Timpolis 2039

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2039 20 - 23 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Devotament electoral cumpãrat cu bani publici melania.cincea@timpolis.ro

P

entru principalul partid de la guvernare, anul nu a început sub auspicii bune. Eºecurile guvernãrii sunt numeroase ºi nu insignifiante. Iar mulþi aleºi locali nu primiserã la timp banii pentru investiþiile promise în campania electoralã. Apoi, în relaþia lui Victor Ponta cu baronii ºi baroneþii locali – aleºi locali cu probleme de integritate – interveniserã, din vara lui 2013, câteva scurtcircuite care ameninþau sã aibã, în 2014, repercusiuni neplãcute la urne. Dacã Victor Ponta ar fi acceptat modificarea Legii A.N.I., asumându-ºi fãþiº eliminarea unor prerogative din atribuþiile instituþiei, decizia ar fi fost contabilizatã negativ de U.E. Dacã ar fi respins categoric ideea, ºi-ar fi dinamitat relaþia cu mulþi dintre oamenii din teritoriu. Aºa cã, în primã fazã, gãsise o soluþie de avarie: „Vreau sã vedem ce se întâmplã pe final ºi dupã aceea ne punem cu toþii la masã, ºi cu Ministerul Justiþiei, ºi cu A.N.I., ºi cu toþi ceilalþi, cu Parlamentul, sã vedem care e soluþia”. Asta deºi, cu puþin timp înainte, Ministerul Justiþiei se exprimase clar, avizând negativ proiectul de lege iniþiat de Liviu Dragnea, care scotea din regimul incompatiblitãþii calitatea primarilor de membri în consiliile de administraþie ale unor servicii deconcentrate. La scurtã vreme dupã aceea, însã, Crin Antonescu flutura spre presã propunerea privind amnistierea primarilor gãsiþi în conflict de interese. Punând responsabilitatea pe umerii d-lui Ponta, deºi ºtia cã, oficial, acesta nu poate face nimic pentru a-i salva pe incompatibili, dar mai ºtia cã în ochii plebei cu carnet de membru de partid e omul care poate face orice, ºi ilegal, numai sã vrea.

Apoi, trimiterea în judecatã a lui Liviu Dragnea, cu siguranþã nu a fost bine vãzutã de susþinãtorii din teritoriu. Care se aºteptau ca premierul sã rezolve situaþia, înainte de a escalada problemele. e seama acestor eºecuri se ajunsese, în noiembrie 2013, la tentativa P.S.D. de a aplica descentralizarea-turbo. De ce descentralizare fãrã regionalizare? D-l Ponta nu se pierduse în explicaþii. De ce prin asumarea rãspunderii Guvernului, nu trecând legea prin Parlament? Din prudenþã, dãdea de înþeles primul-ministru, invocând teama de „tertipuri pseudo-judiciare“ cu care preºedintele Traian Bãsescu îi blocase „o serie de proiecte“. Douã aspecte erau, însã, clare: graba ºi faptul cã liderii judeþeni – din 36 de preºedinþi de Consilii Judeþene ale U.S.L., 22 erau ai P.S.D. – ar fi urmat ca, dupã descentralizare, sã preia atribuþii esenþiale din câteva domenii – Sãnãtate, Agriculturã, Mediu, Muncã ºi Culturã – ºi sã intre în posesia unor fonduri generoase. Din fericire, acest proiect – repus pe agenda publicã fãrã dezbatere publicã, fãrã consultarea experþilor, fãrã o analizã a consecinþelor, fãrã o analizã cost-beneficiu – a cãzut, în ianuarie anul acesta, la Curtea Constituþionalã. rizontul era, cum spuneam, cam gri.

Situaþie la care se adãugase ºi prematura rupturã oficialã a P.S.D. de P.N.L. Aºa se face cã, la câteva zile dupã ce vicepremierul Liviu Dragnea le transmitea semnale pozitive, de încurajare, liderilor judeþeni, vorbind despre „noua descentralizare” – care, se deduce, vine la pachet cu fonduri consistente –, veºti bune primeau ºi primarii ºi viceprimarii. Mai mult de 6.300 de aleºi locali urmeazã ca – printr-o lege de pe care nu s-a uscat cerneala – sã primeascã, de la 1 iulie, salarii mai mari, creºterile situându-se între 44,4% ºi 50,1%.

O creºtere salarialã pe care iniþiatorul legii, Liviu Dragnea, o numeºte „actul de dreptate pentru aleºi”. O echitate discutabilã, însã. De aceste creºteri salariale nici nu beneficiazã toatã lumea, iar cei care o fac nu se vor bucura de majorãri salariale în aceleaºi procente. Profesorilor – menþionaþi ºi ei în actul legislativ le sunt majorate lefurile doar cu 10%, ºi asta numai dacã au o vechime de maximum ºase ani, iar medicii ºi farmaciºtii rezidenþi primesc burse de sub 700 de lei. În plus, acest „act de dreptate”, produs fix în an electoral, scoate din buget, doar în 2014, 43 de milioane de lei. Adicã, echivalentul a aproape un milion de euro. Bani care vor cimenta fidelitatea primarilor de casã (care sunt majoritari – numai în Timiº, de exemplu, din 99 de primari, 39 sunt ai P.S.D.) ºi, poate, le va câºtiga loialitatea, mãcar pe termen scurt ºi neasumat oficial, ºi altora.

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Statul nu renunþã la planurile de închiriere a singurei linii C.F.R. din Timiº, reabilitate recent

Probleme în serie la proiectul de reabilitare a malurilor Begãi Oeraþiunea de reabilitare a malurilor Begãi întâmpinã probleme generate de greºelile de proiectare. Aceste chestiuni ar putea majora, în final, preþul întregii lucrãri. Unii consilieri locali spun cã eventualele greºeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales cã era datoria Direcþiei Tehnice sã verifice dacã proiectul este aplicabil în realitate. pag.3

Preºedintele C.S.M. susþine desfiinþarea unor instanþe Preºedintele C.S.M., Adrian Bordea, anunþã cã susþine desfiinþarea unor instanþe judecãtoreºti pentru cã nu s-ar justifica cu un volum de activitate de sub 2.000 de dosare la un judecãtor pe an.

Printre acestea se numãrã ºi Judecãtoria Fãget.

Deputaþii juriºti au spus, însã, cã acest lucru ar îngrãdi accesul cetãþenilor la justiþie. pag.5

Mihai Rãzvan Ungureanu, preºedintele Forþei Civice:

„Fragmentarea dreptei vine din acte de voinþã, nu vine întâmplãtor” Mihai Rãzvan Ungureanu – asumat drept candidat la prezidenþialele din aceastã toamnã pânã în momentul de faþã doar de propriul partid – vorbeºte, cu câteva luni înainte de alegeri, despre o situaþie care scapã logicii: fragmentarea dreptei, venitã nu doar pe fondul lipsei de viziune a majoritãþii liderilor de centru-dreapta, ci venitã din acte de voinþã. Un joc politic cu semne de întrebare, în condiþiile în care nu mai e niciun dubiu cã P.S.D. se pregãteºte intens de confruntarea electoralã, apelând ºi la mijloace cu care, neoficial, ºi-ar putea domina fãrã probleme orice contracandidat.

P

pag. 6 - 7

Noi investiþii la Stadionul “Dan Pãltiniºanu” – încãlzire pentru teren Consiliul Judeþean Timiº anunþã cã va analiza în perioada urmãtoare oportunitatea investirii în dotãri noi pentru Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, poate ºi þinând cont de faptul cã are în spate un istoric deloc fericit al investiþiilor de acest gen.

Acum, se doreºte realizarea unei instalaþii de încãlzire la nivelul gazonului.

O

pag. 9

Mausoleul de la Bobda, la un pas de prãbuºire

Se pregãteºte închirierea singurei linii de cale feratã reabilitatã recent în Timiº, ºi anume Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj Deºi la sfârºitul anului trecut Ministerul Transporturilor susþinea cã nu are de gând sã închirieze singura linie feratã reabilitatã recent în Timiº, ºi anume Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj, la începutul acestui an, lideri de sindicat din sistem susþin cã oficialii ministeriali ar fi revenit asupra poziþiei lor ºi cã s-ar pregãti

scoaterea la mezat a acestui tronson.

Cãrþile se fac, din nou, de la nivel central, la fel ca în cazul reabilitãrii Gãrii de Nord din Timiºoara, ºi, în eventualitatea în care se vor concretiza, probabil cã finalul va fi lamentabil, ca în cazul renovãrii gãrii. pag. 4

Aproape cã nu existã monografie a Banatului care sã nu menþioneze una dintre construcþiile-monument cele mai interesante din Banat ºi din aceastã parte de Europã, ºi anume mausoleul de la Bobda. Fiind proprietatea Bisericii Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitarea ei. Dacã nu se iau mãsuri urgente, însã, clãdirea ar mai putea fi admiratã doar în poze. pag. 13

2

social

20 - 23 martie 2014

Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara îl acuzã pe primarul Nicolae Robu de incompatibilitate l Bazându-se pe o situaþie ambiguã Poziþia de preºedinte al Senatului U.P.T. este ºi nu este funcþie de conducere, în condiþiile în care prevederile Cartei U.P.T., adoptate în 2011 sunt contrazise de prevederile uneia dintre anexele Cartei, adoptate în 2013. Situaþia aceasta ambiguã îi creeazã, însã, preºedintelui P.N.Þ.C.D. Timiºoara premisa pentru a-ºi reitera public acuzele de ilegalitate ºi de perpetuare a unei situaþii de incompatibilitate la adresa primarului Timiºoarei, liberalul Nicolae Robu. ligia.hutu@timpolis.ro

Primarul Nicolae Robu, acuzat de incompatibilitate Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara, Ciprian Mihok, îºi reitereazã acuzele fãcute în februarie la adresa primarului liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, despre care spune cã ar fi solicitat, în ºedinþa de Senat a Universitãþii Politehnica, de sãptãmâna trecutã, modificarea în regim de urgenþã a unor prevederi din Carta Universitarã, elaboratã în 2011. Ciprian Mihok acuzã cã propunerea de modifi-

care a Cartei Universitare vine pentru a înlãtura orice referire la faptul cã funcþia de preºedinte al Senatului ar fi o funcþie de conducere ºi pentru a evita astfel plasarea primarului Nicolae Robu într-un nou conflict de interese.

Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara a citat în sprijinul acuzelor sale punctul de vedere al unuia dintre profesorii universitari membri în Senatul U.P.T. ºi, totodatã, vicepreºedinte naþional al sindicatului Alma Mater, Ilare Bordeaºu, care ar fi afirmat cã: „Domnul Robu a impus funcþia de preºedinte de Senat ca funcþie de conducere în U.P.T. Atunci, în 2011, îl ajuta, pentru cã nu ºtia cã va ajunge primar ºi voia controlul absolut asupra Politehnicii, ca preºedinte de Senat. Acum, când vede cã este în degringoladã ºi în culpã, cautã sã muºamalizeze ºi sã se disculpe. Acum vrea sã dirijeze în continuare ºedinþele ºi sã semneze hotãrârile de Senat. În mod normal, de mult ar fi trebuit sã aibã loc alegeri pentru preºedinte de Senat. Acum vrea sã schimbe mai multe articole susþinând cã este vorba de erori materiale”.

Potrivit declaraþiilor preºedintelui P.N.Þ.C.D. Timiºoara, ºedinþa de Senat la care ar urma sã se convinã asupra modificãrilor din textul Cartei Universitare ar urma sã aibã

Anexe cu dedicaþie?

Nicolae Robu

Ciprian Mihok

loc în 17 aprilie.

Ciprian Mihok spune cã a solicitat recent public Agenþiei Naþionale pentru Integritate sã se autosesizeze în cazul primarului Nicolae Robu, pe care l-a acuzat cã deþine ilegal poziþia de preºedinte al Senatului U.P.T., deºi la începutul anului 2013 s-ar fi autosuspendat din funcþie, iar în vara lui 2013 poziþia de preºedinte a Senatului U.P.T. ar fi fost declaratã vacantã, fãrã ca între timp, la nivelul instituþiei, sã se ia vreo decizie de organizare a unei ºedinþe de desemnare a unui nou preºedinte de Senat. În aceste condiþii, apreciazã Ciprian Mihok, toate înscrisurile Universitãþii Politehnice Timiºoara care poartã semnãtura actualului edil, din calitatea sa de preºedinte al Senatului U.P.T.,

sunt atinse de nulitate juridicã ºi ar putea fi contestate.

Ciprian Mihok mai spune ºi cã îºi întemeiazã acuzele pe prevederile art. 141 din Carta Universitarã – potrivit cãrora funcþiile de conducere în U.P.T. sunt de preºedinte al Senatului, rector, prorector, director general administrativ, director al consiliului, pe prevederile art. 161 – potrivit cãrora, funcþiile de conducere menþionate anterior nu pot fi cumulate, nicio persoanã neputând deþine mai mult de una dintre aceste funcþii, ºi pe prevederile art.163 – potrivit cãruia în cazul vacantãrii unei funcþii de conducere, se procedeazã la alegeri parþiale sau se reorganizeazã concurs public, dupã caz, în termen de maximum trei luni de la data vacantãrii.

Art. 7 din Anexa 17 la Cartã, adicã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Senatului Universitãþii Politehnica, aratã, însã, cã Senatul este condus de un preºedinte, ales prin vot secret de cãtre membrii Senatului, din rândul acestora, dar ºi cã poziþia de preºedinte al Senatului nu este funcþie de conducere, nefiind nominalizatã ca atare de Legea 1/2011, care instituie funcþiile de conducere din învãþãmânt.

De asemenea, mai este precizat în respectivul document- anexã, poziþia de preºedinte al Senatului nu reprezintã o funcþie publicã, nefiind nominalizatã ca atare în niciun nomenclator de funcþii publice. Prin urmare, nu prezintã niciun fel de incompatibilitãþi în afara universitãþii. Ea nu poate fi, însã, cumulatã cu nicio funcþie de conducere executivã din universitate. Excepþie de la aceastã interdicþie o reprezintã cazurile când se cumuleazã funcþii de conducere a unor entitãþi create prin proiecte cu finanþare europeanã, pe perioada impusã de condiþiile de finanþare. În plus, mai este specificat în respectiva anexã a Cãrþii Universitare, poziþia de preºedinte al Senatului este neremuneratã.

Miercuri dupã-amiazã, am încercat, fãrã succes, sã-l contactãm pe primarul Nicolae Robu, pentru un punct de vedere.

Anunþ

Primarul Timiºoarei, acuzat cã ar facilita unor apropiaþi contracte plãtite din bani publici Primarul Nicolae Robu s-ar face vinovat de facilitarea obþinerii unor contracte finanþate din bani publici unor persoane din anturajul sãu, acuzã preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara. Acesta afirmã cã firma deþinutã de fiica vicepreºedintelui P.N.L. Timiº a obþinut o serie de contracte cu Primãria Timiºoara, regiile autonome din subordine ºi Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã. Acuzaþiile sunt respinse, fiind considerate ca având conotaþii de ordin politic. ligia.hutu@timpolis.ro

Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara, Ciprian Mihok, îl acuzã pe primarul Nicolae Robu de facilitarea acordãrii unor contracte din bani publici unor persoane din anturajul sãu: rude, prieteni apropiaþi sau membri P.N.L. “Eu nu sunt dator la vreun sponsor, am spus-o ºi înainte de campanie ºi am spuso ºi dupã, cu tot respectul faþã de cei care într-un fel sau altul, cu bani sau prin orice mijloace, au sprijinit campaniile în care

am fost implicat. Cine doreºte ca în urma acelui sprijin sã aibã beneficii în urma prestaþiei mele pe funcþie, sã nu vinã, pentru cã nu va avea niciun sprijin. Nu am avut cazuri în care sã vinã cineva care a fost sponsor în campanie sã îmi cearã favoruri, poate tocmai din pricina celor pe care vi leam spus mai înainte”, susþine Ciprian Mihok cã ar fi declarat edilul Nicolae Robu.

Dar, spune preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara , existã cazuri concrete ale unor persoane care deþin companii ºi care ar fi obþinut, în baza unei susþineri venite din partea primarului, contracte plãtite din bani publici. Un exemplu, acuzã þãrãnistul Ciprian Mihok, ar fi facilitarea obþinerii de contracte, plãtite din bani publici, firmei D.H. Partner S.R.L., preluatã de Oana Dinulescu de la tatãl sãu, Dumitru Dinulescu, vicepreºedinte al P.N.L. Timiº, despre care Ciprian Mihok spune cã este “cel mai apropiat prieten al primarului”.

Acesta mai spune cã Oana Dinulescu ar fi preluat de la tatãl sãu firma D.H. Partner S.R.L., convertind-o în agenþie de publicitate, printre ai cãrei clienþi

de 24 de ani un reper al cetãþii

figureazã Primãria Timiºoara, R.A.T.T., Pieþe S.A., Aquatim, Horticultura, Colterm ºi Primãria Giroc, dar ºi Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã.

Acuzaþii respinse Contactatã telefonic, Oana Dinulescu s-a declarat surprinsã de referirile publice ale preºedintelui P.N.Þ.C.D. Timiºoara la activitatea sa ºi a companiei pe care a preluat-o de la tatãl sãu, Dumitru Dinulescu, opinând cã “în mod cert acestea au o motivaþie politicã”.

“Nu am avut contracte de valoare mare ºi nu înþeleg cum a ajuns acest domn sã facã afirmaþii de o asemenea naturã”, declarã Oana Dinulescu.

Referitor la colaborarea cu Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã, spune cã au existat relaþii de colaborare, însã doar în baza unor contracte de voluntariat: “Nu, colaborarea nu a generat niciun profit”. În ce priveºte colaborarea cu R.A.T.T., admite cã a existat încã din 2010, înainte de câºtigarea alegerilor locale de

cãtre Nicolae Robu. Cât despre o colaborare cu Primãria Timiºoara, spune cã firma a participat la o licitaþie, la începutul acestui an, pentru încredinþarea unor servicii de publicitate, dar cã nu cunoaºte încã rezultatul respectivei licitaþii. În ceea ce priveºte colaborarea cu S.C. Horticultura S.A., Oana Dinulescu admite cã a realizat, prin încredinþare directã, materialele promoþionale de final de an, constând în calendare ºi agende. Iar pentru Colterm ºi pentru S.C. Pieþe S.A., admite, societatea a realizat, în baza unor licitaþii, site-urile de prezentare ale acestora. Niciunul dintre contracte, susþine însã Oana Dinulescu, “nu are legãturã cu domnul primar. Tata, e adevãrat, m-a ajutat mult, mai ales la începutul activitãþii”.

Referitor însã la un posibil sprijin acordat de cãtre actualul edil în obþinerea contractelor, Oana Dinulescu spune cã “dimpotrivã, de multe ori am avut impresia cã relaþia de prietenie a tatãlui meu cu domnul primar ar face mai mult rãu, pe motiv cã oamenii sunt mai reticenþi când vine vorba de o colaborare, de teama unor posibile acuze”.

Contactat telefonic pentru a comenta afirmaþiile preºedintelui P.N.Þ.C.D. Timiºoara despre presupusul sprijin pe care primarul Nicolae Robu i l-ar fi acordat fiicei sale în scopul obþinerii unor contracte, Dumitru Dinulescu spune cã nu cunoaºte detalii despre activitatea companiei fiicei asle. ªi adaugã cã “existã Procuraturã, D.N.A. ºi organe competente ale Statului, care îºi fac datoria.

Iar tuturor celor interesaþi le stau la dispoziþie, sã vinã sã se documenteze ”. În plus, mai spune Dumitru Dinulescu, “în acest moment eu personal nu mai lucrez cu Primãria Timiºoara, tocmai din acest motiv.

Am considerat cã nu mai pot sã lucrez, deºi în trecut am lucrat”.

Vicepreºedintele P.N.L. Dumitru Dinulescu opineazã cã acuzele lansate public de preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara, Ciprian Mihok, au motivaþii de ordin politic ºi precizeazã cã, în pofida acuzelor lansate la adresa sa, “sunt liberal din anii 90 ºi nu mã retrag din P.N.L.”.

Primarul Nicolae Robu, de la care am dorit sã obþinem un punct de vedere, nu a putut fi contactat pe telefonul mobil.

Stãnicã Marius-paul anunþã publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare de cãtre APM Timiº de a nu se efectua evaluarea impactului asupra mediului ºi evaluarea adecvatã în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã, pentru proiectul “Construire locuinþã parter ºi mansardã ºi împrejmuire proprietate” propus a fi amplasat în comuna Dudeºtii Noi, str.

Traian, nr. 11, CF nr.

401580, nr. top 401580, jud. Timiº.

Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul APM Timiº, jud. Timiº, loc.

Timiºoara, b-dul Liviu Rebreanu, nr. 18 - 18A, în zilele de luni - joi între orele 8 ºi 16:30 ºi vineri între orele 8 ºi 14, precum ºi la adresa de internet http:// apmtm.anpm.ro – Secþiunea Acorduri de mediu. Publicul interesat poate înainta comentarii/ observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 24 martie 2014.

eveniment

20 - 23 martie 2014

3

Probleme în serie la proiectul de reabilitare a malurilor Begãi

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi deficienþe Primãria Timiºoara a remarcat, în ultimele trei sãptãmâni, deficienþe majore legate de lucrãrile de reabilitare a malurilor canalului Bega. Dupã ce, iniþial, s-a constatat cã unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilã deplasarea pe ele altfel decât în ºir indian, s-a venit cu scuza existenþei unor greºeli de proiectare ºi a faptului cã aleile au trebuit fãcute astfel pentru a nu se ajunge la tãieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia cã ºi aceste tãieri de copaci sunt necesare. Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu a declarat în acest sens cã, deºi proiectul

prezentat pãrea bine fãcut, aplicarea lui s-a dovedit a fi dificilã.

“Pentru a nu se tergiversa obþinerea de avize, s-au acceptat soluþii mai simple, care nu vizeazã tãierea unor arbori, spre exemplu. Dar nu e normal sã dai peste cap un proiect pentru cã sa întâmplat sã fie puºi într-o cu totul altã logicã, cu 50 de ani în urmã, câþiva pomi, în locul în care se face amenajarea”, explicã Nicolae Robu. În replicã, mai mulþi consilieri locali spun însã cã eventualele greºeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales cã era datoria Direcþiei Tehnice sã verifice dacã proiectul este aplicabil în realitate. “Este cu atât mai grav sã se spunã cã sunt greºeli de proiectare. Un asemenea proiect nu poate fi fãcut din birou, fãrã sã se verifice posibilitatea aplicãrii sale pe teren.

Dacã nu se verificã, se ajunge la ce se poate vedea acum la aceastã lucrare, cu alei de 80 de centimetri, ºerpuite printre copaci. Direcþia Tehnicã a Primãriei avea obligaþia de a verifica dacã acest proiect se poate aplica. Însã, ca de obicei, o serie de reprezentanþi ai acestei Direcþii habar nu au ce se întâmplã pe teren ºi dacã un proiect poate fi implementat, deºi e obligaþia lor sã facã astfel de verificãri”, decalrã consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu.

Acesta mai spune cã, în ciuda semnalelor trase pe aceastã temã, se continuã decaparea malurilor Begãi fãrã niciun fel de protecþie, lucru care anuleazã efectele operaþiunii de decol-

matare a canalului, care au costat milioane de euro: “Se lucreazã în continuare fãrã niciun fel de folii de protecþie. Astfel, pãmântul scos de pe mal este bãgat în canal, ceea ce înseamnã cã am fãcut degeaba acea decolmatare care a costat milioane de euro. Consider cã este o bãtaie de joc pe bani publici”.

Banii pentru cheltuieli neprevãzute probabil cã nu vor rãmâne necheltuiþi Dacã proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega continuã pe aceleaºi coordonate, probabil cã se va utiliza în totalitate suma alocatã pentru cheltuieli neprevãzute ºi s-ar putea ajunge chiar la suplimentãri de bugete, aºa cum s-a întâmplat în cazul altor proiecte similare, de amenajare de spaþii verzi. Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a acestor lucrãri a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA. Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect, ºi la faptul cã acest gen de

Foto TIMPOLIS

La fel ca în cazul unui alt proiect celebru de reabilitare a Parcului Copiilor din Timiºoara, operaþiunea de reabilitare a malurilor Begãi întâmpinã probleme în serie, generate de greºelile de proiectare. Aceste chestiuni ar putea majora, în final, preþul întregii lucrãri, pentru care oricum existã o sumã foarte mare, rezervatã pentru cheltuieli neprevãzute. Unii consilieri locali spun însã cã eventualele greºeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales cã era datoria Direcþiei Tehnice sã verifice dacã proiectul este aplicabil în realitate.

Operaþiunea de reabilitare a malurilor Begãi întâmpinã probleme generate de greºelile de proiectare alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevãzute în execuþia unui proiect de lucrãri publice de cãtre Municipalitate este cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia sau investit 8,8 milioane de lei, adicã aproape douã milioane de euro, bani luaþi din bugetul local. Bugetul de investiþii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrãri suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocatã execuþiei proiectului a

trebuit majoratã cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesarã în primul rând din cauza unei revelaþii tardive, legate de faptul cã parcul era traversat de douã linii electrice aeriene a cãror prezenþã ar constitui un pericol pentru activitãþile din parc. Aºa s-a ajuns la concluzia cã e nevoie de reconfigurarea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângã arbori, suplimentarea conductelor de apã ºi canal, ca ºi a cablului de iluminat, cu 196 de metri. Din pãcate, se pare cã ºi lucrarea de reabilitare a malurilor canalului Bega pare sã urmeze aceeaºi tendinþã.

Rezolvarea plângerilor timiºenilor legate de abuzurile furnizorilor de energie, o necunoscutã oficialã Pentru cã nici în Timiº relaþia dintre consumatori ºi furnizorii de energie electricã ºi gaze nu este perfectã, am solicitat Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei – singura structurã abilitatã de control pe acest segment – sã prezinte o situaþie a plângerilor soluþionate la nivelul judeþului. Rãspunsul primit nu a oferit nicio informaþie clarã… bogdan.piticariu@timpolis.ro

Sesizãri greu de cuantificat Nu o datã, în Timiº, au existat nemulþumiri legate de faptul cã nu existã o structurã judeþeanã cu abilitãþi directe pe controlul furnizorilor de utilitãþi, precum ºi de faptul cã, în majoritatea cazurilor, când era sesizat cu plângeri legate de relaþia consumatorilor cu furnizorii de energie electricã ºi gaze, Oficiul Judeþean pentru Protecþia Consumatorului Timiº redirecþiona petiþionarii spre Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei – structura cu abilitãþi directe în acest sens. De aceea, am solicitat A.N.R.E. – singura instituþie abilitatã de control pe acest segment – sã prezinte câte acþiuni de control a realizat în anii 2012 ºi 2013, în urma unor sesizãri ale

unor consumatori din Timiº cu privire la nereguli în relaþia cu furnizorii de utilitãþi (gaze naturale, energie electricã), care a fost finalitatea acestor controale sau verificãri, precum ºi câte sesizãri ale unor consumatori din Timiº cu privire la nereguli în relaþia cu furnizorii de utilitãþi a primit A.N.R.E. în anii 2012 ºi 2013.

Rãspunsul primit nu lãmureºte nimic din toate aceste chestiuni. “Pentru a vã putea informa asupra activitãþii de control ºi rãspuns la petiþii pe care instituþia noastrã a desfãºurat-o în anul 2012, vã recomandam consultarea capitolului special dedicat acestei activitãþi din Raportul de activitate al A.N.R.E. pe anul 2012”, ne-a transmis Direcþia Comunicare, Cooperare ºi Relaþia cu Parlamentul a A.N.R.E. Problema e cã în raportul respectiv, pe secþiunea de control, Timiºul nu apare nominalizat, singurele referiri la Timiº, din întregul raport fãcând referire la niºte seminarii organizate pe plan local. Cât despre informaþiile legate de controalele din Timiº din anul 2013, acestea “sunt în proiect”, în sensul cã, spun reprezentanþii A.N.R.E., “în cursul lunii aprilie, A.N.R.E. urmeazã sã prezinte Parlamentului României Raportul anual de activitate pe anul 2013 (potrivit legii termenul final este 30 aprilie), raport care va fi afiºat, ulterior, pe site-ul nostru ºi care - pe lângã alte informaþii specifice – va conþine ºi

date referitoare la activitatea de control desfãºuratã în anul 2013.”

Ca atare, timiºenii care vor sã vadã câte plângeri trimise A.N.R.E. din judeþ au fost soluþionate, pentru a ºti dacã are mãcar sens sã se angreneze într-un demers de petiþionare, nu au de unde sã obþinã aceastã informaþie.

Important e cã, ºi pe aceastã cale, A.N.R.E. îi încurajeazã, precizând în adresa trimisã publicaþiei noastre cã toþi consumatorii “care considerã cã

exista posibile încãlcãri ale reglementãrilor emise de instituþia noastrã, pot transmite A.N.R.E. o sesizare scrisã - fie prin poºtã, fie prin fax sau electronic, cu precizarea aspectelor concrete privind problemele pe care doresc sã le semnaleze.”

Probleme mai vechi În trecut, structuri de profil de pe

plan local care aveau sesizãri legate de abuzuri ale furnizorilor de utilitãþi au avut de parcurs un adevãrat “maraton procedural” pentru ca aspectele sesizate sã ajungã la A.N.R.E. ºi sã se ia mãsuri. “Noi am avut o problemã legatã de niºte clauze abuzive din contractele de furnizare de gaze naturale. Într-un final a fost nevoie de intervenþia unor parlamentari timiºeni ºi de trecerea unei perioade destul de lungi pentru ca, în cele din urmã, A.N.R.E. sã ia mãsuri, sã constate cã avem dreptate, sã anuleze acele prevederi contractuale abuzive ºi sã amendeze furnizorul de gaze naturale”, ne-a declarat Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

De altfel, de multe ori, foºti parlamentari timiºeni, cum e fostul senator Gheorghe David, au fost nevoiþi sã îndeplineascã o funcþie de transmisie între consumatorii care semnalau anomalii sau abuzuri legate de furnizarea energiei electrice ºi A.N.R.E. Din cauza multelor sesizãri pe aceastã temã, primite de la timiºeni, o serie de senatori ºi deputaþi timiºeni din fosta legislaturã s-a alãturat grupului de parlamentari care au propus crearea, în Senat, a unei Comisii de anchetã legate de obligaþiile contractuale ale furnizorilor de energie electricã ºi gaze. Aceastã comisie nu a mai apucat însã sã fie înfiinþatã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

20 - 23 martie 2014

Statul nu renunþã la planurile de închiriere a singurei linii C.F.R. din Timiº, reabilitate recent l Sindicaliºti ºi parlamentari de Timiº apreciazã cã decizia nu are nicio logicã Deºi la sfârºitul anului trecut Ministerul Transporturilor susþinea cã nu are de gând sã închirieze singura linie feratã reabilitatã recent în Timiº, ºi anume Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj, la începutul acestui an, lideri de sindicat din sistem susþin cã oficialii ministeriali ar fi revenit asupra poziþiei lor ºi cã s-ar pregãti scoaterea la mezat a acestui tronson. Cãrþile se fac, din nou, de la nivel central, la fel ca în cazul reabilitãrii Gãrii de Nord din Timiºoara, ºi, în eventualitatea în care se vor concretiza, probabil cã finalul va fi lamentabil, ca în cazul renovãrii gãrii.

În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi. La ultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est - Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã. Chiria propusã de C.F.R. pentru aceste trasee a fost de 559.000 de lei pe an.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Rãzgândiri oficiale La sfârºitul anului trecut, TIMPOLIS fãcea publice intenþia unor reprezentanþi ai Ministerului Transporturilor, care susþineau închirierea unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului în judeþ: Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj. Culmea e cã exact acelaºi traseu a fost recent reabilitat de cãtre Stat. Cu alte cuvinte, Statul a cheltuit bani pentru reabilitarea unei linii pe care, în loc sã o foloseascã, o închiriazã cãtre operatorii privaþi. ªi tot la sfârºitul anului trecut, poate pentru a amâna un eventual scandal, Ministerul Transporturilor dãdea un rãspuns oficial pe aceastã temã, susþinând: “În prezent se aflã în lucru un proiect de hotãrâre a guvernului privind modificarea ºi completarea H.G. nr. 643/2001, pentru aprobarea condiþiilor de închiriere de cãtre Compania Naþionalã de Cãi Ferate C.F.R. S.A. a unor pãrþi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum ºi gestionarea acestora. Secþia de cale feratã Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj nu este cuprinsã în acest proiect, rãmânând în categoria infrastructurii feroviare interoperabile”. Însã, atâta vreme cât nu se defini-

Se pregãteºte închirierea singurei linii de cale feratã reabilitatã recent în Timiº, ºi anume Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj tiveazã strategia de închiriere a unor noi tronsoane C.F.R., ºi acest traseu poate fi oricând inclus în pachetul liniilor scoase la mezat, în ciuda asigurãrilor date de minister. De altfel, conform unor sindicate din sistem, nu s-ar fi renunþat la ideea închirierii acestui tronson, pentru care existã un interes vãdit de preluare, manifestat de cãtre unii operatori privaþi din domeniul transportului feroviar.

Federaþia Mecanicilor de Locomotivã a transmis recent mai multe adrese oficiale, inclusiv parlamentarilor de Timiº, arãtând cã doreºte sã previnã “transpunerea în fapt a unei iniþiative total inadecvate, ºi anume de a trece pe lista liniilor neinteroperabile (linii ce vor fi supuse închirierii sau închiderii) a secþiei de circulaþie Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj”. Reprezentanþii sindicali spun cã aceastã linie a fost inauguratã în 18 noiembrie 1896, fiind deservitã de la inaugurare pânã în prezent “de personalul feroviar aparþinând Complexului Timiºoara (Depoul de Locomotive, Comanda Personalului

de Tren) ºi constituie o variantã alternativã în caz de evenimente feroviare sau catastrofe, pentru secþia de circulaþie Timiºoara Nord - Recaº -Lugoj, fiind ºi utilizatã în circulaþia trenurilor inter-regio spre Simeria.”

Sindicat: “E un cadou oferit operatorilor privaþi” În adresele oficiale, în care se atrage atenþia asupra greºelii ce ar reprezenta-o închirierea liniei Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj, membrii Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã precizeazã principalul motiv pentru care o asemenea decizie ar fi una pãguboasã pentru Stat, ºi foarte profitabilã pentru operatorii privaþi. “Recent, aceastã linie de cale feratã (mai concret, infrastructura ei) a fost reabilitatã ºi, din luna decembrie 2013, de la intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor, viteza de circulaþie a trenurilor s-a ridicat la 80 de kilometri pe orã.

Oricine poate sesiza ce «cadou» va fi oferit operatorilor privaþi. În urma lucrãrilor realizate în ultimii doi ani, cu investiþii ale Sucursalei C.R.E.I.R. C.F. Timiºoara, infrastructura ºi dotãrile acestei linii nu mai necesitã reparaþii majore timp de cel puþin zece ani”.

Sindicaliºtii mai atrag atenþia cã, din punct de vedere al exploatãrii ºi întreþinerii, aceastã linie nu pune probleme deosebite legate de componentele, structura ei, cauzate de relief sau lucrãrile de artã. De asemenea, cheltuielile cu forþa de muncã au fost mult reduse, deoarece multe dintre haltele ºi staþiile de cãlãtori nu mai sunt deservite de personal angajat, respectiv atribuþiile altor posturi au fost preluate de instalaþiile tehnice cu care a fost dotatã secþia de circulaþie, iar unele activitãþi suspendate.

Nu în ultimul rând, conducerea Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã atrage atenþia ºi asupra consecinþelor asupra operãrii acestei linii, în condiþiile în care s-a putut constata nu o datã cã unii operatori privaþi au parte de un

regim mai puþin strict decât C.F.R. Cãlãtori. “Operatorii privaþi de transport feroviar de cãlãtori nu sunt supuºi aceloraºi rigori privind circulaþia trenurilor de cãlãtori (întârzieri/anulãri de trenuri, confort ºi siguranþã a circulaþiei) precum C.F.R. Cãlãtori. Aceste anomalii în circulaþia trenurilor de cãlãtori sunt tratate cu indulgenþã prin prisma faptului cã aparþin operatorilor privaþi. Toate aceste favoritisme, în pofida faptului cã privaþii sunt beneficiarii unor subvenþii cu mult mai favorabile decât cele oferite C.F.R. Cãlãtori”, spun reprezentanþii sindicali.

Nu în ultimul rând, aceºtia au atras atenþia ºi asupra faptului cã iniþiativa închirierii liniei Timiºoara Sud - Buziaº nu este coroboratã cu strategia ºi intenþiile de transport ale C.F.R. Cãlãtori sau C.F.R. Marfã, “fiind decisã unilateral, discreþionar, fãrã consultãri cu autoritãþile locale ºi fãrã niciun studiu de impact prealabil”.

De fapt, aceeaºi problemã a deciziilor cu impact direct local luate în mod “original” de la nivel central ºi-a fãcut simþite efectele ºi în ceea ce priveºte Gara de Nord Timiºoara, unde felul în care s-a gestionat de la nivel central contractul de reabilitare a fãcut ca, dupã 13 ani de la obþinerea banilor pentru reabilitare, finanþarea sã fie pierdutã, iar gara sã arate în continuare deplorabil.

“De ce sã se închirieze o linie care aduce profit?”

Problema a fãcut, în ultimele sãptãmâni, ºi obiectul unor interpelãri parlamentare la care Ministerul Transporturilor nu a rãspuns încã. “Consider aceastã intenþie de închiriere a liniei Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj ca inoportunã inadecvatã ºi cu un impact social negativ”, spune senatorul P.P.D.D. Ioan Iovescu, unul dintre parlamentarii de Timiº care au depus interpelãri pe aceastã temã, interpelãri la care Ministerul Transporturilor încã nu a rãspuns. “Nu este normal ca o linie recent reabilitatã cu bani de la Stat ºi care nu mai necesitã reperaþii în urmãtorii zece ani, deci aduce doar profit, sã fie închiriatã de cãtre Stat. Ar veni operatorii privaþi, care mai iau ºi

subvenþii de la Stat, ºi ar face bani din investiþia Statului. Este la fel ca în cazul unor întreprinderi din Timiº, care, deºi erau profitabile, au fost înstrãinate de cãtre Stat ºi s-a ales praful de ele”, ne declarã senatorul Ioan Iovescu. Într-o altã interpelare parlamentarã, trimisã Ministerului Transporturilor de cãtre deputatul P.S.D. de Timiº Sorin Stragea, se aratã cã iniþiativa închirierii tronsonului Timiºoara Sud - Lugoj creeazã suspiciuni privind forma sub care se doreºte renunþarea la aceastã secþie, cu atât mai mult cu cât a fost reabilitatã cu investiþii publice, iar infrastructura ºi dotãrile acestei linii nu mai necesitã reparaþii. „Din experienþa anterioarã, re-

de 24 de ani un reper al cetãþii

zultã cã aceste decizii aduc beneficii doar operatorilor privaþi ºi duc la spolierea Statului român”, se aratã în interpelare.

Rãmâne de vãzut ce se va întâmpla în perioada imediat urmãtoare cu aceastã linie. Conform declaraþiilor unor lideri de sindicat, se vorbeºte tot mai insistent despre transformarea acestui traseu într-unul neinteroperabil ºi concesionarea sa ulterioarã. Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi pe liniile Timiºoara Est - Radna, Timiºoara Nord Nerãu ºi Timiºoara - Cenad. Aceasta, deºi s-a dovedit din plin în ultimii ani cã problemele C.F.R. nu se rezolvã prin concesionãri ºi închirieri de linii.

“Se dau oameni afarã, liniile folosite

Ioan Iovescu de operatorii privaþi se ºubrezesc, ºi C.F.R. nu se alege cu aproape nimic”,

Sorin Stragea acuzã, la rândul lor, reprezentanþii Sindicatului Miºcare-Comercial.

cazuisticã

20 - 23 martie 2014

5

Preºedintele C.S.M. susþine desfiinþarea unor instanþe l În Timiº, vizatã este Judecãtoria Fãget

Memorii inutile

Preºedintele C.S.M., Adrian Bordea, anunþã cã susþine desfiinþarea unor instanþe judecãtoreºti pentru cã nu s-ar justifica cu un volum de activitate de sub 2.000 de dosare la un judecãtor pe an. Printre acestea se numãrã ºi Judecãtoria Fãget.

Deputaþii juriºti au spus, însã, cã acest lucru ar îngrãdi accesul cetãþenilor la justiþie. sorin.olaru@timpolis.ro oana.dima@timpolis.ro

C.S.M. vrea desfiinþarea a 30 de instanþe La o dezbatere organizatã de Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor, preºedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a afirmat cã proiectul privind desfiinþarea a 30 de instanþe judecãtoreºti din þarã a fost elaborat pe principiul eficienþei ºi cã s-a þinut cont de infrastructura feroviarã ºi rutierã. „Este adevãrat cã nu sunt chiar atât de multe instanþe care trebuie desfiinþate, însã unele dintre ele, odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, implicã noi resurse umane. Nu s-ar justifica un volum de activitate de sub 2.000 de dosare pe judecãtor. În contextul în care sunt instanþe care au un volum de activitate pe judecãtor de 1.800 2.000 de dosare, apar instanþe care au un volum de activitate de 300 - 400 de dosare pe judecãtor anual, ceea ce denotã un dezechilibru major în configurarea instanþelor”, declarã, citat de Mediafax, Adrian Bordea.

Acesta mai spune cã decizia de desfiinþare a unor instanþe nu s-a luat sub presiune, ci din cauza faptului cã nu sunt bani: „Pânã la sfârºitul anului, în buget nu mai sunt bani pentru citaþii, comunicãri, chiriile instanþelor. Acest lucru ne-a determinat sã acceptãm propunerea fãcutã de Ministerul Justiþiei”. Adrian Bordea susþine cã sunt cazuri în care sunt trei instanþe pe o distanþã de 20 de kilometri ºi nu se justificã costurile.

Secretarul de stat în Mi-

Instanþele cu un volum de activitate de sub 2.000 de dosare la un judecãtor pe an nu se mai justificã spun Ministerul Justiþiei ºi C.S.M. nisterul Justiþiei, Liviu Stancu, a precizat cã s-au schimbat instrumentele juridice ºi s-au diminuat termenele de judecatã, iar procesele nu mai dureazã atât de mult. Menþionând cã „greutatea se deplaseazã de la judecãtorii la tribunale”.

Câþiva deputaþi juriºti se opun În replicã, parlamentarii juriºti au susþinut respingerea proiectului de lege privind desfiinþarea unor instanþe. Deputatul P.N.L. Alina Gorghiu acuzã cã sunt propuse spre desfiinþare 30 de instanþe pe criterii neclare. „Eficienþa justiþiei nu se face prin radierea unor instanþe, ci prin finanþarea corespunzãtoare”, mai spune ea. Deputatul P.C. Bogdan Ciucã a arãtat cã nu este normal ca cetãþenii sã meargã sute de kilometri pentru a-ºi gãsi dreptatea în instanþã. La rândul sãu, deputatul P.N.L. Cãtãlin Nicolescu a afirmat cã justiþia este serviciu public ºi cã printre instanþele propuse spre desfiinþare sunt unele care au fost dotate cu sedii noi ºi cu aparaturã modernã, iar, în cazul desfiinþãrii, s-ar arunca banii pe fereastrã. „Dacã tot reducem instanþe, creãm discriminare ºi soluþia este sã nu desfiinþãm nicio instanþã”, mai spune Cãtãlin Nicolescu.

Proiectul privind desfiinþa-

rea unor instanþe judecãtoreºti a fost iniþiat de Guvern. Camera Deputaþilor a votat marþi prelungirea termenului de dezbatere a proiectului, de la 45 la 60 de zile, fiind în categoria legilor de complexitate deosebitã.

Pe lista neagrã se regãseºte ºi Judecãtoria Fãget Strategii care au gândit acest proiect au considerat cã pot compensa desfiinþarea acestei instanþe prin mãrirea razei teritoriale a Judecãtoriei Sânnicolau Mare, respectiv “concesia” rãmânerii în funcþiune a Judecãtoriei Deta.

Nu se ºtie în ce mãsurã cei care au venit cu aceste propuneri au studiat situaþia de pe plan local, unde se manifestã o supra-aglomerare cu dosare a aproape tuturor instanþelor timiºene. În plus, nimeni probabil cã nu i-a întrebat cum se vor descurca pe justiþiabilii de pe plan local afectaþi de aceastã restructurare.

Oficiali ai Ministerului Justiþiei declarau cã desfiinþarea Judecãtoriei Fãget se bazeazã, printre altele, pe argumentul cã instanþa are un volum foarte mic de activitate, în scãdere în ultimii trei ani, ºi o încãrcãturã de cauze cu mult sub media la nivel naþional – aproximativ

300 de dosare pe judecãtor pe an, faþã de media naþionalã de 750 de dosare pe judecãtor pe an. În plus, declarau aceºtia, “sunt distanþe rezonabile de parcurs între localitãþile ce ar urma sã fi arondate ºi Judecãtoria Lugoj”, care putea prelua atribuþiile instanþei desfiinþate din Fãget. Argumentul cu distanþele rezonabile probabil cã nu este convingãtor pentru locuitorii din Curtea, de exemplu, arondaþi Judecãtoriei Fãget, care ar trebui sã parcurgã aproximativ 50 de kilometri pânã la Lugoj.

Reprezentanþii Ministerului Justiþiei admit cã, pe plan local, la instanþe, nu a existat o unanimitate de pãreri legate de desfiinþarea Judecãtoriei Fãget. În timp ce conducerea Curþii de Apel Timiºoara propunea, în 2010, desfiinþarea acestei instanþe ºi arondarea localitãþilor la Judecãtoria Lugoj, conducerea Tribunalului Timiº a propus menþinerea instanþei, pe motiv cã prin desfiinþare nu se fac economii semnificative.

Conform ultimului raport disponibil al Judecãtoriei Fãget, pe an au fost înregistrate peste 1.100 de dosare din care peste 1.000 de dosare civile ºi 120 de dosare penale. Tot pe an au fost pronunþate în total 973 hotãrâri, din care 853 civile ºi 120 penale. Anual se înregistreazã peste 100 de dosare de fond funciar ºi 100 de dosare pe probleme de minori ºi familie.

Anul trecut, parlamentari de Timiº – senatorul P.P.D.D. Ioan Iovescu ºi deputatul P.S.D. Dorel Covaci – au trimis memorii cãtre Ministerul Justiþiei, solicitând menþinerea în funcþiune a Judecãtoriei Fãget. Aceºtia precizau cã taxele de timbru, într-un trend de creºtere continuã, determinã adâncirea decalajului între zonele rurale ºi urbane, sub aspectul accesului la justiþie. Costurile enorme cu taxele, expertizele ºi reprezentarea în instanþã explicã cu uºurinþã reticenþa justiþiabililor de a se adresa organelor competente pentru soluþionarea cauzelor, fapt ce influenþeazã neîndoielnic numãrul de dosare ce se aflã pe rolul instanþei de judecatã. Odatã ce s-a considerat oportun, se arãta în aceleaºi memorii, ºi s-a procedat la sporirea taxelor judiciare de timbre, trebuie sã se asume ºi consecinþa directã ºi previzibilã a acestui demers, anume diminuarea numãrului de cauze. Ar fi nedrept ca justiþiabilii din zonã sã fie supuºi unei duble constrângeri: una de naturã pecuniarã ºi una de natura limitãrii accesului la aceste servicii de interes public.

Conform aceloraºi documente, criteriul costurilor ridicate de funcþionare a Judecãtoriei Fãget, raportat la volumul de activitate, este cel puþin discutabil, întrucât s-au identificat mãsuri uºor aplicabile pentru eficientizarea instituþiei: reduceri sau ajustãri ale schemei de personal, diminuarea costurilor cu factorul termic, prin optarea pentru combustibilul lemnos, ieftin ºi uºor de procurat în zonã, în defavoarea celui lichid, care se foloseºte în prezent, ºi alte mãsuri ce vor fi identificate, în urma unei analize de detaliu cost-beneficiu. În memorii se mai arãta cã desfiinþarea Judecãtoriei Fãget ar crea cetãþenilor numeroase dificultãþi de transport, cheltuieli suplimentare adiacente, pierdere inutilã de timp, amânarea rezolvãrii problemelor, neîncredere în autoritãþi, tensiuni ºi alte neajunsuri. În prezent, competenþa Judecãtoriei

Ioan Iovescu

Dorel Covaci Fãget ºi a Parchetului de pe lângã aceastã instanþã cuprinde oraºul Fãget ºi zece comune învecinate, împreunã cu satele aparþinãtoare, pe o razã teritorialã de 1.447 de kilometric pãtraþi ºi o populaþie de aproximativ 60.000 de locuitori.

Distanþa dintre aceste localitãþi ºi Judecãtoria Lugoj este exagerat de mare ºi, inclusiv, legãturile de transport între Lugoj ºi satele aparþinãtoare sunt departe de a fi simplu de asigurat (distanþa între Lugoj ºi Tomeºti, de exemplu, este de 61 de kilometri, Lugoj - Luncani , 67 de kilometri, Lugoj - Coºeviþa, 55 de kilometri, Lugoj - Fârdea, 59 de kilometri, Lugoj - Ohaba Românã, 71 de kilometri).

“Orice soluþie de rezolvare este preferabilã aceleia desfiinþãrii Judecãtoriei. Din acest punct de vedere, vã rugãm sã luaþi în considerare, în ultimã instanþã, chiar posibilitatea înfiinþãrii unui sediu secundar cu activitate permanentã, mãsurã ce s-ar plia perfect situaþiei date”, se arãta în aceleaºi memorii.

Din câte se pare, Ministerul Justiþiei nu a fost pânã acum impresionat de aceste argumente, menþinând Judecãtoria Fãget pe lista desfiinþãrii.

Mai puþine instanþe, deºi volumul de muncã a crescut la majoritatea Decizia desfiinþãrii a 30 de instanþe ºi Parchete cu volum mic de activitate fusese anunþatã de Ministerul Justiþiei, în luna februarie, deºi e vorba despre un proiect mai vechi, din 2010.

O decizie luatã în ciuda faptului cã la majoritatea instanþelor ºi Parchetelor se înregistreazã o continuã creºtere a volumului de muncã.

Potrivit expunerii de motive a unui proiect de lege publicat pe site-ul

Ministerului Justiþiei, “aceste instanþe au înregistrat constant un volum scãzut de activitate, sub media la nivel naþional, au avut un grad scãzut de ocupare a posturilor de judecãtori (existã Judecãtorii care nu prezintã atractivitate pentru opþiunile auditorilor de justiþie dupã absolvirea Institutului Naþional al Magistraturii ºi susþinerea examenului de capacitate), condiþiile socio-economice care au

condus la punerea în funcþiune nu mai subzistã, iar depopularea zonelor aflate în circumscripþia acestora au condus la o scãdere a numãrului de dosare înregistrate pe rolul acestora”.

Raportul a fost aprobat în ºedinþa Plenului C.S.M., din 4 iunie 2013, fiind trimis ministrului Justiþiei pentru iniþierea unui proiect de lege. Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituþional pentru

pregãtirea sistemului judiciar în vederea intrãrii în vigoare a noilor Coduri, a fost propusã desfiinþarea a 30 de Judecãtorii ºi a Parchetelor de pe lângã acestea, precum ºi rearondarea localitãþilor pe care acestea le-au deservit.

Actuala iniþiativã este reluatã dupã un proiect mai vechi al Ministerului Justiþiei, din 2010. Atunci, Ministerul Justiþiei susþinea cã instanþele mici

trebuie desfiinþate pentru cã nu au un volum de lucru în media naþionalã, dar ºi pentru cã sunt rezultatul unui voluntarism politic de la data respectivã, care “ºi-a dovedit iraþionalitatea deciziei prin faptul cã aceste instanþe nu lucreazã, nu au putut fi acoperite cu scheme de personal, iar cele care au volum ºi personal redus au probleme atunci când sunt incidente procedurale, cum ar fi recuzãrile.”

de 24 de ani un reper al cetãþii

6 dialog Mihai Rãzvan Ungureanu, preºedintele Forþei Civice: 20 - 23 martie 2014

„Fragmentarea dreptei nu vine Mihai Rãzvan Ungureanu – asumat drept candidat la prezidenþialele din aceastã toamnã pânã în momentul de faþã doar de propriul partid – vorbeºte, cu câteva luni înainte de alegeri, despre o situaþie care scapã logicii: fragmentarea dreptei, venitã nu doar pe fondul lipsei de viziune a majoritãþii liderilor de centru-dreapta, ci venitã din acte de voinþã. Un joc politic cu semne de întrebare, în condiþiile în care nu mai e niciun dubiu cã P.S.D. se pregãteºte intens de confruntarea electoralã, apelând ºi la mijloace cu care, neoficial, ºi-ar putea domina lejer orice contracandidat. melania.cincea@timpolis.ro

„Nu se cautã unitatea dreptei, ci recuperarea unor avantaje” Aþi afirmat, recent, cã ºansele ca dreapta sã dea un numãr mare de europarlamentari, la alegerile din mai, scad din cauza fragmentãrii.

Deºi, din 2013, vorbiþi continuu despre unitatea dreptei... Omul simplu, votantul de dreapta se întreabã: de ce, totuºi, nu se poate vorbi încã – ºi nu e exclus sã nici nu se vorbeascã anul acesta – de o unitate la care sã subscrie tot eºafodajul politic de dreapta?

Dintr-un motiv foarte simplu. În rândul majoritãþii liderilor de centru-dreapta lipseºte viziunea ºi înþelegerea momentului istoric, al necesitãþii ºi urgenþei în acþiune. Este un fel de gândire similarã cu „merge ºi aºa”, care este una dintre cele mai pãguboase filosofii posibile.

Fragmentarea dreptei mai are, însã, o cauzã: ºi anume faptul cã existã, probabil, ºi interes de a o menþine în felul acesta, arãtându-le unora zãhãrelul ºi altora, bãþul. P.S.D.-ul, evident, este interesat sã menþinã fragmentarea dreptei. Mai rãu este în momentul în care aceastã stare e întreþinutã, existând ºi calcule meschine de partid, prin care sã fie evitatã unitatea dreptei. Încã din 10 decembrie 2012, de când am vorbit pentru prima datã, la Arad, despre nevoia de unitate a dreptei, mi s-a spus ca principiul pe care îl susþin este normal ºi, totodatã, indiscutabil, logic ºi pragmatic. Partidul Forþa Civicã a fost consecvent în afirmarea acestui principiu pânã la punctul sacrificiului propriu.

În momentul, însã, în care unitãþii de acþiune – ca principiu – i se rãspunde cu invitaþia de fuziune prin absorbþie – mai ales acolo unde un asemenea rãspuns este amestecat cu aroganþã ºi suficienþã – este limpede cã, de fapt, nu se cautã unitatea dreptei. Se cautã recuperarea unor avantaje, în modul cel mai cinic ºi mai dispreþuitor faþã de aºteptãrile cetãþenilor.

Aº minþi dacã v-aº spune cã nu sunt dezamãgit!

Pe de altã parte, însã, iau situaþia ca atare ºi consider în continuare unitatea dreptei ca fiind un obiectiv pe termen mediu ºi lung, iar pentru europarlamentare iau în considerare situaþia de fapt. Partide succesive, cu excepþia Forþei Civice, ºi-au anunþat intenþia de a merge singure mai departe.

Ceea ce face sã se vadã cã, dacã existã lacune de eticã politicã, ele trebuie cãutate inclusiv în capacitatea unora de a judeca pe termen mediu ºi lung ºi de a fi consecvenþi.

Totuºi, un scor slab la europarlamentare va influenþa în mod negativ votul de la prezidenþiale...

Fãrã discuþie. Când am vorbit despre alianþe electorale (prima datã am vorbit, în 2012, despre alianþe politice), le-am gândit întotdeauna ca angajamente politice pe termen lung.

Aceasta a fost ofera noastrã.

Nu cred cã alianþele electorale ar trebui sã satisfacã obiectivul rapid al câºtigãrii unor posturi de europarlamentar sau doar obiectivul alegerii unui candidat unic la funcþia prezidenþialã. Eu vãd alianþele sub forma unor construcþii solide, pe termen mult mai lung, acoperind anul 2016, cu alegerile locale ºi cele generale. ªi, de ce nu, în orizontul lui 2016 ºi ulterior, le vãd evoluând, cu tact ºi viziune, cãtre constituirea unui partid unic, suficient de flexibil pentru a adãposti mai multe orientãri doctrinare, toate de dreapta sau de centru-dreapta.

Spuneaþi cã vi s-a propus fuziunea prin absorbþie. De cãtre P.D.L. sau P.M.P.?

A fost o propunere venitã dinspre toþi. De la P.D.L., de bine, de rãu, o pot înþelege.

P.D.L.-ul este un partid mare, cu istorie politicã ºi cu exerciþiu electoral clar, indiscutabil, cu structuri în teritoriu. Însã îmi este foarte greu sã o înþeleg în momentul în care a venit dinspre P.N.Þ. sau dinspre P.M.P. Pe de o parte, pentru cã, de fapt, ceea ce se intenþiona era preluarea unui om, nu a unui partid. Pe de altã parte, era un calcul care scotea în afara rezulta-

de 24 ani un reper al cetãþii

tului consecinþele negative ale unei asemenea miºcãri. Fuziunea prin absorbþie ar fi pus într-o mare dificultate un partid de talia Forþei Civice, fie ºi pentru faptul cã Forþa Civicã este compusã, în proporþie de 85%, din membri care nu au fãcut vreodatã politicã, în sensul afilierii la un partid. La noi sunt oameni care au refuzat sã intre în P.D.L., în P.N.Þ. sau în P.M.P. ºi care considerã cã „politica altfel” se face cu alte figuri, poate necunoscute sau insuficient cunoscute astãzi, dar care, din punct de vedere profesional ºi, poate, în viitor, ºi politic, pot fi validate ºi recunoscute public.

Oameni care înþeleg cã toatã clasa politicã din România are nevoie de reconstrucþie, reîmprospãtare, termenul ei de valabilitate expirând în aceºti ani.

Oameni care considerã cã actuala clasã politicã, în marea ei majoritate, ºi-a atins pragul de creativitate politicã. Sigur, actualei clase politice i se poate recunoaºte meritul consensului în cazul intrãrii României în N.A.T.O. ºi în U.E. Dar nu e suficient. Actuala clasã politicã nu valorificã, decât parþial, aceste avantaje. ªi atunci, e nevoie de altceva. E nevoie de o generaþie mai curatã, mai bine adaptatã cerinþelor acestor vremuri, rodatã în confruntarea cu aºteptãrile fireºti ale civilizaþiei occidentale cãtre care aspirãm. E nevoie de o generaþie vizionarã, capabilã sã depãºeascã vechiul complex al actualei clase politice adânc înrãdãcinate în anii de dinaintea lui 1989 ºi cu reflexe pe potriva vechiului regim.

Vorbeaþi despre proiectul destinat forþelor de dreapta, un proiect care sã depãºeascã europarlamentarele, care sã fie valabil pentru mai multe confruntãri electorale. În ce constã?

Cred cã unitatea de acþiune nu ar trebui sã se rezume la obiective electorale imediate.

Obiectivele electorale imediate declarate îndeplinite nu fac altceva decât sã cimenteze drumul de la acþiune politicã comunã cãtre unitate. Unitatea politicã înseamnã altceva. Înseamnã ca în locul Forþei Civice, al P.D.L.ului, al P.M.P.-ului sã aparã o altã formaþiune politicã – independentã ºi ca nume, ºi ca afiliere – ºi sã reprezinte aspiraþia cãtre nou, cãtre altceva. O formaþiune politicã mândrã de faptul cã este rezultanta a trei alte formaþiuni politice, dar în acelaºi timp, la distanþã de istoria fiecãrei formaþiuni politice iniþiale. O formaþiune suficient de aºezatã în intenþiile sale de viitor pentru a câºtiga. De asta vorbesc despre un proiect ma-

re, al unui partid unic capabil sã reprezinte centrul-dreapta, capabil sã reprezinte interesele unei majoritãþi reale a oamenilor muncitori, cinstiþi ºi europeni în comportament, capabilã sã se opunã devizelor populiste, niciodatã înrobitã Statului, dar întotdeauna patrioticã prin ceea ce-ºi propune sã facã.

Ruperea U.S.L schimbã perspectiva, în dreapta scenei politice?

Nu într-un mod fundamental, în acest moment, P.N.L. este un partid în derutã. Încercarea de a-l þine închegat aduce mai curând a disperare decât a recompunere. E un partid în depresia cauzatã de pierderea puterii. Din aceastã încercare prin care trece azi P.N.L. nu poþi ieºi decât ori întãrit, chiar dacã mai mic, ori profund fragmentat ºi, atunci, disoluþia devine sigurã. Sã vedem ce va face P.N.L.-ul. În rest, formaþiunile sunt cele pe care le ºtim.

Cum am mai spus, ºi fragmentarea aceasta a dreptei vine din acte de voinþã, nu vine întâmplãtor. În momentul în care a apãrut, Forþa Civicã ºi-a asumat public dorinþa de a antrena într-un partid nou cetãþenii care nu sunt mulþumiþi de ceea ce existã astãzi în România. E motivul pentru care cãtre Forþa Civicã se îndreaptã ro-

mânii nemulþumiþi în general de prestaþia clasei politice ºi care nu mai vor sã vadã aceleaºi figuri, nu vor sã vadã aceleaºi personaje politice recirculate ºi reºapate. Cumva, apariþia Forþei Civice era o necesitate dictatã de dorinþa de a avea ºi reprezentarea, ºi preferinþa politicã, ºi – dacã vreþi – decizia electoralã a acelei pãrþi a cetãþenilor români cu drept de vot care refuzã sã mai iasã la vot, iar aceºtia sunt din ce în ce mai mulþi.

„Prezidenþiabilul U.S.L., prezidenþiabilul P.N.L. Crin Antonescu nu poate fi convingãtor nici astãzi, nici la începutul lunii noiembrie 2014” S-a vehiculat ideea refacerii polului de dreapta care sã includã ºi P.N.L. Dacã informaþia e corectã, în ce condiþii ar putea liderii de dreapta care apãrau, în 2012, statul de drept, sã facã o alianþã

cu dreapta care, în 2012, lovea, alãturi de P.S.D. ºi P.C., în statul de drept?

Eu nu vãd posibilã susþinerea lui Crin Antonescu de cãtre electoratul tradiþional al dreptei. Memoria cetãþenilor români nu este chiar atât de scurtã pe cât pot presupune calculele cinice sau analizele de laborator.

Dar un P.N.L. susþinând un candidat al dreptei?

Asta este altceva. Dacã acest candidat al dreptei nu este Crin Antonescu, poate discutãm altfel. Nu ºtiu care va fi opþiunea lor în cele din urmã. Cert este cã prezidenþiabilul U.S.L. ºi, pe cale de consecinþã, prezidenþiabilul P.N.L. Crin Antonescu nu poate fi convingãtor nici astãzi, nici la începutul lunii noiembrie 2014. Iar mai încolo, în 2015, vom vorbi despre un alt preºedinte al P.N.L Cert este cã mariajul P.N.L. - P.S.D. e prea recent pentru a-l extrage din memoria românilor ºi pentru a curãþa P.N.L-ul de absolut orice responsabilitate a guvernãrii. Dimpotrivã, aceastã responsabilitate existã, P.N.L.-ul trebuie sã ºi-o asume, pânã acum nu a schiþat vreun gest de asumare, aºa cã nu vorbim nicicum de o corectare a imaginii P.N.L. sau a acþiunii, în acest moment. (continuare în pag. 7)

dialog

20 - 23 martie 2014

7

vine din acte de voinþã, întâmplãtor” „Factorul politic profitã în mod cinic de banii negri” (urmare din pag. 6)

Declaraþi cã, în decembrie 2013, evaziunea fiscalã atinsese o valoare estimativã de 20 de miliarde de euro, în condiþiile în care, la finalul mandatului dumneavoastrã, în mai 2012, era de 14 miliarde de euro, un nivel la care aþi adus-o, în câteva luni de guvernare, de la 18 miliarde de lei.

Anul trecut, premierul sublinia necesitatea înfiinþãrii Direcþiei Antifraudã, în subordinea ºi coordonarea personale, pentru, motiva el, a se lupta eficient cu marea fraudã. „Eficienþa” se vede, dacã o raportãm la acea cifrã crescutã cu ºase miliarde de euro, în decurs de un an ºi ceva...

Eu îl pot înþelege pe premierul Ponta cã încearcã sã micºoreze pe cât posibil evaziunea fiscalã, mãrind astfel contribuþia la buget. Problema realã este cã niciun Guvern nu a avut o strategie coerentã care sã asigure atât condiþiile de dezvoltare economicã, cât ºi echilibrul bugetar. Dezideratele acestea pot fi atinse simultan. În ceea ce priveºte evaziunea fiscalã – care, de multe ori, are ºi implicare politicã – în loc de a merge la originile ei, s-a apelat

la mãsuri restrictive, punitive care, în majoritatea lor, au agresat antreprenorii ºi au creat neîncredere în capacitatea Guvernelor de a gãsi soluþii de a

„Concentrarea în mâna premierului, sub autoritate directã, a unui serviciu special, ar putea avea o componentã discretã de acþiune politicã” Ce efecte poate atrage dupã sine, în perioadã electoralã, politizarea D.G.I.P.I.? Serviciul secret al Internelor a fost trecut, imediat dupã învestirea Guvernului Ponta II, în regim de urgenþã, în subordinea de facto a premierului – atâta timp cât primul-ministru ºi-a trecut în fiºa postului numirea conducerii acestui serviciu.

Evident, ºi aceastã decizie poate fi suspectatã de efect politic. Concentrarea în mâna premierului, sub autoritate directã, a unui serviciu special, ale cãrui competenþe ar trebui sã se restrângã efectiv la nivelul ministerului de resort, ne aduce înapoi cu presupunerea cã direcþia aceasta, specializatã pe combaterea anumitor tipuri de infracþiuni, ar urma sã aibã ºi o componentã discretã de acþiune

politicã. Evident, nu pot fi de acord cu o asemenea mãsurã. Este profund abuzivã ºi toxicã la adresa democraþiei româneºti.

Serviciile secrete, fie ele naþionale sau departamentale, nu ar trebui sã aibã o subordonare politicã de acest tip. Serviciile de informaþii departamentale, în condiþiile respectãrii absolute a competenþelor lor, trebuie sã depindã de miniºtrii desemnaþi, iar serviciile secrete naþionale, conform legilor în vigoare, sã depindã de C.S.A.T. Aºa cum era desenatã pânã la începutul anului trecut funcþionarea D.G.I.P.I., lucrurile puteau fi în egalã mãsurã funcþionale ºi controlabile.

Acum, avem de-a face cu o structurã informativã care scapã inclusiv controlului parlamentar. Ceea ce, iarãºi, nu este o notã bunã pentru democraþia româneascã.

stimula creºterea economicã. Sigur, între timp au mai fost ºi crize. Cert este cã evaziunea fiscalã nu trebuie cãutatã în faptul cã nu-ºtiu-cine vinde flori pe

trotuar. Existã ºi acolo evaziune, fãrã discuþie, dar este neînsemnatã în raport cu evaziunea fiscalã mare, care este asociatã cu criminalitatea orga-

nizatã, de multe ori factorul politic închizând ochii sau profitând în mod cinic de banii negri. Surse de evaziune fiscalã sunt peste tot. Unele dintre ele sunt reacþii naturale la mãsurile economice spoliatoare ale Guvernelor. De exemplu, munca suprataxatã – cum este cazul acum – obligã antreprenorii sã transfere locuri de muncã din zona fiscalizatã în zona nefiscalizatã, în aºa fel încât sã-ºi apere o brumã de profit, capabilã sã asigure supravieþuirea propriei afaceri. Un alt factor al evaziunii fiscale este variaþia continuã a conþinutului Codului Fiscal, fapt care genereazã neîncredere în raport cu Statul, pe seama ansamblului dinamic fluid al mãsurilor fiscale, singurul lucru paradoxal care rãmâne constant fiind evaziunea.

Marile gãuri negre din economia naþionalã – care sunt nefiscalizabile sau semifiscalizabile, pentru cã sunt asociate mãsurilor sociale ºi, deci, sunt subiecte de politicã populistã – creeazã, la rându-le, evaziune de proporþii. Nu mai vorbesc de traficul de bunuri, de lipsa de fiscalizare în reþelele de transport, de import ºi distribuþie de mãrfuri perisabile, de lemn ºi de alte bunuri care au cãutare pe piaþa internã româneascã.

Unele mãsuri au fost luate, dar altele nu, existând – o repet – un calcul politic cinic în spatele lor.

“Trecerea S.T.S. la Parlament e o mãsurã politicã” Aþi fost membru al C.S.A.T. Cum vedeþi planul P.S.D. de a trece S.T.S. în subordinea Parlamentului? ªi aceasta este o mãsurã politicã.

Zgomotul s-a fãcut în preajma începutului de an electoral. Existã un mit pe care P.S.D. l-a transformat în direcþie de acþiune politicã, potrivit cãruia S.T.S. ar avea vreun rol activ în manipularea rezultatelor electorale, ceea ce este profund fals. S.T.S. este doar un mijloc de asigurare a comunicaþiilor naþionale.

Asta este de jure... ªi asta este ºi de facto.

Interesul acesta subit al unui partid politic, respectiv al P.S.D., de transfera, în an electoral, S.T.S. la M.A.I., ca primã variantã, apoi, la Parlament, ca a doua variantã invocatã – adicã, orice, numai sã nu mai rãmânã în subordinea C.S.A.T. – este, totuºi, dubios. ªi duce cu gândul cã, dupã modelul fraudei la referendumul din 2012, fãcutã, se pare,

ºi prin intermediul unor angajaþi ai M.A.I. – ºi acesta, ºi de jure, ºi de facto, doar un mijloc de asigurare a aplicãrii legii –, ºi la S.T.S. s-ar gãsi cineva care sã punã serviciul, neoficial ºi ilegal, în slujba unor interese politice. Dacã s-ar

gãsi o breºã umanã dispusã la ilegalitãþi... Într-un regim autoritar, în care nu vorbim despre democraþie, evident, ar exista un asemenea pericol.

Dar într-un regim autoritar nici nu ar mai exista S.T.S., ar exista doar Securitatea, cu departamentele sale...

de 24 ani un reper al cetãþii

8

20 - 23 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

20 - 23 martie 2014

9

Noi investiþii la Stadionul “Dan Pãltiniºanu” – acum, încãlzire pentru teren l Administraþia judeþeanã are un istoric nefericit al investiþiilor realizate

la acest obiectiv

Consiliul Judeþean Timiº anunþã cã va analiza în perioada urmãtoare oportunitatea investirii în dotãri noi pentru Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, poate ºi þinând cont de faptul cã are în spate un istoric deloc fericit al investiþiilor de acest gen, de la nocturnã pânã la dotãrile U.E.F.A. care s-au realizat prin niºte achiziþii cel puþin originale. Acum, se doreºte realizarea unei instalaþii de încãlzire la nivelul gazonului, din fondurile clubului A.C.S. Poli, dar racordurile electrice necesare vor fi realizate de cãtre Direcþia de Prestãri Servicii a administraþiei judeþene.

Meciuri cu încãlzire centralã La urmãtoarea ºedinþã, consilierii judeþeni au anunþat cã vor dezbate ºi vota un nou proiect ce prevede realizarea de investiþii la Stadionul “Dan Pãltiniºanu”.

De aceastã datã, ca ºi în cazul altor investiþii din trecut, este adusã din nou în discuþie necesitatea realizãrii de dotãri “pentru desfãºurarea meciurilor din Liga I, în conformitate cu Regulamentul naþional de licenþiere a cluburilor ºi a Regulamentului de organizare a activitãþii fotbalistice”. Consiliul Judeþean Timiº susþine cã terenurile de joc trebuie sã îndeplineascã anumite standarde “în vederea obþinerii licenþei pentru sezonul competiþional 2014 2015 de cãtre A.C.S. Poli Timiºoara”. În acest sens, echipa de fotbal ACS Poli Timiºoara a trimis adrese C.J. Timiº prin care solicitã aprobarea efectuãrii unor lucrãri de dotare în incinta Stadionului “Dan Pãltiniºanu”, mai precis dotarea suprafeþei de joc a terenului cu instalaþie de încãlzire, montarea în incinta stadionului a unui sistem de publicitate cu panouri led ºi modificãri la racordurile electrice – ridicarea pute-

rii instalate cu 750 Kw, necesare funcþionãrii instalaþiei de încãlzire a suprafeþei de joc, ºi ridicarea puterii instalate cu 250 Kw, necesare funcþionãrii sistemului de publicitate. Un lucru bun, faþã de vremurile când aceste investiþii erau realizate doar din bani publici, este faptul cã dotarea cu instalaþie de încãlzire ºi montarea sistemului de publicitate vor fi realizate din fonduri proprii ale clubului, iar realizarea racordurilor electrice se va realiza prin Direcþia de Prestãri Servicii Timiº.

Investiþiile U.E.F.A., motiv de controverse acum cinci ani Necesitatea reabilitãrii stadionului vine în contextul în care, în anul 2009, C.J. Timiº a realizat investiþii de amploare în stadion, în vederea susþinerii aici a meciurilor pe care F.C. Timiºoara, patronatã de Marian Iancu, le-a jucat în U.E.F.A. Champions League, adicã doar câteva meciuri. Atunci, dupã efectuarea în proporþie de 80% a lucrãrilor, s-a ajuns la concluzia cã mai e necesarã o sumã suplimentarã de aproxi-

mativ 170.000 de euro, pentru definitivarea lucrãrilor programate. Pentru cã nu mai avea timp sã organizeze licitaþii, contractul iniþial de 800.000 de lei, adicã peste 180.000 de euro, a fost împãrþit, pe 14 firme contractante, pe a cãror bunã credinþã a mizat administraþia judeþeanã. În total, pentru susþinerea aici a meciurilor din Champions League, C.J. Timiº a plãtit peste 350.000 de euro.

Atunci, investirea banilor alocaþi de la administraþia judeþeanã în repararea a peste 16.000 de scaune pãrea ciudatã, având în vedere cã, potrivit reprezentanþilor Brigãzii Mobile de Jandarmi Timiºoara, care intervine atunci când pe stadion sunt evenimente soldate cu vãtãmãri corporale ºi distrugeri, doar câteva sute de scaune fuseserã distruse de suporteri. Or, 16.000 de scaune înseamnã jumãtate din capacitatea stadionului.

C.J. Timiº, responsabil de plata utilitãþilor În contextul noii investiþii, reali-

zarea racordurilor electrice necesare se va realiza prin Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, poate ºi pentru cã, în condiþiile în care C.J. Timiº, deºi a acordat sume destul de mari, an de an, fostei echipe F.C. sau Poli Timiºoara, a rãmas, printr-un concurs de împrejurãri, ºi cu responsabilitatea achitãrii facturilor pentru energia electricã. În 2011, C.J. Timiº s-a ales cu o cheltuialã suplimentarã generatã de administrarea stadionului, dupã ce Enel nu a mai încheiat contract cu chiriaºul, adicã societatea finanþatã de Marian Iancu, pentru furnizarea energiei electrice. În aceastã împrejurare, contractul a rãmas sã fie încheiat de cãtre C.J. Timiº, “dar nu s-a mai putut calcula o medie a cheltuielilor în acest sens, întrucât echipa de fotbal, activând în liga a II-a, nu mai desfãºura meciurile, în principal, în nocturnã, ci la lumina zilei”.

Situaþia, din punct de vedere al suportãrii cheltuielilor, a rãmas cam la fel ºi în actuala formulã, Stadionul “Dan Pãltiniºanu” a fost încredinþat gratuit spre folosinþã pentru “asigurarea condiþiilor optime de desfãºurare a activitãþii sportive a ACS Poli Timi-

ºoara”, iar echipa nu va trebui sã se preocupe nici de plata utilitãþilor pentru stadion, întrucât cheltuielile cu utilitãþile consumate ºi, respectiv, cele reprezentând cheltuieli de întreþinere ºi reparaþii curente sunt în sarcina administraþiei judeþene. În plus, în august 2013, s-a votat prelungirea administrãrii de cãtre Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, din subordinea C.J. Timiº, a Bazei de Antrenament a Stadionului “Dan Pãltiniºanu” Timiºoara, pe o perioadã de trei ani, începând cu octombrie 2013.

Cheltuielile cu utilitãþile consumate ºi, respectiv, cele reprezentând cheltuieli de întreþinere ºi reparaþii curente sunt în sarcina Direcþiei de Prestãri Servicii Timiº, care ºi pânã acum s-a ocupat de achitarea acestora.

Culmea e cã pentru aceleaºi tipuri de cheltuieli, C.J. Timiº se judecã cu ce a mai rãmas din fosta echipã Politehnica Timiºoara. Astfel, administraþia judeþeanã a ajuns în instanþã pentru aºi recupera datoriile aferente chiriei ºi utilitãþilor pentru Stadionul “Dan Pãltiniºanu”, care trebuiau plãtite de fosta Politehnica Timiºoara. Societatea a solicitat însã insolvenþa. “În procesul de insolvenþã, suntem înscriºi la masa credalã, pe poziþia a doua. Litigiul se deruleazã în continuare la Tribunalul Timiº, iar noi am încercat sã ne recuperãm datoriile încã din perioada când am simþit cã lucrurile nu merg bine din punct de vedere financiar la fosta echipã. Din pãcate, am ajuns tot în instanþã. Acum e greu de estimat ce vom reuºi sã recuperãm. Dacã era dupã noi, poate ne recuperam banii din valorificarea altor mijloace ale fostei societãþi care a administrat clubul. Dar aºa, prin procedura de insolvenþã, nu ºtiu ce ºanse mai avem sã recuperãm aceste debite restante”, ne-a declarat Marþian Doroº, directorul Direcþiei de Prestãri Servicii din subordinea Consiliului Judeþean.

Primãria vrea transformarea stadionului în complex sportiv Dincolo de aceste investiþii realizate acum de cãtre club, cu sprijinul C.J. Timiº, ºi Primãria Timiºoara îºi doreºte realizarea de investiþii de amploare la stadion. Transformarea de amploare a Stadionului „Dan Pãltiniºanu” într-un complex sportiv gigant a fost readusã în discuþie de Primãrie în acest an, dorindu-se realizarea acestui obiectiv în perioada urmãtoare. Nu se ºtie, însã, de unde va scoate Municipalitatea banii necesari, mai ales cã administraþia judeþeanã se aratã scepticã în privinþa concretizãrii acestui proiect ºi a posibilitãþii de a participa la o asemenea investiþie.

Primarul Nicolae Robu a anun-

þat cã urmeazã sã fie lansat un concurs internaþional pentru realizarea acestui complex sportiv, care va include un stadion ºi o salã polivalentã, însã, deºi spera ca banii pentru proiect sã fie incluºi în bugetul pe anul 2014 – cu toate cã nici mãcar nu se ºtia suma aproximativã – acest lucru nu s-a întâmplat.

Acum un an, conducerea Primãriei susþinea acelaºi lucru, sperând sã gãseascã fonduri pentru acest obiectiv în 2013. Lucru care nu s-a concretizat.

Aceasta, deºi Nicolae Robu preciza încã de anul trecut cã aºteaptã „un proiect ultramodern, cu toate funcþionalitãþile, cu spaþii comerciale, dar ºi o parcare adecvatã”.

Acum, dupã noua dezamãgire legatã de lipsa vreunei investiþii mari pentru Timiº ºi Timiºoara din bugetul de stat pe acest an, conducerea Municipalitãþii sperã ca investiþia sã poatã fi demaratã, cu fonduri europene, „în perioada 2014 - 2020”.

Deocamdatã, însã, viziunea nu este susþinutã ºi de cãtre administraþia judeþeanã, al cãrei punct de vedere, împãrtãºit ºi parlamentarilor timiºeni, este cã, în prezent, “criza economicã globalã face dificilã demararea unui astfel de proiect”. În plus, spun reprezentanþi ai C.J. Timiº, nici nu s-a mai discutat despre un asemenea obiectiv în actualul mandate, ºi cu toate cã în

zonã exista un teren mare, care se întinde pânã în Calea Buziaºului, realizarea unui complex sportiv acolo ar reprezenta o investiþie de amploare ºi, spun mai mulþi consilieri judeþeni, “nu avem nici mãcar un desen, nu ºtim despre ce discutãm”. ªi unii consilieri locali din opoziþie cred cã, ºi în varianta în care administraþia localã s-ar implica în acest proiect, el nu poate fi susþinut din bugetul local ºi judeþean, fiind vorba despre zeci de milioane de euro. Astfel, spun aceºtia, dacã se doreºte realizarea unei astfel de investiþii, ea trebuie fãcutã pentru urmãtorii 40 - 50 de ani, deci nu este cazul sã se facã o improvizaþie, ºi

Nicolae Robu este mai bine sã se mai aºtepte pânã când vor exista resursele necesare pentru realizarea unui stadion modern.

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

20 - 23 martie 2014

Piaþa serviciilor poºtale, slab reprezentatã în România Piaþa serviciilor poºtale la nivelul Uniunii Europene s-a situat la aproximativ 90 de miliarde de euro, în 2013 ºi a reprezentat circa 1% din Produsul Intern Brut comunitar, comparativ cu 0,26% în România. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Serviciile expres ºi coletãria, principalele surse de venit În România, la nivelul anului trecut, piaþa serviciilor poºtale a atins 1,52 miliarde de lei ºi a reprezentat 0,26% din PIB, care s-a situat la 587,5 miliarde de lei.

“Cifra de afaceri a firmelor din U.E. care activeazã în domeniul serviciilor poºtale a totalizat aproximativ 90 de miliarde de euro pe an ºi reprezintã circa 1% din PIB-ul comunitar”, afirmã preºedintele A.N.C.O.M., Cãtãlin Marinescu. Acesta adãugã cã serviciile expres ºi de colete poºtale, care reprezintã peste 50% din totalul veniturilor poºtale, au înregistrat o creºtere în ultimii ani, susþinutã de dezvoltarea comerþului electronic naþional ºi european. În schimb, trimiterile de scrisori sunt în continuã scãdere. “Acest trend este efectul climatului economic ºi schimbãrii obiceiurilor de comunicare ale oamenilor. În perioada 20072011, ritmul anul de scãdere al cererii

Miºcãrile de protest organizate de Sindicatul Angajaþilor din Poºta Românã nu au avut niciun efect de servicii de poºtã de scrisori a fost de 4,1%. În medie, numãrul trimiterilor pe locuitor la nivelul Europei de Est se situeazã la 50, comparativ cu 163 la nivelul U.E.”, mai spune Cãtãlin Marinescu. În privinþa României, acesta a arãtat cã valoarea pieþei serviciilor poºtale a rãmas relativ constantã, situându-se la 1,52 miliarde de lei, faþã de 1,53 miliarde de lei, acum doi ani. Potrivit datelor A.N.C.O.M., numãrul trimiterilor poºtale a atins 523,3 milioane la finele anului trecut, în scãdere cu

0,7% faþã de anul precedent. “Practic, numãrul mediu de trimiteri pe locuitor pe an a fost de 26. Serviciile din poºta de scrisori au o pondere de 93,6% din trafic”, mai spune Cãtãlin Marinescu.

Cel mai mare jucãtor local de pe aceastã piaþã rãmâne Poºta Românã, care a prelucrat cea mai mare parte dintre aceste trimiteri, respectiv 74,28%.

Totuºi, traficul total al companiei Poºta Românã a scãzut faþã de anul precedent cu 7,1%, în timp ce restul furnizorilor au procesat cu 23,9% mai multe

trimiteri faþã de anul anterior.

Poºta Românã, în continuare sub spectrul restructurãrilor Scãderile de trafic ale Poºtei Române pot fi puse în legãturã cu politicile de restructurare ºi disponibilizare din ultimii ani. Din punct de vedere al serviciilor de corespondenþã ºi coletã-

riei clasice, poºtale, lucrurile nu au mers înainte în Timiº, în ultimii ani, ci au dat înapoi. De vinã pentru situaþia din prezent este de reorganizarea Poºtei Române. Conform sindicatelor, ca urmare a reorganizãrii care a presupus închideri de oficii poºtale ºi disponibilizãri de personal, aproape 10.000 de gospodãrii din Timiº, adicã peste 30.000 de timiºeni, nu mai au acces la serviciile poºtale. Zeci de localitãþi au rãmas fãrã poºtaº. La Variaº, de exemplu, satele Gelu ºi Sânpetru Mic sunt deservite de un singur poºtaº. La Becicherecu Mic, din trei angajaþi, la serviciul poºtal nu a mai rãmas niciunul. ªi lista poate continua. Nici în mediul urban situaþia nu stã însã cu mult mai bine. În Lugoj, a rãmas un singur oficiu poºtal, la o populaþie de circa 45.000 de locuitori. În Timiºoara au fost desfiinþate trei oficii poºtale, din cauza faptului cã spaþiile nu aparþineau Poºtei Române. Dupã Oficiile Poºtale nr. 9, din centru, ºi nr. 7, din zona Calea Lugojului, ultimul a fost desfiinþat Oficiului Poºtal nr. 16, de pe Calea Martirilor, care deservea zeci de mii de timiºoreni care locuiesc în zonele Girocului ºi Soarelui.

“Din pãcate, în continuare, compania pare sã excludã varianta realizãrii de angajãri ºi se vorbeºte în continuare despre disponibilizãri ºi închideri de oficii poºtale, în condiþiile în care au mai rãmas doar 1.800 de factori poºtali la nivelul întregii þãri”, spune Ambrozie Barna, liderul Sindicatului Angajaþilor din Poºta Românã Timiº.

Bilete de avion mai ieftine cu Cerul Unic European Parlamentul European a aprobat, zilele trecute, în primã lecturã, propunerea legislativã de simplificare a gestionãrii traficului aerian pentru a face liniile aeriene europene mai competitive, pentru a reduce durata zborurilor ºi preþul biletelor ºi pentru a reduce poluarea. Este greu de spus, însã, cât de repede îºi vor face efectul aceste noi reglementãri asupra preþului biletelor de avion achiziþionate de români. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Prevederi uniform aplicate Raportul recent aprobat, numit “Implementarea Cerului Unic European” sau SES2+, al eurodeputatului P.D.L. Marian-Jean Marinescu, încurajeazã cooperarea între autoritãþile aviatice naþionale pentru o mai bunã gestionare a spaþiului aerian în Europa ºi pentru a reduce fragmentarea controlului traficului aerian. Propunerea permite Comisiei Europene sã desemneze o organizaþie imparþialã, independentã care sã ajute autoritãþile aviatice naþionale sã atingã þintele de performanþã privind îmbunãtãþirea serviciilor.

Prin crearea Cerului Unic European, U.E. îºi propune reducerea zborurilor cu escalã ºi a duratei curselor aeriene, scãderea consumului de combustibil ºi a emisiilor de carbon. Primul pachet de mãsuri (SES1) a fost adoptat în 2004, dar nu a dat rezultate, iar SES2 a fost lansat în 2009, SES2+

având scopul de a accelera reforma serviciilor în domeniul aviaþiei. “Implementarea Cerului Unic European” sau SES2+ are douã elemente principale: înlãturarea barierelor naþionale pentru crearea unor rute mai scurte, care înseamnã ºi un consum mai mic de combustibil, ºi înfiinþarea a nouã blocuri de spaþiu aerian regionale, în locul celor 28 de sisteme de control al traficului aerian, pentru îmbunãtãþirea performanþelor.

Prin acest proiect se doreºte asigurarea “transparenþei bazei de calcul a tarifelor în funcþie de costuri”. În plus, tarifele stabilite trebuie sã încurajeze “furnizarea în condiþii de siguranþã, eficienþã, eficacitate ºi durabilitate a serviciilor de navigaþie aerianã în vederea realizãrii unui înalt nivel de siguranþã ºi rentabilitate”.

“Cred cã un serviciu trebuie modelat pentru beneficiar. În acest caz, beneficiarii sunt cei 600 de milioane de pasageri care zboarã în Europa în fiecare an. Aceºtia ar trebui sã se bucure de siguranþã, de confort ºi de un preþ corect. O arhitecturã a spaþiului aerian bazatã pe eficienþã ºi nu pe graniþe poate aduce aceste beneficii”, a declarat Marian-Jean Marinescu. Totodatã, acesta a explicat cã rezultatul implementãrii Cerului Unic European se traduce prin “15 minute de zbor mai puþin la un zbor mediu de douã ore, mai mult confort pentru pasageri, consum ºi emisii mai reduse, costuri mai mici, preþuri mai mici”.

Obiectivul Cerului Unic European este de a asigura o utilizare optimã a spaþiului aerian european, care sã poatã rãspunde exigenþelor tuturor utiliza-

de 24 de ani un reper al cetãþii

torilor sãi.

Pachetul legislativ cuprinde acest regulament-cadru ºi trei regulamente tehnice privind dispoziþii referitoare la serviciile de navigaþie aerianã, organizarea ºi utilizarea spaþiului aerian ºi interoperabilitatea reþelei europene de management al traficului aerian. Aceste regulamente sunt menite, în special, sã îmbunãtãþeascã ºi sã consolideze securitatea ºi sã restructureze spaþiul aerian în funcþie de trafic ºi nu de frontierele naþionale. Obiectivul regulamentului este de a consolida normele actuale de securitate ºi eficienþa globalã a traficului aerian general în Europa, de a optimiza capacitãþile, prin conformarea cu cerinþele tuturor utilizatorilor spaþiului aerian ºi reducerea la maxim a întârzierilor.

Statele membre trebuie sã numeascã sau sã stabileascã, împreunã sau individual, unul sau mai multe organisme în calitate de autoritate naþionalã de supraveghere care sã îºi asume atribuþiile primite. Aceste autoritãþi trebuie sã fie independente de furnizorii de servicii de navigaþie aerianã.

Ieftiniri aºteptate ºi în România În momentul de faþã, este greu de apreciat când îºi vor face simþite efectele noile reglementãri europene pe chestiunea care intereseazã cel mai mult: ieftinirea biletelor de avion.

“Prin aceste noi reglementãri se eliminã o serie de costuri care, în mod normal, ar trebui sã ducã la ieftiniri ale biletelor de avion. Dar este greu de spus

care vor fi efectele la nivelul tarifelor practicate de companiile aeriene”, nea declarat Dan Idolu, directorul Aeroportului Internaþional Timiºoara.

Anul trecut, Aeroportul Timiºoara a procesat peste 700.000 de pasageri.

Reprezentanþii Aeroportului apreciazã cã “o conjuncturã nefavorabilã a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri ºi veniturile aeroportuare, în condiþiile în care Timiºoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”. De aceea, pentru creºterea volumului de trafic, administraþia Aeroportului a adoptat o politicã de marketing de atragere a unor noi operatori de transport pasageri ºi marfã pe desti-

naþii noi, care sã conducã la o creºtere a valorilor de trafic. Negocierile purtate cu operatorii aerieni au produs ºi primele rezultate. Astfel, programul de zboruri ce va fi operat începând cu sezonul de varã 2014, de cãtre una dintre companiile partenere de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara “Traian Vuia”, include o creºtere a frecvenþei zborurilor cãtre cele mai importante destinaþii europene. Noul program de zboruri operat în 2014 de cãtre aceastã companie include ºase zboruri suplimentare cãtre unele dintre destinaþiile europene operate deja de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara - Londra (cu douã zboruri suplimentare) ºi Dortmund, Milano, Valencia ºi Paris – cu câte un zbor suplimentar.

special

20 - 23 martie 2014

11

Pensiile viitorului, conturile de economii l ªi acum existã suspiciuni legate de aceste noi soluþii vehiculate Pentru cã numãrul de pensionari continuã sã creascã în raport cu contribuabilii – angajaþi activi ºi plãtitori de taxe ºi impozite – Guvernul, prin Ministerul Muncii încearcã sã gãseascã soluþii alternative de rezolvare a viitoarei probleme care se anunþã a fi deficitul sistemului de pensii. Una dintre soluþiile vehiculate recent este una oarecum surprinzãtoare pentru cu guvern de stânga, promotor al conceptului de stat protector.

Astfel, Guvernul Ponta 3 propune un sistem de economisire individual, pe ideea unor conturi personale, soluþie care mai degrabã ar fi specificã unei guvernãri de dreapta. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un astfel de sistem”, spune preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Soluþia comunã e, de fapt, individualã Pentru cã a devenit destul de clar cã problema susþinerii sistemului de pensii se va acutiza în urmãtorii ani, Guvernul, în noua formulã, a anunþat cã va promova dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, care sã preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire ºi din venitul total al asigurãrilor sociale ale asiguratului. Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea cã „sustenabilitatea unui sistem de pensii þine de aplicarea principiului contributivitãþii, prin acumulare, ºi al responsabilitãþii individuale”, se aratã în noul program al Guvernului care, deºi e de stânga, promoveazã o idee de dreapta – rezolvarea individualã a problemei, fãrã intervenþia majorã a Statului. „În acest sens, vom susþine schimbarea principiilor care guverneazã sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivitãþii ºi al responsabilitãþii individuale printrun sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publicã

(Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziþie cãtre noul sistem a mãsurilor de atenuare a costurilor reformei, fãrã afectarea veniturilor beneficiarilor în platã sau cu perioadã de acumulare micã”, conform planului Guvernului.

Ca atare, ce s-a dat pânã acum rãmâne dat, ºi regulile se schimbã doar pentru tineri, care vor fi supuºi unui sistem de contribuþii mult mai dificil de susþinut.

Planul Guvernului prevede ºi introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaþionale, bazat pe contribuþia asiguratului ºi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Guvernul considerã cã astfel sunt eliminate nedreptãþile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor ºi se creeazã posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzurã.

Totodatã, este menþionatã ºi creºterea responsabilitãþii pentru veniturile de bãtrâneþe ale persoanelor care lucreazã în activitãþi ocazionale ºi sezo-

niere, în special în agriculturã, prin crearea unui sistem de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activitãþi.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a plusat pe aceastã temã, declarând cã proiectul privind introducerea pensiei ocupaþionale trebuie rediscutat pentru a vedea dacã nivelul contribuþiei, în prezent de maximum 15% din venitul salarial brut lunar, nu poate ajunge pânã la 50%. Întrebatã cât ar putea fi contribuþia la pensia ocupaþionalã, Rovana Plumb a precizat cã actualul proiect de lege care se referã la aceasta prevede un maxim de 15 la sutã, din partea angajatorului ºi a angajatului. „Trebuie sã rediscutãm ºi sã vedem ºi cu organismele internaþionale, dar în special, din punctul meu de vedere, cu tot ce înseamnã parteneri sociali, pentru cã discutãm aici de sector, de ramurã, de unitate, în aºa fel încât sã vedem dacã nu putem sã mergem la un plafon maximal chiar pânã la 50 la sutã din veni-

tul sau salariul pe care îl obþine cetãþeanul”, declarã Rovana Plumb. Spunând, totodatã, cã orice cetãþean din România, care se aflã într-o relaþie contractualã de muncã cu un angajator care poate fi persoanã fizicã sau persoanã juridicã, poate contribui ºi poate avea aceastã pensie ocupaþionalã. Ea a mai precizat cã nivelurile de contribuþii se vor stabili „în baza unui contract colectiv încheiat între angajator ºi angajat, fie la nivelul unitãþii respective, fie la nivel de sector, fie la nivel de ramurã”.

Preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº: „Eu nu aº avea încredere într-un sistem administrat de altcineva decât Statul” Reprezentanþii Ligii Pensionarilor Timiº spun cã este greu ca orice contribuabil sã aibã încredere în vreun alt

sistem de pensii în afarã de cel actual, gestionat ºi administrat de cãtre Stat. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un asemenea sistem. Cea mai sigurã rãmâne pensia de stat. Statul nu dispare, aºa cum dispare o agenþie, o fundaþie ºi aºa mai departe, în funcþie de ce se întâmplã în spaþiul european.

Eu nu spun cã un asemenea sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economii nu ar putea sã aibã succes.

Dar trebuie pus la punct actualul sistem de pensii de stat, înainte de a se încerca alte soluþii”, spune Matei Suciu, preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº.

Cert e cã, inclusiv raportat la situaþia localã, þinând cont cã Timiºul este unul dintre judeþele cu o economie foarte bine dezvoltatã, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare sã arate prea bine, þinând cont de faptul cã numãrul de pensionari continuã sã creascã, încet dar sigur, invers proporþional cu numãrul angajaþilor activi, plãtitori de taxe ºi impozite. „Raportat la aceeaºi perioadã a anului trecut, înregistrãm o creºtere uºoarã. În prezent sunt în judeþ 157.605 pensionari, în comparaþie cu 157.467 de pensionari în aceeaºi perioadã a anului trecut”, nea declarat Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

Dacã în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaþiei judeþului, acum, procentul a trecut de 23%.

Principalul factor de destabilizare al sustenabilitãþii sistemului public de pensii, rãmâne în Timiº, ca ºi la nivel naþional, ºi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbãtrânire a populaþiei.

Totuºi, conform Direcþiei Regionale de Statisticã Timiº, în judeþ, îmbãtrânirea populaþiei e oarecum þinutã sub control, deocamdatã, de fenomenul migraþiei interne. În Timiº, la 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeþe, la acelaºi raport, numãrul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100.

Deci, dacã s-ar face un calcul strict local, sistemul de pensii din Timiº are ºanse mai mari sã se autosusþinã, spre deosebire de cel din alte judeþe. Însã, evident, sustenabilitatea acestui sistem trebuie sã fie una generalã, nu localã.

Pilonul II de pensii, viitor incert Cert este cã pensiile private obligatorii (deºi se considerã cã acestea sunt în momentul de faþã principala ºansã a tinerilor de a primi pe viitor o pensie decentã) nu sunt vãzute cu ochi buni de actualul Guvern. Experþii F.M.I. au discutat cu autoritãþile române posibilitatea de a îngheþa sau reduce cota distribuitã cãtre fondurile de pensii private obligatorii, ºi chiar de a naþionaliza integral sau parþial sumele deja strânse de acestea, aºa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia. În prezent, cota de contribuþie viratã cãtre Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanþilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) ºi urmând sã ajungã la 6%, cu o creºtere de jumãtate de punct procentual anual,

pânã în 2016. De la lansare ºi pânã în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naþionalã de Pensii Publice, în numele participanþilor, contribuþii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiþiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns dupã primele nouã luni ale acestui an la 5,95 milioane de participanþi, dintre care numãrul celor care primesc lunã de lunã contribuþii virate de cãtre C.N.P.P. s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

Potrivit statisticilor Casei Naþionale de Pensii, în Timiº numãrul celor care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, aºa-numitul Pilon II, este în creºtere. În prezent sunt peste

250.000 de salariaþi timiºeni care contribuie la aceste fonduri de pensii private obligatorii, reprezentând o cotã de 4,22% din totalul asiguraþilor pe Pilonul II. În ceea ce priveºte contribuþiile efective, lucrurile nu sunt, însã, la fel de clare. În sensul cã, potrivit unor surse din sistem, sunt destul de multe conturi goale, adicã fonduri de asigurare ale unor salariaþi pentru care angajatorii, de ani buni, nu au virat niciun leu. Problema este legatã de asigurãrile sociale – dacã ele nu sunt virate cãtre stat de cãtre angajatori, nu se vireazã nici procentul aferent Pilonului II. Cât despre Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuþii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri existente însumeazã la nivel naþional

Cele mai sigure pensii ale viitorului par sã fie cele asigurate de conturile de economii 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane. Ceea ce înseamnã cã

pensiile private facultative rãmân o variantã cu aplicabilitate limitatã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

actualitate

20 - 23 martie 2014

Celule fotovoltaice pe acoperiºurile blocurilor comuniste l Primãria Timiºoara, angrenatã într-un nou proiect cu rezultate teoretice

Experienþe care au iscat controverse

Primãria Timiºoara vrea sã aloce câteva zeci de mii de lei, ca ºi contribuþie pentru un proiect european ce are ca scop final crearea unui plan prin care administraþiile locale pot ajuta la eficientizarea energeticã a blocurilor de locuinþe, obiectivul fiind sã se creeze imobile cu consum zero de energie. În momentul de faþã este greu sã se estimeze cu ce se va alege concret Primãria în urma angrenãrii în acest proiect.

Soluþii de eficientizare energeticã prin amplasarea de celule fotovoltaice au mai existat pe plan local ºi nu s-au materializat în niciun mod. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect ambiþios Pe ultima listã de proiecte propuse pentru aprobare în plenul Consiliul Local Timiºoara, se regãseºte ºi unul ce vizeazã angrenarea Primãriei într-un proiect ce vizeazã transformarea celebrelor blocuri comuniste ale Timiºoarei în imobile independente din punct de vedere energetic. „Proiect de hotãrâre privind aprobarea participãrii Municipiului Timiºoara la proiectul Promovarea unor mãsuri de renovare a clãdirilor în sistem 0 energie - inteligente ºi integrate, pe piaþa europeanã a renovãrilor de clãdiri” se numeºte propunerea de act normativ supusã aprobãrii consilierilor locali. Scopul anunþat al proiectului este de a elabora un plan de acþiune al administraþiei locale cu privire la reabilitarea blocurilor de locuinþe construite în anii 1970 - 1990 în sistem energie zero. Cu alte cuvinte, realizarea unei eficientizãri totale a blocurilor comuniste din Timiºoara, construite dupã 1970, astfel încât sã nu se mai plãteascã energie electricã ºi gaze naturale.

Deºi proiectul sunã bine, este greu de crezut cã Primãria va gãsi, cel puþin

în anii urmãtori, fondurile necesare pentru angrenarea într-un astfel de program. Deocamdatã, însã, se dau bani pentru realizarea unui studiu. Primãria spune cã „obiectivele specifice ale proiectului sunt sã faciliteze ºi sã asigure aplicarea ºi integrarea de soluþii energetice de acest tip, cât mai curînd posibil, sã interpreteze ºi sã explice cunoºtinþele existente cu privire la eficienþa energeticã”, operaþiuni urmate de „diseminarea rezultatelor” ºi „constituirea grupurilor naþionale” pentru implementarea proiectului.

Rezultatele finale concrete sunt destul de vagi, lucru dedus ºi din formulãrilor de genul „aplicare pe cât posibil”. În cazul Timiºoarei, în care principala companie furnizoare de agent termic – Colterm – este în subordinea directã a Primãriei, este greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacã s-ar ajunge la o aplicare pe larg a acestui program, ºi blocurile de locuinþe ar avea soluþii

de termoficare independente. Pentru cã atunci numãrul de clienþi al Colterm ar scãdea semnificativ.

Deocamdatã, însã, probabil cã aceste variante nu sunt luate în calcul, proiectul fiind la faza de aprobare a bugetului ce revine Primãriei Timiºoara, în valoare totalã de 112.189 de lei (respectiv 23.870 de euro), defalcatã pe surse de finanþare - contribuþie U.E. (valoare asistenþã financiarã nerambursabilã) de 84.144 de lei (respectiv 17.903 de euro) ºi contribuþie din bugetul local: 28.045 de lei (respectiv 5.967 de euro). Argumentul adus de Primãrie, printre altele, este cã „proiectul a fost depus în parteneriat cu 13 parteneri din diferite þãri, membre ale Uniunii U.E.” – printre care patru institute de cercetãri, inclusiv Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice ºi oraºele Stockholm, din Suedia, Rotterdam ºi Amersfoort, din Olanda ºi Sestao, din Spania.

Inventator timiºean: „De ani de zile propun soluþii regenerabile de termoficare pentru locuinþele din Timiºoara” Culmea e cã ceea ce se analizeazã acum pe bani destul de mulþi, din bugetul U.E. ºi din bugetele locale s-a propus de ani de zile, fãrã succes, de cãtre unii inventatori locali. Care spun cã în Timiºoara, zonã de câmpie, existã un grad de însorire destul de mare ºi cã, pe timpul primãverii, al verii ºi toamnei, s-ar putea apela fãrã probleme la panourile solare, ca soluþie de furnizare de apã caldã menajerã pentru locuinþele din municipiu.

Printre aceºti inventatori se numãrã ºi Alexandru Stoian, care a realizat, de altfel, mai multe invenþii brevetate care vizeazã tocmai soluþii de termoficare cu energie regenerabilã.

Instalaþia pentru captarea energiei solare, instalaþia pentru orientarea calculatoarelor solare plane ºi pompa solarã sunt doar câteva din invenþiile

sale cu aplicare în acest domeniu, care au fost ignorate ani în ºir de cãtre autoritãþi. Astfel, acum se cautã soluþii prin proiecte comune europene, deºi acestea existã la nivel local de multã vreme, doar cã nu a existat interes pentru implementarea lor. „Acest gen de soluþii de obþinere a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sunt potrivite pentru orice tip de clãdiri, inclusiv pentru blocuri. Sigur cã, dacã s-ar amplasa panouri solare pe acoperiºul blocurilor, acestea nu ar putea susþine consumul necesar apartamentelor pe tot parcursul anului, dar cu siguranþã ar fi o soluþie fiabilã pe parcursul verii. Când sunt 40 de grade afarã, aproape cã e o crimã sã foloseºti gaz pentru a încãlzi apa caldã menajerã”, precizeazã inventatorul timiºorean.

Acesta spune cã e surprins sã

de 24 de ani un reper al cetãþii

Alexandru Stoian constate cã autoritãþile locale ajung la soluþii propuse de el cu ani în urmã. „Încet-încet se transpun multe din ideile transmise de multã vreme administraþiei locale. Se ajunge acum la concluzia cã e eficientã încãlzirea cu energie solarã ºi pentru locuinþe”, mai spune Alexandru Stoian.

Însã nu toate proiectele legate de asigurarea independenþei energetice a unor clãdiri au fost primite bine de cãtre administraþia localã sau cea judeþeanã. Aceasta ºi pentru cã, fiind un domeniu relativ nou, este uºor de speculat sub aspectul unor achiziþii sau a oportunitãþii unor investiþii.

Anul trecut, de pildã, la Consiliul Judeþean Timiº s-a rediscutat un proiect de acum trei ani, care a fost amânat de mai multe ori, din cauza valorii mari. Este vorba de reabilitarea aºanumitei “Locuinþe protejate Dinu”, din Sãcãlaz, un centru de ocrotire care urmeazã sã fie transformat într-o locuinþã verde, cu soluþii energetice proprii, ecologice. Discuþii a stârnit valoarea proiectului, deloc de neglijat, þinând cont cã e vorba de o reabilitare, nu de o construcþie – peste 3,5 milioane de lei.

Argumentul pro adus în discuþie este faptul cã investiþia va fi suportatã în mare parte din fonduri europene, ºi nu din bugetul judeþean. Astfel, în noua formã, s-a propus aprobarea proiectului de investiþie, cu un buget total în valoare de 3.598.774,71 de lei ºi cu o valoare eligibilã de 3.461.134,71 de lei.

Proiectul de investiþie “Reabilitarea/modernizarea locuinþei protejate Dinu”, finanþat din Programul Operaþional Regional 2007 - 2013, domeniul “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”, face parte din celebrul concept al “Polului de creºtere Timiºoara” ºi, de când a fost discutat prima datã la C.J. Timiº, a stârnit controverse, din cauza valorii foarte mari.

Potrivit variantei iniþiale, durata de realizare a investiþiei propriu-zise era estimatã la 12 luni, investiþia fiind eºalonatã astfel: 2.241.025,64 de lei în primul an ºi 835.978 de lei în al doilea an. Din valoarea totalã, costul construcþiei urma sã fie de 1,3 milioane de lei, la care se adãugau utilaje tehnologice de 1,3 milioane de lei ºi montarea acestora, care se estima cã va costa peste 35.000 de lei. Promotorii

proiectului spun cã actualul imobil este impropriu, ºi prin reabilitare se modificã în mod semnificativ structura ºi utilitatea acestuia, în sensul cã va fi o casã independentã din punct de vedere energetic. Încã de când a fost propusã prima datã pentru aprobare, în 2010, investiþia a stârnit discuþii aprinse în plenul C.J. Timiº, o parte din argumentele contra referindu-se la faptul cã, prin valoarea foarte mare a unui singur obiectiv finanþat, se încearcã de fapt compensarea lipsei de proiecte în domeniul social ºi cã faptul cã respectivul imobil va avea panouri fotovoltaice ºi soluþii energetice ecologice nu-i va ajuta cu nimic pe cei care stau în respectivul centru. „Nu putem sã acoperim faptul cã nu avem proiecte sociale în acest domeniu printr-un proiect prin care valorile sunt date de anumite celule fotovoltaice ºi alte elemente care nu se duc direct la oamenii cu dizabilitãþi, de fapt, diminuãm suma întreagã pe care o putem accesa în domeniul protecþiei sociale”, se preciza în plen.

Câþiva aleºi judeþeni au apreciat cã este mai bine sã vinã cu mai multe proiecte care sunt la o valoare minimã, dar care sã ajute aceste persoane.

Susþinãtorii proiectului au precizat, totuºi, de fiecare datã, cã investiþia se justificã, pe motiv cã nu se referã doar la casã, ci se pune problema de a crea un model de centru social independent din punct de vedere energetic.“Acolo sunt soluþii care mãresc valoarea investiþiei, pentru cã privesc implementarea unor tehnologii inteligente pentru energie regenerabilã, fiind panouri solare pentru apã caldã, panouri fotovoltaice pentru a produce curent electric ºi pentru a reduce ulterior costurile de funcþionare ale acestui centru ulterior implementãrii proiectului, anvelopare termicã pentru a putea conserva energia”, declarau oficiali ai Adetim la una din ºedinþele de plen din 2010.

“Locuinþa protejatã Dinu”, din Sãcãlaz urmeazã sã fie transformatã într-o locuinþã verde, cu soluþii energetice proprii

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

20 - 23 martie 2014

13

Mausoleul de la Bobda, la un pas de prãbuºire l Una dintre construcþiile-emblemã ale Banatului nu primeºte bani

publici pentru reabilitare, din cauza regimului de proprietate

Aproape cã nu existã niciun ghid turistic sau monografie a Banatului care sã nu menþioneze una dintre construcþiilemonument cele mai interesante din Banat, ºi din aceastã parte de Europã, ºi anume mausoleul de la Bobda. Reprezentanþii autoritãþilor locale spun cã, fiind proprietatea Bisericii RomanoCatolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitarea ei. Dacã nu se iau mãsuri urgente, însã, clãdirea ar mai putea fi admiratã doar în poze. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O stare de degradare accentuatã Consideratã pe bunã dreptate una dintre atracþiile turistice principale din Timiº, Mausoleul din Bobda, deºi are în spate o istorie de peste 150 de ani, riscã sã devinã, la propriu, istorie, dacã nu se iau rapid mãsuri de reabilitare.

Dacã acest monument se va prãbuºi, se va alege praful de moºtenirea lãsatã de Gyula Csavossy, ultimul grof care a trãit în acesta sat aflat la nici 30 de kilometri de Timiºoara. Groful construise aici la sfârºit de secol XIX, un palat impresionant cu 42 de încãperi, alãturi de care se afla un splendid mausoleu, care este o replicã a Bazilicii din Esztergom - Ungaria. ªi dupã ce palatul a dispãrut, fiind demontat “la cãrãmidã”, materialele de construcþie fiind folosite la edificarea a numeroase construcþii din zonã, curând ºi mausoleul ar putea deveni doar o amintire.

Degradarea imobilului a fost “ajutatã” ºi de unii localnici, care nu au fost prea impresionaþi de specificul clãdirii. Au fost furate, pe rând, potirul din altar, covorul care se întindea de la intrarea în bisericuþa mausoleului ºi pânã în faþa altarului, clanþele de la uºi,

dupã care s-a încercat sã se fure chiar ºi orga aflatã în balconul bisericii, însã instrumentul, fiind mai greu decât ºiau imaginat hoþii, le-a scãpat din braþe ºi s-a fãcut bucãþi. Ultimele pe lista hoþilor au fost cele douã clopote masive din turla mausoleului, doar piroanele mari cu care au fost fixate împiedicându-i pe hoþi sã-ºi ducã planul la bun sfârºit. De istoricul mausoleului mai amintesc doar resturile de veºminte liturgice ºi steaguri bisericeºti, cãrþi de rugãciuni sau partituri religioase. Geamurile au fost sparte pe rând, lãsând sã intre înãuntru ploaia ºi zãpada. Din cauza infiltraþiilor, acoperiºul a crãpat, mausoleul fiind invadat de sute de porumbei, care ºi-au fãcut aici cuiburi.

Astfel, murdãria porumbeilor a desãvârºit aspectul de degradare totalã în care a ajuns imobilul.

Crizã de soluþii Problema este cã nici nu se întrevãd soluþii pentru reabilitarea imobilului, din cauza statutului clãdirii. Reprezentanþii autoritãþilor locale spun cã, fiind proprietatea Bisericii RomanoCatolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitare. “Clãdirea este într-o stare jalnicã ºi, deocamdatã, nu se întrevãd soluþii de reabilitare. Fiind în proprietatea privatã a Episcopiei Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu are cum sã dea bani pentru reabilitarea ei. ªi, deºi a fost declaratã clãdire de patrimoniu, acest statut nu o ajutã cu nimic, deocamdatã”, ne spune Gabriel Ilaº, priumarul din Cenei, comunã de care aparþine satul Bobda. Acesta mai spune cã, potrivit unor informaþii vehiculate recent, ar exista intenþia ca mausoleul sã fie donat Ministerului Culturii de cãtre Episcopia Romano-Catolicã, tocmai pentru a se putea acorda finanþarea necesarã reabilitãrii urgente. Dar, avertizeazã, Gabriel Ilaº dacã nu se iau mãsuri de reabilitare, existã riscul cert

ca în urmãtorii ani clãdirea sã se dãrâme. “Turla mare a mausoleului a fost miºcatã în timpul unei furtuni foarte mari care a fost în zonã, în 1998, ºi de atunci apa se infiltreazã pe ziduri, ºi ºubrezeºte tot mai mult construcþia”, mai spune primarul.

E nevoie de peste 200.000 de euro În 2012, Facultatea de Arhitecturã din Timiºoara a fãcut mai multe evaluãri ale clãdirii, pentru a constata exact stricãciunile ºi pentru a stabili ce ar trebui fãcut pentru renovare. Atunci, se estima cã este nevoie de 200.000 sau 300.000 de euro pentru a se putea reface mausoleul, pentru cã structura de rezistenþã nu era încã afectatã. Între timp, însã, e greu de spus la cât sar mai ridica suma necesarã pentru salvarea clãdirii. Anul trecut, în varã, câþiva absolvenþi ai ªcolii de Artã din Timiºoara, secþia Cine-Foto, au tras un nou semnal de alarmã cu privire la starea singurei bijuterii arhitectonice rãmase în urma baronului Csavossy. Însã, mai departe de aceste demersuri de sensibilizare, mãsurile concrete întârzie sã aparã.

La ora actualã, comunitatea romano-catolicã din zonã s-a restrâns dramatic, numãrând nu mai mult de zece persoane, iar singura resursã materialã ar reprezenta-o valorificarea recoltei de pe cele zece hectare de teren, retrocedate de curând, ca aparþinând mausoleului.

Cât priveºte o posibilã contribuþie financiarã di partae Statului, ºi aceasta este imposibilã. La începutul anilor ’90, preºedintele de atunci al Consiliului Judeþean Timiº, Viorel Coifan, încercase sã gãseascã soluþii de conservare a monumentului. Pe atunci, cadrul legal nu permitea atragerea de fonduri din strãinãtate. Iar acum, lucrurile sunt blocate de statutul clãdirii, incert din punct de vedere al proprietãþii.

Mausoleul din Bobda Chiar dacã Episcopia Romano-Catolicã ar dona clãdirea Ministerului Culturii, se ºtie cã în ultimii ani, deºi sunt numeroase locaºuri de cult valoroase din Banat, ajunse în stare avansatã de degradare, nu s-au gãsit fonduri de la buget decât pentru reabilitarea a cel mult

douã sau trei clãdiri de acest fel pe toatã zona de vest. În plus, în contextul mult-discutatei descentralizãri, sunt ºanse mari ca imobilul sã ajungã tot în administrarea Primãriei, care nu are de unde sã scoate sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru reabilitare.

O istorie de peste 150 de ani, cu un final lamentabil Mausoleul din Bobda este o copie a Bazilicii din oraºul Esztergom, dar ºi a Bisericii Sfântul ªtefan din Budapesta. În secolul XIX-lea, groful Csávossy Gyula a construit în Bogda un castel cu 42 de camere. Din ce-ºi amintesc sãtenii bãtrâni, odãile erau elegant mobilate, împodobite cu tablouri, bibelouri, covoare, perdele din dantelã, draperii de catifea ºi brocart, lampadare din cristal de Murano. În faþa castelului fusese ridicat mausoleul, în structura cãruia intra ºi un impresionant loc de reculegere si rugãciune. Vitraliile au fost realizate la München, iar cele douã clopote au fost comandate de la Viena.

Documentele vremii pãstrate la Arhivele Naþionale ale Ungariei din Budapesta, atestã faptul cã familia Csávossy era proprietara unor mari suprafeþe de pãmânt, agricultura fiind principala îndeletnicie ºi, totodatã, sursã de bani. Deoarece afacerile cu cereale erau printre cele mai prospere, familia

Csávossy a avut fondurile necesare sã construiascã la Bobda un adevãrat domeniu nobiliar, format din douã mari clãdiri: castelul familiei ºi mausoleul aflat peste drum de castel. În forma sa actualã, mausoleul familiei a fost terminat în anul 1908. În 1911, odatã cu moartea baronului Gyula Csávossy de Csávos, totul a început sã se degradeze la domeniul de la Bobda, iar ultimii copii ai lui Gyula au pãrãsit definitiv Timiºul în 1925, stabilindu-se în Canada. Dupã 1930 castelul a fost cumpãrat de un localnic, care a plãtit jumãtate din preþ, diferenþa fiind acoperitã printr-un împrumut luat de la bancã. Când dobânda a ajuns mult prea mare, instituþia bancarã a optat pentru o soluþie extremã: a valorificat tot ce se afla mai de preþ prin încãperile castelului, dupã care a trecut la demolare, materialele de construcþie fiind vândute la bucatã.

Conform unui document de dona-

þie din 1909 semnat de Gyula Csávossy, mausoleul, care a scãpat de executori, a fost lãsat comunitãþii romano-catolice din Bobda. În 2009 actul a fost reînnoit ºi imobilul acum se aflã în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice.

Chiar ºi aºa, mausoleul a rãmas loc de veci pentru membrii familiei Csávossy. În 1911, dupã îmbãlsãmare, trupul neînsufleþit al lui Csavossy Gyula a fost depus într-un sicriu de sticlã, soþia ºi alþi membri ai familiei având sicrie din metal. Lespezile de pe mormintele soþilor Csavossy au fost confecþionate din marmurã neagrã.

Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, odatã cu începutul “dictaturii proletariatului”, cavoul a fost profanat de cel dintâi primar al Bobdei postbelice. Conform unor legende locale, atunci, martorii oculari au constatat, uluiþi ºi înspãimântaþi, cã trupul baronului nu putrezise deloc. Primarul care a dat dispoziþia ca mormintele sã fie forþate pen-

Bazilica din Esztergom a fost modelul care a stat la baza construirii Mausoleului din Bobda tru a naþionaliza posibile valori existente în sarcofage, bijuterii ºi bani, a fost pedepsit cu doi ani de închisoare, pe care i-a ºi efectuat în perioada 19461947, acuzat fiind de profanare de mor-

minte. Ulterior, din lipsã de fonduri, realizarea unui monument funerar pe care sã fie aºezate cele douã lespezi din marmurã neagrã ale familiei baron Csavossy nu a putut fi materializat.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

20 - 23 martie 2014

Suicidul în România, peste media europeanã, la grupele de vârstã cele mai predispuse l Numãrul depresiilor a fost dublat de creºterea ºomajului Frecvenþa suicidului în România este peste media europeanã la unele dintre cele mai predispuse categorii – adolescenþii de 15 - 19 ani ºi adulþii cu vârste între 50 ºi 54 de ani, conform unui studiu Eurostat.

TIMPOLIS

Ratã de suicid alarmantã Potrivit Eurostat, citat de Mediafax, grupele de vârstã cu cea mai mare incidenþã a sinuciderii sunt: 15 19 ani, 50 - 54 de ani ºi peste 85 de ani.

Lituania, þara europeanã cu cei mai mulþi sinucigaºi, are o ratã a sinuciderilor de zece ori mai mare decât Grecia, þara cu cei mai puþini sinucigaºi. Ratele sinuciderii sunt reduse în þãrile din sudul Europei – Grecia, Cipru, Italia, Malta, Spania ºi Portugalia –, dar ºi în Marea Britanie, ºi ridicate în statele baltice ºi din Europa Centralã ºi de Est – Lituania, Ungaria ºi Letonia, precum ºi Finlanda. Ratele de deces prin sinucidere sunt de trei ori mai mari pentru bãrbaþi decât pentru femei în întreaga Uniune Europeanã, cu variaþii mari între þãri. În România, sinuciderea în rândul tinerilor cu vârste între 15 ºi 19 ani înregistreazã o ratã de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeanã de 4,6. Rata suicidului masculin este de 9,2, comparativ cu 6,9, media U.E., iar rata suicidului feminin, de 3,2, comparativ cu 2,2, media U.E. În cazul grupei de vârstã 50 - 54 de ani, România are o ratã de 22 de sinucideri la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, comparativ cu 18,3 media europeanã. Dacã rata suicidului în rândul femeilor românce cu vârste între 50 ºi 54 de ani s-a situat sub media europeanã (cinci decese la suta de mii de locuitori, comparativ cu

8,1 decese la suta de mii de locuitori – media U.E.), rata suicidului masculin a fost una foarte mare, de 40,6, comparativ cu 28,7 la suta de mii de locuitori – media U.E. Pe primele locuri în spaþiul comunitar, ca frecvenþã a sinuciderii în rândul tinerilor se aflã þãrile baltice ºi din nordul Europei – Lituania, Estonia, Finlanda ºi Irlanda. Printre þãrile europene cu cei mai puþini tineri sinucigaºi se numãrã Grecia, Spania, Marea Britanie, Germania ºi Franþa. O scãdere semnificativã ºi constantã a ratelor de suicid în rândul tinerilor poate fi observatã în cazul Ungariei, care în anul 2010 a avut o ratã de suicid pentru grupa 15 - 19 ani mai micã decât cea a

României, dupã ce aceastã þarã s-a situat, timp de decenii întregi, în fruntea clasamentului european ca frecvenþã a sinuciderii.

Pe de altã parte, la grupa de risc suicidar 50 - 54 de ani pe primele locuri sunt lituanienii, maghiarii, slovenii ºi polonezii. Þãrile cu cele mai puþine cazuri de suicid la aceastã categorie de vârstã sunt Spania, Marea Britanie ºi Grecia.

Rezultatele Eurostat a fost prezentate, marþi, la Bucureºti, la lansarea studiului “Tulburarea depresivã.

Noi direcþii de cercetare”, de cãtre doctorii Camelia Popa, psiholog clinician, cercetãtor la Departamentul de Psihologie al Academiei Române, ºi Adela

Ciobanu, medic primar psihiatru la Spitalul “Alexandru Obregia” ºi cadru didactic la Universitatea de Medicinã Bucureºti.

Creºterea ºomajului a dublat numãrul depresiilor Creºterea numãrului persoanelor care se aflã în pragul ºomajului sau care ºi-au pierdut locul de muncã dupã 20 de ani, în medie, de activitate a dus la dublarea numãrului depresiilor, spune, citatã de Mediafax, dr. Simona Trifu, medic psihiatru ºi cadru didactic la U.M.F. “Carol Davila”, din Capitalã.

Potrivit medicului, criza economicã a generat, în România, tot mai multe situaþii în care unele persoane ajung la psihiatru cu stãri depresive de diferite intensitãþi, ce debuteazã în contextul iminenþei ºomajului sau a pierderii locului de muncã. „Statisticile oficiale aratã cã rata ºomajului a fost în ianuarie de 7,3 la sutã, în creºtere aproape continuã de la declanºarea crizei. În astfel de situaþii, importantã este vârsta (persoanei vulnerabile – n.r.). Pot sã confirm cã existã un sector populaþional major afectat, cuprins între 40 ºi 50 de ani – cu un procent estimat de peste 39 la sutã din totalul ºomerilor –, cu vechime în muncã în medie în jurul a 20 de ani ºi un nivel mediu de calificare. Numãrul estimat al persoanelor în aceastã situaþie care manifestã tulburãri psihice s-a dublat în ultimul an. Primul episod depresiv apare, de cele mai multe ori, în intervalul a ºase luni dupã pierderea locului de muncã ºi poate reprezenta poarta de intrare în circuitul psihiatric”, declarã dr. Simona Trifu.

Medicul este de pãrere cã depresia ar putea deveni, în viitorul apropiat, cea mai rãspânditã afecþiune, prezentând semne ºi simptome care ating toate domeniile de funcþionare a organismului uman ºi nefiind nicidecum doar „o perturbare circumscrisã la nivelul sufletului”, aºa cum se poate crede într-o viziune mai largã a termenului.

“Este semnalul de alarmã pe care îl trag specialiºtii atât în România, cât ºi la nivel mondial. Cifrele sunt de-a dreptul îngrijorãtoare: unul din 15 oameni, adicã 6,66 la sutã, suferã de depresie majorã ºi dacã includem în statisticã ºi anxietatea ºi toate formele de depresie, constatãm cã patru din 15 oameni, respectiv 26,6 la sutã, sunt afectaþi, la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei statistici O.N.U.”, mai precizeazã dr. Trifu.

Riscul de infarct letal este mai mare pentru femei Riscul de deces în urma infarctului miocardic este mai mare în cazul femeilor, deoarece simptomele sunt confundate, cel mai adesea, cu o crizã de angoasã, se aratã într-un studiu al cercetãtorilor unei echipe de cercetãtori canadieni.

Cercetãtorii de la Universitatea McGill, din Montreal, ºi-au propus sã descopere motivul pentru care existã o diferenþã atât de mare între bãrbaþi ºi femei în ceea ce priveºte rata mortalitãþii provocate de infarct.

Aceºtia au chestionat în acest scop 1.123 de pacienþi cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 55 de ani, internaþi în 24 de centre medicale din Canada, dar ºi într-un spital din Statele Unite ºi în altul din Elveþia, anunþã Mediafax. Pacienþii, care sufereau de sindrom coronarian acut, au rãspuns la chestionarul oamenilor de ºtiinþã la o zi dupã

internarea lor în centrele respective.

Femeile chestionate aveau venituri mai modeste decât bãrbaþii care au participat la studiu. Acestea prezentau un risc mai mare de diabet sau hipertensiune arterialã, aveau cazuri de boli cardiace în familie ºi erau mai predispuse la depresie ºi anxietate.

Cercetãtorii, ale cãror concluzii au fost publicate, la începutul acesttei sãptãmâni, în Canadian Medical Association Journal, au constatat cã, în medie, bãrbaþii primeau mai prompt electrocardiograme ºi tratament defibrilator decât femeile. Ei au explicat aceastã diferenþã de tratament prin faptul cã numãrul de femei care se prezentau la unitãþile de urgenþã cu dureri toracice de altã naturã decât cele cardiace este, de regulã, mai mare decât numãrul bãrbaþilor.

De asemenea, „prevalenþa sindromului coronarian acut este mai redusã în cazul femeilor tinere decât în cazul

de 24 de ani un reper al cetãþii

bãrbaþilor tineri”, a observat coordonatoarea studiului, Louise Pilote.

Aceasta mai spune cã rezultatele la

care s-a ajuns indicã faptul cã personalul medical care efectueazã trierea pacienþilor are o tendinþã mai mare de

a exclude originea cardiacã a bolii în cazul femeilor care prezintã simptome de anxietate. (TP)

integrame

20 - 23 martie 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

20 - 23 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.