Timpolis 2040

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2040 24 - 26 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Devotament electoral cumpãrat cu bani publici melania.cincea@timpolis.ro entru principalul partid de la guvernare, anul nu a început sub auspicii bune.

Eºecurile guvernãrii sunt numeroase ºi nu insignifiante.

Iar mulþi aleºi locali nu primiserã la timp banii pentru investiþiile promise în campania electoralã. Apoi, în relaþia lui Victor Ponta cu baronii ºi baroneþii locali – aleºi locali cu probleme de integritate – interveniserã, din vara lui 2013, câteva scurtcircuite care ameninþau sã aibã, în 2014, repercusiuni neplãcute la urne. Dacã Victor Ponta ar fi acceptat modificarea Legii A.N.I., asumându-ºi fãþiº eliminarea unor prerogative din atribuþiile instituþiei, decizia ar fi fost contabilizatã negativ de U.E. Dacã ar fi respins categoric ideea, ºi-ar fi dinamitat relaþia cu mulþi dintre oamenii din teritoriu. Aºa cã, în primã fazã, gãsise o soluþie de avarie: „Vreau sã vedem ce se întâmplã pe final ºi dupã aceea ne punem cu toþii la masã, ºi cu Ministerul Justiþiei, ºi cu A.N.I., ºi cu toþi ceilalþi, cu Parlamentul, sã vedem care e soluþia”. Asta deºi, cu puþin timp înainte, Ministerul Justiþiei se exprimase clar, avizând negativ proiectul de lege iniþiat de Liviu Dragnea, care scotea din regimul incompatiblitãþii calitatea primarilor de membri în consiliile de administraþie ale unor servicii deconcentrate. La scurtã vreme dupã aceea, însã, Crin Antonescu flutura spre presã propunerea privind amnistierea primarilor gãsiþi în conflict de interese. Punând responsabilitatea pe umerii d-lui Ponta, deºi ºtia cã, oficial, acesta nu poate face nimic pentru a-i salva pe incompatibili, dar mai ºtia cã în ochii plebei cu carnet de membru de partid e omul care poate face orice, ºi ilegal, numai sã vrea.

Apoi, trimiterea în judecatã a lui Liviu Dragnea, cu siguranþã nu a fost bine vãzutã de susþinãtorii din teritoriu. Care se aºteptau ca premierul sã rezolve situaþia, înainte de a escalada problemele. e seama acestor eºecuri se ajunsese, în noiembrie 2013, la tentativa P.S.D. de a aplica descentralizarea-turbo. De ce descentralizare fãrã regionalizare? D-l Ponta nu se pierduse în explicaþii. De ce prin asumarea rãspunderii Guvernului, nu trecând legea prin Parlament? Din prudenþã, dãdea de înþeles primul-ministru, invocând teama de „tertipuri pseudo-judiciare“ cu care preºedintele Traian Bãsescu îi blocase „o serie de proiecte“. Douã aspecte erau, însã, clare: graba ºi faptul cã liderii judeþeni – din 36 de preºedinþi de Consilii Judeþene ale U.S.L., 22 erau ai P.S.D. – ar fi urmat ca, dupã descentralizare, sã preia atribuþii esenþiale din câteva domenii – Sãnãtate, Agriculturã, Mediu, Muncã ºi Culturã – ºi sã intre în posesia unor fonduri generoase. Din fericire, acest proiect – repus pe agenda publicã fãrã dezbatere publicã, fãrã consultarea experþilor, fãrã o analizã a consecinþelor, fãrã o analizã cost-beneficiu – a cãzut, în ianuarie anul acesta, la Curtea Constituþionalã. rizontul era, cum spuneam, cam gri.

Situaþie la care se adãugase ºi prematura rupturã oficialã a P.S.D. de P.N.L. Aºa se face cã, la câteva zile dupã ce vicepremierul Liviu Dragnea le transmitea semnale pozitive, de încurajare, liderilor judeþeni, vorbind despre „noua descentralizare” – care, se deduce, vine la pachet cu fonduri consistente –, veºti bune primeau ºi primarii ºi viceprimarii. Mai mult de 6.300 de aleºi locali urmeazã ca – printr-o lege de pe care nu s-a uscat cerneala – sã primeascã, de la 1 iulie, salarii mai mari, creºterile situându-se între 44,4% ºi 50,1%.

O creºtere salarialã pe care iniþiatorul legii, Liviu Dragnea, o numeºte „actul de dreptate pentru aleºi”. O echitate discutabilã, însã. De aceste creºteri salariale nici nu beneficiazã toatã lumea, iar cei care o fac nu se vor bucura de majorãri salariale în aceleaºi procente. Profesorilor – menþionaþi ºi ei în actul legislativ le sunt majorate lefurile doar cu 10%, ºi asta numai dacã au o vechime de maximum ºase ani, iar medicii ºi farmaciºtii rezidenþi primesc burse de sub 700 de lei. În plus, acest „act de dreptate”, produs fix în an electoral, scoate din buget, doar în 2014, 43 de milioane de lei. Adicã, echivalentul a aproape un milion de euro. Bani care vor cimenta fidelitatea primarilor de casã (care sunt majoritari – numai în Timiº, de exemplu, din 99 de primari, 39 sunt ai P.S.D.) ºi, poate, le va câºtiga loialitatea, mãcar pe termen scurt ºi neasumat oficial, ºi altora.

P

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Primãria vrea acorduri de mediu pentru pasajele pe care nu are bani sã le facã

Pazã întârziatã pentru blocul social de pe strada Polonã Primãria Timiºoara ºi-a exprimat intenþia de a amplasa posturi de pazã ale Poliþiei Locale la blocul de pe strada Polonã, pe care l-a cumpãrat cu pentru a-l utiliza pentru atribuirea de locuinþe sociale.

Decizia este mult întârziatã, în condiþiile în care furturile organizate au scãzut deja destul de mult valoarea imobilului achiziþionat de Primãrie. pag. 3

Meditaþii plãtite cu bani europeni Cum Timiºul s-a prãbuºit în ultimii ani în clasamentele promovabilitãþii la bacalaureat ºi la examenul de evaluare naþionalã, pe plan local s-a venit cu ideea accesãrii de bani europeni pentru realizarea de meditaþii cu absolvenþii claselor terminale din ºcoala generalã ºi liceu.

Pe lângã Timiº, mai existã doar douã judeþe, Suceava ºi Gorj, care au implementat astfel de proiecte cu finanþare europeanã. Totul este ca ºi elevii sã fie interesaþi de aceastã oportunitate care li se oferã. pag. 6

Timbrul cultural, ultima soluþie pentru finanþarea activitãþilor culturale?

P

Cum, în ultimii ani, la adoptarea bugetului nu s-au gãsit bani nici pentru investiþii în infrastructurã asumate electoral, cultura, care dupã 1989 ºi-a asumat rolul de „Cenuºãreasã bugetarã”, a rãmas sã supravieþuiascã mai mult cu sprijinul autoritãþilor locale. O propunere legislativã cu 88 de iniþiatori, din toate partidele politice parlamentare, vine acum cu iniþiativa instituirii unui aºa-numit „Timbru cultural”, care sã fie plãtit de cei care câºtigã bani din vânzarea artei, sub toate formele. pag. 7

O

Eutanasierea, singura “strategie” de gestionare a maidanezilor, la Timiºoara?

Dupã ce s-a grãbit sã achiziþioneze studii de fezabilitate pentru lucrãrile la cele trei pasaje, a cãror demarare era anunþatã încã de anul trecut – Jiul, Popa ªapcã ºi pasajul inferior Solventul –, acum, Primãria vrea sã obþinã ºi acord de mediu

pentru cele trei obiective de investiþii. Demersurile sunt considerate cel puþin curioase de cãtre unii consilieri locali, în contextul în care Primãria nu are bani sã demareze nici mãcar unul dintre cele trei pasaje, în perioada urmãtoare. pag. 3

În contextul în care, dupã schimbarea legislaþiei, mii de câini au fost omorâþi, eutanasierea fiind consideratã soluþia finalã de extrem de multe administraþii locale, în Timiºoara problema gestionãrii câinilor fãrã stãpân din municipiu a fost discutatã sãptãmâna trecutã, fãrã sã se ajungã la o concluzie clarã. Reprezentanþii mai multor O.N.G.-uri au fost dezamãgiþi sã constate cã, în afarã de eutanasiere, în privinþa cãreia mai mulþi medici veterinari au atras atenþia cã nu rezolvã nimic, Municipalitatea timiºoreanã nu are niciun fel de plan pe termen scurt, mediu sau lung de gestionare eficientã a problemei câinilor de pe strãzi. pag. 10

2

social

24 - 26 martie 2014

Primãria Timiºoara, îngãduitoare cu cei care nu respectã legea

Demolarea unui imobil construit fãrã autorizaþie, amânatã, la solicitarea proprietarului Viteza de reacþie a autoritãþilor locale din Timiºoara ºi timpul par a fi noþiuni extrem de relative. Aºa se face cã un imobil despre care primarul Timiºoarei spunea, în ianuarie, cã va fi demolat în mai puþin de o lunã, este în continuare în picioare. ligia.hutu@timpolis.ro

La finalul lunii ianuarie, primarul Nicolae Robu a anunþat o primã victorie definitivã în instanþã a Primãriei Timiºoara, în faþa unor cetãþeni de etnie romã care au construit ilegal un imobil pe strada M.Musorgski, nr. 7, din Timiºoara.

Deºi demolarea pãrþii din clãdire construitã fãrã autorizaþie – stabilitã printr-o sentinþã definitivã ºi irevocabilã, emisã în 12 decembrie 2013 – ar fi trebuit sã se întâmple deja, dupã cum promite primarul, înainte de finalul lunii februarie, imobilul e încã intact. Acum, Nicolae Robu anuþã cã, în termen de douã sãptãmâni, partea din imobil construitã ilegal va fi demolatã. Edilul susþine cã acest lucru nu s-a întâmplat pentru cã, dupã expirarea termenului de o lunã anunþat în ianuarie, proprietarul a depus o cerere la

Primãrie, prin care solicita prelungirea cu douã sãptãmâni a termenului pentru demolarea celor trei nivele, plus mansarda. “Eu apreciez faptul cã cetãþeanul în cauzã a înþeles cã a greºit ºi nu ne-a creat probleme, pentru cã noi

eram pregãtiþi sã facem aceastã punere în aplicare a unei hotãrâri judecãtoreºti chiar în forþã, dacã s-ar fi impus. N-a fost nevoie de jandarmi, n-a fost nevoie de alte instituþii ale statului care sã se implice pentru aducerea

lucrurilor la normalitate acolo”, declarã primarul, precizând cã, deºi în exterior imobilul se prezintã în acest moment neschimbat, “în interior au fost date jos deja niºte grinzi ºi urmeazã sã se acþioneze cu utilajele necesare pentru

a se da jos þigla ºi restul construcþiei”.

Demolarea va fi efectuatã de cãtre proprietar, pe propria cheltuialã, susþine Nicolae Robu, precizând cã Municipalitãþii i-a fost solicitatã doar o prelungire cu douã sãptãmâni a termenului, iar “noi ne-am dovedit înþelegãtori. În douã sãptãmâni, însã, partea din clãdire construitã ilegal, fãrã autorizaþie, va fi demolatã, am primit promisiuni în acest sens din partea proprietarului”.

Primarul afirmã cã ar fi spre paguba proprietarilor sã nu intre cât mai repede în legalitate, dat fiind cã o clãdire la care s-a început demolarea se deterioreazã dacã nu se încheie operaþiunea respectivã ºi nu se face noul acoperiº.

Primarul Nicolae Robu a declarat ºi cã rãmâne în continuare o necunoscutã modul în care proprietarii au reuºit, în pofida controalelor inspectorilor de zonã responsabili cu probleme de urbanism, sã finalizeze ilegal construirea unui imobil de o asemenea înãlþime – autorizaþia de construire prevedea realizarea unei clãdiri cu demisol, parter ºi un etaj, în vreme ce, în varianta finalã, imobilul etaleazã ºase etaje. Dar admite cã ar fi posibil ca acest lucru sã se fi întâmplat cu acordul tacit al autoritãþilor fostei administraþii.

Sala Polivalentã a Politehnicii, datã în funcþiune pânã în toamnã l Promite primarul Timiºoarei Dupã o perioadã de timp în care lucrãrile au fost sistate, din varii motive – fie din cauza nealocãrii de fonduri de la Guvern, fie de intrarea în insolvenþã a antreprenorului – lucrãrile la Sala Polivalentã a Universitãii Politehnica se anunþã a fi intrat în linie dreaptã.

Un proiect la care Primãria contribuie cu aproape zece milioane de lei, pentru a deveni ulterior co-proprietarã. ligia.hutu@timpolis.ro

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a descins joi pe ºantierul Sãlii Polivalente a Politehnicii, pentru a verifica stadiul lucrãrilor.

Primarul a dat asigurãri cã existã ºanse ca lucrãrile sã fie finalizate respectând graficul asumat iniþial, adicã pânã la sfârºitul lunii iuni, dar varianta cea mai probabilã pentru finalizarea investiþiei, date fiind sincopele care au intervenit, este începutul toamnei. Deºi constructorul, mai spune acesta, încã asumã ca termen de finalizare a lucrãrii sfârºitul lunii iunie, Edilul admite, însã, însã cã problemele intervenite pe parcurs au cauzat întârzieri în graficul de execuþie a lucrãrilor, situaþie care îl împiedicã sã garanteze cã vor fi finalizate aºa cum au convenit iniþial reprezentanþii Primãriei Timiºoara ºi cei ai Universitãþii Politehnica,

adicã pânã la data de 30 iunie. “ În toamnã, dupã ce ne vom întoarce din vacanþã, cu certitudine vom putea sã participãm în aceastã salã, care va avea probabil spre 3.000 de locuri, la evenimente sportive ºi evenimente cultural-artistice”.

Nicolae Robu mai spune cã în acest moment se lucreazã pe front larg la acoperiºul sãlii, precizând cã primele straturi de material pentru acoperiº au fost deja montate, iar într-una dintre porþiuni acoperiºul este finalizat, fiind deja montate toate cele cinci straturi suprapuse care intrã în alcãtuirea sa.

“Eu estimez cã în douã sãptãmâni va fi gata aceastã parte a lucrãrii, acoperirea clãdirii. Între timp, se cofreazã planºeul ºi structura de rezistenþã pentru latura a patra, unde vor fi gradene. Pe toate celelalte trei laturi gradenele sunt deja confecþionate ”, declarã primarul Nicolae Robu.

Vasile Leordean, reprezentantul companiei Rovermania, care a subcontractat partea de executare a lucrãrilor de construcþii ºi instalaþii, apreciazã cã lucrãrile sunt realizate în procent de aproape 60%, atât în interior, cât ºi la exterior. În ceea ce priveºte partea de structurã, spune reprezentantul Rovermania – firma care lucreazã în acest proiect doar de aproximativ douã luni, dupã ce firma care câºtigase proiectul, Marrati Con-

de 24 de ani un reper al cetãþii

struct, a intrat în insolvenþã –, lucrãrile sunt realizate în proporþie de 75%, la partea de instalaþii, stadiul lucrãrilor de execuþie este de 30 - 40%.

Proiectul de realizare a Sãlii Polivalente a Politehnicii nu a fost lipsit de controverse de-a lungul derulãrii sale.

Asumat iniþial ca un proiect al Universitãþii Politehnica ºi care ar fi urmat sã primeascã, pentru realizarea lui,

fonduri de la Guvern, a fost sistat în momentul în care Guvernul oprit alocarea de fonduri. Ulterior, dupã ce a fost adus în discuþie ºi aprobat un contract de asociere între reprezentanþii Universitãþii Politehnica ºi Primãria Timiºoara, consilierii locali au decis sã susþinã lucrãrile, de la bugetul local, cu pânã la zece milioane de lei, susþinere financiarã în baza

cãreia Primãria Timiºoara devine coproprietarã a sãlii. Nicolae Robu dã asigurãri cã nu vor exista probleme în ceea ce priveºte partajarea sãlii de cãtre co-proprietari ºi a informat cã nu s-a luat încã în discuþie, dar se va stabili dupã finalizarea obiectivului, dacã reprezentanþii Universitãþii Politehnica vor avea dreptul la variante de acces preferenþial.

eveniment

24 - 26 martie 2014

3

Pazã întârziatã pentru blocul social de pe strada Polonã Primãria Timiºoara ºi-a exprimat intenþia de a amplasa posturi de pazã ale Poliþiei Locale la blocul de pe strada Polonã, pe care l-a cumpãrat cu pentru a-l utiliza pentru atribuirea de locuinþe sociale. Decizia este mult întârziatã, în condiþiile în care furturile organizate au scãzut deja destul de mult valoarea imobilului achiziþionat de Primãrie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Pazã pentru locuinþele sociale La sfârºitul sãptãmânii trecute, Primãria Timiºoara a anunþat cã doreºte sã amplaseze posturi de pazã ale Poliþiei Locale la blocul de pe strada Polonã nr. 19, pe care l-a cumpãrat recent.

Oficialii Municipalitãþii spun cã, în urma unei hotãrâri de consiliul local adoptate anul trecut, privind achiziþionarea unor locuinþe aflate în executare la instituþii bancare, prin licitaþie publicã organizatã cu ocazia unor executãri silite, s-a aprobat achiziþionarea a 129 de locuinþe. Ca atare, Primãria vede achiziþia ca pe un fel de experiment ºi acum a ajuns la concluzia cã se impune aprobarea unui post de pazã la acest obiectiv, de la data preluãrii ºi pânã la data repartizãrii locuinþelor. Ca atare, Poliþia Localã primeºte sarcina sã asigure paza clãdirii, de la data

preluãrii blocului ºi pânã la predarea apartamentelor cãtre beneficiari.

Problema este cã decizia vine cam târziu, pentru cã în urmã cu câteva sãptãmâni chiar primarul Nicolae Robu anunþa cã imobilul e într-o stare deplorabilã, cu încãperi devastate ºi instalaþii sanitare ºi electrice distruse.

Conducerea Primãriei susþinea cã nimeni nu apucase sã vadã blocul, astfel

cã, practic, nu s-a ºtiut ce se liciteazã.

De aceea, s-a convenit ca banca vânzãtoare sã reabiliteze pe banii ei imobilul, dar e greu de precizat ce va ieºi, mai ales cã o bancã nu poate fi ºef de ºantier ºi nu are cunoºtinþe ºi logisticã de specialitate. În plus, problema pazei a rãmas în aer, aºa cã, la preluarea obiectivului de cãtre Poliþia Localã ar putea ieºi la ivealã noi surprize.

Singura speranþã pentru listele A.N.L. Potrivit conducerii Direcþiei de Patrimoniu a Timiºoarei, singura speranþã de rezolvare a câtorva cazuri de pe lista de prioritãþi e aducerea în stare locuibilã a blocului de pe strada Polonã.

Niciuna dintre cele 129 de locuinþe din bloc nu a costat mai mult de 7.300 de

euro. 25 de apartamente au fost achiziþionate la preþul de 7.095 de euro, 78 de apartamente, la 7.244 de euro, iar 26 de apartamente, la preþul de 6.870 de euro bucata. În total, Primãria plãteºte pe întregul imobil 921.009 euro. “În afarã de acest imobil, mi-e greu sã cred cã se va mai putea realiza în acest an un proiect care sã aibã ca scop atribuirea de locuinþe sociale.

A.N.L. va mai construi ceva poate doar prin sisteme de credite ipotecare”, nea declarat Martin Staia, ºeful Direcþiei de Patrimoniu a Primãriei Timiºoara.

Locuinþele din blocul de pe strada Polonã nr. 19 au între 15 ºi 16 metri pãtraþi, Primãria anunþându-ºi intenþia de a oferi aceste spaþii cazurilor sociale.

Nu se ºtie însã când ºi în ce condiþii.

Recent, viceprimarul Traian Stoia anunþa cã apartamentele vor fi distribuite îndeosebi tinerilor cu studii superioare, pentru a evita transformarea zonei în ghetou. Însã Primãria nu-ºi poate încãlca propriile regulamente legate de atribuirea de locuinþe sociale, mai ales cã pe listele de prioritãþi ale Municipalitãþii pentru atribuirea de locuinþe sociale se regãsesc în momentul de faþã 1859 de tineri cãsãtoriþi, 338 de foºti rezidenþi din centre de plasament, evacuaþi odatã cu împlinirea vârstei de 18 ani, 230 de pensionari, 842 de evacuaþi ºi 2.809 cazuri sociale.

Raportat la total, ºi dacã s-ar reuºi finalizarea ºi atribuirea locuinþelor de pe strada Polonã, cu ele s-ar acoperi doar 3% din totalul numãrului solicitanþilor de pe “listele de prioritãþi”.

Primãria vrea acorduri de mediu pentru pasajele pe care nu are bani sã le facã Dupã ce s-a grãbit sã achiziþioneze studii de fezabilitate pentru lucrãrile la cele trei pasaje, a cãror demarare era anunþatã încã de anul trecut – Jiul, Popa ªapcã ºi pasajul inferior Solventul –, acum, Primãria vrea sã obþinã ºi acord de mediu pentru cele trei obiective de investiþii.

Demersurile sunt considerate cel puþin curioase de cãtre unii consilieri locali, în contextul în care Primãria nu are bani sã demareze nici mãcar unul dintre cele trei pasaje, în perioada urmãtoare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Întâi acordurile de mediu, apoi pasajele În condiþiile în care pânã ºi conducerea Primãriei a recunoscut cã e greu de crezut cã vor fi gãsite în acest an resursele pentru demararea lucrãrilor la cele trei pasaje – Jiul, Popa ªapcã ºi pasajul inferior Solventul –, a cãror începere efectivã era anunþatã încã de anul trecut, este straniu motivul pentru care Municipalitatea a anunþat la sfârºitul sãptãmânii trecute iniþierea demersurilor pentru obþinerea acordurilor de mediu pentru cele trei lucrãri.

Primãria Timiºoara a anunþat publicul interesat în privinþa depunerii solicitã-

rii de emitere a acordului de mediu pentru cele trei proiecte, precizând cã informaþiile privind lucrãrile propuse pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiº sau la sediul Municipalitãþii.

Cele trei pasaje, a cãror demarare era promisã anul trecut de cãtre Primãria Timiºoara, costã împreunã peste 51 de milioane de euro. Problema e cã, deocamdatã, Municipalitatea nu ºtie de unde va lua aceastã sumã ºi existã riscul ca, în condiþiile lipsei banilor necesari demarãrii, ºi studiile de fezabilitate achiziþionate anul trecut sã expire, dupã cum pot expira ºi acordurile de mediu pe care Primãria se chinuie sã le obþinã acum.

Pentru pasajul Popa ªapcã, ce se doreºte a fi lãrgit ºi modernizat, bugetul estimat prin studiul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. Iar pentru modernizarea ºi lãrgirea pasajului Jiul, costul investiþiei a fost estimat la 8,1 milioane de euro. Deºi în proiecte se menþioneazã ca sursã de finanþare bugetul local, este greu de crezut cã Primãria Timiºoara va avea în urmãtorii ani un buget care sã permitã asemenea investiþii de amploare.

Deocamdatã, aceste investiþii existã doar pe hârtie, ºi nici aºa nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa ªapcã, ce se vrea a fi lãrgit la patru benzi, Primãria a dat, doar pentru documentaþie, 68.000 de lei. Aceeaºi sumã a fost atribuitã ºi pentru realizarea documenta-

þiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lãrgit tot la patru benzi ºi înãlþat. ªi tot 68.000 de lei au fost daþi ºi pentru documentaþia aferentã realizãrii pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru douã dintre aceste mari proiecte s-a considerat cã este nevoie sã se achiziþioneze documentaþia completã – studii de fezabilitate, proiecte tehnice ºi detalii de execuþie – deºi pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã existau studii de fezabilitate întocmite acum cinci. S-a considerat însã cã aceste documentaþii pentru care, în anii trecuþi, Primãria a plãtit bani grei,

nu mai sunt de actualitate ºi trebuie refãcute de la zero.

Consilier ªtefan Sandu: “Nu existã, deocamdatã, resurse pentru demararea acestor proiecte” ªtefan Constantin Sandu spune cã Primãria nu are în momentul de faþã resursele financiare necesare sã demareze efectiv nici mãcar lucrãrile la

un singur pasaj dintre cele trei promise.

“De altfel, la Popa ªapcã, este inutil sã se demareze lucrarea, pentru cã blocajele nu apar la pasaj, ci la punctele cardinale. ªi dacã se face un pasaj pe mai multe benzi, situaþia ar rãmâne la fel în zonã. Pasajul din zona Jiul este necesar, însã poate fi eficient pentru fluidizarea traficului numai în condiþiile în care ar fi legat de un nou pod construit peste Bega. Iar pentru Solventul nu înþeleg de ce s-a propus varianta unui pasaj subteran, pentru cã e o soluþie mult mai costisitoare, mai dificil de realizat ºi cu timpi de execuþie mai lungi decât alternativa suprateranã”. ªtefan Sandu mai spune cã grupul consilierilor locali democratliberali a venit cu ideea realizãrii în zonã, pentru moment, a unei treceri la nivel cu calea feratã cu bariere, dar cã soluþia trebuie convenitã împreunã cu C.F.R., care trebuie implicat în aceste proiecte, în ciuda oricãror reticenþe.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

special

24 - 26 martie 2014

Sindromul Down, o boalã cromozomialã, nu un stigmat Pedagogii spun despre copiii care suferã de sindrom Down cã sunt înzestraþi cu o sensibilitate ºi cu o creativitate ieºite din comun. Mulþi dintre pãrinþi îi numesc „cuminþenii ale pãmântului” ºi spun despre ei cã sunt capabili sã ofere în fiecare clipã enorm de multã afecþiune ºi delicateþe ºi sã le confere celor care îi îngrijesc puterea ºi determinarea de a merge mai departe. Societatea, în ansamblul ei, pare a nu fi însã îndeajuns de pregãtitã încât sã îi poatã înþelege ºi preþui aºa cum se cuvine pe copiii în a cãror zestre geneticã nativã figureazã, încã de la venirea pe lume, un cromozom 21 în plus.

„Aceastã sensibilitate este, cel mai probabil, o caracteristicã a bolii ºi nu intervine neapãrat ca un refugiu sau ca o modalitate de compensare a unor nevoi rãmase neîmplinite, pentru cã, altfel, s-ar manifesta ºi în cazurile altor persoane, care suferã de alte probleme ce determinã o afectare socialã”.

ligia.hutu@timpolis.ro

Un curs de geneticã mai puþin convenþional Ziua Mondialã a Sindromului Down a fost marcatã, vineri dimineaþa, la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº”, din Timiºoara, prin organizarea unui curs mai puþin convenþional, care i-a adus faþã în faþã pe studenþii mediciniºti ºi pe o parte dintre tinerii suferind de sindrom Down care beneficiazã de serviciile Fundaþiei „Pentru voi”. Sala 241, aparþinând disciplinei de Geneticã a Facultãþii de Medicinã, s-a dovedit neîncãpãtoare pentru cei veniþi sã participe la marcarea, pentru a cincea oarã consecutiv, la Timiºoara, a Zilei mondiale a sindromului Down. „De ziua lor, o parte dintre cei 21 de tineri de care noi ne ocupãm ºi-au dorit sã le vorbeascã viitorilor doctori despre viaþa lor, despre problemele cu care se confruntã ºi despre dorinþa lor de a fi membri activi ºi valoroºi ai comunitãþii din care fac parte”, spune Laila Onu, director executiv al Fundaþiei „Pentru voi”. Aceasta le-a vorbit studenþilor mediciniºti atât despre nevoia de integrare socialã a celor care suferã de aceastã boalã, cât ºi

Laila Onu, preºedinte al Fundaþiei „Pentru voi”

despre barierele de percepþie de care persoanele cu sindrom Down se lovesc la nivelul societãþii. Chiar dacã aceºti copii sunt înzestraþi nativ cu o sensibilitate exacerbatã ºi cu o capacitate creatoare care îi împinge adesea înspre practicarea unor îndeletniciri artistice, existã încã numeroase persoane, chiar pãrinþi de copii de grãdiniþã sau de ºcoalã, care îºi manifestã reticenþa ºi care nu îºi doresc sã îi lase pe propriii copii sã relaþioneze cu cei care suferã de sindrom Down. „ Aceastã sensibilitate este, cel mai probabil, o caracteristicã a bolii ºi nu intervine neapãrat ca un refugiu sau ca o modalitate de compensare a unor nevoi rãmase neîmplinite, pentru cã, altfel, s-ar manifesta ºi în cazurile altor persoane, care suferã de alte probleme ce determinã o afectare socialã ”, explicã Laila Onu.

Fundaþia „Pentru voi” asigurã sprijin pentru 21 de tineri cu sindrom Down Potrivit acesteia, Fundaþia „Pentru voi” asigurã în acest moment asistenþã de specialitate pentru 21 de tineri cu sindrom Down, dar ºi pentru persoane care suferã de alte afecþiuni, cum este cazul autismului sau a unor dizabilitãþi intelectuale. Mulþi dintre ei sunt aproape independenþi, putând sã îºi poarte singuri de grijã în mare mãsurã.

Aceasta nu înseamnã însã cã rolul decisiv în asigurarea calitãþii vieþii unei persoane cu sindrom Down nu revine în primul rând membrilor familiei. Iar problema cea mare intervine, atenþioneazã Laila Onu, în momentul în care, pe mãsura înaintãrii în vârstã,

pãrintele unui copil bolnav este pus, din pricina unor boli sau din pricina incapacitãþilor generate de vârstã, în imposibilitatea de a mai acorda îngrjire celui bolnav. Aici intervine însã rolul fundaþiilor ºi asociaþiilor de specialitate, în cadrul cãrora existã personal specializat, asistenþi sociali, educatori ºi psihologi care pot prelua o parte din îngrijirea celor în nevoie, în cadrul unor adãposturi care reconstituie o parte condiþiile oferite de cadrul familial.

Una dintre problemele cele mai acute cu care se confruntã o reprezintã precara implicare a instituþiilor Statului, care ar trebui sã ofere suport ºi finanþare. La care se adaugã neajunsurile legate de lipsa de receptivitate. ªi acestea, este de pãrere directorul executiv Laila Onu, ar putea fi corijate, dar numai printr-un efort de înþele-

Alexandra: „Da, sunt fericitã ºi împlinitã” „Prietenia ºi dovezile de afecþiune nu au nicio legãturã cu numãrul de cromozomi”, acesta a fost unul dintre mesajele care s-au desprins în urma întâlnirii de vineri. Cãci, dincolo de numele pe care îl poartã boala ºi dincolo de particularitãþile sale de manifestare, spun chiar tinerii despre ei înºiºi, ei sunt oameni care oricare alþii, care îºi doresc sã fie apreciaþi pentru ceea ce sunt ºi pe care sindromul Down nu îi defineºte.

Alexandra, una dintre tinerele care suferã de sindrom Down despre care un asistent social în cadrul fundaþiei spune cã „face parte din categoria persoanelor norocoase, întrucât beneficiazã de enorm de multã afecþiune ºi de întreaga susþinere a familiei”, izbutind astfel sã se integreze

social mai lesne decât mulþi alþi tineri. Tânãra a urmat ºi un curs, în baza cãruia a obþinut competenþa ºi calificarea de a asigura suport, în cadrul Fundaþiei „Pentru voi”, celorlalþi tineri bolnavi care beneficiazã de servicii de suport ºi consiliere. Întrebatã despre semnificaþia specialã a zilei, Alexandra spune, emoþionatã, cã „aceasta este ziua noastrã” ºi povesteºte cã lucrurile care îi aduc bucurie ºi împlinire sunt iubirea ºi susþinerea necondiþionate venite din partea familiei, prietenii – despre care afirmã cã, în cazul ei, existã nu doar în cadrul Asociaþiei, ci ºi la locul de muncã part-time pe care îl are – ºi faptul cã îºi poate câºtiga singurã existenþa. „Da, sunt fericitã ºi împli-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nitã”, afirmã Alexandra, fãcând referire, cu maximum de delicateþe, doar la faptul cã „existã pe lume mulþi oameni buni”, care îi sunt prieteni ºi dinspre partea cãrora nu a simþit vreodatã un tratament diferit venit din pricina bolii. Dimpotrivã, mana-

gerul de la firma de calculatoare unde merge sãptãmânal ºi face curãþenie o trateazã cu multã înþelegere ºi cãldurã ºi i-a acordat ºansa de a-ºi câºtiga singurã o parte din banii necesari existenþei în baza unui contract parttime.

gere ºi prin cultivarea unei mai mari empatii, întrucât au existat la nivel internaþional cazuri celebre, ale unor copii de preºedinþi de stat, care, raportându-se la propria experienþã, au creat cadrul legal necesar ºi condiþiile menite sã contribuie la acordarea unor ºanse egale de integrare socialã pentru persoanele suferinde de astfel de afecþiuni. „În trecut, aºa se considera, cã sindromul Down determinã moartea undeva în jurul vârstei de 30 - 40 de ani ºi cã sunt puþine persoane care supravieþuiesc acestei vârste. Acum, lucrurile stau uºor diferit, pentru cã se cunosc situaþii de persoane suferinde de sindrom Down care au vârsta de 60, aproape 70 de ani. De unde rezultã cã foarte mult din felul în care evolueazã aceastã boalã este dependent de calitatea îngrijirii care li se acordã acestor persoane ºi de calitatea vieþii, în general”, mai spune directorul executiv Laila Onu.

Ce este sindromul Down?

Sindromul Down (trisomia 21 sau mongolism) este o afecþiune geneticã prezentã încã din momentul concepþiei, cauzatã de prezenþa unui cromozom 21 suplimentar. Incidenþa de apariþie a bolii este de la 1 la 800 de nounãscuþi. Simptomele variazã în funcþie de fiecare copil în parte, prezentând caracteristici distincte, dar având ca punct comun anomalii de dezvoltare ºi existenþa unei serii de afecþiuni asociate (retard mintal, afecþiuni ale inimii, afecþiuni oculare, predispoziþie cãtre îmbolnãviri,

unele dintre ele extrem de grave, ala cum este cazul leucemiilor).

Astfel, potrivit statisticilor, 40 - 50% dintre copiii care se nasc cu sindrom Down au defecte cardiace congenitale, iar riscul de pneumonie este de 62 de ori mai mare decât la non-Down. Riscul de leucemie în cazul persoanelor care suferã de sindrom Down este de 15-20 de ori mai ridicat. Tot potrivit statisticilor, rezultã cã 100% din persoanele cu sindrom Down sunt predispuse sã dezvolte semne fiziologice de Alzheimer.

cazuisticã

24 - 26 martie 2014

5

Pedepse cu închisoarea de cel puþin zece ani pentru fraude cu fonduri U.E. Comisia pentru control bugetar ºi Comisia pentru libertãþi civile din Parlamentul European au decis instituirea unor pedepse maxime cu închisoarea de cel puþin zece ani pentru persoanele care comit fraude cu fonduri europene.

TIMPOLIS

Frauda de la TVA – infracþiune contra bugetului U.E. Membrii celor douã comisii au modificat, în 20 martie, prevederile unui proiect de Directivã a Comisiei Europene, stabilind clar infracþiunile împotriva bugetului Uniunii Europene: fraudã, corupþie activã ºi pasivã, spãlare de bani, delapidare ºi nereguli la contractele de achiziþii publice, anunþã un comunicat al Parlamentului Europan, citat de Mediafax. Pedeapsa maximã pentru aceste infracþiuni va fi de cel puþin cinci sau zece ani de închisoare, în funcþie de modul de comitere a infracþiunii, individual sau în grup organizat.

Valoarea minimã a prejudiciului de la care se va aplica pedeapsa cu închisoarea este de 100.000 de euro, pentru persoanele juridice. Pentru infracþiunile comise de persoane fizice, europarlamentarii au coborât pragul minim al

prejudiciului la 5.000 de euro, faþã de 10.000 de euro, cât fusese propunerea Comisiei Europene.

Eurodeputaþii din Comisia pentru control bugetar ºi Comisia pentru libertãþi civile au fost de acord cu propunerea C.E. de a introduce ca infracþiune

în Directivã frauda de la TVA. Totodatã, ei au extins definiþia „interesele financiare ale U.E.” incluzând acþiunile ºi obligaþiunile, precum ºi activitãþile de creditare ºi împrumut. Proiectul de Directivã va fi votat, în primã lecturã, în Parlamentul European, în luna aprilie.

Acord U.E. în cadrul luptei împotriva evaziunii fiscale În aceeaºi zi, europenii au decis sã consolideze lupta împotriva evaziunii

fiscale, adoptând un text lãsat deoparte încã din 2008, cu privire la impozitarea veniturilor din economii, blocat pânã în prezent de cãtre Austria ºi Luxemburg.

Existã o „undã verde din partea Luxemburgului”, a anunþat premierul Marelui Ducat, Xavier Bettel, într-o conferinþã de presã. Austria ºi-a dat ºi ea acordul, a anunþat o sursã europeanã.

Acest text urmeazã sã extindã schimbul automat de informaþii fiscale despre plãþi efectuate de cãtre trusturi sau fundaþii ºi este o componentã importantã a aresenalului U.E. în lupta împotriva evaziunii fiscale ºi secretului bancar. „Luxemburgul avanseazã de mult timp cãtre o piaþã bancarã transparentã. Am confirmat astãzi (joi, 20 martie – n.r.) cã vrem sã avansãm în aceastã direcþie”, a declarat Bettel.

Deciziile în domeniul fiscalitãþii se iau cu unanimitat de cãtre cele 28 de state membre, iar Viena ºi Luxemburgul au refuzat, pânã în prezent, sã semneze textul, cerând egalitatea de tratament cu cinci state care nu sunt membre U.E. – Elveþia, Liechtenstein, Monaco, Andorra ºi Saint-Marin – ca o condiþie prealabilã acordului lor.

Negocierile cu aceste state au înregistrat „progrese”, sublinia în urmã cu zece zile comisarul european însãrcinat cu Fiscalitatea Algirdas Semeta.

Potrivit unui proiect

Frauda intelectualã ºi plagiatul, interzise prin Codul de eticã pentru învãþãmântul preuniversitar Relaþiile dintre cadrele didactice se vor baza pe respect, solidaritate ºi corectitudine, profesorii trebuie sã evite denigrarea colegilor, iar frauda intelectualã ºi plagiatul sunt interzise, potrivit proiectului Codului de eticã pentru învãþãmântul preuniversitar.

Proiectul Codului de eticã pentru învãþãmântul preuniversitar, aflat în curs de finalizare la Ministerul Educaþiei, are un capitol care se referã la relaþiile dintre profesori. Potrivit proiectului, relaþiile profesionale trebuie sã se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranþã, evitarea denigrãrii, sprijin reciproc, confidenþialitate, competiþie loialã, fiind interzise frauda intelectualã ºi plagiatul, anuþã Mediafax.

De asemenea, personalul didactic trebuie sã evite situaþiile în care ar putea fi lezatã libertatea de opinie vizând convingerile politice ºi religioase,

dar ºi orice formã de discriminare în relaþiile cu colegii.

Documentul mai prevede cã între persoanele din sistemul de învãþãmânt preuniversitar responsabile cu instruirea ºi educarea sunt interzise solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmeazã sã fie în proces de evaluare, angajare sau promovare, iar în evaluarea competenþei profesionale vor fi utilizate doar criteriile care au în vedere performanþa ºi rezultatele profesionale. Totodatã, cadrele didactice vor fi încurajate în pregãtirea continuã, pentru a atinge standarde superioare de calitate în activitatea didacticã.

Proiectul mai prevede cã orice cadru didactic trebuie sã evite, prin afirmaþii, aprecieri sau acþiuni, sã afecteze imaginea profesionalã ºi socialã a altor membri ai corpului profesoral, cu excepþia situaþiilor prevãzute ºi formalizate de actele normative în vigoare, printre care evaluãrile anuale ºi cele din comisia de disciplinã.

Cadrele didactice pot avea

o reacþie publicã – prin drept la replicã, discurs public sau întrunire – atunci când o anumitã situaþie creatã de cãtre membrii comunitãþii educaþionale sau de cãtre oricine altcineva din afara acesteia afecteazã imaginea unitãþii ºcolare, a sistemului de învãþãmânt preuniversitar românesc sau oricãrei persoane, membrã a comunitãþii educaþionale, potrivit proiectului. În document se mai aratã

cã este interzisã orice evaluare sau asumare de rezultate fabricate ale unuia sau mai multor elevi, cu scopul de a obþine avantaje materiale, financiare sau profesionale de cãtre cadrul didactic. De asemenea, în proiect este prevãzutã interzicerea sau denunþarea asumãrii nelegale a oricãrei forme de proprietate intelectualã cu scopul de a obþine avantaje materiale, financiare sau profesionale. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

24 - 26 martie 2014

Meditaþii plãtite cu bani europeni l Antidot pentru dezastrul de la evaluare ºi bacalaureat

O necesitate în Timiº, judecând dupã rezultatele la simularea examenului de evaluare

Cum Timiºul s-a prãbuºit în ultimii ani în clasamentele promovabilitãþii la bacalaureat ºi la examenul de evaluare naþionalã, pe plan local s-a venit cu ideea accesãrii de bani europeni pentru realizarea de meditaþii cu absolvenþii claselor terminale din ºcoala generalã ºi liceu. Pe lângã Timiº, mai existã doar douã judeþe, Suceava ºi Gorj, care au implementat astfel de proiecte cu finanþare europeanã. Totul este ca ºi elevii sã fie interesaþi de aceastã oportunitate care li se oferã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect “pilot” Dacã pânã acum orele suplimentare fãcute de profesori cu absolvenþii claselor a VIII-a ºi a XII-a, în vederea pregãtirii examenelor de evaluare ºi bacalaureat, erau un fel de “muncã patrioticã”, pe plan judeþean s-a venit cu iniþiativa accesãrii unor fonduri europene pentru pregãtirea suplimentarã plãtitã a elevilor. Ideea a venit dupã rezultatele dezastruoase obþinute în ultimii ani la evaluarea naþionalã ºi bacalaureat, ºi, deocamdatã, a luat forma unui proiect destinat doar absolvenþilor clasei a VIII-a, numit „Pregãtirea suplimentarã pentru promovarea cu succes a Evaluãrii Naþionale”. Prin intermediul acestui proiect, elevii din Timiº care terminã clasa a VIII-a în acest an ºi se pregãtesc de examenul de evaluare pot face ºi meditaþii la ºcoalã, iar profesorii vor fi plãtiþi pentru munca suplimentarã. Profesorii vor susþine orele în cadrul ºcolii, la materii aflate în programa naþionalã. “În Timiº vor fi implicate toate ºcolile care au clase a VIII-a. Profesorii care vor face aceste meditaþii vor fi plãtiþi suplimentar. Este vorba de 200 de ºcoli din judeþ, atât din mediul

rural, cât ºi de mediul urban”, declarã inspectorul ºcolar general al Inspectoratului ªcolar Timiº, Cornel Petroman. Proiectul are o valoare de aproape cinci milioane de lei de lei, fonduri nerambursabile, adicã peste un milion de euro.

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº, proiectul este câºtigat, însã trebuie urmatã metodologia pentru punerea lui în practicã. Dacã se va dovedi un succes ºi implementarea sa nu va lãsa de dorit, un proiect similar ar putea fi depus ºi pentru pregãtirea suplimentarã a elevilor care se pregãtesc de examenul de bacalaureat. “Nouã ni se pare o idee foarte bunã. Sperãm ca astfel de proiecte sã se materializeze cât mai des, pentru cã sunt bune ºi pentru elevii, care beneficiazã de o pregãtire suplimentarã în mod gratuit, ºi pentru cadrele didactice, care au astfel o sursã suplimentarã de venit. Pânã acum orele de pregãtire suplimentarã care oricum erau organizate în majoritatea unitãþilor ºcolare, pentru examenele de bacalaureat ºi evaluare erau un fel de muncã patrioticã, nefiind plãtite în vreun fel”, precizeazã profesorul Virgil Popescu, liderul Sindicatului “Spiru Haret” Timiº.

Ideea a fost lãudatã recent ºi de la tribuna Parlamentului, în cadrul unei dezbateri legate de situaþia sistemului de învãþãmânt, în care s-a precizat cã tot mai mulþi elevi din anii terminali, care urmeazã sã susþinã examenele naþionale, se vãd nevoiþi sã îºi suplimenteze orele de curs cu meditaþii.

“Fenomenul nu este în niciun caz unul nou, iar asociaþiile de pãrinþi ºi profesori au atras atenþia asupra nevoii unei reglementãri în domeniu. Meditaþiile sunt însã un pansament pentru o problemã cronicã a sistemului de învãþãmânt românesc. Cu toate acestea, rezultatele extrem de slabe la examenele de bacalaureat ºi la testele naþio-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nale de la sfârºitul clasei a VIII-a demonstreazã necesitatea unor forme de suplimentare a cursurilor din liceele ºi ºcolile gimnaziale româneºti”, s-a afirmat în dezbaterea parlamentarã.

Mai mulþi parlamentari au propus ca modelul din Timiº sã fie unul aplicat la sferã naþionalã. “Este o soluþie care a fost utilizatã prin programe-pilot în mai multe judeþe ale þãrii ºi care a dat rezultate – meditaþii finanþate prin fonduri europene. Inspectoratele ªcolare Judeþene din Gorj, Suceava ºi Timiº au elaborat ºi depus proiecte prin intermediul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru organizarea de meditaþii pentru elevii claselor terminale care urmãresc sã se pregãteascã suplimentar pentru testãrile naþionale ºi examenul de bacalaureat. Profesorii care se înroleazã în programele de meditaþii vor fi remuneraþi din fondurile obþinute, iar elevii vor avea acces, indiferent de resurse materiale sau nivel de pregãtire, la meditaþiile organizate la nivelul întregii ºcoli”, a declarat deputatul Vlad Alexandru Cosma.

Parlamentarii au încurajat Ministerul Educaþiei Naþionale sã promoveze programele de meditaþii organizate prin fonduri europene la nivelului tuturor inspectoratelor ºcolare judeþene din þarã, considerând cã un proiect naþional de acest fel derulat chiar de cãtre minister ar putea avea un impact important asupra pregãtirii ºi rezultatelor elevilor la sesiunea de bacalaureat ºi la testãrile naþionale.

“Chiar dacã meditaþiile nu pot þine locul unei pregãtiri temeinice la clasã ºi acasã, ele pot constitui un punct de plecare sau o strategie convergentã cu eforturile ministerului ºi cu mãsurile de corecþie aplicate în ansamblul sistemului de învãþãmânt”, au mai spus parlamentarii care susþin acest proiect.

Dacã este sã se facã raportarea la situaþia din judeþ, acest proiect, „Pregãtirea suplimentarã pentru promovarea cu succes a Evaluãrii Naþionale”, trebuie implementat cât mai rapid, altfel Evaluarea Naþionalã va “eclipsa” ºi Bacalaureatul prin rezultatele dezastruoase care vor fi obþinute. Un indice temeinic în acest sens îl constituie simularea examenului de evaluare, la care Timiºul a reuºit “performanþa” de a obþine o medie de promovare sub media naþionalã. Rezultatele pe judeþe aratã cã doar 45,5 % dintre elevii de clasa a VIII-a din au obþinut medii peste 5. Pe discipline, se stã mai bine la limba românã – 64,3% dintre elevii timiºeni obþinând note mai mari de 5, spre deosebire de matematicã unde doar 27,1% dintre elevi au luat peste 5. La limba maternã, procentul elevilor care au luat peste 5 a fost de 69,1%. La limba ºi literatura românã numai patru elevi din Timiº au reuºit sã obþinã calificativul maxim. Ei învaþã la Colegiul “C.D. Loga”, din Timiºoara, Colegiul Naþional “Coriolan Brediceanu”, din Lugoj, ªcoala Gimnazialã “Aniºoara Odeanu”, din Lugoj ºi ªcoala Gimnazialã Jimbolia.

Rezultatele la limba românã situeazã Timiºul pe locul 15 la nivel naþional în

privinþa rezultatelor de la simularea Evaluãrii Naþionale. În schimb, raportat la rezultatele obþinute la matematicã, Timiºul este pe locul 25 pe þarã.

Ca urmare a situaþiei înregistrate, conducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº a decis adoptarea unor mãsuri de remediere a situaþiei, care urmeazã sã fie aplicate la nivelul fiecãrei ºcoli. Inspectoratul ªcolar va prezenta situaþia realã tuturor directorilor de ºcoli ºi vor aduce la cunoºtinþa acestora mãsurile dispuse de Ministerul Educaþiei ºi, dupã caz, a celor adoptate la nivel local. De asemenea, inspectoratul va monitoriza implementarea acestora. La nivelul ºcolii, va fi analizatã situaþia ºi se vor lua mãsurile impuse de M.E.N., dar ºi alte mãsuri suplimentare pentru pregãtirea elevilor, acolo unde ºcoala considerã necesar. Lucrãrile fiecãrui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe ºi, în consecinþã, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate ºi se vor efectua ore de pregãtire pentru examinarea naþionalã din varã. În acest sens, proiectul de pregãtire suplimentarã finanþat cu fonduri europene este mai mult decât binevenit.

Dezinteresul elevilor, singurul impediment Totul este ca acest proiect implementat în premierã în Timiº sã beneficieze ºi de interesului “destinatarilor” – elevii cu probleme în înþelegerea ºi redarea materiei predate la clasã.

Existã o experienþã deloc fericitã legatã de cursurile gratuite de pregãtire organizate în mediul universitar pentru ajutarea absolvenþilor de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul de Bacalaureat. De pildã, promovabilitatea extrem de scãzutã i-a determinat ºi pe profesorii de la Facultatea de Economie ºi de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, sã organizeze meditaþii pentru absolvenþii respinºi. Meditaþiile au fost susþinute zilnic, la matematicã, ºi o datã la douã zile, la informaticã ºi economie, câte douã ore pe zi.

Puþini au fost cei care au participat la aceste cursuri. Dacã la matema-

ticã au venit 20 de tineri, în primele zile, la informaticã, doi, iar la economie, tot doi, ulterior nu a mai venit nimeni, deºi tinerii în cauzã chiar aveau nevoie de ajutor.

“Sã fiu sincer, eu nu am observat o îmbunãtãþire semnificativã a nivelului de cunoºtinþe al elevilor care ajung studenþi. Deºi existã exigenþã la organizarea Bacalaureatului, deºi subiectele nu mai sunt la vedere, ca în urmã cu ceva ani, nu se vede o creºtere calitativã a pregãtirii studenþilor. Probabil cã vor trebui sã mai treacã vreo trei-patru ani de organizare temeinicã a bacalaureatului pentru a se vedea o îmbunãtãþire substanþialã”, spune Ilare Bordeiaºu, profesor universitar la Facultatea de Mecanicã, Catedra de Maºini Hidraulice a Universitãþii Politehnice ºi lider al sindicatului timiºean “Alma Mater”.

economic

24 - 26 martie 2014

7

Timbrul cultural, ultima soluþie pentru finanþarea activitãþilor culturale?

Cum, în ultimii ani, la adoptarea bugetului nu s-au gãsit bani nici pentru investiþii în infrastructurã asumate electoral, cultura, care dupã 1989 ºi-a asumat rolul de „Cenuºãreasã bugetarã”, a rãmas sã supravieþuiascã mai mult cu sprijinul autoritãþilor locale. O propunere legislativã cu 88 de iniþiatori, din toate partidele politice parlamentare, vine acum cu iniþiativa instituirii unui aºa-numit „Timbru cultural”, care sã fie plãtit de cei care câºtigã bani din vânzarea artei, sub toate formele. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un antidot la subfinanþare Propunerea legislativã privind instituirea timbrului cultural, depusã recent la Camera Deputaþilor, are ºanse destul de mare de adoptare, dacã e sã se ia în considerare numãrul extrem de mare de iniþiatori – 88 de deputaþi ºi senatori, din toate partidele politice parlamentare. Printre iniþiatorii ei se regãsesc deputatul P.N.L. de Timiº Horia Cristian ºi deputatul minoritãþilor naþionale Ovidiu Ganþ. În expunerea legii se aratã cã instituirea timbrului cultural este necesarã ºi cerutã de toate Uniunile de Creatori din România (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor, Uniunea Teatralã, Uniunea Artiºtilor Plastici, Uniunea Cineaºtilor ºi Uniunea Arhitecþilor). „Cultura româneascã, deºi este copilul inteligent ºi talentat al familiei, a fost trimisã la colþul strãzii, sã se descurce. ªi nu se descurcã la colþul strãzii! Timbrul culturale poate, însã, rezolva problema existenþei ei, dar poate rezolva ºi evaziunea fiscalã existentã acum prin comercializarea produselor de artã (carte, tablouri, obiecte de artã, CD-uri, DVD-uri, bilete de spectacol”, spun iniþiatorii legii.

Parlamentarii care au propus actul normativ mai spun cã timbrul cultural autentificã fiscal obiectul de artã, tot ce nu este purtãtor de timbru putând fi supus legilor de combatere a

evaziunii fiscale. „În momentul în care propunem acest proiect de lege, se evazioneazã jumãtate din obiectele de artã existente pe piaþã. În consecinþã, va exista în control, prin aceastã lege, asupra obiectelor de artã ºi impozitarea lor”, susþin susþinãtorii acestei propuneri. Concret, deputaþii ºi senatorii iniþiatori spun cã timbrul cultural se va aplica pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol, indiferent de modul de punere în vânzare a acestora ºi pe fiecare produs cultural, indiferent de modul de prezentare ºi de comercializare a acestora, fizic sau virtual.

Timbrul literar va fi de un leu pentru fiecare carte, iar timbrul cinematografic, 2% din preþul biletului de intrare sau al DVD-ului cu filme. Timbrul teatral, muzical ºi folcloric va fi de 5% din preþul biletului ºi 2% din fiecare exemplar de suport cu înregistrãri sonore sau audiovizuale, iar timbrul de arte plastice 0,5% din valoarea de vânzare a tabloului, 5% din preþul biletului la expoziþie ºi 1% din fiecare exemplar de suport conþinând reproduceri cu opere de artã plasticã.

Timbrul cultural va trebui aplicat de orice persoane, autoritãþi sau instituþii care editeazã, produc sau importã produse culturale supuse timbrului cultural sau care organizeazã ori administreazã spectacole unde se prezintã sau se difuzeazã opere culturale.

Beneficiarii sumelor vor fi uniunile ºi organizaþiile de creatori, iar cei care vor vinde opere culturale netimbrate vor risca o amendã cuprinsã între 5.000 ºi 25.000 de lei.

Culturã sprijinitã mai degrabã de autoritãþile locale decât de pe plan central În ultimii ani, din cauza sumelor tot mai mici alocate de pe plan central, s-a ajuns ca multe dintre organizaþiile sau publicaþiile culturale din Timiº sã fie mai degrabã sprijinite din bugetele locale, ºi nu din fondurile Ministerului Culturii.

Iar exemple în acest sens sunt

destul de multe. De pildã, în luna februarie, pentru a se sprijini apariþia în continuare a revistei culturale ”Orizont”, una dintre cele mai valoroase ºi vechi reviste culturale din România, Primãria Timiºoara a aprobat un contract de asociere cu Uniunea Scriitorilor din România în vederea tipãririi revistei. Ca atare, pentru 2014 a fost prevãzutã suma de 108.000 lei de la bugetul local. În raportul Propunerii de Hotãrâre de Consiliu Local se aratã cã Uniunea Scriitorilor din România, prin preºedintele sãu, Nicolae Manolescu, ºi prin redactorul-ºef, Mircea Mihãieº, prezintã situaþia financiarã criticã cu care se confruntã revista „Orizont”. „Activitatea editorialã a publicaþiei implicã cheltuieli care depãºesc cu mult posibilitãþile limitate ale U.S.R. – asociaþie profesionalã care nu este sub-

venþionatã de la buget, autofinanþându-se din donaþii, sponsorizãri ºi cotizaþii. Pentru ca sã existe continuitate în tipãrirea revistei Orizont, reprezentanþii asociaþiei solicitã Municipalitãþii realizarea unei asocieri în vederea finanþãrii între Primãria Municipiului Timiºoara ºi U.S.R. – filiala Timiºoara”, se arãta în acelaºi raport.

Potrivit aceluiaºi document, revista „Orizont” este cea mai veche ºi prestigioasã publicaþie culturalã a Banatului, fiind înfiinþatã în anul 1949, cu titlul “Scrisul bãnãþean”, transformându-se apoi, în 1972 într-un sãptãmânal de culturã, iar în decembrie 1989 fiind prima revistã literarã din România care a apãrut în condiþii de libertate. Din ianuarie 1990, a devenit sãptãmânal al Uniunii Scriitorilor din România, iar din 1993, lunar al aceleiaºi organizaþii. „Revista Orizont a reflectat per-

manent, la un înalt standard de calitate literarã ºi publicisticã, potenþialul de creativitate localã, cu o fireascã deschidere spre cultura naþionalã ºi internaþionalã. Orizontul, aºa cum o dovedesc nenumãrate menþionãri publice, de impact, a devenit una din mãrcile culturale de prestigiu asociate Timiºoarei”, se precizeazã în proiectul Primãriei.

Cornel Ungureanu, redactorºef adjunct al revistei „Orizont”, spune cã de pe plan central s-au primit fonduri extrem de puþine, care au constat în principal în onorarii de la U.S.R., în ultimii ani sprijinul venind mai degrabã de la autoritãþile locale. „Pot sã menþionez acea asociere recentã cu Primãria Timiºoara. În ultimii doi-trei ani, contribuþia venitã de pe plan central pentru tipãrirea revistei Orizont a fost total nesemnificativã”, mai spune Cornel Ungureanu.

Controverse legate de „Agenda Culturalã” la Consiliul Judeþean La Consiliul Judeþean Timiº, lucrurile sunt mai complicate, în sensul cã în ultimii ani au existat mereu discuþii în plen legate de oportunitatea finanþãrii unor evenimente de pe agenda culturalã care nu prea aveau nicio legãturã cu cultura autenticã – gen rugi, serbãri ºcolare, concursuri organizate „pe genunchi” sau festivaluri cu mici ºi bere.

La sfârºitul anului trecut, Comisia de culturã ºi autoritãþile judeþene au anunþat cã existã intenþia de a finanþa doar acþiuni de amploare ºi de o mai mare valoare. „Avem o groazã de iepuraºi veseli, Moº Crãciun cu barbã surã ºi mai ºtiu eu ce. Sunt acþiuni OK, dar sã nu facã parte din agenda C.J. Timiº. Mergem în primul rând pe acþiunile de consistenþã naþionalã sau cu participare

internaþionalã, aceste acþiuni vor primi cea mai mare atenþie. Încercãm sã schimbãm ceva din agendã, încercãm sã finanþãm acþiuni de amploare, nu de 200 de lei. Sunt ONG-uri care au ºi 40 de acþiuni pe an. Sã fim serioºi cã nici nu se pot þine toate. Vina este la noi”, a spus unul dintre consilierii locali.

La rândul sãu, Cãlin Dobra, vicepreºedintele C.J. Timiº, a declarat: „Sper ca aceastã agendã culturalã sã fie cu totul altceva. Sunt acþiuni de 200, 300, 400 de lei pentru diferite asociaþii, care trebuie sã vinã de douã trei ori pentru semnarea contractului la centrul de culturã ºi artã, se duc banii.

Sunt ºi acþiuni de valoare pe agenda culturalã, dar ele trebuie sã fie corelate cu agenda judeþului”.

“Roadele Toamnei”, “Vine iepuraºul – proiect de spectacol interactiv”, “Iepuraºul vine la copiii cuminþi”, “Serbãrile iernii – Vine, vine Moº Crãciun”, “Bucurii pentru copii – concurs pe categorii de vârstã biciclete, triciclete”, “Balul pompierilor”, “Pitici interpretând poezia Otiliei Cazimir”, “Litere mici”, “Automobilul în prag aniversar”, “Micii chimiºti în lumea elementelor lui Mendeleev”, “Peºtiºorul ghinionist” sunt doar câteva dintre manifestãrile care au primit bani de-a lungul anilor, de la C.J. Timiº, prin intermediul Agendei culturale.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

24 - 26 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

24 - 26 martie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

24 - 26 martie 2014

Eutanasierea, singura “strategie” de gestionare a maidanezilor, la Timiºoara? l O.N.G.-uri locale spun cã soluþia o reprezintã amenzile mari

date timiºorenilor care au câini ºi nu-i sterilizeazã

În contextul în care, dupã schimbarea legislaþiei, mii de câini au fost omorâþi, eutanasierea fiind consideratã soluþia finalã de extrem de multe administraþii locale, în Timiºoara problema gestionãrii câinilor fãrã stãpân din municipiu a fost discutatã sãptãmâna trecutã, fãrã sã se ajungã la o concluzie clarã. Reprezentanþii mai multor O.N.G.-uri au fost dezamãgiþi sã constate cã, în afarã de eutanasiere, în privinþa cãreia mai mulþi medici veterinari au atras atenþia cã nu rezolvã nimic, Municipalitatea timiºoreanã nu are niciun fel de plan pe termen scurt, mediu sau lung de gestionare eficientã a problemei câinilor de pe strãzi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Dezbateri ºi cam atât În afarã de eutanasieri ºi dezbateri, pentru problema câinilor comunitari din Timiºoara nu pare sã se gãseascã o altã soluþie. Aceasta este ºi concluzia unora dintre participanþii la dezbaterea de sãptãmâna trecutã organizatã de Primãria Timiºoara pe tema noului regulament dupã care va funcþiona serviciul pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân. Reprezentanþii O.N.G.urilor au cerut sã nu mai fie omorâte animalele ºi au mai solicitat autoritãþii locale sã nu paseze toatã responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplã pe domeniul public operatorului care va gestiona pe viitor acest serviciu. “Strategie” care, apreciazã reprezentanþii O.N.G.-urilor, nu va face decât ca numãrul eutanasierilor sã creascã. Aceasta în contextul în care, potrivit noului regulament, dezbãtut de Primãrie, cei care vor fi muºcaþi de câinii fãrã stãpân vor fi despãgubiþi de societatea de ecarisaj din Timiºoara, iar societatea care rãspunde de maidanezii din oraº va fi penalizatã dacã nu adunã toþi câinii dintr-o anumitã zonã. „A existat un regulament ºi pânã acum, dar conform normelor am încercat sã-l îmbunãtãþim. Sunt prevãzute ºi mãsuri împotriva operatorului acestui serviciu. Existã obligativitatea despãgubirii persoanelor fizice pentru traumele suferite din cauza agresiunii câinilor fãrã stãpân de pe domeniul public, stabilite prin hotãrâri ale instanþelor

Asociaþiei pentru Protecþia Animalelor “Micaela”: “Câinii cu stãpân sunt problema”

de judecatã definitive ºi irevocabile.

Toate propunerile pe care le faceþi vor fi înaintate Consiliului Local”, anunþã ºeful Direcþiei de Mediu a Primãriei, Adrian Bere. În acest context, reprezentanþii O.N.G.-urilor au afirmat cã nu li se pare normal ca toatã responsabilitatea pentru rezolvarea problemei maidanezilor sã fie pasatã operatorului, care ar urma sã fie obligat sã le plãteascã despãgubiri persoanelor muºcate de câini ºi sã fie penalizat în funcþie de ce se întâmplã cu animalele pe domeniul public, iar Primãria sã nu-ºi asume nicio rãspundere. Pânã la urmã, cu toate discuþiile, singura propunere constructivã a fost aceea de a se înfiinþa mini-adãposturi pentru câini în fiecare cartier al oraºului, maidanezii urmând sã fie adunaþi acolo, îngrijiþi, hrãniþi ºi plimbaþi, fiind practic adoptaþi de locuitorii din zonele respective, care sã plãteascã o anumitã sumã de bani pentru menþinerea lor în adãposturi. În contextul dezbaterii organizate de cãtre Primãrie, câteva O.N.G.-uri, printre care ºi Pet Hope Timiºoara, au acuzat Municipalitatea de lipsã de transparenþã, menþionând cã nerespectarea condiþiilor de publicare a Proiectului de Regulament al Serviciului pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân din Timiºoara, pe site-ul instituþiei, fiind necesar sã existe, alãturi de Proiectul de regulament, o notã de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea modificãrii reglementãrilor deja existente ºi un studiu de impact al proiectului. Lucruri de care se pare cã Primãria nu dispune.

Totodatã, Pet Hope a reclamat cã nu a fost fost anunþatã, în conformitate cu legislaþia privind transparenþa decizionalã, despre organizarea dezbaterii publice în cadrul cãreia s-au discutat

reglementãri de interes pentru gestionarea populaþiei canine fãrã stãpân.

“Primãria are obligaþia sã transmitã anunþurile referitoare la aceastã acþiune persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaþii.

Asociaþia Pet Hope Timiºoara a depus o astfel de cerere cãtre instituþia pe care o conduceþi, iar persoanele responsabile din cadrul Primãriei Timiºoara au desconsiderat-o de mai multe ori, situaþie care, dacã se repetã, ne obligã sã reacþionãm pe cale legalã deoarece ne sunt vãtãmate drepturile”, precizeazã reprezentanþii Asociaþiei, într-o scrisoare deschisã adresatã Primãriei.

nu prea ºtie ce a gestionat pe banii ei.

E o situaþie similarã cu “nebuloasele” legate de spaþiile verzi pe care le are în administrare, sau locurile de veci din cimitire, pe care se chinuie sã le numere de peste patru ani.

Oricum, dupã cum dovedeºte ºi raportul pe anul trecut al Direcþiei de Mediu a Primãriei, problema gestionãrii populaþiei canine nu se rezolvã cu

de 24 de ani un reper al cetãþii

În opinia sa, atitudinea unor timiºoreni care îºi abandoneazã câinii pe domeniul public face ca numãrul câinilor maidanezi sã creascã în mod constant, fãrã nicio posibilitate de limitare. “Noi nu putem da în adopþie câþi câini sunt abandonaþi. În zona Bãlcescu, de exemplu, câinii sunt abandonaþi constant, în cutii. Am gãsit inclusiv cãþei de rasã abandonaþi acolo ºi care nu erau microcipaþi.

Dacã s-ar da amenzi mari timiºorenilor care au câini ºi nu-i sterilizeazã ºi îi lasã sã umble pe domeniul public, problema s-ar rezolva rapid ºi, cu banii strânºi, am putea ºi sã rezolvãm mult mai uºor problema câinilor comunitari rãmaºi”, mai spune Mihaela Graure.

Între timp, eutanasierile continuã Între timp, pânã la gãsirea unor soluþii fiabile, care sã rezolve cu adevãrat problema câinilor fãrã stãpân, eutanasierile continuã ºi la Timiºoara, ca ºi în alte oraºe mari (la sfârºitul sãptãmânii trecute fiind fãcutã publicã informaþia cã în Bucureºti s-au eutanasiat peste 2.000 de câini).

Deocamdatã nu se ºtie cu exactitate câþi câini au fost eutanasiaþi la Timiºoara. Cu aproximaþie, se fãcea public faptul cã, la pânã în martie, peste 80 de câini, care erau de mai mult de 14 zile în adãpostul Primãriei, au fost deja uciºi, iar alte aproape 200 de animale sunt trecute pe listã ºi urmeazã a fi eutanasiate în zilele urmãtoare. Cu toate acestea, numãrul adopþiilor rãmâne scãzut, de când au fost semnate deciziile de eutanasiere, un singur patruped a fost adoptat ºi doar puþin peste 200 de câini ºi-au gãsit stãpâni de când a intrat în vigoare noua legislaþie care oficializeazã eutanasierea.

Maidanezii, în continuare o sursã de profit Dincolo de controversele legate de “soluþia” eutanasierii, sãptãmâna trecutã, cu prilejul dezbaterilor pe aceastã temã s-a confirmat ceva ce se bãnuia – faptul cã oficialii Municipalitãþii nu au putut estima câþi câini existã la ora actualã pe strãzile Timiºoarei. Aceasta, deºi Primãria a plãtit destul de mulþi bani pentru gestionarea populaþiei canine din Timiºoara, concluzia fiind cã

Mihaela Graure, reprezentanta Asociaþiei pentru Protecþia Animalelor “Micaela”, din Timiºoara, spune cã eutanasierea nu reprezintã o soluþie ºi apreciazã cã, aºa, problema câinilor comunitari se va perpetua la Timiºoara: “Sunt zone din Timiºoara în care, în curþi, sunt foarte mulþi câini necastraþi, care alimenteazã în continuare problema câinilor strãzii. Nu se doreºte sã se facã un recensãmânt al populaþiei canine la Timiºoara ºi, în aceste condiþii, nu se va putea rezolva problema. Nu se opreºte cauza, iar Primãria continuã sã dea bani publici unor firme de profil care, de fapt, prin eutanasieri, nu rezolvã nimic. Sunt bani irosiþi, care mai degrabã s-ar investi în drumuri, în parcuri ºi aºa mai departe.”

“mãrunþiº” de cãtre administraþia localã. Astfel, anul trecut au fost ridicaþi de pe domeniul public 2.871 de câini, s-au înregistrat opt cazuri de eutanasiere ºi 617 cazuri de mortalitate, de pe domeniul public au fost ridicate un numãr de 584 de cadavre ºi pentru aceste servicii au fost emise ºi recepþionate facturi în valoare de 1.790.067,77 de lei.

Asociaþia pentru protecþia animalelor Ecovet: “Nu am vãzut nicio strategie la Primãria Timiºoara” La rândul sãu, Adriana Tudor, preºedintele Asociaþiei pentru protecþia animalelor Ecovet Timiºoara, susþine cã, dincolo de discuþii ºi de eutanasieri, Primãria Timiºoara nu a prezentat niciun plan concret de gestionare pe viitor a populaþiei canine din municipiu: “Primãria nu ne-a prezentat ºi nici nu are un program clar, pe termen scurt, mediu sau lung legat de problema câinilor comunitari din Timiºoara.”

Adriana Tudor mai spune cã Eco-

vet a cerut sã vadã o strategie pe doi ani, pe cinci ani, sã ºtie ce doreºte Municipalitatea sã facã, dar a constatat cã “responsabilii nu prea au nicio idee cu privire la ce ar trebui sã se întâmple pe viitor. Eutanasierea nu reprezintã o soluþie sau o strategie. Se pare cã dincolo de faptul cã sunt omorâþi câinii, dupã un termen de 14 zile în care nu sunt revendicaþi sau adoptaþi, altã idee nu existã. ªi, aºa, legea spune cã aceºti câini pot fi eutanasiaþi, nu cã trebuie eutanasiaþi”.

11

intersecþii

24 - 26 martie 2014

Începe „Rabla 2014” l

Solicitanþii se vor putea înscrie la orice dealer ºi la orice colector, în orice judeþ

Cei care doresc sã se înscrie anul acesta în programul Rabla, care va fi lansat dupã 1 aprilie, o vor putea face la orice dealer dintre cei care vor fi validaþi ºi îºi vor putea casa vechea maºinã la orice colector autorizat, numai pentru radierea maºinii trebuind sã meargã la Poliþie în judeþul unde vehiculul este înmatriculat.

TIMPOLIS

Distribuþia tichetelor Rabla se va face în funcþie de cerere Solicitanþii îºi vor alege din lista dealerilor validaþi unul la care se vor înscrie, dupã care pot merge la oricare dintre colectorii autorizaþi sã îºi caseze maºina, dupã cum declarã, citaþi de Mediafax, reprezentanþii Administraþiei Fondului pentru Mediu, instituþie care gestioneazã programul Rabla. A.F.M. urmeazã sã deschidã sesiunile de depunere de dosare pentru validarea dealerilor ºi colectorilor pentru desfãºurarea programului în acest an.

Distribuþia tichetelor Rabla nu se va mai face anul acesta pe judeþe, în funcþie de vechimea parcului auto din fiecare unitate teritorialã, ci în funcþie de cerere, tichetele electronice urmând sã fie extrase dintr-o bazã de date naþionalã de dea-

În 2013, “Rabla” a fost în regres

lerii auto validaþi, pe mãsurã ce se înscriu solicitanþii, a declarat, joi, ministrul Mediului Attila Korodi.

Anul trecut, tichetele Rabla au fost distribuite colectorilor în funcþie de numãrul autovehiculelor uzate din fiecare judeþ, criteriu dupã care urmau sã fie distribuite ºi dealerilor auto anul acesta, conform proiectului Ghidului de finanþare pentru Rabla pus în dezbatere publicã în 5 martie. În urma dezbaterii publice, s-a hotãrât ca toate tichetele sã fie la dispoziþia oricãrui dealer, în funcþie de cerere.

Totodatã, spre deosebire de anul trecut, tichetele nu vor mai fi distribuite în etape, ci vor fi toate disponibile de la lansarea programului.

Dealerii auto, implicaþi direct în program Anul acesta, cei care vor dori sã îºi casesze maºina mai veche de opt ani, pentru a beneficia de o reducere de 6.500 de lei la achiziþia unui autoturism nou, se vor pezenta direct la dealerul auto de la care sunt interesaþi sã cumpere ºi se vor înscrie, urmând ca apoi sã meargã la un colector pentru casare, la Poliþie pentru radierea autovehiculului ºi sã revinã la dealer pentru a încheia contractul de vânzare - cumpãrare.

Pentru radierea autovehiculului, solicitanþii vor trebui sã meargã la Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatri-

culare a Vehiculelor din judeþul unde au maºina înmatriculatã, conform normelor în vigoare.

Cei care vor sã îºi caseze vechea maºinã, dar nu ºi sã cumpere o maºinã nouã, pot ceda dreptul de folosire a primei de casare altcuiva, cu care trebuie sã meargã la dealer. Astfel, atunci când va fi eliberat tichetul electronic, acesta va fi pe numele celui care cumpãrã autoturismul, dupã cum declarã ministrul Mediului, Attila Korodi.

Astfel, nemaiexistând fizic tichete, ele nu vor mai putea fi obþinute ºi vândute de cei care au de casat o maºinã, dar nu vor sã cumpere o maºinã nouã. În schimb, cei aflaþi în aceastã

situaþie trebuie sã se înþeleagã din start cu cineva care vrea sã cumpere o maºinã nouã, cãruia sã îi cedeze reducerea de 6.500 de lei.

Ministrul a apreciat cã “specula” cu tichetele Rabla va dispãrea prin noul mod de desfãºurare a programului ºi ºi-a exprimat convingerea cã cei interesaþi vor avea acces la program.

A.F.M. va aloca 20.000 de tichete, atât pentru persoane fizice, cât ºi pentru persoane juridice. Dupã înscrierea la dealer, solicitantul va avea la dispoziþie 30 de zile pentru casarea ºi radierea maºinii vechi ºi pentru achiziþia celei noi. Dacã nu sunt

respectate condiþiile desfãºurãrii programului, tichetul electronic se întoarce în baza naþionalã ºi poate fi extras de un alt comerciant.

Ministerul Mediului intenþioneazã lansarea programului Rabla 2014 dupã data de 1 aprilie. Pânã atunci, au fost dispuse controale la colectorii înscriºi în program, care vor fi efectuate, începând de luni, de reprezentanþii A.F.M. ºi inspectorii Gãrzii Naþionale de Mediu.

“Dorim ca toate vehiculele scoase din uz sã meargã pe palierul reciclare ºi sã nu disparã din evidenþa VSU (vehicule scoase din uz – n.r.)”, declatã Attila Korodi.

Anul trecut, în cadrul programului Rabla au fost alocate 23.000 de tichete, dintre care 20.000 pentru persoane fizice ºi 3.000 pentru firme ºi instituþii publice.

Dintre acestea, au fost valorificate 13.385 prin cumpãrarea de maºini noi.

Anterior, între 2010 ºi 2012, pentru casare se obþinea un tichet de 3.800 de lei, iar la achiziþionarea autoturismului nou puteau fi folosite pânã la trei tichete. În 2010, au fost casate 186.854 de maºini, fiind cumpãrate aproape 60.000 de autoturisme noi cu ajutorul tichetelor valorice. În 2011, au fost scoase din uz 116.641 de maºini vechi ºi au fost cumpãrate aproximativ 40.000 de vehicule noi. În 2012, au fost casate 44.857 de autovehicule uzate ºi achiziþionate 15.149 de maºini noi, dintre care 4.740 de origine autohtonã. Pentru achiziþionarea autovehiculelor noi s-au utilizat 44.688 de tichete valorice, dintre cele 45.000 alocate.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

24 - 26 martie 2014

Oxigen

De Ivan Viripaev Un spectacol în regia lui Alexandru Mihãescu El ºi ea. Saºa ºi Saºa. El din Serpuhov, oraº pierdut în inima îngheþatã a Siberiei. Ea din Moscova, graþioasã ºi mondenã, pe cât de sofisticatã, pe atât de confuzã. Au în comun aceeaºi groazã faþã de perspectiva unei vieþi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în cãutarea unui sens al vieþii. Împreunã îl gãsesc, însã doar pentru o vreme. Cât e vorba de pasiune fãrã limite, cât e iubire adevãratã, cât e sete de apropiere umanã într-o lume a derutei ultraurbane? Sunt doar câteva dintre miile de întrebãri nãscute în jurul poveºtii de iubire-pretext ce dã tonul acestui tulburãtor poem dramatic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului contemporan, devine în viziunea regizorului Alexandru Mihãescu un spectacol frust ºi seducãtor, un tur de forþã pentru cei doi interpreþi ºi o adevãratã provocare pentru public.

Studio “Uþu Strugari”, 25 martie, ora 19 l A fost odatã la Timiºoara De Peter Kerek Un spectacol în regia artistic a lui Peter Kerek A fost odatã la Timiºoara este o poveste despre oameni ºi despre cum aceºti oameni sunt, individual ºi în interiorul legãturilor lor de sânge, o proiecþie fidelã – deºi subiectivã ºi la scarã redusã – a istoriei „mari”. Timiºoara, oraºul alcãtuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit ºi l-au fãcut sã devinã prin înseºi diferenþele dintre ei, are ºi acest chip: cel al unei familii care îºi redescoperã esenþa compozitã din cioburi, îndepãrtãri ºi amintiri. Cãci, pânã la urmã, un oraº e o familie: cu revoluþiile ei, cu prejudecãþile ei, cu acele lucruri mereu nespuse ºi nefãcute la timp, cu momentele ei de curaj ºi de laºitate, ºi, da, cu memoria ei frântã.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 27 martie, ora 19 l Actriþa De Irina Muhametova ºi Ilia Chlaki Un concept de Sabina Bijan ºi Corina Dohanici Actriþa: un spectacol – douã poveºti. Douã poveºti în care viaþa, moartea, încercarea de a da o definiþie ºi de a trãi fericirea se împletesc într-una singurã, o poveste despre feminitate ºi, mai ales, o poveste despre destinul atât de special, atât de diferit al oamenilor care trãiesc pe ºi pentru scenã, ca ºi al celor de dincolo de cortinã.

Studio “Uþu Strugari”, 27 martie, ora 19 l M-am hotãrât sã devin prost Dupã Martin Page Un spectacol de Antonella Cornici Antoine, 25 de ani, geniu se simte exclus din lumea contemporanã de însãºi inteligenþa lui. Deprimat ºi singur, încearcã diferite metode sã devinã mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneºte pe un drum complet anti-iniþiatic, încearcã sã se integreze: n-a bãut în viaþa lui – vrea sã ia lecþii de alcoolism; nu ºtie ce e moartea – ia lecþii de sinucidere.

Dar orice problemã are o soluþie. O poveste plinã de haz, M-am hotãrât sã

devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantã cu psihicul uman.

Studio “Uþu Strugari”, 28 martie, ora 19 l Boala familiei M

De Fausto Paradivino Un spectacol de Radu Afrim Familia M este bolnavã de bolile lumii (ei). Personajele care o compun sau care graviteazã în jurul ei iubesc maladiv, contagios; ating o limitã cumva schizoidã ºi se scurtcircuiteazã violent ori de cîte ori încearcã sã comunice, sã explice, sã se explice. Aici doar simþurile mai pot provoca unde de ºoc.

Senzualitatea, decrepitudinea e doar fugã de realitate, de idee, de noþiune.

Boala familiei M suprapune realismul necruþãtor al tînãrului dramaturg italian Fausto Paravidino universului oniric al regizorului Radu Afrim într-un spectacol fascinant, intens.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 30 martie, ora 19 l Urâtul De Marius von Mayenburg Un spectacol în regia lui Theodor-Cristian Popescu Lette este urât, dar nu este conºtient de asta. Într-o zi aflã cã înfãþiºarea sa nu tocmai plãcutã constituie motivul pentru care ºeful sãu nu îi permite sã îºi prezinte cea mai nouã invenþie la un congres. Când îºi dã seama cã frumuseþea nu stã în ochii privitorului ºi dupã ce chiar ºi soþia evitã sã îl mai priveascã, se hotãrãºte sã se opereze, lucru ce are urmãri semnificative în viaþa sa profesionalã ºi privatã: competenþa îi este apreciatã ºi devine râvnit de admiratoare. Însã când faþa sa devine un produs cãutat pe piaþã, viaþa i se schimbã din nou.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 26 martie, ora 19.30 l Þinuturile joase

De Herta Müller Un spectacol în regia lui Niky Wolcz Þinuturile joase este o colecþie de povestiri ale Hertei Müller, scriitoare originarã din Banat care a fost distinsã în 2009 cu Premiul Nobel pentru literaturã. La vârsta maturitãþii, naratoarea îºi aminteºte de copilãria ei din Niþchidorf, de ºcoalã, de duminicile de la bisericã, de jocurile copilãriei, mai apoi de serile de dans ºi de experienþele de la oraº. Sunt evocate episoade ale acelor vremuri ºi readuse la viaþã personajele trecutului. Povestitoarea retrãieºte propriile temeri din copilãrie, conflictele pãrinþilor ori micile pungãºii ale sãtenilor, fãrã însã ca ilustrarea acestei perspective subiective sã fie lipsitã de cãldurã ºi umor.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 28 martie, ora 19.30

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Trecutul este viu. FilipLucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara” (Ed. Humanitas) Orice dialog cu Neagu Djuvara pãrãseºte degrabã convenþiile genului ºi devine adevãrat taifas, iar astãzi puþini oameni mai au ºansa de a trece prin aceastã experienþã a comunicãrii.

Interlocutorul venerabilului istoric este Filip-Lucian Iorga, deja remarcat în istoriografia româneascã datoritã cercetãrilor sale de genealogie ºi de istorie a boierimii române. Aºadar, o întâlnire fericitã a istoricului care cerceteazã istoria cu istoricul care a trãit-o.

Un taifas presãrat copios cu reflecþii despre credinþã, destin, copilãrie, educaþie, rolul elitelor politice ºi intelectuale, despre rãbdarea pe care trebuie sã o aibã douã sau trei generaþii pentru a ajunge în chip legitim sã ocupe demnitãþi în stat. Însã, cum în aceastã carte nu doar biografia lui Neagu Djuvara este interesantã, ci ºi profesiunea sa de credinþã ca istoric ºi filozof al istoriei, cei doi, odatã puºi pe vorbã ºi cãutând sã afle adevãrul despre obiectivitate ºi relativizare în studiul trecutului, ajung la concluzia cã istoria este o poveste cu sens, încontinuu reinventatã. Astfel, prin cei prezenþi, trecutul este întotdeauna viu. „Oricât ar fi de ocupat ºi oricât de puþine minute ai avea de petrecut în compania lui, Neagu Djuvara nu-þi dã niciodatã senzaþia cã ar fi grãbit. El are întotdeauna timp. Poate cã viaþa sa atât de frumos trãitã e un argument împotriva zbaterilor ºi a pripelilor inutile ºi dizgraþioase. Seniorul Neagu Djuvara ºtie sã pãºeascã agale, cu fermitate ºi cu eleganþã, fãrã sã se lase timorat de trecerea timpului. Þinuta lui boiereascã nu e însã orgolioasã, ci plinã de smerenie: poveºtile trãite ºi istoriile scrise l-au învãþat pe Neagu

Djuvara cã noi, oamenii, suntem tare mãrunþi ºi cã nimic nu stãpânim cu adevãrat pe aceastã lume”, spune Filip-Lucian Iorga. „Nu existã istorie definitivã, existã doar teorii, iar istoricii pot gãsi întotdeauna explicaþii noi pentru fapte istorice care au fost deja interpretate în repetate rânduri. Nu numai cantitatea ºi calitatea vestigiilor cu care lucreazã istoricul se modificã de la o generaþie la alta, ci mai ales felul în care înþelegem trecutul”, declarã Neagu Djuvara.

“Cãlcâiul lui Magellan”, Octavian Soviany (Ed. Cartea Româneascã) Aparente reportaje de cãlãtorie, bogat împãnate cu referinþe livreºti, poemele lui Octavian Soviany sunt, totodatã, incursiuni prin arhivele prãfuite ale istoriei, promenade nostalgice prin trecutul artei ºi al literaturii. Autorul construieºte aici harta, puternic personalizatã, a unei Europe bântuite de aspiraþia secretã a propriei sale nimiciri, pune pe hârtie frisoane thanatice, e obsedat de forþele distructive ale istoriei.

Câteva poeme de dragoste aduc puþinã luminã, ici-colo, în acest univers, configurat în culori sumbre, cu un accentuat sentiment al zãdãrniciei.

Astfel încât, ºi în Cãlcâiul lui Magellan, Octavian Soviany se dovedeºte, înainte de toate, un poet al prafului ºi al pulberii.

„Zâmbeºte fricii. Calea încrederii ºi a neînfricãrii”, Chogyam RâTrungpa (Ed. Elena Francisc) Nenumãrate sunt formele fricii care stãpânesc existenþa umanã în aceste timpuri. Frica de viitor, frica de schimbare, de asumare a propriei strãluciri, frica de judecãþile celorlalþi, frica de a fi noi înºine, frica de necunoscut, ºi multe altele încã. A învinge frica este echivalent cu redescoperirea adevãratei naturi a Fiinþei ºi cu ieºirea de sub imperiul iluziei. Procesul transformãrii interioare implicã ieºirea de sub imperiul fricii. Þii în mânã una dintre Cãrþile Maestrului Interior. Un instrument excepþional care conþine rãspunsuri la întrebãri universale, formulate de un mare înþelept al timpurilor noastre, Chögyam Trungpa. Cu simplitate ºi claritate el descrie instrumentele neînfricãrii, arta de a rãmâne conectat cu natura fundamentalã a propriei Fiinþe ºi cãile de a redobândi Încrederea în noi înºine ºi în întreaga realitate a experienþei umane.

20.000 de volume îi vor aºtepta pe timiºoreni la Salonul de Carte Bookfest Timiºoara va gãzdui, la sfârºitul lunii, Salonul de Carte Bookfest. În cele patru zile de sãrbãtoare a cãrþii – 27 - 30 martie – timiºorenii sunt aºteptaþi cu o ofertã de circa 20.000 de volume la cele mai bune preþuri ºi din cele mai variate domenii ºi vor avea ocazia sã se întâlneascã atât cu cele mai importante titluri ale momentului ºi cu câþiva autori memorabili.

TIMPOLIS

Salonul de Carte Bookfest, organizat la Centrul Regional de Afaceri Timiºoara, de pe bd-ul Eroilor de la Tisa nr.

22, îºi va deschide porþile joi, 27 martie.

Vineri, 28 martie, de la ora 16, Gabriel Chifu, vicepreºedinte al Uniunii Scriitorilor din România, va lansa volumul Punct ºi de la capãt, apãrut la Editura Polirom, în compania scriitorilor Nicolae Manolescu ºi Mircea Mihãieº.

Tot vineri, începând cu ora 17, Editura Humanitas invitã publicul timiºorean sã cunoascã volumul de versuri Cartea dragostei, de Bogdan O. Popescu, conf. dr. cu specializarea neurologie ºi unul dintre apropiaþii regretatului Traian T. Coºovei. Dr. Bogdan Popescu va fi acompaniat la aceastã

lansare de cãtre Robert ªerban.

Istoricul Larry Watts revine în Timiºoara, dupã participarea sa la prima ediþie localã Bookfest, în 2012.

Vineri, începând cu ora 18, acesta va prezenta ultimul sãu volum apãrut la Editura Rao, Aliaþi incompatibili.

Sâmbãtã, 29 martie, de la ora 11, Mihai Tatulici lanseazã douã volume inedite: Plãcerea de a trãi ºi gãti ºi Distrugãtorul „Speranþa” sau povestea unui marinar cu noroc, ambele apãrute la House of Guides Publishing. Despre cea din urmã carte, autorul spune cã este primul exemplu de ”soap opera” politicã autohtonã ºi relateazã povestea unui cãpitan de vapor care ajunge preºedintele unei þãri numite Românika: „Totul este în tranziþie în aceastã þarã în care obiceiurile vechi se încalecã cu cele noi ºi rezultatul zilnic este o construcþie politicã încropitã, fãrã orizont ºi fãrã succes”.

Apoi, de la ora 17, vor avea loc o serie de dezbateri ºi lecturi susþinute de scriitori timiºoreni. Vor participa: Tudor Creþu, Viorel Marineasa, Bogdan Munteanu, Alexandru Potcoavã, Radu Pavel Gheo, Daniel Vighi. Evenimentul va fi moderat de cãtre Raluca Selejan.

Duminicã, de la ora 13:30, se va lansa primul roman modern din Ba-

nat, scris de Virgil Birou – Lumea fãrã cer (Editura Diacritic), volum prezentat de Daniel Vighi ºi Viorel Marineasa.

De la ora 18, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artã Timiºoara, lanseazã trei volume: Conceptul de naþiune la români ºi unguri (Editura Institutul European), Essays of Romanian Intellectual History (Ed. Institutul European, Iaºi, 2013) ºi Key Concept of Romanian History (volum colectiv coordonat de Victor Neumann ºi Armin Heinen, apãrut la CEU Press, Budapesta).

Alãturi de autor vor participa conf. univ. dr. Florin Lobonþ, cercertãtor ºtiinþific dr. Cristian Roiban (Centrul de Studii Avansate în Istorie) ºi prof. univ. dr. Miodrag Milin.

Duminicã, de la ora 11, Adriana Babeþi lanseazã volumul Amazoanele.

O poveste, care a primit titlul de Cartea Anului 2013 din partea revistei România Literarã, publicaþie a Uniunii Scriitorilor din România. Volumul reprezintã o incursiune exhaustivã în lumea femeilor rãzboinice, o cãlãtorie virtualã, având ca „protagoniste” pe Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar ºi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domniºoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo ºi Lisbeth Salander.

timp liber

13

24 - 26 martie 2014 l

Expoziþii

Gardenia

Rupt din peisaj Expoziþie de picturã în acuarelã a artistei Adriana Olaru Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, pânã în 28 martie, zilnic între orele 15 - 17 l 10 ani Expoziþie de grup aniversar, a artiºtilor plastici profesioniºti care au absolvit cu un deceniu în urmã, în anul 2004, secþia Pedagogia Artei a Facultãþii de arte ºi design din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara (Viorel Cosor, Van Ka, Ramona Nopcea, Oana Benedek, Lucia Kolla Stoica, Godolfhegaps, Otilia Gruneanþu Scriuba, Camelia Gabor Padina).

Galeria de Artã “Helios”, din Timiºoara, pânã în 3 aprilie l Invazie 68. Praga. Expoziþie de fotografie Josef Koudelka În aceastã primãvarã, Timiºoara este gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka sunt prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim” medalia de aur Robert Capa.

Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, pânã în 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 - 19. l Spaþiu sintetic Expoziþie a artistului Petricã ªtefan, organizatã de Fundaþia Rubin Petricã ªtefan a absolvit Facultatea de Arte ºi Design din Timiºoara în 2010. În 2011 a expus la Galeria Triade lucrãrile din seria “Evolution”, iar în 2013 Galeria Calina i-a gãzduit expoziþia „embryos”. A participat la numeroase expoziþii de grup, între care amintim expoziþia “Semn-Simbol” la Institutul Cultural Român din Budapesta (2010) ºi expoziþia “Spazzi Apertti” la Institutul Cultural Român, Roma (2011).

Simezele Papillon Cafe, pânã în 17 aprilie l Lucrãri recente Expoziþie a artistului Costin Brãteanu Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, în 3 aprilie, expoziþia fiind deschisã în perioada 3 - 23 aprilie.

Vernisajul va avea loc în 3 aprilie, de la ora 14 ºi de la ora 18. l

Ultimul film cu Brittany Murphy, lansat la patru ani de la decesul actriþei “Something Wicked”, ultimul film în care a jucat actriþa Brittany Murphy, decedatã în 2009 în urma unui stop cardiac, va fi lansat în Statele Unite ale Americii pe 4 aprilie.

TIMPOLIS

Filmul va rula mai întâi în reþeaua de cinematografe Regal Valley River Center 15 din Eugene, Oregon, unde acest thriller psihologic a fost turnat în 2009, informeazã eonline.com, sursã citatã de Mediafax. Ulterior, proiecþii ale filmului vor avea loc în Portland ºi Seattle, urmând ca acesta sã fie distribuit ºi în alte oraºe, în funcþie de încasãri.

Filmul, regizat de Darin Scott, es-

te descris drept “un thriller seducãtor, care te bântuie, despre obsesie ºi despre o iubire dintre doi tineri, care au luat-o în direcþia greºitã”. Alãturi de Brittany Murphy, în film mai apar actriþa Shantel VanSanten (din serialul Ruleta destinului/ One Tree Hill) ºi Julian Morris (din serialul Micuþele mincinoase/ Pretty Little Liars).

Actriþa americanã Brittany Murphy, cunoscutã pentru rolurile din Liceenele din Beverly Hills/ Clueless, Frumuseþe mortalã/ Drop Dead Gorgeous, Tinereþe furatã/ Girl, Interrupted ºi 8 Mile, a murit la vârsta de 32 de ani, în urma unui stop cardiac, pe 20 decembrie 2009, fiind descoperitã în sala de baie a reºedinþei sale din Holly-

wood Hills. Moartea actriþei a fost pusã pe seama pneumoniei, anemiei ºi a consumului de medicamente. Potrivit medicilor legiºti, în sângele acesteia a fost descoperitã o combinaþie de medicamente eliberabile pe reþetã, dar ºi achiziþionate fãrã prescripþie medicalã. Medicii nu au detectat droguri în fluxul sangvin al actriþei.

La cinci luni dupã moartea actriþei, soþul acesteia, scenaristul Simon Monjack, în vârstã de 40 de ani, a murit de asemenea din cauza pneumoniei ºi anemiei. În 2013, tatãl lui Brittany Murphy, Angelo Bertolotti, a susþinut cã fiica sa ar fi fost otrãvitã, pe baza unui raport toxicologic independent, dar poliþia judiciarã din Los Angeles a respins afirmaþiile acestuia.

Parlamentul rus vrea sã naþionalizeze filmele ºi serialele TV produse în epoca sovieticã Parlamentul din Rusia pregãteºte o lege prin care doreºte sã naþionalizeze toate filmele ºi serialele TV produse în epoca sovieticã, care vor deveni disponibile, gratuit, pe internet, printr-o iniþiativã ce va afecta considerabil situaþia actualã a drepturilor de autor din aceastã þarã.

Potrivit noului proiect de lege, analizat în prezent de Parlamentul rus, toate lungmetrajele, documentarele, filmele de animaþie ºi serialele TV realizate în acea epocã vor intra în domeniul public ºi folosirea lor nu va mai necesita achitarea unor taxe ºi redevenþe, informeazã The Hollywood Reporter, sursã citatã de Mediafax.

Drepturile de autor asupra producþiilor cinematografice din era sovieticã, finanþate de la bugetul de stat, sunt deþinute în prezent de companii private, însã acest fapt „încalcã balanþa legitimã dintre interesele statului, afacerile private ºi societatea civilã”, se afirmã în nota explicativã care însoþeºte acest proiect de lege. „Considerãm cã toate filmele produse în era sovieticã ºi care au fost finanþate de la guvern trebuie sã fie disponibile în mod

De El¿bieta Chowaniec Un spectacol în regia lui Koltai M. Gábor Fete, femei. Fetiþe, domniºoare, doamne, târfe, zâne, vrãjitoare, prinþese ºi slujnice împuþite, prostituate rãscoapte ºi dame rãsfãþate. Sunt înfometate, doritoare, se bat, se spurcã, se îmbrãþiºeazã, urlã, plâng, danseazã vals – patru femei. Patru generaþii de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Europa Centralã. O felie de istorie central-europeanã; cincizeci de ani infernali, cu vise ce rãbufnesc ºi se sting din nou ºi din nou, rupturi, ciocniri, înãlþãri ºi hemoragii. Un destin transmis de la o generaþie la alta, printr-o ramurã femininã particularã, ca într-o tragedie greacã. Patru portrete ºi o fãrâmã de continent în spatele lor. În valizele lor e istoria, în ele Femeia eternã, îngrozitoare ºi totuºi minunatã.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 24 martie, ora 19 l Prah De Spiró György Un spectacol în regia lui László Sándor Textul este o perlã a dramaturgiei maghiare contemporane, cu personaje portretizate minuþios ºi secvenþe din viaþa cotidianã înfãþiºate minunat, a cãror reprezentare necesitã o prezenþã scenicã disciplinatã ºi complexã.

Omul are nevoie de o serioasã forþã interioarã ca sã-ºi analizeze viaþa, iar Spiró este un maestru în reprezentarea acesteia.” - declarã dramaturgul.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 27 martie, ora 19 l Operã þãrãneascã De Pintér Béla - Darvas Benedek Un spectacol în regia lui Szikszai Rémusz Operã þãrãneascã de Pintér Béla, este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original” montat de autor se joacã de nu mai puþin de zece ani pe scenele din Ungaria ºi din strãinãtate. În Operã þãrãneascã a fost prelucratã o poveste de baladã sub forma unei opere. La bazã stau cântece maghiare populare ardeleneºti, muzicã baroc ºi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuºi omogen. Întâmplarea poate pãrea cunoscutã multora dintre voi.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 30 martie, ora 19

Filarmonicã gratuit pe internet”, a spus Alexei Kazakov, directorul Comisiei pentru democraþie electronicã din Duma de stat a Rusiei, camera inferioarã a Parlamentului rus, citat de cotidianul Izvestia.

Dupã prãbuºirea Uniunii Sovietice, au existat mai multe bãtãlii în justiþie care au vizat arhivele de filme din epoca sovieticã. Pe atunci, studiourile cinematografice erau ºi producãtoare ºi deþinãtoare ale drepturilor aferente, însã, dupã prãbuºirea sistemului comunist, unele dintre acestea nu au reuºit sã îºi pãstreze drepturile asupra arhivelor proprii.

Studiourile Lenfilm din Sankt Petersburg luptã în aceastã perioadã în justiþie pentru a-ºi recupera arhivele de film, care ar putea sã îi aducã venituri considerabile. Totuºi, dacã noul proiect legislativ va fi adoptat, studiourile nu vor putea sã mai obþinã niciun venit de pe urma arhivelor cu filmele lor produse în epoca sovieticã.

Mosfilm, cel mai mare studio cinematografic din Rusia ºi cel mai mare producãtor de film din era sovieticã, permite utilizatorilor sã vadã multe dintre filmele sale clasice, în mod gratuit, pe site-ul sãu. (TP)

l Concert simfonic Un spectacol susþinut de pianista Coral Solomon, din Canada, ºi dirijat de Michael Cousteau, din Franþa În program sunt incluse lucrãri de C. M. Von Weber (Uvertura la Opera Freischütz), F. Chopin (Concertul nr. 1 pentru pian ºi orchestrã în mi minor, Op. 11) ºi H. Berlioz (Simfonia Fantastica, Op. 14) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 28 martie, ora 19 l Concert extraordinar Susþinut de Big Band Timiºoara Un spectacol dirijat de Franz Hoffner Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 29 martie, ora 19

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

24 - 26 martie 2014

La Timiºoara se face psihoterapie online a depresiei Universitatea de Vest din Timiºoara a lansat un program de psiho-terapie online a depresiei. Un program care se adreseazã persoanelor care se simt singure, trãiesc stãri depresive, emoþii de tristeþe, anxietate sau lipsã de speranþã. oana.dima@timpolis.ro

Universitatea de Vest din Timiºoara, prin Departamentul de Psihologie, împreunã cu Departamentul de ªtiinþe Comportamentale al Universitãþii Linkoping, din Suedia, ºi cu Centrul de Medicinã Integrativã al Facultãþii de Medicinã din cadrul Universitãþii Maryland, SUA, au iniþiat un program profesionist de PsihoTerapie Online a Depresiei (PsiTOD).

Programul a fost lansat în 21 martie ºi se adreseazã persoanelor care se simt singure, trãiesc stãri depresive, emoþii de tristeþe, anxietate sau lipsã de speranþã. Persoanele incluse în studiu vor avea acces gratuit la acest program ºi vor beneficia nouã sãptãmâni de asistenþã psihologicã acordatã online.

Programul PsiTOD a fost elaborat pe baza principiilor terapiei cognitiv-comportamentale. “Aspectul inovativ este legat de cele douã versiuni ale intervenþiei propuse. Versiunea convenþionalã a programului porneºte de la ideea cã resursele sociale ºi psihologice pe care le are la dispoziþie un individ

pot fi utilizate pentru a rezolva mai eficient problemele cu care se confruntã. Versiunea creºtinã a programului porneºte de la ideea cã resursele religioase pe care le are la dispoziþie un creºtin pot fi utilizate pentru a rezolva mai eficient problemele cu care se confruntã. Studii similare din Suedia ºi SUA au demonstrat eficacitatea acestor intervenþii ”, spune Bogdan Tudor Tubure, lector la Departamentul de Psihologie al Universitãþii de Vest ºi director de proiect.

Acest ptogram se adreseazã persoanelor care ºi-au pierdut interesul sau plãcerea faþã de lucrurile care anterior le fãceau plãcere, care se simt copleºite chiar de activitãþi obiºnuite, care au tulburãri de somn (insomnie sau dormit excesiv), care au dificultãþi de gândire, concentrare a atenþiei sau luare a deciziilor, care trãiesc sentimente de vinã ºi de devalorizare, care au un apetit diminuat sau le-a crescut semnificativ pofta de mâncare, acelora care, în prezent, nu beneficiazã de niciun tratament psihologic pentru depresie. Pentru a intra în acest program, limita minimã de vârstã este de 18 ani.

Organizatorii declarã cã cei care doresc sã beneficieze de acest program se pot înscrie pe pagina de web a proiectului https://www.iterapi.se/sites/ psitod, Secþiunea Înregistrare.

Odatã înscriºi, participanþii vor fi direcþionaþi cãtre chestiona-

de 24 de ani un reper al cetãþii

rele de screening care necesitã aproximativ 50 de minute pentru a fi completate. Vor fi selectate doar persoanele care pot beneficia maximal de aceastã intervenþie. Numãrul de locuri este limitat, motiv pentru care încurajãm înscrierea cât mai rapidã în program.

Participanþilor la acest program le este garantatã confidenþialitatea, dau asigurãri organizatorii: “Toate informaþiile introduse în acest sistem sunt confidenþiale. Pentru a ne asigura cã doar dumneavoastrã veþi putea accesa sistemul vã vom trimite un cod personal de identificare (prin e-mail) ºi un cod unic (prin SMS). Toate mesajele vor fi gestionate prin intermediul unui software securizat care funcþioneazã pe aceleaºi principii ca Internet banking-ul. Adresele personale de email nu vor fi folosite pentru a comunica cu terapeutul. Un software encriptat va facilita corespondenþa dintre dvs. ºi terapeut, iar codul personal ºi codurile unice vor asigura folosirea exclusivã a sistemului de cãtre persoane autorizate. Datele cu caracter personal vor fi encriptate ºi protejate cu parolã pentru a îndeplini cerinþele internaþionale privind deþinerea informaþiilor cu caracter personal. Datele din chestionare vor fi înregistrate în mod anonim, ceea ce înseamnã cã rãspunsurile dumneavoastrã nu vor putea fi identificate. În final, rezultatele obþinute vor fi analizate la nivel de grup”.

Ce este depresia?

Depresia, spun cei care geszionaezaã acest program de terapie online a depresiei, este o stare mentalã de tristeþe persistentã care poate afecta gândurile, comportamentul, emoþiile ºi starea de bine a individului. Persoanele depresive trãiesc emoþii de tristeþe, anxietate, lipsã de speranþã, îngrijorare, neajutorare, lipsã de valoare, vinovãþie, iritabilitate sau agitaþie. Ele îºi pierd interesul

pentru activitãþi care înainte erau plãcute, le scade pofta de mâncare sau mãnâncã excesiv, întâmpinã probleme de concentrare a atenþiei sau de luare a deciziilor. Adesea, persoanele depresive au probleme cu somnul (insomnie sau dormit excesiv), se simt obosite, sunt lipsite de energie sau foarte agitate ºi pot avea acuze somatice. Când întensitatea simtomelor trece de o anumitã limitã, aceste per-

soane se pot gândi la sinucidere. Dacã simptomele dureazã mai mult de douã sãptãmâni ºi împiedicã persoana sã îºi desfãºoare normal activitãþilor zilnice înseamnã cã depresia are o intensitate clinicã.

La nivel mondial, depresia afecteazã aproximativ 121 de milioane de oameni. În Europa se estimeazã cã 50 de milioane de persoane suferã de aceastã boalã.

integrame

17 - 19 martie 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

24 - 26 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.