - 30 martie 2014

Timbrul cultural, ultima soluþie pentru finanþarea activitãþilor culturale?

Cum, în ultimii ani, la adoptarea bugetului nu s-au gãsit bani nici pentru investiþii în infrastructurã asumate electoral, cultura, care dupã 1989 ºi-a asumat rolul de „Cenuºãreasã bugetarã”, a rãmas sã supravieþuiascã mai mult cu sprijinul autoritãþilor locale. O propunere legislativã cu 88 de iniþiatori, din toate partidele politice parlamentare, vine acum cu iniþiativa instituirii unui aºa-numit „Timbru cultural”, care sã fie plãtit de cei care câºtigã bani din vânzarea artei, sub toate formele. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un antidot la subfinanþare Propunerea legislativã privind instituirea timbrului cultural, depusã recent la Camera Deputaþilor, are ºanse destul de mare de adoptare, dacã e sã se ia în considerare numãrul extrem de mare de iniþiatori – 88 de deputaþi ºi senatori, din toate partidele politice parlamentare. Printre iniþiatorii ei se regãsesc deputatul P.N.L. de Timiº Horia Cristian ºi deputatul minoritãþilor naþionale Ovidiu Ganþ. În expunerea legii se aratã cã instituirea timbrului cultural este necesarã ºi cerutã de toate Uniunile de Creatori din România (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor, Uniunea Teatralã, Uniunea Artiºtilor Plastici, Uniunea Cineaºtilor ºi Uniunea Arhitecþilor). „Cultura româneascã, deºi este copilul inteligent ºi talentat al familiei, a fost trimisã la colþul strãzii, sã se descurce. ªi nu se descurcã la colþul strãzii! Timbrul culturale poate, însã, rezolva problema existenþei ei, dar poate rezolva ºi evaziunea fiscalã existentã acum prin comercializarea produselor de artã (carte, tablouri, obiecte de artã, CD-uri, DVD-uri, bilete de spectacol”, spun iniþiatorii legii.

Parlamentarii care au propus actul normativ mai spun cã timbrul cultural autentificã fiscal obiectul de artã, tot ce nu este purtãtor de timbru putând fi supus legilor de combatere a

evaziunii fiscale. „În momentul în care propunem acest proiect de lege, se evazioneazã jumãtate din obiectele de artã existente pe piaþã. În consecinþã, va exista în control, prin aceastã lege, asupra obiectelor de artã ºi impozitarea lor”, susþin susþinãtorii acestei propuneri. Concret, deputaþii ºi senatorii iniþiatori spun cã timbrul cultural se va aplica pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol, indiferent de modul de punere în vânzare a acestora ºi pe fiecare produs cultural, indiferent de modul de prezentare ºi de comercializare a acestora, fizic sau virtual.

Timbrul literar va fi de un leu pentru fiecare carte, iar timbrul cinematografic, 2% din preþul biletului de intrare sau al DVD-ului cu filme. Timbrul teatral, muzical ºi folcloric va fi de 5% din preþul biletului ºi 2% din fiecare exemplar de suport cu înregistrãri sonore sau audiovizuale, iar timbrul de arte plastice 0,5% din valoarea de vânzare a tabloului, 5% din preþul biletului la expoziþie ºi 1% din fiecare exemplar de suport conþinând reproduceri cu opere de artã plasticã.

Timbrul cultural va trebui aplicat de orice persoane, autoritãþi sau instituþii care editeazã, produc sau importã produse culturale supuse timbrului cultural sau care organizeazã ori administreazã spectacole unde se prezintã sau se difuzeazã opere culturale.

Beneficiarii sumelor vor fi uniunile ºi organizaþiile de creatori, iar cei care vor vinde opere culturale netimbrate vor risca o amendã cuprinsã între 5.000 ºi 25.000 de lei.

Culturã sprijinitã mai degrabã de autoritãþile locale decât de pe plan central În ultimii ani, din cauza sumelor tot mai mici alocate de pe plan central, s-a ajuns ca multe dintre organizaþiile sau publicaþiile culturale din Timiº sã fie mai degrabã sprijinite din bugetele locale, ºi nu din fondurile Ministerului Culturii.

Iar exemple în acest sens sunt

destul de multe. De pildã, în luna februarie, pentru a se sprijini apariþia în continuare a revistei culturale ”Orizont”, una dintre cele mai valoroase ºi vechi reviste culturale din România, Primãria Timiºoara a aprobat un contract de asociere cu Uniunea Scriitorilor din România în vederea tipãririi revistei. Ca atare, pentru 2014 a fost prevãzutã suma de 108.000 lei de la bugetul local. În raportul Propunerii de Hotãrâre de Consiliu Local se aratã cã Uniunea Scriitorilor din România, prin preºedintele sãu, Nicolae Manolescu, ºi prin redactorul-ºef, Mircea Mihãieº, prezintã situaþia financiarã criticã cu care se confruntã revista „Orizont”. „Activitatea editorialã a publicaþiei implicã cheltuieli care depãºesc cu mult posibilitãþile limitate ale U.S.R. – asociaþie profesionalã care nu este sub-

venþionatã de la buget, autofinanþându-se din donaþii, sponsorizãri ºi cotizaþii. Pentru ca sã existe continuitate în tipãrirea revistei Orizont, reprezentanþii asociaþiei solicitã Municipalitãþii realizarea unei asocieri în vederea finanþãrii între Primãria Municipiului Timiºoara ºi U.S.R. – filiala Timiºoara”, se arãta în acelaºi raport.

Potrivit aceluiaºi document, revista „Orizont” este cea mai veche ºi prestigioasã publicaþie culturalã a Banatului, fiind înfiinþatã în anul 1949, cu titlul “Scrisul bãnãþean”, transformându-se apoi, în 1972 într-un sãptãmânal de culturã, iar în decembrie 1989 fiind prima revistã literarã din România care a apãrut în condiþii de libertate. Din ianuarie 1990, a devenit sãptãmânal al Uniunii Scriitorilor din România, iar din 1993, lunar al aceleiaºi organizaþii. „Revista Orizont a reflectat per-

manent, la un înalt standard de calitate literarã ºi publicisticã, potenþialul de creativitate localã, cu o fireascã deschidere spre cultura naþionalã ºi internaþionalã. Orizontul, aºa cum o dovedesc nenumãrate menþionãri publice, de impact, a devenit una din mãrcile culturale de prestigiu asociate Timiºoarei”, se precizeazã în proiectul Primãriei.

Cornel Ungureanu, redactorºef adjunct al revistei „Orizont”, spune cã de pe plan central s-au primit fonduri extrem de puþine, care au constat în principal în onorarii de la U.S.R., în ultimii ani sprijinul venind mai degrabã de la autoritãþile locale. „Pot sã menþionez acea asociere recentã cu Primãria Timiºoara. În ultimii doi-trei ani, contribuþia venitã de pe plan central pentru tipãrirea revistei Orizont a fost total nesemnificativã”, mai spune Cornel Ungureanu.

Controverse legate de „Agenda Culturalã” la Consiliul Judeþean La Consiliul Judeþean Timiº, lucrurile sunt mai complicate, în sensul cã în ultimii ani au existat mereu discuþii în plen legate de oportunitatea finanþãrii unor evenimente de pe agenda culturalã care nu prea aveau nicio legãturã cu cultura autenticã – gen rugi, serbãri ºcolare, concursuri organizate „pe genunchi” sau festivaluri cu mici ºi bere.

La sfârºitul anului trecut, Comisia de culturã ºi autoritãþile judeþene au anunþat cã existã intenþia de a finanþa doar acþiuni de amploare ºi de o mai mare valoare. „Avem o groazã de iepuraºi veseli, Moº Crãciun cu barbã surã ºi mai ºtiu eu ce. Sunt acþiuni OK, dar sã nu facã parte din agenda C.J. Timiº. Mergem în primul rând pe acþiunile de consistenþã naþionalã sau cu participare

internaþionalã, aceste acþiuni vor primi cea mai mare atenþie. Încercãm sã schimbãm ceva din agendã, încercãm sã finanþãm acþiuni de amploare, nu de 200 de lei. Sunt ONG-uri care au ºi 40 de acþiuni pe an. Sã fim serioºi cã nici nu se pot þine toate. Vina este la noi”, a spus unul dintre consilierii locali.

La rândul sãu, Cãlin Dobra, vicepreºedintele C.J. Timiº, a declarat: „Sper ca aceastã agendã culturalã sã fie cu totul altceva. Sunt acþiuni de 200, 300, 400 de lei pentru diferite asociaþii, care trebuie sã vinã de douã trei ori pentru semnarea contractului la centrul de culturã ºi artã, se duc banii.

Sunt ºi acþiuni de valoare pe agenda culturalã, dar ele trebuie sã fie corelate cu agenda judeþului”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

În plenul C.J. Timiº au existat discuþii legate de oportunitatea finanþãrii unor evenimente de pe agenda culturalã care nu prea au legãturã cu cultura autenticã

“Roadele Toamnei”, “Vine iepuraºul – proiect de spectacol interactiv”, “Iepuraºul vine la copiii cuminþi”, “Serbãrile iernii – Vine, vine Moº Crãciun”, “Bucurii pentru copii – concurs pe categorii de vârstã biciclete, triciclete”, “Balul pompierilor”, “Pitici interpretând poezia Otiliei Cazimir”, “Litere mici”, “Automobilul în prag aniversar”, “Micii chimiºti în lumea elementelor lui Mendeleev”, “Peºtiºorul ghinionist” sunt doar câteva dintre manifestãrile care au primit bani de-a lungul anilor, de la C.J. Timiº, prin intermediul Agendei culturale.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

27 - 30 martie 2014

13

Mai mult de jumãtate din podurile din vestul þãrii necesitã reabilitare de urgenþã l

Unora dintre ele, perioada de garanþie le-a expirat de zeci de ani

În ultimii ani s-a vorbit, la Timiºoara, despre aºa-zisele „poduri expirate”, ieºite din perioada de garanþie ºi perioada normalã de utilizare. Problema este însã una generalã, valabilã pentru tot vestul þãrii. Deºi multe poduri au ieºit, treptat, din durata prevãzutã de utilizare, altele noi nu s-au mai construit ºi nici reabilitãri nu s-au fãcut. Podului de fier de la Lugoj, de exemplu, perioada de garanþie i-a expirat de mai bine de 30 de ani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Lucrãri ieºite din perioada de valabilitate Conform unei situaþii întocmite de cãtre Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, mai mult de jumãtate dintre podurile din vestul þãrii – din judeþele Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara – sunt de mult ieºite din perioada de garanþie ºi utilizare prevãzutã de proiecte ºi inginerii constructorii,

În Timiº, 24 de poduri sunt deja expirate în cazul multora documentaþiile originale fiind pierdute. Deºi stã relativ mai bine decât Caraº-Severinul, unde se

gãsesc 96 de poduri al cãror termen de valabilitate a trecut de mult, nici Timiºul nu are de ce sã se laude, având 24

de poduri expirate. Din cele 446 de poduri administrate de cãtre Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timi-

ºoara, 251 necesitã reabilitare de urgenþã, lucrãri care ar însuma peste 62,8 milioane de euro.

Faþã de cele mai vechi, construite în general, de firme austriece, podurile realizate în Timiº în perioada „Epocii de aur” au avut o perioadã de garanþie ºi utilizare mult mai micã, pentru majoritatea, durata de utilizare fiind încheiatã. Aceasta ºi pentru cã s-a construit, în general, cu beton, iar durata de utilizare a unui pod este de numai 50 de ani, dacã este fãcut din beton asfaltic, respectiv de 100 de ani, dacã este vorba de un pod metalic.

Deºi mult mai noi decât cele construite de austrieci, în cazul podurilor ridicate în anii comunismului s-au înregistrat multiple defecþiuni: infiltraþii ºi eflorescenþe la suprastructurã, fisuri în zidãrii la infrastructurã, ziduri degradate sau dislocate, rampe degradate, armãturi vizibile ºi corodate. Fãrã sã se ia mãsuri, aceste degradãri pot duce în timp la pierderea stabilitãþii podurilor. ªi, deºi în momentul de faþã 56% dintre podurile din vestul þãri necesitã reparaþii, bani pentru repararea lor nu s-au gãsit dupã 1990. În ultimii 24 de ani, numai 3% dintre podurile din vest au fost reabilitate.

Probleme mari cu „decanul de vârstã” 30 de ani de la ieºirea din garanþie a podului Cel mai vechi pod din Timiº – podul metalic de la Lugoj, amplasat pe DN 6, peste râul Timiº – are 112 ani. În iulie 1901, vechiul pod de lemn peste Timiº fusese dãrâmat ºi, în aceeaºi lunã, începuse construcþia Podului de Fier.

La 31 august 1902, oficialitãþile Lugojului s-au adunat pentru a inaugura noua construcþie. Pentru construirea podului au fost aduse de la Reºiþa peste 185 de tone de fier. Cantitatea imensã de metal a fost transportatã cu ajutorul unor roþi trase de boi. Vreme de 35 de ani, acest pod a reprezentat singura posibilitate de traversare a râului.

Dupã aproximativ 70 de ani de la construirea lui, în 1972, firma care l-a realizat înºtiinþa autoritãþile de ieºirea din garanþie a construcþiei. Gospodãria Comunalã din cadrul Primãriei Lugoj nu a considerat, însã, documentul ca fiind unul de importanþã, astfel cã, dupã numai douã luni de la primire, înºtiinþarea era de negãsit. Dispariþia actului a fost observatã doar în momentul în care un institut de proiectare a podurilor din Bucureºti a cerut o copie. Tot ceea ce rãmãsese a fost, însã, un numãr de înregistrare în arhiva Primãriei.

Acum, în Lugoj, traversarea râului, cu maºina, se poate face doar pe Podul de Fier ºi pe podul de beton armat, construit între anii 1935 - 1940. În cazul avarierii podului de beton, care are ºi el o vechime considerabilã, Podul de Fier ar rãmâne singura modalitate de trecere a râului. Acesta din urmã suferã deja degradãri la toate nivelele:

suprastructurã, elemente ce susþin calea, infrastructuri, trotuare.

Reabilitare în aºteptare, bani alocaþi doar pentru vopsire ºi luminiþe În ultimii 20 de ani, evenimentele care au pus în pericol siguranþa podului s-au precipitat. În aprilie 2000, nivelul Timiºului a atins partea inferioarã a tablierului, iar trunchiurile de copac imense transportate de râu au degradat o parte a pieselor componente. A fost momentul în care autoritãþile au realizat pericolul. Pentru aproximativ o sãptãmânã, circulaþia a fost opritã pe pod.

Nu doar pentru maºini, ci ºi pentru pietoni. Dupã scãderea nivelului apei, singura mãsurã de precauþie luatã de oficialitãþi a fost interzicerea circulaþiei pe pod a maºinilor de peste 1,8 tone. Viitura respectivã a pus însã pe gânduri nu doar autoritãþile, ci ºi populaþia oraºului. Foarte mulþi oameni au fãcut sesizãri cãtre Municipalitate, în vederea începerii lucrãrilor de renovare. Din pãcate, nu s-a realizat nimic concret. În ultimii ani, reabilitãrile planificate s-au oprit la vechea problemã: lipsa banilor. Primãria Lugoj a realizat un studiu tehnic ºi, încã din anul 2000, a adus la cunoºtinþa Ministerului Transporturilor necesitatea începerii lucrãrilor de renovare, estimând cã ar fi nevoie nevoie de peste un milion de lei doar pentru expertizã ºi consolidãri de urgenþã. Încã de atunci, valoarea investiþiei a fost consideratã prea mare.

Primãria Lugoj a fost „îndrumatã” cãtre Consiliul Judeþean Timiº, de la

Cel mai vechi pod din Timiº, podul metalic de la Lugoj, are 112 ani.

Perioada de garanþie i-a expirat de mai bine de 30 de ani... care nu s-a primit nimic.

Lucrãrile de reparaþie sunt necesare deoarece podul are o importanþã deosebitã nu doar din punct de vedere istoric, ci ºi hidrotehnic ºi rutier. Verificãrile tehnice realizate aratã cã acesta se aflã într-o stare nesatisfãcãtoare.

S-a încercat o colaborare cu Primãria din Viena, þinând cont de faptul cã podul a fost construit de o firmã austriacã. S-a primit un rãspuns verbal cã existã o intenþie de colaborare, însã nimic oficial. „Podul este ieºit din garanþie de peste 30 de ani. Am reuºit cu greu sã fac o singurã expertizã, în 2007, din care reieºea cã podul are nevoie de lucrãri urgente de reabilitare. Am ºi comandat o serie de lucrãri, care nu s-au mai concretizat, pentru cã, între timp,

au venit alegerile ºi s-a schimbat conducerea Primãriei. Am vãzut cã Primãria a vopsit podul ºi a investit câteva zeci de mii de euro în beculeþe, pentru iluminat artistic. Nu s-a realizat însã nimic pentru structura podului care este tot mai ºubredã. Profilul podului conþine multã fontã care, dupã 100 de ani, devine casantã ºi poate afecta stabilitatea întregii structuri”, ne-a declarat consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu, fost primar al Lugojului.

Primãria Lugoj a alocat totuºi bani, în urmã cu trei ani, pentru un un nou pod pietonal peste Timiº, care sã facã legãtura între cartierul ªtrand ºi Piaþa agroalimentarã „George Coºbuc”. În 2011, la semnarea contractu-

lui, se promitea cã „pânã la sfârºitul anului 2012 podul pietonal va fi dat în funcþiune. Lucrurile s-au lungit ºi, în acest an, pe 17 februarie, a fost dat ordinul de reîncepere a lucrãrilor la pod, Primãria precizând cã dacã starea vremii o va permite, lucrarea va fi datã în folosinþã în data de 21 mai.

“Mai bine s-ar fi investit banii în reabilitarea vechiului Pod de Fier sau pentru realizarea unui nou pod. Acea pasarelã pietonalã a costat aproape cât trei sferturi dintr-un pod obiºnuit ºi, probabil, va fi folositã de trei - patru pietoni pe zi”, apreciazã Marius Martinescu. Deocamdatã, actuala conducere a Primãriei a alocat 200.000 de lei pentru... o nouã expertizare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

27 - 30 martie 2014

Publicitate

Portrete-robot ale infractorilor ar putea fi create din ADN-ul descoperit la locul faptei Portrete robot ale infractorilor ar putea fi create pornind de la fragmentele de ADN descoperite la locul faptei, deoarece oamenii de ºtiinþã americani au descoperit o metodã de a transforma acele componente genetice în imagini cu chipul persoanei respective.

Aerul poluat a ucis ºapte milioane de oameni în 2012 l

Avertizeazã Organizaþia Mondiala a Sãnãtãþii

Poluarea atmosfericã a ucis ºapte milioane de persoane în 2012, în întreaga lume, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii avertizând, marþi, cã trebuie luate mãsuri urgente pentru reducerea emisiilor toxice, care provoacã boli mortale.

TIMPOLIS

„Poluarea aerului a devenit fãrã nicio îndoialã principalul risc pentru sãnãtate, legat de mediul înconjurãtor, din lume”, spune, citatã de Mediafax, Maria Neira, directoarea Departamentului de Sãnãtate Publicã a O.M.S., în timpul unei conferinþe de presã organizatã luni, la Geneva. Cele ºapte milioane de decese din 2012 reprezintã 12,5% din totalul deceselor din toatã lumea, adicã o persoanã din opt. „Rezultatele studiului din 2012, publicat marþi,

aratã cã riscurile cauzate de poluarea aerului sunt mai importante decât se credea, mai ales în ceea ce priveºte cardiopatiile ºi accidentele vasculare cerebrale”, a adãugat Maria Neira.

Cel mai recent studiu al O.M.S. pe acest subiect dateazã din 2008, dar nu a avut în vedere decât regiunile urbane, în timp ce studiul din 2012 cuprinde ºi regiunile rurale. În 2008, O.M.S. a arãtat cã 1,3 milioane de persoane au murit în urma poluãrii aerului exterior (2,6 milioane, în 2012) ºi 1,9 milioane din cauza poluãrii din spaþiile interioare (3,3 milioane, în 2012). Cifrele din 2012, spune Maria Neira, sunt extrem de neliniºtitoare, precizând cã „milioane de vieþi ar putea fi salvate prin mãsuri luate împotriva poluãrii aerului”. În 2012, 3,7 milioane de persoane au decedat din cauza efectelor poluãrii exterioare ºi 4,3 milioane din cauza

poluãrii aerului din gospodãrii, adicã fumul ºi emisiile asociate cu aparatele de gãtit, cu lemne sau cãrbuni, sau din cauza mijloacelor de încãlzire. De asemenea, O.M.S. a arãtat, marþi, cã regiunile cele mai afectate de mortalitatea asociatã cu poluarea atmosfericã sunt Asia ºi zona Pacificului, cu 5,1 milioane de morþi. Bolile cele mai frecvente cauzate de poluarea aerului sunt bolile pulmonare, cardiovasculare ºi cancerul.

Studiul din 2012 aratã, de asemenea, cã existã o legãturã mai puternicã decât s-a crezut între poluarea aerului ºi bolile cardiovasculare, precum ºi între cancerul pulmonar ºi poluarea aerului. O.M.S. va completa acest studiu înainte de sfârºitul anului, odatã cu publicarea unui tabel cu 1.600 de oraºe din toatã lumea, clasate în funcþie de nivelul de poluare atmosfericã.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

Cercetãtorii din Statele Unite au identificat 20 de gene care au efecte semnificative asupra modului în care aratã chipul uman prin identificarea mutaþiilor cunoscute ce cauzeazã deformarea feþei ºi a capului, conform sky.com, sursã citatã de Mediafax.

Diferitele versiuni ale genelor afecteazã trãsãturi cum ar fi buzele, forma ºi alcãtuirea oaselor din jurul ochilor, precum ºi forma feþei ºi a craniului. „ În prezent, utilizãm ADN-ul pentru a asocia anumite fragmente de þesut cu un individ sau pentru a identifica un individ, dar deocamdatã, acestea sunt toate informaþiile care se pot obþine din ADN. Deocamdatã, nu putem ajunge de la ADN la chipul persoanei respective ºi invers, dar acest lucru ar trebui sã fie posibil”, a afirmat coordonatorul studiului, pro-

fesorul Mark Shriver, de la Universitatea de stat din Pennsylvania.

Potrivit echipei de cercetãtori, o asemenea modelare predictivã ar putea fi utilã din punct de vedere judiciar. De exemplu, ADN-ul lãsat la locul faptei ar putea fi testat, pentru crearea unui model facial, care sã contribuie la restrângerea cercului potenþial de suspecþi. Mai mult, metodele noastre ar putea fi folosite pentru a estima trãsãturile faciale ale urmaºilor, ale strãmoºilor decedaþi ºi chiar ale speciilor umanoide care au dispãrut.

Echipa de cercetãtori a creat un model care a utilizat o serie de trãsãturi fizice ale unor oameni cu descendenþã mixtã vest-africanã ºi europeanã, originari din Statele Unite, Brazilia ºi Insulele Capului Verde. Pornind de la acest model, au fost realizate imagini 3D pentru a stabili relaþia dintre diferenþele faciale ºi efectele acestora asupra sexului, etniei ºi variantelor genetice individuale.

Tehnologia este încã într-o fazã incipientã, dar oamenii de ºtiinþã sunt convinºi cã aceasta ar putea deveni o inovaþie majorã în domeniul înþelegerii relaþiei dintre ADN ºi chipul uman.

integrame

27 - 30 martie 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

27 - 30 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.