Timpolis 2038

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2038 17 - 19 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Dictatura samavolnicilor melania.cincea@timpolis.ro

C

u “verdictul de nevinovãþie”, dat marþi de Camera Deputaþilor în cazul lui Daniel Chiþoiu, am fost readuºi, ca spectatori, în faþa abuzului de imunitate. Vechea ºi nerezolvabila problemã ridicatã de parlamentarii care refuzã sã accepte limitele constituþionale ale Legislativului, care vor sã-ºi subordoneze Justiþia, care se vor mai presus de restul cetãþenilor când vine vorba despre rãspundere penalã. entru Daniel Chiþoiu (ºi pentru deputatul Victor Ponta, dat fiind cã nu e sigur dacã zidul de protecþie ridicat de deputaþi între Daniel Chiþoiu ºi Justiþie nu era cu dedicaþie ºi pentru premierul Victor Ponta, semnatar, la rândul sãu, al Ordonanþei A.S.F., act despre care procurorii D.N.A. spun cã a stat la baza constituirii unui grup infracþional organizat?), pentru cei 248 de deputaþi care au votat împotriva începerii urmãririi penale, pentru cei care au procedat similar în situaþia lui Adrian Nãstase, a lui Miron Mitrea, Vlad Cosma, Varujan Vosganian, Borbely Laszlo, Ovidiu Silaghi, Victor Paul Dobre, Ion Stan ºi alþii, principiul independenþei Justiþiei nu este nici nenegociabil, nici sacrosanct. De altfel, majoritatea covârºitoare a parlamentarilor români gândesc aºa. De ani de zile, s-au obiºnuit sã se facã luntre ºi punte pentru a-ºi salva colegii intraþi la ananghie penalã. Un gest fãcut în virtutea unei fraternizãri la care se recurge pragmatic, prevãzãtor. ltfel, nu-mi explic de ce continuã sã sfideze, în grup ºi în formã continuatã, Constituþia. Care, la art. 72, privind imunitatea parlamentarã, spune clar: “Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte, dupã ascultarea lor.” Deci, în Constituþie nu se spune niciunde cã Parlamentul, printr-una din Camerele sale, este cel care judecã. Nu se spune cã Parlamentul are rãspunderea începerii urmãririi penale. Nu se spune cã Parlamentul trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã aflatã în atenþia procurorilor. Din acest text de lege rezultã cã imunitatea priveºte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nu posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. u toate acestea, însã, majoritatea îºi permit sã ignore Legea fundamentalã ºi sã abuzeze de imunitate. Pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu îi poate sancþiona. Nici mãcar electoratul, pentru cã se ascund sub votul secret.

Iar prin regulamentele de funcþionare ale celor douã Camere, s-au pus practic deasupra Constituþiei. “Senatorii se bucurã de imunitate parlamentarã pe toatã durata exercitãrii mandatului”, au decis la aliniatul 1 al art. 172 din Regulamentul Senatului. Nu amintesc, însã, niciun fel de condiþii în care un parlamentar se bucurã de imunitate.

Nici situaþiile în care îºi poate pierde aceastã protecþie în faþa Justiþiei. ªi deputaþii ºi-au luat mãsuri pentru a face faþã cu brio Justiþiei. Din primul articol al Secþiunii “Imunitate parlamentarã”, din Statutul deputatului, rezultã clar cã ºi ei mototolesc Constituþia: “Deputaþii se bucurã de imunitate parlamentarã de la data eliberãrii certificatului doveditor al alegerii, sub condiþia validãrii”. e lângã dovada cã vocile Puterii (prea puþin ale poporului) nu sunt, de facto, aliaþi în lupta împotriva marii corupþii, ni s-a adus, tot dinspre Putere, încã o dovadã cã independenþa Justiþiei deranjeazã. Dupã declaraþia de acum câteva zile a purtãtorului de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, care acuza D.N.A. de poliþie politicã, la începutul acestei sãptãmâni – la doar câteva zile de la intrarea la guvernare a U.D.M.R. – Frunda Gyorgy, consilierul onorific al d-lui Ponta, mârâia deja la Justiþie. Acuzând-o de „dictaturã asupra statului de drept”: „Nu este normal ca România sã aibã cei mai mulþi oameni politici condamnaþi, cei mai mulþi judecãtori ºi procurori în închisori.” Adicã, în viziunea lor, a samavolnicilor, normal e sã fure cât pot, sã clãdeascã sisteme corupte dupã tipar Voicu, sã-ºi adune averi dupã model Tamara ºi, evident, sã fie intangibili. Faptul cã nivelul de corupþie stârneºte deja îngrijorãri la nivel de strategii de securitate chiar nu conteazã pentru ei.

P

un reper al cetãþii

Pensiile viitorului, conturile de economii l ªi acum existã suspiciuni legate

de aceste noi soluþii vehiculate

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Preºedintele Forþei Civice:

„Cine a dorit sã þinã lucrurile dezbinate a fãcut-o împotriva reprezentãrii intereselor României” O pledoarie susþinutã împotriva politicii jocurilor de culise ºi a compromisului politic murdar ºi prezentarea unei alternative de a face politicã, într-un partid care „nu creºte în umbra niciunui zeu politic”.

Astfel s-a referit la menirea asumatã de Partidul Forþa Civicã fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu, care a precizat ºi cã Forþa Civicã este, în egalã mãsurã, o „ºcoalã de educaþie democraticã, în care se deprind reflexe ºi principii politice”. În plus, îºi motiveazã Mihai Rãzvan Ungureanu determinarea, “preºedinþia þãrii se câºtigã privind în ochi minimum cinci milioane de oameni”. pag. 2

Apcan, societatea C.J. Timiº, a ajuns la a treia tentativã de lichidare Desfiinþarea societãþii Apcan, din subordinea Consiliului JudeþeanTimiº, tinde sã devinã tragi-comicã, pentru cã de mai bine de un an de când administraþia judeþeanã i-a pus gând rãu ºi a votat desfiinþarea ei, continuã sã existe. Acum, a venit cu ideea numirii unui nou Consiliu de Administraþie cu scopul de a se… auto-desfiinþa. “E ca în filmele cu glumeþi”, spun unii consilieri judeþeni.

A

pag. 3

Celule fotovoltaice pe acoperiºurile blocurilor comuniste Primãria Timiºoara vrea sã aloce câteva zeci de mii de lei, ca ºi contribuþie pentru un proiect european ce are ca scop final crearea unui plan prin care administraþiile locale pot ajuta la eficientizarea energeticã a blocurilor de locuinþe, obiectivul fiind sã se creeze imobile cu consum zero de energie. În momentul de faþã este greu sã se estimeze cu ce se va alege concret Primãria în urma angrenãrii în acest proiect.

Soluþii de eficientizare energeticã prin amplasarea de celule fotovoltaice au mai existat pe plan local ºi nu s-au materializat în niciun mod.

C

pag. 6

P

Guvernul Ponta III readuce în discuþie descentralizarea varianta III Pentru cã numãrul de pensionari continuã sã creascã în raport cu contribuabilii – angajaþi activi ºi plãtitori de taxe ºi impozite – Guvernul, prin Ministerul Muncii încearcã sã gãseascã soluþii alternative de rezolvare a viitoarei probleme care se anunþã a fi deficitul sistemului de pensii. Una dintre soluþiile vehiculate recent este una oarecum surprinzãtoare pentru cu

guvern de stânga, promotor al conceptului de stat protector. Astfel, Guvernul Ponta 3 propune un sistem de economisire individual, pe ideea unor conturi personale, soluþie care mai degrabã ar fi specificã unei guvernãri de dreapta. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un astfel de sistem”, spune preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº. pag. 7

Dupã o perioadã în care se dãdea de înþeles cã se renunþã la ideea descentralizãrii, Guvernul Ponta III readuce în discuþie “descentralizarea – varianta 3”. Chestiuni controversate, care au stârnit dezbateri ºi pe plan local – cum ar fi descentralizarea structurilor de ordine publicã sau trecerea foarte multor instituþii în subordinea administraþiei locale – sunt repuse pe tapet, ca ºi cum nu ar fi cauzat niciun fel de obiecþii. pag. 10

2

social

17 - 19 martie 2014

Preºedintele Forþei Civice, Mihai Rãzvan Ungureanu, acuzã:

„Cine a dorit sã þinã lucrurile dezbinate a fãcut-o împotriva reprezentãrii intereselor României” O pledoarie susþinutã împotriva politicii jocurilor de culise ºi a compromisului politic murdar ºi prezentarea unei alternative de a face politicã, într-un partid care „nu creºte în umbra niciunui zeu politic”. Astfel s-a referit la menirea asumatã de Partidul Forþa Civicã fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu, care a precizat ºi cã Forþa Civicã este, în egalã mãsurã, o „ºcoalã de educaþie democraticã, în care se deprind reflexe ºi principii politice”. În plus, îºi motiveazã Mihai Rãzvan Ungureanu determinarea, “preºedinþia þãrii se câºtigã privind în ochi minimum cinci milioane de oameni”.

„Politica înseamnã sã oferi, nu sã iei” Preºedintele Partidului Forþa Civicã, Mihai Rãzvan Ungureanu, a pledat, joi, la Timiºoara, pentru asumarea unei schimbãri majore de mentalitate ºi pentru reconsiderarea manierei de a face politicã, în scopul reformãrii autentice a mediului politic din România. Potrivit acestuia, selectarea viitorilor politicieni ar trebui sã se facã nu din rândul actualei clase politice, nici din rândul celor care au fost pânã acum beneficiari de stipendii sau de sinecuri, nici din rândul rudelor ºi prietenilor actualilor politicieni, ci din rândul oamenilor curaþi, care au reuºit prin ei înºiºi ºi prin ceea ce

reprezintã. În mesajul construit în jurul ideii potrivit cãreia este necesarã o schimbare radicalã a manierei de a aborda politica, Mihai Rãzvan Ungureanu spune ºi cã „politica înseamnã sã oferi, nu sã iei” ºi a apreciat cã, pentru o reprezentare eficientã a tuturor celor care îºi doresc pentru România o altfel de abordare a politicii, este necesarã renunþarea la confortul canapelei, implicarea activã ºi cedarea de resurse ºi de timp în scopul producerii de efecte pe termen lung: „Suntem generaþia chematã sã punã umãrul, atât cât putem ºi aºa cum putem, împotriva acestui asalt al vechii politici”. În ceea ce priveºte necesitatea unei reformãri autentice a mediului politic, Mihai Rãzvan Ungureanu s-a referit la importanþa conºtientizãrii de cãtre cetãþeni a însemnãtãþii alegerilor europarlamentare, precizând cã de modul în care România va fi reprezentatã în Parlamentul European depinde evoluþia viitoare a þãrii.

„Viaþa politicã din România e, în mare parte, rezultatul unui negoþ de bazar” Liderul F.C. atrage atenþia cã nu oamenii care ºi-au cumpãrat locul, nici profitorii politici, preocupaþi cum sã ajungã mai repede la banul public, nici sinecuriºtii sunt cei care trebuie sã ajungã sã reprezinte România în Parlamentul European, pentru cã, în felul acesta, puterea de reprezentare a României în forul european scade, iar de pierdut

pierd nu partidele politice, ci România. „Cine a dorit sã þinã lucrurile dezbinate a fãcut-o împotriva reprezentãrii intereselor României”, subliniazã Mihai Rãzvan Ungureanu, apreciind cã, dacã forþele politice de dreapta sunt în continuare fragmentate, aceasta este o dovadã de lipsã de patriotism.

Fostul premier a pledat pentru asumarea unei strategii comune, care sã probeze absenþa aroganþei ºi suficienþei ºi în care viziunea ºi dorinþa de câºtig sã conveargã cãtre desemnarea unui candidat unic care sã reprezinte dreapta la alegerile prezidenþiale din toamna acestui an. În absenþa unei astfel de abordãri, este de pãrere Mihai Rãzvan Ungureanu, „domnia sindicatului de hoþi care a confiscat în acest moment destinele politice ale României va dura ani buni” ºi „România ar putea ajunge în cel mai tragic punct al istoriei sale”.

Mai mult decât atât, precizeazã

preºedintele F.C., prin neasumarea unui nou mod de a face politicã, dictat de principiile onestitãþii, viaþa politicã din România va continua sã fie „rezultatul unui negoþ de bazar”, în care politicienii care îºi doresc schimbarea se vor împiedica în evoluþia lor de oameni care nu ºtiu sã iasã cu demnitate din politicã, agãþându-se cu disperare de poziþiile de putere vremelnice în care conjunctura i-a propulsat.

„În România, referirile la alegerile europarlamentare sunt dominate de teme interne, iar partidele nu discutã despre Europa” În contextul referirilor la alegerile europarlamentare, Mihai Rãzvan

Ungureanu a subliniat poziþionarea inadecvatã în raport cu subiectul ºi însemnãtatea pe termen lung a scrutinului a majoritãþii aspiranþilor din România, care nu au nici capacitatea, nici abilitatea de a discuta despre Europa, întrucât le lipseºte înþelegerea în profunzime a lucrurilor. Aºa se face cã „în România, referirile la alegerile europarlamentare sunt dominate de teme interne, iar partidele nu discutã despre Europa”. În plus, atenþioneazã Mihai Rãzvan Ungureanu, „Politicienii sunt formatori ºi multiplicatori de opinie” iar privitã dintr-o astfel de perspectivã, este simptomaticã pentru deruta politicã a momentului din România desemnarea ca reprezentativi ºi, deci, implicit tratarea lor ca formatori de opinie, a unor politicieni precum Gigi Becali sau Victor Ponta. „Dacã ei nu vorbesc în discursurile lor despre U.E., ce poate înþelege atunci corpul electoral din România?”, întreabã Mihai Rãzvan Ungureanu, adãugând cã politicienii ar trebui sã iasã în faþa publicului ºi sã comunice cã U.E. este o ºansã pentru România. „Europarlamentarii sunt plãtiþi din banii cetãþenilor români ºi a celor europeni, din buzunarul fiecãruia dintre noi”, atenþioneazã liderul F.C., precizând cã, din nefericire, în mandatul care se va finaliza în curând, România a trimis în Parlamentul European, în majoritate, „oameni cu merite inegale”, ale cãror competenþe profesionale au fost mai mult decât discutabile ºi al cãror trecut a fost, cel mai adesea, unul îndoielnic.

Proiectul pentru pieþele þãrãneºti, modificat pe ºest de persoane din Primãrie Un proiect de hotãrâre legat de crearea de pieþe þãrãneºti volante în Timiºoara ºi votat de cãtre consilierii locali, dupã o perioadã de amânare, a fost modificat fãrã acordul conducerii Primãriei de cãtre persoane care, deocamdatã, au rãmas necunoscute. Unul dintre consilierii iniþiatori, ªtefan Constantin Sandu, spune cã bãnuieºte cine a realizat modificãrile ºi cã unele persoane din Primãrie au interesul ca proiecte de acest gen sã fie blocate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect adoptat dupã o amânare de patru luni În ºedinþa de marþi, 11 martie, Consiliul Local Timiºoara a reuºit sã aprobe, în cele din urmã, un proiect de hotãrâre care prevede înfiinþarea de pieþe þãrãneºti volante în zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu” ºi în Piaþa Traian. În aceste pieþe vor avea voie sã vândã produse agroalimentare doar producãtorii autohtoni, comercializarea mãrfurilor de import urmând sã fie interzisã.

Foarte curios este faptul cã, deºi acest proiect fusese depus încã din toamna anului trecut, abia acum, dupã ce iniþiatorii sãi au reamintit Primãriei de acest act normativ, acesta a fost introdus în cele din urmã pe ordinea de zi. “Am comunicat conducerii Primãriei Timiºoara cã sunt mai mult de patru luni de când proiectul a fost depus ºi abia acum s-a reuºit introducerea sa pe ordinea de zi ºi votarea”, declarã consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Acesta mai spune cã a avut surpriza sã constate cã proiectul fusese modificat chiar la punctele sale cele mai importante legate de obligativitatea ca în aceste spaþii sã vândã doar producãtori autohtoni, nu importatori, precum ºi legate de sancþiunile care se aplicau în cazul în care ºi aceste pieþe, ca restul pieþelor agroalimentare din Timiºoara, erau luate cu asalt de cãtre importatori ºi biºniþari.

Culmea e cã nici mãcar primarul Nicolae Robu nu a putut afla cine ºi de ce a modificat proiectul ºi a anunþat cã va cere verificãri. Astfel cã, pânã la urmã, proiectul a fost votat ºi aprobat în forma iniþialã propusã de cãtre iniþiatori.

“Dacã nu rãmâneau aceste preve-

de 24 de ani un reper al cetãþii

deri legate de utilizarea pieþelor doar de cãtre producãtori autohtoni ºi de sancþiunile care se pot aplica, rezultatul era cã mai apãreau douã pieþe exact ca ºi celelalte, pline de intermediari.

Nu se ºtie cine a modificat proiectul, eu am bãnuielile mele, dar pânã nu sunt sigur nu le pot face publice. Nu a fost un demers politici, ci pur ºi simplu cineva de la Juridic a încercat sã blocheze sau sã schimbe esenþa proiectului. Nu este prima oarã când se întâmplã astfel de chestiuni cu proiecte legate de pieþe.

Cei care au vrut sã schimbe ideea acestui proiect au venit cu douã propuneri de amplasare a acestor pieþe, care erau improprii. Nici mãcar nu erau pe terenuri care sã fie ale Primãriei”, ne-a declarat ªtefan Constantin Sandu.

Se aºteaptã punerea în aplicare Dupã votul în plen, în forma propusã de cãtre iniþiatori, va urma punerea în aplicare. În decurs de o lunã, S.C. Pieþe S.A. trebuie sã elaboreze un regulament de organizare ºi funcþionare pentru noile pieþe, dupã care în 30 de zile ar trebui sã înceapã sã funcþioneze prima piaþã volantã de unde se vor pu-

tea cumpãra produse direct de la producãtori. În ceea ce priveºte punerea în aplicare, se sperã cã nu vor exista surprize neplãcute, pentru cã precedente existã.

De mai mult de trei ani existã aprobat un proiect de hotãrâre propus tot de cãtre consilierii locali P.D.-L., care prevedea crearea de spaþii speciale în pieþe pentru producãtorii timiºeni.

Proiectul nu a fost pus niciodatã în aplicare, deºi a fost aprobat de cãtre Consiliul Local, motivându-se cã ar fi o… discriminare, “victimele” fiind

probabil intermediarii biºniþari. “În ciuda demersurilor noastre ºi a faptului cã i-am reamintit periodic Primãriei cã existã acel proiect care nu a fost pus în aplicare, nici acum nu s-a reuºit sã se facã nimic. Avem însã informaþii de la parlamentarii P.D.-L. cã se discutã despre adoptarea unui proiect de lege, care sã generalizeze, la nivel naþional, crearea de spaþii speciale, în pieþe, pentru producãtorii autohtoni.

Poate, dacã va fi vorba de o lege, va mai uºor de aplicat, inclusiv la Timiºoara”, apreciazã ªtefan Constantin Sandu.

eveniment

17 - 19 martie 2014

3

Apcan, societatea C.J. Timiº, a ajuns la a treia tentativã de lichidare Desfiinþarea societãþii Apcan, din subordinea Consiliului JudeþeanTimiº, tinde sã devinã tragi-comicã, pentru cã de mai bine de un an de când administraþia judeþeanã i-a pus gând rãu ºi a votat desfiinþarea ei, continuã sã existe. Acum, a venit cu ideea numirii unui nou Consiliu de Administraþie cu scopul de a se… auto-desfiinþa.

“E ca în filmele cu glumeþi”, spun unii consilieri judeþeni. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O desfiinþare cu efect întârziat Societatea Apcan, subordonatã Consiliului Judeþean Timiº, poate fi consideratã o “supravieþuitoare de cursã lungã”, pentru cã deºi în primãvara anului trecut Consiliul Judeþean Timiº a votat desfiinþarea ei ºi se spune de prin 2011 cã nu mai are obiect de activitate, desfiinþarea propriu-zisã treneazã. Problema a fost luatã în discuþie ºi la ultima ºedinþã ordinarã de plen, fãrã sã existe însã nici acum certitudinea desfiinþãrii.

Astfel, la ultima ºedinþã de plen ordinarã a fost adoptat un Proiect de hotãrâre privind propunerea de revocare ºi desemnarea reprezentanþilor C.J. Timiº în Adunarea Generalã ºi Consiliul de Administraþie al societãþii Apcan. Situaþia, cum era ºi normal, a stârnit nedumeriri în rândul consilierilor judeþeni. “Propunem dizolvarea acestei societãþi pentru a doua sau a treia oarã, totuºi de doi-trei ani nu se întâmplã nimic în acest sens”, a spus în

plen consilierul judeþean Tiberiu Lelescu. “Nominalizãrile sunt fãcute pentru cã cei care au fost nu au dus la îndeplinire dizolvarea. Suntem de acord cã de foarte mult timp nu s-a fãcut nimic ºi pentru acest lucru am propus înlocuirea reprezentanþilor astfel încât sã putem dizolva Apcan.

Nu C.J. Timiº dizolvã Apcan, ci reprezentanþii A.G.A. ºi cei din Consiliul de Administraþie”, a rãspuns preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin.

La rândul sãu, consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu afirmã cã deja este o chestiune ridicolã: “De un an, C.J. Timiº face demersuri pentru a desfiinþa aceastã societate, ºi nu se întâm-

plã absolut nimic. E ca în filmele cu glumeþi. Acum s-a decis sã se numeascã reprezentanþi noi în Consiliul de Administraþie, ca sã iniþieze procedura de lichidare. Adicã, s-a dorit sã se numeascã un nou Consiliu de Administraþie, cu scopul de a se auto-lichida. Normal cã reprezentanþii proaspãt numiþi n-au cum sã fie foarte interesaþi de acest lucru”.

Declaraþii “rãzboinice” ºi cam atât În urmã cu jumãtate de an, cu ocazia aprobãrii unui proiect de hotãrâre privind înfiinþarea unei comisii

speciale pentru analizarea situaþiei economico-financiare a societãþilor la care Timiºul este acþionar sau asociat, preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin anunþa cã, în ºedinþa cu primarii, s-a votat în unanimitate închiderea de la 1 decembrie a Apcan-ului, societate consideratã “o patã pentru C.J. Timiº”.

Societatea însã tot nu a fost încã desfiinþatã, deºi acum mai bine de un an consilierii judeþeni au votat aprobarea demarãrii procedurilor legale în vederea dizolvãrii Apcan, la care C.J. Timiº este acþionar majoritar cu o cotã de participare de 91,42% din capitalul social.

La una dintre ºedinþele C.J. Timiº

la care s-a discutat aceast[ problemã, consilierul judeþean P.P.-D.D. Zamfir Florian declara cã Apcan, având ca acþionari C.J. Timiº ºi 65 de comune ºi oraºe, nu mai are activitate: “Societatea nu are angajaþi, nu desfãºoarã activitãþi, ci doar trãieºte din contribuþiile date de C.J. Timiº ºi unele Primãrii din judeþ”. Încã din 2011 câþiva consilieri judeþeni declarau cã concluziile Curþii de Conturi – legate de faptul cã gestionarea pachetului de acþiuni a C.J. Timiº la diverse societãþi lasã mult de dorit – au fost confirmate de menþinerea Apcan, o societate care „ºi-a pierdut obiectul de activitate odatã cu integrarea României în U.E.”. Atunci se preciza în ºedinþã de plen cã toate termenele acordate Apcan, în ceea ce priveºte dizolvarea societãþii, precum ºi ajutorul financiar acordat în vederea reîntregirii capitalului social, potrivit dispoziþiilor Curþii de Conturi, s-au epuizat ºi s-a considerat cã trebuie sã se treacã la dizolvarea societãþii în condiþiile în care „obiectul muncii al societãþii comerciale nu se mai regãseºte, întrucât suntem deja membri ai U.E. ºi nu mai primim ajutoare din diverse þãri pentru a veni în sprijinul Primãriilor din judeþ”.

Problema Societãþii Apcan a fost remarcatã ºi de auditorii Curþii de Conturi la mai multe Primãrii din judeþ, care erau acþionare la aceastã societate.

La Voiteg, de exemplu, Curtea de Conturi a remarcat cã s-au plãtit cotizaþii de aproape 3.000 de lei cãtre respectiva societate, deºi de trei ani Primãria încheiase contract de prestãri servicii cu Aquatim S.A.

Sporul de dispozitiv pentru Primãriile din Timiº, motiv de procese în serie l Reprezentanþii Sindicatului Funcþionarilor Publici din Administraþia Localã spun cã le vor face plângeri

penale reprezentanþilor Curþii de Conturi

Sporul de dispozitiv acordat funcþionarilor din administraþia publicã localã ºi felul în care acesta se acordã sau nu se acordã în diverse Primãrii din Timiº continuã sã fie un motiv de scandal la nivelul structurilor administrativ-teritoriale din judeþ. Reprezentanþii locali ai Sindicatului Funcþionarilor Publici din Administraþia Localã spun cã analizeazã posibilitatea de a face plângeri penale reprezentanþilor Curþii de Conturi, pentru cã le-au impus unor Primãrii recuperarea banilor daþi pentru acest spor de dispozitiv. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nemulþumiri sporite Acordarea sau neacordarea sporului de dispozitiv de 25% funcþionarilor din Primãrii a devenit un motiv de controverse serioase la nivelul administraþiei publice locale, Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, susþinând cã reprezentanþii Federaþiei Sindicale a Funcþionarilor Publici din Ad-

ministraþia Localã au ajuns sã înregistreze ºi câte patru - cinci acþiuni în instanþã, în perioade scurte de timp, prin care contestã deciziile conducerii unor Primãrii din Timiº de a recupera retroactiv acest spor de la propriii angajaþi, în urma unor decizii luate de cãtre Curtea de Conturi. „Vine Curtea de Conturi, impune Primãriei recuperarea acestor bani, iar Primãria le comunicã salariaþilor cã banii trebuie recuperaþi. Noi contestãm în instanþã majoritatea deciziilor de recuperare de acest tip ºi, în cele mai multe cazuri, am reuºit sã obþinem anularea deciziilor de recuperare a acestor sume”, ne-a declarat Tiberiu Negrei.

Acesta mai spune cã este de neînþeles felul în care Curtea de Conturi le impune primarilor recuperarea acestor bani, în condiþiile în care existã din 2007 o hotãrâre definitivã ºi irevocabilã a instanþei, care impune plata acestor sporuri de cãtre primãrii. „Primarii se tem ºi decid sã ia mãsuri pentru recuperarea sporului de dispozitiv, deºi existã o decizie clarã a instanþei care le obligã la plata acestui spor. Însã mulþi intrã în panicã în momentul în care primesc adrese de la Curtea de Conturi în care li se spune cã, dacã nu

recupereazã aceste sporuri de dispozitiv, vor suporta rigorile legii”, susþine liderul sindical. Tiberiu Negrei precizeazã cã tocmai de aceea, la nivelul Federaþiei Funcþionarilor Publici din Administraþia Localã se va analiza sãptãmâna viitoare posibilitatea rezolvãrii aceste probleme la sursã: „Analizãm cu toate seriozitatea posibilitatea de a face plângeri penale pe numele conducerii Camerelor de Conturi care solicitã Primãriilor recuperarea acestor sume acordate angajaþilor ca spor de dispozitiv.”

Curtea de Conturi rãmâne consecventã În ciuda acestor discuþii, Curtea de Conturi rãmâne consecventã deciziei de a recupera aceºti bani de la Primãrii, lucru care se poate vedea ºi din ultimele rapoarte defalcate privind gestionarea finanþelor publice la nivel local, fãcute publice în urmã cu câteva sãptãmâni.

Astfel, inclusiv la Primãrii mari, precum e cea a municipiului Lugoj, Curtea de Conturi consemneazã ca o abatere financiarã faptul cã „salariile au fost acordate, incluzându-se astfel ºi sporul de dispozitiv de 25% – sub forma

sumelor compensatorii – în salariile de încadrare, care au fost plãtite salariaþilor –funcþionari publici ºi personalului contractual”.

Ca atare, rãmâne de vãzut cum va fi rezolvatã aceastã problemã în perioada urmãtoare. Dacã „soluþia finalã” va fi tot instanþa, atunci se va ajunge iarãºi la o supra-aglomerare a Tribuna-

lelor ºi Judecãtoriilor, inclusiv în Timiº, la fel ca în momentul marii tãieri de sporuri din 2009 - 2010. ªi, la fel ca în alte cazuri vizând sporurile, probabil cã unele instanþe vor decide într-un mod, iar altele într-un mod diametral opus, pe aceeaºi speþã. Lucru care nu va face decât sã sporeascã nemulþumirile în rândul funcþionarilor din administraþia localã.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

reportaj

17 - 19 martie 2014

Mihai Rãzvan Ungureanu, vorbind la Timiºoara despre nevoia de implicare activã în politicã

„Destinul României trebuie recuperat din mâinile celor cãrora acum le e bine, pentru cã nouã ne e rãu” „U.E. este singura garanþie cã avem un viitor”

Un proiect de construire a unui stat naþional modern trebuie sã înceapã de la schimbarea celor care sunt în politicã astãzi ºi înlocuirea lor, pe criterii de competenþã ºi onestitate, cu o nouã generaþie de politicieni. ªi acesta pentru cã reformarea autenticã nu poate pleca de la actuala zoologie politicã, este de pãrere fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu. Care afirmã tranºant cã România trebuie sã fie ceea ce vrem noi sã fie, nu ceea ce vor patronii de nume de familii din politica româneascã sã fie. ligia.hutu@timpolis.ro

M.R.U. vrea un proiect de þarã dedicat celor care ºtiu ce sã facã cu propria libertate Mihai Rãzvan Ungureanu, liderul Forþei Civice, plaseazã sub semnul imperativului nevoia de implicare activã în politicã a tuturor celor care îºi doresc o schimbare în bine a destinului naþional. Aceasta se poate produce, însã, exclusiv pe seama asumãrii îndatoririi de a evada din confortul universului alternativ creat ca sã se opunã disconfortului cotidian. Cãci, argumenteazã fostul premier, Europa însãºi va arãta în viitor tot ca o proiecþie a dorinþelor, aspiraþiilor ºi implicãrii noastre din acest moment. Argumentele au fost expuse în cadrul unei expuneri susþinute, joi, la Centrul Areopagus, din Timiºoara, în prelegerea de debut a unei serii de conferinþe intitulate „Credinþa ºi profesia”, moderate de conf. univ. dr. Silviu Rogobete, de la Universitatea de Vest din Timiºoara. În expunerea care a precedat mai multe runde de întrebãri venite din partea publicului, prezent în salã în numãr foarte mare, Mihai Rãzvan Ungureanu s-a referit la importanþa, în contextul legat de aºteptarea unei schimbãri profunde la nivel politic ºi social, a solidarizãrii tuturor celor ca-

re sunt animaþi de convingeri comune: „Dacã nu ne întâlnim unii cu alþii, nimic nu se poate întâmpla”. Mai mult decât atât, spune el, dezirabila schimbare în plan politic ºi social se poate întâmpla doar dacã „ toþi cei care se pot uita împãcaþi în oglindã, cei care ºtiu ce înseamnã banul câºtigat din muncã, cei care ºtiu ce sã facã cu propria libertate ºi care înþeleg cu adevãrat ce se întâmplã azi în þarã ºi în lume acþioneazã coeziv”.

Factorii care îi pot aduce împreunã pe oameni sunt, cel mai adesea, suferinþa, nevoia, speranþa sau dorinþa, spune Mihai Rãzvan Ungureanu, adãugând cã destinul României trebuie recuperat din mâinile „celor cãrora acum le e bine, pentru cã nouã ne e rãu”.

„Oamenii politici sunt formatori de opinie, iar modul lor de a acþiona e ca un virus care se poate replica” În ceea ce priveºte solicitarea de a identifica sursa rãului care afecteazã în acest moment România, Mihai Rãzvan Ungureanu a indicat cã rãspunzãtoare este în primul rând clasa politicã, adicã „aceleaºi 4.000 de nume de persoane, din totalul celor peste 20 de milioane de cetãþeni ai României”.

Problemã la care se adaugã o formã de inerþie socialã, care determinã precara implicare a unor nume noi în viaþa politicã ºi anduranþa de care a dat dovadã electoratul, îngãduind acestor politicieni sã rãmânã la cârma þãrii preþ de mai bine de 20 de ani. „Nimic nu se transformã în bine dacã stai ºi priveºti la ceea ce se întâmplã în jur. Iar ca sã laºi rãul sã stãpâneascã o þarã, e suficient sã nu faci nimic”, mai spune Mihai Rãzvan Ungureanu, adãugând cã dificilã este asumarea implicãrii active, echivalentã cu evadarea din confortul universului alternativ creat de individ tocmai în scopul eludãrii disconfortului generat de agresiunea susþinutã venitã din partea cotidianului.

“Acasã devine astfel o fortãreaþã,

de 24 de ani un reper al cetãþii

în care confortul e dat de faptul cã în exterior nu e confort”, mai spune Mihai Rãzvan Ungureanu, oferind ºi posibile motivaþii pentru implicare, bazate de opþiunea personalã: forþa, puterea, încãpãþânarea ºi energia care derivã din aceea cã „nu vreau sã las pe nimeni sã îmi strice viaþa. Doar intrând în luptã pot face ca destinul meu sã nu fie compromis”.

Politica, în sensul bun al cuvântului, este o chestiune delicatã ºi plinã de probleme, care presupune raportarea constantã la un sistem de valori, apreciazã Mihai Rãzvan Ungureanu, care este de pãrere cã existã un cult al unor valori, multe dintre acestea de sorginte creºtinã, cu care fiecare individ în parte pleacã din mediul sãu familial.

Personajele politice ale momentului par însã, în majoritatea lor covârºitoare, sã evadeze din cadrul acestor repere valorice, rezultând în felul acesta un profil dominant, de politician arogant, cinic ºi convins cã se situeazã dincolo de orice formã de pedeapsã, fiind oricând dispus sã converteascã actul credinþei într-o formã de troc aducãtoare de beneficii cuantificabile electoral. Or, apreciazã Mihai Rãzvan Ungureanu, „actul credinþei este un legãmânt intim dintre fiecare individ ºi Dumnezeu, legãmânt care nu este convertibil în voturi”.

Mai mult, opineazã liderul F.C., desprinderea de tiparul acestui tip de actor politic trebuie sã se petreacã repede, pentru cã oamenii politici sunt formatori de opinie, iar modul lor de a acþiona este un virus care se poate replica, producând efecte nocive în rândul populaþiei unei þãri. „Politica româneascã este asemeni unei camere cu ferestrele zidite”, apreciazã Mihai Rãzvan Ungureanu, adãugând însã cã mecanismele schimbãrii se pot închega chiar ºi în aceste condiþii. Însã nu pe seama reconvertirii, ci pe seama schimbãrii radicale în ceea ce priveºte înþelegerea modului de a face politicã. Fiindcã, spune fostul premier, existã o situaþie atipicã la nivelul politicii româneºti, care nu îºi gãseºte corespondent în situaþiile întâlnite în alte þãri, ºi care face ca independenþii din politica româneascã sã aibã ºanse minime de succes.

„La noi s-a urmãrit, în fapt, pãstrarea a trei-patru partide mari, a cãror istorie este ascunsã în F.S.N.”, apreciazã Mihai Rãzvan Ungureanu, subliniind cã acesta este ºi unul dintre motivele pentru care Europa nu este prezentatã în discursul politicienilor de la noi drept „un miracol la care ne-a dat ºansa istoria”, ci este tratatã, prin referiri fugitive, formale sau inconsistente, ca ºi când ar fi un incident istoric. Formaþiunile politice de la noi vorbesc despre interesele lor imediate, nu despre Europa, acuzã liderul F.C., precizând cã acesta este ºi unul dintre motivele inerþiei electoratului ºi ale absenteismului la vot, cetãþenii nefiind conºtientizaþi suficient asupra mizei alegerilor europarlamentare. Deºi „de alegerile europarlamentare depinde prezenþa României în Europa”, iar „în absenþa unei reprezentativitãþi nu ne putem valorifica aºa cum se cuvine apartenenþa la U.E.”.

Referindu-se la viitoarea configu-

raþie a Parlamentului European, Mihai Rãzvan Ungureanu a subliniat încã un aspect problematic, ce þine de anticiparea unei posibile reconfigurãri a echilibrului de forþe din interior, prin creºterea numãrului euroscepticilor: „Toþi cei care vor sã omoare U.E. îi vor folosi mijloacele pentru a o distruge”, avertizeazã Mihai Rãzvan Ungureanu.

Deºi U.E. reprezintã garanþia pãcii în România ºi „singura garanþie cã avem un viitor”, atenþioneazã el, spunând cã, în alt chip, mai cu seamã în contextul situaþiei actuale din Ucraina, „am simþi rãsuflarea ursului în ceafã”.

Preºedinþia în exerciþiu a Comisiei Europene va reveni, peste cinci ani, României, ºi aceasta reprezintã o altã mizã serioasã a alegerilor europarlamentare din acest an, mai spune Mihai Rãzvan Ungureanu, care subliniazã cã „trebuie sã avem înþelegerea deplinã a ceea ce facem cu libertatea noastrã de a alege”.

„Corupþia sistemicã funcþioneazã dacã nu funcþioneazã bine partea curatã a societãþii” Referindu-se la implicaþiile concrete pe care politicul le are asupra vieþii fiecãrui cetãþean în parte, fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu avertizeazã cã miracolele nu se întâmplã în politicã ºi cã nu existã scamatorii care sã corecteze peste noapte ce e rãu în bun. Dar, precizeazã el, existã soluþii concrete pentru corijarea actualei stãri de fapt, soluþii care derivã din aplicarea unor mãsuri, printre care importante ar fi cele de combatere a corupþiei ºi evaziunii fiscale, fenomen îngrijorãtor, poziþionat pe o pantã ascendentã ºi care determinã o majorã lipsã de încredere în rândul reprezentanþilor mediului de afaceri.

Evaziunea fiscalã, la nivelul lunii decembrie 2013, a exemplificat fostul premier, s-a situat la nivelul a 20 de miliarde de euro, ºi aceasta în condiþiile în care, la finalul mandatului Cabinetului Ungureanu, evaziunea fiscalã fusese adusã în jurul valorii de 14 miliarde de euro, de la 18 miliarde de euro, cât se înregistra la începutul mandatului de premier al lui Mihai Rãzvan Ungureanu.

O reducere a evaziunii fiscale cu 1,5 miliarde euro, atenþioneazã însã fostul premier, ar putea însemna pânã la 500 de euro în plus la salariul fiecãrui cadru

didactic. În vreme ce o reducere cu 1,3 miliarde de euro ar putea însemna 700 de euro în plus la salariul fiecãrui cadru medical ºi o reducere cu un miliard de euro ar putea însemna recuperarea ºi punerea în funcþiune a aproximativ 85% din unitãþile medicale din România, aflate în situaþii critice. „Corupþia sistemicã funcþioneazã însã dacã nu funcþioneazã bine partea curatã a societãþii”, declarã fostul premier Mihai Rãzvan Ungureanu, avertizând cã „în corupþie responsabilitatea se întoarce ºi cãtre noi, pentru cã, în situaþii de acest gen, nu existã niciodatã un singur vinovat, ci responsabilitatea revine ambelor pãrþi”. În ceea ce priveºte partajarea responsabilitãþii faþã de configurarea destinului viitor al statului naþional modern, fostul premier apreciazã cã ºansa þãrii depinde de consecvenþa de care dau dovadã artizanii proiectului de þarã, subliniind însã cã acesta nu poate fi rezultatul unei abordãri încropite în pripã, pentru cã „dintr-o aglomerare de petice nu iese o stofã”, iar „la drum în edificarea unui astfel de proiect nu poþi începe cu zoologia politicã de pânã acum”, fiind imperativã nevoia de schimbare a celor care sunt în politicã astãzi.

cazuisticã

17 - 19 martie 2014

5

Doi senatori ºi un deputat de Timiº, gãsiþi de A.N.I. în stare de incompatibilitate l În cazul senatorului P.S.D. Matei Suciu ºi al deputatului P.S.D. Dorel Covaci

a fost sesizat Parchetul General, pentru posibile falsuri în declaraþiile de interese Agenþia Naþionalã de Integritate a constatat cã 22 de deputaþi ºi zece senatori au fost în incompatibilitate pentru cã au deþinut ºi alte funcþii, iar unii dintre aceºtia sunt suspectaþi ºi de fals în declaraþiile de interese, în aceste cazuri fiind sesizat Parchetul.

Potrivit Agenþiei Naþionale de Integritate, cei 22 deputaþi ºi zece senatori au încãlcat regimul juridic al incompatibilitãþilor, anunþã Mediafax. De asemenea, în cazul unora dintre aceºtia existã indicii privind posibila sãvârºire a infracþiunii de fals

în declaraþii. În stare de incompatibilitate au fost gãsiþi deputaþii Dorel Covaci (parlamentar P.S.D. de Timiº), ªtefan Petru Dalca, Ion Diniþã, Anton Doboº, Traian Dobrinescu, Ion Ochi, Adrian Nechita Oros, Ioan Tãmãian, Ioan Viorel Teodorescu, Petru ªtefan Thuma Hubert ºi Cãtãlin Daniel Zamfir. De asemenea, A.N.I. a stabilit cã sunt în incompatibilitate deputaþii Petre Roman, Florin Ciurariu, Cornel George Comºa, Constantin Cosmin Enea, Ioan Mihãilã, Ioan Moldovan, Szolt Molnar, Marian Cãtãlin Rãdulescu, Ioan Sorin Roman, Ion ªcheau ºi Miron Alexandru Smãrãndache.

În incompatibilitate au fost ºi senatorii Sorin Ilieºiu, Petru Ehegartner (parlamentar P.N.L. de Timiº), Sebastian Grapã, Liviu Titus Paºca, Matei Suciu (parlamentar P.S.D. de Timiº), ªtefan Liviu Tomoioagã ºi Ionuþ Zisu. A.N.I. a mai stabilit cã sunt în incompatibilitate senatorii Laszlo Attila Klárik, Dumitru Marcel Bujor ºi Mihai Niþã.

Potrivit A.N.I., cei 22 deputaþi ºi zece senatori au avut sau au, simultan, calitatea de parlamentar ºi pe cea de administrator, cenzor, asociat sau membru în consiliul de administraþie la firme ori de titlular persoanã fizicã autorizatã. În cazul senatorului social-

Matei Suciu

Dorel Covaci

Petru Ehegartner

democrat de Timiº Matei Suciu ºi al deputaþilor Ion Ochi, Anton Doboº ºi al deputatului P.S.D. de Timiº Dorel Covaci a fost sesizat ºi Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru posibile

falsuri în declaraþiile de interese, prin nemenþionarea calitãþilor ºi funcþiilor deþinute la firme.

Conform prevederilor Legii 161/2003, calitatea de deputat ºi senator este incompatibilã cu funcþiile de „administrator”, „membru

al consiliului de administraþie sau cenzor la societãþile comerciale”, „calitatea de comerciant persoanã fizicã”, sau cu „funcþia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãþilor comerciale”.

Camera Deputaþilor a adoptat un proiect pentru limitarea furturilor de metale de la calea feratã pentru vânzare Camera Deputaþilor a decis, marþi, interzicerea achiziþionãrii de la persoane fizice a metalelor utilizate în activitatea feroviarã, rutierã, maritimã, aerianã, ºi în alte sectoare în care lipsa acestora poate produce accidente cu victime. Infracþiunile de acest tip au ajuns la un nivel foarte mare, ridicându-se la 134 de milioane de euro ºi 90.000 de persoane implicate.

Anual, pe raza Regionalei timiºorene sunt înregistrate peste 150 de furturi mari de materiale feroase, care genereazã un prejudiciu de peste 2,6 milioane de lei, adicã jumãtate de milion de euro.

oana.dima@timpolis.ro bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prejudiciu total estimat la 134 de milioane de euro Deputaþii au adoptat, în acest sens, cu 324 de voturi „pentru”, 19 voturi „împotrivã” ºi opt abþineri, un proiect de lege iniþiat de mai mulþi parlamentari din toate grupurile.

Deputatul P.D.L. Gheorghe Udriºte, unul dintre iniþiatori, a spus cã acest proiect a fost iniþiat ca urmare a numãrului mare de sustrageri de elemente feroviare care afecteazã activitatea feroviarã, fiind introduse ºi prevederi legate de activitatea maritimã, rutierã, transport cu metroul, care au dus la prejudicii economice ºi accidente cu victime omeneºti. „Proiectul interzice achiziþionarea de metale feroase sau neferoase de la persoane fizice ºi mãrirea limitelor maxime ale amenzilor în aceste cazuri”, declarã, citat de Mediafax,

Gheorghe Udriºte. Acesta mai soune cã proiectul previne actele de furt calificat plecând de la ideea cã, dacã nu poþi valorifica, nu vei fura.

Proiectul prevede interzicerea achiziþionãrii de la persoane fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi aliajelor utilizate în activitatea feroviarã, rutierã, maritimã, aerianã, fluvialã, de transport cu metroul, de transport public ºi electric de suprafaþã, de irigaþii ºi desecãri, infrastructura de apã canal, termoficare, gaze, energie electricã, de semnalizarea ºi dirijarea circulaþiei, parazãpezilor a cãror lipsã produce sau poate produce evenimente sau accidente cu victime omeneºti.

Infracþiunile de acest tip au ajuns la un nivel foarte mare, ridicându-se la 134 de milioane de euro ºi 90.000 de

persoane implicate.

Rezervele de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate, epuizate Un document intern al C.F.R., fãcut public anul trecut, arãta cã la nivelul companiei nu mai sunt rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate de hoþi.

Conform aceluiaºi document, furturile au crescut în ultima perioadã, ºi durata unei cãlãtorii creºte ºi ea, din cauza verificãrilor. “În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaþiile nu mai dau indicaþii în legãturã cu sta-

rea de liber sau ocupat a liniilor, circulaþia între staþii se face prin înþelegere telefonicã «cale liberã», fiind necesare mãsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor ºi macazelor, fapt ce conduce la mãrirea duratei de parcurs a trenurilor, la aºteptarea eliberãrii liniilor din staþii ºi a liniei curente”, explicã oficialii C.F.R. Verificãrile suplimentare prelungesc timpul de mers pe o distanþã de circulaþie în medie cu cinci - ºapte minute, în funcþie de condiþiile de circulaþie, ajungându-se astfel la întârzieri de 60 de minute sau chiar mai mari. Pe lângã prejudiciile aduse publicului cãlãtor, aceste situaþii presupun ºi eforturi de naturã tehnicã ºi financiarã pentru C.F.R., care trebuie sã înlocuiascã echipamentele furate.

Potrivit rapoartelor C.F.R. – care e societatea cea mai afectatã de aceste furturi – numãrul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rãmân neidentificaþi în majoritatea situaþiilor, a crescut, iar valoarea pagubelor s-a majorat ºi ea corespunzãtor, de la 1,29 milioane lei, în 2007, ºi 4,6 milioane lei, în 2008, la peste zece milioane lei, în 2012 ºi 2013.

Siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã probleme recente de acest gen au existat pe relaþia Arad, unde au fost furate peste 100 de relee, hoþii find prinºi de Poliþia T.F. De la alte Regionale, în ultimele luni au fost sustrase peste 9.000 de astfel de relee. Tocmai de aceea, în mãsura în care s-a putut, au fost înlocuite componentele cu metale mai scumpe, gen cupru, cu echipamente care nu au piese de acest gen, pentru a nu atrage hoþii.

Prima þintã a hoþilor de fier vechi par sã rãmânã componentele de cale feratã, furându-se în special cabluri, caz în care siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã, dar ºi material mãrunt, de la ºine, pânã la componente care pot fi desprinse

uºor. Or, prin furturi repetate de acest gen se pierde stabilitatea liniei. Pe lângã faptul cã, din cauza bugetelor de crizã, nu s-au mai fãcut pe unele trasee din Timiº, de ani buni, reparaþii ale infrastructurii feroviare, furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate. Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã, deºi, pe zona lor de acoperire din vestul þãrii, în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiº, existã ºi în judeþ zone în care sunt probleme mari generate de furturile de materiale feroase. Zonele în care apar frecvent astfel de furturi sunt cele de triaj – cum ar fi Ronaþ, din vecinãtatea Gãrii de Nord, apoi zona Gãrii de Est ºi a celei de Sud Timiºoara.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

17 - 19 martie 2014

Celule fotovoltaice pe acoperiºurile blocurilor comuniste l Primãria Timiºoara, angrenatã într-un nou proiect cu rezultate teoretice

Experienþe care au iscat controverse

Primãria Timiºoara vrea sã aloce câteva zeci de mii de lei, ca ºi contribuþie pentru un proiect european ce are ca scop final crearea unui plan prin care administraþiile locale pot ajuta la eficientizarea energeticã a blocurilor de locuinþe, obiectivul fiind sã se creeze imobile cu consum zero de energie. În momentul de faþã este greu sã se estimeze cu ce se va alege concret Primãria în urma angrenãrii în acest proiect.

Soluþii de eficientizare energeticã prin amplasarea de celule fotovoltaice au mai existat pe plan local ºi nu s-au materializat în niciun mod. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect ambiþios Pe ultima listã de proiecte propuse pentru aprobare în plenul Consiliul Local Timiºoara, se regãseºte ºi unul ce vizeazã angrenarea Primãriei într-un proiect ce vizeazã transformarea celebrelor blocuri comuniste ale Timiºoarei în imobile independente din punct de vedere energetic. „Proiect de hotãrâre privind aprobarea participãrii Municipiului Timiºoara la proiectul Promovarea unor mãsuri de renovare a clãdirilor în sistem 0 energie - inteligente ºi integrate, pe piaþa europeanã a renovãrilor de clãdiri” se numeºte propunerea de act normativ supusã aprobãrii consilierilor locali. Scopul anunþat al proiectului este de a elabora un plan de acþiune al administraþiei locale cu privire la reabilitarea blocurilor de locuinþe construite în anii 1970 - 1990 în sistem energie zero. Cu alte cuvinte, realizarea unei eficientizãri totale a blocurilor comuniste din Timiºoara, construite dupã 1970, astfel încât sã nu se mai plãteascã energie electricã ºi gaze naturale.

Deºi proiectul sunã bine, este greu de crezut cã Primãria va gãsi, cel puþin

în anii urmãtori, fondurile necesare pentru angrenarea într-un astfel de program. Deocamdatã, însã, se dau bani pentru realizarea unui studiu. Primãria spune cã „obiectivele specifice ale proiectului sunt sã faciliteze ºi sã asigure aplicarea ºi integrarea de soluþii energetice de acest tip, cât mai curînd posibil, sã interpreteze ºi sã explice cunoºtinþele existente cu privire la eficienþa energeticã”, operaþiuni urmate de „diseminarea rezultatelor” ºi „constituirea grupurilor naþionale” pentru implementarea proiectului.

Rezultatele finale concrete sunt destul de vagi, lucru dedus ºi din formulãrilor de genul „aplicare pe cât posibil”. În cazul Timiºoarei, în care principala companie furnizoare de agent termic – Colterm – este în subordinea directã a Primãriei, este greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacã s-ar ajunge la o aplicare pe larg a acestui program, ºi blocurile de locuinþe ar avea soluþii

de termoficare independente. Pentru cã atunci numãrul de clienþi al Colterm ar scãdea semnificativ.

Deocamdatã, însã, probabil cã aceste variante nu sunt luate în calcul, proiectul fiind la faza de aprobare a bugetului ce revine Primãriei Timiºoara, în valoare totalã de 112.189 de lei (respectiv 23.870 de euro), defalcatã pe surse de finanþare - contribuþie U.E. (valoare asistenþã financiarã nerambursabilã) de 84.144 de lei (respectiv 17.903 de euro) ºi contribuþie din bugetul local: 28.045 de lei (respectiv 5.967 de euro). Argumentul adus de Primãrie, printre altele, este cã „proiectul a fost depus în parteneriat cu 13 parteneri din diferite þãri, membre ale Uniunii U.E.” – printre care patru institute de cercetãri, inclusiv Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice ºi oraºele Stockholm, din Suedia, Rotterdam ºi Amersfoort, din Olanda ºi Sestao, din Spania.

Inventator timiºean: „De ani de zile propun soluþii regenerabile de termoficare pentru locuinþele din Timiºoara” Culmea e cã ceea ce se analizeazã acum pe bani destul de mulþi, din bugetul U.E. ºi din bugetele locale s-a propus de ani de zile, fãrã succes, de cãtre unii inventatori locali. Care spun cã în Timiºoara, zonã de câmpie, existã un grad de însorire destul de mare ºi cã, pe timpul primãverii, al verii ºi toamnei, s-ar putea apela fãrã probleme la panourile solare, ca soluþie de furnizare de apã caldã menajerã pentru locuinþele din municipiu.

Printre aceºti inventatori se numãrã ºi Alexandru Stoian, care a realizat, de altfel, mai multe invenþii brevetate care vizeazã tocmai soluþii de termoficare cu energie regenerabilã.

Instalaþia pentru captarea energiei solare, instalaþia pentru orientarea calculatoarelor solare plane ºi pompa solarã sunt doar câteva din invenþiile

sale cu aplicare în acest domeniu, care au fost ignorate ani în ºir de cãtre autoritãþi. Astfel, acum se cautã soluþii prin proiecte comune europene, deºi acestea existã la nivel local de multã vreme, doar cã nu a existat interes pentru implementarea lor. „Acest gen de soluþii de obþinere a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sunt potrivite pentru orice tip de clãdiri, inclusiv pentru blocuri. Sigur cã, dacã s-ar amplasa panouri solare pe acoperiºul blocurilor, acestea nu ar putea susþine consumul necesar apartamentelor pe tot parcursul anului, dar cu siguranþã ar fi o soluþie fiabilã pe parcursul verii. Când sunt 40 de grade afarã, aproape cã e o crimã sã foloseºti gaz pentru a încãlzi apa caldã menajerã”, precizeazã inventatorul timiºorean.

Acesta spune cã e surprins sã

de 24 de ani un reper al cetãþii

constate cã autoritãþile locale ajung la soluþii propuse de el cu ani în urmã. „Încet-încet se transpun multe din ideile transmise de multã vreme administraþiei locale. Se ajunge acum la concluzia cã e eficientã încãlzirea cu energie solarã ºi pentru locuinþe”, mai spune Alexandru Stoian.

Însã nu toate proiectele legate de asigurarea independenþei energetice a unor clãdiri au fost primite bine de cãtre administraþia localã sau cea judeþeanã. Aceasta ºi pentru cã, fiind un domeniu relativ nou, este uºor de speculat sub aspectul unor achiziþii sau a oportunitãþii unor investiþii.

Anul trecut, de pildã, la Consiliul Judeþean Timiº s-a rediscutat un proiect de acum trei ani, care a fost amânat de mai multe ori, din cauza valorii mari. Este vorba de reabilitarea aºanumitei “Locuinþe protejate Dinu”, din Sãcãlaz, un centru de ocrotire care urmeazã sã fie transformat într-o locuinþã verde, cu soluþii energetice proprii, ecologice. Discuþii a stârnit valoarea proiectului, deloc de neglijat, þinând cont cã e vorba de o reabilitare, nu de o construcþie – peste 3,5 milioane de lei.

Argumentul pro adus în discuþie este faptul cã investiþia va fi suportatã în mare parte din fonduri europene, ºi nu din bugetul judeþean. Astfel, în noua formã, s-a propus aprobarea proiectului de investiþie, cu un buget total în valoare de 3.598.774,71 de lei ºi cu o valoare eligibilã de 3.461.134,71 de lei.

Proiectul de investiþie “Reabilitarea/modernizarea locuinþei protejate Dinu”, finanþat din Programul Operaþional Regional 2007 - 2013, domeniul “Planuri integrate de dezvoltare urbanã”, face parte din celebrul concept al “Polului de creºtere Timiºoara” ºi, de când a fost discutat prima datã la C.J. Timiº, a stârnit controverse, din cauza valorii foarte mari.

Potrivit variantei iniþiale, durata de realizare a investiþiei propriu-zise era estimatã la 12 luni, investiþia fiind eºalonatã astfel: 2.241.025,64 de lei în primul an ºi 835.978 de lei în al doilea an. Din valoarea totalã, costul construcþiei urma sã fie de 1,3 milioane de lei, la care se adãugau utilaje tehnologice de 1,3 milioane de lei ºi montarea acestora, care se estima cã va costa peste 35.000 de lei. Promotorii

proiectului spun cã actualul imobil este impropriu, ºi prin reabilitare se modificã în mod semnificativ structura ºi utilitatea acestuia, în sensul cã va fi o casã independentã din punct de vedere energetic. Încã de când a fost propusã prima datã pentru aprobare, în 2010, investiþia a stârnit discuþii aprinse în plenul C.J. Timiº, o parte din argumentele contra referindu-se la faptul cã, prin valoarea foarte mare a unui singur obiectiv finanþat, se încearcã de fapt compensarea lipsei de proiecte în domeniul social ºi cã faptul cã respectivul imobil va avea panouri fotovoltaice ºi soluþii energetice ecologice nu-i va ajuta cu nimic pe cei care stau în respectivul centru. „Nu putem sã acoperim faptul cã nu avem proiecte sociale în acest domeniu printr-un proiect prin care valorile sunt date de anumite celule fotovoltaice ºi alte elemente care nu se duc direct la oamenii cu dizabilitãþi, de fapt, diminuãm suma întreagã pe care o putem accesa în domeniul protecþiei sociale”, se preciza în plen.

Câþiva aleºi judeþeni au apreciat cã este mai bine sã vinã cu mai multe proiecte care sunt la o valoare minimã, dar care sã ajute aceste persoane.

Susþinãtorii proiectului au precizat, totuºi, de fiecare datã, cã investiþia se justificã, pe motiv cã nu se referã doar la casã, ci se pune problema de a crea un model de centru social independent din punct de vedere energetic.“Acolo sunt soluþii care mãresc valoarea investiþiei, pentru cã privesc implementarea unor tehnologii inteligente pentru energie regenerabilã, fiind panouri solare pentru apã caldã, panouri fotovoltaice pentru a produce curent electric ºi pentru a reduce ulterior costurile de funcþionare ale acestui centru ulterior implementãrii proiectului, anvelopare termicã pentru a putea conserva energia”, declarau oficiali ai Adetim la una din ºedinþele de plen din 2010.

economic

17 - 19 martie 2014

7

Pensiile viitorului, conturile de economii l ªi acum existã suspiciuni legate de aceste noi soluþii vehiculate Pentru cã numãrul de pensionari continuã sã creascã în raport cu contribuabilii – angajaþi activi ºi plãtitori de taxe ºi impozite – Guvernul, prin Ministerul Muncii încearcã sã gãseascã soluþii alternative de rezolvare a viitoarei probleme care se anunþã a fi deficitul sistemului de pensii. Una dintre soluþiile vehiculate recent este una oarecum surprinzãtoare pentru cu guvern de stânga, promotor al conceptului de stat protector.

Astfel, Guvernul Ponta 3 propune un sistem de economisire individual, pe ideea unor conturi personale, soluþie care mai degrabã ar fi specificã unei guvernãri de dreapta. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un astfel de sistem”, spune preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº.

Reprezentanþii Ligii Pensionarilor Timiº spun cã este greu ca orice contribuabil sã aibã încredere în vreun alt

sistem de pensii în afarã de cel actual, gestionat ºi administrat de cãtre Stat. „Dacã aº fi tânãr, eu nu aº avea încredere într-un asemenea sistem. Cea mai sigurã rãmâne pensia de stat. Statul nu dispare, aºa cum dispare o agenþie, o fundaþie ºi aºa mai departe, în funcþie de ce se întâmplã în spaþiul european.

Eu nu spun cã un asemenea sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economii nu ar putea sã aibã succes.

Dar trebuie pus la punct actualul sistem de pensii de stat, înainte de a se încerca alte soluþii”, spune Matei Suciu, preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº.

Cert e cã, inclusiv raportat la situaþia localã, þinând cont cã Timiºul este unul dintre judeþele cu o economie foarte bine dezvoltatã, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare sã arate prea bine, þinând cont de faptul cã numãrul de pensionari continuã sã creascã, încet dar sigur, invers proporþional cu numãrul angajaþilor activi, plãtitori de taxe ºi impozite. „Raportat la aceeaºi perioadã a anului trecut, înregistrãm o creºtere uºoarã. În prezent sunt în judeþ 157.605 pensionari, în comparaþie cu 157.467 de pensionari în aceeaºi perioadã a anului trecut”, nea declarat Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

Dacã în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaþiei judeþului, acum, procentul a trecut de 23%.

Principalul factor de destabilizare al sustenabilitãþii sistemului public de pensii, rãmâne în Timiº, ca ºi la nivel naþional, ºi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbãtrânire a populaþiei.

Totuºi, conform Direcþiei Regionale de Statisticã Timiº, în judeþ, îmbãtrânirea populaþiei e oarecum þinutã sub control, deocamdatã, de fenomenul migraþiei interne. În Timiº, la 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeþe, la acelaºi raport, numãrul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100.

Deci, dacã s-ar face un calcul strict local, sistemul de pensii din Timiº are ºanse mai mari sã se autosusþinã, spre deosebire de cel din alte judeþe. Însã, evident, sustenabilitatea acestui sistem trebuie sã fie una generalã, nu localã.

750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane. Ceea ce înseamnã cã

pensiile private facultative rãmân o variantã cu aplicabilitate limitatã.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Soluþia comunã e, de fapt, individualã Pentru cã a devenit destul de clar cã problema susþinerii sistemului de pensii se va acutiza în urmãtorii ani, Guvernul, în noua formulã, a anunþat cã va promova dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, care sã preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire ºi din venitul total al asigurãrilor sociale ale asiguratului. Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea cã „sustenabilitatea unui sistem de pensii þine de aplicarea principiului contributivitãþii, prin acumulare, ºi al responsabilitãþii individuale”, se aratã în noul program al Guvernului care, deºi e de stânga, promoveazã o idee de dreapta – rezolvarea individualã a problemei, fãrã intervenþia majorã a Statului. „În acest sens, vom susþine schimbarea principiilor care guverneazã sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivitãþii ºi al responsabilitãþii individuale printrun sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publicã

(Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziþie cãtre noul sistem a mãsurilor de atenuare a costurilor reformei, fãrã afectarea veniturilor beneficiarilor în platã sau cu perioadã de acumulare micã”, conform planului Guvernului.

Ca atare, ce s-a dat pânã acum rãmâne dat, ºi regulile se schimbã doar pentru tineri, care vor fi supuºi unui sistem de contribuþii mult mai dificil de susþinut.

Planul Guvernului prevede ºi introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaþionale, bazat pe contribuþia asiguratului ºi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Guvernul considerã cã astfel sunt eliminate nedreptãþile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor ºi se creeazã posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzurã.

Totodatã, este menþionatã ºi creºterea responsabilitãþii pentru veniturile de bãtrâneþe ale persoanelor care lucreazã în activitãþi ocazionale ºi sezo-

niere, în special în agriculturã, prin crearea unui sistem de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activitãþi.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a plusat pe aceastã temã, declarând cã proiectul privind introducerea pensiei ocupaþionale trebuie rediscutat pentru a vedea dacã nivelul contribuþiei, în prezent de maximum 15% din venitul salarial brut lunar, nu poate ajunge pânã la 50%. Întrebatã cât ar putea fi contribuþia la pensia ocupaþionalã, Rovana Plumb a precizat cã actualul proiect de lege care se referã la aceasta prevede un maxim de 15 la sutã, din partea angajatorului ºi a angajatului. „Trebuie sã rediscutãm ºi sã vedem ºi cu organismele internaþionale, dar în special, din punctul meu de vedere, cu tot ce înseamnã parteneri sociali, pentru cã discutãm aici de sector, de ramurã, de unitate, în aºa fel încât sã vedem dacã nu putem sã mergem la un plafon maximal chiar pânã la 50 la sutã din veni-

tul sau salariul pe care îl obþine cetãþeanul”, declarã Rovana Plumb. Spunând, totodatã, cã orice cetãþean din România, care se aflã într-o relaþie contractualã de muncã cu un angajator care poate fi persoanã fizicã sau persoanã juridicã, poate contribui ºi poate avea aceastã pensie ocupaþionalã. Ea a mai precizat cã nivelurile de contribuþii se vor stabili „în baza unui contract colectiv încheiat între angajator ºi angajat, fie la nivelul unitãþii respective, fie la nivel de sector, fie la nivel de ramurã”.

Preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº: „Eu nu aº avea încredere într-un sistem administrat de altcineva decât Statul”

Pilonul II de pensii, viitor incert Cert este cã pensiile private obligatorii (deºi se considerã cã acestea sunt în momentul de faþã principala ºansã a tinerilor de a primi pe viitor o pensie decentã) nu sunt vãzute cu ochi buni de actualul Guvern. Experþii F.M.I. au discutat cu autoritãþile române posibilitatea de a îngheþa sau reduce cota distribuitã cãtre fondurile de pensii private obligatorii, ºi chiar de a naþionaliza integral sau parþial sumele deja strânse de acestea, aºa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia. În prezent, cota de contribuþie viratã cãtre Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanþilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) ºi urmând sã ajungã la 6%, cu o creºtere de jumãtate de punct procentual anual,

pânã în 2016. De la lansare ºi pânã în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naþionalã de Pensii Publice, în numele participanþilor, contribuþii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiþiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns dupã primele nouã luni ale acestui an la 5,95 milioane de participanþi, dintre care numãrul celor care primesc lunã de lunã contribuþii virate de cãtre C.N.P.P. s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

Potrivit statisticilor Casei Naþionale de Pensii, în Timiº numãrul celor care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, aºa-numitul Pilon II, este în creºtere. În prezent sunt peste

250.000 de salariaþi timiºeni care contribuie la aceste fonduri de pensii private obligatorii, reprezentând o cotã de 4,22% din totalul asiguraþilor pe Pilonul II. În ceea ce priveºte contribuþiile efective, lucrurile nu sunt, însã, la fel de clare. În sensul cã, potrivit unor surse din sistem, sunt destul de multe conturi goale, adicã fonduri de asigurare ale unor salariaþi pentru care angajatorii, de ani buni, nu au virat niciun leu. Problema este legatã de asigurãrile sociale – dacã ele nu sunt virate cãtre stat de cãtre angajatori, nu se vireazã nici procentul aferent Pilonului II. Cât despre Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuþii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri existente însumeazã la nivel naþional

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

17 - 19 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

17 - 19 martie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

17 - 19 martie 2014

Încã o încercare

Guvernul Ponta III readuce în discuþie descentralizarea varianta III Consilier judeþean P.N.L.: “Descentralizarea trebuie fãcutã, pentru o mai bunã absorbþie a fondurilor comunitare”

Dupã o perioadã în care se dãdea de înþeles cã se renunþã la ideea descentralizãrii, Guvernul Ponta III readuce în discuþie “descentralizarea – varianta 3”. Chestiuni controversate, care au stârnit dezbateri ºi pe plan local – cum ar fi descentralizarea structurilor de ordine publicã sau trecerea foarte multor instituþii în subordinea administraþiei locale – sunt repuse pe tapet, ca ºi cum nu ar fi cauzat niciun fel de obiecþii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O nouã descentralizare, la Guvern nou Este periculos sã se implementeze un proiect de descentralizare în ani electorali – era mesajul cu care, în urmã cu douã-trei luni, reprezentanþii U.S.L. dãdeau de înþeles cã, deocamdatã, s-ar fi renunþat la aceastã idee, care deja a dus la numeroase controverse, inclusiv în Timiº, prin “descentralizarea anticipatã”, începutã în structuri precum cele subordonate Ministerului Finanþelor. Acum, însã, se reia, odatã cu instalarea noului Guvern, ºi ideea realizãrii descentralizãrii, surse din P.S.D. susþinând cã noul termen privind aplicarea descentralizãrii este 1 ianuarie 2015. Totodatã, Guvernul ar avea ºi o nouã strategie pentru ca proiectul sã nu se mai opreascã la Curtea Constituþionalã, aºa cum s-a întâmplat cu demersul anterior al U.S.L. pentru care Executivul ºi-a angajat rãspunderea în noiembrie 2013.

Procesul de descentralizare vizeazã transferul unor competenþe de la ministere cãtre Consilii Judeþene ºi Primãrii. Dacã actele normative vor fi adoptate, mai multe direcþii aflate în subordinea Ministerelor Sãnãtãþii, Agriculturii, Transporturilor, Turismului, Culturii, Sportului ºi Mediului vor trece în coordonarea autoritãþilor locale. Printre acestea se numãrã Serviciile de Sãnãtate Publicã la nivel judeþean, unitãþile turistice, plajele, protecþia mediului ºi pescuitul sau unitãþile sportive. Consiliile Judeþene vor numi ºefii acestor direcþii.

Conform promisiunilor fãcute, care nu se ºtie în ce mãsurã vor fi respectate, la nivelul fiecãrei regiuni va trebui sã existe cel puþin un spital regional (cu medicinã de înaltã performanþã), un sistem regional de intervenþie în situaþii de urgenþã, infrastructura rutierã ºi feroviarã mo-

dernizatã ºi un aeroport internaþional. De asemenea, în fiecare regiune de dezvoltare va trebui sã existe un centru sportiv regional polivalent de nivel internaþional, un centru cultural de nivel european ºi o universitate acreditatã la nivel internaþional. Guvernul a promis ºi redefinirea competenþelor prefecþilor. Practic, cum liderii P.S.D. au nevoie de sprijinul preºedinþilor de Consilii Judeþene în anul electoral, aceºtia au fost asiguraþi cã vor primi atribuþii suplimentare în detrimentul prefecþilor.

Controverse rãmase neelucidate Dincolo de teoriile generale, discuþiile cele mai tensionate se anunþã a fi cele pe subiectele aflate, încã, în disputã. Unul dintre cele mai controversate subiecte pare a fi descentralizarea Poliþiei, refuzatã în trecut de ministrul de Interne liberal Radu Stroe. ªi ministrul actual de Interne, Gabriel Oprea, are rezerve faþã de renunþarea la unele pârghii. Deocamdatã, conducerea P.S.D. a promis cã va organiza consultãri cu preºedinþii de Consilii Judeþene. În Timiº, idea nu e agreatã de sindicatele din Poliþie, care au temeri cã politizarea se va accentua în Poliþie, odatã cu aceastã subordonare cãtre Primãrii. În al doilea rând, este vorba de salarizare, pentru cã sunt destule Primãrii care nu stau deloc bine cu resursele financiare, ºi nu se ºtie dacã au fondurile necesare pentru a suporta plata acestor salarii. Aceleaºi preocupãri existã ºi în varianta în care se estimeazã cã structurile de Rutierã ºi Ordine Publicã s-ar putea uni cu Poliþia Localã. În acest context, miza descentralizãrii este uriaºã:

de 24 de ani un reper al cetãþii

autoritãþile locale ar urma sã preia serviciile de ordine publicã localã, personalul ºi patrimoniul acestora. Directorii executivi ai acestor servicii de ordine publicã vor fi numiþi de primari.

Un alt subiect controversat este ºi situaþia direcþiilor din subordinea Ministerului Muncii.

Preºedinþii Consiliilor Judeþene au cerut descentralizarea Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã ºi a Agenþiei de Prestaþii Sociale. Fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, s-a opus acestui proces, iar noul titular, Rovana Plumb, nu ºi-a formulat, încã, o poziþie.

“Preventiv”, Consiliul Judeþean Timiº a decis sã ia o mãsurã îndelung dezbãtutã la ultimele ºedinþe de plen, legatã de achiziþionarea unei clãdiri pentru noile structuri care se estimeazã cã i-ar trece în subordine odatã cu descentralizarea, deºi nu este sigur cã acest lucru se va întâmpla. Este vorba despre fostul sediul al Finanþelor – imobilul situat în Timiºoara, pe b-dul Revoluþiei din 1989, nr.15 A. “Valoarea de piaþã a proprietãþii, fãrã cota de proprietate a Statului Român, ar fi de 3.240.000 de euro, respectiv 14.700.000 de lei, însã în condiþiile de vânzare forþatã pentru proceduri de faliment sau executare silitã, valoarea de piaþã a proprietãþii este de 2.268.000 de euro, respectiv 10.290.000 de lei”, au þinut sã precizeze oficialii C.J. Timiº, care au vrut sã arate cã administraþia judeþeanã face o afacere bunã cu aceastã achiziþie. Totodatã, s-a adus ºi argumentul “necesitãþii asigurãrii spaþiilor pentru funcþionarea instituþiilor de interes judeþean”. În noiembrie 2013, aproape jumãtate din timpul alocat ºedinþei de plen a C.J. Timiº a fost ocupat de discuþiile generate de intenþia administraþiei judeþene de

a cumpãra clãdirea de pe b-dul Revoluþiei. ªi, deºi proiectul legat de oportunitatea achiziþiei a fost respins în ºedinþa de plen din noiembrie anul trecut, cu o încãpãþânare demnã de o cauzã mai bunã, a fost reintrodus de cãtre conducerea C.J. Timiº pe ordinea de zi a ºedinþei din decembrie, fiind pânã la urmã aprobat de majoritatea consilierilor judeþeni.

Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã existã un interes suspect legat de achiziþionarea acestei clãdiri, în contextul în care, în condiþiile de astãzi, descentralizarea nu poate fi invocatã ca pretext pentru aceastã tranzacþie.

Pe lângã “pleiada” de instituþii care ar trece în subordinea Consiliilor Judeþene, controverse a iscat, pe tema descentralizãrii, ºi situaþia cinematografelor din subordinea Ministerului Culturii.

Proiectul pentru care Guvernul ºi-a angajat rãspundere prevedea trecerea cinematografelor trec la autoritãþile locale, cu excepþia a cinci unitãþi din Capitalã, pãstrate la Culturã. Acum, însã, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, considerã cã instituþia pe care o conduce ar trebui sã pãstreze câte un cinematograf în fiecare judeþ.

Raportat la Timiº, decizia de descentralizare a acestor spaþii este cu atât mai dubioasã cu cât pe plan local s-a demonstrat foarte clar cã trecerea în subordinea Primãriilor a acestor imobile a avut efecte catastrofale. Astfel, în 2011, Prefectura Timiº a realizat un control legat de constatarea felului în care Primãriile s-au achitat de obligaþia reabilitãrii acestor spaþii care le fuseserã atribuite. Rezultatele controalelor au fost dezastruoase. Starea avansatã de degradare a cinematografelor din Timiº, descrisã de acest raport de control, arãta cã transferul acestora cãtre administraþiile locale a fost o greºealã.

Consilierul judeþean P.N.L. Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeþean Timiº, considerã cã descentralizarea, odatã începutã, nu poate fi abandonatã, dar, mai spune el, este greu de precizat când ar putea fi reluatã. “Procesul a început prin acea descentralizare realizatã la nivelul structurilor din subordinea Ministerului Finanþelor. Însã descentralizarea nu presupune doar comasãri de instituþii, ci mai este ºi partea economicã, fiscalã a acestui proces care nu poate fi neglijatã. Din pãcate, însã, eu nu am vãzut pânã în momentul de faþã un proiect oficial, asumat, care sã arate o împãrþire exactã, pe regiuni, a teritoriului României. Dacã s-a fãcut, nu s-a fãcut la vedere. Rãmâne de vãzut, deci, cum va arãta a-

ceastã împãrþire oficialã.

Cert este cã descentralizarea trebuie fãcutã, este ºi una dintre condiþiile impuse de U.E. pentru o mai bunã absorbþie a fondurilor comunitare”, spune Gheorghe Bologa. Menþionând cã P.N.L. a susþinut acest proiect, pe vremea când era în U.S.L., ºi rãmâne consecvent ideii cã este nevoie de implementarea sa.

Parlamentar P.S.D.: “Este greu de crezut cã procesul se reia într-o conjuncturã electoralã” Rezervat în ceea ce priveºte posibilitatea implementãrii în acest an a procesului de descentralizare se aratã a fi deputatul P.S.D. de Timiº Sorin Stragea.

“Este o problemã complexã, ºi, deºi îl dorim cu toþii, rãmâne de vãzut cum va fi implementat, pentru a nu mai fi blocat la nivelul Curþii Constituþionale. Pe de altã parte, este greu de crezut cã procesul se va relua acum, într-o conjuncturã electoralã.

Oricum, deºi s-au adus argumente pro ºi contra, cred cã toate partidele sunt de acord cu ideea cã va trebui realizat. ªi, deºi nu a existat un proiect oficial din care sã

reiasã clar împãrþirea pe regiuni, în actualul context, cred cã va rãmâne varianta discutatã, cu Regiunea Banat cu patru judeþe”, mai spune parlamentarul de Timiº.

11

special

17 - 19 martie 2014

Puþine adopþii, mulþi copii instituþionalizaþi în Timiº l Deºi cadrul legal s-a mai îmbunãtãþit, ritmul adopþiilor rãmâne modest În Timiº numãrul copiilor care sunt adoptaþi de cãtre familii interne continuã sã rãmânã destul de scãzut, în comparaþie cu numãrul total de copii instituþionalizaþi. Deºi cadrul legal s-a mai îmbunãtãþit în ultimii ani ºi deºi în maternitãþile din Timiºoara continuã sã fie pãrãsiþi destul de mulþi copii.

“Numãrul copiilor adoptaþi rãmâne destul de mic pentru cã, deºi cadrul legal s-a mai simplificat, aplicarea continuã sã lase de dorit.

Copiii sunt încã declaraþi greu ca adoptabili”.

Simona Czudar, directorul executiv al Asociaþiei timiºorene „Ador Copiii”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mulþi copii instituþionalizaþi, un numãr încã modest de adopþii interne Dupã cum aratã ºi datele Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului ºi Asistenþã Socialã Timiº, raportat la cei peste 1.000 de copii instituþionalizaþi din Timiº, numãrul adopþiilor interne rãmâne unul destul de modest. Anul trecut au fost depuse 77 de cereri de atestare pentru adopþie, au fost realizate 112 informãri prealabile în vederea adopþiei, au fost atestate ºi reatestate ca apte sã adopte un copil 82 de persoane sau familii ºi pentru o familie s-a respins eliberarea atestatului de familie aptã sã adopte. Au fost organizate nouã cursuri de pregãtire pentru familiile care doresc sã adopte un copil, la care au participat 124 de persoane, au fost instrumentate 120 de dosare ale copiilor al cãror plan individualizat de protecþie are ca finalitate adopþia ºi au fost depuse pe rolul instanþei 110 dosare vizând deschiderea procedurii adopþiei interne. Totodatã, au mai existat “358 de potriviri teoretice ºi 121 de potriviri practice realizate pentru copii din alte judeþe cu familii adoptatoare din Timiº.”

Dincolo de aceste demersuri, mai mult sau mai puþin pregãtitoare, rãmâne cifra cea mai relevantã: anul trecut, în Timiº, doar 27 de copii au fost încredinþaþi în vederea adopþiei în dosare pronunþate ºi pe rol.

Datele sunt în concordanþã cu cele centralizate la nivel naþional de cãtre Oficiul Român pentru Adopþii: anul trecut doar 580 de copii orfani ºiau gãsit o familie. În acest timp, pe lista de aºteptare stau 1.500 de familii dispuse sã adopte un copil abandonat. Aceasta, în condiþiile în care în România peste 60.000 de copii sunt în grija statului.

Deºi noua lege a adopþiilor se anun-

“Este o concepþie limitatã, care se manifestã de mult timp în societate. Destul de multe cupluri care vor sã adopte îºi doresc copii cât mai mici, dacã se poate blonzi, cu ochi albaºtri ºi cu o stare de sãnãtate perfectã”.

Sunt familii care aºteaptã ºi doi ani pânã când ajung sã-ºi aducã acasã copilul înfiat þa revoluþionarã, rezultatele sunt modeste. Doar 2.241 de copii au fost declaraþi adoptabili în 2013 ºi doar un sfert au fost înfiaþi. Cele mai multe familii noi se gãsesc în Dâmboviþa (unde au fost înregistrate 133 de adopþii), Bucureºti (125 de adopþii) ºi Vrancea (123 de adopþii). ªi raportat la aceste cifre, care sunt modeste, numãrul de copii adoptaþi din Timiº rãmâne foarte mic.

Aºadar, peste 60.000 trebuie sã rãmânã în grija statului, care alocã pentru îngrijirea lor ºi pentru salariile celor 32.000 de persoane care lucreazã în sistemul de protecþie, 150 de milioane de euro anual. Potrivit calculelor, pentru fiecare minor aflat într-o formã de plasament, România cheltuie zilnic 32 de lei. O micã parte din bani merg efectiv la copil însã, respectiv 7 lei, pentru cã restul de 25 de lei se reîntorc în sistem – în mare parte pentru plata angajaþilor.

O lege greu de aplicat La mai bine de un an de la schimbarea Legii adopþiei, România se confruntã cu un nou paradox: sunt peste 1.500 de familii care vor sã adopte imediat un copil, ºi probabil cã mulþi dintre ei vor mai aºtepta cel puþin doi - trei ani pânã când îºi vor vedea dorinþa împlinitã.

Potrivit reprezentanþilor Oficiului Român de Adopþii, procesul de adopþie în România dureazã între 1,5 ani ºi 2

ani, ºi aceºtia “consoleazã” pãrinþii cu precizarea cã sunt þãri în care procesul de adopþie dureazã ºi patru ani.

De la intrarea în vigoare a noii Legi a adopþiei, numãrul de copii adoptaþi a scãzut în loc sã creascã, deºi facilitarea adopþiilor era scopul noii legi.

“Numãrul copiilor adoptaþi rãmâne destul de mic ºi în Timiº ºi în majoritatea judeþelor, pentru cã, deºi cadrul legal s-a mai simplificat, aplicarea continuã sã lase de dorit. Copiii sunt încã declaraþi greu ca adoptabili”, declarã Simona Czudar, directorul executiv al Asociaþiei timiºorene „Ador Copiii”.

Lucrurile s-au complicat din punct de vedere procedural ºi dupã ce, în urmã cu trei ani, Curtea Constituþionalã a admis o excepþie de neconstituþionalitate formulatã într-un proces de adopþie aflat pe rolul Tribunalului Timiº.

Contestatarul procedurilor legale de pânã atunci, legate de adopþie, a fost timiºoreanul Teodor Bura care, spunea C.C.R., „ºi-a stabilit filiaþia faþã de fiica sa minorã între data deschiderii procedurii adopþiei interne ºi data încuviinþãrii adopþiei de cãtre Tribunalul Timiº, fãrã a-ºi putea exprima consimþãmântul”.

Curtea Constituþionalã a analizat acest caz ºi a stabilit cã legea româneascã ar fi neconstituþionalã, intrând în conflict cu Convenþia europeanã în materia adopþiei pentru copii, încheiatã la Strasbourg, la 24 aprilie 1967, convenþie la care România a aderat în 1993.

Aceasta precizeazã cã existenþa con-

simþãmântului pãrinþilor se analizeazã la momentul pronunþãrii adopþiei, nu în cel al deschiderii procedurii de adopþie. Cu alte cuvinte, o adopþie nu este posibilã, din punct de vedere juridic, fãrã consimþãmântul pãrinþilor naturali ai copilului, pe principiul cã „în cazul separãrii copilului de pãrinþii sãi, toate pãrþile interesate trebuie sã aibã posibilitatea de a participa la dezbateri ºi de a-ºi face cunoscute punctele de vedere”. ªi cum deciziile C.C.R. au valoare de lege, a trebuit modificatã întreaga legislaþie referitoare la adopþie. Aceasta, deºi unii specialiºti în drept au susþinut cã noile prevederi legislative deschid tot felul de oportunitãþi de primire de foloase necuvenite pentru pãrinþii naturali ai unui copil, care îºi pot condiþiona consimþãmântul, în vederea adopþiei, de primirea unor sume de bani. ªi în prezent, înainte ca un copil sã fie dat spre adopþie se consultã pânã ºi rudele de gradul 4. Se poate întâmpla sã fie consultate sau cãutate pânã la 80 de persoane, fapt care dureazã.

Reintegrarea în familia naturalã rãmâne extrem de importantã pentru autoritãþi. Asociaþiile de profil ºi familiile care aºteaptã sã adopte un copil spun cã pentru autoritãþi reintegrarea în familia naturalã este extrem de importantã fãrã sã se gândeascã la consecinþe.

Reprezentanþii Oficiul Român pentru Adopþii spun însã cã faptul cã numãrul adopþiilor nu a explodat odatã cu schimbarea legislaþiei nu este din vina exclusivã a autoritãþilor. Sunt ºi

Sorin Stragea, fost director al Direcþiei pentru Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. cazuri în care familiile refuzã copiii pe motive de etnie, de probleme de sãnãtate. Vârsta este ºi ea un factor esenþial atunci când un adult opteazã sã adopte sau nu un copil. De regulã persoanele care au atestat de adopþie îºi doresc copii pânã în vârsta de patru ani.

Din pãcate, peste 50% dintre copiii care sunt adoptabili au peste aceastã vârstã.

“Este o concepþie limitatã, care se manifestã de mult timp în societate.

Destul de multe cupluri care vor sã adopte îºi doresc copii cât mai mici, dacã se poate blonzi, cu ochi albaºtri ºi cu o stare de sãnãtate perfectã”, spune Sorin Stragea, fost director al Direcþiei pentru Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. ªi dacã bebeluºi “blonzi, mici, ºi cu ochi albaºtri” sunt “tiparul” copiilor doriþi spre adopþie, conform opiniei unor specialiºti în adopþii de pe plan, intern, s-a realizat ºi un portret robot al celor care vor sã adopte un copil. Din punct de vedere al educaþiei, cei mai mulþi pãrinþi adoptivi au studii universitare absolvite (40%), liceale (37%), gimnaziale finalizate (10%), în timp ce 3% nu au absolvit nicio ºcoalã. De asemenea, 71% dintre familiile care vor sã adopte un copil locuiesc în mediul urban ºi au un loc de muncã stabil.

42 de copii pãrãsiþi în maternitãþile din Timiº, anul trecut ªi dacã unele familii fac eforturi disperate pentru a putea adopta un copil, altele nu ºtiu cum sã se descotoroseascã de propriii copii. Anul trecut, în Timiº, zeci de copii au fost pãrãsiþi în maternitãþi. Conform datelor Direcþiei Generale pentru Protecþia Copilului ºi Asistenþã Socialã Timiº, în judeþ, în 2013, 42 de copii au fost declaraþi pãrãsiþi în unitãþile sanitare. Pentru 11 dintre ei s-a luat mãsura de plasament la familiile substitutive, pentru zece s-au instituit mãsuri de protecþie specialã, 12 au fost daþi în plasament la asistenþi maternali profesioniºti, cinci au fost ex-

ternaþi în familia naturalã, iar patru au fost transferaþi în judeþul de provenienþã.

Numãrul copiilor cu potenþial de abandon a fost, de fapt, mult mai mare, pentru cã s-au instrumentat anul trecut în Timiº 132 cazuri de spitalizare de copii cu risc de pãrãsire ºi trei cazuri de gravide aflate în situaþie de risc. 78 de cazuri s-au rezolvat prin menþinerea copilului în familie (externarea copilului din spital de cãtre familie), deºi e greu de spus cã ºi aceasta este mãsura cea mai bunã, þinând cont cã în majoritatea cazurilor de acest pãrinþii nu preau au ce sã-I ofere noului

noscut, care este un copil nedorit în acea familie. ªi tot anul trecut, în Timiº, s-au întocmit cinci certificate de naºtere pentru copiii pãrãsiþi în unitãþile sanitare ºi au fost consiliate ºi sprijinite în realizarea demersurilor pentru înregistrarea naºterii copilului un numãr de 54 de mame sau familii, ai cãror copii s-au aflat în risc de pãrãsire în spital, cu privire la dreptul copilului la identitate ºi importanþa întocmirii certificatului de naºtere, pentru ca nou-nãscuþii sã nu devinã oameni fãrã identitate ºi fãrã perspective.

În 2013, 42 de copii au fost pãrãsiþi în spitalele din Timiº

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

17 - 19 martie 2014

Bash

De Neil LaBute Un concept de Alexandra Didilescu ºi Colin Buzoianu Bash este un triptic de trei piese într-un act, o explorare în egalã mãsurã lucidã ºi emoþionalã a rãului, în complexitatea lui, în aparenþa sa adesea benignã, cotidianã. O recontextualizare a tragediilor lui Euripide, Bash reuneºte textele Ifigenia în Orem, O ºleahtã de sfinþi ºi Medea Redux.

Confesiuni, pseudo-comunicare, sex, iubiri sufocate, violenþã, compun acest – aproape – poem despre aceastã nedefinitã zonã obscurã ce ne locuieºte pe fiecare din noi.

Studio “Uþu Strugari”, 18 martie, ora 19 l Romeo ºi Julieta

De W. Shakespeare Un spectacol de Rahim Burhan Romeo ºi Julieta este cea mai cunoscutã piesã a tuturor timpurilor, marele succes al lui sale timpurii, fiind consideratã cea mai tipicã poveste de dragoste a Renaºterii. Ura tradiþionalã dintre familiile veroneze Montague ºi Capulet este pusã la încercare de iubirea care se înfiripã între Romeo, fiul lui Montague ºi Julieta, din familia contelui Capulet. În ciuda faptului cã tatã ei o promisese lui Paris, Romeo ºi Julieta sînt cãsãtoriþi în tainã de cãtre pãrintele Lorenzo, confesorul ºi pãstrãtorul secretului celor doi. La foarte puþin timp dupã aceea, Tybalt îl provoacã pe Romeo la duel în piaþa publicã. El refuzã lupta, însã Mercutio va cãdea sub spada lui Tybalt. Orbit de furie, Romeo rãzbunã moartea prietenului lui, ceea ce va duce la pedeapsa cu expulzarea. Între timp, Julieta se confruntã cu presiunea la care o supune tatãl ei, privind cãsãtoria cu Paris. La sfatul pãrintelui Lorenzo, ea va accepta cãsãtoria, urmând ca în preziua nunþii sã bea o poþiune care o va face sã parã moartã pentru 24 de ore.

El îl anunþã ºi pe Romeo de acest plan, printr-o scrisoare care, însã, nu ajunge la timp. Romeo îºi gãseºte iubita pe catafalc ºi, cuprins de disperare, se sinucide. La puþin timp, Julieta se trezeºte ºi, vãzându-l pe Romeo mort, se sinucide. Familiile celor doi aflã de la fratele Lorenzo ce s-a întâmplat ºi, cuprinºi de remuºcãri, îºi dau mâinile deasupra trupurilor celor doi îndrãgostiþi.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 19 martie, ora 19 l Insula De Mihai Sebastian Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol Pe Insula lui Mihail Sebastian, un loc scos din orice context geografic ºi istoric, sugerând, însã, o ipoteticã Americã de Sud, trei oameni care nu au absolut nimic în comun, forþaþi de un rãzboi civil izbucnit brusc, sunt nevoiþi sã îºi reevalueze radical valorile,

concepþiile ºi, cu siguranþã, prioritãþile de viaþã. Blocaþi într-un loc complet strãin, flãmânzi ºi sub permanenta ameninþare a morþii, cei trei – Nadia, o tânãrã pictoriþã, Bob – sportiv celebru ºi bancherul Manuel – învaþã lecþiile renunþãrii ºi ale prieteniei, lecþia speranþei în cea mai profundã deznãdejde ºi lecþia despre splendoarea vieþii, dincolo de durerea pe care sistemul, politica, rãzboaiele – oamenii – o pot provoca oamenilor.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 20 martie, ora 19 l Crize sau încã o poveste de dragoste De Mihai Ignat Un concept de Roberta Popa Ionescu Studio “Uþu Strugari”, 21 martie, ora 19 l Nu, eu nu regret nimic

Un concept de Sabina Bijan Despre Edith Piaf nu se poate vorbi. Despre Edith Piaf se poate cînta.

Este destinul ei peste ani, dincolo de prezenþa ei fizicã între noi. Edith Piaf a fost, atît cît a trãit, vocea iubirii ºi a durerii. Biografia ºi muzica ei s-au împletit, devenind, peste ani, un simbol al speranþei, pentru cã, aºa cum a cîntat ºi a trãit Edith Piaf, viaþa nu înseamnã ºi nu va însemna regrete.

Studio “Uþu Strugari”, 23 martie, ora 19 l Cabaret De Joe Masteroff Un spectacol pe muzica lui John Kander ºi versurile lui Fred Ebb, în regia lui Rãzvan Mazilu În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânãrã cântãreaþã ºi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrãgosteºte de americanul Cliff Bradshaw, al cãrui vis este sã devinã scriitor de romane. Alãturi de ei, deºi la o vârstã înaintatã, domniºoara Schneider ºi domnul Schultz, îºi trãiesc delicata poveste de dragoste, care însã nu se poate concretiza prin cãsãtorie, deoarece el este evreu. Între umor ºi resemnare, între ludic ºi decadent, între vise împlinite ºi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic ºi social a cãrui influenþã este abia la început.

Cabaret – o lume fascinantã ºi amãgitoare în acelaºi timp, a cãrei ilustrare scenicã, alãturi de melodiile devenite hituri ale genului, a cucerit încã de la prima montare a acestui musical, în 1966, inimile a milioane de oameni.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 17 ºi 18 martie, ora 19.30 l Slobodija Odysseia, mon Amour!

Un spectacol în regia lui Noemi Fischer Piesa Slobodija Odysseia, mon Amour! a fost conceputã pentru Capitala culturalã europeanã MarseilleProvence 2013, fiind selecþionatã ºi pentru repertoriul Capitalei culturale europene Košice 2013. Pornind de la Odiseea lui Homer, producþia analizeazã teme ca fuga, înstrãinarea, cãutarea, regãsirea ºi, în final, sosirea.

Rãtãcirile ºi povestirile din Odiseea lui Homer se întâlnesc pe scenã cu rãtãcirile cãlãtorilor din ziua de azi.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 23 martie, ora 19.30

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Trecutul este viu. FilipLucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara”, Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara (Ed. Humanitas) Orice dialog cu Neagu Djuvara pãrãseºte degrabã convenþiile genului ºi devine adevãrat taifas, iar astãzi puþini oameni mai au ºansa de a trece prin aceastã experienþã a comunicãrii.

Interlocutorul venerabilului istoric este Filip-Lucian Iorga, deja remarcat în istoriografia româneascã datoritã cercetãrilor sale de genealogie ºi de istorie a boierimii române. Aºadar, o întâlnire fericitã a istoricului care cerceteazã istoria cu istoricul care a trãit-o.

Un taifas presãrat copios cu reflecþii despre credinþã, destin, copilãrie, educaþie, rolul elitelor politice ºi intelectuale, despre rãbdarea pe care trebuie sã o aibã douã sau trei generaþii pentru a ajunge în chip legitim sã ocupe demnitãþi în stat. Însã, cum în aceastã carte nu doar biografia lui Neagu Djuvara este interesantã, ci ºi profesiunea sa de credinþã ca istoric ºi filozof al istoriei, cei doi, odatã puºi pe vorbã ºi cãutând sã afle adevãrul despre obiectivitate ºi relativizare în studiul trecutului, ajung la concluzia cã istoria este o poveste cu sens, încontinuu reinventatã. Astfel, prin cei prezenþi, trecutul este întotdeauna viu. „Oricât ar fi de ocupat ºi oricât de puþine minute ai avea de petrecut în compania lui, Neagu Djuvara nu-þi dã niciodatã senzaþia cã ar fi grãbit. El are întotdeauna timp. Poate cã viaþa sa atât de frumos trãitã e un argument împotriva zbaterilor ºi a pripelilor inutile ºi dizgraþioase. Seniorul Neagu Djuvara ºtie sã pãºeascã agale, cu fermitate ºi cu eleganþã, fãrã sã se lase timorat de trecerea timpului. Þinuta lui boiereascã nu e însã orgolioasã, ci plinã de smerenie: poveºtile trãite ºi istoriile scrise l-au învãþat pe Neagu Djuvara cã noi, oamenii, suntem tare mãrunþi ºi cã nimic nu stãpânim cu adevãrat pe

aceastã lume”, spune Filip-Lucian Iorga.

La rândul sãu, Neagu Djuvara, afirmã cã nu existã istorie definitivã, existã doar teorii, iar istoricii pot gãsi întotdeauna explicaþii noi pentru fapte istorice care au fost deja interpretate în repetate rânduri: „Nu numai cantitatea ºi calitatea vestigiilor cu care lucreazã istoricul se modificã de la o generaþie la alta, ci mai ales felul în care înþelegem trecutul”.

“Jurnale”, John Fowles (Ed. Polirom) Volumul Jurnale reuneºte cele mai reprezentative fragmente din jurnalul început de John Fowles, în 1949, când era încã student la Oxford, ºi þinut fãrã întrerupere mai bine de o jumãtate de secol. Scrise într-un stil de o francheþe cuceritoare, chiar dacã pe alocuri ºocantã, acestea invitã cititorul la o incursiune deopotrivã în viaþa cotidianã ºi în lumea imaginarã a unuia dintre cei mai ingenioºi scriitori ai secolului XX. Volumul, care are savoarea ºi virtuozitatea romanelor lui Fowles, cuprinde însemnãri despre experienþele din anii petrecuþi ca profesor în Franþa ºi apoi pe insula greceascã Spetses, despre relaþiile sale amoroase ºi cãsãtoria furtunoasã cu Elizabeth sau despre întoarcerea în Anglia ºi eforturile uriaºe de a-ºi construi o carierã literarã. Fowles vorbeºte cu onestitate despre succesul cunoscut dupã publicarea romanelor Colecþionarul ºi Magicianul, despre relaþiile cu alþi scriitori, cu editorii sau regizorii care sau ocupat de ecranizarea romanelor sale, dar ºi despre retragerea în casa de lângã Lyme Regis ºi dezamãgirea tot mai profundã pe care i-o pricinuiesc o lume dezbrãcatã de magie ºi o societate din ce în ce mai materialistã Într-un fel, spune John Foweld, romanele sunt ca niºte noi teorii ºtiinþifice: „Sigur cã existã feluri în care trebuie sã omagieze trecutul, standardele ridicate ale trecutului, însã nu tre-

buie sã le respecte, ci sã le punã la îndoialã, sã-ºi creeze un teren nou. Nimic din trecutul lor cultural n-ar fi putut sã facã posibile sau sã prezicã Tristram Shandy sau Ulise.”

“Maus. Povestea unui supravieþuitor”, Art Spiegelman (Ed. Art) Maus. Povestea unui supravieþuitor, de Art Spiegelman, este, pe bunã dreptate ºi din capul locului, o carte fãrã precedent. Un roman grafic complex, apãrut în douã volume, la care autorul a lucrat în total treisprezece ani. Volumul este structurat pe douã planuri: pe de o parte, unul real, care prezintã relaþia dintre tatã (Vladek) ºi fiu (Art), iar, pe de altã parte, planul poveºtii relatate de Vladek.

Curios este cã Spiegelman îºi scrie ºi-ºi deseneazã romanul în faþa cititorului, dându-i astfel un aspect metabiografic.

Este povestea vieþii lui Vladek, tatãl autorului, evreu polonez care trãieºte ororile Holocaustului ºi ajunge, împreunã cu soþia sa Anja, în cel mai cumplit loc: Auschwitz. Detaliile povestirii, dublate de cele ale desenelor, sunt de-a dreptul impresionante.

Volume de Lucian Boia ºi Mario Vargas Llosa, printre noutãþile Editurii Humanitas, primãvara aceasta „Primul rãzboi mondial.

Controverse, paradoxuri, reinterpretãri”, de Lucian Boia, ºi „Sãrbãtoarea Þapului”, de Mario Vargas Llosa, se numãrã printre noutãþile din aceastã primãvarã pe care editura Humanitas le pregãteºte cititorilor.

TIMPOLIS

Nume celebre cu noi cãrþi în seriile de autor În seria de autor „Neagu Djuvara” va apãrea o ediþie ilustratã a renumitei cãrþi a scriitorului, Civilizaþii ºi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaþiilor, lucrarea de doctorat a acestuia, publicatã în Franþa în 1975 ºi premiatã de Academia Francezã. La Humanitas, volumul a apãrut pânã acum în cinci ediþii, ultima reeditare dateazã din 2013, iar aceasta este prima ediþie ilustratã.

De asemenea, un alt volum care va apãrea în seria de autor „Neagu Djuvara” este Trecutul este viu. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara, informeazã editura, citatã de Mediafax.

Totodatã, în seria de autor „Lucian Boia” va apãrea volumul Primul rãzboi mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretãri , iar în seria de autor „Horia-Roman Patapievici” va fi lansatã a doua ediþie a volumului De ce nu avem o piaþã a ideilor? Despre idei ºi blocaje, publicat cu prilejul ediþiei aniversare a întâlnirilor „Înapoi la argument cu Horia-Roman Patapievici”, care au ajuns la a X-a ediþie.

Volumul Despre nerãbdarea de a fi rãbdãtor va apãrea în seria de autor „Dan C. Mihãilescu”, iar în seria de autor „Andrei Pleºu” va apãrea ediþia de colecþie, adãugitã cu 25 de texte noi, a volumului Despre frumuseþea uitatã a vieþii. ªi în seria de autor „Mircea Cãrtãrescu” vor apãrea ediþiile de colecþie ale volumelor Orbitor. Aripa stângã, Orbitor. Corpul, Orbitor. Aripa dreaptã ºi Levantul. În seria de autor „Mario Vargas Llosa” va apãrea Sãrbãtoarea Þapului, traducere de Gabriela Ionescu, volum care se înscrie în categoria aºa-numitelor „romane ale dictatorului”, care au în centru figuri de tirani reali sau imaginari – categorie literarã a cãrei apariþie a fost favorizatã de realitatea poli-

ticã a þãrilor de limbã spaniolã (sudamericane) în secolul al XX-lea. Este o poveste despre viaþa dictatorului dominican Rafael Trujillo (poreclit „Þapul” de poporul pe care-l asuprea), personaj care s-a menþinut la putere vreme de 31 de ani, sfârºind asasinat de un grup de conspiratori.

Dupã mai bine de zece ani de la ultimul roman, Ignoranþa, ºi câþiva ani de discurs nonfiction/ eseu (Cortina, O întâlnire), Milan Kundera revine la roman cu Sãrbãtoarea insignifianþei, traducere de Ioana Pârvulescu, o sintezã stranie, ficþionalã, ironicã ºi auto-ironicã, inspiratã de lumea în care trãim, o lume care pare sã-ºi fi pierdut cu totul simþul umorului. În colecþia „Râsul lumii”, coordonatã de Radu Paraschivescu, vor apãrea volumele Muºte pe parbrizul vieþii (un nou catalog de perle), de Radu Paraschivescu, Heidegger ºi un hipopotam intrã pe Porþile Raiului, de Thomas Cathcart ºi Daniel Klein, traducere de Oana Dorobanþu, Marea carte a umorului negru, de Philippe Héraclès, traducere de Nicolae Baltã, ºi Dicþionarul Oxford al citatelor comice, de Ned Sherrin, cu o prefaþã de Alistair Beaton, traducere de Irina Negrea.

13

timp liber

Expoziþie ªtefan Popa Popa’s, vernisatã la Ambasada României din Franþa l

17 - 19 martie 2014 l

Afacere murdarã

Cu prilejul Salonului de Carte de la Paris

George Arion, Dinu Flãmând, Nicolae Manolescu, George Banu ºi Matei Viºniec se numãrã printre scriitorii români care vor participa, în perioada 21 - 24 martie, la cea de-a 34-a ediþie a Salonului Internaþional de Carte de la Paris, standul României având tema “Cãrþile viitorului, viitorul cãrþilor”. Cu acest prilej, caricaturistul de renume mondial ªtefan Popa Popa’s va avea o expoziþie la Ambasada României de la Paris.

TIMPOLIS

George Arion, Matei Viºniec ºi Nicolae Manolescu, printre scriitorii români participanþi la Salonul de Carte de la Paris Evenimentele propuse de Institutul Cultural Român vor pune în valoare patrimoniul literar românesc ºi, totodatã, vor oferi o perspectivã asupra evoluþiilor literare ºi editoriale actuale din România, se aratã într-un comunicat al instituþiei, citat de Mediafax. Programul românesc va include dezbateri, lansãri de carte ºi întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducãtori, profesori universitari, jurnaliºti români ºi francezi, propunând publicului o ofertã culturalã diversificatã.

Criteriile avute în vedere în alcãtuirea programului ºi, implicit, a listei invitaþilor, au fost cãrþile (ºi autorii acestora) apãrute în spaþiile de limbã francezã în ultimul an, scriitori tineri (pânã la vârsta de 35 de ani), scriitori, editori ºi analiºti din Republica Moldova, istorici ºi critici literari, editori, traducãtori, precum ºi alþi comentatori ai fenomenului literar românesc ºi reprezentanþi ai altor arte care folosesc ºi suportul hârtiei tipãrite.

Printre dezbaterile organizate se numãrã „Avangardã ºi modernitate”, „Ezoterism ºi sacralitate în lumea de azi”, „Les livres à venir, l’avenir des livres” (Cãrþile viitorului, viitorul cãrþii), „Livres français, lecteurs roumains/ Livres roumains, lecteurs français” (Cãrþi franceze, cititori români/ Cãrþi româneºti, cititori francezi), „Realitate ºi ficþiune însport. O altã scriiturã?” ºi „Présences de la peinture contemporaine roumaine en France” (Pictori

contemporani români în Franþa).

Locuri importante în programul Salonului vor avea masa rotundã consacratã literaturii scrise de autorii tineri ºi dezbaterea despre perspectivele de integrare europeanã a Republicii Moldova – la acest din urmã eveniment fiind prezent ºi Oleg Serebrian, scriitor, ambasadorul extraordinar ºi plenipotenþiar al Republicii Moldova în Franþa.

Printre invitaþi se numãrã scriitori, artiºti, critici, jurnaliºti, traducãtori ºi alte personalitãþi culturale precum George Arion, Sylvain Audet, Iulia Badea Guéritée, George Banu, Tudor Banuº, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Al. Cãlinescu, Magda Cârneci, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloº, Florica Courriol, Benoît-Joseph Courvoisier, Augustin Cupºa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flãmând, Dominique Ilea, Anna Keszeg, Miron Kiropol, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Adrian Mihalache, Vlad Moldovan, Bujor Nedelcovici, Radu Naum, Danielle Nees, Basarab Nicolescu, Luca Niculescu, Marily le Nir, Jean-François Pérés, Bruno Pinchard, Lakis Proguidis, Jacques Rancourt, Petre Rãileanu, Paula Romanescu, Claudiu Soare, Dumitru Þepeneag, Nicolae Tzone, Cristian Robert Velescu, Olimpia Verger, Alain Vuillemin, Matei Viºniec.

Deschiderea oficialã a Salonului Internaþional de Carte de la Paris va avea loc pe 20 martie, la ora 17, iar, de la ora 20, la Ambasada României în Franþa va fi vernisatã expoziþia „Anthropo-satire/ Arts visuels”, de ªtefan

Popa-Popa’s.

Peste 30 de edituri expozante ªi anul acesta, la standul României vor fi expuse volume publicate de peste treizeci de edituri din spaþiul editorial autohton, multe dintre acestea putând fi achiziþionate, graþie parteneriatului cu Librãria “Libris” din Braºov.

Cel mai rapid caricaturist din lume (conform Cãrþii Recordurilor), celebrul artist român ªtefan Popa-Popa’s, va fi prezent la standul românesc, unde va realiza portrete „la minut”. De asemenea, Ambasada României din Franþa, Palais de Béhague, va gãzdui expoziþia „Anthropo-satire/ Arts visuels” aparþinând artistului. Tot la standul României, scriitorului Luis Mizon îi va fi acordat premiul internaþional pentru literaturã francofonã „Benjamin Fondane”.

Ca în fiecare an, reprezentanþi ai Centrului Naþional al Cãrþii din cadrul I.C.R. vor avea întâlniri cu editorii, în vederea promovãrii programelor de traduceri: Translation and Publication Support Programme ºi Publishing Romania.

Salonul Internaþional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniºtilor din domeniul editorial – editori, agenþi literari, distribuitori ºi vânzãtori de carte din Franþa ºi din peste 100 de þãri –, cât ºi publicului larg, bucurându-se de o maximã vizibilitate în presa francezã.

Prezenþa româneascã din acest an vine dupã ce, la ediþia din 2013 a Salon du Livre, România a avut calitatea de invitat de onoare.

Publicitate

Un spectacol în regia lui Gyulay Eszter Frica, neîncrederea, vulnerabilitatea ºi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafarã, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaþã.

Vitrine murdare. Gesturi ambigue.

Mesaje mâzgãlite. Ordine opuse. Deodatã. Ne obiºnuim cu lacrimile. ªi cu zâmbetele contrare. Ne agãþãm de convingeri potrivnice. Mai putem, oare, sã ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaþi?

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 18 martie, ora 19 l Cer ºi pãmânt Un spectacol bazat pe “Paradisul pierdut”, de John Milton, în regia lui Döbrei Dénes ºi Varga Heni Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 20 martie, ora 19 l Vremuri de pace De Hajdu Szabolcs Un spectcaol în regia ºi scenariul (bazat pe ideile ºi improvizaþiile actorilor din distribuþie): Hajdu Szabolcs Dupã apariþia celei mai recente cãrþi ale sale, Langermann este rugat sã scrie o piesã de teatru. Moartea tatãlui sãu, agitaþia pregãtirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care ºi-a pierdut echilibrul, atmosfera sufocantã a societãþii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniºtii necesare pentru a crea. Sarcina asumatã devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporþii ireale, fatale.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 22 martie, ora 19

Operã l

Nabucco

Operã în patru acte ºi ºapte tablouri Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Temistocle Solera Spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, susþinut de Corul ºi Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 19 martie, ora 19 l Bal mascat Operã în trei acte Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Antonio Somma Spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, susþinut de Corul ºi Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 23 martie, ora 19

Filarmonicã l Despre sufletul românesc Un spectacol cu Dan Puric, organizat în sprijinul construcþiei Clinicii Nera, prima clinicã de recuperare

oncologicã din România Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 19martie, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol susþinut de soliºtii Kamilla Schatz-Iuga, la vioarã, ºi Petru Iuga, la contrabass, dirijat de Radu Popa În program sunt incluse lucrãri de C. Saint - Saens (Introducere ºi Rondo Capricioso Op. 28), E. Lalo (Simfonia Spaniolã, Op. 21), N. Rota (Divertisment concertant pentru contrabas ºi orchestrã) ºi G. Bottesini (Grand Duo Concertant pentru vioarã, contrabas ºi orchestrã) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 21 martie, ora 19

Expoziþii l Invazie 68. Praga Expoziþie de fotografie Josef Koudelka În aceastã primãvarã, Timiºoara este gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka sunt prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim” medalia de aur Robert Capa.

Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, pânã în 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 - 19. l Rupt din peisaj Expoziþie de picturã în acuarelã a artistei Adriana Olaru Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, pânã în 28 martie, zilnic între orele 15 - 17 l Apa II Expoziþie a artistului Constantin Rãducan “Constantin Rãducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului ºi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiþie ºi magie. A desena apa este un pariu ambiþios pentru orice artist, Constantin Rãducan o face cu lejeritate ºi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuº, marker sau acuarelã. Forþa liniei ºi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepãtrund ca într-un haiku, unde observaþia ºi puterea de sintezã fuzioneazã reciproc ºi se echilibreazã împreunã. Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încãrcate de metaforã, desenele lui Rãducan sunt un amestec de fragilitate ºi vigoare, de liniºte ºi tumult – esenþa intrinsecã apei ºi ce imensã forþã generatoare poartã în sine însãºi”, spune Dana Sarmeº.

Fundaþia Rubin, pânã în 20 martie

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

17 - 19 martie 2014

Consumul de peºte reduce riscul de boli pentru persoanele în vârstã Consumul de peºte reduce riscul de boli pentru persoanele în vârstã ºi contribuie la menþinerea unui stil de viaþã activ ºi sãnãtos.

TIMPOLIS

Cercetãtorii de la Institutul Naþional pentru Sãnãtate ºi Nutriþie din Japonia au rugat peste 1.000 de bãrbaþi ºi femei sã completeze un chestionar pentru evaluarea stãrii lor de sãnãtate fizice ºi mentale. Subiecþii au fost chestionaþi cu privire la uºurinþa cu care folosesc reþeaua de transport public, plãtesc facturi, îºi viziteazã prietenii, dar ºi în legãturã cu obiceiurile lor alimentare, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Persoanele care consumau proteine de origine animalã, inclusiv peºte, aveau un risc cu 39% mai redus de a suferi de afecþiuni fizice sau psi-

hice în urmãtorii ºapte ani.

Proteinele sunt esenþiale pentru formarea masei musculare, care protejeazã de cãderi ºi fracturi, iar organismul le proceseazã ºi asimileazã mai greu pe mãsurã ce îmbãtrâneºte.

Prin urmare, persoanele în vârstã au nevoie de o rezervã mai mare de proteine pentru a-ºi pãstra starea de sãnãtate.

Proteinele din peºte sunt cele mai sãnãtoase, datoritã celorlalte substanþe nutritive pe care le conþine, cum ar fi acizii graºi Omega 3, care, printre altele, calmeazã durerile provocate de artritã ºi previn apariþia demenþei senile. „Un consum mai mare de proteine ar putea contribui la menþinerea capacitãþii funcþionale a persoanelor în vârstã ”, se aratã în studiul cercetãtorilor japonezi, publicat în Journal of the American Geriatrics Society.

„Gena grãsimii”, descoperitã recent de cercetãtori “Gena grãsimii”, identificatã recent de o echipã de cercetãtori din Canada ºi Statele Unite ale Americii, ar putea duce la crearea unui tratament împotriva obezitãþii.

Gena respectivã, care codificã proteina IRX3, controleazã metabolismul ºi consumul de energie, iar cercetãtorii au descoperit cã ºoarecii care au un deficit de 30% din aceastã proteinã sunt de obicei mai slabi decât ceilalþi, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Cercetãtorii au descoperit cã ºoarecii care aveau un deficit din aceastã proteinã cântãreau mai puþin în ciuda faptului cã mâncau la fel ºi fãceau la fel de multã miºcare ca ceilalþi ºoareci de laborator. Când au primit o dietã bogatã în grãsimi, ºoarecii cu deficit de IRX3 ºi-au pãstrat greutatea ºi nivelul normal de grãsimi, spre deosebire de ceilalþi ºoareci, care aproape ºi-au dublat greutatea.

De asemenea, celulele grase ale ºoarecilor cu deficit de IRX3 erau mai mici, cercetãtorii observând cã aceºtia aveau un nivel mai crescut de celule grase brune, care ard celulele grase albe ce formeazã þesutul adipos. „Aceºti ºoareci sunt slabi

Un telefon mobil care monitorizeazã glicemia, lansat pe piaþã ºi pierd în greutate în primul rând prin pierderea grãsimii (...). Ei sunt rezistenþi la obezitatea indusã de o dietã bogatã în grãsimi ºi au o abilitate mult mai bunã de a procesa glucoza - astfel încât par sã fie protejaþi împotriva formelor de diabet”, a declarat profesorul ChinChung Hui, de la Universitatea din Toronto.

Cercetãtorii au constatat cã „gena grãsimii” interacþioneazã cu altã genã, cunoscutã

drept FTO, ce favorizeazã luarea în greutate - iar persoanele care au variante ale genei FTO produc mai multe proteine IRX3 ºi au un risc mai mare de obezitate. Oamenii de ºtiinþã au demonstrat cã asocierea dintre IRX3 ºi FTO apare în cazul oamenilor, al ºoarecilor ºi al peºtilor-zebrã – ceea ce sugereazã o legãturã evoluþionistã între mai multe specii, care s-a format în urmã cu mii de ani.

Studiul, publicat în ediþia

online a revistei Nature, demonstreazã cã variantele genei FTO regleazã apariþia obezitãþii prin legãtura sa cu gena IRX3, identificatã drept „gena grãsimii”. „Informaþiile noastre indicã, fãrã niciun dubiu, cã IRX3 controleazã masa corporalã ºi regleazã alcãtuirea corpului.

Orice asociere între FTO ºi obezitate se datoreazã influenþei genei IRX3”, a explicat Marcelo Nobrega, de la Universitatea din Chicago. (TP)

Compania israelianã LabStyle Innovations Corp a lansat pe piaþã, marþi, un telefon mobil cu un dispozitiv special care este capabil sã monitorizeze glicemia, ce a fost creat pentru ca persoanele diabetice sã îºi supravegheze mai uºor concentraþia de zahãr din sânge.

Denumit „Dario”, dispozitivul se conecteazã direct la telefonul mobil ºi conþine o apli-

caþie care oferã în timp real date medicale ºi analizele de sânge.

Produsul este lansat mai întâi în Noua Zeelandã, Italia, Australia ºi Marea Britanie. Deocamdatã, el va fi disponibil pentru sistemele iOS de la Apple, însã va funcþiona în curând ºi pe platforma Android de la Google.

Reprezentanþii companiei LabStyle au precizat cã aºteaptã aprobarea forurilor care gereazã sistemele de asigurãri ºi se aºteaptã sã obþinã aceastã autorizaþie pânã la sfârºitul lunii iunie.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

integrame

17 - 19 martie 2014

15

Sotul si sotia au iesit la sfârsit de saptamâna la cumparaturi într-un supermarket. În timp ce sotul împinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere. Ochii i se lumineaza.

Oferta la bere: “Cumpara azi o lada de bere si-n loc de 40 lei platesti doar 20”. Entuziasmat, apuca lada s-o bage-n carucior.

- Heeei!! Ce faci?, întreaba nervoasa sotia.

- Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei îmi iau o lada de bere!

- Suntem în criza, dragule, nu ne putem permite!

Las-o acolo.

Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin.

La un moment dat, ajung la raionul Cosmetice.

Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage în carucior.

- Heeei! ce faci?, sare furios sotul.

- Pai, dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 de lei.

- La naiba! Si berea te face sa pari frumoasa si e la jumatate de pret! l Stefan cel Mare, dupa o batalie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În departare se vede o padure. Stefan: - În padure!

Când ajung în padure, Stefan comanda: - Toata lumea sus în copaci!

Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, încep sa se nelinisteasca: - Mai stam asa, Maria Ta?!

- Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în padure!

Peste un timp, iara: - Sa mai stam, Maria Ta? - Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi!

- Da’, Maria Ta,... dar macar caii putem sa-i lasam jos?! l Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa îti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta.

Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica.

Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. În ea gasea mai multa pasiune si mister.

Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amândoua.

- Amândoua?, au întrebat ceilalti.

- Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gândi ca esti cu cealalta si atunci poti sa stai la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. l - Doctore, am o problema cu mersul la WC dimineata, la ora 5, am scaun.....

- Dar asta nu este asa de grav.

- Problema este ca ma trezesc la 6. l - Optimistul: paharul e pe jumatate plin.

- Pesimistul: paharul e pe jumatate gol.

- Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. l Clientul catre ospatar: - Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 10 lei la mine. Ce-mi recomandati?

- Un alt restaurant.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

17 - 19 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.