Timpolis 2036

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2036 10 - 12 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Balanþa Justiþiei, pusã în pericol de “limba cântarului” melania.cincea@timpolis.ro

P

e 4 martie, premierul Victor Ponta a mers în Parlament cu un Guvern în care a fost invitatã ºi UDMR, conºtientã cã va juca rolul “limbii cântarului”. Pretenþiile acesteia nu au fost fãcute publice, dl Ponta cerând Parlamentului doar votul pentru o nouã compoziþie a Cabinetului, nu ºi pentru un nou program de guvernare. Cum e greu de crezut cã UDMR nu vine cu nicio pretenþie care sã trebuiascã înscrisã în programul de guvernare, opacitatea în privinþa noilor planuri trãdeazã fie pretenþii nerezonabile, fie doar dorinþa premierului de a evita sã ajungã la Preºedinþie pentru votul de investiturã. Lipsa de transparenþã este, însã, de naturã sã nascã suspiciuni. n ultimii ani, UDMR s-a remarcat prin mãsuri îndreptate împotriva anticorupþiei. În 2005, s-a opus, în Guvern, declaraþiilor de avere detaliate ºi publice. Un an mai târziu, tot în Guvern, s-a opus adoptãrii Legii ANI. În acelaºi an, în Parlament, a pus umãrul la respingerea ordonanþei de înfiinþare a DNA. Tot UDMR s-a opus remanierii vreunuia dintre miniºtrii sãi. Apoi, a vrut conflictul de interese dezincriminat de facto ºi a mai vrut ca demnitarii sã fie eliminaþi din categoria celor care rãspund pentru infracþiuni de serviciu. Tot de la UDMR a plecat un proiect ce urmãrea introducerea pe lista lustrabililor a unei întregi categorii profesionale: procurorii. O lege cu dedicaþie, care urmãrea doar sã loveascã în Monica Macovei, apãrãtorul constant al anticorupþiei. ngrijorãtor este faptul cã o eventualã pretenþie a UDMR de a pune piedici, direct sau indirect, luptei anticorupþie ar avea teren fertil.

Departamentul de Stat al SUA atrage atenþia, în raportul pe 2013, privind drepturile omului, cã în România, au existat încercãri continue ale unor figuri politice de a compromite independenþa Justiþiei. Imixtiuni in crescendo în treburile Justiþiei confirmau, la bilanþul DNA pe 2013, atât procurorul general al DNA, Laura Kovesi, cât ºi preºedintele ÎCCJ, Livia Stanciu. La rândul lui, directorul SRI, George Maior, a atenþionat asupra pericolului pe care îl reprezintã corupþia la adresa securitãþii naþionale, avertizând asupra sistemelor “profund corupte” care au dus la revolte ale populaþiilor.

Premierul Victor Ponta, prezent ºi el la bilanþul DNA, nu ºi-a exprimat îngrijorarea faþã de dimensiunea la care a ajuns corupþia instituþionalizatã.

Nici nu s-a simþit dator sã ia distanþã faþã de declaraþiile fãcute de purtãtorul de cuvânt al Executivului, care acuzase DNA cã face poliþie politicã. A þinut doar sã atragã atenþia cã nu mai vrea scurgeri de informaþii în presã ºi sã spunã cãºi doreºte ca arestãrile preventive sã fie excepþii. atitudine care a ridicat semne de întrebare a avut ºi în primãvara anului trecut, la numirea în funcþie a noii conduceri a Parchetului Public. Dupã ce dãduse asigurãri cã nu “va mai comenta” din funcþia publicã activitatea Parchetului, a þinut sã-ºi acorde lui însuºi o derogare: „Nu vreau sã mai vãd, ca anul trecut (în 2012 – n.r.), scene din anii ‘50, cu procurori din vacanþã care cerceteazã oameni de la þarã”. Un mesaj inechivoc. De altfel, ne-am obiºnuit în ultimii doi ani cu asalturi asupra Justiþiei, din partea primuluiministru. Anul trecut, de exemplu, în decurs de doar douã luni, a avut cinci astfel de intervenþii. ecapitulând, avem un nivel de corupþie ce stârneºte îngrijorãri la nivel de strategii de securitate. Avem confirmarea oficialã a presiunilor fãcute asupra Justiþiei. Avem dovezi cã vârful Puterii nu este, de facto, nici aliat în lupta împotriva marii corupþii, nici garant al independenþei Justiþiei. ªi mai avem perspectiva unei noi alianþe guvernamentale ºi a unei noi majoritãþi parlamentare care, date fiind precedentele UDMR în combaterea anticorupþiei, e de naturã sã dea emoþii. E riscant sã fim puºi în situaþia ca dl Ponta sã fie pus sã aleagã dacã vrea ca noi sã trãim “în republica-puºcãrie a lui Macovei sau în republica mea, care respectã drepturile omului”, cum spunea, prin 2011, senatorul UDMR Frunda Gyorgy.

Pentru cã una reprezintã drepturile omului în viziunea Ambasadei SUA la Bucureºti, de exemplu, ºi alta, am vãzut, în viziunea unor lideri ai UDMR.

Î

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Pãduri virtuale sau construcþii fãrã sens înghit sume astronomice din bugetele publice

“Aducerea U.D.M.R. la guvernare, o distorsionare a proiectului politic iniþial ºi o soluþie de compromis impusã electoratului U.S.L.” O pledoarie pentru structurarea unei strategii politice menite sã urmãreascã interesul naþional ºi pentru abordarea politicii în termenii responsabilitãþii, atât în plan intern, cât ºi prin raportarea la actualul context politic global generat de situaþia din Ucraina – acestea sunt reperele declaraþiei politice care poartã semnãtura senatorului P.N.L. de Timiº Petru Ehegartner. pag. 2

„Permutarea” Centrului Intermodal timiºean ar putea fi verificatã de cãtre Guvern Senatorul timiºean P.P.-D.D. Ioan Iovescu a solicitat Guvernului sã verifice motivul pentru care în Timiº a fost mutatã locaþia Centrului de Transport Intermodal de la Recaº la Remetea Mare, ºi spune cã premierul Victor Ponta nu ar fi ºtiut de aceastã mutare, fãcutã la iniþiativa Consiliului Judeþean.

Î

pag. 3

“Odã pentru ea” Dovezi de iubire, în prag de Ziua Femeii.

Cu atât mai însemnate cu cât, spun persoanele private de libertate, atunci când eºti separat de oamenii dragi, pentru a putea rãzbi, trebuie sã ºtii ºi sã simþi cã ei sunt ºi rãmân lângã tine, chiar ºi atunci când, fizic, eºti departe. Un grup de deþinuþi de la Penitenciarul Timiºoara ºi-au mãrturisit, în prag de 8 Martie, iubirea faþã de femeile din viaþa lor ºi au evocat experienþa închisorii. O experienþã despre care spun cã este menitã, printre altele, sã te ajute sã descoperi valoarea nepreþuitã a clipei. ªi un exerciþiu, cu atât mai dificil de surprins în cuvinte, cu cât e mai plin de semnificaþii personale.

O

pag. 4

Infrastructura rutierã ºi feroviarã a Timiºului, un dezastru în devenire

R

Cine afirmã cã majoritatea Primãriilor din Timiº au fost puternic afectate de criza financiarã ºi abia reuºesc sã se menþinã pe linia de plutire înseamnã cã nu a vãzut rapoartele anuale ale Curþii de Conturi legate de gestionarea fondurilor publice la nivel local. Un astfel de raport

defalcat, publicat recent, descrie o serie de investiþii inutile sau controversate care au grevat bugetele administraþiilor locale din Timiº. ªi, în cea mai mare parte a cazurilor, banii cheltuiþi nejustificat sunt imposibil de recuperat. pag. 7

Deºi aceastã realitate nu se lasã dedusã din discursurile cu caracter politic sau electoral al anumitor reprezentanþi ai administraþiei judeþene, Timiºul este în momentul de faþã unul dintre judeþele cu cea mai proastã stare a infrastructurii din þarã. Fãrã investiþii, viitorul nu aratã deloc bine pe acest segment, fie cã este vorba de infrastructurã feroviarã sau rutierã. Este o realitate consemnatã, ºi recunoscutã implicit de cãtre Consiliul Judeþean Timiº în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeþean, a cãrui actualizare urmeazã a fi votatã în zilele urmãtoare în plen. pag. 6

2

social

10 - 12 martie 2014

Senatorul liberal Petru Ehegartner imputã P.S.D. nerespectarea promisiunilor asumate în campania electoralã

“Aducerea U.D.M.R. la guvernare, o distorsionare a proiectului politic iniþial ºi o soluþie de compromis impusã electoratului U.S.L.” O pledoarie pentru structurarea unei strategii politice menite sã urmãreascã interesul naþional ºi pentru abordarea politicii în termenii responsabilitãþii, atât în plan intern, cât ºi prin raportarea la actualul context politic global generat de situaþia din Ucraina – acestea sunt reperele declaraþiei politice care poartã semnãtura senatorului P.N.L. de Timiº Petru Ehegartner. ligia.hutu@timpolis.ro

“Apartenenþa la U.E. ºi N.A.T.O., repere esenþiale pentru identitatea româneascã” Senatorul P.N.L. de Timiº, Petru Ehegartner, ºi-a exprimat vineri dezamãgirea faþã de situaþia generatã de ruperea alianþei electorale U.S.L. ºi a precizat cã regretã profund faptul cã obiectivul major asumat la alegerile parlamentare din decembrie 2012 a fost pus în umbrã de calcule meschine, prin reconsiderarea angajamentului iniþial de colaborare, situaþie mascatã acum prin ceea ce senatorul liberal catalogheazã a fi “o retoricã ieftinã”. În faþa actualei situaþii extrem de grave din Ucraina, care impune României sã îºi asume ºi sã îºi trateze cu seriozitate rolul semnificativ ocupat pe harta lumii, apare ca fiind infinit mai important sã ne gândim înzecit la noi ca întreg, ca þarã, ca ºi cetãþeni. “Într-un moment în care ne uitãm tot mai mult dincolo de graniþe, în ca-

re atenþia migreazã cãtre dezbateri globale, ni se aduce aminte cã totuºi politica statelor prevaleazã, cã gândirea pragmaticã ºi calculele reci sunt cele care dominã filosofia internaþionalã”, menþioneazã în declaraþia sa politicã senatorul Ehegartner.

Acesta mai spune cã apartenenþa la U.E. ºi la N.A.T.O. sunt repere esenþiale pentru identitatea româneascã în acest moment, oferind “o certitudine pe care România nu a avut-o pânã foarte recent în istoria sa”. Petru Ehegartner adaugã ºi faptul cã tocmai apartenenþa la U.E. ºi la N.A.T.O. ar trebui sã impunã Statului român sã funcþioneze din punct de vedere politic în deplin acord cu strategia interesului naþional.

“Efortul partidelor ºi liderilor politici de toate orientãrile trebuie sã contribuie la construirea ºi protejarea acestui interes în mod cooperativ, nu ca adversari. (…) Statul nu trebuie sã fie acaparat de interese minoritare, ci sã rãspundã unei direcþii în care sã se poatã regãsi toþi românii, de toate felurile. Pragmatic înseamnã ca politica publicã sã priveascã la pieþe în termeni generali, la reguli ºi legi în termeni imparþiali, la beneficii care sã se distribuie natural cãtre cei care au iniþiativã, muncesc ºi luptã corect pentru viitorul lor”, opineazã senatorul liberal.

U.S.D., o deturnare a proiectului politic U.S.L. Petru Ehegartner apreciazã cã, dimpotrivã, retorica politicã a momentului, focusatã pe interese mãrunte, specifice mai degrabã unei maniere

de 24 de ani un reper al cetãþii

dâmboviþene de a face politicã, au adus în prim-plan în ultima perioadã preocupãri legate în mod preponderent de schimbarea compenenþei Guvernului, decât cele legate de interesul naþional.

Acesta semnaleazã o anume retoricã a propagandei momentului, menitã, potrivit propriilor aprecieri, “sã îndulceascã efectul aducerii U.D.M.R. la guvernare”, ºi aceasta în pofida voinþei exprimate de electorat în decembrie 2012, concretizatã în opþiunea pentru partidele care fãceau parte atunci din componenþa U.S.L. “Interesul naþional nu este o definiþie olimpianã, imuabilã ºi intangibilã, ci un concept de lucru, adaptabil permanent, o luptã de zi cu zi de a înþelege care e parcursul României, unde are nevoie sã se întãreascã, unde are nevoie sã îºi gãseascã parteneri sau sã deschidã pieþe”, opineazã Petru Ehegartner. Care apreciazã retroactiv cã guvernul din care P.N.L. a fãcut parte pânã la momentul ruperii U.S.L. nu a asumat componenta liberalã a mãsurilor promise în campania electoralã.

Mãsuri care, “chiar dacã ar fi fost iniþial mai impopulare, puteau sã îºi arate roadele în câþiva ani”.

Senatorul liberal s-a referit în context la propunerea P.N.L, rãmasã nematerializatã, de scutire de impozit pentru profitul reinvestit, “o mãsurã economicã de sorginte liberalã”, a cãrei aplicare ar putea reprezenta una dintre cheile succesului revigorãrii economiei naþionale, alãturi de crearea de noi locuri de muncã.

“U.S.L. ºi-a propus atunci (la alegerile din decembrie 2012 – n.red.) sã obþinã o majoritate confortabilã, care sã nu aducã la guvernare partide care

sã distorsioneze programul asumat”, declarã senatorul Petru Ehegartner.

Care considerã cã aducerea U.D.M.R. la guvernare reprezintã o deturnare a proiectelor asumate iniþial ºi o soluþie de compromis impusã electoratului U.S.L. Soluþie despre care spune cã aduce elemente noi, care nu mai reprezintã electoratul de atunci al U.S.L., motiv pentru care apreciazã cã “U.S.D. nu este o continuare a proiectului U.S.L. aºa cum se încearcã sã se acrediteze, ci deformarea unei realitãþi, derivatã din postura ipocritã în care se aflã actuala guvernare, de a face promisiuni care, din punct de vedere tehnic ºi social, sunt imposibile”, spune senatorul liberal.

Acesta afirmã cã România trebuie sã fie o naþiune de oameni liberi cu aspiraþii ridicate ºi cu un stat puternic care sã stea alãturi de ei. “Interesul naþional e apãrat dacã orice român va ajunge sã simtã în statul român nu un taxator ineficient ºi ignorant, ci o instituþie

aflatã în slujba sa. Interesul naþional existã doar dacã are legãturã directã cu oamenii, dacã are o contribuþie directã la vieþile românilor. Interesul naþional nu poate fi doar un steag al ipocriziei politice care sã foloseascã adormirii vigilenþei publice”, apreciazã Petru Ehegartner, opinând ºi cã efectele benefice ale utilizãrii banului public trebuie sã se reflecte în creºterea nivelului de trai al cetãþenilor, aspect care este dependent implicit de crearea de noi locuri de muncã. În acest context, declarã, invocând drept eºecuri rectificãrile bugetare negative ºi rata mai scãzutã decât în anii anteriori a colectãrilor de fonduri la bugetul de stat, o izbândã a actualei guvernãri ar fi reprezentatã de ducerea la îndeplinire a promisiunii asumate, de creºtere a numãrului de locuri de muncã, de la 4,5 milioane, cât existau în decembrie 2012, pânã la peste 5,5 milioane, la finalul mandatului, în 2016.

eveniment

10 - 12 martie 2014

3

„Permutarea” Centrului Intermodal timiºean ar putea fi verificatã de cãtre Guvern Senatorul timiºean P.P.-D.D. Ioan Iovescu a solicitat Guvernului sã verifice motivul pentru care în Timiº a fost mutatã locaþia Centrului de Transport Intermodal de la Recaº la Remetea Mare, ºi spune cã premierul Victor Ponta nu ar fi ºtiut de aceastã mutare, fãcutã la iniþiativa Consiliului Judeþean. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Verificãri cerute la Corpul de Control al Guvernului Situaþia Centrul Intermodal de Transport Marfã din Timiº a revenit în interpelãrile parlamentarilor timiºeni, ultimul care a realizat o solicitare de informaþii pe aceastã temã, adresatã Guvernului fiind senatorul P.P.-D.D. Ioan Iovescu. În interpelare se aratã cã proiectul construcþiei Centrului Intermodal de Transport Mãrfuri Timiºoara a fost stabilit de la început pentru zona Recaº, ºi cã, pentru aceastã zonã se obþinuserã toate avizele necesare. „În urma analizelor fãcute, s-a stabilit ca locaþia sã fie în extravilanul localitãþii Recaº, unde autoritãþile locale au aprobat sã cedeze gratuit ºi terenul aferent. S-a efectuat ºi s-a plãtit studiul de fezabilitate, s-au obþinut toate avizele ºi aprobãrile necesare de la Transgaz, Romtelecom, Direcþia Apelor Timiº ºi aºa mai departe, urmând ca în momentul aprobãrii finanþãrii, sã demareze ºi lucrã-

rile”, se menþioneazã în interpelarea senatorului timiºean.

Acesta mai spune în aceeaºi interpelare cã, din pãcate, în urma schimbãrilor politice la nivel de conducere a judeþului, problema a fost mult timp tergiversatã, ca apoi, când a fost reactualizatã, întreaga strategie a trebuit sã fie modificatã. „Mai exact, noua conducere a Consiliului Judeþean Timiº a decis ca locaþia sã fie schimbatã de la Recaº la Remetea Mare, unde, însã, terenul trebuie achiziþionat contra cost de la proprietarii din zonã. În plus, întreg studiul de fezabilitate întocmit trebuie refãcut ºi plãtit de la zero, banii achitaþi

iniþial fiind definitiv pierduþi”, se mai precizeazã în interpelarea lui Ioan Iovescu. Acesta mai spune cã dupã schimbarea locaþiei Centrului Intermodal Ministerul Transporturilor ºi CFR S.A. nu s-au mai implicat activ ºi au preferat sã aºtepte ca C.J.Timiº sã rezolve problema terenurilor, urmând ca apoi sã reîncerce o refinanþare pentru un nou studiu de fezabilitate, iar SNCFR pânã de curând nu ºi-a dat acordul pentru noua locaþie. În urma acestei sesizãri, Ioan Iovescu a solicitat Guvernului, prin Corpul de Control, sã dispunã verificarea aspectelor sesizate. Totodatã a cerut sã se analizeze modalitãþile prin care a-

cest proiect poate fi readus în actualitate, pentru a se începe lucrãrile în locaþia Recaº, pentru care existã toate aprobãrile preliminare necesare, precum ºi terenul necesar. „Locaþia de la Remetea Mare contravine ºi normelor U.E. care prevãd ca aceste obiective sã fie realizate în afara zonelor metropolitane”, mai spune senatorul timiºean.

„Ponta nu ºtia cã s-a mutat locaþia Centrului Intermodal” Senatorul Ioan Iovescu susþine cã a avut la sfârºitul anului trecut o discu-

þie cu prim-ministrul Victor Ponta, în care i s-au dat asigurãri cã, dacã se va face Centrul Intermodal Timiºoara, acesta va fi demarat cu siguranþã la Recaº. „La sfârºitul anului trecut Victor Ponta a venit la grupul nostru, pentru discuþii, ºi atunci i-am reamintit de aceastã problemã. ªi mi-a spus cã nu ºtia cã s-a mutat locaþia Centrului Intermodal de la Recaº la Remetea Mare, la iniþiativa Consiliului Judeþean. Or aceastã schimbare nu are niciun sens, pentru cã la Recaº erau ºi aprobãrile necesare, ºi era ºi teren disponibil. Aceste ºase centre intermodale prevãzute sã se construiascã în þarã trebuie fãcute cât mai repede, iar Timiºul pierde timp din cauza acestei mutãri de la Recaº la Remetea Mare. ªi am mai spus cã locaþia de la Remetea Mare contravine ºi normelor europene, pentru cã nu se pot construi astfel de centre în zona metropolitanã, deºi Titu Bojin susþine cã Remetea Mare nu ar fi în zona metropolitanã”, ne-a declarat senatorul Ioan Iovescu.

Vot “împãrþit” al consilierilor P.D.-L. pentru “creditul suplimentar” al C.J. Timiº l “Este vorba despre ºase proiecte pe infrastructurã care urmeazã a fi realizate cu aceºti bani”,

îºi explicã votul favorabil consilierul judeþean Tiberiu Lelescu Încã de anul trecut, creditul de 200 de milioane de lei pe care vrea sã-l contracteze Consiliul Judeþean Timiº pentru finanþarea unor obiective constituie un subiect constant de scandal. Lucru care s-a confirmat ºi la ºedinþa extraordinarã de plen de sãptãmâna trecutã, când s-a aprobat suplimentarea creditãrii cu 35 de milioane de lei, faþã de cele 165 de milioane aprobate iniþial. Proiectul a fost votat diferit de cãtre grupul de consilieri P.D.-L., lucru care a generat discuþii inclusiv la nivel de partid. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un vot controversat Din toamna anului trecut conducerea Consiliului Judeþean face demersuri susþinute pentru contractarea unui credit de 200 de milioane de lei, necesar, susþin oficialii C.J. Timiº, pentru finanþarea câtorva zeci de proiecte prioritare pentru judeþ, lucru care aratã cã au renunþat la speranþa de a mai primi bani de la Guvern pentru acestea.

Pentru cã lista nu era foarte clarã, ºi o parte din proiecte nu avea do-

cumentaþie pregãtitã, iniþial consilierii judeþeni au aprobat contractarea a doar 165 de milioane de lei. Ulterior, consecvent ideii sale de a obþine o finanþare de 200 de milioane de lei, Consiliul Judeþean a mai organizat o ºedinþã extraordinarã, care prevedea, printre altele, aprobarea “restului” de credit, de 35 de milioane de lei. De aici a pornit o întreagã discuþie, pentru cã, spre deosebire de alte ºedinþe, votul consilierilor judeþeni P.D.-L. a fost unul împãrþit. Astfel, consilierul judeþean Marius Martinescu a votat împotrivã, liderul de grup Tiberiu Lelescu ºi încã un coleg au votat pentru, iar restul s-au obþinut.

Acest vot “împãrþit” a generat informaþii potrivit cãreia au existat discuþii pe aceastã temã la P.D.-L. Timiº, unde s-ar fi dispus inclusiv schimbarea liderului de grup al consilierilor judeþeni democrat-liberali.

Tiberiu Lelescu îºi explicã însã votul sãu prin natura proiectelor, care erau toate de infrastructurã, vizând reabilitãri de drumuri ºi reabilitarea unui pod. “Toate cele ºase au fost proiecte de infrastructurã, vizând reabilitãri de drumuri ºi reabilitarea podului de la Albina. O parte fuseserã iniþiate chiar de cãtre fosta conducere

a Consiliului Judeþean, ºi de aceea s-a convenit iniþiat sã se voteze favorabil aceste investiþii. Eu consider cã aceste proiecte sunt importante pentru Timiº, ºi alegãtorii probabil cã m-ar fi tras la rãspundere dacã nu le-aº fi votat, pe considerente strict politice. Din toatã acea listã de proiecte, poate cã acestea erau cele mai importante. În plus, toate aceste proiecte fuseserã deja aprobate de cãtre Consiliul Judeþean, doar cã nu a existat finanþare pentru ele.

Pot justifica neînþelegerile politice respingerea unor proiecte ce vizeazã reabilitãri de drumuri în Timiº, când ºtim care este starea infrastructurii rutiere?”, ne-a declarat Tiberiu Lelescu.

Cele ºase proiecte de la care au pornit toate aceste controverse vizau reabilitarea podului de peste Timiº, din zona Albina, ºi reabilitarea unor sectoare de drum judeþean, în zonele Giroc – Timiºoara, Periam, Orþiºoara-Seceani, Dumbrava ºi Ohaba Forgaci – Racoviþa.

Un credit cu scandal Dupã demersuri îndelungate, începute anul trecut ºi scandaluri care au marcat ultimele ºedinþe de plen, conducerea Consiliului Judeþean a obþinut aprobarea pentru creditul de 200 de

milioane de lei dorit de administraþia judeþeanã.

Consilierii care se opun contractãrii împrumutului de 200 de milioane de lei de cãtre Consiliul Judeþean Timiº, susþin cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altui credit în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor judeþene.

Aceºtia mai spun cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% ºi se

întreabã ce va face C.J. Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare. În momentul de faþã, gradul de îndatorare al C.J. Timiº este de 9,11%, iar conducerea instituþiei considerã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

reportaj

10 - 12 martie 2014

“Odã pentru ea” l Expoziþie de picturã, de Ziua Femeii,

cu participarea unui grup de deþinuþi de la Penitenciarul Timiºoara

Dovezi de iubire, în prag de Ziua Femeii. Cu atât mai însemnate cu cât, spun persoanele private de libertate, atunci când eºti separat de oamenii dragi, pentru a putea rãzbi, trebuie sã ºtii ºi sã simþi cã ei sunt ºi rãmân lângã tine, chiar ºi atunci când, fizic, eºti departe.

Un grup de deþinuþi de la Penitenciarul Timiºoara ºi-au mãrturisit, în prag de 8 Martie, iubirea faþã de femeile din viaþa lor ºi au evocat experienþa închisorii. O experienþã despre care spun cã este menitã, printre altele, sã te ajute sã descoperi valoarea nepreþuitã a clipei. ªi un exerciþiu, cu atât mai dificil de surprins în cuvinte, cu cât e mai plin de semnificaþii personale.

fie. Nu spun cã sunt nevinovat, nu spun asta. Majoritatea o spun. Mulþi dintre cei care trec prin experienþa puºcãriei sunt nefericiþi, pentru cã pierd totul.

Din punctul acesta de vedere, puºcãria te poate face fie sã pierzi ceea ce de fapt nu ai avut niciodatã, fie sã câºtigi”.

Despre experienþa relaþiei personale, deþinutul povesteºte cã privarea de libertate s-a dovedit a fi un câºtig, pentru cã relaþia de cuplu a cãpãtat profunzime, câºtigând mult în ce priveºte comunicarea. “E de nepreþuit sã simþi cã ai pe cineva care sã fie una cu tine. Însã, dupã un timp, distanþa aceea de un metru, din timpul perioadei de vizitã, pe care o aºeazã între tine ºi cei dragi masa aceea din lemn, devine dureroasã. Iar libertatea...libertatea o vãd acum altfel decât înainte, când nici mãcar nu mã gândeam la asta. În 2008, atunci când am ieºit din arest, dupã 24 de ore, când am vãzut prima oarã cerul am realizat cã lucrurile cu adevãrat valoaroase sunt, de fapt, altele. Libertatea, aºa cum o vãd ºi o înþeleg eu acum, nu înseamnã sã faci ceea ce vrei, ci înseamnã sã fi aproape de oamenii dragi, sã simþi împreunã cu ei”.

ligia.hutu@timpolis.ro

Închisoarea, o experienþã prin care poþi pierde sau poþi câºtiga totul În dimineaþa de 6 martie, Secþia de Arte “Deliu Petroiu” a Bibliotecii Judeþene Timiº, din incinta Bastionului Theresia, a gãzduit vernisajul unei expoziþii de picturã intitulatã “Odã pentru ea”. Într-un gest simbolic, conotat cu o mare încãrcãturã afectivã, ºi într-un cadru care evocã tihna ºi calmul atmosferei unei cafenele literare, mai multor persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Timiºoara li s-a oferit prilejul de a petrece un ceas ºi jumãtate în compania celor mai dragi femei din vieþile lor.

Am surprins 18 deþinuþi adunaþi în jurul unor mese micuþe din lemn, înconjuraþi din toate pãrþile de rafturi înþesate de cãrþi. În mijlocul unei sãli în care au fost expuse tablouri, pânze realizate în ulei, ce înfãþiºeazã peisaje ori buchete imense de flori. Realizate de persoane care au gãsit astfel prilejul sã îºi nareze, în culori, pe ºevalet, povestea sufletului. Un noian de culoare, din care se disting pregnant nuanþe aprinse de galben, roºu ºi portocaliu. ªi care recreeazã apusuri de soare, malul Dunãrii sau câmpii nesfârºite, presãrate cu maci.

“Peisajele îmi lipsesc acum cel mai mult”, se confeseazã S.V. Are 29 de ani,

se aflã în închisoare de aproape cinci luni ºi mai urmeazã alte cinci luni în care va rãmâne departe de femeia iubitã.

Mãrturiseºte cã aplecarea cãtre picturã este o moºtenire de familie ºi spune cã orice formã de refugiu în artã înseamnã transpunerea unor emoþii ºi un prilej de a-þi reflecta starea de spirit.

Referindu-se la privarea de libertate, S.V. spune cã aceasta este “în mod cert, o experienþã, care implicã o maturizare forþatã ºi care sper sã se dovedeascã folositoare. Este o traumã mai mult pentru familie”. Mãrturiseºte cã a gãsit în închisoare un univers complet diferit de ceea ce ºi-a imaginat la început, pe care îl descrie drept o comunitate strânsã, în care se pot naºte prietenii solide, construite în baza unei solidaritãþi ale unor persoane ce trec prin experienþa privãrii de libertate.

“Libertatea? Libertatea înseamnã în acest moment totul”, rãspunde S.V. la întrebarea legatã de semnificaþia pe care o conferã acum experienþei prin care trece. ªi adaugã, zâmbind, cã “este obligatoriu sã trecem cu bine peste asta. Trebuie sã avem un þel. Înveþi aici sã pui preþ pe lucrurile mãrunte, pe care afarã le consideri neînsemna-

te. Chiar ºi clipa de faþã, acum o percep ca pe o bucurie mai mare decât aº fi simþit-o înainte”. S.V. mai spune cã viseazã de pe acum, cu ochii minþii, la vacanþa în care va pleca împreunã cu iubita, dupã eliberare.

“Iubirea a sporit prin experienþa acestui an de când suntem departe unul de celãlalt” Silvana F., soþia unuia dintre deþinuþii care au participat la vernisajul expoziþiei de picturã, descrie experienþa prin care trece alãturi de soþul sãu drept o situaþie nu tocmai uºoarã, pentru care însã existã soluþii ºi în care ceea ce conteazã este susþinerea imensã ºi necondiþionatã pe care o oferã cei de acasã. “Toate greutãþile acestea pot fi învinse dacã rãmâi aproape de celãlalt.

Iubirea – poate suna dur ceea ce spun acum – a sporit prin experienþa acestui an de când suntem departe unul de celãlalt. Sunt convinsã cã ºi alþii trec prin ceea ce am trecut noi: nu am avut pânã

acum timpul necesar sã vorbim cât vorbim acum. Nu mã întrebaþi ce discutãm acum, pentru cã nu aº ºti ce sã vã spun. Dar în permanenþã avem ceva de discutat. Gãsim în aceste discuþii ale noastre alinarea sufleteascã ºi energia de care avem nevoie pentru a trece la ziua urmãtoare. E o experienþã dureroasã, pe care trebuie sã o conºtientizezi, sã o asumi ºi sã mergi înainte”. Silvana F. povesteºte cã soþul sãu, care a ispãºit deja un an din cei cinci de condamnare, a dobândit priceperea de a se bucura de lucruri care, în trecut, i se pãreau neînsemnate. “Acum distinge între lucrurile care îi apar importante ºi cele care îi apar mai puþin importante. ªi trãieºte fiecare moment. Îmi povesteºte la telefon despre fiecare suflare de vânt, despre fiecare razã de soare, despre zãpada care a trecut sau despre zãpada care nu mai vine. Suntem cu toþii oameni ºi toþi greºim”, este de pãrere Silvana F. În vreme ce soþul sãu adaugã, vorbind despre experienþa anului de când se aflã în închisoare: “În funcþie de durata pedepsei, suferinþa pe care þi-o pricinuieºte separarea de cei dragi devine, poate, mai mult decât ar trebui sã

Lacrimi de tristeþe, lacrimi de bucurie Frânturi de gânduri pe care o parte dintre cei 18 bãrbaþi privaþi de libertate din cadrul Penitenciarului Timiºoara, aflaþi, în ajun de 8 Martie, alãturi de femeile iubite din viaþa lor, au consimþit sã le împãrtãºeascã. Bãrbaþi, în majoritate extrem de tineri, copleºiþi de o emoþie anume, desluºitã, pe alocuri, în strãlucirea înlãcrimatã a privirii. Pe care s-au strãduit, însã, sã o ascundã.

Pe câþiva dintre ei, care sunt ºi taþi, i-am surprins þinându-ºi strâns la piept, protectori, pruncii veniþi sã îi vadã. În vreme ce, cu cealaltã mânã, þineau strâns mâna soþiei sau a partenerei de viaþã. Nu toþi ºi-au dorit sã vorbeascã despre ceea ce trãiesc ori ceea ce simt. ªi numeroºi au fost cei care au evitat sã fie surprinºi în imagini. ªi-au dorit pur ºi simplu liniºte, ca sã se poatã bucura în tihnã de ceasul ºi jumãtate pe care l-au primit în dar, ca recompensã pentru conduita bunã de care au dat dovadã de-a lungul perioadei de detenþie.

Prejudecãþile, o piedicã în calea reintegrãrii sociale Delia Borza, director adjunct, responsabil de problemele de reintegrare socialã în cadrul Penitenciarului Timiºoara, organizator al evenimentului, spune cã, prin astfel de iniþiative, se încearcã nu doar corectarea unei percepþii sociale eronate, ci ºi eliminarea unor bariere de gândire în ce priveºte persoanele private de libertate. “Penitenciarul nu este un loc în care se adunã doar oameni rãi”, spune ofiþerul psiholog Delia Borza, ci “un loc în care oamenilor care au greºit cu ceva li se oferã ºansa sã înveþe ºi sã se îndrepte, pentru a se putea apoi reintegra social”.

Acesta este, însã, potrivit Deliei Borza, ºi aspectul cel mai dificil de

realizat, întrucât este posibil ca deþinuþii sã se adapteze relativ uºor la experienþa privãrii de libertate, dar sã întâmpine dificultãþi majore atunci când sunt eliberaþi ºi trebuie sã se reintegreze social. În momentul acela intervin o serie de bariere ºi presiuni de naturã psihologicã, venite din partea mediului, iar persoana care depãºeºte experienþa închisorii simte povara stigmatului social care apasã asupra sa. “Deþinuþii simt asta ºi mulþi dintre ei semnaleazã asta ca fiind un aspect problematic, pentru cã, în fapt, ei acolo au greºit ºi acolo trebuie sã se întoarcã”, explicã Delia Borza.

Care adaugã ºi cã, la nivelul responsabililor cu problemele de reinte-

de 24 de ani un reper al cetãþii

grare socialã, existã preocupãri legate de demararea unei campanii de combatere a discriminãrii, în care se va face apel, în scopul transmiterii eficiente a mesajului, la sugestivitatea artei fotografice. În plus, mai spune reprezentanta Penitenciarului Timiºoara, în 7 martie, un grup de deþinuþi susþin douã concerte la Buziaº, unul dintre acestea la Centrul pentru Minori din localitate, iar altul la Centrul medical “Cristian ªerban” de evaluare ºi recuperare pentru copii ºi tineri cu diabet ºi hemofilie. “Încercãm sã fim cât mai prezenþi în comunitate, sã ieºim cu deþinuþii noºtri cât mai mult în afara penitenciarului, sã relaþionãm cu societatea cât mai mult posibil”, explicã Delia Borza.

Adãugând cã se încearcã angrenarea în fiecare lunã a unor persoane selectate din rândul persoanelor private de libertate în astfel de activitãþi.

“Criteriile de selecþie þin nu de gravitatea faptelor comise, ci mai degrabã, aº spune, de conduita persoanelor. Reprezentarea deþinuþilor în percepþia comunitãþii este extrem de importantã. Ei sunt persoane care au greºit, dar care, în mod evident, meritã o ºansã. Iar celor care au o conduitã corespunzãtoare li se oferã astfel de ocazii, cum este ºi cea de acum, când li s-a oferit prilejul sã relaþioneze într-un cadru mai plãcut ºi mai cald cu familia, cu femeile dragi din viaþa lor. Fiindcã, pentru noi, este foarte limpede cât

de importantã este familia pentru deþinuþi, pe tot parcursul efectuãrii pedepsei”, declarã Delia Borza.

cazuisticã

10 - 12 martie 2014

5

Furtul de fier vechi ia din nou amploare la C.F.R. Sindicate: „Se furã în special de pe tronsoanele puþin circulate din Timiº”

Furturile de fier vechi continuã sã fie una dintre principalele cauze de pierderi ºi degradare a infrastructurii feroviare, procesul fiind accentuat de „pãrãsirea” unor sectoare de cale feratã sau slaba utilizare a acestora, precum ºi lipsa personalului pentru pazã, aspecte valabile ºi în Timiº.

Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier susþine cã furturile de materiale feroase continuã sã afecteze ºi în Timiº starea ºi siguranþa infrastructurii feroviare. „Hoþii de fier acþioneazã inclusiv în zona Timiºoarei, a staþiilor de triaj cum este Timiºoara Sud. În general, se furã mult din zonele unde se circulã puþin sau deloc, sau unde nu existã

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Îngrijorãri parlamentare Furtul de componente de cale feratã a ajuns la un asemenea nivel încât recent a fãcut obiectul mai multor interpelãri parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Interne, în care se semnaleazã proporþiile ºi consecinþele furtului generalizat care afecteazã unele sectoare feroviare. „România ar putea fi obligatã sã returneze un miliard de euro Uniunii Europene întrucât calea feratã de pe ruta Bucureºti - Constanþa, modernizatã ºi realizatã cu bani din fondurile europene, nu funcþioneazã la parametrii stabiliþi din cauza furturilor de componente de siguranþã de pe traseu”, se aratã într-una dintre aceste interpelãri, semnate de deputatul Mihãiþã Gãinã.

Acesta solicitã, totodatã, M.A.I. sã precizeze cât de pregãtite, dotate ºi motivate sunt Serviciile Poliþiei Feroviare sã asigure siguranþa transporturilor pe cãile ferate.

Rãspunsurile date de M.A.I. la aceste interpelãri au fost pe lângã subiect, cu precizãri de genul „s-a luat mãsuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat în sectorul transporturilor, cu accent pe combaterea evaziunii fiscale”, sau „s-a acþionat pentru intensificarea cooperãrii poliþieneºti internaþionale în cadrul Uniunii Europene, cât ºi cu statele vecine, inclusiv prin realizarea de acþiuni comune”, chestiuni care nu au nicio legãturã cu chestiunea sesizatã, respectiv, cu agravarea fenomenului de furt de fier vechi de pe tronsoanele de cale feratã.

C.F.R. a cerut sprijinul SUA ºi al Israelului Faptul cã situaþia este din ce în ce mai gravã este demonstratã ºi de faptul cã anul trecut conducerea C.F.R. a cerut ajutorul SUA ºi al Israelului pentru consiliere pe problema pazei patrimoniului feroviar.

Astfel, în 2013 reprezentanþii C.F.R. au purtat discuþii cu reprezentanþii Ambasadelor SUA ºi Israelului pentru identificarea unor soluþii în vedera stopãrii furturilor din reþeaua fe-

roviarã, care anul trecut au generat pagube de peste zece milioane de euro. Conducerea C.F.R. preciza cã existã protocoale ºi memorandumuri cu instituþiile din subordinea Ministerului de Interne pentru asigurarea pazei cãilor ferate, care prevãd cheltuieli anuale de 22,5 milioane de lei , însã banii ar urma sã fie suportaþi din bugetul Ministerului de Interne, care, evident, nu a avut astfel de sume prevãzute în buget.

Rezervele de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate, epuizate Un document intern al C.F.R., fãcut public anul trecut, arãta cã la nivelul companiei nu mai sunt rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate de hoþi. Conform aceluiaºi document, furturile au crescut în ultima perioadã, ºi durata unei cãlãtorii creºte ºi ea, din cauza verificãrilor. “În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaþiile nu mai dau indicaþii în legãturã cu starea de liber sau ocupat a liniilor, circulaþia între staþii se face prin înþelegere telefonicã «cale liberã», fiind necesare mãsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor ºi macazelor, fapt ce conduce la mãrirea duratei de parcurs a trenurilor, la aºteptarea eliberãrii liniilor din staþii ºi a liniei curente”, explicã oficialii C.F.R. Verificãrile suplimentare prelungesc timpul de mers pe o distanþã de circulaþie în medie cu cinci - ºapte minute, în funcþie de condiþiile de circulaþie, ajungându-se astfel la întârzieri de 60 de minute sau chiar mai mari. Pe lângã prejudiciile aduse publicului cãlãtor, aceste

situaþii presupun ºi eforturi de naturã tehnicã ºi financiarã pentru C.F.R., care trebuie sã înlocuiascã echipamentele furate.

Potrivit rapoartelor C.F.R. – care e societatea cea mai afectatã de aceste furturi – numãrul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rãmân neidentificaþi în majoritatea situaþiilor, a crescut, iar valoarea pagubelor s-a majorat ºi ea corespunzãtor, de la 1,29 milioane lei, în 2007, ºi 4,6 milioane lei, în 2008, la peste zece milioane lei, în 2012 ºi 2013.

Acum doi ani intra în vigoare Ordonanþa 31, care instituia interdicþia achiziþionãrii de la persoanele fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviarã, de tipul ºinei de cale feratã, al pieselor aparatelor de cale, a materialului mãrunt de cale, contraºinelor, pãrþilor componente ale instalaþiilor de siguranþã a circulaþiei, cablurilor de semnalizare ºi telecomunicaþii feroviare, componentelor instalaþiilor de verificare, componentelor materialului rulant.

Guvernul a interzis firmelor care lucreazã cu deºeuri industriale reciclabile sã mai cumpere de la persoane fizice materiale metalice feroviare, precum ºina de cale feratã, argumentând cã furturile de materiale a ridicat suma pagubelor la peste zece milioane lei anual ºi afecteazã grav siguranþa circulaþiei trenurilor. Firmele care încalcã interdicþia sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 ºi 40.000 de lei, anularea autorizaþiei de colectare ºi plata unui “tarif de despãgubire” în valoare egalã cu cea a elementelor feroviare sustrase, cãtre compania feroviarã afectatã. În ciuda acestor prevederi, reprezentanþii Regionalei C.F.R. spun cã nu au auzit sã fi existat în Timiº vreun caz de

Anual, pe raza Regionalei timiºorene sunt înregistrate peste 150 de furturi mari de materiale feroase, care genereazã un prejudiciu de peste 2,6 milioane de lei, adicã jumãtate de milion de euro.

amendare sau închidere a unui centru de colectare a fierului vechi sau a unei alte firme de acest gen care a cumpãrat deºeuri feroase furate de la C.F.R. În Timiº, cel puþin, se pare cã aceste noutãþi legislative nu au avut niciun efect, furtul de materiale feroase de la C.F.R. menþinându-se constant.

O explicaþie este legatã de faptul cã mai existã multe centre de colectare care funcþioneazã clandestin, fãrã autorizaþiile de rigoare, caz în care controalele ºi amenzile le ocolesc.

Doar în acest an, la nivel naþional, au fost identificate peste 150 de centre de colectare care funcþioneazã ilegal. Din cauza amplorii furtului de componente C.F.R., în 2011 se semna un protocol privind colaborarea companiilor de transporturi feroviare, navale ºi aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor cu Poliþia, Jandarmeria ºi Poliþia de Frontierã, pentru paza transporturilor ºi a componentelor infrastructurii de transport. Chiar dacã acest parteneriat interministerial suna bine, implementarea a lãsat de dorit, în condiþiile în care în Jandarmerie ºi în Poliþie s-au fãcut restructurãri de personal masive, iar ambele structuri se confruntã cu o crizã de personal. În aceste condiþii, este foarte dificilã alocarea personalului necesar pentru misiunile de amploare pe care le-ar implica paza materialului rulant. Deºi existã acest parteneriat, tot Poliþia Transporturi Feroviare este structura cea mai implicatã în combaterea furturilor de fier vechi care nu o datã au pus în pericol siguranþa traficului feroviar.

personal C.F.R. care sã asigure supravegherea ºi paza zonei.

Din acest punct de vedere, tronsonul Timiºoara - Caransebeº este puternic afectat de aceste furturi de materiale feroase.

Avem un singur revizor pe sectoare mari de cale feratã, ºi acesta nu poate sã treacã decât o datã pe zi prin anumite porþiuni, care, în aceste condiþii, atrag hoþii de materiale feroase”, precizeazã liderul sindical.

Siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã probleme recente de acest gen au existat pe relaþia Arad, unde au fost furate peste 100 de relee, hoþii find prinºi de Poliþia T.F. De la alte Regionale, în ultimele luni au fost sustrase peste 9.000 de astfel de relee. Tocmai de aceea, în mãsura în care s-a putut, au fost înlocuite componentele cu metale mai scumpe, gen cupru, cu echipamente care nu au piese de acest gen, pentru a nu atrage hoþii.

Prima þintã a hoþilor de fier vechi par sã rãmânã componentele de cale feratã, furânduse în special cabluri, caz în care siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã, dar ºi material mãrunt, de la ºine, pânã la componente care pot fi desprinse

uºor. Or, prin furturi repetate de acest gen se pierde stabilitatea liniei. Pe lângã faptul cã, din cauza bugetelor de crizã, nu s-au mai fãcut pe unele trasee din Timiº, de ani buni, reparaþii ale infrastructurii feroviare, furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate. Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã, deºi, pe zona lor de acoperire din vestul þãrii, în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiº, existã ºi în judeþ zone în care sunt probleme mari generate de furturile de materiale feroase. Zonele în care apar frecvent astfel de furturi sunt cele de triaj – cum ar fi Ronaþ, din vecinãtatea Gãrii de Nord, apoi zona Gãrii de Est ºi a celei de Sud Timiºoara.

Furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate

de 24 de ani un reper al cetãþii

economic

10 - 12 martie 2014

7

Investiþiile inutile sau cele pe lângã lege, o constantã la Primãriile timiºene

Pãduri virtuale sau construcþii fãrã sens înghit sume astronomice din bugetele publice Cine afirmã cã majoritatea Primãriilor din Timiº au fost puternic afectate de criza financiarã ºi abia reuºesc sã se menþinã pe linia de plutire înseamnã cã nu a vãzut rapoartele anuale ale Curþii de Conturi legate de gestionarea fondurilor publice la nivel local.

Un astfel de raport defalcat, publicat recent, descrie o serie de investiþii inutile sau controversate care au grevat bugetele administraþiilor locale din Timiº. ªi, în cea mai mare parte a cazurilor, banii cheltuiþi nejustificat sunt imposibil de recuperat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Pãdure virtualã, de un milion de lei, la Cenad Ultimul raport al Curþii de Conturi, fãcut public recent, cu decalaj de un an, aratã cã investiþiile fãrã sens sau care nu respectã legislaþia au rãmas la ordinea zilei la multe Primãrii din judeþ. Din pãcate, în majoritatea cazurilor, banii cheltuiþi nejustificat sunt imposibil de recuperat ºi constatãrile sunt contestate, de multe ori cu succes, în instanþe. Ce rãmâne în urmã e aceeaºi „pagubã colateralã”, rostogolitã de la un an la altul în bugetele publice.

Ca ºi în cazul unor Primãrii orãºeneºti, investiþiile în software sunt pe departe unele dintre cele mai greu de contabilizat ºi analizat, din punct de vedere al oportunitãþii. Totuºi, la Primãria Bogda, de exemplu, se consemneazã cã s-a plãtit ceva ce nu existã: “S-au înregistrat obligaþii de platã, deºi aceste servicii nu aveau cum sã fie efectuate, din moment ce nu existã obiectul prestaþiei, respectiv entitatea nu deþine licenþa pentru programul de contabilitate, pentru programul de impozite ºi taxe, nu au fost achiziþionate de cãtre entitatea auditatã ºi nici nu rezultã din fiºa contului 208 cã ar avea achiziþionate software pentru contabilitate, impozite ºi taxe”.

Investiþia merge, la aceeaºi Primãrie, mânã în mânã, cu o altã legatã de achiziþia de servicii medicale pentru “pacienþi invizibili”, Curtea de Conturi consemnând cã “au fost efectuate plãþi pentru servicii medicale fãrã a exista la bazã un contract privind acordarea serviciilor medicale, nu existã nici un document din care sã reiasã persoanele care au beneficiat de aceste servicii ºi nu existã buletine de analize medicale care sã confirme prestãrile efectuate.”

Aceastã investiþie nici nu se comparã însã cu cea de la Primãria Cenad, unde inspectorii Curþii de Conturi au constatat plantarea unei pãduri virtuale, care a costat peste un milion de lei.

“Urmare a deplasãrii pe teren spre a efectua inspecþia lucrãrilor de împãdurire pe suprafaþa celor 73,14 ha, la faþa locului am constatat cã, pe suprafaþa celor 73,14 ha teren împãdurit, nu

se regãseºte nici mãcar un puiet din speciile de arbori plantaþi, întreaga suprafaþã fiind acoperitã cu buruieni ºi spini, lucrarea fiind compromisã 100%”, se aratã în raportul Curþii de Conturi. În alte cazuri, precum cel al Primãriei Criciova, deºi investiþiile s-au realizat, ele nu existã scriptic, nefiind evidenþiate ºi recepþionate de Primãrie.

“Primãria Criciova nu are recepþionat ºi înregistrat în evidenþa contabilã ºi tehnic operativã, obiectivul de investiþii «Teren de sport» pentru care s-au efectuat cheltuieli materiale, reprezentând iarbã sinteticã ºi piatrã amenajare teren de sport, realizate în regie proprie, de natura investiþiilor, care au fost trecute direct pe contul de cheltuieli”.

O situaþie ineditã s-a remarcat la Primãria Ghiroda unde, poate în lipsã de alte investiþii de amploare, Primãria a investit în… amenzi. Plãtite, evident, din bugetul public. “Din procesele-verbale de control reiese faptul cã Primãria Ghiroda a fost sancþionatã contravenþional în trei cazuri. Aceste amenzi au fost achitate din bugetul comunei Ghiroda ºi trecute pe costuri, fãrã însã a se face o analizã a vinovãþiei vreunei persoane angajate din cadrul Primãriei Ghiroda”, se aratã în procesul-verbal de control al Curþii de Conturi.

Probleme fãrã soluþii La Primãria Giroc, aceleaºi rapoarte publicate recent de cãtre Curtea de Conturi identificau niºte investiþii “pe cuvânt de onoare” în spaþii verzi. Astfel, consemna raportul de control, “Toate lucrãrile facturate au fost certificate în privinþa realitãþii, regularitãþii ºi legalitãþii, în condiþiile în care nu existã: 1. documente din care sã reiasã necesitatea realizãrii lor. 2. documente în baza cãrora s-au facturat lucrãrile (contract ºi deviz ofertã). 3. documente legal întocmite care sã confirme executarea acestora.”

La Liebling, însã, s-a investit în oameni. Pe lângã sporuri de fidelitate ºi confidenþialitate, ultimul raport al

Curþii de Conturi consemneazã unele cazuri de platã la dublu a unor oameni, culmea, de cãtre douã instituþii aflat în raporturi de coordonare – respectiv Primãria ºi ªcoala. “S-a efectuat remunerarea aceleiaºi persoane de cãtre douã instituþii pentru o singurã activitate desfãºuratã de aceasta, în speþã transportul ºcolar al copiilor pe raza teritorialã a comunei”, se aratã în procesul-verbal de control.

Conform aceloraºi rapoarte, la Primãria Margina s-a constatat o altã investiþie demnã de reþinut – respectiv, contractarea unor servicii de pazã cu o firmã din Timiºoara. E greu de crezut însã cã, în caz de nevoie, agenþii de pazã pot ajunge prompt la intervenþii, de la 100 de kilometri. “Nu s-au asigurat astfel principiile de eficacitate, eficienþã ºi economicitate în vederea minimizãrii costului resurselor alocate pentru prestarea serviciilor de pazã, ordine publicã ºi protecþia bunurilor”, este opinia inspectorilor Curþii de Conturi.

Care, rãmân, mai departe, cu pãrerea lor ºi cam atât.

Cu sau fãrã legãturã cu minunile biblice, acelaºi raport de control al Curþii de Conturi menþioneazã, în urma controlului la Primãria Moraviþa, o situaþie ineditã: “Din verificarea pe teren a lucrãrilor de reparaþii exterioare la Biserica din Gaiu Mic, efectuatã cu privire la modul în care au fost respectate principiile eficienþei, eficacitãþii ºi economicitãþii, s-a constatat faptul cã entitatea auditatã a acceptat la platã lucrãri înscrise în situaþiile de lucrãri avizate de administrator, care nu au fost regãsite ca fiind executate”.

O problemã mai veche legatã de achiziþii a fost identificatã ºi raportatã în ultimele documente de control ale Curþii de Conturi la Primãria Satchinez, unde se menþioneazã cã “Primãria a procedat la divizarea contactelor în mai multe contracte de valoare mai micã pentru încadrarea în pragul valoric de 15.000 euro pentru achiziþie directã în vederea evitãrii alegerii procedurii de achiziþie publicã în funcþie de pragurile valorice legale pentru

obiective de investiþii”.

La aceeaºi Primãrie se mai specificã o altã investiþie cu probleme: “Executantul lucrãrii de investiþii «Lucrãri de reabilitare cãmin cultural Hodoni» a procedat la cuprinderea în situaþiile de lucrãri întocmite pentru justificarea cheltuielilor efectuate a unor articole de deviz pentru care nu a efectuat prestaþiile prevãzute în lucrarea de proiectare sau a înscris în situaþiile de lucrãri cantitãþi mai mari decât cele reale, contrar lucrãrii de proiectare, fiind astfel prejudiciat bugetul local”. ªi la Topolovãþ, raportul legat de gestionarea fondurilor publice a remarcat o anomalie: “Primãria a menþinut în mod nejustificat în soldul contului «Decontãri din operaþiuni în curs de lãmurire» o sumã care este rezultatul în fapt clarificat din punct de vedere economic reprezentând contravaloarea despãgubirilor-daune materiale rezultate dintr-un furt din casieria entitãþii care a fost investigat de organele de

poliþie fiind identificat fãptuitorul, pentru acesta deschizându-se acþiune penalã. Entitatea auditatã nu a procedat la luarea mãsurilor de reparare a prejudiciului produs prin furt reprezentând lipsuri în gestiune, numerar de 13.300 de lei, obiecte de inventar în valoare de 8.900 lei, respectiv a cheltuielilor de judecatã de 700 de lei”. ªi tot aici s-a mai constatat cã au fost identificate obiective de investiþii începute ºi neterminate care au fost sistate din lipsã de finanþare, respectiv la Grãdiniþa Topolovãþu Mare, unde lucrãrile au început în 2007 ºi au fost sistate în 2009, ºi la Parcul din localitate, început în 2009 ºi sistat în acelaºi an. “Referitor la Grãdiniþa cu 50 de locuri Topolovãþu Mare, la nivelul entitãþii auditate nu se cunoaºte stadiul fizic al lucrãrilor executate astfel cã entitatea nu este în mãsura sã organizeze ºi sã conducã în aceste condiþii derularea în continuare a obiectivului de investiþii. Lipsa de finanþare precum ºi managementul defectuos al proiectului a condus la realizarea parþialã a unui obiectiv de investiþii cu consecinþe asupra calitãþii investiþiei realizate precum ºi asupra acordãrii perioadei de garanþie a lucrãrilor (influenþatã de fragmentarea în mai multe contracte).”

Acestea sunt doar câteva din neregulile consemnate în acest ultim raport al Curþii de Conturi, publicat zilele trecute, cu specificaþia cã face referire la controale care acoperã perioada anului 2012, Curtea de Conturi continuând sã publice, în stilul propriu, aceste rapoarte cu un decalaj de un an între momentul constatãrii sau al controlului.

Este greu de spus câte din aceste sume constatate ca fiind cheltuite necorespunzãtor au fost recuperate. Din cazuistica instanþelor timiºene, se poate vedea cã majoritatea rapoartelor de control ale Curþii de Conturi sunt contestate în instanþã ºi, în cele din urmã, nu mai au nicio finalitate concretã.

Un consilier judeþean acuzã finanþarea “cu dedicaþie” Acestor probleme locale legate de gestionarea banilor li se adaugã cele plecate de la nivel central sau judeþean legate de alocarea de bani cãtre Primãrii. Mai mulþi consilieri judeþeni din Opoziþie continuã sã spunã cã finanþarea se face personalizat, dupã criteriul apartenenþei politice. “Nu este niciun secret cã Primãriile P.S.D. sunt favorizate. Deºi a existat aceastã coaliþie U.S.L., Primãriile pesediste au primit de regulã, în Timiº, mult mai mulþi bani decât cele cu primari P.N.L., ºi cu mult mai mulþi bani decât cele ale P.D.L. Estimez, din ce am vãzut, cã aceste diferenþe variazã între 40 - 50% în cazul Primãriilor comunale ºi pot

merge pânã la 100% la Primãriile orãºeneºti”, susþine consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

10 - 12 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

10 - 12 martie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

10 - 12 martie 2014

Evaluarea naþionalã, un eºec anticipat ce poate echivala dezastrul de la bacalaureat l Doar 45% dintre elevii timiºeni au obþinut medii mai mari de 5 Dezastrul generalizat de la bacalaureat are mari ºanse sã fie echivalat în acest an de cel al examenului de evaluare pentru elevii de clasa a VIII-a. Cel puþin asta par sã indice rezultatele centralizate la nivel naþional, Timiºul reuºind “performanþa” de a obþine o medie de promovare sub media naþionalã, care oricum este catastrofalã – 48,8%. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Eºec de sistem Probabil cã nimeni nu mai poate spune în momentul de faþã cã sistemul de învãþãmânt funcþioneazã normal, dupã ultimul eºec confirmat sãptãmâna trecutã, legat de faptul cã doar 48,8% dintre elevii care au susþinut simularea examenului de evaluare au medii peste 5.

Mai puþin de jumãtate dintre elevii de clasa VIII-a prezenþi la simularea evaluãrii naþionale au obþinut medii peste 5, respectiv 66,95% la limba românã ºi 30,4% la matematicã, Ministerul Educaþiei recomandând efectuarea unor ore de pregãtire. Din totalul celor 187.886 de elevi înscriºi, 177.946 (94,7%) au participat ºi la proba de Limba românã ºi la cea de Matematicã. Dintre aceºtia, 86.893 (48,8%) au obþinut medii peste 5.

La proba de limba românã, 119.963 (66,95%) de elevi au obþinut note peste 5, în timp ce la matematicã au fost 54.465 (30,4%) cu note de promovare.

Potrivit Ministerului Educaþiei, scopul simulãrii a fost aducerea în atenþia elevilor ºi a profesorilor a situaþiei reale privind pregãtirea înainte de evaluarea naþionalã din varã.

“Din datele prezentate rezultã cã peste jumãtate dintre cei prezenþi la simulãri au obþinut note peste 5 la disciplina limba românã, fapt care nu s-a înregistrat ºi la disciplina matematicã, unde procentul de 30,4% indicã un nivel scãzut de pregãtire a elevilor, în condiþiile în care subiectele au fost concepute pentru un nivel mediu, tipic oricãrei evaluare de masã”, susþin reprezentanþii Ministerului Educaþiei Naþionale.

Cea mai mare pondere a elevilor care au obþinut medii peste 5 a fost înregistratã în municipiul Bucureºti – 64,21 la sutã, urmat de judeþul Brãila – 60,42 la sutã ºi judeþul Cluj – 59,18 la sutã. Cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în Cãlãraºi – 34,18 la sutã, CaraºSeverin – 36,28 la sutã ºi Dolj

–37,95 la sutã.

Ca urmare a situaþiei înregistrate, conducerea M.E.N. a decis adoptarea mai multor mãsuri de remediere a situaþiei, printre care efectuarea unor ore de pregãtire pentru evaluarea naþionalã de la varã.

Totodatã, lucrãrile fiecãrui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe ºi, în consecinþã, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate.

Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat cã este nemulþumit de rezultatele de la simularea evaluãrii la clasa a VIII-a, pentru cã subiectele se puteau rezolva uºor, dacã elevii s-ar fi pregãtit, precizând cã nici la examenul din varã nu se aºteaptã la rezultate spectaculoase. “Avem uºor sub 50 la sutã ratã de succes, dacã nota 5 o considerãm un succes. Observãm cã la românã avem peste 60 la sutã care au reuºit sã facã faþã subiectelor ºi la matematicã 30,4 la sutã, adicã un procent extrem de mic pe subiecte de nivel mediu”, a spus ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, adãugând cã subiectele au fost mai dificile faþã de anul trecut, dar pânã la nota 9 se puteau face uºor, dacã elevii s-ar fi pregãtit.

Ministrul Educaþiei s-a declarat nemulþumit de rezultate ºi a arãtat cã nu sperã la rezultate spectaculoase pânã în varã. “Eu sunt optimist, chiar dacã sunt nemulþumit de rezultatele acestei simulãri, o sã vedem ºi la bacalaureat ce se întâmplã. Cred cã vom reuºi sã remediem. Sigur, nu mã aºtept la un rezultat spectaculos în varã, dar important este ca încet, gradual, sã ajungem la rezultate mai bune”.

Ministrul Educaþiei a mai spus cã a cerut ca simularea sã se desfãºoare atât de devreme pentru a fi timp “pentru intervenþii” pânã la examenul din varã. “În mod deliberat am cerut ca simularea sã se facã cu câteva luni înaintea examenului propriu-zis, pentru a avea totuºi timp pentru intervenþii.

Suntem în luna martie, examenul este în varã, prin urmare încã putem sã ne concentrãm asupra acestor evaluãri”, a precizat Remus Pricopie.

Referitor la unele opinii potrivit cãrora notele ar fi trebuit trecute în catalog pentru o mai bunã mobilizarea elevilor, ministrul Educaþiei a spus cã dacã s-ar fi decis acest lucru, ar fi apãrut altfel de probleme, precum “tentaþia unora de a copia ºi, practic, de a falsifica rezul-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Educer: “Nu se poate continua în acest fel”

tatele”.

“Acesta este nivelul de pregãtire al elevilor ºi de mobilizare. Constatãm din aceste rezultate cã gradul de mobilizare al elevilor este foarte scãzut, cel puþin la matematicã”, a subliniat Remus Pricopie. Ministrul a declarat cã a trimis deja instrucþiuni pentru demararea unor discuþii în toatã þarã referitor la rezultatele simulãrii. “Am transmis deja instrucþiuni foarte clare inspectoratelor. Vom avea în continuare discuþii cu inspectorii generali, cu inspectorii generali adjuncþi, cu inspectorii de specialitate matematicã, românã, limba maternã –, astfel încât la nivelul fiecãrui judeþ sã existe discuþii cu toþi profesorii de matematicã, românã ºi limba maternã din þarã, sã existe o abordare foarte clarã cum recuperãm materia ºi cum creºtem gradul de mobilizare al elevilor pentru ca la examenul naþional sã avem rezultate mai bune”, a spus Remus Pricopie. Întrebat dacã vor fi inspecþii în ºcolile cu rezultate slabe, ministrul a spus cã vor fi “evaluãri, discuþii individualizate, cu profesorii de la clasã, cu pãrinþii, iar lucrãrile vor ajunge în mâna fiecãrui elev, astfel încât elevul sã vadã unde a greºit, sã poatã sã prezinte ºi pãrintelui lucrarea”.

Dezastru ºi în Timiº La aceastã simulare a examenului de evaluare, Timiºul a reuºit “performanþa” de a obþine o medie de promovare sub media naþionalã. Rezultatele pe judeþe aratã cã doar 45,5 % dintre elevii de clasa a VIII-a din judeþul Timiº au obþinut medii peste 5. Pe discipline, elevii din Timiº stau mai bine la limba românã - 64,3% obþinând note mai mari de 5, spre deosebire de matematicã unde

doar 27,1% dintre elevi au luat peste 5. La limba maternã, procentul elevilor care au luat peste 5 a fost de 69,1%. ªi Ministerul Educaþiei a reuºit ºi el o “performanþã”, atunci când a anunþat rezultatele examenului, transformând judeþul Timiº în judeþul Timiºoara.

La limba ºi literatura românã numai patru elevi din Timiº au reuºit sã obþinã calificativul maxim. Ei învaþã la Colegiul C.D. Loga din Timiºoara, Colegiul Naþional “Coriolan Brediceanu” Lugoj, ªcoala Gimnazialã “Aniºoara Odeanu”, din Lugoj ºi ªcoala Gimnazialã Jimbolia. Rezultatele la limba românã situeazã judeþul Timiº pe locul 15 la nivel naþional în privinþa rezultatelor de la simularea Evaluãrii Naþionale. În schimb, raportat la rezultatele obþinute la matematicã, Timiºul este pe locul 25 pe þarã.

Ca urmare a situaþiei înregistrate, conducerea Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº va decide adoptarea mai multor mãsuri de remediere a situaþiei, care urmeazã sã fie aplicate la nivelul fiecãrei unitãþi. Inspectoratul ªcolar va prezenta situaþia realã tuturor directorilor de ºcoli ºi vor aduce la cunoºtinþa acestora mãsurile dispuse de Ministerul Eduaþiei ºi, dupã caz, a celor adoptate la nivel local. De asemenea, inspectoratul va monitoriza implementarea acestora. La nivelul ºcolii, va fi analizatã situaþia ºi se vor lua mãsurile impuse de M.E.N., dar ºi alte mãsuri suplimentare pentru pregãtirea elevilor, acolo unde ºcoala considerã necesar.

Lucrãrile fiecãrui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe ºi, în consecinþã, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate ºi se vor efectua ore de pregãtire pentru examinarea naþionalã din varã.

Profesorul ªtefan Vlaston, preºedintele Asociaþiei EduCer, apreciazã cã, la simularea evaluãrii naþionale la clasa a VIII-a, jumãtate din elevi nu au reuºit sã ia sub nota 5 spune un lucru destul de clar despre sistem. “Nu se mai pune problema orientãrii greºite a copiilor, spre profile nepotrivite, ci faptul cã aceºtia învaþã ceva ce nu înþeleg. Este foarte clar în momentul de faþã cã nu se mai poate continua în acest fel.”

Sindicat “Spiru Haret”: “Dupã muncã, ºi rãsplatã, sau invers” Profesorul Virgil Popescu, liderul Sindicatului “Spiru Haret” Timiº, spune cã o cauzã a acestor rezultate extreme de slabe poate fi ºi subfinanþarea în care se zbate de ani buni sistemul de învãþãmânt. “S-ar putea spune cã, dupã muncã, ºi rãsplatã, sau invers, dupã rãsplatã ºi muncã. Nu este niciun secret cã mulþi dintre profesori, din cauza salariilor foarte mici, au trebuit sã-ºi mai ia o a doua slujbã, pentru a-ºi completa veniturile pânã la un nivel decent. Sau, în momentul în care un cadru didactic este hãrþuit de problemele de zi cu zi, generate ºi de lip-

surile materiale, îi poþi cere oare un exces de entuziasm la clasã?”, se întreabã liderul sindical.

Fost in spector ºcolar: “Rezultatele aratã nivelul sistemului” Profesorul Dumitru Tomoni, fost inspector ºcolar general al Inspectoratului ªcolar Timiº considerã cã rezultatele la simularea examenului de evaluare nu pot fi considerate bune sau salbe, ci doar o reflectare a nivelului sistemului. “Este ºi un rezultat al slabei motivaþii a elevilor, dar ºi al experimentelor în serie fãcute în serie în ultimii ani în sistemul de învãþãmânt. ªcoala nu mai pare sã fie o preocupare, nici pentru elevi, nici pentru pãrinþi. ªi nu poþi avea rezultate când nu existã interes ºi frecvenþa lasã mult de dorit. Iar aceste probleme nu se pot rezolva cu pro-

iecte pe hârtie ºi cu ore suplimentare”, susþine profesorul timiºean.

11

intersecþii

10 - 12 martie 2014

Primãria anunþã demararea unor lucrãri de infrastructurã în patru zone din oraº

Douã strãzi din Timiºoara vor fi asfaltate în premierã Viceprimarul Dan Diaconu anunþã cã începutul lunii martie aduce cu sine ºi deschiderea a patru ºantiere noi, în zone diferite ale Timiºoarei. Lucrãrile de investiþii vor presupune asfaltarea în premierã a unor strãzi din oraº, efectuarea unor lucrãri de reparaþii la carosabil, dar ºi amenajarea de noi spaþii verzi. ligia.hutu@timpolis.ro

Primul amplasament care a fost predat de cãtre reprezentanþii Municipalitãþii, la începutul acestei sãptãmâni, este situat în zona Câmpului, în partea de est a Timiºoarei, în zona intersecþiei strãzilor Câmpului, Cãprioarei ºi Levãnþicii. Strãzile care vor fi modernizate în aceastã zonã sunt Ion Luca Bãnãþeanu, Liviu Tempea Aurelia Fãtu Rãduþu ºi Vasile Creþu. Potrivit declaraþiilor viceprimarului liberal Dan Diaconu, lungimea însumatã care va fi supusã lucrãrilor de modernizare ºi reabilitare va fi de aproximativ 1.250 de metri. Costul total estimat al lucrãrilor, care vor fi executate de S.C. Bau Center Vest S.R.L., este de

Douã dintre strãzile intrate acum în atenþia Primãriei Timiºoara vor fi asfaltate pentru prima datã 2.055.148 de lei.

Aceeaºi firmã a fost desemnatã sã se ocupe ºi de lucrãrile de amenajare din zona strãzilor Petuniei -Magnoliei,

situate în apropierea Cãii Buziaºului.

Amplasamentul a fost deja predat la începutul lunii februarie, iar lucrãrile de modernizare ºi reabilitare vizeazã

strãzile Magnoliei, Orhideelor, Petuniei, Toporaºilor, Dafinului, Zambilelor, precum ºi intersecþia strãzii Magnoliei cu Calea Buziaºului. Valoarea totalã

estimatã a lucrãrilor, pentru o lungime de aproximativ 1.621 de metri, este de 4.312.390 lei. Una dintre ele, strada Gladiolelor, va fi asfaltatã în premierã. „Pe strada Gladiolelor lucrãrile au fost intens solicitate de cãtre reprezentanþii Consiliului consultativ de cartier”, spune Dan Diaconu. Aici, amplasamentul va fi predat în cursul sãptãmânii viitoare. Valoarea totalã a lucrãrilor, care au fost încredinþate S.C. Nimb S.R.L., este de 318.629 de lei de lei. În cursul sãptãmânii viitoare va fi predat amplasamentul ºi pentru începerea lucrãrilor pe strada Gheorghe Cotoºman, din cartierul Fratelia. Nici aceastã stradã nu a mai fost asfaltatã pânã acum. Strada, cuprinsã între strãzile Mureº ºi Musicescu, are o lungime de 354 de metri. Lucrãrile au fost încredinþate firmei S.C. Corporate Management Solutions S.R.L., iar valoarea totalã a lucrãrilor este de 749.236 de lei.

Potrivit declaraþiilor viceprimarului Dan Diaconu, în toate cele patru zone în care vor fi deschise ºantiere se vor efectua ºi lucrãri la trama stradalã, vor fi reparate trotuarele ºi vor fi amenajate spaþii verzi.

Proiectul noului Cod Rutier, propus de Radu Stroe, respins de Senat Senatorii au decis, luni, respingerea proiectului noului Cod rutier, propus de fostul ministru de Interne, Radu Stroe.

TIMPOLIS

Ei au adoptat, cu 119 voturi „pentru”, douã voturi „împotrivã” ºi o abþinere raportul de respingere a Proiect de lege pentru modificarea O.U.G. 195/ 2002, privind circulaþia pe drumurile publice, raport propus plenului de Comisia pentru administraþie publicã, Comisia juridicã ºi Comisia pentru apãrare, anunþã Mediafax.

Potrivit proiectului, urmau sã fie

înãsprite sancþiunile pentru fapte cu pericol social deosebit ºi care influenþeazã direct siguranþa traficului – nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea feratã, conducerea unui autovehicul de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa alcoolului, conducerea unui autovehicul pe autostradã pe contrasens, depãºirea vitezei maxime admise cu mai mult de 60 de kilometri/ orã ºi conducerea unui autovehicul a cãrui înmatriculare este suspendatã.

Guvernul propunea, de asemenea, amenzi cuprinse între 4.000 ºi 10.200 de lei dacã aceste fapte au ca urmare producerea unui accident de circulaþie

soldat cu pagube materiale. În proiect se menþioneazã explicit cã este aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice, având o concentraþie alcoolicã peste 0,15 mg-l alcool pur în aerul expirat sau 0,2 g-l alcool pur în sânge ori a substanþelor, produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Cele mai mari sancþiuni prevãzute prin proiect erau cuprinse între 121 ºi 200 puncte-amendã, punctul de amendã reprezentând 10 la sutã din salariul minim brut pe economie.

Senatul a respins acest proiect în calitate de primã Camerã sesizatã.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

10 - 12 martie 2014

De-a baba oarba

De Edna Mazya Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol 1988. Un proces zguduie întreaga comunitate. Acuzaþii ºi victima sunt adolescenþi, niºte puºti ca oricare alþii.

Autoarea israelianã Edna Mazya transformã acest caz real într-o poveste despre pierderea inocenþei, despre justiþie, despre abuz ºi, dincolo de toate acestea, despre iubire. Spectacolul Naþionalului timiºorean aduce în faþa publicului spectacolul de licenþã al studenþilor Facultãþii de Muzicã din cadrul Universitãþii de Vest, specializarea Artele Spectacolului – Actorie, coordonaþi de regizoarea Mihaela Lichiardopol.

Studio “Uþu Strugari”, 11 martie, ora 19 l Cloaca

Dupã Maria Goos Un spectacol în regia Mihaelei Lichiardopol Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc întrun moment de cotiturã pentru viaþa fiecãruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bãtrâni încã, libertatea li se pare o noþiune din ce în ce mai relativã, opþiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artã, acum funcþionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu primãria pentru niºte tablouri odinioarã subevaluate. Joep, politician de succes, se ascunde la Pieter de eºecul sãu matrimonial. Tom, avocat celebru, încearcã sã-l ajute, deºi îºi are ºi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârºit, Maarten, dramaturg, are o relaþie cu fiica de 18 ani a lui Joep.

Patru poveºti, patru destine care se întrepãtrund ºi care, între tragic ºi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaþã.

Studio “Uþu Strugari”, 13 ºi 16 martie, ora 19 l Te uitã cum ninge Decembre

De George Bacovia ºi Agatha Grigorescu Bacovia Un concept de Valentin Ivanciuc Lumea lui George Bacovia, o lume fragilã, sensibilã, dar, în egalã mãsurã, plinã de viaþã, suculentã, ne este mult mai aproape decât ar pãrea.

Istoria aºa-zis minorã – cea a tristeþilor, a bucuriilor, a melancoliilor noastre – traverseazã timpul ºi ne face contemporani cu trecutul, ca ºi cu viitorul. George Bacovia ºi Agatha Grigorescu Bacovia ne traverseazã cotidianul ºi ne iau cu ei în plimbarea

lor printre emoþii.

Teatrul Naþional Timiºoara, Holul cu coloane, 15 martie, ora 19 l Fetiþa din bolul peºtelui auriu De Morris Panych Un spectacol în regia lui Radu Afrim Vremuri tulburi: În Canada anilor ’60, Iris, o fetiþã de zece ani, trãieºte împreunã cu pãrinþii ei ºi cu Miss Rose, o chiriaºã mai puþin agreatã, într-o casã pe malul oceanului. Fetiþa, cu multã afecþiune, îi educã pe adulþii în mijlocul cãrora trãieºte, merge la o ºcoalã catolicã – se considerã însã budistã – ºi adorã peºtiºorul ei auriu, pânã când într-o zi acesta, urmând calea a tot ce este trecãtor, dispare din cãminul oricum lipsit de bucurie. În aceeaºi zi mama ei decide sã-ºi pãrãseascã familia, dar soarta pare sã-i fie potrivnicã. La scurt timp, Iris aduce acasã un naufragiat ce seamãnã atât de mult cu peºtiºorul ei auriu, încât subit începe sã creadã în reîncarnare. Va reuºi acesta sã reîntregeascã familia?

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 13 martie, ora 19.30 l Cabaret

De Joe Masteroff, pe muzica lui John Kander ºi versurile lui Fred Ebb Un spectacol în regia lui Rãzvan Mazilu În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânãrã cântãreaþã ºi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrãgosteºte de americanul Cliff Bradshaw, al cãrui vis este sã devinã scriitor de romane. Alãturi de ei, deºi la o vârstã înaintatã, domniºoara Schneider ºi domnul Schultz, îºi trãiesc delicata poveste de dragoste, care însã nu se poate concretiza prin cãsãtorie, deoarece el este evreu. Între umor ºi resemnare, între ludic ºi decadent, între vise împlinite ºi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic ºi social a cãrui influenþã este abia la început.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 16 martie, ora 19.30 l O, ce zile frumoase!

De Samuel Beckett Un spectcaol în regia lui Kedves Emõke O, ce zile frumoase! vorbeºte despre probleme, situaþii de viaþã ºi relaþii. Dar este important ca spectatorul sã decidã în legãturã cu ceea ce a vãzut.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 11 martie, ora 19 l Sus în adâncuri Dupã Nick Hornby Un spectcaol în regia lui Kedves Emõke În noaptea de Revelion viaþa a patru strãini se schimbã pentru totdeauna. Chiar în momentul în care

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Cãutând-o pe Alaska”, John Green (Ed. Trei) Înainte. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre în ultimele lor clipe de viaþã – pleacã la ºcoala cu internat Culver Creek în cãutarea a ceea ce Rabelais numea „Marele necunoscut”. Acest Necunoscut se dovedeºte mai tulburãtor decât ºi-ar fi imaginat vreodatã când în noul sãu cerc de prieteni îºi face intrarea seducãtoarea Alaska Young. Inteligentã, amuzantã, imprevizibilã, Alaska îl atrage într-o lume misterioasã de lumini ºi umbre, ce stã sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: „Cum o sã mai ies eu din labirintul ãsta?”

Dupã. Nimic nu va mai fi la fel. “Iar acum cred cã e momentul prielnic sã spun cã era frumoasã. În întunericul de lângã mine, Alaska mirosea a sudoare ºi a raze de soare ºi a vanilie, iar în acea noapte luminatã de o lunã firavã vedeam doar silueta ei, excepþie fãcând momentele în care fuma, când tutunul aprins al þigãrii ei îi învãluia faþa într o luminã roºiaticã. Dar, chiar ºi pe întuneric, îi vedeam ochii – douã smaralde arzãtoare. Avea acel soi de privire pãtrunzãtoare care te fãcea sã i cedezi.”

odinioarã evadaþii din Gulag. Pentru a le aduce un omagiu celor a cãror sete de libertate a depãºit cele mai mari obstacole, a traversat singur, mergând pe jos, pe bicicletã sau cãlare, taigaua siberianã, stepa mongolã, deºertul Gobi, înaltele platouri tibetane, lanþul himalayan, pânã la Calcutta. Tesson descrie oamenii pe care îi întâlneºte, întâmplãrile ºi locurile prin care trece, cu uimitoarea varietate a peisajelor ce i se înfãþiºeazã de-a lungul cãlãtoriei.

Timp de opt luni, a avut de înfruntat foamea, frigul ºi singurãtatea pe parcursul celor 6.000 de kilometri ai „axei lupului” – traseu urmat doar de evadaþii din Gulag ºi de lupii aflaþi în cãutare de pradã, care se deplaseazã de la nord la sud, spre deosebire de marile migraþii din istorie, care au urmat de fiecare datã axa Est-Vest.

“Axa Lupului. Din Siberia pânã în India pe urmele evadaþilor din Gulag”, Sylvain Tesson (Ed. Polirom)

„Dragostea.Gene egoiste, chimie sau romantism”, Richard David Precht (Ed. Litera)

Sylvain Tesson a refãcut lungul drum din Siberia pânã în Golful Bengal pe care se presupune cã l-au strãbãtut

Ce este dragostea? Cum poate fi explicat ceva atât de intim, de misterios, de minunat? Richard David Precht

nu îºi propune sã ne dezvãluie vreun mare adevãr filosofic, nici sã ne ofere sfaturi practice. Nu ne învaþã cum sã avem orgasm sau cum sã scãpãm de gelozie. Nu ne spune cã femeile gândesc cu o altã parte a creierului decât bãrbaþii, nici nu ne aratã cum sã ne salvãm relaþia. În schimb, ne ajutã sã înþelegem comportamentul sexual ºi social, dar ºi mecanismele din spatele unor reacþii pe care le considerãm normale ºi fireºti. În cãutarea rãspunsului la întrebarea “Ce este dragostea?”, Richard David Precht exploreazã discipline dintre cele mai diverse: biologia, psihologia, sociologia, filosofia, chiar ºi chimia. De la fiecare vom afla câte ceva despre dragoste: cât de egoiste sunt genele noastre ºi cât de mult ne influenþeazã; ce este tipic comportamentului sexual feminin ºi celui masculin; cât de mare este aportul culturii la capacitatea noastrã de a ne înþelege pe noi înºine ºi de a înþelege lumea, ca femeie sau ca bãrbat; ce se întâmplã, de fapt, în creierul nostru când iubim; care este diferenþa dintre dragoste ºi sex; de ce a devenit atât de importantã pentru noi dragostea romanticã. În final, aflãm cã dragostea nu are explicaþie. Ea nu poate fi decât trãitã!

Publicitate

13

timp liber

Parlamentul britanic îºi deschide uºile în faþa actriþei Meryl Streep Camera Comunelor – camera inferioarã a Parlamentului britanic – îºi va deschide pentru prima datã uºile în faþa industriei cinematografice ºi va gãzdui, în aprilie, filmãrile pentru un lungmetraj cu Meryl Streep, despre lupta femeilor pentru obþinerea dreptului de a vota.

TIMPOLIS

Celebra actriþã americanã va juca unul dintre rolurile principale din Suffragette, alãturi de Carey Mulligan ºi Helena Bonham Carter, anunþã Mediafax. Acest film, regizat de Sarah Gavron, va relata povestea unui grup de activiste feministe care militau pentru ca femeile din Marea Britanie sã aibã dreptul de a vota, la începutul secolului al XX-lea.

Autoritãþile parlamentare au decis în 2013 sã îºi sporeascã veniturile, închiriind anumite pãrþi din palatul Westminster, unul dintre siturile simbolice ale Londrei, atunci când deputaþii nu se aflã în clãdire.

Alan Haselhurst, preºedintele Comitetului de administrare a Camerei Comunelor, a declarat, marþi, într-un comunicat, cã filmul Suffragette reprezintã alegerea perfectã pentru a lansa aceastã iniþiativã. “Deschiderea unui loc atât de emblematic precum Camera Comunelor pentru filmãri reprezintã o veste fantasticã”, a declarat, la rândul sãu, Adrian Wootton, directorul general al Comisiei pentru film din Londra.

Meryl Streep, care a câºtigat un

Oscar pentru portretizarea lui Margaret Thatcher pe marele ecran, va interpreta rolul activistei politice Emeline Pankhurst, în filmul Suffragette.

Carey Mulligan va juca rolul unei tinere feministe care devine frustratã ºi, în cele din urmã, violentã din cauza protestelor paºnice ale Miºcãrii sufragetelor.

Miºcarea sufragetelor, înfiinþatã în 1876, a reprezentat o miºcare de emancipare a femeilor din Anglia de la începutul secolului al XX-lea, al cãrei scop a fost obþinerea drepturilor politice pentru femei, în principal a dreptului de a vota. Acþiunile acestei organizaþii, considerate foarte îndrãzneþe în acea epocã, au dat rezultate abia în 1918, odatã cu obþinerea dreptului de vot pentru femeile în vârstã de peste 30 de ani. Vârsta legalã de votare a fost adusã la acelaºi nivel cu cea a bãrbaþi-

lor abia în 1928. Una dintre persoanele marcante ale acestei miºcãri a fost Emmeline Pankhurst.

Meryl Streep, nãscutã în 1949, a câºtigat în 2012 premiul Oscar pentru cea mai bunã actriþã în rol principal, pentru interpretarea fostului premier britanic Margaret Thatcher, în filmul Doamna de Fier/ The Iron Lady. Acesta a fost cel de-al treilea Oscar câºtigat de Meryl Streep, dupã cele care i-au recompensat prestaþiile din Kramer contra Kramer ºi Alegerea Sophiei. Streep are, în total, 18 nominalizãri la Oscar, cea mai recentã dintre ele primind-o în 2014, pentru evoluþia sa din filmul Þinutul din mijlocul verii/ August: Osage County. Cu filme precum Vânãtorul de cerbi, Podurile din Madison County ºi Julie ºi Julia, Meryl Streep este o adevãratã legendã a cinematografiei mondiale.

Kevin Costner va primi Cinema Icon Award pentru întreaga carierã Actorul Kevin Costner va primi Cinema Icon Award pentru întreaga carierã, premiu care îi va fi acordat pe 27 martie, la gala CinemaCon Big Screen Achievement Awards din Las Vegas.

TIMPOLIS

„Cu o carierã de peste 40 de ani, atât pe marele ecran, cât ºi în spatele camerei, Kevin Costner a încântat publicul cu performanþe memorabile ºi i-a cucerit cu abilitãþile sale excepþionale de regizor. Contribuþia lui Costner la experienþa cinematograficã este inegalabilã”, se aratã într-un comunicat emis de Mitch Neuhauser, directorul evenimentului, informeazã contactmusic.com, sursã citatã de Mediafax.

Gala de premiere are loc în timpul CinemaCon, congresul oficial al Asociaþiei Naþionale a Proprietarilor de Cinematografe din Statele Unite, care va avea loc între 24 ºi 27 martie, la Caesars Palace din Las Vegas. În 2013, Cinema Icon Award pentru întreaga carierã i-a fost acordat actorului Morgan Freeman.

Nãscut într-o periferie sãracã a oraºului Los Angeles, în anul 1955, Kevin Costner, licenþiat în ºtiinþe economice, ºi-a început cariera în cinema la vârsta de 27 de ani. Primele sale roluri memorabile au fost cel din Silverado (1985) ºi cel din adaptarea pentru marele ecran a serialului Inco-

10 - 12 martie 2014 au luat decizia de-a renunþa.

Spectacolul Sus în adâncuri este o comedie neagrã, care ne înfãþiºeazã patru protagoniºti confruntaþi cu teme precum singurãtatea, depresia ºi sinuciderea. Acþiunea începe în noaptea de Revelion, când viaþa lui Martin, prezentator TV delabrat, a lui Maureen, mamã singurã cu un copil bolnav, a lui JJ, un tânãr cu ambiþia de a deveni star ºi a lui Jess, fiica rebelã a unui politician, se schimbã pentru totdeauna.

Montarea este comicã, pãstrând o adâncime umanã realã.

Personajele din Sus în adâncuri nu sunt eroi tragici, nici nu ar putea fi.

Acest spectacol funcþioneazã ca o critica a timpurilor ºi a societãþii în care trãim, într-un mod în care problemele ºi personajele prezentate ne par absolut reale ºi legitime.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 13 martie, ora 19 l Regina frumuseþii din Leenane

De Martin McDonagh Un spectacol în regia lui Upor László Englezul de origine irlandezã Martin McDonagh îºi scrie piesele de mare succes despre îndepãrtatele meleaguri irlandeze într-un stil inconfundabil. Ne înfãþiºeazã destine tragice, mãrunte, aflate în situaþii limitã, aparent fãrã ieºire, cu o cunoaºtere profundã a naturii umane, cu mult umor negru, sfâºietorºi deseori în culori terifiante. Felul în care eroii noºtri de zi cu zi se luptã cu marile probleme ale vieþii e impresionant, emoþionant, dar ºi amuzant.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 16 martie, ora 19

Filarmonicã Medalion Isaac Albeniz Recital de chitarã susþinut de Marco Pistillo, din Italia În program sun incluse Suita Spaniolã nr. 1, op. 47, España, op. 165 – Tango ºi Mallorca, op. 202 – Barcarolla Foaierul Sãlii Capitol a Filarmonicii Banatul, 12 martie, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol susþinut de Doru Roman – percuþie ºi dirijat de Gheorghe Costin În program sunt incluse lucrãri de M. Kagel (Piesã de concert pentru timpan ºi orchestrã) ºi P.I. Ceaikovski (Simfonia Manfred Op. 58) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 14 martie, ora 19 l

Expoziþii ruptibilii (1987). Abia în 1990 a dobândit statutul de vedetã de prim calibru, prin rolul sãu din westernul epic Dansând cu lupii, care a fost recompensat cu douã premii Oscar. Au urmat roluri în filme de mare buget, ca Robin Hood, prinþul hoþilor , JFK , Bodyguard ºi Wyatt Earp, justiþiarul Vestului sãlbatic, dar ºi în filme cu mai puþin succes la public, precum Waterworld – Lumea apelor (1995) ºi Poºtaºul (1997). În octombrie 2009, Kevin Costner a venit pentru prima datã în România, unde a susþinut un concert alãturi de trupa sa, Modern West, în timpul Festivalului de film Ro-IFF de la Arad. El a revenit în România în 2012, pentru a filma miniseria TV Hatfields & Mc-

Coys, susþinând cu aceastã ocazie ºi un concert într-un club bucureºtean.

De altfel, Kevin Costner a mulþumit „comunitãþii cinematografice” din România care a contribuit la realizarea miniseriei de televiziune Hatfields & McCoys, pentru care a primit premiul Emmy pentru cel mai bun actor în rol principal, la gala din 2012, ºi a repetat gestul la începutul anului 2013, la gala Globurilor de Aur. Kevin Costner a jucat recent în filmele de acþiune Jack Ryan: Agentul din umbrã/ Jack Ryan: Shadow Recruit, de Kenneth Brannagh, ºi Condamnat sã ucidã, regizat de McG, care a avut premiera în cinematografele din România pe 21 februarie.

l

Invazie 68. Praga

Expoziþie de fotografie Josef Koudelka În aceastã primãvarã, Timiºoara este gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului:

lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka sunt prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim” medalia de aur Robert Capa.

Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, pânã în 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 - 19. l Rupt din peisaj Expoziþie de picturã în acuarelã a artistei Adriana Olaru Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, pânã în 28 martie, zilnic între orele 15 - 17 l Apa II Expoziþie a artistului Constantin Rãducan “Constantin Rãducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului ºi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiþie ºi magie. A desena apa este un pariu ambiþios pentru orice artist, Constantin Rãducan o face cu lejeritate ºi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuº, marker sau acuarelã. Forþa liniei ºi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepãtrund ca într-un haiku, unde observaþia ºi puterea de sintezã fuzioneazã reciproc ºi se echilibreazã împreunã.

Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încãrcate de metaforã, desenele lui Rãducan sunt un amestec de fragilitate ºi vigoare, de liniºte ºi tumult – esenþa intrinsecã apei ºi ce imensã forþã generatoare poartã în sine însãºi”, spune Dana Sarmeº.

Fundaþia Rubin, pânã în 20 martie l Prefigurãri Expoziþie de picturã ºi graficã de ºevalet a artistei plastice Carmen Bayer Sunt expuse lucrãri în tuº (unele pãstrând velaturi de cafea) ºi o serie de lucrãri în ulei pe pânzã, a cãror cromaticã prefigureazã fragil siluete într-un sens ce capãtã profunzime.

Conceptul expoziþional suprinde femininatea în valenþele ei cele mai delicate, revelate în curgerea discretã a tuºului, în pete sau texte ce se pierd în contururi, contururi ce sugereazã poeme.

Centrul de Informare Turisticã Timiºoara, str. Alba Iulia nr. 2, pânã în 12 martie, de luni pânã vineri, între orele 9 - 18 ºi sâmbãta, de la 10 la 15. l În cãutarea þãrmului pierdut Expoziþie personalã de picturã a artistului Mihai Teodor Olteanu Galeria Helios, din P-þa Victoriei nr. 6

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

10 - 12 martie 2014

Maladia Alzheimer provoacã aproape tot atâtea decese ca bolile cardiovasculare Maladia Alzheimer ar putea fi responsabilã pentru aproape tot atâtea decese ca bolile cardiovasculare ºi cancerul în Statele Unite ale Americii, contrar datelor statistice existente, conform unui studiu publicat în revista Neurology.

TIMPOLIS

Maladia Alzheimer, o boalã cerebralã incurabilã asociatã cu înaintarea în vârstã, se aflã în prezent pe locul al ºaselea pe lista principalelor cauze de mortalitate în Statele Unite, în timp ce afecþiunile cardiovasculare ºi cancerul se aflã pe primele locuri, conform datelor statistice oferite de Centrele Federale de Control ºi Prevenire a Bolilor, pe baza certificatelor de deces. „Adeseori, maladia Alzheimer ºi alte forme de demenþã nu figureazã în

certificatele de deces ºi în dosarele medicale. (...) Estimãrile oferite de analiza dosarelor medicale aratã cã decesele cauzate de Alzheimer depãºesc cu mult cifrele oferite de CDC ºi care se regãsesc în certificatele de deces”, declarã, citat de Mediafax, Bryan James, de la Centrul medical al Universitãþii Rush din Chicago.

Pentru acest studiu, Bryan James a urmãrit un grup de 2.566 de persoane, cu vârsta de peste 65 de ani, care au efectuat anual un test care stabileºte existenþa unei forme de demenþã. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã, dupã o perioadã medie de opt ani, 1.090 dintre participanþii la studiu muriserã deja, iar 559 de persoane care nu sufereau de demenþã la debutul studiului au fost diagnosticate cu Alzheimer.

Perioada medie scursã între diagnostic ºi deces era de aproximativ patru

ani. Dupã decesul persoanelor respective, autopsia acestora a confirmat maladia Alzheimer drept cauzã a morþii pentru 90% dintre acestea. Astfel, rata mortalitãþii era de patru ori mai mare în cazul persoanelor bolnave de Alzheimer, cu vârsta cuprinsã între 75 ºi 84 de ani, ºi de aproape trei ori mai mare pentru cele cu vârsta de peste 85 de ani.

Peste o treime din numãrul total de decese din cadrul acestor grupe de vârstã a fost atribuitã maladiei Alzheimer.

Potrivit lui Bryan James, aceste cifre se traduc printr-un numãr estimat de 503.400 de morþi din cauza maladiei Alzheimer în rândul populaþiei americane cu vârsta de peste 75 de ani, în 2010, adicã de cinci ori mai mare decât cifra de 83.494 de persoane decedate înregistrate de CDC pe baza certificatelor.

“Stabilirea adevãratului impact al

Un al doilea nou-nãscut seropozitiv, fãrã urme de virus, dupã tratament O fetiþã nãscutã infectatã cu virusul care declanºeazã SIDA, tratatã cu antiretrovirale, nu mai prezenta, la 11 luni de la începerea tratamentului, nicio urmã de infecþie, a anunþat, zilele acestea, o echipã de oameni de ºtiinþã americani.

Medicii americani au salutat acest al doilea caz din lume care oferã speranþa vindecãrii de SIDA, în cazul unei intervenþii medicale precoce, anunþã Mediafax.

Ei au administrat pacientei antiretrovirale la patru ore dupã ce a fost nãscutã de o mamã seropozitivã ºi nu au încetat de atunci tratamentul, spune medicul Yvonne Bryson, profesor de pediatrie la Facultatea de Medicinã din cadrul Universitãþii California din Los Angeles, consultant care a luat parte la îngrijirile medicale acordate bebeluºului.

Studiul a fost coordonat de medicul Audra Deveikis, un pediatru specializat în maladii infecþioase de la Spitalul pentru Copii din Long Beach, în California.

Rezultatele au fost prezentate la Conferinþa despre retrovirusuri ºi infecþii oportuniste, organizatã zilele trecute la Boston. „Ceea ce este remarcabil la acest bebeluº este rapiditatea cu care virusul a dispãrut, testele ADN fiind negative atunci când ea avea ºase zile ºi au continuat sã fie negative de atunci”, explicã Yvonne Bryson, precizând cã bebeluºul a rãmas sub tratament cu antiretrovirale. În acest stadiu, mai spune ea, nu se poate vorbi încã despre o vindecare, ci de remisie. „Totuºi, singura metodã prin care am ºti cu exactitate ar fi sã oprim tratamentul cu antiretrovirale”, mai spune medicul,

demenþei în aceastã þarã este importantã pentru a populariza problema ºi pentru a identifica prioritãþile de

Un nou tip de virus uriaº, vechi de peste 30.000 de ani, descoperit în solul îngheþat al Siberiei Un nou tip de virus uriaº, denumit “Pithovirus”, a supravieþuit congelat peste 30.000 de ani, întrun strat de permafrost siberian contemporan cu extincþia omului de Neanderthal.

subliniind faptul cã sarcina viralã a rãmas nedetectabilã.

Primul caz al unui nou-nãscut seropozitiv care aparent s-a vindecat dupã ce a fost tratat imediat dupã naºtere cu antiretrovirale a fost anunþat în martie 2013, tot în cadrul aceleiaºi conferinþe. Fetiþa, nãscutã în statul Mississippi dintr-o mamã infectatã cu HIV a primit antiretrovirale la mai puþin de 30 de ore dupã venirea ei pe lume, mult mai devreme decât se procedeazã în mod normal cu nou-nãscuþii cu risc ridicat de a fi contaminaþi. Ea a fost tratatã pânã la 18 luni, vârstã începând de la care medicii i-au pierdut urma vreme de zece luni ºi în timpul cãrora fetiþa nu a mai primit tratament. Niciunul dintre testele sangvine efectuate ulterior nu au mai detectat prezenþa HIV. Doar urme de virus au fost detectate de analizele genetice, însã acelea erau insuficiente pentru multiplicarea virusului. „Faptul cã bebeluºul nãscut

de 24 de ani un reper al cetãþii

în California a beneficiat de o reducere atât de rapidã a prezenþei virusului, devenit nedetectabil, ne face sã sperãm cã acest bebeluº ar putea urma exemplul fetiþei din Mississippi, care continuã sã fie monitorizatã”, declarã Yvonne Bryson.

Medicul Anthony Fauci, directorul Institutului american pentru Alergii ºi Maladii Infecþioase, declarã cã faptul cã virusul rãmâne nedetectabil „este o veste bunã, care sugereazã – fãrã a dovedi deocamdatã – faptul cã virusul nu va reapãrea probabil dupã ce medicii vor opri terapia antiretroviralã”.

Graþie acestor douã cazuri,”am învãþat cã tratând nounãscuþii infectaþi cu HIV cu antiretrovirale la mai puþin de o orã dupã naºtere, avem ºanse foarte bune de a suprima virusul pânã la un nivel nedetectabil ºi chiar sã nu îl mai vedem reapãrând dupã oprirea tratamentului antiretroviral”, a adãugat acelaºi medic american. (TP)

cercetare, cu scopul de a combate aceastã epidemie”, a subliniat cercetãtorul american.

Acest virus foarte vechi, capabil sã infecteze amibe, dar inofensiv pentru oameni ºi animale, a fãcut ca numãrul familiilor de virusuri uriaºe cunoscute sã ajungã la cifra 3, noteazã autorii unui studiu care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, anunþã Mediafax.

Descoperit în solul îngheþat în permanenþã din extremul nord-estic siberian, în regiunea autonomã Ciukotka, Pithovirus este într-adevãr diferit de virusurile uriaºe descoperite anterior , Mimivirus (familia Megaviridae), descoperit în 2003, ºi Pandoravirus, descris în revista Science în iulie 2013.

Virusurile uriaºe (cu un diametru mai mare de 0,5 din a milioana parte dintr-un metru) sunt, contrar altor virusuri, uºor de vãzut cu un simplu microscop optic.

Acest virus care infecteazã amibele conþine un numãr foarte mare de gene în raport cu alte virusuri curente (cel al gripei ºi HIV conþin doar aproximativ 10 gene).

Dimensiunea lor (ºi genomul lor) este comparabilã cu cele

ale multor bacterii sau chiar mai mari. „Faptul cã acest virus refugiat în sol în urmã cu peste 30.000 de ani poate sã supravieþuiascã ºi sã fie încã infecþios sugereazã cã topirea permafrostului din cauza încãlzirii globale ºi a exploatãrilor miniere ºi industriale din regiunile arctice ar putea sã prezinte anumite riscuri pentru sãnãtatea publicã”, a subliniat Jean-Michel Claverie, de la Laboratorul Information Génomique et Structurale (IGS-CNRS Marseille, France), coautor al studiului.

Posibilitatea reapariþiei unor virusuri considerate eradicate, precum cel al variolei, care se multiplicã într-o manierã similarã celei a Pithovirusului, pornind din acel uriaº „frigider” care este permafrostul siberian, nu mai þine de un scenariu ºtiinþificofantastic, a declarat Jean-Michel Claverie, reamintind faptul cã variola a fãcut ravagii de-a lungul timpului în Siberia.

Laboratorul IGS din Marsilia realizeazã în aceastã perioadã un studiu „metagenomic” al permafrostului care va permite evaluarea acestui risc. „Vom cãuta ADN, adicã amprentele genetice ale virusului (sau ale bacteriilor) patogene pentru om, pentru a vedea dacã existã, de exemplu, urme de variolã în eºantioanele din acest strat de permafrost prelevate la o adâncime de 30 de metri”, a

adãugat savantul francez.

Acest procedeu este lipsit de pericole, pentru cã vizeazã doar prelevarea de amprente care vor fi comparate cu cele din bãncile de date existente. „Pithovirus sibericum” aminteºte prin talia ºi forma sa de amforã de Pandoravirus, însã genomul ºi modul de înmulþire (în afara nucleului celulei) aratã cã este foarte diferit de acesta.

Are doar un numãr foarte mic de gene comune cu Pandoravirus ºi genomul sãu este mai mic, conþinând mai puþin de 500 de gene, în comparaþie cu cele peste 2.500 conþinute de „Pandoravirus salinus”. Aceste douã virusuri au în comun doar una sau douã proteine dintre cele câteva sute din care sunt alcãtuite.

Potrivit cercetãtorilor, aceastã descoperire a subliniat cât de sãrace sunt cunoºtinþele umane despre biodiversitatea microscopicã, atunci când sunt explorate noi medii.

Regiunea Ciukotka, de unde provine noul virus uriaº, adãposteºte mari rezerve de petrol, gaze naturale, cãrbune, aur ºi tungsten.

Studiul a fost realizat de echipele franceze din Marsilia ºi din Grenoble (laboratorul de Biologie à Grande Echelle/ CEA-INSERM-Joseph Fourier) ºi Genoscope (CEA-CNRS), în colaborare cu o echipã de cercetãtori de la Academia de ºtiinþe din Rusia. (TP)

integrame

10 - 12 martie 2014

15

Sotul si sotia au iesit la sfârsit de saptamâna la cumparaturi într-un supermarket. În timp ce sotul împinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere. Ochii i se lumineaza.

Oferta la bere: “Cumpara azi o lada de bere si-n loc de 40 lei platesti doar 20”. Entuziasmat, apuca lada s-o bage-n carucior.

- Heeei!! Ce faci?, întreaba nervoasa sotia.

- Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei îmi iau o lada de bere!

- Suntem în criza, dragule, nu ne putem permite!

Las-o acolo.

Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin.

La un moment dat, ajung la raionul Cosmetice.

Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage în carucior.

- Heeei! ce faci?, sare furios sotul.

- Pai, dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 de lei.

- La naiba! Si berea te face sa pari frumoasa si e la jumatate de pret! l Stefan cel Mare, dupa o batalie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În departare se vede o padure. Stefan: - În padure!

Când ajung în padure, Stefan comanda: - Toata lumea sus în copaci!

Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, încep sa se nelinisteasca: - Mai stam asa, Maria Ta?!

- Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în padure!

Peste un timp, iara: - Sa mai stam, Maria Ta? - Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi!

- Da’, Maria Ta,... dar macar caii putem sa-i lasam jos?! l Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa îti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta.

Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica.

Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. În ea gasea mai multa pasiune si mister.

Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amândoua.

- Amândoua?, au întrebat ceilalti.

- Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gândi ca esti cu cealalta si atunci poti sa stai la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. l - Doctore, am o problema cu mersul la WC dimineata, la ora 5, am scaun.....

- Dar asta nu este asa de grav.

- Problema este ca ma trezesc la 6. l - Optimistul: paharul e pe jumatate plin.

- Pesimistul: paharul e pe jumatate gol.

- Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. l Clientul catre ospatar: - Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 10 lei la mine. Ce-mi recomandati?

- Un alt restaurant.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

10 - 12 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.