Timpolis 2034 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2034 3 - 5 martie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Circuitul dosarelor – în instanþã ºi în naturã bogdan.piticariu@timpolis.ro

ã tot fie vreo zece ani de când, anual, într-un mod care deja tinde sã devinã tradiþie, Curtea de Conturi îi reaminteºte Primãriei Timiºoara cã o bunã parte a patrimoniului sãu nu este, ca Moldova lui ªtefan, nici a sa, nici a timiºorenilor, nici a urmaºilor urmaºilor lor, ci a nimãnui. Cel puþin asta reiese din scriptele de pe la O.C.P.I., chiar Primãria recunoscând în urmã cu câteva zile cã nici ea nu mai poate descâlci iþele în cazele unor „amestecãturi” de parcele precum cele de lângã stadionul „Dan Pãltiniºanu”, unde s-a ºi cerut o nouã numãrãtoare cadastralã. onstatãrile de acum, când se iese ºi se declarã cu seninãtate cã strãzi întregi din municipiu nu sunt intabulate, fiind un miracol cã nu s-au gãsit moºtenitori din Germania cu „reprezentanþi judiciari” romi care sã le revendice, sunt rezultatul unor „eforturi” susþinute ºi constante, depuse dupã ’90 în slujba încâlcirii ºi pitirii strategice a unei bune pãrþi din patrimoniul municipiului. Mergând probabil pe principiul „ce nu ºtii nu te doare”, unii funcþionari au pus deoparte terenuri ºi imobile sau au avut grijã ca nu cumva statutul acestora sã fie prea clar în cãrþile funciare. „Întâmplãtor” o bunã parte din aceste imobile ºi terenuri au fost revendicate ºi câºtigate în instanþã, tocmai datoritã „nebuloasei” cadastrale controlate. imid, abia în ultimii trei patru ani chestiunile acestea mai par sã suscite ceva interes din partea DNA, deºi nimeni nu mai spera asta, ºi abia anul trecut unul dintre cazurile de gestionare defectuoasã mai mult sau mai puþin interesatã a patrimoniului Primãriei Timiºoara a trecut de faza de anchetã la DNA ºi a ajuns în instanþã. e s-a întâmplat mai departe cu acest unic caz ajuns pe masa judecãtorilor este povestit cu detalii savuroase în raportul DNA pe anul trecut, publicat la sfârºitul sãptãmânii trecute. „În fapt, s-a reþinut cã inculpaþii, funcþionari din cadrul Primãriei municipiului Timiºoara au concesionat, fãrã licitaþie, pe 15 ani un teren de 15.368 mp, un teren aferent bazei sportive în favoarea reprezentanþilor unor societãþi comerciale, prejudiciul fiind de peste 200.000 euro (nu este foarte clar în rechizitoriu)”, este prima frazã care e de naturã sã stârneascã zâmbete, sub raportul muncii de urmãrire penalã. Ce înseamnã „nu este foarte clar în rechizitoriu” ? ªi, mai departe, se continuã cu urmãtoarea relatare: „Procurorul de ºedinþã: (nu rezultã cine a fost), încercând sã precizeze rechizitoriul, aratã cã faptele inculpaþilor sub aspectul laturii obiective au fost comise prin inacþiune, aºa încât aceasta nu poate fi cuantificatã.” oare bine cã DNA, în raportul oficial, susþine cã nu ºtie cine a reprezentat în instanþã un dosar important de corupþie ? n aceste condiþii, nu este de mirare cã instanþa, în speþã Judecãtoria Timiºoara, ºi apoi Curtea de Apel Timiºoara a trimis înapoi dosarul la DNA „în vederea refacerii actului de sesizare.” i iatã ce spune instanþã, motivând trimiterea „ramburs” a dosarului înapoi la DNA: „rezentarea încadrãrii juridice nu cuprinde analiza elementelor constitutive ale infracþiunilor din rechizitoriu, fiind echivocã ºi generalã (nu se aratã actele materiale, modalitatea de sãvârºire a acestora, atribuþiile de serviciu încãlcate), fiind de naturã sã dea naºtere la interpretãri ºi neputându-se stabili ce anume se reþine în sarcina inculpaþilor”. ªi asta nu e tot. Tot instanþa mai „laudã” calitatea procesului de urmãrire penalã, precizând: „Descrierea este sumarã ?i stereotipã, inaptã sã permitã identificarea clarã a contribuþiei fiecãrui inculpat, a atribuþiilor de serviciu încãlcate ºi nu este atribuþia instanþei ca din coroborarea materialului probator sã deducã acuzaþiile reþinute în sarcina inculpaþilor.” upã toatã aceastã înºiruire de aprecieri, fãcute de instanþã, DNA mai precizeazã, la finalul prezentãrii cazului: „Soluþia nu este imputabilã procurorului”. Chiar aºa...

un reper al cetãþii

Deszãpezirea drumurilor din Timiº – subiect de moþiune la tribuna Parlamentului

Creditul pe care C.J.T. þinea morþiº sã-l ia – aprobat în plen Strãdaniile conducerii Consiliului Judeþean, care se chinuie de câteva luni bune sã convingã consilierii judeþeni de oportunitatea contractãrii unui credit cu o valoare destul de mare, pentru finanþarea obiectivelor de investiþii din judeþ au dat roade în cele din urmã, împrumutul fiind aprobat la ultima ºedinþã de plen. Consilierii judeþeni care s-au opus acestei metode de „finanþare” spun cã nici acum nu este foarte clarã lista de investiþii, ºi nici oportunitatea obiectivelor care se doresc a fi finanþate din acest împrumut. pag. 3

Furtul de fier vechi ia din nou amploare la C.F.R. Furturile de fier vechi continuã sã fie una dintre principalele cauze de pierderi ºi degradare a infrastructurii feroviare, procesul fiind accentuat de „pãrãsirea” unor sectoare de cale feratã sau slaba utilizare a acestora, precum ºi lipsa personalului pentru pazã, aspecte valabile ºi în Timiº.

pag. 5

Primãria Timiºoara concesioneazã deratizarea ºi dezinsecþia cu o redevenþã de... 1,5%

Primãria Timiºoara intenþioneazã sã atribuie serviciul de salubrizare pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în Timiºoara, printr-un contract cadru pe trei ani, supus recent aprobãrii Consiliului Local. Redevenþa stabilitã pentru aceste servicii este una extrem de micã, raportatã la veniturile care pot fi obþinute de pe urma exploatãrii acestor servicii. Astfel, concesionarul va trebui sã plãteascã o redevenþã de doar 1,25% din facturile încasate pentru serviciile prestate. pag. 6

Taxe de timbru, la „reducere parlamentarã”

E Î

Printr-un proiect de lege iniþiat de cãtre parlamentari P.S.D., printre care se gãsesc ºi doi deputaþi de Timiº, se propune reducerea semnificativã a taxelor de timbru pe speþele de partaj judiciar. Iniþiativa vine în contextul în care sunt deja multe cereri de scutire de la plata taxei de timbru, deºi aceasta taxã este una dintre principalele surse de finanþare ale structurilor subordonate Ministerului Justiþiei.

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

pag. 7

1.000 de inculpaþi – condamnaþi anul trecut în dosarele DNA

Modul în care s-au atribuit, inclusiv în Timiº, contractele de deszãpezire de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a

fost subiectul unui întreg scandal întins de-a lungul zilelor trecute în Parlament, fiind înaintatã ºi o moþiune simplã pe aceastã temã. pag. 11

Anul trecut numãrul inculpaþilor condamnaþi în dosarele instrumentate de cãtre DNA ºi ajunºi în instanþã a crescut cu peste 40%. Este greu de precizat dacã acest rezultat, confirmat ºi în cazul dosarelor instrumentate de cãtre Structura Teritorialã Timiºoara indicã o îmbunãtãþire a luptei anticorupþie, pentru cã multe din dosarele DNA au vizat infracþiuni economice ºi delapidãri de fonduri europene. pag. 10

social

3 - 5 martie 2014

Parlamentari ai PDL Timiº, invitaþi la negocieri de reprezentanþi ai PSD ºi PNL Interes pentru susþinerea unui candidat unic de dreapta la prezidenþiale

Reprezentanþii PDL Timiº precizeazã cã în acest moment PDL nu ar fi interesat de nicio negociere cu PSD sau PNL ºi cã, la capãtul unui an de opoziþie, partidul pe care îl reprezintã a dobândit experienþa ºi maturitatea care sã îi îngãduie sã facã opoziþie constructivã. În plus, mai apreciazã aceºtia, chiar dacã reprezentanþii USL ar fi trebuit sã rãmânã împreunã, pentru a deconta costurile unei guvernãri dezastruoase, destrãmarea USL nu a însemnat decât finalul unei minciuni nãscute pe urã ºi pe dorinþa de a acapara cât mai multã putere. ligia.hutu@timpolis.ro

“USL - o construcþie mincinoasã, nãscutã din urã” Decesul proiectului politic USL echivaleazã cu salvarea democraþiei din România, este de pãrere deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean. Acesta a apreciat cã minciuna politicã numitã USL a adus României 50 000 de ºomeri, ºi nu un milion de locuri de muncã, aºa cum fusese asumat în programul electoral al USL. În plus, a mai declarat deputatul PDL Cornel Sãmãrtinean, perioada care s-a scurs de când USL a preluat guvernarea a însemnat 10 miliarde de lei mai puþin încasaþi la buget ºi tentativele de mutilare a Constituþiei ºi a Codului Penal. “USL a fost o construcþie mincinoasã, nãscutã din urã”, a declarat Cornel Sãmãrtinean, care a adãugat cã recenta fracturare a USL a însemnat

“fuga de rãspundere a lui Crin Antonescu ºi a lui Victor Ponta, fiecare pe un alt drum”, încercând sã se detaºeze de consecinþele unei guvernãri proaste ºi mizând pe faptul cã “românii sunt surzi ºi orbi”. La rândul sãu, deputatul PDL Alin Popoviciu a declarat, referindu-se la ruperea USL, cã regretã faptul cã alianþa s-a rupt, motivând cã reprezentanþii celor douã partide ar fi trebuit sã rãmânã împreunã, ºi era corect sã iasã împreunã de la guvernare, ca sã plãteascã împreunã pentru minciunile ºi promisiunile neonorate.

Alin Popoviciu a menþionat însã cã existã ºi un aspect pozitiv legat de ruperea USL, ºi acela ar fi faptul cã “primarul Nicolae Robu începe sã spunã lucrurilor pe nume”, admiþând fãrã echivoc faptul cã Timiºoara nu a primit bani de la bugetul de stat nici în 2013, ºi nici anul acesta. Referindu-se la discuþiile purtate în ultimele zile, dupã ruperea USL, legate de posibilitatea unei reconfigurãri a echilibrului de forþe de la nivel politic local ºi judeþean, deputatul Alin Popoviciu a recunoscut cã a fost contactat, cu propuneri de colaborare

politicã, atât de reprezentanþi ai PSD, cât ºi de reprezentanþi ai PNL. În plus, a mai declarat Alin Popoviciu, a existat o propunere venitã din partea unui politician liberal, a cãrui identitate nu a dorit sã o dezvãluie încã ºi despre care a precizat doar cã este un “personaj politic cunoscut la nivel local”, care ar urma sã devinã liderul filialei locale a Partidului Reformator Liberal, fondat de fostul premier Cãlin Popescu Tãriceanu. Acesta ar fi evocat posibilitatea de a pleca din PNL Timiº, împreunã cu un numãr semnificativ de membri de partid.

Deputatul Alin Popoviciu spune însã cã partidul pe care îl reprezintã nu este interesat nici de o poziþie de viceprimar, ºi nici de o poziþie de vicepreºedinte de Consiliu Judeþean, preferând sã rãmânã în continuare în opoziþie. “Nu ne avantajeazã poziþii fãrã atribuþii”, spune deputatul Alin Popoviciu, precizând cã în intervalul care s-a scurs de la alegerile parlamentare din decembrie 2012, PDL a învãþat ce înseamnã opoziþia. “Primul an a fost foarte greu, e adevãrat, dar am învãþat sã facem opoziþie constructivã, am învãþat cum sã tragem semnale de alarmã ºi sã spunem lucrurilor pe nume. Trebuie ca opoziþia din Timiº sã aibã un partid serios, fãrã parti-pris-uri cu PSD ºi PNL”, a declarat Alin Popoviciu. Deputatul democrat-liberal avanseazã ipoteza unei posibile colaborãri între toate partidele politice care se revendicã a fi de dreapta ºi de centrudreapta, însã dupã alegerile europarlamentare. Discuþii la care, spune acesta, ar putea lua parte ºi PNL, însã “doar dupã ce Crin Antonescu nu va mai fi preºedinte al partidului”. Alin Popoviciu a apreciat, referindu-se la ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor în PNL, cã “mulþi dintre liberali vor realiza brusc cã au fost de stânga toatã viaþa ºi cã le e mai bine în PSD” ºi s-a arãtat sceptic inclusiv faþã de viitorul construcþiei politice iniþiate de Cãlin Popescu Tãriceanu, referitor la care a apreciat cã e limpede cã intenþioneazã sã perpetueze colaborarea cu PSD.

Reprezentanþii locali ai fostei coaliþii guvernamentale vãd diferit ruptura din USL La nivelul judeþului Timiº, situaþia de dupã anunþul oficial legat de ruperea USL este perceputã ºi reflectatã extrem de diferit de reprezentanþii locali ai PSD ºi PNL. Astfel, reprezentanþii PSD par sã se refere la USL ca la un proiect încã vital, cãruia îi acordã ºi pe mai departe sorþi de izbândã. De cealaltã parte, liberalii, prin vocea preºedintelui PNL Timiº, Nicolae Robu lasã sã se înþeleagã cã ar putea exista o colaborare, într-o formulã care va reprezenta însã o simplã alianþã. ligia.hutu@timpolis.ro

O alianþã fãrã nume, continuatoarea proiectelor USL la nivel local Situaþia politicã de dupã ruperea USL, anunþatã oficial în seara zilei de 25 februarie, imediat dupã anunþul PNL legat de ieºirea de la guvernare, este perceputã, se pare, extrem de diferit de reprezentanþii la nivel local ai partidelor care au fost pilonii principali ai USL. Dacã deputatul PSD de Timiº Cãtãlin Tiuch s-a referit în cursul zilei de

joi la USL ca la un proiect politic pe care îl crediteazã în continuare cu ºanse de a-ºi duce la îndeplinire promisiunile asumate în campania electoralã ºi despre care a afirmat chiar cã “impresia mea este cã USL-ul va fi câºtigãtor ºi cã va funcþiona în continuare”, nu aceeaºi este percepþia liberalilor cu referire la subiect. În referirile sale la posibilitãþile viitoare de colaborare politicã de la nivel local, în scopul susþinerii proiectelor de interes pentru cetãþenii Timiºoarei, primarul Nicolae Robu a declarat tranºant cã “alianþa USL nu mai existã”, admiþând însã cã ar putea exista o variantã de colaborare, pe care a numit-o simplu “alianþã” ºi care ar putea funcþiona, în anumite condiþii, în probleme legate de susþinerea unor decizii de ordin administrativ. Politicienii locali, foºti parteneri de alianþã în USL, nu împãrtãºesc, din câte se pare, puncte de vedere comune nici atunci când vine vorba despre evaluarea deciziei fostului premier, liberalul Cãlin Popescu Tãriceanu, de a pãrãsi PNL, pentru a pune bazele unui nou partid, Partidul Reformator Liberal. Referindu-se la Cãlin Popescu Tãriceanu, deputatul PSD de Timiº, Cãtãlin Tiuch, a apreciat cã acesta este

de 24 de ani un reper al cetãþii

“un om politic versat, poate singurul care s-a legitimat în lupta directã cu Traian Bãsescu”. Tot despre Tãriceanu, Cãtãlin Tiuch mai spune cã este “un personaj politic credibil ºi serios, care ar putea deveni un aliat de temut în competiþia pentru alegerile prezidenþiale”, atunci când, potrivit aprecierilor deputatului PSD de Timiº, se vor înfrunta, în fapt, douã curente, unul anti-Bãsescu, altul pro-Bãsescu. La actuala prestaþie politicã a lui Cãlin Popescu Tãriceanu a fãcut referire, în declaraþiile sale, ºi edilul Nicolae Robu, care a evaluat “cu amãrãciune” evoluþia fostului premier, despre care a afirmat cã “ºi-a pus punct carierei politice de o manierã lamentabilã”. “Eu nu am vãzut niciun om politic din România într-o situaþie atât de umilã”, a declarat primarul Nicolae Robu, adãugând cã fostul sãu coleg de partid “s-a dus singur, ca un cerºetor, la Palatul Victoria, de unde s-a întors, tot singur, cu traista goalã, nefiind condus nici mãcar pânã la poartã”. Cât despre discuþiile din ultimele zile legate de posibilitatea fracturãrii PNL la nivel local, preºedintele PNL Timiº, Nicolae Robu, a opinat cã “din Timiº nu cred cã o sã plece vreun membru. Sincer, nu am auzit niciun coleg

care sã nu fie decepþionat de gestul lui Tãriceanu”. ªi senatorul PNL de Timiº Ben Oni Ardelean s-a referit, în intervenþia sa, la actuala situaþie creatã de ruperea USL, dar ºi la implicaþiile deciziei fostului premier Cãlin Popescu Tãriceanu. Ben Oni Ardelean a declarat cã “PNL se aflã anul acesta în faþa unei ocazii politice fãrã precedent, aceea de a furniza României un preºedinte liberal”. În ce priveºte decizia lui Cãlin Popescu Tãriceanu, senatorul Ben Oni Ardelean a catalogat-o drept “puerilã”, opinând cã “nu existã urmã de schismã în PNL”, ci cã, dimpotrivã, “am sesizat un entuziasm legat de posibilitatea de a putea lupta pe picioarele noastre, în perspectiva alegerilor prezidenþiale din acest an”.

Menþinerea poziþiilor deþinute în deconcentrate – condiþie pentru viitorul colaborãrii politice locale PNL-PSD Referitor la posibilitatea de a

continua colaborarea de la nivel local între PNL ºi PSD, primarul Nicolae Robu a precizat cã nu a avut încã nicio întâlnire personalã cu liderul CJT, Titu Bojin, dupã anunþul de marþi, ci doar convorbiri telefonice, în care nu a fost adus în discuþie în mod explicit subiectul continuãrii colaborãrii. “Am colaborat în câteva rânduri foarte bine cu toþi consilierii locali”, a precizat însã edilul, care a adãugat cã se aºteaptã la o continuare a acestei colaborãri “pentru bunul mers al lucrurilor ºi pentru problemele de interes, care nu sunt politice. Proiectele pentru Timiºoara ºi pentru cetãþenii ei ar trebui susþinute de toþi consilierii locali”, a declarat Nicolae Robu. “Dacã vom pãstra aceastã alianþã în plan local, care nu se va mai chema USL, ci va fi pur ºi simplu o alianþã, nu trebuie neapãrat sã îi dãm un nume, atunci va trebui ca partenerii sã se dovedeascã loiali, corecþi. Partenerii vor trebui sã respecte tot ce am negociat în plan local, sã nu se atingã de niciun liberal aflat în diverse poziþii, din deconcentrate, în mod special”, a precizat primarul Nicolae Robu care ar putea fi premisele continuãrii colaborãrii politice de la nivel local.

eveniment

3 - 5 martie 2014

Creditul pe care C.J.T. þinea morþiº sã-l ia – aprobat în plen l Cuantumul aprobat este de 165 de milioane, nu de 200, cum se dorea iniþial Strãdaniile conducerii Consiliului Judeþean, care se chinuie de câteva luni bune sã convingã consilierii judeþeni de oportunitatea contractãrii unui credit cu o valoare destul de mare, pentru finanþarea obiectivelor de investiþii din judeþ au dat roade în cele din urmã, împrumutul fiind aprobat la ultima ºedinþã de plen. Consilierii judeþeni care s-au opus acestei metode de „finanþare” spun cã nici acum nu este foarte clarã lista de investiþii, ºi nici oportunitatea obiectivelor care se doresc a fi finanþate din acest împrumut. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Împrumut aprobat, dar la valoare mai micã Dupã demersuri îndelungate, începute anul trecut ºi scandaluri care au marcat ultimele ºedinþe de plen, conducerea Consiliului Judeþean a obþinut ce ºi-a dorit: „undã verde” pentru contractarea unui împrumut pentru finanþarea a diverse obiective considerate prioritare. Totuºi, lucrurile nu s-au finalizat în totalitate aºa cum ºi-a dorit Consiliul Judeþean, ci valoarea aprobatã în cele din urmã a fost de 165 de milioane de lei, nu de 200 de milioane, cum se

intenþiona iniþial. Diferenþa se explicã prin faptul cã unele proiecte care trebuiau finanþate prin acest credit, cum e proiectul centrului multifuncþional care ar fi trebuit fãcut în zona Pieþei 700, într-un spaþiu al M.Ap.N., ºi mai multe reabilitãri de drumuri au fost scoase de pe lista obiectivelor care urmeazã a fi finanþate. „În principiu, creditul este aprobat, am primit aprobarea. Urmeazã ca în data de 6 martie sã avem ºedinþã de rectificare a bugetului prin care sã aprobãm diferenþa de 35 de milioane la lucrãri, care sã fie transmisã spre comisia interministerialã”, a declarat preºedintele C.J. Timiº Titu Bojin. Consilierii judeþeni P.D.L., care au contestat de la început oportunitatea acestui tip de finanþare, spun cã nici acum nu s-au clarificat lucrurile în ceea ce priveºte necesitatea finanþãrii prin creditate a unora dintre investiþiile de pe lista de obiective anunþatã de cãtre Consiliul Judeþean. „Nu s-a aprobat împrumutul la valoarea iniþialã, ºi s-au scos din lista de obiective mai multe investiþii care, culmea, erau ºi printre cele mai importante. Este vorba, printre altele, de trei investiþii în reabilitãri de drumuri, care erau ºi cele mai necesare, dupã pãrerea mea, de pe toatã lista de investiþii. Consider cã s-a tãiat exact ce nu trebuie. ªi au rãmas altele a cãror oportunitate este cel puþin discutabilã”, ne-a declarat consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare.

Intermodalul de la Remetea Mare nu se finanþeazã prin credit

Dupã ce aleºii judeþeni care se opun creditãrii au spus de mai multe ori cã administraþia judeþeanã nu prea ºtie ce va face cu aceºti bani, conducerea administraþiei judeþene a publicat la începutul anului o listã cu proiectele pentru care vor fi folosiþi banii obþinuþi prin credit. Însã alocarea este „estimativã”. Ceea ce înseamnã cã nici lista de proiecte, nici finanþãrile aferente nu rãmân bãtute în cuie. Printre aceste proiecte enumerate cu finanþãri estimative se numãrã restaurarea ºi refuncþionalitatea Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timiºoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativã, cu 30 de

milioane de lei, sau finanþarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº”, centrat pe Deponeul de la Ghizela. Consilierii P.D.L., care se opun contractãrii împrumutului susþin cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor judeþene. Aceºtia mai spun cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 25-26% ºi se întreabã ce va face C.J.

Deocamdatã Centrul Intermodal de Marfã pe care Consiliul Judeþean doreºte sã-l realizeze la Remetea Mare nu a fost cuprins pe lista investiþiilor ce urmeazã a fi finanþate prin credit. Spre deosebire de varianta realizãrii în Remetea Mare a acestei investiþii, vechea variantã, a Centrului Intermodal care sã fie înfiinþat la Recaº, avea aprobarea Ministerului Transporturilor. Paradoxal, locaþia de la Remetea a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de C.J. Timiº, lobby care scapã logicii normale. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpã pentru buget. „Probabil cã se vor gãsi fonduri, cel puþin pentru achiziþia de terenuri la Remetea Mare, pentru cã existã interese în acest sens. Din câte vãd, în ultima perioadã tot ce e legat de Remetea Mare se aprobã la Consiliul Judeþean. Am impresia cã Remetea Mare a devenit buricul pãmântului în Timiº, ºi cã de acolo se dã ora exactã”, spune Tiberiu Lelescu.

Poliþia – în continuare chiriaºa Primãriei pentru Secþia 5 l

2.172 de lei – ultimul cuantum al chiriei

Din cauza retrocedãrilor în naturã ºi „în serie” ale unor imobile din Timiºoara, dar ºi din judeþ utilizate de cãtre structurile locale ale Ministerului Afacerilor Interne, Poliþia Timiº este nevoitã sã accepte statutul de chiriaº al unor primãrii sau chiar persoane private, pentru sume deloc mici. În acest sens, doar pentru Secþia 5, Poliþia Timiº plãteºte lunar Primãriei Timiºoara o chirie de 2.172 de lei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Secþie de Poliþie chiriaºã Pe lista de proiecte fãcutã publicã zilele trecute de cãtre Primãria Timiºoara a apãrut ºi unul care vizeazã închirierea unui spaþiu în suprafaþã de 769 mp din Cãminul nr. 1 al Grupului ªcolar Agricol „Iulian Drãcea”, Timiºoara cãtre Inspectoratul de Poliþie Judeþean Timiº, pentru Secþia 5 de Poliþie Timiºoara. Pentru acest imobil, chiria lunarã datoratã de Poliþie Primãriei este de 2.172,50 lei, din care, 2,5 lei pe metru pãtrat, pentru suprafaþa de 769 de metri pãtraþi, în sumã de 1.922,50 de lei pe lunã ºi 1,25 de lei pe metrul pãtrat

pentru terenul aferent de 200 de metri pãtraþi, în sumã de 250 de lei pe lunã, fãrã TVA. În acest caz, raportat la dimensiunea imobilului, Poliþia Timiº a avut parte de un cuantum al chiriei rezonabil. Lucru care nu e valabil în cazul altor secþii ºi posturi de poliþie din Timiº, pe care instanþele, într-o logicã greu de înþeles, au decis sã le retrocedeze în naturã foºtilor proprietari care le-au revendicat.

„În multe cazuri s-a aºteptat pânã în ultimul moment ca sã se rezolve problema acestor spaþii revendicate” La nivel naþional, sediile a 225 de unitãþi de Poliþie, printre care ºi cel al Brigãzii Rutiere a Capitalei, sunt disputate în justiþie, în urma unor revendicãri, potrivit unei situaþii centralizate a Inspectoratului General al Poliþiei. Totodatã, 740 de imobile sau alte spaþii folosite de poliþiºti, sedii ale unor Poliþii municipale, orãºeneºti, Posturi de Poliþie din comune, Birouri ale Poliþiei Transporturi sau arhive sunt închiriate de la persoane fizice ºi juridice,

potrivit I.G.P.R. Anul trecut, Poliþia Românã a plãtit pentru spaþiile închiriate peste 3,3 milioane lei. Pe lista retrocedãrilor de Posturi de Poliþie din Timiº ultimul este imobilul Postului de Poliþie Remetea Mare. Pentru acesta a fost publicatã, la sfârºitul anului trecut, o hotãrâre de guvern ce oficializeazã scãderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ºi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Timiº, a imobilului în care a funcþionat Postul de Poliþie, construit în 1971 ºi având o valoare de inventar de 139.405 lei. Cei mai afectaþi de acest proces sunt poliþiºtii din mediul rural, multe dintre clãdirile Posturilor de Poliþie fiind deja câºtigate de foºtii proprietari. La Giulvãz, de pildã, clãdirea în care funcþioneazã Postul de Poliþie a fost revendicatã încã din 1998. Actualul proprietar, care locuieºte în Germania, a vrut sã vândã clãdirea, dar a cerut un preþ foarte mare – 30.000 de euro –, în condiþiile în care o clãdire de acest gen, în Giulvãz, se vinde la maximum 7.000 de euro. Revendicat recent a fost ºi sediul Postului de Poliþie Racoviþa, însã proprietarul a fost despãgubit cu un alt teren.Nici în Timiºoara nu au lipsit situaþiile de acest

gen. Astfel, a fost retrocedat sediul Secþiei 2 ºi clãdirea în care a funcþionat fosta Secþie 5 Poliþie Timiºoara. Redatã fostului proprietar a fost ºi clãdirea în care a funcþionat o fermã zootehnicã ce aparþinea Poliþiei Timiº. „Este greu de precizat dacã trebuiau pãstrate aceste imobile retrocedate în care funcþioneazã posturi sau secþii de poliþie. Cred cã situaþia variazã de la caz la caz. În unele situaþii nu avea rost sã se pãstreze niºte clãdiri degradate, cu risc crescut de prãbuºire în caz de cutremur. Totuºi, am observat ca

tendinþã generalã faptul cã se amânã pânã în ultimul moment gãsirea unei soluþii, deºi se ºtie din timp cã un anumit sediu este revendicat, ºi apoi retrocedat. Mai este ºi problema investiþiilor realizate de cãtre Poliþie în unele dintre aceste sedii, în care s-au bãgat bani destul de mulþi pentru renovãri ºi reabilitãri, deºi se ºtia foarte bine cã sunt retrocedate. În aceste cazuri, banii investiþi de cãtre stat sunt pierduþi”, spune Vasile Lincu, liderul Sindicatului „Pro Lex” al Poliþiºtilor ºi Agenþilor Vamali.

de 24 ani un reper al cetãþii

actualitate

3 - 5 martie 2014

Centrul Timiºoarei, raiul iubitorilor de lecturã Dacã dai o raitã pe strãduþele care împrejmuiesc centrul oraºului, îþi este aproape imposibil sã nu dai nas în nas cu vitrinele librãriilor, viu colorate, în care sunt expuse cele mai recente apariþii din fiecare domeniu publicistic, de la poveºtile pentru copii ºi cele mai noi titluri de prozã ale scriitorilor contemporani ºi pânã la ghidurile de cãlãtorie. Zeci de volume, frumos aranjate, îþi fac cu ochiul ori de câte ori te apropii de geamurile de sticlã ale prãvãliilor cu cãrþi. Care sunt titlurile preferate de iubitorii de lecturã, în plin sezon estival, dar ºi cum aratã o carte de vacanþã sunt întrebãrile la care am încercat sã gãsesc un rãspuns. TIMPOLIS

„Aglomeraþie” de culturã pe strada Alba Iulia Însoþitã de adierea uºoarã a vântului, ajung pe strada Alba Iulia, unde douã astfel de magazine se înghesuie pe partea stângã a strãzii, Adevãrul ºi Cartea de Nisip. În faþa lor, un alt spaþiu de comercializare a cãrþilor, de data aceasta în aer liber. Douã femei se plimbã pe lângã cortul alb care împrejmuieºte teancul de cãrþi, rãsfoind câteva ghiduri de cãlãtorie: „Costã 80 de lei, sunt prea scumpe”, spune una din ele. Peste drum, o atmosferã mai selectã de lecturare a unei cãrþi. La Cartea de Nisip, cititorii se delecteazã nu numai cu noutãþile publicistice, ci ºi cu o muzicã bunã, în surdinã, ºi, totodatã, pot savura ºi o ceaºcã de ceai. Pãºesc înãuntru ºi încep sã mã uit printre rafturile doldora de cãrþi. De la volume cu sfaturi practice privind sãnãtatea femeii sau remedii naturiste ºi dicþionare medi-

cale, pânã la volume juridice ºi cãrþi din domeniul economic. În librãre, câþiva tineri se ascund prin colþurile încãperii pentru a se bucura în tihnã de povestea preferatã. Observ cã unul dintre ei rãsfoieºte câteva pagini din Paulo Coelho. În acelaºi timp, o femeie intrã ºi se minuneazã de cât de frumos este locul, de parcã nu mai vãzuse niciodatã laolaltã atâtea rafturi de cãrþi. La doi paºi în spatele ei, doi bãieþi sunt uimiþi cã au ajuns într-un astfel de loc aºa încât unul dintre ei i se destãinuie celuilalt: „N-am cumpãrat în viaþa mea o carte”. Pe parcursul lunilor de varã, editurile vin cu diverse oferte pentru a atrage potenþialii cititori, reducând chiar ºi preþul celor mai noi ºi cumpãrate titluri. Întâlnim diferite oferte, de la promoþii de tipul „cumperi douã cãrþi ºi primeºti una gratis” ºi pânã la colecþii întregi de autori clasici în care o carte costã 5 lei: „Avem foarte multe promoþii de sezon. În fiecare lunã avem trei edituri la care oferim câte o reducere pentru cele mai noi ºi vândute titluri. Mai avem ºi câteva parteneriate cu teatrele ºi centrele culturale din Timiºoara, cãrora le oferim reduceri de preþ”, aflu de la Victor Marian, PR la Cartea de Nisip. Acesta mai spune cã, în plin sezon estival, cele mai vândute cãrþi sunt cele pentru copii, dar excepþie nu fac nici volumele scriitorilor români contemporani: „Dacã ar fi sã facem un top pentru luna iulie, aº începe cu Jurnalul unui puºti ºi Micul prinþ. S-a vândut foarte bine ºi cartea lui Gigi Ghinea, Iubirea care vindecã. Iar ªerban Foarþã, Neagu Djuvara, Andrei Pleºu ºi Gabriel Liiceanu sunt scriitorii la mare cãutare în perioada asta”.

Librãriile pot fi ºi oaze de rãcoare În aceastã perioadã se poartã cartea de buzunar. Oamenii preferã

de 24 de ani un reper al cetãþii

cãrþile cât mai comode, mai practice, mai mici, pe care sã le poatã strecura în cel mai mic buzunar al rucsacului de cãlãtorie. Nu se dezic însã nici de preþul foarte avantajos al colecþiilor. Întruna din librãriile Humanitas, seria Top 10 se vinde ca pâinea caldã. Timiºorenii pot avea în biblioteca proprie, de exemplu, volumele lui Dostoievski la doar 15 lei bucata: „E seria asta 10 care se vinde foarte bine, sunt titluri foarte bune, iar oamenii cumpãrã. Vin în librãrie ºi pândesc reducerile”, spune librarul Cristian Hârjoi, de la Librãria Humanitas „Joc secund”. Aflu de la el cã lunile de varã sunt mai slabe din punctul de vedere al vânzãrilor, în comparaþie cu alte perioade: „Este ºi mai puþinã lume care intrã în librãrie. Dar când e cãldurã de 35 de grade, unii intrã în librãrie doar ca sã se rãcoreascã, vin ºi stau pe terasã la cafea, ceai, mai rãsfoiesc ceva ºi apoi pleacã”. Întrebat cum ar caracteriza clientul care-i trece pragul, Cristian Hârjoi a spus cã sunt douã tipuri de cititori: „Sunt pe de-o parte cititorii de elitã, care vin ºi cumpãrã constant titluri bune, nu neapãrat bestseller-uri, ºi mai sunt cititorii destul de snobi, care vin ºi cer doar autori strãini”.

E varã, dar nu se vinde doar beletristica Contrar aºteptãrilor, pe perioada verii, timiºorenii nu sunt interesaþi doar de lecturile de vacanþã, cum ar fi romanele de acþiune sau cãrþile mai uºoare. Sunt ºi oameni care aleargã prin librãrii în cãutarea de informaþii practice din diverse domenii de specialitate. „În momentul ãsta mã intereseazã cãrþile juridice. Am niºte procese ºi vreau sã mã informez despre ele. Lite-

raturã nu cumpãr, am acasã. Am citit în general cãrþi din astea de acþiune, romane poliþiste, istorie din timpul celui De-al Doilea Rãzboi Mondial. Acum nu mai am timp sã citesc altceva, am o grãmadã de procese ºi mã intereseazã literatura juridicã”, ne-a declarat Gheorghe, “un pensionar”, cum s-a recomandat. „Îmi plac foarte mult cãrþile lui R. Kiyosaki, un om de afaceri de la care preiau foarte multe sfaturi practice din domeniul economic. Te învaþã cum sã investeºti într-o afacere. Am citit câteva cãrþi ºi mi-a plãcut. Preferata mea este Cadranul banilor. De obicei, chiar în perioada concediului, citesc cãrþi practice, din care am ce deprinde”, spune Carmen, despre care aflu cã este studento. O altã cititoare care, în plin sezon estival nu cautã cãrþi de vacanþã. Printre clienþii de varã ai librãriilor se numãrã ºi bunicii care vin alãturi de nepoþei sã cumpere literatura recomandatã de dascãli pe perioada vacanþei: „Mã bucur când vãd cã vin bunicii

cu nepoþii ºi cumpãrã cãrþi pe care le-au recomandat profesorii pe vacanþã. Chiar mã surprinde cã iau ºi ºapte, opt cãrþi”, declarã Paul Cruºcov, de la Librãria Humanitas Emil Cioran”. Librarul mai spune cã din toþi oamenii care intrã în librãrie într-o zi, sunt 60 care pleacã totuºi cu o carte în mânã: „Fãcând analiza unei zile din ultima lunã, cam în jur de 60 de cumpãrãtori pe zi din toate domeniile. Juristul cumpãrã cartea juridicã, omul de afaceri cumpãrã cartea de management, iubitorii de istorie cumpãrã Neagu Djuvara”. Cititorii preferaþi ai acestuia sunt „acei bolnavi” cum îi caracterizeazã librarul Cruºcov, care nu rezistã pânã nu-ºi iau o noutate: „Este surprinzãtor cum gãseºti cititori în diverse domenii. Intrã pe uºã ºi þi se pare cã cer un dosar sau plicuri, dar nu e aºa. Ai surpriza plãcutã sã vezi cã vin ºi îþi cer nu ºtiu ce carte. Þi-e jenã despre ce ai gândit despre acel om. Uneori sunt ºi eu surprins pentru cã nu ºtiu despre ce e vorba”.

cazuisticã

3 - 5 martie 2014

Îngrijorãri parlamentare Furtul de componente de cale feratã a ajuns la un asemenea nivel încât recent a fãcut obiectul mai multor interpelãri parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Interne, în care se semnaleazã proporþiile ºi consecinþele „furtului generalizat” care afecteazã unele sectoare feroviare. „România ar putea fi obligatã sã returneze un miliard de euro Uniunii Europene întrucât calea feratã de pe ruta Bucureºti-Contanþa, modernizatã ºi realizatã cu bani din fondurile europene, nu funcþioneazã la parametrii stabiliþi din cauza furturilor de componente de siguranþã de pe traseu”, se aratã într-una dintre aceste interpelãri, semnate de deputatul Mihãiþã Gãinã, care solicitã M.A.I. sã precizeze „cât de pregãtite, dotate ºi motivate sunt serviciile poliþiei feroviare sã asigure siguranþa transporturilor pe cãile ferate.” Rãspunsurile date de M.A.I. la aceste interpelãri au fost „pe lângã subiect”, cu precizãri de genul „s-a luat mãsuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat în sectorul transporturilor, cu accent pe combaterea evaziunii fiscale”, sau „s-a acþionat pentru intensificarea cooperãrii poliþieneºti internaþionale în cadrul Uniunii Europene, cât ºi cu statele vecine, inclusiv prin realizarea de acþiuni comune”, chestiuni care nu au nicio legãturã cu chestiunea sesizatã – respectiv agravarea fenomenului de furt de fier vechi

de pe tronsoanele de cale feratã. În acelaºi timp, faptul cã situaþia este din ce în ce mai gravã este demonstratã ºi de faptul cã anul trecut conducerea CFR a cerut ajutorul SUA ºi al Israelului pentru consiliere pe problema pazei patrimoniului feroviar. Astfel, în 2013 reprezentanþii CFR au purtat discuþii cu reprezentanþii ambasadelor SUA ºi Israelului pentru identificarea unor soluþii în vedera stopãrii furturilor din reþeaua feroviarã, care anul trecut au generat pagube de peste 10 milioane de euro. Conducerea C.F.R. preciza cã existã protocoale ºi memorandumuri cu instituþiile din subordinea Ministerului de Interne pentru asigurarea pazei cãilor ferate, care prevãd cheltuieli anuale de 22,5 milioane de lei, însã banii ar urma sã fie suportaþi din bugetul Ministerului de Interne, care, evident, nu a avut astfel de sume prevãzute în buget. Un document intern al C.F.R., fãcut public anul trecut, arãta cã la nivelul companiei nu mai sunt rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor furate de hoþi. Conform aceluiaºi document, furturile au crescut în ultima perioadã ºi durata unei cãlãtorii creºte ºi ea, din cauza verificãrilor. “În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaþiile nu mai dau indicaþii în legãturã cu starea de liber sau ocupat a liniilor, circulaþia între staþii se face prin înþelegere telefonicã «cale liberã», fiind necesare mãsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor ºi macazelor, fapt ce conduce la mãrirea duratei de parcurs a trenurilor, la aºteptarea eliberãrii liniilor din staþii ºi a liniei curente”, explicã oficialii C.F.R. Verificãrile suplimentare prelungesc timpul de mers pe o distanþã de circulaþie în medie cu cinci - ºapte minute, în funcþie de condiþiile de circulaþie, ajungânduse astfel la întârzieri de 60 de minute sau chiar mai mari. Pe lângã prejudiciile aduse publicului cãlãtor, aceste situaþii presupun ºi eforturi de naturã tehnicã ºi financiarã pentru C.F.R., care trebuie sã înlocuiascã echipamen-

tele furate. Potrivit rapoartelor C.F.R. – care e societatea cea mai afectatã de aceste furturi – numãrul cazurilor de sustrageri de componente ale infrastructurii feroviare, în care autorii rãmân neidentificaþi în majoritatea situaþiilor, a crescut, iar valoarea pagubelor s-a majorat ºi ea corespunzãtor, de la 1,29 milioane lei, în 2007, ºi 4,6 milioane lei, în 2008, la peste zece milioane lei, în 2012 ºi 2013.

„Se furã în special de pe tronsoanele puþin circulate din Timiº” Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier susþine cã furturile de materiale feroase continuã sã afecteze ºi în Timiº starea ºi siguranþa infrastructurii feroviare. „Hoþii de fier acþioneazã inclusiv în zona Timiºoarei, a staþiilor de triaj cum este Timiºoara Sud. În general, se furã mult din zonele unde se circulã puþin sau deloc, sau unde nu existã personal C.F.R. care sã asigure supravegherea ºi paza zonei. Din acest punct de vedere, tronsonul Timiºoara – Caransebeº este puternic afectat de aceste furturi de materiale feroase. Avem un singur revizor pe sectoare mari de cale feratã, ºi acesta nu poate sã treacã decât o datã pe zi prin anumite porþiuni, care, în aceste condiþii, atrag hoþii de materiale feroase”, precizeazã liderul sindical. Conform reprezentanþilor Regionalei C.F.R. Timiºoara, probleme recente de acest gen au existat pe relaþia Arad, unde au fost furate peste 100 de relee, hoþii find prinºi de Poliþia T.F. Totuºi, la alte regionale, spun reprezentanþi ai C.F.R., în ultimele luni au fost sustrase peste 9.000 de astfel de relee. Tocmai de aceea, în mãsura în care s-a putut, s-au înlocuit componentele cu metale mai scumpe, gen cupru, cu echipamente care nu au piese de acest gen, pentru a nu atrage hoþii.

Prima þintã a hoþilor de fier vechi par sã rãmânã componentele de cale feratã, furându-se în special cabluri, caz în care siguranþa ºi fluiditatea traficului pe anumite sectoare este compromisã, dar ºi material mãrunt, de la ºine, pânã la componente care pot fi desprinse uºor. Or, prin furturi repetate de acest gen se pierde stabilitatea liniei. Pe lângã faptul cã, din cauza bugetelor de crizã, nu s-au mai fãcut pe unele trasee din Timiº, de ani buni, reparaþii ale infrastructurii feroviare, furtul constant de materiale feroase de la calea feratã ºubrezeºte ºi mai mult structura cãii ferate. Reprezentanþii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã, deºi, pe zona lor de acoperire din vestul þãrii, în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiº, existã ºi în judeþ zone în care sunt probleme mari generate de furturile de materiale feroase. Zonele în care apar frecvent astfel de furturi sunt cele de triaj – cum ar fi Ronaþ, din vecinãtatea Gãrii de Nord, apoi zona Gãrii de Est ºi a celei de Sud Timiºoara. Anual, pe raza Regionalei timiºorene sunt înregistrate peste 150 de furturi mari de materiale feroase, care genereazã un prejudiciu de peste 2,6 milioane de lei, adicã jumãtate de milion de euro. Acum doi ani intra în vigoare Ordonanþa 31, care instituia interdicþia achiziþionãrii de la persoanele fizice a metalelor feroase ºi neferoase ºi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviarã, de tipul ºinei de cale feratã, al pieselor aparatelor de cale, a materialului mãrunt de cale, contraºinelor, pãrþilor componente ale instalaþiilor de siguranþã a circulaþiei, cablurilor de semnalizare ºi telecomunicaþii feroviare, componentelor instalaþiilor de verificare, componentelor materialului rulant. Guvernul a interzis firmelor care lucreazã cu deºeuri industriale reciclabile sã mai cumpere de la persoane fizice materiale metalice feroviare, precum ºina de cale feratã, argumentând cã furturile de materiale a ridicat suma pagubelor la peste zece milioane

lei anual ºi afecteazã grav siguranþa circulaþiei trenurilor. Firmele care încalcã interdicþia sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 ºi 40.000 de lei, anularea autorizaþiei de colectare ºi plata unui “tarif de despãgubire” în valoare egalã cu cea a elementelor feroviare sustrase, cãtre compania feroviarã afectatã. În ciuda acestor prevederi, reprezentanþii Regionalei C.F.R. spun cã nu au auzit sã fi existat în Timiº vreun caz de amendare sau închidere a unui centru de colectare a fierului vechi sau a unei alte firme de acest gen care a cumpãrat deºeuri feroase furate de la C.F.R. În Timiº, cel puþin, se pare cã aceste noutãþi legislative nu au avut niciun efect, furtul de materiale feroase de la C.F.R. menþinându-se constant. O explicaþie este legatã de faptul cã mai existã multe centre de colectare care funcþioneazã clandestin, fãrã autorizaþiile de rigoare, caz în care controalele ºi amenzile le ocolesc. Doar în acest an, la nivel naþional, au fost identificate peste 150 de centre de colectare care funcþioneazã ilegal. Din cauza amplorii furtului de componente C.F.R., în 2011 se semna un protocol privind colaborarea companiilor de transporturi feroviare, navale ºi aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor cu Poliþia, Jandarmeria ºi Poliþia de Frontierã, pentru paza transporturilor ºi a componentelor infrastructurii de transport. Chiar dacã acest parteneriat interministerial suna bine, implementarea a lãsat de dorit, în condiþiile în care în Jandarmerie ºi în Poliþie s-au fãcut restructurãri de personal masive, iar ambele structuri se confruntã cu o crizã de personal. În aceste condiþii, este foarte dificilã alocarea personalului necesar pentru misiunile de amploare pe care le-ar implica paza materialului rulant. Deºi existã acest parteneriat, tot Poliþia Transporturi Feroviare este structura cea mai implicatã în combaterea furturilor de fier vechi care nu o datã au pus în pericol siguranþa traficului feroviar.

de 24 de ani un reper al cetãþii

special

3 - 5 martie 2014

Primãria Timiºoara concesioneazã deratizarea ºi dezinsecþia cu o redevenþã de... 1,5% l A fost publicat caietul de sarcini pentru atribuirea acestor servicii

pe o perioadã de trei ani

Contract pe trei ani Municipalitatea timiºoreanã vrea sã delege gestiunea serviciului de salubrizare pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în Municipiul Timiºoara pe o perioadã de trei ani, publicând în acest sens caietul de sarcini ºi Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciului. Redevenþa stabilitã de contractul de delegare, adicã plata facutã cãtre Primãrie în schimbul dreptului de a presta serviciul atribuit, este de doar 1,5% din valoarea facturilor încasate lunar de cãtre concesionar pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie, deratizare ºi tratamente fitosanitare prestate. Nivelul foarte mic al acestei redevenþe nu este motivat în vreun fel de cãtre Primãrie, care, în plus, nu stabileºte cã neplata redevenþei duce la anularea contractului, ci doar cã “nerespectarea de cãtre delegat a obligaþiei de platã a redevenþei sau executarea cu întârziere a acestei obligaþii conduce la plata de penalitãþi calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Contractul mai are ºi alte paragrafe care ar putea avantaja viitorul concesionar, cum este cel legat de faptul

cã “niciuna dintre pãrþile contractante nu rãspunde de neexecutarea la termen sau de executarea în mod necorespunzãtor, total ori parþial, a oricãrei obligaþii care îi revine în baza contractului de delegare a gestiunii, dacã neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaþiei respective a fost cauzatã de forþa majorã”, deºi nu se precizeazã explicit ce se înþelege prin situaþia de forþã majorã. Totodatã, contractul pe trei ani mai prevede cã poate fi prelungit “pentru o perioadã egalã cu cel mult jumãtate din durata iniþialã, prin acordul de voinþã al pãrþilor, care vor încheia un act adiþional cu cel puþin ºase luni înainte de încetarea lui”. ªi, ca ºi cum aceastã prevedere nu ar fi suficientã, o altã clauzã mai prevede cã acest contract “poate fi prelungit în cazul în care operatorul la cererea delegatarului ºi pentru buna executare a activitãþii de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare a realizat investiþii care nu ar putea fi amortizate în termenul rãmas pânã la expirarea contractului iniþial decât printr-o creºtere excesivã a tarifelor ºi taxelor.”

Or, sub aceste auspicii, create chiar de cãtre Primãria Timiºoara, existã ºanse mari ca respectivul contract sã fie întins pe zeci de ani, aºa cum s-a mai întâmplat ºi cu alte contracte celebre încheiate de cãtre Primãrie cu diverºi prestatori privaþi. În ceea ce priveºte preþul, contractul-cadru dã posibilitatea mãririi anuale, prin prevederea conform cãreia concesionarul “are dreptul sã solicite, în fiecare an, în luna ianuarie, ajustarea tarifelor pentru activitatea de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare, precum ºi tratamente fitosanitare”. Mãrirea se va face þinând cont de indicele preþurilor de consum, deºi e greu de precizat ce legãturã au acestea cu deratizarea sau dezinsecþia.

Lista cu “inamicii”, stabilitã în studiul de oportunitate Studiul de oportunitate care însoþeºte caietul de sarcini prevede mai detaliat lista cu activitãþi, ºi stabileºte cã, în cazul dezinsecþiei, “inamicii”

luaþi în vizor sunt gândacul roºu de bucãtãrie, gândacul negru de bucãtãrie, musca, þânþarul, cãpuºa, ploºniþa de casã, molia de haine, puricele, pãianjenul, viespea, furnica neagrã, molia covoarelor. Dezinsecþia aerianã se va efectua minimum de douã ori pe an, pe raza întregului teritoriu administrativ al oraºului, care este în suprafaþã de 12.935 hde hectare, iar dezinsecþia terestrã în interiorul cladirilor, precum ºi în exteriorul acestora se va efectua minimum de douã ori pe an sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar. Conform aceluiaºi document, dezinfecþia (operaþiuni de prevenire ºi combatere a bolilor infecþioase ºi parazitare la om ºi animale) se efectueazã tot “minim de douã ori pe an” ºi tot de douã ori se face ºi deratizare, prin trei metode - împiedicarea pãtrunderii ºi stabilirii rozãtoarelor în obiective, îndepãrtarea surselor de apã ºi hranã pentru rozãtoare ºi amplasarea de staþii de intoxicare cu momelii toxice în locaþii bine definite, sau prin amplasarea de momeli în galeriile existente ºi constatate pe teren.

Nu în ultimul rând, se mai doreºte sã se atribuie ºi tratamentele fitosanitare – adicã activitãþile de dispersare, acoperire cu pesticide si produse biologice pentru combaterea dãunãtorilor ºi bolilor plantelor ºi cu erbicide pentru combaterea ambroziei. Aceste tratamentele fitosanitare prin pesticide se efectueazã minimum de patru ori pe an. “Nu aº spune cã pânã acum a fost o coordonare foarte bunã a acestor activitãþi de dezinsecþie ºi deratizare. Prin hotãrâri de consiliu local s-a stabilit cã firmele de specialitate trebuie sã facã dezinsecþie ºi deratizare pe domeniul public, ºi în acelaºi timp trebuie sã efectueze ºi asociaþiile de locatari, tot cu firme specializate, dezinsecþie ºi deratizare în imobilele private. Problema e cã nu o datã comunicarea s-a dovedit a fi una deficitarã iar asociaþiile de locatari erau notificate de pe azi pe mâine cã trebuie sã facã deratizare ºi dezinsecþie, deºi nu e deloc simplu sã gãseºti o firmã ºi sã faci o programare într-un interval atât de scurt”, spune Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. Reprezentanþii F.A.L.T. mai spun cã stabilirea prin contract a faptului cã dezinsecþia ºi deratizarea se face “ori de câte ori este nevoie” lasã loc la destul de multe interpretãri. “Este un termen vag. O firmã de specialitate, ca sã factureze cât mai mult, poate stabili cã în fiecare zi este nevoie sã se realizeze astfel de operaþiuni”, precizeazã Petru Olariu. Preºedintele F.A.L.T. mai spune cã în ultima perioadã asociaþiile de locatari au avut mai degrabã nevoie de servicii de deratizare decât de dezinsecþie: “Au fost cazuri în care au fost focare de rozãtoare mari, în special la acele blocuri turn, cu tobogane pentru gunoi, care atrag ºobolanii. La blocurile cu patru nivele s-a reuºit sã se scape de ºobolani prin închiderea tomberoanelor, care erau o sursã permanentã de hranã pentru rozãtoare”.

Purici, ºobolani ºi gândaci, “repartizaþi” pe cartiere În privinþa dezinsecþiilor fãcute în ultimii ani, reprezentanþii Direcþiei de Mediu spun cã au existat invazii de purici, care nu au ocolit nici instituþiile de învãþãmânt. „Au fost solicitãri cu privire la prezenþa puricilor în subsolurile blocurilor (în general datoritã animalelor de companie), instituþiilor de învãþãmânt (Liceul I. Mincu, ªcoala Generalã nr. 7, Grupul ªcolar Industrial Alimentar), parcuri de joacã (Clãbucet, Adolescenþilor, Kuncz, Cugir, Dej). Datoritã precipitaþiilor dese ºi cu intervale scurte de pauzã au fost necesare repetarea mai multor tratamente de dezinsecþie în zonele Ronaþ, Fratelia, Elisabetin, Kuncz”, precizeazã cei de la Direcþia de Mediu a Primãriei. ªi tot reprezentanþii Primãriei susþin cã existã zone unde dezinsecþia tre-

buie repetatã de mai multe ori într-un an. Astfel, între zonele cu incidenþã ridicatã în ceea ce priveºte numãrul mare de muºte sunt pomenite Campusul Universitar, Steaua, Fratelia, Bucovina, Mircea cel Bãtrân, Circumvalaþiunii, Cetate, Tipografilor, Piaþa 700, Iosefin, Odobescu, Elisabetin ºi Badea Cârþan. Þânþarii, în schimb, spun angajaþii Direcþiei de Mediu, ar prefera zonele Plopi, Criºan, Ronaþ, Blaºcovici, Ion Ionescu de la Brad, UMT, Pãdurea Verde, Spitalul Victor Babeº, Telegrafului, Dorobanþi, Modern, Baba Dochia, Fabric, Campus Universitar, Stadion, Spitalul Judeþean, Ciarda Roºie, Buziaºului, Freidorf, Dâmboviþa, ªagului ºi Steaua. În ceea ce priveºte ºoarecii ºi ºobolanii, reprezentanþii Direcþiei de Me-

de 24 de ani un reper al cetãþii

diu spun cã se face deratizare pe o suprafaþã de 49 de milioane de metri pãtraþi. Focarele preferate de rozãtoare sunt Fratelia - Steaua (porþiunea cu conducte), Freidorf (Parcul industrial), zonele Girocului, Timiºoara Sud pânã la Podul din Calea ªagului, bulevardul Liviu Rebreanu pânã la Stadionul „Dan Pãltiniºanu”, Mehala, Ovidiu Balea, Stadionul C.F.R., Cetate, rambleul de cale feratã de la viaductul de pe strada Brediceanu pânã la Gara de Est, platforma comercialã de pe strada Ialomiþa, malurile Canalului Bega, Solventul, Staþia de epurare a oraºului, Fabric, Baba Dochia, Lunei (la casele vechi), Badea Cârþan, Complexul Studenþesc (între strada Pestalozzi ºi b-dul Eroilor), Calea Buziaºului ºi b-dul Sudului.

economic

3 - 5 martie 2014

Taxe de timbru, la „reducere parlamentarã” l Printr-un proiect de lege marca P.S.D. se vrea reducerea

pe anumite speþe a taxelor de timbru, care sunt una dintre principalele surse de finanþare ale instanþelor

Taxa de timbru, contestatã ºi la Curtea Constituþionalã

Reduceri importante ale cuantumului taxei de timbru „Propunere legislativã pentru modificarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului privind taxele judiciare de timbru” se numeºte proiectul de lege legat de reducerea semnificativã a taxelor de timbru pentru partaj judiciar, proiectul fiind înaintat de cãtre 21 de senatori ºi deputaþi P.S.D., printre care se regãsesc ºi doi deputaþi de Timiº, Sorin Stragea ºi Cãtãlin Tiuch. Actul normativ urmãreºte „stabilirea unor cote fixe pentru taxele judiciare de timbru în cazul partajului judiciar”, scopul declarat fiind acela de „adaptare a acestui tip de taxã la nivelul unei sarcini fiscale suportabile de cãtre cetãþeni”.Iniþiatorii considerã cã „s-a pierdut din vedere situaþia nedreaptã în care se aflã toþi românii care ajung în instanþe pentru a face partajul ca moºtenitori, în condiþiile în care transmiterea succesiunii are caracter indivizibil.” În prezent, taxele de timbru stabilite sunt de 3% din valoarea bunurilor supuse împãrþelii. Conform proiectului de lege propus, se vrea anularea perceperii valorii

procentuale ºi stabilirea unor cuantumuri valorice, care pleacã de la 15 lei ºi ajung la 2.000 de lei. În motivarea actului normativ se precizeazã ºi cã salariul minim pe economie este, la ora actualã, de 800 de lei, salariul mediu ajunge la 1.604 lei, iar nivelul taxelor pe care trebuie sã le achite justiþiabilii trebuie stabilit în corelaþie cu aceste cifre, deºi aceºti indicatori nu fac cinste nici actualei guvernãri. Marea problemã legatã de acest proiect este însã faptul cã aceastã taxã este una dintre principalele surse de finanþare ale structurilor subordonate Ministerului Justiþiei. De altfel, chiar iniþiatorii recunosc cã „este o realitate faptul cã actul de justiþie presupune cheltuieli, iar procesul civil nu trebuie sã beneficieze în mod absolut de gratuitate, însã în cazul expus este vãditã disproporþia dintre cheltuielile necesare înfãptuirii actului de justiþie de cãtre stat ºi costurile efective care ajung în sarcina justiþiabilului”. ªi tot iniþiatorii proiectului mai recunosc o realitate – faptul cã sunt destul de multe cazuri de anulare sau restituire a taxei de timbru ºi cã, oricum, cadrul legal a devenit mai relaxat pe acest segment. „O.U.G. 80/2013 a adus sub anumite aspecte o reformã în materia taxelor judiciare de timbru, în sensul cã a crescut numãrul de situaþii în care aceastã taxã se restituie, nefiind lipsitã de relevanþã ºi diminuarea taxelor stabilite procentual în funcþie de valoarea obiectului cererii”, se aratã în motivarea noului proiect de lege.

Multiple cereri de scutire În condiþiile în care sistemul judiciar se confruntã cu o crizã financiarã de proporþii, taxa de timbru – una dintre puþinele surse de venit ale sistemului judiciar – e tot mai contestatã, încercându-se,

În ultimii ani, tot mai multe excepþii de neconstituþionalitate ridicate în procese aflate pe rolul instanþelor timiºene au vizat plãtirea taxei de timbru, o serie de justiþiabili încercând, în acest fel, sã o evite. Una dintre excepþiile de acest fel a fost ridicatã de cãtre o firmã din Timiºoara, parte într-un dosar aflat pe rolul Secþiei Comerciale a Curþii de Apel Timiºoara. În opinia avocaþilor care au iniþiat aceastã excepþie de neconstituþionalitate, plata acestei taxe este aplicatã discriminatoriu. “În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate, autorul susþine cã se creeazã discriminãri, sub aspectul regimului juridic al plãþii taxelor de timbru, între persoanele de drept privat ºi autoritãþile statului, atunci când obiectul litigiilor deduse judecãþii îl constituie drepturi ºi obligaþii legate de bunuri aflate în proprietatea privatã a acestor autoritãþi. Or, în condiþii-

le în care prevederile Constituþiei garanteazã ºi ocrotesc în mod egal proprietatea privatã, indiferent de titular, tratamentul juridic diferit reglementat prin legea taxelor de timbru nesocoteºte dreptul de proprietate privatã al persoanei de drept privat, atunci când instituie în sarcina sa obligaþia de a plãti taxa judiciarã de timbru, în vreme ce autoritatea statului este scutitã”, se arãta în argumentaþia expusã magistraþilor Curþii Constituþionale. Contestat era astfel un fragment din Legea 146/ 1997, privind taxele judiciare de timbru, în care se precizeazã cã sunt scutite de taxã judiciarã de timbru cererile ºi acþiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaþilor, Preºedinþia României, Guvernul României, Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public ºi de Minis-

terul Finanþelor, indiferent de obiectul acestora, precum ºi cele formulate de alte instituþii publice, indiferent de calitatea procesualã a acestora, când au ca obiect venituri publice. Aceste dispoziþii, în opinia contestatarului timiºean, contravin dispoziþiilor constituþionale referitoare la garantarea proprietãþii private în mod egal, indiferent de titular. Judecãtorii Curþii Constituþionale nu s-au lãsat însã impresionaþi de aceste argumente ºi au respins excepþia de neconstituþionalitate, arãtând cã “ar fi absurd ca autoritãþile în cauzã sã fie obligate (formal) sã plãteascã din buget o taxã care revine aceluiaºi buget”. Aceasta nu este, însã, singura obiecþie de acest fel ridicatã în instanþele din Timiº ºi supusã atenþiei Curþii Constituþionale, existând, în portofoliul Curþii încã alte cinci sesizãri similare care aºteaptã sã fie analizate.

Plata taxei de timbru, o problemã ºi pentru autoritãþi prin diverse mijloace, evitarea plãtirii acesteia. Conform unor surse din sistemul judiciar, o serie de scutiri în serie de la plata taxelor de timbru ar fi fructificate prompt de cãtre procesomani, aglomerându-se astfel ºi mai mult instanþele. Conform unor voci din Baroul de Avocaþi Timiº, solicitãrile de scutiri de la plata taxei de timbru adresate Fiscului timiºean, s-au înmulþit în ultima perioadã. Teoretic, justiþiabilii pot solicita Finanþelor eºalonarea plãþii sau scutirea de obligativitatea achitãrii taxei de timbru. “Cei care doresc sã fie scutiþi de plata respectivei taxe pot face o cerere la Administraþia Financiarã sau chiar în instanþã, cererea fiind însoþitã de o adeverinþã de la Fisc din care sã reiasã ce venituri are respectivul justiþiabil. Au existat cazuri în care instanþa a fost de acord cu anularea taxei de timbru în varianta în care solicitantul avea venituri sub 600 de lei”, ne-a declarat avocatul timiºorean Lazãr Gruneanþu.

ªi pânã acum, nu doar cetãþenii, ci ºi instituþiile statului au avut probleme în instanþã legate de plata taxei de timbru. Un exemplu pentru ceea ce poate însemna neplata acestei taxe este cel care are ca protagonistã Agenþia Naþionalã de Integritate. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timiºoara, prin care A.N.I. se judeca cu un agent vamal timiºean, s-a terminat brusc anul trecut, dintr-un motiv tipic românesc – neplata unei taxe de timbru în valoare de… patru lei. Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al A.N.I. prin care se constata cã un agent vamal care fãcea parte din celebrul “lot Moraviþa 1” ar fi dobândit bunuri ºi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea A.N.I., Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara a efectuat o anchetã ale cãrei concluzii

s-au bãtut cap în cap cu cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind cã vameºul ºi-a dobândit averea în mod licit. A.N.I. nu a renunþat ºi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. Dupã aproape un an de judecatã, magistraþii de la Curtea de Apel Timiºoara au emis o sentinþã prin care cererea A.N.I. este respinsã. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanþelor, just.ro: “Instanþa anuleazã ca netimbratã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul A.N.I.”. Un alt caz în care taxa de timbru cumva anticipeazã rezultatul procesului este procedura de insolvenþã de la Tribunalul Timiº în care titularã principalã este societatea finanþatoare a fostei echipe Politehnica Timiºoara, patronatã de omul de afaceri Marian Iancu.

Masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este stufoasã. Principali creditori sunt, dupã cum era de aºteptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº, care sperã sã recupereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, ºi Consiliul Judeþean Timiº, mai precis Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, care e greu de imaginat cã mai sperã recuperarea chiriei datorate de cãtre fosta Poli pentru utilizarea Stadionului „Dan Pãltiniºanu”. Cât se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã se poate anticipa de pe acum. Un indiciu e ºi faptul cã instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia.

de 24 de ani un reper al cetãþii

3 - 5 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

3 - 5 martie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

chestiunea sãptãmânii

3 - 5 martie 2014

1.000 de inculpaþi – condamnaþi anul trecut în dosarele DNA l Este greu de spus dacã acest rezultat indicã o îmbunãtãþire

a luptei anticorupþie

Mai multe rechizitorii, dar ºi dosare nesoluþionate pe plan local

Mai multe condamnãri anul trecut Anul trecut un numãr de 1.051 de persoane anchetate în dosarele Direcþiei Naþionale Anticorupþie au fost condamnate definitiv, în 2013, ceea ce reprezintã o creºtere cu 41% . „Doar ºapte inculpaþi din 100 trimiºi în judecatã au fost achitaþi în anul 2013. Atât experþii Bãncii Mondiale care au realizat evaluarea sistemului judiciar român, cât ºi cei ai Comisiei Europene care au întocmit Raportul anticorupþie al Uniunii Europene au remarcat procentul scãzut de achitãri al Direcþiei Naþionale Anticorupþie raportat la natura complexã a cauzelor care intrã în competenþa Direcþiei”, a declarat procurorul ºef al DNA, Codruþa Kovesi. Potrivit raportului DNA pe anul trecut, 139 de persoane anchetate de procurorii anticorupþie ºi-au recunoscut vinovãþia în faþa instanþei ºi au fost judecaþi în baza procedurii simplificate. „În acelaºi timp, trebuie

remarcat, cã în cauzele de înaltã corupþie sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de cinci ani de închisoare”, a precizat Codruþa Kovesi. Potrivit raportului de activitate al DNA, în 2013, durata urmãririi penale a fost mai micã de un an ºi ºase luni pentru aproape 85% dintre inculpaþii condamnaþi . „Cea mai rapidã investigaþie a fost finalizatã în patru zile, într-o cauzã privind fraude cu fonduri europene. Totodatã, urmãrirea penalã a fost finalizatã în doar 30 de zile într-o cauzã ce a avut ca obiect fapte de corupþie privind suma de 1,4 milioane euro ºi un potenþial prejudiciu de 263 milioane de euro”, a mai spus procurorul ºef al DNA. Codruþa Kovesi a mai precizat cã durata judecãrii cauzelor pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii a fost mai micã de cinci ani în aproximativ jumãtate din dosare. Cea mai rapidã judecatã a fost de trei luni, întrucât inculpaþii ºi-au recunoscut vinovãþia, iar cea mai lungã de 10 ani, într-o cauzã cu 41 de inculpaþi, privind fraude în domeniul bancar. Din perspectiva caracterului descurajator al pedepselor aplicate, din raport reiese cã, în continuare, mai puþin de un sfert dintre persoanele condamnate executã pedepse în penitenciar ºi cã au fost reþinute circumstanþe atenuante în mai mult de jumãtate din cazuri. „Dacã unele vulnerabilitãþi în activitate pot fi depãºite prin mãsuri organizatorice, prin pregãtire profesionalã sau prin completarea resurselor umane, pentru altele sunt necesare modificãri legislative. Din aceastã perspectivã, cea mai importantã modificare intervenitã în cursul anului 2013 a fost

de 24 de ani un reper al cetãþii

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63, prin care, la propunerea DNA, au fost scoase din competenþa acestei structuri investigarea cazurilor de înºelãciune, evaziune fiscalã ºi cele prevãzute în Codul Vamal al României cu prejudicii peste un milion de euro”, a mai precizat Codruþa Kovesi. În opinia sa, consolidarea unui corp de procurori ºi ofiþeri de poliþie judiciarã cu experienþã în finalizarea investigaþiilor complexe ºi pregãtiþi sã reziste în condiþii de presiune fãrã precedent pentru sistemul judiciar reprezintã cea mai importantã realizare.

Mai multe condamnãri ºi la structura timiºoreanã Este greu de apreciat însã, raportat la rezultatul încurajator legat de creºterea condamnãrilor, dacã acest indicator poate fi considerat ca un indice relevant pentru îmbunãtãþirea luptei anticorupþie. Purtãtorul de cuvânt al Direcþiei Naþionale Anticorupþie, procurorul Livia Sãplãcan ne-a precizat cã aceastã creºtere raportatã de 41% este legatã de condamnãrile în toate dosarele instrumentate de cãtre DNA, nu doar cele de corupþie. „Este vorba inclusiv de infracþiunile macro-economice de care DNA s-a ocupat pânã la jumãtatea anului trecut”, spune Livia Sãplãcan. Cert este cã aceleaºi rezultate sunt valabile ºi în cazul structurii teritoriale Timiºoara. „ªi în cazul DNA Timiºoara în anul 2013 s-a înregistrat o creºtere a numãrului de condamnãri în dosarele instrumentate de procurorii DNA, în raport cu anul 2012”, ne-a declarat procurorul-ºef al DNA Timiºoara, Tamas Schiffbeck.

Conform raportului DNA, Serviciul teritorial Timiºoara ºi-a desfãºurat anul trecut activitatea în parametri asemãnãtori anului precedent, înregistrând creºteri în ceea ce priveºte numãrul de rechizitorii, al cauzelor nesoluþionate, ºi al soluþiilor pe fond dispuse. Cantitativ, din 362 cauze de soluþionat (336 în anul 2012, reprezentând o creºtere cu 7,7%) au fost soluþionate 158 (145 în anul 2012), din care 109 soluþii dispuse pe fondul cauzei (95 în anul 2012, rezultând o creºtere cu 14,74%). Au rãmas nesoluþionate 204 cauze (191 în anul 2012), reprezentând o creºtere cu 6,81% rezultat al faptului cã numãrul cauzelor soluþionate s-a menþinut la nivelul anului precedent, cu o micã îmbunãtãþire, dar volumul de activitate a crescut. Prin 12 rechizitorii au fost trimiºi în judecatã 36 inculpaþi, din care o persoanã juridicã ºi 4 inculpaþi trimiºi în judecatã în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, prin 9 rechizitorii au fost trimiºi în judecatã 22 de inculpaþi, din care o persoanã juridicã ºi 8 trimiºi în judecatã în stare de arest preventiv. Rechizitoriile reprezintã 11% din cauzele soluþionate pe fond (9,47% în anul 2012), acest indicator fiind relevant în condi?iile creºterii numãrului soluþiilor dispuse pe fond. Structura centralã a DNA precizeazã cã, din cele 12 rechizitorii realizate de DNA Timiºoara anul trecut, nouã privesc fapte de corupþie, unul are ca obiect infracþiuni asimilate corupþiei, douã se referã la infracþiuni împotriva intereselor financiare ale Comunitãþilor Europene (reþinându-se un prejudiciu în cuantum de 1.310.873 lei). Prin prisma calitãþii persoanelor trimise în judecatã, printre cei 35 inculpaþi persoane fizice sunt doi judecãtori, ºase primari ºi un viceprimar de comunã, doi comisari de Gardã Financiarã, trei consilieri de primãrie de municipiu ºi 7 directori din alte instituþii publice (ºase de la A.P.I.A. ºi unul de la Direcþia de Patrimoniu din Primãria Timiºoara). A fost reþinut prin rechizitorii un prejudiciu total de 2.161.223 lei, pentru recuperarea cãruia s-au luat mãsuri asigurãtorii pânã la suma de 2.418.431 lei. În ceea ce priveºte operativitatea desfãºurãrii activitãþii la DNA Timiºoara, structura centralã a Direcþiei Naþionale Anticorupþie aratã cã din 158 cauze soluþionate, 22 au depãºit termenul de un an de la prima sesizare (32 în anul 2012), iar trei au fost souþionate cu depãºirea termenului de ºase luni de la începerea urmãririi penale (patru în anul 2012). Au rãmas nesoluþionate 131 cauze mai vechi de un an de la prima sesizare (118 în anul 2012), precum ºi douã cauze mai vechi de ºase luni de la începerea urmãririi penale (trei în anul 2012). În ceea ce priveºte calitatea activitãþii de urmãrire penalã la DNA Timiºoara anul trecut a existat o infirmare a soluþiei, o restituire definitivã a cauzei la procuror ºi nu au existat redeschideri ale

urmãririi penale. Prin trei hotãrâri definitive s-a dispus achitarea a ºase inculpaþi. Totodatã, prin opt hotãrâri definitive au fost condamnaþi 40 de inculpaþi, trimiºi în judecatã prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (faþã de 11 hotãrâri de condamnare a 191 de inculpaþi, în anul 2012). Activitatea LA DNA Timiºoara a fost desfãºuratã cu toate cele patru posturi de procuror ocupate, din care un procuror a desfãºurat activitate preponderent judiciarã. Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluþionate pe procuror ºi de circa 52 de cauze rãmase în lucru pe procuror. De asemenea anul trecut au fost soluþionate 189 plângeri sau memorii diverse, precum ºi 24 de plângeri împotriva soluþiilor, din care una admisã. În concluzie, aratã structura centralã a Direcþiei Naþionale Anticorupþie, s-a menþinut activitatea în parametrii anului precedent, prin prisma numãrului dosarelor soluþionate ºi al rechizitoriilor emise. În ceea ce priveºte cazurile de corupþie instrumentate în justiþie, la aproape zece ani de la trimiterea în judecatã tot dosarul Electrica apare menþionat în raportul DNA, raportat la urmarea în instanþã a cazurilor instrumentate la Timiºoara. Este vorba de vechiul caz legat de achiziþia de produse electrice contrafãcute. În acest dosar, în februarie 2012 Curtea de Apel Timiºoara a menþinut dispoziþia de achitare a unor inculpaþi, pronunþatã anterior de cãtre Tribunalul Timiº, iar în 2013 Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - Secþia penalã a respins ca nefondat recursul declarat de Direcþia Naþionalã Anticorupþie. În acest caz DNA „opineazã” cã „soluþia nu este imputabilã procurorului.” Spectaculoasã în acelaºi raport este ºi prezentarea celebrului caz vizând patrimoniul Primãriei Timiºoara. „Inculpaþii, funcþionari din cadrul Primãriei municipiului Timiºoara (director, funcþionar Direcþia de Patrimoniu) au concesionat, fãrã licitaþie, pe 15 ani un teren de 15.368 mp, un teren aferent bazei sportive în favoarea reprezentanþilor unor societãþi comerciale, prejudiciul fiind de peste 200.000 euro (nu este foarte clar în rechizitoriu)”, se precizeazã în raport. Documentul consemneazã faptul cã „procurorul de ºedinþã: (nu rezultã cine a fost) a arãtat cã faptele inculpaþilor sub aspectul laturii obiective au fost comise prin inacþiune, aºa încât aceasta nu poate fi cuantificatã”. Or, aratã bilanþul DNA, instanþa de fond, apoi Curtea de Apel Timiºoara au reþinut cã aceastã susþinere a procurorului de ºedinþã „este în dezacord cu rechizitoriul, care nu indicã ce fapte au fost comise prin inacþiuni”. Ca atare cauza a fost restituitã la D.N.A. - Serviciu Teritorial Timiºoara în vederea refacerii actului de sesizare. ªi în acest caz DNA este de pãrere cã „soluþia nu este imputabilã procurorului.”

intersecþii

3 - 5 martie 2014

Deszãpezirea drumurilor din Timiº – subiect de moþiune la tribuna Parlamentului Modul în care s-au atribuit, inclusiv în Timiº, contractele de deszãpezire de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a fost subiectul unui întreg scandal întins de-a lungul zilelor trecute în Parlament, fiind înaintatã ºi o moþiune simplã pe aceastã temã. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Modul de atribuire al contractelor – contestat la tribuna Parlamentului Deºi de acum probabil cã se poate vorbi cu mai multã relaxare despre operaþiunile de deszãpezire ºi gestionarea lor, abia zilele trecute a izbucnit la Camera Deputaþilor un întreg scandal legat de modul în care Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a atribuit contractele de deszãpezire pentru iarna 2013-2014. Totul a culminat ºi cu o moþiune simplã cu titlul sugestiv „Îmbogãþirea baronilor PSD - PNL sau reþeta teleînzãpezirii marca Ponta” . Cu aceastã ocazie, s-a contestat modalitatea de adjudecare a contractelor care s-au fãcut, conform deputaþilor contestatari, pe ultima sutã de metri pentru drumurile din zona de acoperire a mai multor Direcþii Regioane de Drumuri ºi Poduri, inclusiv Timiºoara. Deputaþii contestatari spun cã în 2013, ministrul Marilor Proiecte, Dan ªova anunþa cã va relua practica contractelor multianuale ºi, ca atare, lanseazã, pe 29 iulie, licitaþiile pentru toate regionalele, cu termene de depunere în septembrie, lucru valabil ºi în cazul Regionalei Timiºoara. „Numai cã, motivând misterios cã nu s-ar fi prezentat nimeni la aceste licitaþii, ministrul ªova lanseazã în regim de urgenþã licitaþii noi, atât pentru 2013-2014, cât ºi pentru 20132015”, spun deputaþii contestatari. Aceºtia mai susþin cã nu trebuie sã se uite cum s-au semnat contractele

pentru iarna aceasta. „În cazul Regionalei de Drumuri Bucureºti, în noiembrie 2013 s-au lansat licitaþiile cu termene de depunere între 2 ºi 7 zile. Pentru Secþia de Drumuri Naþionale Ploieºti au fost necesare doar 2 zile: pe 20 noiembrie publicare ºi pe 22 noiembrie s-au ºi depus ofertele. La Regionala Constanþa în octombrie se publicã atât anunþurile pentru contractele ce vizau iarna 2013-2014, cu termen de depunere a ofertelor de 7 zile, cât ºi cele pentru întreaga perioadã 2013-2015. Numai cã nu se prezintã nimeni, aºa cã în noiembrie se relanseazã cu termene ºi mai scurte, 3 sau 4 zile calendaristice, cu weekend-uri cu tot. La Braºov, pentru 3 loturi termenul de depunere a fost de doar 6 zile”, spun parlamentarii care au semnat moþiunea simplã. „Pentru regionalele Timiºoara ºi Iaºi avem aceeaºi reþetã ca ºi la Constanþa: întâi se lanseazã în octombrie procedura, cu depunere în 7 zile, ºi apoi se relanseazã în noiembrie, cu termen de depunere a ofertelor în 3 zile. La Cluj, pentru 4 loturi sunt publicate anunþurile pe 11 noiembrie, cu depunere pe 14 noiembrie. Pentru secþia de drumuri naþionale Slatina anunþul a fost publicat pe 5 noiembrie ºi depunerea a fost pe 8 noiembrie”, precizeazã deputatul Dan Nazare, care contestã acest sistem de realizare a procedurilor de atribuire. Deocamdatã aceste discuþii din Parlament nu au dus la niciun rezultat concret. Singurul lucru care s-a materializat, raportat la zona de vest este doar o promisiune, a deputatul PSD Mircea Titu Dobre care a declarat, de la tribuna Parlamentului: „Singurele contracte ce ridicã semne de întrebare sunt cele de la Timiºoara, la care, conform spuselor domnului ministru ªova, Corpul de control va efectua o verificare, iar rezultatele vor fi confruntate.”

Atribuire cu întârziere Este greu de anticipat unde vor

duce aceste scandaluri, precum ºi controlul anunþat de la tribuna Camerei Deputaþilor. Cert este cã, la fel ca în 2012, ºi anul trecut cu foarte multã întârziere s-a reuºit sã se atribuie contractele de deszãpezire pentru segmentele de autostrãzi ºi drumuri naþionale din vestul þãrii. Deºi tergiversãrile din 2012 i-au fãcut pe responsabilii de achiziþii sã promitã cã în 2013 procedurile de atribuire vor începe din timp, demersurile birocratice, spun cei de la Drumuri, au fãcut ca ºi anul trecut contractele de deszãpezire sã se încheie cu câteva zile înainte de primele ninsori. Iar unele contracte complementare, cum ar fi cele de achiziþie de material antiderapant, sã se desfãºoare fãrã publicarea unor anunþuri de participare. Atribuirea a fost fãcutã pe ultima sutã de metri, nu doar în Timiº, ci ºi în judeþele vecine – Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Mehedinþi. Deºi procedura de atribuire a început încã din varã, miza fiind mare, 32 de milioane de euro, la începutul lunii noiembrie C.N.A.D.N.R. preciza: “Licitaþia deschisã pentru întreþinerea curentã pe timp de iarnã 2013 – 2015 pentru Timiº, Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Mehedinþi a fost prelungitã în conformitate cu prevederile legale. Acest lucru a fost necesar pentru soluþionarea tuturor clarificãrilor cerute de agenþii economici”. Cu alte cuvinte, la nivelul C.N.A.D.N.R. se invoca faptul cã firmele interesate de contract ar fi cerut… prea multe detalii. Situaþia a enervat ºi conducerea Consiliului Judeþean Timiº, care susþinea cã, deºi existã de la nivelul Guvernului asiguraþi bani pentru pregãtirea deszãpezirilor pentru iarnã, ei nu pot fi folosiþi, pentru cã nu a fost desemnatã firma câºtigãtoare. Pânã la urmã, însã, totul s-a terminat cu bine, în sensul cã s-a reuºit “performanþa” sã se atribuie contractele înainte de venirea primei zãpezi. Lucru care nu se poate spune despre contractele complementare, cum sunt cele legate

de achiziþia de materiale antiderapante. Un exemplu în acest sens a fost “Negocierea fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare în vederea atribuirii contractului de achiziþie ºi transport material antiderapant (nisip) pentru activitatea de iarnã 2013 – 2014”, publicat în noiembrie de Direcþia de Drumuri ºi Poduri Timiºoara. Deºi era un contract foarte important, care presupunea achiziþia a 15.000 de tone de materiale antiderapant, necesar activitãþii de deszãpezire, având ºi o valoare pe mãsurã, peste un milion de lei, cu tot cu TVA, acesta a trebuit atribuit rapid, fãrã anunþ prealabil de participare, lucru care, probabil, va restrânge numãrul participanþilor, dar ºi ºansele de a obþine un preþ cât mai mic.

ªi Curtea de Conturi a semnalat anomalii ªi Curtea de Conturi a demonstrat în ultimii ani cã la nivel naþional, inclusiv în vestul þãrii, lucrãrile de deszãpezire nu au fost în niciun caz scutite de serioase semne de întrebare le-

gate de buna gestionare a banului public. La ultimul raport legat de lucrãrile de deszãpezire pe drumurile naþionale, publicat anul trecut, Curtea de Conturi preciza cã, în ceea ce priveºte utilajele folosite pentru deszãpezire, la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor nu a existat voinþa necesarã achiziþionãrii de cãtre C.N.A.D.N.R. “a unor tipuri de utilaje ºi echipamente performante, de strictã destinaþie, în numãr ºi capacitãþi bine stabilite, pentru a profesionaliza intervenþiile de deszãpezire ºi a diminua ponderea activitãþilor desfãºurate cu utilaje de construcþii închiriate ºi de cãtre firme de construcþii nespecializate în deszãpezire – solicitãrile în acest sens ale companiei, pentru asigurarea fondurilor necesare, rãmânând fãrã efect”. Aºa s-a ajuns ca, de pildã, Direcþia de Drumuri ºi Poduri Timiºoara sã închirieze utilaje de la firme private cu tarife diferite de la un judeþ la altul, deºi era vorba de unul ºi acelaºi utilaj. Astfel, un utilaj închiriat cu 189.000 de lei pe an, în Timiº, costa 109.000 de lei la Arad ºi 123.000 de lei, la Deva.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

timp liber

3 - 5 martie 2014

Teatru

Un Romeo ºi o Julietã – Scandal urban l

Dupã W. Shakespeare Un concept de Laura Avarvari Studio “Uþu Strugari”, 4 martie, ora 19 l M-am hotãrât sã devin prost Dupã Martin Page Un spectacol de Antonella Cornici Antoine, 25 de ani, geniu, se simte exclus din lumea contemporanã de însãºi inteligenþa lui. Deprimat ºi singur, încearcã diferite metode sã devinã mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneºte pe un drum complet anti-iniþiatic, încearcã sã se integreze: n-a bãut în viaþa lui – vrea sã ia lecþii de alcoolism; nu ºtie ce e moartea – ia lecþii de sinucidere. Dar orice problemã are o soluþie. O poveste plinã de haz, M-am hotãrât sã devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantã cu psihicul uman. Studio “Uþu Strugari”, 5 ºi 9 martie, ora 19 l Viaþa e vis Dupã Calderón de la Barca Un spectacol de Mihai Mãniuþiu Regele Basilio viseazã. Iar visulprevestire îi aratã cã fiul sãu, Segismundo, va fi un monstru, un paricid, un uzurpator. Moartea reginei la naºterea copilului îi întãreºte convingerea ºi, ca sã preîntâmpine dezastrul, îl izoleazã de lume. Bãiatul creºte singur, ca un animal turbat, plin de urã ºi resentimente. Pãzit ºi, în acelaºi timp, educat de Clotaldo, singura figurã umanã pe care o cunoaºte, lipsit de orice repere sociale ºi emoþionale, Segismundo devine, într-adevãr, monstrul pe care îl visase tatãl sãu cu mulþi ani în urmã. Dar regele Basilio începe sã se îndoiascã, sã-ºi punã întrebãri. Savant nebun, face un experiment: îl aduce pe fiul sãu la palat, sub efectul unui narcotic, iar când se trezeºte pretinde cã totul a fost un vis, cã nimic din ce-a trãit pânã acum n-a fost adevãrat. Dezlãnþuit, Segismundo face doar ceea ce ºtie: urãºte, ucide. Regele îl trimite din nou în viaþa lui de dinainte, unde Clotaldo îl convinge, încã o datã, cã totul a fost un vis. Dar poporul a aflat de existenþa lui ºi îºi vrea prinþul, se rãscoalã, înfrânge armata lui Basilio ºi-l urcã pe tron. Înþelelpþit de visele vieþii lui, Segismundo pune în balanþã destinul ºi liberul arbitru, ºi, câtã vreme totul este o iluzie, decide cã vrea ca în acest vis sã fie un rege bun, un om generos.Viaþa e vis (1635) este una dintre marile poveºti ale lumii, o metaforã despre perpetua iluzie care este viaþa. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 7 martie, ora 19 l Iatã femeia pe care o iubesc De Camil Petrescu Un spectacol de Mihaela Lichiardopol Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 8 martie, ora 19 l Cer ºi pãmânt Bazat pe “Paradisul pierdut”, de John Milton Premierã Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 7 ºi 9 martie, ora 19.30

Operã l

Don Giovanni

Vitrina cu cãrþi “Bucureºtii de altãdatã (vol. I) 1871-1877”, Constantin Bacalbaºa (Ed. Humanitas)

Operã în douã acte Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart Libretul: Lorenzo da Ponte Spectacol cântat integral în limba italianã ºi titrat în limba românã, susþinut de Corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 3 martie, ora 19 l Giselle

Balet în douã acte Muzica: Adolphe Charles Adam Libretul: Theophile Gautier ºi Jules Henri Saint - Georges Un spectacol susþinut de Corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara, în colaborare cu elevii Colegiului Naþional de Artã „Ion Vidu”, Secþia Coregrafie „ªtefan Gheorghe” Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 5 martie, ora 19 l My Fair Lady Dupã „Pygmalion”, de George Bernard Shaw Musical în trei acte ºi 17 tablouri Muzica: Frederick Loewe Libretul: Alan Jay Lerner Spectacol susþinut de Corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 7 martie, ora 19 l Madama Butterfly Operã în douã acte Muzica: Giacomo Puccini Libretul: Luigi Illica ºi Giuseppe Giacosa Spectacolsusþinut de Corul ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 9 martie, ora 19

Filarmonicã l Recital pe clape albe… ºi negre Susþinut de Teo Milea, având-o ca invitatã pe pianista Andreea Olariu În deschiderea spectacolului, “Remember ªtefan Cãlãrãºan”, prezentat de Robert ªerban Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 5 martie, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol susþinut de violonistele Cristina Anghelescu ºi Ioana Cristian Goicea ºi dirijat de Leonard Dumitriu În spectacol sunt incluse lucrãri de W. Mozart (Concertul pentru vioarã ºi orchestrã nr. 4, în Re major KV 218, Concertul pentru vioarã ºi orchestrã nr.5, în La major, KV 219 ºi Simfonia nr. 41 Jupiter în Do major, KV 515) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 7 martie, ora 19

de 24 de ani un reper al cetãþii

„Cititã pe îndelete, cartea lui Bacalbaºa poate deveni un adevãrat abecedar de istorie modernã pentru tânãrul din generaþia Internet, cu condiþia ca el sã fie convins cã a privi din când în când înapoi înseamnã, paradoxal, a ocoli ºanþul dinainte”, spune Dan C. Mihãilescu. Primul volum al Bucureºtilor de altãdatã, al cãrui text integral vede pentru întâia oarã lumina tiparului dupã aproape 90 de ani de la apariþia ediþiei princeps, reuneºte amintirile lui Constantin Bacalbaºa din 1871 ºi zugrãveºte probabil unul dintre cele mai amãnunþite, mai interesante ºi mai pline de culoare tablouri ale vieþii bucureºtene din primii ani ai domniei lui Carol I ºi din vremea Rãzboiului de Independenþã. Oferind prilej de întoarcere în timp pentru cititorul dotat cu iscoditoare plãcere detectivisticã, însemnãrile lui Bacalbaºa pun sub lupã mai cu seamã evenimentele vieþii politice a Capitalei – lupte pentru putere, ºantaje, intrigi, rãzbunãri – ºi ecourile lor în presa vremii, dar nu ocolesc spectacolul pitoresc al vieþii mondene, avivate în anecdote uitate sau de-a dreptul necunoscute. Adunate una dupã alta, vreme de mai bine de jumãtate de veac, aceste istorii consemnate de Bacalbaºa sunt, cu certitudine, unele dintre cele mai preþioase mãrturii care dau seamã despre începutul de drum al României moderne. „Preocuparea mea de cãpetenie a fost sã fiu nepãrtinitor ºi veridic. Stilul m-am silit sã reprezinte felul în care vorbesc: simplu, limpede, precis ºi fãrã înflorituri. Am scris pentru ca sã informez ºi pentru ca lumea sã mã înþeleagã. A doua preocupare mi-a fost sã nu spun neadevãruri. Negreºit, nu am pretenþiunea sã fi înregistrat toate faptele petrecute de la 1870 la 1914, fãrã sã fi uitat pe unele. Memoria unui om, chiar

completatã cu consultãri ulterioare de documente ale vremurilor, are slãbiciunile ei fireºti. De aceea previu cã lipsuri trebuie sã fie în volumul pe care îl pun acum sub ochii cititorului, neadevãruri însã nu. Faptele, câte le-am înregistrat, mi le-a pus la îndemânã numai memoria, dar actele autentice, cât ºi stabilizarea cronologicã mi le-au procurat colecþiile ziarelor din rãstimpul acestor 55 de ani. Nici o îndoialã, deci, asupra veracitãþii. Sunt un povestitor. Astfel n-am avut altã grijã decât sã scriu adevãrul asupra trecutului, fiind cât mai complet despre fapte ºi cât mai nepãrtinitor despre oameni”, scrie Constantin Bacalbaºa.

„Marea, dimineaþa”, Margaret Mazzantini (Ed. Polirom) Farid trãieºte într-una din ultimele oaze din Sahara. Lumea lui este deºertul fãrã sfârºit, locul fierbinte al naºterii ºi al fericirii, locul împlinirii ºi al pãcii. Aceastã pace va fi însã sfâºiatã de un zgomot la început insinuant, apoi din ce în ce mai puternic, care se apropie încet, ca un animal de pradî, chiar din inima deºertului: rãzboiul. Jamila, mama vãduvã, nu are altã cale decât sã-ºi ia copilul ºi sã fugã. Unde, însã? Spre mare, spre celãlalt deºert. Dincolo, de cealaltã parte a întinderii de apã, Vito, care-ºi trãieºte copilãria în Sicilia, asistã la sosirea valurilor de refugiaþi. Refugiat la rândul lui, el este fiul unei arãboaice ºi ea pribegitã încã din copilãrie. Dacã privirea lui Vito ar putea strãbate marea, el ar vedea cum, cu ochii in lacrimi, Jamila linge buzele chinuite de morbul setei ale micuþului Farid.

„Hoþul de cãrþi”, Markus Zusak (Ed. RAO) Este anul 1939. Germania nazistã. Þara îºi þine rãsuflarea. Moartea nu a avut niciodatã mai mult de lucru, ºi va deveni chiar mai ocupatã. Liesel Meminger ºi fratele ei mai mic sunt duºi de cãtre mama lor sã locuiascã cu o familie socialã în afara oraºului Mün-

chen. Tatãl lui Liesel a fost dus departe sub ºoapta unui singur cuvânt nefamiliar, Kommunist, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul cãlãtoriei, Moartea îi face o vizitã bãieþelului ºi o observã pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângã mormântul fratelui ei, viaþa lui Liesel se schimbã atunci când ea ridicã un singur obiect, ascuns parþial în zãpadã. Este Manualul Groparului, lãsat acolo din greºealã, ºi este prima ei carte furatã. Astfel începe o poveste despre dragostea de cãrþi ºi de cuvinte, pe mãsurã ce Liesel învaþã sã citeascã cu ajutorul tatãlui ei adoptiv, care cântã la acordeon. În curând, va fura cãrþi de la incendierile de cãrþi organizate de naziºti, din biblioteca soþiei primarului, ºi de oriunde le mai putea gãsi. Hoþul de cãrþi este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriiturã superb mãiestritã ºi arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a dãruit una dintre cele mai durabile poveºti ale timpurilor noastre.

Romanul “Cartea ºoaptelor”, de Varujan Vosganian, declarat bestsellerul anului în Armenia Romanul “Cartea ºoaptelor”, scris de Varujan Vosganian, a fost declarat bestsellerul anului 2013 în Armenia, conform agenþiei de presã Armenpress, citatã de Mediafax. Armenpress a lansat anul trecut proiectul “Lista celor mai bine vândute cãrþi”. În aprilie 2012, Cartea ºoaptelor a apãrut în armeanã, la Editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, traducere coordonatã de Sergiu Selian. Cartea ºoaptelor, una dintre cele mai apreciate ºi mai premiate cãrþi din anul editorial 2009, a fost tradusã deja în numeroase limbi, astfel cã la numai trei luni de la apariþia romanului la Editura Polirom, Editura Pre-Textos (Valencia, Spania) a achiziþionat drepturile de publicare a Cãrþii ºoaptelor în limba spaniolã, traducere realizatã de Joaquin Garrigos ºi apãrutã în ianuarie 2011. Alãturi de versiunea spaniolã, a fost publicatã în 2011 traducerea în limba italianã, sub semnãtura Anitei Ber-

nacchia ºi apãrutã la Keller Editore. Cartea ºoaptelor a mai apãrut în bulgarã, la Editura Avangard Print, în traducerea Vaninei Bozhikova, în francezã, la Editions de Syrtes, în traducerea lui Laure Hinckel ºi Marily le Nir, în ebraicã, la Editura Hakibbutz Hameuchad, traducere de Any Shilon, în maghiarã ºi cehã, la Orpheusz din Budapesta ºi Havran din Praga, ºi în suedezã la Editura 2244, în traducerea lui Inger Johansson. Recent, romanul semnat de Varujan Vosganian a obþinut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spaþiul german, premiul Târgului de Carte de la Leipzig. Varujan Vosganian s-a nãscut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este preºedintele Uniunii Armenilor din România ºi prim-vicepreºedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Lucrãrile sale includ trei volume de poezie – ªamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braþe (2005) – , precum ºi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a

primit premiul Asociaþiei Scriitorilor din Bucureºti. La editura Polirom a publicat recent volumul Jocul celor o sutã de frunze ºi alte povestiri, ediþie cartonatã, disponibil ºi în ediþie digitalã. Varujan Vosganian, Nicolae Breban, Mircea Cãrtãrescu ºi Norman Manea sunt scriitorii propuºi anul acesta de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România pentru premiul Nobel.

timp liber

Expoziþii l

Filmul „Killing Time”, de Florin Piersic Jr., lansat în cinematografele din Germania “Killing Time”, cel de-al treilea lungmetraj scris ºi regizat de Florin Piersic Jr., va fi distribuit de compania Drei-Freunde în cinematografele din Germania începând cu data de 20 februarie, urmând ca acesta sã fie lansat ºi în Austria ºi Elveþia. TIMPOLIS

Filmul a fost achiziþionat de acelaºi distribuitor pentru alte douã teritorii, Austria ºi Elveþia. Promovarea filmului în toate aceste teritorii este realizatã de agenþia Cinewerkstatt, anunþã Mediafax. Comedie neagrã despre doi asasini plãtiþi cu viziuni teribil de diferite asu-

pra vieþii ºi a morþii, Killing Time fost prezentat într-o avanpremierã la Zilele Filmului Românesc -TIFF 2012 ºi a mai fost selecþionat în competiþia Free Spirit a Festivalului de Film de la Varºovia, în octombrie 2012, ºi în competiþia Spektrum a Festivalului de Film de la Cottbus, în noiembrie 2013. Alãturi de Florin Piersic Jr., din distribuþie mai fac parte Cristian Ioan Gutãu, Daniel Popa, Olimpia Melinte ºi Florin Zamfirescu. Killing Time este o producþie independentã realizatã în parteneriat de Andrei Creþulescu (Kinosseur Productions) ºi Dan Burlac (Elefant Film), cu sprijinul Zenith Media ºi cu

participarea HBO România. Postproducþia video a fost realizatã la Digital Cube, iar sunetul a fost mixat la Chainsaw Europe. Killing Time a fost lansat în cinematografele din România în 2013. Filmul mai poate fi vãzut pe HBO ºi HBO GO pânã în luna aprilie. Frin Piersic Jr. ºi-a început cariera în teatru, unde a jucat în spectacole precum Comedia erorilor, Zoo Story, Copiii unui Dumnezeu mai mic, Zaruri ºi cãrþi. Unul dintre cele mai importante momente din activitatea sa teatralã îl reprezintã apariþia în one man show-ul Sex, drugs, rock and roll, de Eric Bogosian, un tur de forþã pentru care Florin Piersic Jr. a fost distins în 2002 cu premiul UNITER.

Iubirea dintre Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy va fi ecranizatã la Hollywood Celebra idilã dintre doi actori de legendã ai Hollywoodului, Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy, va reprezenta subiectul central al unui nou film produs la Hollywood. Potrivit zeenews.india.com, David Rambo, scenaristul serialelor CSI ºi Revolution, lucreazã deja cu producãtorii de la Permut Presentations ºi Reunion Pictures pentru a scrie scenariul acestui proiect cinematografic, intitulat Tracy and Hepburn, noteazã Deadline.com, sursã citatã de Mediafax. Filmul va relata felul în care a evoluat relaþia de iubire dintre cele douã vedete, din momentul în care sau cunoscut, la filmãrile pentru Disputa/ Woman of the Year, un film produs de studiourile MGM în 1942, ºi pânã la moartea lui Spencer Tracy, în 1967. Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy au format un cuplu vreme de 26 de ani. Spencer Tracy a murit la scurt timp dupã încheierea ultimului lor film în care au jucat împreunã, Ghici cine vine la cinã/ Guess Who’s Coming to Dinner (1967).

În timpul idilei sale cu Hepburn, Tracy era cãsãtorit cu actriþa Louise Treadwell, cu care avea doi copii ºi de care nu a divorþat niciodatã. Cei doi îndrãgostiþi ºi-au ascuns relaþia în public. Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy au apãrut împreunã în nouã filme. Katharine Hepburn a murit în

2003, la vârsta de 96 de ani. Cuplul a fost de mai multe ori portretizat pe marele ecran. În filmul Aviatorul, regizat în 2004, de Martin Scorsese, Kevin O’Rourke l-a jucat pe Tracy, iar Cate Blanchett a interpretato pe Katharine Hepburn, într-un rol pentru care a fost recompensatã cu premiul Oscar. (TP)

3 - 5 martie 2014 Invazie 68. Praga

Expoziþie de fotografie Josef Koudelka În aceastã primãvarã, Timiºoara va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka vor fi prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim“ medalia de aur Robert Capa. Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume. Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, 6 martie - 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 19. Vernisajul expoziþiei va avea loc joi, 6 martie, de la ora 18, în prezenþa artistului. l Rupt din peisaj Expoziþie de picturã în acuarelã a artistei Adriana Olaru Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naþional “Constantin Diaconovici Loga”, b-dul C.D. Loga nr. 37, Timiºoara, 3 - 28 martie, zilnic între orele 15 - 17 l În cãutarea þãrmului pierdut Expoziþie personalã de picturã a artistului Mihai Teodor Olteanu Galeria Helios, din P-þa Victoriei nr. 6 l Trup cu peºti Expoziþie de picturã a artistei Silvia Moldovan „Într-o lume saturatã de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaþie la recuperarea interioritãþii. Pictura ei invitã la reflecþie tãcutã, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturatã” de agresivitate, gesticulaþie largã ºi zgomot. Expoziþia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artiºti, asumatã de cãtre Fundaþia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câºtigat în anul 2012 Premiul special al Fundaþiei Triade, constând în organizarea unei expoziþii personale la Galeria Triade. Galeria Triade

l Herta Müller: Cercul drãcesc al cuvintelor

Expoziþia descriptivã Herta Müller, Cercul drãcesc al cuvintelor, realizatã de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferã prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje ºi fragmente extrase din actele Securitãþii o privire asupra operei ºi vieþii scriitoarei ºi laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. O faþetã mai puþin cunoscutã public a vieþii ºi muncii acesteia ºi parcursul vieþii autoarei, începând cu copilãria petrecutã în Banat ºi pânã la decernarea Premiului Nobel sunt dezvãluite în cadrul expoziþiei. Herta Müller s-a nãscut în anul 1953, în satul bãnãþean Niþchidorf, ºi a studiat germanistica ºi romanistica la Timiºoara. Pe parcursul mai multor ani, ea a fost constant acostatã de Securitate, fiind marcatã de urmãririle ºi constrângerile sistemului comunist. În anul 1987 a emigrat în Republica Federalã Germania. De România nu s-a putut însã desprinde în totalitate niciodatã. Chiar ºi la mult timp dupã sfârºitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul deosebit de a reprezenta propriile experienþe ºi prin modul de a ilustra în operele ei situaþii dramatice, Herta Müller este pe plan internaþional una dintre cele mai apreciate autoare. În 2009, a fost distinsã cu Premiul Nobel pentru literaturã. Sala Barocã a Muzeului de Artã Timiºoara, pânã în 5 martie, zilnic, de marþi pânã duminicã, în intervalul orar 10 - 18. l Prefigurãri Expoziþie de picturã ºi graficã de ºevalet a artistei plastice Carmen Bayer Sunt expuse lucrãri în tuº (unele pãstrând velaturi de cafea) ºi o serie de lucrãri în ulei pe pânzã, a cãror cromaticã prefigureazã fragil siluete întrun sens ce capãtã profunzime. Conceptul expoziþional suprinde femininatea în valenþele ei cele mai delicate, revelate în curgerea discretã a tuºului, în pete sau texte ce se pierd în contururi, contururi ce sugereazã poeme. Centrul de Informare Turisticã Timiºoara, str. Alba Iulia nr. 2, pânã în 12 martie, de luni pânã vineri, între orele 9 - 18 ºi sâmbãta, de la 10 la 15. l Apa II Expoziþie a artistului Constantin Rãducan “Constantin Rãducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului ºi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiþie ºi magie. A desena apa este un pariu ambiþios pentru orice artist, Constantin Rãducan o face cu lejeritate ºi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuº, marker sau acuarelã. Forþa liniei ºi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepãtrund ca într-un haiku, unde observaþia ºi puterea de sintezã fuzioneazã reciproc ºi se echilibreazã împreunã. Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încãrcate de metaforã, desenele lui Rãducan sunt un amestec de fragilitate ºi vigoare, de liniºte ºi tumult – esenþa intrinsecã apei ºi ce imensã forþã generatoare poartã în sine însãºi”, spune Dana Sarmeº. Fundaþia Rubin, pânã în 20 martie

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

3 - 5 martie 2014

Proiectele legate de taxa clawback ºi modul de calcul al preþului medicamentelor retrase de Ministerul Sãnãtãþii Proiectele privind taxa clawback ºi modul de calcul al preþului medicamentelor, puse în dezbatere publicã de fostul ministru al Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu, au fost retrase de ministrul interimar Nicolae Bãnicioiu, Asociaþia Producãtorilor de Generice salutând decizia. TIMPOLIS

Decizie salutatã Preºedintele Asociaþiei Producãtorilor de Medicamente Generice din România, Dragoº Damian, spune cã propunerile Ministerului Sãnãtãþii privind taxa clawback ºi modul de calcul al preþului medicamentelor, în forma prezentatã pe site-ul instituþiei, ar fi avut efecte catastrofale asupra pacienþilor ºi economiei. „Proiectele de acte normative fãcute publice de fosta conducere a Ministerului Sãnãtãþii puteau duce la dispariþia medicamentelor cu preþ accesibil, ceea ce ar avea efecte catastrofale asupra producãtorilor de medicamente generice, singurii investitori din industra farmaceuticã cu capacitãþi de

producþie în România. Totodatã, reglementãrile propuse de fosta conducere a Ministerului Sãnãtãþii privind taxa clawback ºi modul de calcul al preþului medicamentelor ignorã angajamentele luate de Guvern atât prin programul de guvernare, cât ºi prin protocolul semnat de Ministerul Sãnãtãþii, în numele Guvernului, cu Asociaþia Producãtorilor de Medicamente Generice din România”, a precizat Asociaþia Producãtorilor de Medicamente Generice din România. Producãtorii de medicamente generice au cerut revizuirea imediatã a taxei clawback prin introducerea calculului diferenþiat pentru medicamentele generice. „Promisiunile fostei conduceri a Ministerului Sãnãtãþii s-au dovedit doar vorbe-n vânt ºi sperãm cã premierul Ponta va lua mãsurile necesare pentru a rezolva aceste probleme odatã cu stabilirea noii echipe guvernamentale”, a mai spus Dragoº Damian.

Medicamentele mai scumpe – preferate celor ieftine A.P.M.G.R. atrage atenþia cã

politicile de sãnãtate din ultimii cinci ani au dus la reducerea consumului de generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36 la sutã la 28 la sutã, ceea ce înseamnã mai puþini pacienþi trataþi cu bani mai mulþi. Totodatã, potrivit A.P.M.G.R., cadrul fiscal nefavorabil a dus la pierderea de investiþii în industria farmaceuticã localã (care este exclusiv genericã) de circa 100 de milioane de euro. “Numai în acest an, o investiþie de 30 de milioane de euro este sub semnul întrebãrii din cauza creºterii continue a taxei clawback ºi a întârzierii trecerii la un calcul diferenþiat”, a precizat Damian. În opinia preºedintelui A.P.M.G.R., mãsura actualizãrii listei de medicamente compensate, o mãsurã de altfel beneficã, nu poate avea loc decât prin suplimentarea corespunzãtoare a bugetului pentru medicamente. Conform calculelor A.P.M.G.R., costurile anuale suplimentare induse de actualizarea listei vor ajunge la circa douã miliarde de lei în 2016. „APMGR cere primului ministru Victor Ponta revizuirea imediatã a taxei clawback prin introducerea calculului diferenþiat pentru medicamentele generice. Formula de

calcul trebuie sã aibã la bazã sistemul actual de stabilire a preþului pentru medicamente generice, adicã maxim 65 la sutã din preþul medicamentului inovator”, a conchis Damian. Fostul ministru al Sãnãtãþii, Eugen Nico-

lãescu, a declarat cã a aflat cã ministrul interimar Nicolae Bãnicioiu a retras cele douã proiecte la câteva ore dupã ce a fost instalat. „Este semn cã au început cu dreptul”, a spus Nicolãescu.

Operaþiile estetice ºi fertilizarea in vitro nu mai sunt suportate din asigurarea medicalã Asiguraþii vor plãti din propriul buzunar fertilizarea in vitro, corecþiile estetice, internarea în saloane de lux ºi asistenþa medicalã la cerere, prevede proiectul de hotãrâre privind aprobarea pachetelor de servicii ºi a Contractului cadru pentru 2014-2015.

Un pachet tot mai mic de servicii – asigurate de stat Ministerul Sãnãtãþii a lansat în dezbatere publicã proiectul Hotãrârii de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale ºi a Contractului-cadru care reglementeazã condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anii 2014 - 2015. Potrivit proiectului, o serie de servicii nu sunt decontate din Fondul Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, contravaloarea acestora fiind suportatã de asigurat, de unitãþile care le solicitã, de la bugetul de stat sau din alte surse, dupã caz. Este vorba despre serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncã ºi sportive, asistenþa medicalã la locul de muncã, asistenþa medicalã a sportivilor, unele servicii medicale de înaltã performanþã ºi unele servicii de asistenþã stomatologicã, altele decât cele prevãzute în norme. De asemenea, asiguraþii vor plãti pentru serviciile hoteliere cu grad înalt de confort, pentru corecþiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta peste 18 ani, cu excepþia reconstrucþiei mamare prin endoprotezare în cazul intervenþiilor chirurgicale oncolo-

gice, dar ºi pentru unele medicamente, materiale sanitare ºi tipuri de transport, altele decât cele prevãzute în norme. Totodatã, Fondul Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate nu poate fi accesat pentru serviciile medicale ºi eliberarea actelor medicale solicitate de autoritãþile care, prin activitatea lor, au dreptul sã cunoascã starea de sãnãtate a asiguraþilor, ºi nici pentru eliberarea de acte medicale la solicitarea asiguraþilor. Toþi asiguraþii vor pãti pentru: fertilizarea in vitro, asistenþa medicalã la cerere, inclusiv pentru serviciile solicitate în vederea expertizei capacitãþii de muncã, a încadrãrii ºi reevaluãrii gradului de handicap, contravaloarea unor materiale necesare corectãrii vãzului ºi auzului ºi contribuþia personalã din preþul medicamentelor, a unor servicii medicale ºi al dispozitivelor medicale. În proiect se precizeazã ºi cã asiguraþii vor plãti pentru orice serviciu medical solicitat. Fondul nu va deconta nici unele servicii ºi proceduri de reabilitare, altele decât cele prevãzute în norme, cheltuielile de personal aferente medicilor ºi asistenþilor medicali, precum ºi cheltuielile cu medicamente ºi materiale sanitare din unitãþile medico-sociale, serviciile acordate în cadrul secþiilor sau clinicilor de boli profesionale ºi cabinetelor de medicinã a muncii, precum ºi serviciile hoteliere solicitate de pacienþii ale cãror afecþiuni se trateazã în spitalizare de zi. Din Fondul Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate nu vor fi plãtite nici cheltuielile de personal pentru medici, farmaciºti ºi medici dentiºti pe perioada rezidenþiatului, serviciile de planificare familialã acordate de medicul de familie în cabinetele de planning familial din structura spitalului, cheltuielile de

de 24 de ani un reper al cetãþii

personal pentru medicii ºi personalul sanitar din unitãþile sau secþiile de spital cu profil de recuperare a distroficilor, recuperare ºi reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA, reorganizate potrivit legii, ºi activitãþile care prezintã un interes deosebit pentru realizarea strategiei de sãnãtate publicã: dispensare TBC, laboratoare de sãnãtate mintalã, respectiv centre de sãnãtate mintalã ºi staþionar de zi psihiatrie.

Prestaþii mai puþine ºi mai rare Pe de altã parte, în nota de fundamentare a proiectului se precizeazã ce conþine pachetul minimal de servicii medicale ºi pachetul de servicii de bazã. Astfel, în pachetul minimal sunt

incluse: servicii medicale de urgenþã medico-chirurgicalã, servicii de prevenþie, servicii medicale ambulatoriii de specialitate (pentru specialitãþile clinice) ºi servicii medicale spitaliceºti - spitalizare de zi ºi continuã. Pachetul de bazã cuprinde servicii medicale de urgenþã medico-chirurgicalã, servicii de prevenþie, servicii medicale pentru afecþiuni acute/subacute/acutizãri ale unor boli cronice, servicii medicale pentru afecþiuni cronice (inclusiv monitorizare activã prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra îmbolnãvirilor: riscul cardiovascular înalt, diabet zaharat tip 2, astm bronºic, boalã cronicã respiratorie obstructivã, boala cronicã de rinichi), servicii medicale paraclinice în ambulatoriul de specialitate, servicii de medicinã dentarã, servicii de spitalizare de zi ºi continuã (cu transferarea

spre ambulatoriul de specialitate ºi spitalizarea de zi a serviciilor medicale pentru care spitalizarea continuã este consideratã evitabilã), îngrijiri medicale la domiciliu ºi îngrijiri paliative la domiciliu, medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã în tratamentul ambulatoriu ºi dispozitive medicale. „Pentru toate aceste servicii se are în vedere revizuirea condiþiilor de acordare privind accesul, frecvenþa , astfel încât sã rãspundã angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare”, se mai aratã în nota de fundamentare a proiectului fãcut public înainte ca Eugen Nicolãescu sã demisioneze de la conducerea Ministerului Sãnãtãþii. Contractul-cadru prevede, printre altele, cã un medic de familie figureazã într-un singur contract al unui furnizor de servicii medicale din asistenþa medicalã primarã ºi se poate regãsi în contract cu o singurã casã de asigurãri de sãnãtate. De asemenea, casele de asigurãri de sãnãtate au obligaþia sã deconteze în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la încheierea fiecãrei luni contravaloarea serviciilor medicale furnizate potrivit contractelor încheiate între furnizorii de servicii medicale din asistenþa medicalã primarã ºi casele de asigurãri de sãnãtate, la valoarea minimã garantatã pentru un punct per capita, respectiv la valoarea minimã garantatã pentru un punct per serviciu. Regularizarea trimestrialã se face la valoarea definitivã pentru un punct per capita ºi per serviciu, pânã la data de 30 a lunii urmãtoare încheierii trimestrului, conform normelor, se mai precizeazã în contractul-cadru. Proiectul este în dezbatere publicã pânã la 7 aprilie. (TP)

integrame

3 - 5 martie 2014

Un american, un italian ºi un român, la Poarta Raiului, sunt întrebaþi de ce au murit: - Eu mi-am cumpãrat un Bugatti Veyron, spune americanul… - ªi?! - ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã… am intrat într-un copac cu 500 la orã. - Eu mi-am cumpãrat un Ferrari, spune italianul.. - ªi?! - ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã dar am pierdut controlul volanului la 360Km/h ºi am intrat în parapeþi. - Eu mi-am cumpãrat un Q7, spune românul… - ªi?! - ªi am murit de foame… l Un muncitor, tânãr, sãnãtos, de 3 ani cãsãtorit, are 4 copii ºi stã la etajul 1. La parter sta un poliþist, cãsãtorit de 11 ani jumate dar fãrã copii. La un moment dat îl întreabã pe muncitor: - Mãi, ce faci, eºti cãsãtorit de 3 ani ºi ai deja 4 copii? Noi suntem cãsãtoriþi de atâta timp dar nu reuºim sã facem copii. Nu ai un sfat pentru mine? - Simplu. Îþi trebuie doar un sãpun ºi o mãturã. - Da, bine, un sãpun ºi o mãturã. Mai departe? - Disearã, când te întorci de la serviciu, o bagi pe nevastã-ta sub duº, ºi o speli cu sãpunul de sus pânã jos... - Am înþeles! De sus pânã jos. ªi apoi? - Apoi baþi cu mãtura de tavan ºi cobor imediat... l -Salut ! Am auzit cã te-ai însurat ! Cum e nevastã-ta ? -Frumoasa ºi proastã ! -Hai mã...cum dracu...? -Pai dacã era urâtã, n-o luãm eu pe ea, iar dacã era deºteaptã, nu mã lua ea pe mine. l Un tip jefuieºte o bancã, ascunde banii , dar în cele din urmã este prins. Adus în faþa judecãtorului, acesta îi spune: – Dom’le, dacã dai banii înapoi, îþi voi micºora pedeapsa! – Auzi dom’le? Dacã voiam sã dau banii înapoi, fãceam un împrumut !!! l Puteþi ghici câþi ani am? Întreabã cochet o doamnã - Scuzaþi-mã, dar nu am idee! Vã dau un indiciu: fiicã-mea merge la grãdiniþã. - E educatoare? l Un tip care stãtea cu chirie, îºi invitã într-o searã un prieten la o bere. Dupã câteva pahare, musafirul observã un lighean agãþat pe perete. - Ce-i cu ligheanul ãla? - Nu-i lighean, este un ceas vorbitor! - ºi loveºte puternic în el. De dupã perete se aude o voce : - Tâmpitule, iar baþi noaptea la douã jumate? l Iþic ºi ªtrul se prezintã în faþa rabinului. Iþic îi spune: - Rabbi, am o disputã cu ªtrul. Lãmureºte-ne. Spune-mi, negru e culoare? Se uitã rabinul în Talmud ºi îi spune: - E culoare. În Talmud scrie cã trebuie sã te îmbraci în negru când moare cineva. - Dar albul e culoare? - Da, în Talmud zice cã mireasa se îmbracã în alb. Iþic, adresându-se lui ªtrul: - Ai vãzut cã televizorul pe care þi l-am vândut era color?

de 24 de ani un reper al cetãþii

3 - 5 martie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.