cyan
magenta
yellow
black
G R ATUIT
Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL
Victima i-a supravieþuit cãlãului melania.cincea@timpolis.ro
D P
eci, de U.S.L. s-a ales praful ºi pulberea. Previzibil. Dar prematur. revizibil dacã luãm în calcul desele ºi tot mai contondentele scandaluri care au marcat alianþa de guvernare, în ultimul an. 2013 începuse cu disensiuni plecate de la împãrþirea portofoliilor ministeriale. P.S.D. ºi-a dorit control inclusiv în ministerele conduse de liberali. Unde nu a fost destul de eficient nici tertipul cu miniºtrii delegaþi, s-a recurs la un control de facto. La scurtã vreme, liberalii au intrat în ofensivã, dupã ce câþiva parlamentari P.S.D. avuseserã iniþiativa de a modifica, fãrã consultarea P.N.L., statutele senatorilor ºi deputaþilor, prin care au încercat sãºi întãreascã imunitatea. n aprilie s-a dat bãtãlia pentru încãlecarea Justiþiei. O bãtãlie din care niciuna dintre tabere nu a ieºit pe deplin satisfãcutã. La finalul lunii, se vorbea deja pe faþã despre planul P.S.D. de a avea propriul candidat la prezidenþiale. În mai, Ilie Sârbu ameninþa cu ruperea U.S.L. în cazul în care, într-un termen impus de el, pretexta, nu se decidea excluderea din alianþã a lui S.R. Stãnescu. nceputul de septembrie venea cu rãbufniri ale liberalilor cauzate de anchetele penale ce îi vizau. Luni la rând, întâmplãtor sau nu, ei au þinut capul de afiº în scandaluri de corupþie. La mijlocul aceleiaºi luni, conflictul escaladase. Liderul P.S.D. îºi numea colegul de alianþã „candidatul de alaltãieri“, generând riposta acestuia, care anunþa cã nu va accepta sã fie „pãpuºa“ P.S.D. pentru Cotroceni. La final de septembrie, Crin Antonescu i-a mai plãtit partenerului de guvernare o poliþã, odatã cu redeschiderea scandalului aleºilor U.S.L. cu probleme de integritate. Propunea amnistierea conflictului de interese, iar în ceea ce priveºte incompatibilitãþile, un recurs în interesul legii. Se ºtia cã Victor Ponta nu poate face nimic pentru a-i salva pe incompatibili. Dar se mai ºtia cã în ochii plebei cu carnet de membru de partid el pare omul care poate face orice, numai sã vrea. Motiv de discordie a fost, câteva zile mai târziu, regionalizarea. Vicepremierul Liviu Dragnea acuza proiectul de lege prin care 63 de parlamentari P.N.L. au decis, fãrã sã se consulte cu P.S.D., ca primarii sã fie aleºi din douã tururi de scrutin, iar preºedinþii de consilii judeþene, prin votul consilierilor. El aprecia cã proiectul îi dezavantajeazã pe socialdemocraþi, cerând o discuþie „urgentã“ în U.S.L. pentru a vedea dacã mai „avem puterea sã ducem împreunã la capãt ce am promis“. nceputul lui octombrie venea cu un nou avertisment, transmis tot de Ilie Sârbu: pentru P.S.D. nu e complicat sã aibã un candidat la preºedinþie. umãtatea lui decembrie îi gãsea tot în relaþii încordate, liderul P.N.L. admiþând tensiunile din alianþã, dupã ce Dan Voiculescu fãcuse„afirmaþii neruºinate“. Nepierzând ocazia sã trimitã o sãgeatã ºi spre Victor Ponta, spunând cã nu crede ca influenþa lui Dan Voiculescu asupra acestuia sã fi sporit, dar cã nu poate garanta acest lucru ºi invers. Demascarea tentativei de legalizare a corupþiei pentru demnitari, din „marþea neagrã”, a semãnat ºi ea vrajbã. Concluzia liderului P.N.L. a fost cã U.S.L., „un colhoz al fericirii pe pãmânt în timpul Guvernului Ponta“, e un eºec anunþat. nceputul de an 2014 venea cu declaraþiile liderului liberal, potrivit cãruia rolul U.S.L. e sã garanteze statul de drept, independenþa Justiþiei ºi separarea puterilor în stat. Un discurs ce intrase în coliziune cu acþiunile sale de pânã atunci, dar care avusese menirea de a ne prezenta un Crin Antonescu delimitat de Victor Ponta. rematur, dacã luãm în calcul faptul cã scopul comun al U.S.L., rezumat sub sloganul „Jos Bãsescu!” – cu reeditarea sa recentã „Jos regimul Bãsescu!” –, nu a fost atins. Deºi, pentru asta U.S.L. a recurs la toate tertipurile juridice ºi constituþionale posibile. A rãsturnat valori, cu bunã ºtiinþã ºi mult cinism. A comis ilegalitãþi de la cel mai înalt nivel. A cãlcat în picioare statul de drept. A sfidat ºi jignit partenerii occidentali ai României. A fost un scop comun rãmas neatins, deºi U.S.L. a fost coaliþia politicã postdecembristã cea mai puternicã. În mod ironic, însã, Traian Bãsescu i-a supravieþuit megaalianþei antibãsiste. Sau, metaforic spus, victima i-a supravieþuit cãlãului.
Î
Anul XXIV Nr. 2033 27 februarie 2 martie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)
un reper al cetãþii
Primãria Timiºoara are peste 6.000 de procese pe rol l Aproape 600 au început
Curtea de Conturi, din nou nemulþumitã de cheltuielile pentru sport de la Primãria Timiºoara A devenit aproape o tradiþie ca, la prezentarea rapoartelor anuale legate de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraþiilor locale, Curtea de Conturi sã remarce la Primãria Timiºoara anomalii legate de modul în care sunt cheltuiþi aºa-ziºii „bani pentru sport”. ªi tot o tradiþie pare sã fie ºi faptul cã, de regulã, aceste constatãri nu sunt urmate de niciun demers concret. pag.3
Vulnerabilitãþile Justiþiei ºi ale magistraþilor Despre vulnerabilitãþile Justiþiei ºi despre independenþa acesteia, despre carenþele asumate, despre criza de valori din sistem ºi despre nefastele influenþe conjuncturale care derivã dinspre sfera politicului ºi economicului, dar ºi despre nevoia de asanare moralã a societãþii ºi despre încrederea românilor în actul de justiþie s-a discutat la bilanþul activitãþii Curþii de Apel Timiºoara pe 2013. Alãturi de preºedintele acestei instanþe, Lidia Barac, la Timiºoara a fost prezent preºedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea.
anul trecut
Î
pag.6
Indicatorii de calitate ai aerului în Timiºoara sunt, din nou, praf Dupã ce anul trecut dãdeau asigurãri cã noxele ºi praful din aerul Timiºoarei au început sã scadã, în acest an autoritãþile locale par ceva mai bine ancorate în realitate, recunoscând cã s-au înregistrat depãºiri ale nivelului maxim admis de pulberi în aer la staþii de monitorizare din municipiu. De vinã e traficul, ca de obicei, dar ºi ºantierele din oraº.
Î
J
pag.7
Timiºul,prezenþãanemicã pe cel mai scump portal public din þarã Timiºul este reprezentat mai mult decât modest pe cel mai scump portal public realizat vreodatã în România – portaleromania.ro. Informaþiile legate de vestul þãrii sunt puþine ºi pot fi gãsite, într-o formã mult mai bunã ºi completã, pe siteurile Consiliului Judeþean ºi Primãriei Timiºoara.
Î
pag.9
P
Foto TIMPOLIS
Primãria este în prezent parte în peste 6.300 de procese Deºi este de înþeles cã, la o instituþie de mãrimea ºi importanþa Primãriei Timiºoara, angrenarea în diverse procese este inevitabilã, totuºi numãrul acestora continuã sã rãmânã
extrem de mare. Primãria este în prezent parte în peste 6.300 de procese, dintre care aproape 600 sunt de anul trecut. pag. 4
Salariile angajaþilor din mai multe Primãrii vor scãdea cu 25%, în 2014 Niciun oficial nu admite public cã funcþionarilor din sistemul bugetar le sunt diminuate salariile, spune juristul Tiberiu Negrei. În plus, acesta acuzã lipsa de reacþie a Prefecturii Timiº într-o situaþie care vizeazã suprimarea a 25% din salariile unor funcþionari publici ºi o acuzã de complicitate la comiterea unor ilegalitãþi. În replicã, prefectul se prevaleazã de volumul mare de muncã din instituþie. pag.11
2
social
27 februarie - 2 martie 2014
Primarul Nicolae Robu acuzã P.S.D. cã ar fi purtat negocieri pentru reconfigurarea majoritãþii din Consiliul Local Edilul Timiºoarei ºi-a manifestat public dezamãgirea faþã de modul în care au înþeles sã acþioneze foºtii parteneri de alianþã politicã, spunând cã ar exista dovezi potrivit cãrora ar fi purtat negocieri menite sã reconfigureze majoritatea din Consiliul Local al Primãriei Timiºoara. ªi aceasta, afirmã edilul, încã de la finele sãptãmânii trecute, adicã înainte de retragerea P.N.L. de la guvernare. Situaþia e diferitã în ce îi priveºte pe reprezentanþii liberali, despre care Nicolae Robu spune cã nu au purtat nicio negociere prealabilã ºi cã eventualele discuþii care vor avea loc se vor purta la rece.
Deciziile vor fi luate la rece Ruptura U.S.L., consfinþitã marþi seara prin decizia de retragere de la guvernare a P.N.L., plaseazã pe un teritoriu extrem de nesigur echilibrul de forþe de la nivelul Consiliului Local Timiºoara. Deºi edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, admite cã fragilitatea contextului politic actual va impune, probabil, demararea unor negocieri pentru obþinerea unei majoritãþi confortabile în Consiliul Local, acesta a opinat cã lucrurile trebuie discutate cu calm, dupã ce impactul emoþional al deciziei luate marþi seara de P.N.L. se va mai fi atenuat. „Acum suntem marcaþi de evenimentul greu prin care am
trecut”, a declarat primarul, care este ºi lider al P.N.L. Timiº, adãugând cã „asearã s-a anunþat cã fiecare poate sã decidã, la nivel local, asupra unor eventuale alianþe”. ªi a precizat cã orice eventualã decizie va fi luatã la rece, urmãrind interesul ºi binele Timiºoarei ºi cã „mai binele pe care înþeleg sã îl caut este mai binele Timiºoarei”. Nicolae Robu a dat asigurãri cã pânã în acest moment nu a purtat niciun fel de discuþie legatã de configurarea unei majoritãþi în Consiliul Local al Primãriei Timiºoara. Nu aceeaºi este situaþia în ceea ce îi priveºte pe reprezentanþii locali ai P.S.D., despre care spune cã existã dovezi cã ar fi purtat negocieri cu reprezentanþii altor partide, ºi aceasta încã de la finalul sãptãmânii trecute, adicã din perioada permergãtoare anunþului de ieºire de la guvernare, fãcut în 25 februarie, de cãtre P.N.L. Nicolae Robu a cãutat însã sã se menþinã în acelaºi registru ponderat al declaraþiilor în referirile sale la colaborarea de la nivel local din interiorul fostei alianþe politice, precizând cã existã în Consiliul Local Timiºoara consilieri din partea P.S.D. cu care a colaborat foarte bine ºi pe care i-a catalogat drept persoane de bunã-credinþã. Edilul a insistat asupra faptului cã în interiorul P.S.D. Timiº existã ºi persoane care se situeazã în zona unor influenþe politice nefaste, venite dinspre vârful ierarhiei partidului ºi care, spune el, acþioneazã „în baza unor metehne ºi a unei atitudini imprimate de la centru”, încercând sã acrediteze ideea unei culpabilitãþi a P.N.L.-ului în ce priveºte ruperea alianþei U.S.L.
„Se subestimeazã inteligenþa cetãþenilor acestei þãri” „Se subestimeazã inteligenþa cetãþenilor acestei þãri”, afirmã Nicolae Robu, specificând cã mizeazã pe discernãmântul electoratului ºi pe faptul cã oamenii pot decide, în baza raþionamentului propriu, faptul cã P.S.D. s-a lãsat cãlãuzit de dorinþa de a acapara cât mai multã putere, nesocotind mare parte dintre angajamentele fãcute faþã de colegii de alianþã. Deºi a admis cã au existat persoane care l-au avertizat asupra iminenþei unui astfel de final încã de la începutul colaborãrii politice a partidului pe care îl reprezintã cu P.S.D., Nicolae Robu a insistat asupra faptului cã vina P.N.L.ului în raport cu electoratul existã, dar este „mult mai micã”, P.N.L. fiind motivat în demersurile sale de „prea multã bunã-credinþã”. Referindu-se la faptul cã au existat de-a lungul timpului numeroase voci care au catalogat proiectul politic U.S.L. drept o construcþie nefireascã, liderul liberal timiºean a relevat faptul cã ruperea alianþei de guvernare nu a fost o fatalitate ºi cã puteau fi identificate, cu bunã-credinþã din partea partenerilor social-democraþi, soluþii pentru continuarea colaborãrii politice dintre cele douã partide. În context, acesta a menþionat ºi cã în Germania este posibilã o colaborare între stânga ºi dreapta politicã, dacã elementul central al preocupãrii politicienilor îl
reprezintã interesul cetãþenilor.
În problema Spitalului de Copii s-a recurs la o „ºmecherie politicianistã” Totuºi, promite edilul, „Timiºoara nu va sta pe loc, pentru cã nu este atât de dependentã de banii de la buget”, fãcând referire la impactul pe care decizia politicã recentã o va avea asupra ºanselor Timiºoarei de a obþine fonduri de la bugetul de stat pentru proiectele sale. În plus, mai spune Nicolae Robu, discuþiile de la nivel local purtate pe marginea fondurilor alocate de premierul Victor Ponta, pentru construcþia noului corp de clãdire al
Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, fonduri despre care s-a spus cã Timiºoara le-ar fi pierdut, pentru cã nu au fost utilizate la timp, adicã în decursul anului 2013, au fost o „ ºmecherie politicianistã”. Primarul a declarat cã fondurile respective au fost alocate intempestiv, fãrã a respecta o înºiruire fireascã a lucrurilor, înainte chiar sã fie realizat proiectul tehnic ºi studiul de fezabilitate. Referitor la ºansele Timiºoarei de a obþine fonduri pentru proiectele sale din finanþãri europene ºi la impactul negativ pe care l-ar putea avea un eventual lobby din partea P.S.D., edilul a apreciat cã „nu cred cã vor îndrãzni, cu toate metehnele lor, sã influenþeze accesul la fonduri europene”, adãugând totodatã cã are resursele ºi determinarea de a se opune unor astfel de situaþii, dacã va fi cazul.
„Documentele de la Politehnicã, semnate de Nicolae Robu începând cu august 2013, sunt atinse de nulitate juridicã” Interpretarea subiectivã a unor prevederi ambigue din Carta Universitãþii Politehnica din Timiºoara i-a creat preºedintelui P.N.Þ.C.D. Timiºoara cadrul propice pentru a solicita public A.N.I. sã se autosesizeze în ceea ce acesta considerã a fi perpetuarea unei situaþii de incompatibilitate de cãtre edilul Timiºoarei, a cãrui semnãturã pe înscrisurile oficiale ale Universitãþii Politehnica ar fi lovitã de nulitate juridicã. Preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara, Ciprian Mihok, a lansat miercuri acuze în direcþia primarului Nicolae Robu, cum cã s-ar afla într-o situaþie ambiguã, de incompatibilitate, întrucât semnãtura sa ar apãrea pe documente ce probeazã faptul cã, în absenþa desemnãrii unui preºedinte al Senatului Universitãþii Politehnica Timi-
ºoara, acesta acoperã în prezent atribuþiile specifice acestei funcþii. Ciprian Mihok solicitã ca Agenþia Naþionalã pentru Integritate sã se autosesizeze în acest caz. Referirile la implicaþiile juridice ale asumãrii de cãtre Nicolae Robu a responsabilitãþilor de preºedinte al Senatului Universitãþii Politehnica din Timiºoara au fost fãcute, dupã cum a precizat Ciprian Mihok, dupã consultarea cu avocatul Ondina Panã. În baza constatãrilor acesteia ar rezulta cã edilul Timiºoarei se face vinovat de nerespectarea legislaþiei în vigoare cu privire la incompatibilitate. În plus, mai spune Ciprian Mihok, Universitatea Politehnicã nu are, începând din august 2013, un preºedinte al Senatului, iar documentele oficiale pe care apare semnãtura lui Nicolae Robu, în calitate de preºedinte al Senatului U.P.T. „sunt atinse de nulitate juridicã”. Mai mult, afirmã preºedintele P.N.Þ.C.D. Timiºoara,
de 24 de ani un reper al cetãþii
„A.N.I. a trecut cu vederea anumite aspecte, care trebuie reluate”, întrucât „efectele suspendãrii se reflectã în munca prestatã de persoana suspendatã, în cazul cãreia este prevãzut faptul cã nu poate îndeplini activitãþi care produc efecte juridice”. Or Nicolae Robu s-a autosuspendat din funcþie la 1 ianuarie 2013, în aºteptarea deciziei în procesul cu A.N.I., spune Ciprian Mihok, iar, dupã expirarea termenului de autosuspendare de ºase luni, semnãtura edilului se regãseºte pe înscrisuri oficiale, în calitate de preºedinte al Senatului U.P.T.. „Primarul Timiºoarei este ahtiat dupã putere ºi se face vinovat de încãlcarea dispoziþiilor imperative ale legii ”, acuzã Ciprian Mihok, care precizeazã ºi cã, în baza prevederilor conþinute în Carta U.P.T., funcþia de preºedinte al Senatului Universitãþii presupune implicaþii în managementul instituþiei de învãþãmânt, în stabilirea planurilor operaþionale, a strategiilor ºi
direcþiilor de dezvoltare universitarã, în structurarea proiectului de buget al instituþiei de învãþãmânt ºi în gestionarea programelor de formare continuã. ªi, mai spune Ciprian Mihok, în baza prevederilor conþinute în Carta Universitãþii, ocuparea postului ar fi trebuit sã se realizeze, prin procedurã de vot secret, în termen de trei luni de la vacantarea postului.
Afirmaþiile preºedintelui P.N.Þ.C.D. Timiºoara, contrazise în parte de Carta U.P.T. Poziþia de preºedinte al Senatului Universitãþii Politehnica figureazã pe site-ul instituþiei de învãþãmânt ca fiind temporar vacantã. Carta universitarã aratã, în cadrul regulamentului de organizare ºi funcþio-
nare, cã Senatul U.P.T. este condus de un preºedinte, ales prin vot secret de cãtre membrii Senatului ºi cã aceastã poziþie nu este funcþie de conducere. De asemenea, nu reprezintã o funcþie publicã, nefiind nominalizatã ca atare în niciun nomenclator de funcþii publice. Prin urmare, poziþia de Preºedinte al Senatului nu prezintã niciun fel de incompatibilitãþi în afara universitãþii. Ea nu poate fi, însã, cumulatã cu nicio funcþie de conducere executivã din universitate. Excepþie de la aceastã interdicþie o reprezintã cazurile când se cumuleazã funcþii de conducere ale unor entitãþi create prin proiecte cu finanþare europeanã, pe perioada impusã de condiþiile de finanþare. În plus, mai figureazã în anexele la respectivul document, poziþia de preºedinte al Senatului este neremuneratã. Miercuri dupã-amiazã, am încercat, fãrã succes, sã-l contactãm pe Nicolae Robu, pentru un punct de vedere.
Anunþ public Primãria comunei Fîrdea organizeazã licitaþie publicã pentru concesionarea parcelei 127-128/ 1/a/1/3, situatã în localitatea Fîrdea. Licitaþia va avea loc în data de 11 martie 2014, începand cu ora 10, la sediul Primãriei Fîrdea. Informaþii suplimentare, la telefon 0256-335.459.
eveniment
27 februarie - 2 martie 2014
3
Curtea de Conturi, nemulþumitã de cheltuielile pentru sport de la Primãria Timiºoara A devenit aproape o tradiþie ca, la prezentarea rapoartelor anuale legate de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraþiilor locale, Curtea de Conturi sã remarce la Primãria Timiºoara anomalii legate de modul în care sunt cheltuiþi aºaziºii „bani pentru sport”. Adicã, fondurile alocate de Municipalitate pentru finanþarea activitãþii diverselor structuri sportive locale. ªi tot o tradiþie pare sã fie ºi faptul cã, de regulã, aceste constatãri nu sunt urmate de niciun demers concret. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Nou raport, noi nereguli Ca ºi în cazul rapoartelor precedente ale Curþii de Conturi, legate de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraþiilor locale, ºi în ultimul raport de acest gen, publicat zilele trecute, Primãria Timiºoara este „felicitatã” pentru felul în care a înþeles sã dea bani din bugetul local pentru finanþarea diverselor structuri sportive locale. De aceastã datã, raportul acoperã anul 2012 – pentru cã aºa obiºnuieºte Curtea de Conturi sã-ºi facã publice constatãrile, la intervale de peste un an de la momentul controlului. Aºa cã nu este foarte clar dacã „felicitãrile” se îndreaptã într-o mãsurã mai mare
Se vorbeºte despre 4,5 milioane de lei, reprezentând foloase nerealizate reprezentând plãþi efectuate în baza contractului de asociere încheiat de Primãrie cu S.C. Politehnica Timiºoara spre administraþia Ciuhandu sau spre administraþia Robu. Cert este cã, din constatãrile inspectorilor, reiese cã Primãria Timiºoara a dat bani pentru finanþarea structurilor sportive, fãrã sã ºtie cu siguranþã dacã s-au întrunit toate condiþiile legale pentru realizarea respectivei finanþãri. Suma în cauzã este de „doar” douã milioane de euro, iar concluzia inspectorilor Curþii de Conturi este urmãtoarea: „În anul 2012, un numãr de 37 de structuri sportive au beneficiat de fonduri bugetare în valoare de 8.521 mii lei, din care un
numãr de ºase entitãþi au primit fonduri bugetare pentru susþinerea calendarului competiþional, ºi nu în toate cazurile au fost prezentate documente care sã ateste îndeplinirea criteriilor ºi condiþiilor de acces la fondurile publice pentru finanþarea proiectelor cluburilor sportive, criterii prevãzute în Anexa la Ordinul privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramura de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti.”
Deºi suma este considerabilã, Curtea de Conturi este, ca în destul de multe alte cazuri, lapidarã în exprimare, omiþând sã precizeze despre ce structuri sportive este vorba.
ªi alte concluzii, fãrã urmãri În rapoartele precedente, Curtea de Conturi a mai precizat cã, de pildã, finanþarea fostului club Politehnica Timiºoara de cãtre Primãrie a fost la li-
mita legalitãþii. La Primãrie, inspectorii Curþii de Conturi au solicitat reanalizarea modului de respectare a prevederilor legale aplicabile în cazul contractului de asociere încheiat de Primãria Timiºoara cu fosta S.C. Politehnica Timiºoara ºi clarificarea legalitãþii plãþilor efectuate pentru acoperirea cheltuielilor echipei de fotbal, pentru stabilirea întinderii prejudiciului ºi recuperarea acestuia. Prejudiciul a fost estimat de auditorii publici externi la nivelul sumei de 31,6 milioane de lei, din care pagubã în sumã de 27,1 milioane de lei ºi 4,5 milioane de lei foloase nerealizate reprezentând plãþi efectuate în baza contractului de asociere încheiat de Primãrie cu S.C. Politehnica Timiºoara. Câþiva consilieri locali spun cã e greu de crezut cã se va mai recupera ceva din acest prejudiciu, mai ales cã societatea care administra atunci clubul este în insolvenþã ºi cã, deºi Curtea de Conturi a scris negru pe alb cã finanþarea nu s-a fãcut în condiþii legale, la Primãrie încã existã controverse pe tema aceasta. De altfel, pe acelaºi subiect, legat de fostele scheme de finanþare pentru fotbal, avocata timiºoreanã Carmen Obârºanu a fãcut sesizare ºi la D.N.A., sesizare în urma cãreia nu s-a întâmplat nimic. “Voi face din nou o sesizare în momentul în care se va schimba structura D.N.A. ºi modul de lua în considerare ºi de a ancheta astfel de cazuri”, anunþã, însã, Carmen Obârºanu.
Poliþia pieþelor pare cã rãmâne departe de “mafia certificatelor de producãtor” În toamna anului trecut se decidea ca Poliþia Localã Timiºoara sã-ºi creeze un compartiment specializat pe control în pieþele agroalimentare din municipiu. Abia acum, Primãria Timiºoara modificã regulamentul Poliþiei Locale, pentru a îngloba noile atribuþii. Cea mai mare problemã legatã de pieþe rãmâne însã în coadã de peºte ºi în noua formulã. ªi aceasta pentru cã problema falºilor producãtori rãmâne dificil, dacã nu imposibil, de rezolvat de cãtre noua Poliþie a Pieþelor. Pentru cã Primãriile care ar trebui luate la întrebãri nu au nicio legãturã cu Poliþia Localã Timiºoara.
Noi competenþe, aprobate post-factum În luna octombrie a anului trecut se decidea ca Poliþia Localã Timiºoara sã intre în reorganizare, prin înfiinþarea unui birou de reclamaþii-sesizãri ºi a unui birou numit Poliþia Pieþelor. Agenþii care lucreazã în cadrul acestei structuri, pentru care au fost înfiinþate zece noi posturi, au în vizor Pieþele 700, Badea Cârþan ºi Iosefin. Zilele trecute, Primãria Timiºoara a venit ºi cu un proiect de hotãrâre privind modificarea ºi aprobarea Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare al Direcþiei Poliþiei Locale Timiºoara, proiect menit sã includã noile atribuþii. “Pentru creºterea eficienþei activitãþii de menþinere a ordinii publice, a creº-
terii gradului de reacþie în prevenirea ºi combaterea fenomenului contravenþional ºi infracþional pe raza de competenþã, pentru prevenirea ºi combaterea faptelor ilegale privind comercializarea produselor în pieþele agroalimentare din Timiºoara, a respectãrii normelor generale de comerþ, curãþenie ºi trafic în zona pieþelor ºi limitrofe acestora, Poliþia Localã s-a reorganizat”, se aratã în referatul proiectului. Primãria apreciazã cã este necesarã ºi oportunã înfiinþarea Biroului Poliþia Pieþelor, în Piaþa Badea Cârþan, Piaþa 700 ºi Piaþa Iosefin, pieþe care prezintã riscuri ºi vulnerabilitãþi. Una peste alta, rãmâne speranþa cã noua structurã va avea ceva mai mult efect decât vechiul proiect al Poliþiei Pieþelor, de care majoritatea timiºorenilor au uitat, care a fost iniþiat acum zece ani de cãtre Poliþia Municipiului Timiºoara. Pe atunci, una dintre marile speranþe pentru combaterea contrabandei cu þigãri în vestul þãrii s-a legat ºi de înfiinþarea acestei Poliþii a Pieþelor, pentru cã exista practic o instituþie specializatã pe combaterea neregulilor în marile pieþe timiºene, iar unul dintre principalele domenii de activitate ale Poliþiei Pieþelor era chiar combaterea traficului de þigãri. Poliþia Pieþelor s-a desfiinþat, însã, în anul 2005, fãrã sã se dea nicio explicaþie clarã. “În situaþia de faþã, cu structura de Poliþie a Pieþelor în cadrul Poliþiei Locale nu mai existã niciun paralelism în ceea ce priveºte controlul în pieþe. Poliþia Localã a preluat toate atribuþiile, ºi a preluat ºi birourile de poliþie din pieþe
de la Poliþia Municipiului”, spune Victor ªtefan, ºeful S.C. Pieþe S.A. ªi acesta îºi aduce aminte de vechiul proiect al Poliþiei Pieþelor iniþiat ºi sistat acum zece ani, dar are încredere cã noua Poliþie a Pieþelor se va dovedi a fi eficientã la Timiºoara.
Controlul certificatelor de producãtor, încã nu foarte clar Marea problemã care ar trebui rezolvatã de noua Poliþie a Pieþelor este însã cea a biºniþarilor cu certificate de producãtor eliberate ilegal, de regulã de unele Primãrii din vecinãtatea Timiºoarei. Pieþele agro-alimentare din Timiº continuã sã fie dominate de aceºti intermediari care, cu marfã de import, au eliminat treptat accesul la spaþii de vânzare a micilor producãtori. ªi în acest fel astãzi timiºenii îºi fac cumpãrãturi în pieþe cu preþuri unde peste 80% din marfã este de import. Acest gen de afaceri ºi acapararea pieþelor agroalimentare de cãtre importatori ºi intermediari nu ar fi posibilã dacã autoritãþile ar face un control eficient al modului în care sunt eliberate ºi utilizate certificatele de producãtor, în baza cãrora mulþi comercianþi vând, de exemplu, “piersici de Periam” care, de fapt, sunt aduse din Serbia sau Turcia. În urmã cu câþiva ani, spun reprezentanþii Direcþiei Agricole Judeþene, exista la nivelul Direcþiei Agricole o
comisie mixtã de control, formatã din reprezentanþi ai Poliþiei, ai Jandarmeriei, ai Finanþelor, care fãcea periodic acþiuni de control ce vizau certificatele de producãtor. Însã respectiva structurã s-a desfiinþat ºi ea. În mod normal, specialiºtii Primãriei care emit aceste certificate ar trebui sã verifice sinceritatea celor care susþin cã au cultivate anumite suprafeþe cu legume ºi fructe ºi cer certificate de producãtor pentru a le vinde pe piaþã. Dar, din comoditate sau din lipsã de personal de control, aceste verificãri nu se prea fac niciodatã. Din pãcate, e greu de crezut cã noua Poliþie a Pieþelor va rezolva aceastã problemã. ªi aceasta pentru cã subordonându-se Primãriei Timiºoara, nu va
avea atribuþiile ºi competenþa necesare pentru a lua la întrebãri Primãriile care emit astfel de certificate. E un lucru care rãmâne deocamdatã neclar ºi în privinþa cãruia nici conducerea Pieþe S.A. nu are are un rãspuns. “Mã întrebaþi cum vor putea controla poliþiºtii locali timiºoreni certificatele emise de cãtre Primãrii din alte localitãþi? Aici e o problemã. Probabil cã vom face noi adrese cãtre Primãriile respective, pentru verificarea respectivelor certificate”, spune Victor ªtefan, directorul general al S.C. Pieþe S.A. Însã în acest caz, e greu de estimat ce efecte va avea trimiterea de adrese, care va presupune cã primãriile emitente se auto-controleazã pe acest segment ºi, eventual, vor rãspunde cã totul e în parametri. (B.P.)
de 24 de ani un reper al cetãþii
4
27 februarie - 2 martie 2014
anchetã
Primãria Timiºoara are peste 6.000 de procese pe rol l Aproape 600 au început anul trecut
Retrocedarea unui corp al Spitalului de Copii, un proces care se judecã de ºapte ani
Deºi este de înþeles cã, la o instituþie de mãrimea ºi importanþa Primãriei Timiºoara, angrenarea în diverse procese este inevitabilã, totuºi numãrul acestora continuã sã rãmânã extrem de mare. Primãria este în prezent parte în peste 6.300 de procese, dintre care aproape 600 sunt de anul trecut. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Contabilizarea proceselor pierdute, aºteptatã de consilieri locali Una dintre promisiunile actualei echipe de la conducerea Municipalitãþii timiºorene viza ºi reglementarea problemei miilor de procese în care este angrenatã Primãria Timiºoara, pentru cã orice proces al unei instituþii publice nu este o veste bunã, din punct de vedere al contribuabililor, dacã se þine cont de banii, timpul ºi funcþionarii publici implicaþi în gestionarea respectivei acþiuni. Cu toate acestea, numãrul de procese a continuat sã rãmânã mare, Primãria Timiºoara fiind angrenatã în prezent în 6.376 de procese, dintre care 586 s-au adãugat la “colecþie” anul trecut. Dintre aceste procese, aproape 500 au ajuns pânã la ultima instanþã posibilã – Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie – ceea ce înseamnã cã Primãria investeºte de ani buni resurse materiale ºi umane în respectivele acþiuni, þinând cont cã au trecut prin cel puþin trei instanþe pânã în prezent. “S-a urmãrit asigurarea reprezentãrii instituþiei în toate litigiile existente atât în procesele din Timiºoara, cât ºi în alte localitãþi, inclusiv la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În medie, zilnic au existat între 20 ºi 50
de dosare la diferite instanþe”, spun reprezentanþii Serviciului Juridic al Primãriei Timiºoara. În raportul anual al Serviciului sunt prezentate câteva cazuri încheiate cu bine de cãtre Primãrie, unul dintre ele vizând celebrul proiect de creare a unui adãpost de zi pentru oamenii strãzii, pe strada Telegrafului, unde funcþioneazã acum Cantina socialã. Proiectul, deºi beneficia de finanþare a europeanã, a fost suspendat temporar de cãtre o acþiune în instanþã a unor proprietari din zonã, care susþin cã un asemenea adãpost pe strada lor ar putea scãdea valoarea zonei ºi a proprietãþilor. Anul trecut, Serviciul Juridic al Primãriei a reuºit sã câºtige acest proiect, care se întindea de destul de multã vreme ºi risca sã ducã la blocarea finanþãrii. “Un dosar important este cel cu nr. 9092/30/2011 al Tribunalului Timiº , care a avut ca obiect acþiunea de chemare în judecatã formulatã de cãtre: Asociaþia de Proprietari din Timiºoara, strada Telegrafului, în contradictoriu cu instituþia noastrã, prin care s-a solicitat suspendarea si anularea Hotãrârii referitoare la completarea activitãþii cu un serviciu social nou Cantina Socialã cu Centru de Urgenþã pentru Persoane fãrã Adãpost”, spune Serviciul Juridic al Primãriei. Tribunalul Timiº a respins acþiunea proprietarilor de pe Telegrafului, care au formulat recurs. Curtea de Apel Timiºoara a respins recursul, iar construcþia Centrului poate începe. “Menþionãm cã acest proiect este unul cu finanþare europeanã, derularea acestuia realizându-se ºi mulþumitã eforturilor depuse de juriºtii instituþiei noastre”, þine sã precizeze Serviciul Juridic al Primãriei. ªi dacã victoriile notabile în instanþã sunt consemnate, din raport lipsesc, ca, de altfel, ºi în ultimii ani, situaþiile legate de raportul proceselor pierdute ºi câºtigate. Aceasta, deºi ches-
de 24 de ani un reper al cetãþii
tiunea a interesat ºi consilierii locali. Reprezentanþii grupului de consilieri locali al P.D.-L. spuneau, în acest context, cã au sesizat existenþa unui numãr foarte mare de procese ºi au solicitat, într-o intervenþie formulatã în Consiliul Local, sã se prezinte o situaþie cu numãrul exact de procese în care e implicatã instituþia, precum ºi o situaþie cu numãrul de acþiuni pierdute ºi câºtigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai relevantã. Consilierii spun cã s-a fãcut aceastã solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primãriei în anumite litigii, dar, din pãcate, nu s-a primit niciun rãspuns la cererea lor.
Retrocedãrile, eterna problemã Revendicãrile ºi retrocedãrile continuã sã rãmânã, cu toatã atenþia ºi toate scandalurile de care au avut parte în ultimii ani, o constantã în litigiile ºi activitatea de verificare a Serviciului Juridic al Primãriei. 91 de revendicãri sunt încã pe rol, revendicãri în care Primãria Timiºoara e parte procesualã activã. ªi, cu tot scandalul fãcut pe aceastã temã, la Primãria Timiºoara continuã sã aparã cereri neîndreptãþite de restituire. “Primãria Timiºoara a emis în baza Legii nr. 10/2001, în anul 2013, 66 de dispoziþii, dintre care 12 de restituire în naturã a imobilelor, constatându-se cã persoanele ce revendicã sunt îndreptãþite potrivit legii, opt dispoziþii de restituire în naturã ºi acordare de despãgubiri, o dispoziþie de respingere a cererilor de restituire în naturã ºi de acordare de mãsuri reparatorii prin echivalent, 29 de dispoziþii de acordare de mãsuri reparatorii prin echivalent ºi 16 dispoziþii de respingere a notificãrilor”, spun reprezentanþii Serviciului Juridic al Primãriei.
Foto TIMPOLIS
Foto TIMPOLIS
Primãria este în prezent parte în peste 6.300 de procese
Un aspect notabil este faptul cã Primãria s-a dovedit a fi consecventã în procesul ce vizeazã un corp al Spitalului de Copii “Louis Þurcanu” care a fost retrocedat de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, deºi fusese construit de cãtre stat. Corpul de clãdire nou a fost intabulat în 2004. Dupã care, în 2006, imobilul în care funcþioneazã Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, ca “bonus”, alãturi de clãdirea care a aparþinut fostului proprietar a fost restituit ºi corpul de clãdire nou, construit de spital din bani publici. Zilele trecute, Serviciul Juridic a fãcut public faptul cã, pe aceastã speþã, se judecã de mai bine de ºapte ani. Procesul a fost iniþiat în 2006 ºi prin acesta s-a solicitat anularea deciziei de retrocedare emisã de Ministerul Sãnãtãþii, invocându-se faptul cã Ministerul Sãnãtãþii nu era competent sã se pronunþe pe retrocedarea imobilului, atâta timp cât acesta era dat în administrarea Primãriei. “De asemenea, s-a invocat faptul cã Ministerul Sãnãtãþii a dat mai mult decât a preluat Statul Român de la revendicatoare, întrucât prin decizia atacatã a dat un corp de clãdire care a fost edificat de cãtre Statul Român”, precizeazã Serviciul Juridic al Primãriei. În ianuarie 2007,Tribunalul Timiº a declinat competenþa de soluþionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureºti. În 2007 Tribunalul Bucureºti a admis excepþia lipsei calitãþii procesuale active ºi a respins acþiunea formulatã de Municipiul Timiºoara. Împotriva acestei hotãrâri
judecãtoreºti Primãria a fãcut apel, dosarul ajungând pe rolul Curþii de Apel Bucureºti. Aceastã instanþã a admis apelul ºi a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Timiº, adicã acolo de unde a plecat. Printr-o sentinþa datã abia anul trecut Tribunalul Timiº a admis acþiunea formulatã de Municipiul Timiºoara, dispunând restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã prin radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea persoanei care a fãcut revendicare, “ºi obligarea acesteia la lãsarea în deplinã proprietate ºi liniºtitã posesie a menþionatului imobil în favoarea Primãriei” . A urmat un apel, respins de Curtea de Apel Timiºoara. “Pânã în prezent decizia menþionatã nu figureazã în evidenþele Serviciului Juridic ca fiind atacatã cu recurs” , declarã oficialii Primãriei. Extrem de ciudat în acest caz este cã, deºi Municipalitatea se judecã de aproape ºapte ani pe aceastã speþã, ºi fostul primar Gheorghe Ciuhandu declara cã a sesizat instituþiile competente încã de atunci cu privire la lipsa de temei legal a retrocedãrii fãcute de Ministerul Sãnãtãþii, abia în 2013 D.N.A. a confirmat oficial cã an-
cheteazã modul în care s-a fãcut retrocedarea suplimentarã a corpului Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, de pe strada Iosif Nemoianu. Deocamdatã, însã, nu are învinuiþi în acest dosar. Consilierul local P.D.-L. Maria Sãrãcan declarã cã nu se poate aprecia, fãrã studierea dosarelor, dacã Primãria s-a implicat cu toate resursele disponibile în aceste procese de revendicare pierdute de-a lungul anilor. Ceea ce este cert, mai spune ea, este cã problema ar trebui cãutatã mai degrabã în instanþã, pentru cã acolo s-au fãcut retrocedãri pe baza unor documentaþii nu foarte clare, ale unor pretinºi moºtenitori. “Nu conteazã atât de mult cât de bine a fost reprezentatã Primãria, cât faptul cã instanþa trebuia sã facã deosebire între un act autentic ºi unul contrafãcut. În momentul în care apar trecute din senin pe cartea funciarã niºte persoane care nu au nicio documentaþie justificativã, nu se poate sã nu se punã niºte semne de întrebare. La Timiºoara s-a retrocedat prea repede, prea mult ºi în niºte condiþii nu întotdeauna clare”, mai spune Maria Sãrãcan.
O premierã care ar fi meritat susþinutã mai departe ªi tot în domeniul revendicãrilor, în 2011 Primãria Timiºoara a dat publicitãþii un caz în care a putut demonstra negru pe alb promovarea unei acþiuni de revendicare cu acte false, de cãtre un pretins moºtenitor. Este vorba despre procesul pentru imobilele de pe strada Romulus, numerele 42 ºi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetãþean maghiar, pe aceste imobile, pe baza revendicãrii, s-a bazat, spune Municipalitatea timiºoreanã, pe un
act administrativ ce s-a demonstrat a fi un fals. Primãria Timiºoara a cerut sã se constate în instanþã cã falsul proprietar s-a intabulat în mod fraudulos în cartea funciarã ºi a cerut restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilelor respective. Demersul a fost admis de Judecãtoria Timiºoara, printr-o sentinþã definitivã ºi irevocabilã. A fost un prim pas
salutar, fãcut pe un segment care ar trebui sã intereseze mult mai mult Municipalitatea timiºoreanã. Din pãcate, în 2012 ºi 2013 acest gen de acþiuni au lipsit din rapoartele Serviciului Juridic al Primãriei Timiºoara, ºi rãmâne speranþa cã nu au fost doar niºte cazuri izolate, pentru cã sunt prea multe sesizãri legate de imobile de patrimoniu pierdute de Municipalitate în instanþã pe baza unei documentaþii controversate.
cazuisticã
27 februarie - 2 martie 2014
5
Confiscarea bunurilor care provin din infracþiuni ºi punerea lor sub sechestru, sub aceleaºi reguli în toatã U.E. În 2009, veniturile provenite din trafic de droguri, de fiinþe umane ºi traficul de arme, din contrafacere ºi corupþie au fost estimate la 2.100 de miliarde de dolari Parlamentul European a votat Directiva privind punerea sub sechestru ºi confiscarea bunurilor obþinute din infracþiuni, o iniþiativã a europarlamentarului Monica Macovei. Aceasta aduce reguli noi care se vor aplica în acelaºi mod în toate statele membre pentru confiscarea bunurilor care provin din infracþiuni ºi punerea lor sub sechestru. oana.dima@timpolis.ro
Plenul Parlamentului European a dezbãtut în 25 februarie Directiva privind punerea sub sechestru ºi confiscarea bunurilor obþinute din infracþiuni, europarlamentarul Monica Macovei fiind raportor în acest caz. Directiva a fost adoptatã cu o largã majoritate de voturi de Parlamentul European: 631 de voturi pentru. „Sper ca România sã transpunã rapid Directiva privind confiscarea bunurilor provenind din infracþiuni. Eu mi-am atins obiectivul în Parlamentul European, este rândul celor de acasã sã îl punã în aplicare”, a declarat, la finalul votului Monica Macovei. Aceasta adaugã cã transpunerea
Directivei este obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit acestei directive, averile infractorilor vor fi confiscate mai uºor în toate statele membre, iar confiscarea extinsã se va aplica în cazul mai multor infracþiuni decât înainte. În aceastã categorie vor fi integrate cazurile de corupþie activã ºi pasivã în sectorul public ºi privat, precum ºi de corupþie a oficialilor din U.E. ºi din statele membre, participarea la o reþea de crimã organizatã, pornografia infantilã, criminalitatea informaticã ºi orice infracþiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum patru ani. „Directiva aduce reguli noi care se vor aplica în acelaºi mod în toate statele membre pentru confiscarea bunurilor care provin din infracþiuni ºi punerea lor sub sechestru. Era nevoie de aceastã schimbare pentru cã, în prezent, mai puþin de 1% din veniturile provenite din infracþiuni, de exemplu traficul de droguri, traficul de fiinþe umane, contrabanda cu arme sau contrafacerea, sunt puse sub sechestru ºi confiscate. Cei care vor fi prinºi ºi condamnaþi pentru o sumã micã, cum ar fi 1.000 de euro proveniþi din trafic de droguri sau ca mitã, vor fi supuºi confiscãrii tuturor banilor ºi bunurilor pe care nu le pot justifica din venituri legale. Existã prezumþia cã banii ºi bunurile care nu pot fi justificate din ve-
nituri legale provin tot din trafic de droguri sau corupþie, adicã din activitãþi penale”, explicã europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei. În 2009, de exemplu, veniturile provenite din infracþiuni, cum ar fi traficul de droguri, contrafacerea, corupþia, traficul de fiinþe umane ºi traficul de arme mici, au fost estimate la 2.100 de miliarde de dolari. Europarlamentarul Monica Macovei mai spune cã principala îngrijorare este legatã de faptul cã, în prezent, banii proveniþi din infracþiuni continuã sã circule, se înmulþesc, creeazã noi reþele infracþionale. Directiva a venit sã înlãture aceste neajunsuri, prin mai multe mãsuri. “Am prevãzut confiscarea extinsã ºi când este vorba de corupþia în sectorul public sau privat, de participarea la reþelele de crimã organizatã, de pornografia infantilã ºi de criminalitatea informaticã. Iar lista acestor infracþiuni va putea fi mãritã, pe mãsurã ce se constatã cã avem nevoie de confiscarea extinsã ºi pentru alte infracþiuni. Am introdus confiscarea de la o parte terþã, adicã, dacã cineva înstrãineazã sau pune pe numele altei persoane bani care provin din infracþiuni, aceºtia vor putea fi confiscaþi dacã sunt elemente care aratã cã aceastã persoanã ar fi trebuit sã ºtie cã banii provin din infracþiuni. La fel, în cazul donaþiilor sau dacã cineva cumpãrã un bun sub preþul pieþei, acesta se
Europarlamentar Monica Macovei confiscã”. Monica Macovei susþine cã schimbãrile vor continua, pentru cã a reuºit sã introducã în actuala Directivã o declaraþie comunã a Consiliului ºi Parlamentului European prin care se solicitã Comisiei Europene sã efectueze un studiu cu privire la beneficiile confiscãrii fãrã o condamnare penalã. „Principiul este «Follow the money!», adicã urmãreºte banii, oriunde sunt, presupune cã statul se poate îndrepta împotriva unor bunuri provenite din infracþiuni, fãrã sã urmãreascã în principal condamnarea la închisoare a vreunei persoane, ci doar confiscarea bunurilor nejustificate. O poate face în procese ci-
vile, iar judecãtorul sã decidã confiscarea bunurilor. Este important pentru cã astfel opreºti banii care circulã, împiedici investirea banilor în noi reþele de crimã organizatã, iar acesta este scopul final”, explicã Monica Macovei, motivând cã doar a trimite pe cineva la închisoare doi, trei, zece ani de zile nu rezolvã problema banilor proveniþi din infracþiuni. Europarlamentarul român mai spune cã Marea Britanie ºi Irlanda aplicã deja aceastã confiscare fãrã o condamnare în penal. „Consider cã într-o perioadã rezonabilã de timp vom adopta pentru toate statele membre ale U.E. aceeaºi procedurã”, declarã Monica Macovei.
Gemenii care fotografiau copile Reþeaua dezbrãcate ºi le puneau pozele pe informaticã internet, condamnaþi cu suspendare a M.A.I., protejatã Doi fraþi trimiºi în judecatã, anul trecut, sub acuzaþia de pornografie infantilã prin sisteme informatice, au primit sentinþa. Extrem de blândã.
de hackeri printr-un nou program
Victime – fetiþe între ºapte ºi nouã ani Judecãtoria Timiºoara i-a condamnat, la începutul acestei sãptãmâni, la câte un an ºi ºapte luni cu suspendare. În plus, cei doi vor trebui sã le plãteascã fetelor abuzate despãgubiri cuprinse între 8.000 ºi 12.000 de euro. Ei fuseserã trimiºi în judecatã de D.I.I.C.O.T. Timiºoara sub acuzaþia de pornografie infantilã prin sisteme informatice. Calapiº Adrian ºi Alexandru, din Sânnicolau Mare, au ajuns, anul trecut, în faþa procurorilor dupã ce tatãl unei fetiþe în vârstã de nouã ani, din localitate, a depus o plângere penalã împotriva unuia dintre ei. Unul dintre ei intrase în cercetãrile D.I.I.C.O.T., suspectat de pornografie infantilã prin sisteme informatice. Oamenii legii au avut informaþii cã, în 7 iunie, tânãrul a urmãrit o fetiþã, care se întorcea de la ºcoalã, pânã acasã, ºi i-a cerut sã-l lase sã intre în apartament, sub pretextul cã vrea un pahar cu apã. Apoi, a convins-o sã-i pozeze în poziþii indecente. Tatãl fetei, pompier în Sânnicolau Mare, a fost cel care a depus plân-
gere la Poliþie, de unde dosarul a ajuns la D.I.I.C.O.T. – Serviciul Timiºoara. Reþinut la începutul lunii august 2013, tânãrul a negat în primã fazã cã ar fi fotografiat-o pe fatã. În urma extinderii cercetãrilor, a ieºit la ivealã cã bãiatul a comis ºi alte fapte similare împreunã cu fratele sãu geamãn. În decurs de doi ani, spun anchetatorii, au existat mai multe victime ale acestor tineri, fetiþe minore, cu vârste între ºapte ºi nouã ani, care au fost supuse aceluiaºi abuz, o parte dintre ele fiind deja audiate de procurorii D.I.I.C.O.T. Gemenii au acþionat în mai multe localitãþi din zona Sânnicolau Mare. Fotografiile realizate au fost trimise ºi altor pedofili de la care aceºtia au primit corespondenþã. În timpul percheziþiei informatice, poliþiºtii de la
“Crimã Organizatã” au gãsit poze cu mai multe copile. Cei doi fraþi au fost arestaþi, în septembrie 2013.
Psiholog: „Poate fi vorba de voaierism” Psihologul Ali Ergun Baeram spune cã fiecare persoanã care comite astfel de fapte are motivaþii proprii cu care acþioneazã: „În cazul acesta poate fi vorba de o psihozã, o deviaþie sau chiar un început de boalã psihicã, mai ales cã acestea se pot manifesta mai târziu”. Ali Baeram mai spune cã, dacã nu s-au atins de copile, poate fi vorba de voaierism, adicã plãcerea de viziona acte ºi scene sexuale, în care cel care priveºte nu este implicat direct. (O.D.)
Departamentul de Informaþii ºi Protecþie Internã are un nou program de apãrare împotriva atacurilor cibernetice, care transmite imediat o alertã când reþeaua informaticã a M.A.I. este atacatã de hackeri, dar ºi când angajaþi ai ministerului acceseazã exagerat bazele de date. TIMPOLIS
Programul de apãrare împotriva atacurilor cibernetice, achiziþionat în cadrul unui proiect din cadrul Programului Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii Administrative 2007-2013, a fost implementat la nivelul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit unor oficiali din D.I.P.I., citaþi de Mediafax, programul de apãrare împotriva atacurilor cibernetice era necesar, mai ales cã, în ultimii ani, au fost mai multe tentative ale unor hackeri, care au încercat sã acceseze bazele de date ale M.A.I. Un atac cunoscut opiniei publice a avut loc, în în septembrie 2012, aupra site-ului Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Bucureºti, care, pentru scurt
timp, nu a putut fi accesat dupã ce a fost spart de hackeri tunisieni. Noul program nu urmãreºte sã protejeze reþeaua informaticã a M.A.I. doar faþã de persoanele din exterior, ci ºi faþã de propriii angajaþi. „În cazul în care un cadru al ministerului acceseazã în mod exagerat bazele de date, sistemul transmite imediat o alertã. Acest lucru este posibil pentru cã fiecare angajat M.A.I. cu drept sã foloseascã aceste baze de date are o parolã proprie ºi poate fi identificat cu uºurinþã”, explicã oficiali din minister. Conform D.I.P.I., pentru utilizarea acestui program au fost instruiþi 200 lucrãtori. Demersul de apãrare contra atacurilor cibernetice a fost realizat prin proiectul „Implementarea unui sistem de apãrare ciberneticã la nivelul Ministerului Afacerilor Interne prin Departamentul Informaþii ºi Protecþie Internã (CERT-INT)”. Valoarea totalã a proiectului s-a ridicat la 17.881.980 de lei, dintre care 15.199.683 de lei au fost achitaþi din Fondul Social European, prin Programul Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii Administrative 2007 - 2013.
de 24 de ani un reper al cetãþii
6
actualitate
27 februarie - 2 martie 2014
Vulnerabilitãþile Justiþiei ºi ale magistraþilor l Analizate la bilanþul activitãþii Curþii de Apel Timiºoara pe 2013
ligia.hutu@timpolis.ro
Încãrcãtura pe judecãtor: 569 de dosare Numãrul de dosare judecate, în 2013, de instanþele arondate Curþii de Apel Timiºoara a fost de 95.252, dintre care doar Curþii de Apel Timiºoara i-au revenit 27.339 dosare, cu 5.514 dosare mai mult decât în 2012. Procentul de operativitate înregistrat a fost de 87,29% în judecarea ºi soluþionarea cauzelor. Ceea ce înseamnã 23.067 de dosare soluþionate, din totalul de 27.339 aflate pe rol. Cu un numãr mediu de 48 de judecãtori aflaþi în activitate ºi cu o încãrcãturã pe judecãtor de 569 de dosare – cu 109 dosare soluþionate mai mult decât în decursul lui 2012 – Curtea de Apel Timiºoara se situeazã pe o poziþie fruntaºã într-un clasament al instanþelor realizat la nivel naþional. În ce priveºte volumul de dosare aferent fiecãrei secþii în parte, cea mai solicitatã secþie în decursul anului 2013
a fost cea de Contencios Administrativ ºi Fiscal, cu 16 376 dosare, dintre care 13.795 de dosare noi ºi 2.581 de dosare rãmase din 2012. Secþia I Civilã a avut de judecat 2.524 de dosare, dintre care 1.857 dosare noi, Secþia II Civilã – 2.507 dosare, dintre care 1.999 de dosare noi, Secþia Penalã a avut 2.548 de dosare, dintre care 2.272 au fost noi. Iar Secþia Litigii de Muncã ºi Asigurãri Sociale a judecat 3.384 de dosare, dintre care 3.039 de dosare noi. În condiþiile unui astfel de volum de muncã, oficialii Curþii de Apel Timiºoara se plâng de faptul cã distribuirea bugetului instanþelor nu s-a modificat considerabil faþã de bugetul din 2008 ºi, în plus, instanþele bucureºtene primesc cea mai mare parte din buget, urmate de Craiova, Cluj ºi Ploieºti, „alocarea pretinzând cã urmãreºte volumul de dosare (calitatea datelor privind volumul de dosare este îndoielnicã), cu tendinþa de a acorda sume disproporþionat de mari unor instanþe mai puþin aglomerate”.
Preºedintele Curþii de Apel Timiºoara: „Nu existã o legãturã între vârsta magistraþilor ºi tentaþia lor de a cãdea pradã corupþiei” Preºedintele Curþii de Apel Timiºoara, prof. univ. dr. Lidia Barac, spune cã 45% dintre hotãrârile Curþii de Apel Timiºoara au fost atacate anul trecut, ceea ce reflectã neîncrederea românilor în actul de justiþie, situaþie pusã atât pe seama vulnerabilitãþilor sistemului de Justiþie ºi a insuficientelor resurse umane ºi materiale, cât ºi pe seama reflectãrii unor neajunsuri ale Justiþiei în ultimele rapoarte MCV.
unor situaþii. Toate acestea reprezintã trãsãturi definitorii ale unui magistrat care vin numai o datã cu vârsta, este de pãrere Lidia Barac. La toþi aceºti factori care pot conduce la vicierea calitãþii actului de justiþie, preºedintele Curþii de Apel Timiºoara a adãugat ºi chestiuni contextuale, legate de ceea ce a numit „managementul defectuos la nivelul instanþei ºi de climatul organizaþional instabil”, care determinã, inclusiv pe fondul unei salarizãri nesatisfãcãtoare, fluctuaþii de personal care plaseazã Justiþia într-un spaþiu fragil, care creeazã teren favorabil suspiciunilor de lipsã de integritate a magistraþilor. Foto LIGIA HUÞU
Despre vulnerabilitãþile Justiþiei ºi despre independenþa acesteia, despre carenþele asumate, multe dintre acestea derivând din motivaþii ce þin de structura personalã a magistraþilor, despre criza de valori din sistem ºi despre nefastele influenþe conjuncturale care derivã dinspre sfera politicului ºi economicului, dar ºi despre nevoia de asanare moralã a societãþii ºi despre încrederea românilor în actul de justiþie s-a discutat la bilanþul activitãþii Curþii de Apel Timiºoara pe anul 2013. Alãturi de preºedintele acestei instanþe, Lidia Barac, la Timiºoara a fost prezent preºedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea.
Referindu-se la principalele probleme cu care se confruntã sistemul, Lidia Barac aminteºte aici lipsa de integritate a magistraþilor ºi implicarea acestora în acte de corupþie. Dar, subliniazã aceasta, „nu existã o legãturã între vârsta magistraþilor ºi tentaþia acestora de a cãdea pradã unor cazuri de corupþie”. Preºedintele Curþii de Apel Timiºoara catalogheazã ca fiind o prejudecatã faptul cã magistraþii vârstnici, formaþi ºi educaþi în interiorul vechiului sistem, ar fi mai predispuºi sã se implice în cazuri de corupþie. „Practica ne demonstreazã cã tendinþa de implicare în astfel de situaþii nu e legatã nici de situaþia materialã, nici de progresele în carierã, nici de varii aspecte familiale, ci mai degrabã de trãsãturile de personalitate individuale, de anumite vulnerabilitãþi personale, care fac magistratul sã frecventeze cercuri cu influenþã nefastã. Dimpotrivã, statutul profesional ºi accesarea în termen foarte scurt a unui nivel maxim al nevoilor de împlinire în carierã nu
Lidia Barac: „Mass-media poate sã critice în continuare, chiar dacã critica e greºitã”
Lidia Barac reprezintã un garant care sã punã magistratul la adãpost de tentaþia implicãrii în cazuri controversate ”, opineazã Lidia Barac. Aceasta apreciazã chiar cã, în unele situaþii, ascensiunea profesionalã a magistraþilor este mult prea facilã în raport cu limita de vârstã, existând anumite trãsãturi umane de care un magistrat are nevoie în exercitarea profesiei sale ºi care sunt catalizate doar de procesul de maturizare: empatia, experienþa umanã, capacitatea de a discerne nuanþe, rezonabilitatea în judecarea unor cauze ºi în evaluarea
În privinþa intens dezbãtutului, în ultima vreme, articol 276 Cod Penal, care se referã la presiunile exercitate asupra Justiþiei, preºedintele Curþii de Apel Timiºoara spune cã „referirile la fãptuitor care se fac în articolul 276 Cod Penal nu au nicio legãturã cu jurnaliºtii. Prin fãptuitor, acolo se înþelege orice persoanã, nu jurnalistul, ca fãptuitor calificat. Aºa încât massmedia este liberã în continuare sã critice, chiar dacã critica este greºitã”, precizeazã Lidia Barac. Aceasta mai spune ºi cã textul în sine a fost introdus în urma unei recomandãri incluse într-un raport MCV ºi cã astfel de referiri existã ºi sunt aproape identice ºi în legislaþiile unor state cum sunt Germania ºi Olanda, ele vizând forme de infracþiuni sãvârºite cu scop direct ºi intenþie precisã care îi vizeazã pe magistraþii care instrumenteazã diverse cauze.
Preºedintele C.S.M.: „Dacã eºti prea independent, ieºi dintr-un cadru de normalitate” Prezent la Timiºoara pentru a participa la ºedinþa de bilanþ a activitãþii Curþii de Apel Timiºoara pe 2013, preºedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a precizat cã este de pãrere cã „independenþa Justiþiei este o noþiune care trebuie nuanþatã ºi care are anumite graniþe”. Pentru cã, spune el, ºi independenþa judecãtorului are riscurile ei: „În momentul în care eºti prea independent, riºti sã ieºi dintr-un cadru de normalitate. Tocmai de aceea, independenþa trebuie vãzutã cu mai multe nuanþe, iar critica asupra unei hotãrâri judecãtoreºti trebuie nuanþatã ºi ea, depinde cine o face ºi cu ce interese. Dacã este fãrã reacredinþã, atunci trebuie acceptatã”. Referitor la problemele cu care se confruntã Justiþia din România, Adrian Bordea afirmã cã unul dintre cele mai recente rapoarte referitoare la fenomenul corupþiei elaborat de Comisia
Europeanã ne plaseazã pe antepenultimul loc în clasamentul þãrilor europene, þara noastrã fiind urmatã de Italia ºi Grecia, situaþie pe care Adrian Bordea a apreciat-o drept nefireascã. „Resursele pe care le avem ar putea face sã avem o poziþionare mai bunã”, apreciazã preºedintele C.S.M., care a precizat ºi cã 93% din populaþia þãrii are despre România percepþia de stat corupt. Dar, spune el, „Justiþia nu e departe de societatea în care ea se desfãºoarã ºi în care magistraþii îºi duc viaþa ºi îºi desfãºoarã activitatea. Justiþiabilii sunt supuºi aceloraºi constrângeri ale conºtiinþei ca ºi cetãþenii de rând”. Adrian Bordea mai spune cã etiologia fenomenului corupþiei, dar ºi cauza problemelor cu care se confruntã Justiþia din România trebuie cãutate atât printre factorii de naturã personalã, care þin de structura fiecãrui magistrat în parte, cât ºi printre factorii contextuali.
de 24 de ani un reper al cetãþii
„Din pãcate, nu avem un sistem de evaluare psihologicã a magistraþilor”, a adãugat Adrian Bordea, care a precizat cã în cursul anului trecut, la nivel naþional, C.S.M. s-a confruntat cu nevoia de a gestiona situaþia a trei magistraþi care au fost nevoiþi sã îºi întrerupã activitatea, întrucât „suprasolicitarea ºi efortul depus s-au resimþit în starea lor psihologicã”, aceºtia ajungând în situaþia „de a nu mai avea reprezentarea foarte clarã a propriilor lor acþiuni”. Adrian Bordea a plasat toate aceste probleme sub semnul nevoii de eficientizare a instanþelor de judecatã de la nivel naþional, întrucât, spune el, existã la nivel naþional judecãtori care judecã o sutã de dosare pe an ºi judecãtori la care ajung peste 2.000 de dosare pe an, în condiþiile în care magistraþii au acelaºi statut ºi acelaºi nivel de salarizare. „Trebuie sã gãsim în continuare variante de echilibrare a solicitãrilor ºi
presiunilor care se exercitã asupra judecãtorilor”, a declarat preºedintele C.S.M. Anunþând cã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie va publica un „Ghid de bune practici” ºi cã în acest moment se lucreazã la acesta: „Î.C.C.J. este pe punctul de a finaliza un ghid pentru anumite
fapte, pentru anumite prejudicii. Uneori, constaþi anumite vinovãþii ºi nu le poþi dovedi. Alteori, ai circumstanþele care te fac sã iei alte hotãrâri decât cea pe care ai luat-o cu câteva zile înainte. Totul depinde numai de aprecierea judecãtorului”.
actualitate
27 februarie - 2 martie 2014
7
Indicatorii de calitate ai aerului în Timiºoara sunt, din nou, praf l Anul a început cu depãºiri ale nivelului maxim admis de pulberi în aer,
la staþii de monitorizare din oraº
Dupã ce anul trecut dãdeau asigurãri cã noxele ºi praful din aerul Timiºoarei au început sã scadã, în acest an autoritãþile locale par ceva mai bine ancorate în realitate, recunoscând cã s-au înregistrat depãºiri ale nivelului maxim admis de pulberi în aer la staþii de monitorizare din municipiu. De vinã e traficul, ca de obicei, dar ºi ºantierele din oraº, mai cu seamã, cel din zona Michelangelo.
Niveluri periculoase de noxe ºi praf Foto TIMPOLIS
La începutul sãptãmânii, la ºedinþa Grupului pentru analiza modului de aplicare a Programului integrat de gestionare a calitãþii aerului pentru Timiºoara nu s-a mai susþinut, ca anul trecut, cã lucrurile sunt “ exclusiv în parametri” ºi cã s-a îmbunãtãþit calitatea aerului, ci s-a recunoscut situaþia simþitã de timiºoreni pe propriii plãmâni. Astfel, s-a precizat cã de la începutul acestui an s-au înregistrat destul de multe depãºiri ale cotelor de praf. Reprezentanþii Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara susþin cã s-au înregistrat depãºiri “pentru cã nu au fost înregistrate niciun fel de precipitaþii, au fost foarte multe ore de calm atmosferic ºi, ca atare,
ªantierele din oraº, mai cu seamã, cel din zona Michelangelo, sunt indicate ca surse de praf concentraþiile s-au acumulat”. Tot ei mai spun cã, fiind o lunã de iarnã, este o evoluþie previzibilã, pentru cã de obicei existã depãºiri în aceste luni. “Evident cã principalul factor de producere a prafului din aer ºi a noxelor, la Timiºoara, rãmâne traficul rutier. Vedeþi ce se întâmplã în fiecare zi, între ora ora 7 ºi 8 dimineaþa, ºi dupã-amiaza, între 16 ºi 17. Sunt foarte multe maºini, se circulã barã la barã pe unele porþiuni. Însã în ultima perioadã canti-
tãþi mari de praf sunt generate în municipiu ºi de ºantiere. În acest sens, au fost atenþionaþi ºefii de ºantier sã spele roþile autovehiculelor folosite pe ºantier”, ne-a declarat Mariana Lorinczi, directorul Gãrzii de Mediu Timiº.
Soluþii mai mult sau mai puþin inedite Dintre ºantiere care genereazã
Programe fãrã efecte notabile Dupã ce s-a fãcut publicã informaþia cã Timiºoara se aflã pe lista celor mai prãfuite ºi poluate oraºe din România, fapt care a declanºat procedura de infringement pe mediu împotriva României, Primãria Timiºoara a demarat un program complex privind reducerea nivelului de praf în oraº. Printre mãsurile luate s-au numãrat mãturarea ºi spãlarea strãzilor, amplasarea de gazon în spaþiile verzi deteriorate, monitorizarea ºantierelor ºi a modului de depozitare a materialelor de construcþie, verificarea autovehiculelor, plantãrile de arbori ºi arbuºti ºi îndepãrtarea surplusului de pãmânt din aliniamentele stradale. Totuºi, în ciuda acestor mãsuri, praful continuã sã fie o problemã la Timiºoara, Terenurile cu bãlãrii contribuie ºi ele la creºterea indicatorilor de poluare a aerului, prin praful ºi polenul de ambrozie generate în atmosferã. Cu toate cã Planul Urbanistic General al Timiºoarei, elaborat anul trecut, indica o deosebitã grijã pentru zonele marginale ale oraºului, multe
nãpãdite de bãlãrii ºi gunoaie, autorii studiului par sã fi uitat cã ºi în zona centralã existã terenuri uitate de proprietari, care sunt o sursã de infecþie, praf ºi ambrozie. În acest sens, în Consiliul Local s-a luat în discuþie faptul cã în urmã cu aproape doi ani a fost aprobatã o hotãrâre prin care toate terenurile din Timiºoara, care sunt sau nu proprietate a municipiului Timiºoara, trebuie sã fie curãþate de proprietar ºi îngrãdite. Dupã aprobarea hotãrârii, aceasta pare sã fi fost uitatã, judecând dupã felul în care aratã oraºul. Aceste terenuri reprezintã o cauzã de creºtere a cantitãþii de praf, pentru care ºi Timiºoara a fost desemnatã la nivel european drept unul dintre cele mai prãfuite oraºe din spaþiul comunitar. Totodatã, de pe aceste terenuri se genereazã cantitãþi mari de polen de ambrozie, tot mai concentrat în aerul din Timiºoara, care provoacã alergii severe. Rãspândirea acestui polen este favorizatã de înmulþirea buruienii pe aceste zone virane, necultivate, lãsate în para-
ginã. Buruiana înfloreºte mai târziu decât celelalte, din august pânã în septembrie. Ambrozia, numitã ºi iarba pârloagelor, este nocivã sãnãtãþii populaþiei, din cauza polenului produs în perioada de înflorire, care provoacã alergii puternice. Din datele alergologilor timiºoreni, ambrozia a avut în ultimii ani cea mai mare incidenþã la nivelul municipiului, planta rãspândindu-se ºi producând foarte mult polen. În Timiºoara sunt, însã, ºi terenuri care aparþin domeniului public care nu sunt curãþate. Iar amenzile care sunt aplicate de cãtre instituþiile de control sunt plãtite din bugetul local, ºi, ca atare, nu prea au niciun efect. O dovadã cã polenul adus de pe terenurile virane de lângã Timiºoara contribuie la rândul sãu la extinderea acestor culturi este faptul cã în oraº tocmai zonele din vecinãtatea unor astfel de terenuri virane, aparþinând comunele limitrofe, au cele mai mari probleme legate de rãspândirea ambroziei. Este vorba despre zonele Calea Aradului, Ion Ionescu de la Brad, Dorobanþilor ºi Mãtãsarilor.
cantitãþi mari de praf în atmosferã, cel din zona Michelangelo este “principalul suspect”, din cauza sãpãturilor care se realizeazã pentru pasajul subteran. “În Timiºoara am ajuns sã avem ºi cãtre 100 de ºantiere deschise. Evident cã, în mod inevitabil, a ajuns noroi pe carosabil, noroiul se transformã în praf, când este uscat, ºi astfel de depãºiri erau de aºteptat”, spune primarul Nicolae Robu. Mai nou, însã, pe lângã zona Mi-
chelangelo, cantitãþi mari de praf sunt generate ºi de cãtre lucrãrile de reabilitare a malurilor canalului Bega, unde mai mulþi consilieri locali au remarcat cã se decapeazã malul, ºi o parte din nãmol ºi noroi ajunge în Bega, anulând parþial rezultatele costisitoarei operaþiuni de decolmatare, iar o parte ajunge pe strãzile oraºului, purtatã de maºinile ºi utilajele care lucreazã în zonã. Serviciul Poliþiei Rutiere Timiº a solicitat în acest sens Primãriei Timiºoara sã someze firmele care executã lucrãrile pe malurile Begãi, sã cureþe autovehiculele care ies cu noroi pe partea carosabilã, menþionând cã, dacã nu se va realiza acest lucru, vor fi sancþionaþi conducãtorii auto ºi, mai departe, ºefii de ºantier cã nu iau mãsuri pentru a nu se împrãºtia noroiul prin oraº. Primãria Timiºoara ºi-a asumat aceste observaþii ºi a venit cu o soluþie ineditã, anunþând cã va achiziþiona ºi instala o staþie de filtrare a aerului, iar dacã aceasta va da rezultate, va trece ºi la achiziþionarea altora, în punctele cele mai poluate ale oraºului. Instalaþia, spun reprezentanþii Primãriei, ar filtra inclusiv particule de praf cu diametrul mai mic de 2,5 microni ºi, dacã rezultatele sunt bune, s-au putea monta astfel de instalaþii în toate intersecþiile mari. Aceste staþii funcþioneazã, de fapt, ca un aspirator, particulele de praf fiind colectate din aer, în niºte saci, care apoi sunt schimbaþi.
Deºeurile din construcþii, alþi factori majori de poluare a aerului Depãºirea valorilor maxime admise de praf în aer a fost cauzatã, indirect, ºi de faptul cã Timiºoara, dar ºi comunele limitrofe au fost împânzite în ultimele luni de rampe de gunoi apãrute peste noapte în zone mai puþin circulate. În majoritatea cazurilor este vorba despre deºeuri din construcþii, de care unele firme de profil, dar ºi persoane fizice scapã fãrã complicaþii, aruncându-le pe domeniul public. Deºi legea prevede amenzi între 500 ºi 1.000 de lei pentru persoane fizice care aruncã deºeuri de construcþii pe domeniul public ºi între 1.000 ºi 2.500 de lei, pentru firmele de construcþii care scapã astfel de deºeuri, numãrul celor prinºi ºi amendaþi este destul de mic. Nici cuantumul amenzilor se pare cã nu îi descurajeazã pe unii întreprinzãtori care continuã sã-ºi arunce gunoaiele pe unde apucã. Recent, Prefectura Timiº a primit mai multe sesizãri pe aceastã temã, sesizãri din care rezultã cã în Timiºoara existã posibilitatea producerii unei cantitãþi de deºeuri de construcþie mai mari decât capacitatea punctelor de colectare ºi acestea
trebuie suplimentate pentru ca molozul ºi resturile de materiale de construcþii sã nu ajungã sã fie aruncate pe marginea drumurilor, pe câmpuri ºi terenuri virane. Existã, în acest context, varianta ca aceste deºeuri sã fie duse la alte deponee din judeþ, dar în acest caz ar trebui suportate costuri de transport destul de mari. O problemã deloc uºor de gestionat, legatã de deºeurile provenind din activitãþi de construcþie care presupun în prima fazã demolãri, este existenþa, în clãdiri vechi, care se renoveazã, a unor cantitãþi destul de mari de azbest. Deºi în majoritatea þãrilor vest-europene utilizarea azbestului în construcþii este interzisã, dupã ce s-a dovedit efectul cancerigen al acestui material, în România se fac încã destul de puþine controale pe aceastã temã, iar în Timiº existã zeci de obiective industriale cu suprafeþe foarte mari de azbest. În prezent, precizeazã reprezentanþii Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiº, titularii activitãþilor care implicã prezenþa azbestului sunt obligaþi sã ia mãsuri pentru a se asigura cã
activitãþile care implicã lucrãri cu produse ce conþin azbest sau demolarea unor astfel de lucrãri nu reprezintã o sursã semnificativã de poluare a mediului, cã, de asemenea, transportul ºi depozitarea deºeurilor care conþin azbest nu sunt însoþite de emisii de praf sau fibre de azbest în aer ºi nici de împrãºtierea de lichide care conþin fibre de azbest ºi, nu în ultimul rând, pentru a se asigura cã depozitarea deºeurilor care conþin azbest se face corespunzãtor pentru a preveni poluarea mediului. În prezent, conform evidenþei Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiº, existã încã unitãþi economice timiºene care au stocate sau încorporate în clãdiri cantitãþi foarte mari de azbest. Astfel, la C.F.R. Revizia Vagoane sunt 325 de metri pãtraþi de azbest în construcþii. Societatea Colterm are ºi ea 618 metri pãtraþi acoperiþi cu azbest la clãdirile deþinute, iar o suprafaþã ºi mai mare existã la R.A.T.T., unde existã peste 1.500 de metri pãtraþi de plãci de azbest încorporate în clãdiri. Termenul pânã la care aceste cantitãþi de azbest vor fi îndepãrtate este indefinit.
de 24 de ani un reper al cetãþii
8
27 februarie - 2 martie 2014
de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii
publicitate
special
27 februarie - 2 martie 2014
9
Timiºul, prezenþã anemicã pe cel mai scump portal public din þarã l Raportat la ce este pânã acum pe site legat de vestul þãrii,
e greu de apreciat pentru ce s-au cheltuit opt milioane de euro Software de 645.000 de lei la Primãria Giroc
Timiºul este reprezentat mai mult decât modest pe cel mai scump portal public realizat vreodatã în România – portaleromania.ro, care s-a dorit a fi un fel de platformã publicã cu multe servicii conexe accesibile contribuabilului utilizator. Informaþiile legate de vestul þãrii sunt puþine ºi pot fi gãsite, într-o formã mult mai bunã ºi completã, pe site-urile Consiliului Judeþean ºi Primãriei Timiºoara. Cât despre aplicaþiile accesibile pe site pentru contribuabilii timiºoreni, ele sunt simple trimiteri pe pagina web a Municipalitãþi timiºorene.
bogdan.piticariu@timpolis.ro
O lansare despre care nu s-a prea auzit Cu siguranþã, majoritatea timiºenilor plãtitori de taxe ºi impozite ºi cu acces constant la internet nu ºtiu aproape nimic despre lansarea, la sfârºitul anului trecut, a celui mai scump portal public din România – la adresa portaleromania.ro. Astfel, pe 23 decembrie 2013, a fost lansat spre testare publicã websiteul www.portaleromania.ro, cel mai scump website finanþat de Statul român, fiind deja plãtite peste opt milioane de euro cãtre dezvoltatorul portalului de cãtre Ministerul pentru Societatea Informaþionalã. Ministerul de resort susþine cã “e-România reprezintã un portal de relevanþã naþionalã, proiectat sã cuprindã cel mai amplu conþinut informaþional despre România, un spaþiu de dezbatere ºi interacþiune între cetãþeni ºi autoritãþile publice, precum ºi o platformã colaborativã între funcþionarii din întreaga administraþie publicã”. Acelaºi Minister, care a investit sume foarte mari în acest proiect, susþine cã “la momentul lansãrii, portalul conþine informaþii despre toate unitãþile administrativ-teritoriale din România (3.188 de localitãþi), incluzând peste 24.000 de fotografii, 150.000 de articole ºi peste 60.000 de pagini de text, puse la dispoziþie de furnizor din surse proprii ºi surse deschise.” Dincolo de aceste cuvinte pompoase, informaþiile legate de vestul þãrii sunt puþine ºi pot fi gãsite, într-o formã mult mai bunã ºi completã pe site-urile Consiliului Judeþean ºi Primãriei Timiºoara. De pildã, la secþiunea rezervatã judeþului Timiº, apare o descriere laconicã – “este regãsit în partea de vest a þãrii, în regiunea Banat ºi este cel mai mare judeþ al þãrii dupã suprafaþã” ºi o listã simplã cu rezervaþii naturale ºi zone protejate din judeþ. La aplicaþiile diponibile pentru Timiº apar doar douã – depunerea de reclamaþii la A.N.P.C. online ºi achitarea online a obligaþiilor la stat ºi a altor tipuri de plãþi cãtre stat, care, de fapt, e un simplu link spre un alt site public – ghiseul.ro. Cel mai mare oraº din vestul þãrii, Timiºoara, este prezentat în zece rânduri, menþionându-se, printre altele,
cã “reprezintã unul din cele mai importante centre industriale, social-ºtiinþifice ºi culturale ale tãrii”, “Timiºoara este al 4-lea oraº ca mãrime al þãrii, o adevãratã poartã de deschidere a României cãtre Europa” ºi cã “relieful oraºului ºi al împrejurimilor sale prezintã o serie de particularitãþi locale, exprimate altimetric prin denivelãri, totuºi modeste, care nu depãºesc nicãieri 2 - 3 m.” Cât despre aplicaþiile accesibile timiºorenilor pe site – “servicii online Timiºoara,” “formulare online Municipiul Timiºoara”, stadiul de rezolvare a cererilor Municipiul Timiºoara” ºi “sugestii ºi reclamaþii Municipiul Timiºoara” sunt toate trimiteri cãtre site-ul Primãriei, www.primariatm.ro. Iar la rubrica rezervatã ºtirilor din zonã, portalul precizeazã sec: “Nu existã noutãþi locale.” În ceea ce priveºte localitãþile mai mici, ele au parte de descrieri gen “Recaºul se aflã la 23 km de Timiºoara ºi 35 de Lugoj. Se învecineazã cu teritoriul administrativ ale comunelor: la nord - Bogda, la sud - Chevereºu Mare ºi Racoviþa, la est - Topolovãþu Mare ºi Brestovãþ, la vest - Remetea Mare ºi Piºchia. Teritoriul oraºului este traversat la sud de râul Timiº ºi de canalul Bega, iar la nord se aflã dealurile cu vii”, multe nu au nici mãcar linkuri de aplicaþii ºi au aceeaºi constatare : “Nu existã noutãþi locale.” De unde ºi întrebarea fireascã: ce aduce nou portalul de opt milioane de euro? Ministerul pentru Societatea Informaþionalã susþine cã “informaþiile cuprinse în acest portal la momentul lansãrii reprezintã, din punctul de vedere al conceptului de dezvoltare de perspectivã, doar punctul de plecare, informaþiile urmând a fi actualizate ºi diversificate în viitor direct de cãtre autoritãþile publice ºi comunitãþile locale,
pentru a reflecta cât mai corect ºi operativ atât specificitatea zonei geografice, cât ºi activitãþile proprii, ºi care vor fi responsabile pentru conþinut dupã momentul lansãrii.” Adic, Primãriile timiºene, din care pleacã referenþii goniþi de salariile de 700 de lei, vor completa cu resurse proprii informaþiile de pe site. Lucru care e greu de crezut cã se va întâmpla. Nu s-a întâmplat nici în cazul unor siteuri mai vechi, mult mai aplicate ºi utile pentru administraþia localã, cum e eprimarii.ro, chiar dacã multe din Primãriile comunale timiºene încã nu au un site propriu. Proiectul cunoscut sub numele de e-România a fost dezvoltat în baza unui contract a cãrui valoare totalã se ridicã la 52.057.628 de lei. Ministerul pentru Societatea Informaþionalã încerca sã dreagã cumva busuiocul, la sfârºitul anului trecut, precizând cã pe 2013 nu au fost efectuatã nicio platã, urmând ca suma de 3.526.000 de lei + TVA sã se achite numai în cazul în care lansarea aplicaþiei se va face în condiþii optime din punct de vedere tehnic, iar penalitãþile în valoare de 528.086,86 de lei, cauzate de nerealizarea aplicaþiei la termen ºi aferente anului 2013, achitate.
Un audit dezastruos Întrucât perioada de testare (“menitã a aduna feedback-uri din partea administraþiei publice, a cetãþenilor ºi a mass-media” – potrivit comunicatului Ministerului) se va încheia pe 31 martie 2014, echipa GPeC.ro (Gala Premiilor eCommerce) a realizat un mini-audit al portalului, media generala obþinutã de site fiind de doar 3,72 puncte din maximum 10. “Din pãcate, eRomania nu este un website care sã se ridice la nivelul
aºteptãrilor ºi, mai ales, al investiþiei în proiect – iar acest lucru a rezultat în urma unei analize sumare a site-ului. Lãsând la o parte problemele de usability sau structurarea deloc intuitivã a informaþiei, cred cã cel mai grav este ca proiectul – în stadiul actual – nu îºi atinge sub nicio formã scopul declarat în titlu: acela de a fi un portal al democraþiei participative, fapt care presupune interacþiune constantã cu utilizatorul”, declarã Andrei Radu, fondatorul Galei Premiilor eCommerce. “Din pãcate, site-ul eRomania nu respectã nici mãcar legislaþia datã de însãºi Ministerul Societãþii Informaþionale care cere date complete de identificare a oricãrui site, asta pentru a nu mai vorbi de zona de protecþie a datelor personale sau de obligaþiile de accesibilitate a unui site ce aparþine administraþiei publice. În acest moment, site-ul eRomania nu ar trece de criteriile minimale de eligibilitate pe care le avem la Trusted.ro”, a precizat Bogdan Manolea, co-iniþiator al Trusted.ro (Programul naþional de certificare a magazinelor online). Autorii auditului au trimis raportul Ministerului pentru Societatea Informaþionalã, pentru rezolvarea problemelor identificate majore de protecþia vieþii private ºi a securitãþii. Au primit mulþumiri pentru contribuþie ºi o reacþie standard: “datele au fost trimise cãtre proiectantul portalului spre analizã ºi s-au iniþiat consultãri cu acesta vizând concluziile raportului ºi oportunitatea adoptãrii acestora.” “De la momentul trimiterii acelui raport nu am mai primit nicio altã reacþie. Acest portal, realizat din bani publici, nu este cunoscut – nu i s-a fãcut publicitate la lansare, ºi multã lume nu ºtie de existenþa sa”, ne-a declarat Bogdan Manolea.
În 2011, o aplicaþie informaticã solicitatã pe plan local ajungea sã fie mediatizatã la nivel naþional, dupã ce Primãria Giroc îºi anunþa intenþia de a achiziþiona un software de gestionare a documentelor, în valoare de aproximativ 666.000 de lei, în condiþiile în care pentru un program similar Prefectura Vaslui a plãtit de cinci ori mai puþin. Software-ul urma sã fie achiziþionat cu bani europeni obþinuþi prin derularea unui proiect finanþat din Programul Operaþional „Dezvoltarea Capacitãþii Administrative”, iar achiziþionarea software-ului era cea mai importantã achiziþie din acest proiect, în valoare de peste 220.000 de euro, intitulat „Implementarea unui sistem inovativ de management al documentelor ºi modernizarea centrului pentru informarea cetãþenilor în cadrul Primãriei comunei Giroc”. În caietul de sarcini pentru aceastã achiziþie, cumpãrarea software-ului era motivatã, printre altele, de... apropierea comunei de Timiºoara ºi de mãrirea schemei de personal a Primãriei :„Comuna Giroc este poziþionatã în apropierea unui pol de dezvoltare metropolitanã ºi tinde spre o integrare totalã într-un singur sens : metropola Timiºoara. Creºterea numãrului populaþiei în comuna Giroc a condus inevitabil ºi la mãrirea aparatului de specialitate faþã de care administraþia nu poate funcþiona”. Pânã la urmã, cu toate aceste semnale venite din presa centralã, softul s-a cumpãrat în urma unui proceduri cu un singur participant, pentru valoarea de 645.000 de lei + TVA. Costul software-lui respectiv era comparat cu cel al unui program similar cumpãrat de Prefectura Vaslui, care a achiziþionat un program informatic similar, de management al documentelor, cu suma de 133.500 de lei. Adicã, programul de gestionare a documentelor Prefecturii Vaslui era de cinci ori mai ieftin decât programul similar al Primãriei Giroc. Aceasta în condiþiile în care o Prefecturã are o paletã mult mai largã de activitãþi ºi, implicit, un volum mult mai mare de documente de gestionat decât o Primãrie comunalã. În plus, judeþul Vaslui are o populaþie de 450.000 de locuitori, iar Girocul, o populaþie de 5.700 de persoane.
de 24 de ani un reper al cetãþii
10
UEnciclopedia
27 februarie - 2 martie 2014
Munca la negru, favorizatã de cea mai ridicatã ratã a contribuþiilor sociale din regiune l În Timiº construcþiile rãmân sectorul problemã Potrivit unui raport recent al Bãncii Mondiale, România are cea mai ridicatã ratã cumulatã a contribuþiilor sociale plãtite de angajatori ºi angajaþi din regiune, de 55% din salariu, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate. Observaþia pare a fi susþinutã ºi de numãrul destul de mare de cazuri de muncã fãrã forme legale, depistate inclusiv pe plan local. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Campioni regionali la contribuþii sociale Conform unui raport prezentat zilele trecute de Banca Mondialã, rata totalã a contribuþiilor sociale – pentru pensie, ºomaj ºi sãnãtate – variazã în economiile aflate în tranziþie din Europa Centralã ºi de Est de la 3%, în Armenia, la 55%, în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia. “Ratele ridicate ale contribuþiilor ar putea induce reacþii în oferta de muncã, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se menþioneazã în raport. Documentul mai aratã cã, în timp ce România are cea mai ridicatã ratã din regiune, veniturile colectate la
buget din aceste contribuþii reprezintã numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faþã de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria ºi Slovenia ºi 15% în Cehia. “Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuþiilor depãºesc un anumit nivel”, noteazã Banca Mondialã, care nu uitã sã precizeze cã România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30% din PIB.
Munca la negru, încã practicatã în Timiº Concluziile legate de proliferarea muncii la negru par sã se confirme ºi pe plan local. Anul trecut, în Timiº, Inspectoratul Teritorial pentru Protecþia Muncii a realizat peste 4000 de acþiuni de control, în urma cãrora au fost depistaþi peste 600 de angajaþi fãrã forme legale, lucru care aratã cã mun-
ca la negru nu reprezintã în niciun caz un fenomen izolat în vestul þãrii. Totodatã, au fost date 1.200 de sancþiuni, dintre acestea 784 fiind amenzi, a cãror valoare cumulatã a depãºit cinci milioane de lei. Tot anul trecut reducerea TVA la pâine a determinat Inspectoratul Teritorial de Muncã Timiº sã desfãºoare o campanie de prevenire a muncii la negru, în domeniul morãritului, panificaþiei, dar ºi al depozitelor de cereale.
Pentru cã s-au realizat multe stocuri de fãinã ºi cereale, I.T.M. a dorit sã verifice ºi munca fãrã forme legale în rândul societãþilor din aceste domenii. În plus, la întâlnirile cu primarii ºi cu mediul oamenilor de afaceri, inspectorii I.T.M. au transmis sã fie evitatã munca fãrã forme legale, fiindcã amenzile sunt foarte mari – adicã numai pentru o persoanã descoperitã amenda poate fi între 10.000 de lei ºi 20.000 de lei ºi se aplicã pe loc. În aceastã campanie, inspectorii de muncã s-au confruntat ºi cu o situaþie specialã, în sensul cã patronul unei firme de panificaþie nu i-a lãsat în firmã pentru control. În aceste situaþii împiedicarea controlului este sancþionatã între 5.000 ºi 10.000 de lei. Pe lângã sectorul de panificaþie, ºi segmentul de construcþii a fost, ca de obicei, un “magnet” pentru munca fãrã forme legale, mai ales pe perioada verii. “Din pãcate, sectorul construcþiilor rãmâne unul în care descoperim cele mai multe cazuri de muncã fãrã forme legale. Sunt destul de multe firme de profil care nu înþeleg cã nu mai pot þine angajaþi neplãtiþi ºi fãrã forme legale în aºazise perioade de probã”, declarã Pavel Kasai, inspector ºef al I.T.M. Timiº. Întâmplãtor sau nu, multe din societãþile care au fost depistate cu muncã la negru au avut ºi accidente de muncã, unele chiar destul de grave. Anul trecut Timiºul a avut peste 100 de accidente de muncã, fiind nominalizat în topul judeþelor cu cele mai multe incidente de acest gen – numãrul reprezentând 3,7% din totalul accidentelor de la nivelul þãrii.
Comisia Europeanã vrea tarife mai mici ºi infrastructurã mai bunã la C.F.R. Comisia Europeanã a cerut României sã respecte legislaþia U.E., asigurând echilibrul financiar al administratorului infrastructurii feroviare, prin acordarea de stimulente, pentru a permite astfel reducerea costurilor ºi tarifelor practicate de companie. Totodatã, a cerut creºterea investiþiilor în infrastructura feroviarã, segment deficitar ºi în vestul þãrii. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Comisarii europeni, îngrijoraþi de starea economicã a C.F.R. Într-o luare de poziþie recentã, Comisia Europeanã îºi exprimã îngrijorarea cu privire la echilibrul financiar al principalului administrator al infrastructurii din România, în anii urmãtori, ºi atrage atenþia cã tarifele aplicate trenurilor de marfã sunt printre cele mai mari din Europa. “Reþeaua feroviarã a fost afectatã de deficite semnificative, tot mai mari de la un an la altul, în timp ce tronsoane mari ale reþelei nu au fost menþinute în stare bunã. În acelaºi timp, administratorul infrastructurii nu este stimulat sã reducã costurile ºi tarifele”, se aratã în documentul C.E., transmis autoritãþilor române.
Executivul european aminteºte cã Directiva privind spaþiul feroviar unic european solicitã statelor membre sã asigure echilibrul financiar al administratorului infrastructurii prin intermediul unor stimulente eficiente, în vederea reducerii costurilor ºi a tarifelor. Comisia Europeanã se referã la tariful de utilizare a infrastructurii, taxã stabilitã de C.F.R. pentru operatorii de transport, care acoperã peste 90% din veniturile administratorului reþelei. Totodatã, Comisia subliniazã cã, în timp ce toate coridoarele feroviare principale din România sunt electrificate, trenurile diesel trebuie sã contribuie la finanþarea echipamentului electric al cãilor ferate la acelaºi nivel ca trenurile electrice. C.E. anunþã cã, având în vedere cã directiva U.E. limiteazã tarifele la costurile directe ale serviciilor de transport feroviar, solicitã României sã nu impunã aceste tarife trenurilor diesel.
Nicio investiþie importantã în infrastructura feroviarã din Timiº Nemulþumirile C.E. legate de lipsa de investiþii consistente în infrastructura feroviarã sunt justificate, spun surse din sistem. Potrivit unor studii
de 24 de ani un reper al cetãþii
fãcute la nivel naþional, aproape 40% din reþeaua de cale feratã ºi peste 60% din numãrul total de poduri ºi podeþe au depãºit termenul-limitã la care ar fi trebuit reparate. Potrivit unui raport recent al C.F.R. S.A., linia de cale feratã are nevoie de investiþii de 900 de milioane de euro pentru a asigura viteza standard europeanã de 160 de kilometri pe orã. Conform unor reprezentanþi ai sindicatelor feroviare, pe relaþii cum sunt Bucureºti - Timiºoara sunt porþiuni, precum ar fi zona Balota, pe care se circulã ºi cu 10 - 15 kilometri pe orã, din cauza stãrii extrem de proaste a infrastructurii. Situaþie paradoxalã, în condiþiile în care aceastã magistralã este ºi cea mai importantã din þarã. Iar intervenþiile sunt foarte grele, pentru cã se circulã pe un singur fir, iar ca sã se facã lucrãri de reparaþii ºi modernizare de amploare ar trebui ca întreaga circulaþie sã fie opritã, pe o perioadã indefinitã, lucru care ar crea destule probleme. Conform aceloraºi surse, relaþia Timiºoara - Bucureºti a ajuns sã fie cea mai proastã linie interoperabilã din vestul þãrii, pe segmentul Lugoj Caransebeº, ºi se poate constata cum, de la an an la an, durata cãlãtoriei Timiºoara - Bucureºti se lungeºte, din cauza limitãrilor de vitezã cauzate de starea infrastructurii.
“Din pãcate, în ultimii doi ani nici nu s-au realizat investiþii importante pe infrastructura feroviarã în Timiº, deºi ar fi fost mare nevoie. Acum se lucreazã în vestul þãrii pe segmentul Curtici -
Arad - Simeria, deºi porþiunea Timiºoara - Lugoj - Caransebeº stã mult mai rãu din punct de vedere al infrastructurii”, spune Petricã Stoian, liderul Sindicatului Miºcare Comercial Timiº.
actualitate
27 februarie - 2 martie 2014
11
Salariile angajaþilor din mai multe Primãrii vor scãdea cu 25%, în 2014 l Patru angajaþi ai Primãriei Ghiroda au demisionat în mai puþin de o lunã
din pricina dispoziþiei primarului de încetare a plãþii sporului de dispozitiv
Prefectul Eugen Dogaru: „Salarizarea funcþionarilor publici, o problemã de competenþa Legislativului”
Niciun oficial nu admite public cã funcþionarilor din sistemul bugetar le sunt diminuate salariile, spune juristul Tiberiu Negrei. În plus, acesta acuzã lipsa de reacþie a Prefecturii Timiº într-o situaþie care vizeazã suprimarea a 25% din salariile unor funcþionari publici ºi o acuzã de complicitate la comiterea unor ilegalitãþi. În replicã, prefectul se prevaleazã de volumul mare de muncã din instituþie, dar admite cã problema majorã o constituie salarizarea funcþionarilor publici. Chestiune care, opineazã el, þine însã de Legislativ, nu Executiv. ligia.hutu@timpolis.ro
O decizie ilegalã, care beneficiazã de complicitatea tacitã a Prefecturii? La Primãria Ghiroda, angajaþilor li se taie, începând din aceastã lunã, 25% din salariu, procent care reprezintã echivalentul sporului de dispozitiv. Juristul Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, spune cã situaþia este valabilã în cazul a peste 80 de Primãrii din judeþ ºi în cazul multor Primãrii din þarã ºi reclamã faptul cã decizia în sine este ilegalã, întrucât, spune el, nu doar cã anuleazã un drept salarial al angajaþilor, pe care aceºtia l-au câºtigat în instanþã, dar reprezintã o micºorare salarialã despre care oficialii nu vorbesc public. Tiberiu Negrei mai spune cã decizia primarului comunei Ghiroda a stârnit nemulþumirea a 27 de angajaþi, care au înaintat o plângere prealabilã împotriva dispoziþiei de încetare a plãþii.Dispoziþie care se motiveazã în decizia semnatã de primarul Vasile Dorel Cãdariu ºi de secretarul Primãriei, Sorin Viorel Prilipceanu, vine ca urmare a raportului de audit financiar întocmit la finele lui octombrie 2013 asupra contului anual de execuþie a bugetului local pe anul 2012 al Primãriei Ghiroda, dar ºi a unor dispoziþii ale Curþii de Conturi. Mãsura prevede nu doar sistarea, începând cu luna februarie, a plãþii sporului de dispozitiv în valoare de 25% din salariu, ci ar urma sã producã ºi efecte retroactive. Angajaþii Primãriei Ghiroda invocã drept motiv pentru intenþia lor de a se adresa instanþei netemeinicia ºi ilegalitatea rezoluþiei. Despre care Tiberiu Negrei apreciazã cã „nu respectã principiul obligativitãþii contractului colectiv de muncã ºi acordului colectiv de muncã ºi nici decizia civilã pronunþatã de Tribunalul Timiº ºi confirmatã de Curtea de Apel Timiºoara care garanteazã câºtigarea în instanþã de cãtre angajaþii Primãriei Ghiroda a dreptului de a primi acest spor de dispozitiv”. El spune cã, de fapt, este vorba despre o micºorare cu 25% a salariilor, întrucât ceea ce dispoziþia primarului numeºte spor de
dipozitiv s-a dematerializat, începând cu ianuarie 2010, când s-au efectuat reîncadrãrile de personal în toate instituþiile. În plus, afirmã juristul, „o decizie sau o recomandare a Camerei de Conturi nu are aceeaºi putere ca ºi o hotãrâre judecãtoreascã. Avem de-a face aici cu o încãlcare a unei hotãrâri a Justiþiei, lucru care la noi devine un aspect perceput ca fiind aproape firesc. Parlamentul, care este o putere legislativã, trece peste puterea judecãtoreascã”. Tiberiu Negrei acuzã cã situaþia în sine este întemeiatã ºi pe lipsa de implicare a Prefecturii Timiº – „Este în culpã mare Instituþia Prefectului” – ºi care evocã poziþionarea în raport cu legea a dispoziþiei de încetare a plãþii sporului de dispozitiv. În plus, mai spune el, contractele colective de muncã nu au fost anulate în instanþã, iar în aceste condiþii, nici de clauzele prevãzute în contracte nu se poate face abstracþie, întrucât nulitatea lor se poate constata doar de cãtre instanþa de judecatã. „În condiþiile în care existã Primãrii în Timiº în care majoritatea salariaþilor au venituri lunare cuprinse între 1.000 ºi 1.500 de lei, se poate ajunge pânã la gesturi care sã ducã la oprirea activitãþii”, avertizeazã Tiberiu Negrei. Acesta apreciazã cã, la nivelul judeþului , existã peste 80 de Primãrii care se confruntã cu situaþii similare ºi anunþã cã va sesiza ºi Prefectura. În plus, afirmã Tiberiu Negrei, s-a produs o situaþie bizarã: pe lista angajaþilor din Primãria Ghiroda, care protesteazã împotriva dispoziþiei primarului, figureazã ºi numele acestuia ºi cel al secretarului. Care, în eventualitatea unui câºtig în instanþã privind recuperarea drepturilor salariale, s-ar putea poziþiona de partea pãgubiþilor... „Nu Camera de Conturi poate dicta anularea unui drept obþinut în instanþã. Camera de Conturi poate doar dispune luarea unor mãsuri pentru perioadele anterioare controlului. În cazul de faþã, pentru anul 2012. Dar nici mãcar hotãrârile Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu pot produce efecte
retroactive, efectele deciziilor Î.C.C.J. devin valabile de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial ºi nu produc efecte asupra unor hotãrâri publicate anterior”, explicã Tiberiu Negrei caracterul ilegal al dispoziþiei primarului Ghirodei de întrerupere a plãþii sporului de dispozitiv în cuantum de 25%.
Decizia Curþii de Conturi, atacatã în instanþã de Primãria Ghiroda Întrebat despre dispoziþia emisã, primarul din Ghiroda declarã cã instituþia pe care o conduce a contestat deja în instanþã decizia Camerei de Conturi. „O astfel de situaþie este întâlnitã însã în 90% din Primãriile din judeþul Timiº ºi de la nivel naþional”, mai spune primarul Vasile Dorel Cãdariu, care adaugã cã unii primari au luat, pe proprie rãspundere decizia continuãrii alocãrii banilor, pe motiv cã niciunui primar nu îi convine sã îi plece din angajaþi, pentru cã salariile funcþionarilor sunt ºi aºa mici. „La noi, spre exemplu, din februarie, de când a apãrut aceastã situaþie, cu încetarea plãþii sporului de dispozitiv, au demisionat patru oameni. Au pus pixul jos ºi au refuzat sã mai vinã la lucru. Pentru cã nivelul salariilor este aproape de minimul pe economie, adicã de aproximativ 800 - 900 de lei. Eu nu pot sã îi condamn, îi înþeleg cã nu pot sã trãiascã din astfel de salarii”, spune primarul comunei Ghiroda. Acesta adaugã cã în prezent mai sunt angajaþi puþin mai mult de 20 de persoane, în condiþiile în care în 2008 erau în schema de personal 58 de angajaþi. „Motivul pentru care cei de la Camera de Conturi m-au acuzat de ilegalitate în acordarea acestor bani este tocmai faptul cã am inclus acest spor în salariul de bazã al angajaþilor”, precizeazã Vasile Dorel Cãdariu, care rãspunde astfel acuzelor potrivit cãrora aceastã reþinere de 25% reprezintã, în fapt, expresia unei micºorãri salariale.
Acuzelor de lipsã de reacþie ºi de complicitate la comiterea unei ilegalitãþi, prefectul de Timiº, Eugen Dogaru, le rãspunde invocând volumul mare de muncã din Prefecturã: „La nivel de judeþ existã 99 de unitãþi administrativ-teritoriale. Existã un termen legal în care reprezentanþii Instituþiei Prefectului trebuie sã se pronunþe asupra caracterului legal al fiecãrei decizii în parte. Potrivit Legii contenciosului administrativ, Instituþia Prefectului face verificarea legalitãþii actelor, iar atacarea de cãtre prefect în contencios administrativ presupune, în plus, faþã de atacarea de cãtre oricine altcineva, suspendarea actului. Domnul Negrei, în calitatea sa de angajat al Primãriei Timiºoara, ar trebui sã ºtie care este volumul de muncã de acolo ºi ar putea sã aprecieze cã, la un volum de muncã cum este cel din Prefecturã, nu poþi baleia cu o asemenea vitezã printre documentele primite”. Eugen Dogaru admite cã problema o reprezintã nivelul de salarizare a personalului angajat în Primãrii. Chestiunea aceasta, spune el, trebuie reglementatã de Legislativ.
Referitor la cazul dispoziþiei privind încetarea plãþii sporului de dipozitiv la Primãria Ghiroda, prefectul declarã cã „responsabilii de la Juridic vor repartiza documentul celor care se ocupã de comuna Ghiroda, iar pronunþarea asupra legalitãþii documentului se va întâmpla imediat ce acesta va fi analizat”. Prefectul admite cã, în cadrul unor discuþii care au avut loc marþi dimineaþa, la sediul Prefecturii, între secretarii din Primãrii, mai mulþi au semnalat cã se confruntã cu probleme legate de încetarea plãþilor sporului de dispozitiv: „Dar nu aº putea avansa cu exactitate, ca sã nu greºesc, care dintre dumnealor au ridicat aceastã problemã în cadrul discuþiilor”.
Deputat P.S.D. Cãtãlin Tiuch: „Hemoragia de personal din sistemul de administraþie publicã poate afecta obiectivele strategice ale României” Deputatul P.S.D. Cãtãlin Tiuch ºi-a semnalat, printr-o declaraþie politicã, îngrijorarea faþã de o serie de dispoziþii recente, cu caracter executiv, venite din partea reprezentanþilor Curþii de Conturi. Dispoziþii în baza cãrora salariaþii din peste 90% din Primãriile din România riscã sã rãmânã în decursul acestui an fãrã 25% din salariu. Cãtãlin Tiuch menþioneazã cã înþelege „nemulþumirile angajaþilor atunci când, de exemplu, Curtea de Conturi decide sã cearã tãierea sporului de dispozitiv câºtigat în instanþã, pentru angajaþii din Primãriile din judeþul Timiº, precum ºi îngrijorarea primarilor cã vor rãmâne fãrã specialiºti, din cauza salariilor mici”. Dar semnaleazã nivelul salarial extrem de scãzut al angajaþilor din sistemul de administraþie publicã ºi precizeazã cã, în Primãriile din colegiul pe care îl reprezintã, un angajat cu 14 ani vechime, care rãspunde de partea social-culturalã ºi care este încadrat ca bibliotecar, câºtigã 629 de lei, în vreme ce un inginer topograf câºtigã 826 lei, un inspector sau un contabil – 1.042 lei, iar salariul unui funcþionar public variazã, în general, între 780 ºi 900 lei. În aceeaºi situaþie disperatã în ce priveºte nivelul de salarizare se aflã, potrivit afirmaþiilor lui Cãtãlin Tiuch,
ºi promotorii locali, dar ºi funcþionarii care lucreazã pentru atragerea ºi implementarea fondurilor europene. Munca aceastora este apreciatã financiar la nivelul salariului minim pe economie: „Or, aceste lucruri pot zãdãrnici eforturile autoritãþilor publice locale de a accesa fonduri europene cu scopul de a contribui la dezvoltarea pieþei muncii în regiunile din care provin. O plecare masivã din rândul funcþionarilor din Primãrii ar fi varianta care sã ne facã sã regândim modul lor de salarizare, pentru cã a rãmâne fãrã specialiºti, indiferent de domeniu, nu e o soluþie, ci devine o problemã a întregului sistem”. Acesta estimeazã cã plecarea funcþionarilor publici din sistem din pricina salarizãrii umilitoare poate afecta obiectivele strategice ale României.
de 24 de ani un reper al cetãþii
12
sãnãtate
27 februarie - 2 martie 2014
Apã mineralã medicinalã cu fibre din rãdãcini de cicoare, produsã în Covasna
Vaccinul antigripal, dovedit neconform l Retestãrile fãcute la Agenþie ºi la Institutul
Cantacuzino au dovedit neconformitatea Retestãrile vaccinului antigripal fãcute atât în laboratorul Agenþiei Naþionale a Medicamentului, cât ºi la Institutul Cantacuzino au dovedit cã produsul este neconform, pentru parametrul endotoxine bacteriene. TIMPOLIS
A.N.M. contrazice Ministerul Sãnãtãþii Purtãtorul de cuvânt al Agenþiei Naþionale a Medicamentului, Anca Crupariu, declarã cã, în 20 decembrie 2013, vaccinul antigripal a fost retestat atât la sediul producãtorului, în prezenþa unui reprezentant al Agenþiei Naþionale a Medicamentului, cât ºi ulterior, în laboratorul A.N.M., în prezenþa reprezentanþilor Institutului Cantacuzino. „Rezultatele au reconfirmat primele rezultate, respectiv cã vaccinul antigripal este neconform pentru parametrul conþinut endotoxine bacteriene. În 24 decembrie 2013 s-au emis buletinele de neconformitate pentru primele opt serii. Pentru o ºi mai mare transparenþã, A.N.M. a solicitat o retestare în Franþa, deºi atunci când am emis buletinul de analizã, prin care spuneam cã produsul este neconform, eram sutã la sutã siguri pe acest rezultat”, declarã, citatã de Mediafax, Anca Crupariu, în replicã la acuzaþiile aduse A.N.M. de ministrul demisionar al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu. Purtãtorul de cuvânt al A.N.M. precizeazã cã laboratorul unde a fost retestat produsul este unul cu care lucreazã Agenþia Medicamentului din Franþa: „Testul fãcut în Franþa este indicat de farmacopeea europeanã. Acesta indicã mai multe metode, printre care metoda gel-clot, folositã în România ºi metoda cromogenicã, utilizatã de francezi. Aceste retestãri în Franþa au fost în afara procedurii, fiind o dorinþã de reconfir-
mare din partea unui alt laborator din U.E. Aºa cum am spus, este o metodã indicatã de farmacopeea europeanã pentru parametrul conþinut în endotoxine”.
Preºedintele A.N.M., demis Preºedintele A.N.M., Marius Savu, a fost demis, miercuri, de Eugen Nicolãescu, înainte ca acesta sã-ºi dea demisia din funcþia de ministru al Sãnãtãþii. Eugen Nicolãescu a declarat cã din documentele raportului Corpului de control al primului-ministru reiese cã preºedintele A.N.M. a transmis documente mai mult cãtre Guvern ºi mai puþin cãtre minister. Eugen Nicolãescu a afirmat cã au fost fãcute demersuri împotriva liberalilor, întrucât încã de la începutul reluãrii producþiei de vaccin antigripal, premierul i-a atras atenþia cã nu va ieºi nimic cu Institutul Cantacuzino. „Având în vedere gravitatea dezinformãrii opiniei publice privind nivelul exagerat al prezenþei endotoxinei în vaccinul gripal, urmare a utilizãrii unei metode neconforme cu standardele impuse de farmacopeea europeanã, lipsa de responsabilitate ºi neprofesionalismul în gestionarea situaþiei vaccinului gripal, dar ºi crearea temerilor în rândul opiniei publice de cãtre preºedintele A.N.M.D.M., ministrul Sãnãtãþii a decis destituirea din funcþia de preºedinte al A.N.M.D.M. a domnului Marius Savu, începând cu data de 26 februarie”, se aratã într-un comunicat de presã al Ministerului Sãnãtãþii.
„Tezultatul primit de la laboratorul din Franþa nu este concludent” Potrivit specialiºtilor în domeniu, metoda de testare a vaccinului gripal utilizatã de laboratorul din Franþa, la care a apelat preºedintele A.N.M.D.M., din proprie iniþiativã, a
de 24 de ani un reper al cetãþii
fost metoda cineticã cromagenicã, care nu este în conformitate cu prevederile farmacopeei europene (metoda gel-clot) pentru un astfel de produs, susþin oficiali ai M.S. Conform metodei impuse de farmacopeea europeanã, rezultatele sunt cuprinse între 300 ºi 400 de UI/dozã, nu de 2.965 de UI/dozã, aºa cum a reieºit din testarea iniþialã efectuatã în Franþa, respectiv de 4.203 UI/dozã la retestare . „Prin urmare, rezultatul primit de A.N.M.D.M. de la laboratorul din Franþa nu este concludent pentru produsul vaccin gripal ºi nu se poate þine cont de aceste rezultate în evaluarea calitãþii produsului, din cauza metodei folosite, care diferã de cea recomandatã de farmacopeea europeanã”, se mai aratã în comunicatul citat. Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, A.N.M.D.M. a solicitat, din proprie iniþiativã, testarea produsului I.N.C.D.M.I. Cantacuzino de cãtre laboratorul din Franþa fãrã înºtiinþarea producãtorului sau a Ministerului Sãnãtãþii, care a aflat de aceastã retestare abia dupã finalizarea studiului clinic. Mai mult, susþine Ministerul Sãnãtãþii, A.N.M.D.M. nu a solicitat Institutului Cantacuzino probe suplimentare pentru retestarea produsului, astfel încât nu se poate preciza dacã eºantionul trimis spre analizã este reprezentativ ºi nici nu a pus la dispoziþie niciun document probator, prin urmare, nu se cunoaºte care sunt seriile retestate în Franþa. Institutul Cantacuzino a produs, pentru sezonul epidemic 2013 - 2014, 400.000 de doze de vaccin antigripal, însã acestea nu au putut fi folosite, întrucât rezultatele testelor au indicat o concentraþie foarte mare de endotoxine, care ar putea sã producã la administrare reacþii adverse, precum febrã sau ºoc anafilactic. Agenþia Naþionalã a Medicamentului a anunþat Institutul Cantacuzino, la sfârºitul anului trecut, cã vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaþã întrucât au fost descoperite probleme.
O societate din Covasna a început la Vâlcele producþia apei minerale medicinale cu fibre extrase din rãdãcini de cicoare, care este destinatã în special persoanelor cu intoleranþã la gluten. Silviu Manole, managerul general al S.C. Wega Invest S.R.L. din judeþul Covasna, societatea care îmbuteliazã apa mineralã medicinalã Vâlcele, declarã cã produsul, „unic în Europa”, a fost scos pe piaþã dupã doi ani de cercetãri, finalizate cu brevet de invenþie, astfel cã, din punct de vedere al proprietãþii intelectuale, este asiguratã protecþia atât pe procedurã, cât ºi pe produs. „Firma noastrã a început sã producã apã mineralã cu fibre, sub forma unei bãuturi care imitã sucul, numai cã ea conþine fibre aglutenice ºi se adreseazã în special celor care au intoleranþã la gluten, dar ºi celorlalte categorii care apreciazã modul de viaþã sãnãtos. Consumul de apã mineralã cu fibre conduce în mod evident la scãderea trigliceridelor, a colesterolului,
a zahãrului în sânge, mãreºte viteza tranzitului intestinal”, spune, citat de Mediafax, Silviu Manole. Omul de afaceri a precizat cã în prezent acest produs este comercializat doar în municipiul Sfântu Gheorghe, în cantitãþi mici, dar intenþia este de a înfiinþa o unitate nouã de producþie, având în vedere potenþialul economic al acestei ape minerale, unicã în Europa: „Am scos pe piaþã în cantitãþi foarte mici, doar în Sfântu Gheorghe comercializãm în acest moment, dar ne gândim sã gãsim resurse de financiare ca sã facem o unitate nouã. Potenþialul ar fi fantastic, având în vedere cã în Europa nu produce nimeni
aºa ceva”. El a precizat cã fibrele aglutenice sunt extrase din rãdãcini de cicoare ºi sunt combinate cu apã mineralã de Vâlcele, bogatã în minerale. „Cei care au intoleranþã la gluten sunt demineralizaþi, aceasta este una dintre cele mai mari probleme, lipsa de minerale, iar ei sunt «clienþi» aproape siguri pentru cancer de colon. Produsul acesta vine sã umple ºi o niºã comercialã, dar vine ºi sã previnã aceastã maladie teribilã, pentru cã cine consumã o cantitate de fibre între 28 ºi 30 de grame pe zi, în funcþie de sex, greutate ºi vârstã, este practic ferit de pericolul acestei afecþiuni”, mai spune Silviu Manole. (TP)
Un tip nou de implant mamar, mult mai uºor ºi care împiedicã lãsarea sânilor, creat în Israel Un tip nou de implant mamar, denumit B-Lite, care este cu 30% mai uºor decât orice produs similar existent pe piaþã ºi previne procesul de lãsare a sânilor, care apare în cazul folosirii implanturilor cosmetice convenþionale, a fost creat de un inginer biochimist din Israel. Noul tip de implant constã într-un înveliº de silicon umplut cu sfere minuscule de silicat, o formã solidã a gelului de silicon, dar mult mai uºoarã, anunþã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Asta în timp ce implanturile mamare tradiþionale sunt realizate din gel de silicon
sau din soluþie salinã. „Implanturile mamare nu au fost niciodatã mai uºoare, de la introducerea lor pentru prima oarã, în 1962. De atunci, nu a apãrut nicio îmbunãtãþire cu privire la aceastã procedurã. ªtim cã, dupã zece sau 15 ani, aceste implanturi trebuie înlocuite. Când realizezi un implant, sânii devin mai grei. Acesta este motivul pentru care încep sã se lase dupã câþiva ani ºi femeile trec prin douã sau trei operaþii pentru a avea în continuare sâni frumoºi”, explicã Dael Govrin, un inginer biochimist din Israel, care a inventat noul tip de implanturi. Implanturile convenþionale cântãresc aproximativ 450 de
grame, iar sânii naturali sunt ceva mai uºori de atât. Noul implant cântãreºte cu o treime mai puþin decât tipul convenþional. Aproximativ 40 de femei din Israel au trecut printr-o operaþie de fixare a noilor tipuri de implant ºi pacientele afirmã cã diferenþa de greutate faþã de sânii naturali este insesizabilã. „Reacþia primelor noastre paciente este pozitivã. Unele dintre acestea au implanturi mamare pentru prima oarã ºi spun cã sunt mai uºoare decât sânii lor naturali”, afirmã Dael Govrin, al cãrui frate, Jacky, este chirurg plastician. Noile implanturi au primit avizul de conformitate al Comisiei Europene. (TP)
crâmpeie de viaþã bãnãþeanã
27 februarie - 2 martie 2014
13
Ce n-a fãcut austeritatea face actualul Guvern
Judecãtoria Fãget, la un pas de desfiinþare În urmã cu patru ani, în plinã crizã economicã, se discuta despre posibilitatea desfiinþãrii unor instanþe din localitãþi mici, cu un volum mic de activitate, în ideea realizãrii de economii la bugetul Justiþiei. Atunci s-a renunþat la idee, dupã ce s-a ajuns la concluzia cã desfiinþarea acestor instanþe ar pune pe drumuri inutil, cu costuri mari, oameni din localitãþi unde, în general, locuitorii au venituri reduse. Pentru mulþi dintre ei, desfiinþarea Judecãtoriilor respective ar fi echivalat cu o îngrãdire a accesului la justiþie. Ce nu s-a înfãptuit atunci, sub presiunea crizei, se pare cã se va face acum. bogdan.piticariu@timpolis.ro
30 de Judecãtorii ºi Parchete luate în vizor Ministerul Justiþiei îºi anunþa, zilele trecute, decizia de a desfiinþa 30 de instanþe ºi Parchete cu volum mic de activitate, în condiþiile în care la majoritatea instanþelor ºi Parchetelor se înregistreazã o continuã creºtere a volumului de muncã. Potrivit expunerii de motive a unui proiect de lege publicat pe site-ul Ministerului Justiþiei, “aceste instanþe au înregistrat constant un volum scãzut de activitate, sub media la nivel naþional, au avut un grad scãzut de ocupare a posturilor de judecãtori (existã Judecãtorii care nu prezintã atractivitate pentru opþiunile auditorilor de justiþie dupã absolvirea Institutului Naþional al Magistraturii ºi susþinerea examenului de capacitate), condiþiile
Desfiinþarea Judecãtoriilor respective ar fi echivalat cu o îngrãdire a accesului la justiþie
socio-economice care au condus la punerea în funcþiune nu mai subzistã, iar depopularea zonelor aflate în circumscripþia acestora au condus la o scãdere a numãrului de dosare înregistrate pe rolul acestora”. Raportul a fost aprobat în ºedinþa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 4 iunie 2013, fiind trimis ministrului Justiþiei pentru iniþierea unui proiect de lege. Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituþional pentru pregãtirea sistemului judiciar în vederea intrãrii în vigoare a noilor Coduri, a fost propusã desfiinþarea a 30 de Judecãtorii ºi a Parchetelor de pe lângã acestea, precum ºi rearondarea localitãþilor pe care acestea le-au deservit. Pe lista neagrã se regãseºte ºi Judecãtoria Fãget. Strategii care au
gândit acest proiect au considerat cã pot compensa desfiinþarea acestei instanþe prin mãrirea razei teritoriale a Judecãtoriei Sânnicolau Mare, respectiv “concesia” rãmânerii în funcþiune a Judecãtoriei Deta. Nu se ºtie în ce mãsurã cei care au venit cu aceste propuneri au studiat situaþia de pe plan local, unde se manifestã o supra-aglomerare cu dosare a aproape tuturor instanþelor timiºene. În plus, nimeni probabil cã nu i-a întrebat cum se vor descurca pe justiþiabilii de pe plan local afectaþi de aceastã restructurare. “Oamenii vor trebui sã meargã la alte instanþe. Ei sunt ºi aºa foarte sãraci, unii trãiesc la limitã, le-ar fi foarte greu. Unii vor renunþa sã îºi mai caute dreptatea. Sunt unii care merg pe jos ca sã ajungã la Judecãtorie”, a declarat
judecãtorul Cristina Blaga, preºedintele Judecãtoriei Fãget.
Mii de justiþiabili ar trebui sã facã naveta la Timiºoara sau Lugoj Actuala iniþiativã este reluatã dupã un proiect mai vechi al Ministerului Justiþiei, din 2010. Atunci, Ministerul Justiþiei susþinea cã instanþele mici trebuie desfiinþate pentru cã nu au un volum de lucru în media naþionalã, dar ºi pentru cã sunt rezultatul unui voluntarism politic de la data respectivã, care “ºi-a dovedit iraþionalitatea deciziei prin faptul cã aceste instanþe nu lucreazã, nu au putut fi acoperite cu scheme de personal, iar cele care au
volum ºi personal redus au probleme atunci când sunt incidente procedurale, cum ar fi recuzãrile.” În cazul Judecãtoriei Fãget, Ministerul Justiþiei susþinea cã desfiinþarea se bazeazã, printre altele, pe argumentul cã instanþa are un volum foarte mic de activitate, în scãdere în ultimii trei ani, ºi o încãrcãturã de cauze cu mult sub media la nivel naþional – aproximativ 300 de dosare pe judecãtor pe an, faþã de media naþionalã de 750 de dosare pe judecãtor pe an. Totodatã, Ministerul Justiþiei mai spunea cã “sunt distanþe rezonabile de parcurs între localitãþile ce ar urma sã fi arondate ºi Judecãtoria Lugoj”, care putea prelua atribuþiile instanþei desfiinþate din Fãget. Argumentul cu distanþele rezonabile probabil cã nu a fost prea convingãtor pentru locuitorii din Curtea, de exemplu, care sunt arondaþi Judecãtoriei Fãget ºi care ar fi trebuit sã parcurgã aproximativ 50 de kilometri pânã la Lugoj. De altfel, Ministerul Justiþiei consemna cã, pe plan local, la instanþe, nu a existat o unanimitate de pãreri legate de desfiinþarea Judecãtoriei Fãget. Dacã conducerea din acea vreme a Curþii de Apel Timiºoara a propus desfiinþarea instanþei ºi arondarea localitãþilor la Judecãtoria Lugoj, conducerea Tribunalului Timiº a propus menþinerea instanþei, pe motiv cã prin desfiinþare nu se fac economii semnificative. Conform ultimului raport disponibil al Judecãtoriei Fãget, pe an au fost înregistrate peste 1.100 de dosare din care peste 1.000 de dosare civile ºi 120 de dosare penale. Tot pe an au fost pronunþate în total 973 hotãrâri, din care 853 civile ºi 120 penale. Anual se înregistreazã peste 100 de dosare de fond funciar ºi 100 de dosare pe probleme de minori ºi familie.
Parlamentari de Timiº fac demersuri pentru menþinerea Judecãtoriei Fãget Anul trecut, mai mulþi parlamentari au trimis memorii cãtre Ministerul Justiþiei, solicitând menþinerea Judecãtoriei Fãget. Aceºtia precizau cã taxele de timbru, într-un trend de creºtere continuã, determinã adâncirea decalajului între zonele rurale ºi urbane, sub aspectul accesului la justiþie. Costurile enorme cu taxele, expertizele ºi reprezentarea în instanþã explicã cu uºurinþã reticenþa justiþiabililor de a se adresa organelor competente pentru soluþionarea cauzelor, fapt ce influenþeazã neîndoielnic numãrul de dosare ce se aflã pe rolul instanþei de judecatã. Odatã ce s-a considerat oportun, se arãta în aceleaºi memorii, ºi s-a procedat la sporirea taxelor judiciare de timbre, trebuie sã se asume ºi consecinþa directã ºi previzibilã a acestui demers, anume diminuarea numãrului de cauze. Ar fi nedrept ca justiþiabilii din zonã sã fie supuºi unei duble constrângeri: una de naturã pecuniarã ºi una de natura limitãrii accesului la aceste servicii de interes public. Conform aceloraºi documente,
criteriul costurilor ridicate de funcþionare a Judecãtoriei Fãget, raportat la volumul de activitate, este cel puþin discutabil, întrucât s-au identificat mãsuri uºor aplicabile pentru eficientizarea instituþiei: reduceri sau ajustãri ale schemei de personal, diminuarea costurilor cu factorul termic, prin optarea pentru combustibilul lemnos, ieftin ºi uºor de procurat în zonã, în defavoarea celui lichid, care se foloseºte în prezent, ºi alte mãsuri ce vor fi identificate, în urma unei analize de detaliu costbeneficiu. În memorii se mai arãta cã desfiinþarea Judecãtoriei Fãget ar crea cetãþenilor numeroase dificultãþi de transport, cheltuieli suplimentare adiacente, pierdere inutilã de timp, amânarea rezolvãrii problemelor, neîncredere în autoritãþi, tensiuni ºi alte neajunsuri. În prezent, competenþa Judecãtoriei Fãget ºi a Parchetului de pe lângã aceastã instanþã cuprinde oraºul Fãget ºi zece comune învecinate, împreunã cu satele aparþinãtoare, pe o razã teritorialã de 1.447 de kilometric pãtraþi
ºi o populaþie de aproximativ 60.000 de locuitori. Distanþa dintre aceste localitãþi ºi Judecãtoria Lugoj este exagerat de mare ºi, inclusiv, legãturile de transport între Lugoj ºi satele aparþinãtoare sunt departe de a fi simplu de asigurat (distanþa între Lugoj ºi Tomeºti, de exemplu, este de 61 de kilometri, Lugoj - Luncani , 67 de kilometri, Lugoj – Coºeviþa, 55 de kilometri, Lugoj - Fârdea, 59 de kilometri, Lugoj - Ohaba Românã, 71 de kilometri). “Orice soluþie de rezolvare este preferabilã aceleia desfiinþãrii Judecãtoriei. Din acest punct de vedere, vã rugãm sã luaþi în considerare, în ultimã instanþã, chiar posibilitatea înfiinþãrii unui sediu secundar cu activitate permanentã, mãsurã ce s-ar plia perfect situaþiei date”, se arãta în aceleaºi memorii. Din câte se pare, Ministerul Justiþiei nu a fost pânã acum impresionat de aceste argumente, menþinând Judecãtoria Fãget pe lista desfiinþãrii. “Criteriul volumului de activitate
Ioan Iovescu
Dorel Covaci al Judecãtoriei Fãget, exprimat în numãr relativ mic de dosare, nu trebuie absolutizat ºi nu se poate considera, de unul singur, sugestiv ºi decisiv pentru luarea unei mãsuri radicale cum ar fi aceea de desfiinþare a instanþei”, spune deputatul P.S.D. de Timiº Dorel Covaci, unul dintre parlamentarii care au militat, fãrã folos pânã acum, pentru menþinerea instanþei din Fãget. La rândul sãu, senatorul P.P.-D.D. Ioan Iovescu anunþã cã va trimite ºi
el o nouã interpelare Ministrului Justiþiei, alãturi de deputatul Dorel Covaci: “Din punctul meu de vedere, Ministerul Justiþiei poate restructura aceastã instanþã, dar în niciun caz nu ar trebui sã o desfiinþeze. Oamenii vor fi puºi pe drumuri, pentru cã în Timiº distanþele dintre localitãþi sunt destul de mari, ºi accesul la justiþie va presupune pentru ei costuri mult mai mari, în condiþiile în care sãrãcia din zonã este accentuatã”.
de 24 de ani un reper al cetãþii
14
27 februarie - 2 martie 2014
special
Matrioska – deghizarea terorismului din Rusia În ultimii 16 ani, Rusia a fost expusã la nu mai puþin de 23 de atacuri teroriste majore, dintre care 21 au avut loc doar în ultimii ºapte ani, cele mai multe în Cecenia, Inguºetia, Daghestan ºi Kabardino-Balkaria. Raluca COªEA
Islamizarea multor rebeli Perioada primului rãzboi din Cecenia, între anii 1994 - 1996, a determinat islamizarea multor rebeli, care ulterior au depãºit graniþele ºi s-au format la mijlocul anilor 2000 într-o miºcare armatã, de origine islamistã, activã pe toatã întinderea Caucazul de Nord. În ultimii 16 ani, Rusia a fost expusã la nu mai puþin de 23 de atacuri teroriste majore, dintre care 21 doar în ultimii ºapte ani, cele mai multe în Cecenia, Inguºetia, Daghestan ºi KabardinoBalkaria. Rãzboaiele de independenþã din Cecenia au însemnat importante miºcãri de rezistenþã radical islamistã, scopul principal al membrilor miºcãrii fiind independenþa musulmaniilor din regiune ºi unirea într-un emirat. Acþiunile dure ale Guvernului ºi ale trupelor de securitate ruse au dus la o insurgenþã islamistã continuã ºi o urã permanentã împotriva autoritãþilor. S-au format grupãri teroriste, cea mai cunoscutã fiind cea a „Vãduvelor Negre”, condusã de cãtre Shamil Basayev. Anii ‘90 debuteazã cu atacul asupra unei clãdiri din sud-estul Moscovei, în urma cãruia au murit 118 persoane. În urma atacurilor din perioada august - septembrie, numãrul morþilor s-a ridicat la 293. Dupã numai doi ani, în zilele
de 23 - 26 octombrie, Teatrul Dubrovka este atacat de cãtre un comando cecen, care ia 800 de ostatici. Din pãcate încercarea forþelor de ordine de a-i salva pe ostatici, este un eºec care duce la moartea a 130 de persoane. Atentatul este revendicat de cãtre Shamil Basayev, liderul grupãrii „Vãduvele Negre”. În 2003, au loc alte douã atentate sinucigaºe, o dublã sinucidere teroristã comisã la Moscova în timpul unui concert, în urma cãruia mor 15 oameni ºi alþi 50 sunt rãniþi, atentate fiind revendicate de aceeaºi grupare a „Vãduvelor Negre”. Anul 2004 debuteazã cu atacul terorist a douã femei kamikaze care se aruncã în aer la bordul a douã avioane de pasageri, atac în urma cãruia mor 90 de persoane. Cel mai grav atac din istoria atentatelor teroriste din Rusia este luare de ostatici dintr-o ºcoalã din Beslan, Oseþia de Nord, de cãtre un comando de ceceni. Î în urma intervenþiei neinspirate a forþelor de ordine ruseºti, ºi-au pierdut viaþa peste 330 de persoane. În 2011 are loc atacul cu bombã din zone de sosiri a Aeroportului „Domodedovo”, din Moscova, unde 35 de persoane îºi pierd viaþa ºi peste 130 sunt rãnite. Sfârºitul anului 2013 începe în forþã, cu trei atentate de proporþii. Primul are loc în luna octombrie, când o femeie kamikaze se aruncã în aer într-un autobuz plin de studenþi. Urmãtoarele atacuri sinucigaºe au loc în Gara Volgograd, ºi într-un troleibuz. Cele douã atentate teroriste au avut loc la interval de o zi ºi au fost revendicate de cãtre gruparea Mujahediniilor din Daghestan, condusã de cãtre Ansar al-Sunah. Primul atac sinucigaº s-a soldat cu dece-
de 24 de ani un reper al cetãþii
Atacuri teroriste în transportul din Rusia
sul a 17 persoane ºi rãnirea altor 40. Femeia kamikaze care a stat la originea atentatului, Oksana Aslanova, era de doi ani pe lista celor mai cãutate persoane din Rusia. Al doilea atentat sinucigaº a avut loc pe data de 30 decembrie, explozia, declanºatã de cãtre Naida Asiyalova având loc într-un troleibuz, la orã de vârf ºi pe una dintre strãzile cele mai aglomerate din oraº. Pe 16 noiembrie, soþul acesteia, Dmitry Sokolov, cunoscut ºi sub numele de Abdul Jabbar, a fost ucis împreunã cu alþi patru teroriºti în oraºul Dagestan, Caucazul de Nord. În luna iulie a anului trecut, liderul rebelilor ceceni, Doku Umarov, auto-intitulatul „Emirul Caucazului”, ameninþa public cã va face tot ce îi stã în putere sã opreascã desfãºurarea normalã a Jocurilor Olimpice, iar grupãrile de rebeli islamiºti jurau cã îºi vor muta campania teroristã din zona Caucazului de Nord, cãtre zonele de interes ale Rusiei, cu scopul de a lovi principalele obiective economice ºi de transport. Dupã atacul sângeros din aeroportul
Domodedovo, din 2011, ºi atacul sinucigaº din gara Volgograd, din 2013, nivelul unei probabile ameninþãri a crescut, în special pentru Jocurilor Olimpice de la Sochi. În ciuda declaraþiilor Moscovei de acum câþiva ani în care confirmau cã sunt victorioºi în lupta împotriva extremismului Islamic, se pare totuºi cã totul merge ca pe roate în tabãra adversã. Politica anti-teroristã a Rusiei necesitã o multifaþetare ºi o schimbare radical a vechilor metode, astfel pentru a putea previziona un atac ºi nu doar a-i numãra pe cei uciºi sau rãniþi. În ciuda faptului cã numãrul de atacuri a scãzut cu mult în comparaþie cu anul 2009, cu aproximativ 70%, atacurile care au avut loc în urmãtorii ani, deºi puþine la numãr, au fost mult mai grave ºi mai complexe. Acum, în timpul Jocurilor Olimpice de la Sochi, metodele de securitate ruse îºi vor arãta abilitatea, mai ales cã ochii întregii lumi sunt aþintiþi asupra puterii Rusiei de a se lupta cu terorismul ºi de a manageria desfãºurarea în liniºte a jocurilor.
În ultimul deceniu, aproximativ 300 de persoana au murit în atacuri teroriste care au vizat transportul public din oraºele ruseºti. Un procent mare dintre aceste atacuri au fost duse la capãt de cãtre teroriºti sinucigaºi. l Septembrie 2003: Douã explozii într-un tren de pasageri în regiunea Stavropol, atac în urma cãruia rezultã ºapte morþi ºi 80 de rãniþi. l Decembrie 2003: O femeie kamikaze se aruncã în aer într-un tren care circula spre Yessentuki, regiunea Stavropol, atac în urma cãruia mor 44 de personae ºi sunt rãnite 156. l Februarie 2004: Un atac sinucigaº cu bombã are loc în metroul din Moscova, unde 42 de persoane sunt ucise, iar 250 rãnite. Metroul mergea de la staþia Avtozavodskaya cãtre staþia Paveletskaya. l August 2004: Doi sinucigaºi declanºeazã dispositive explozibile în douã avioane de pasageri Tu-154 ºi Tu-134, ce duce la prãbuºirea acestora. 90 de persoane sunt ucise, iar responsabilitatea pentru acest atac revine liderului terrorist cecen, Shamil Basayev. l August 2004: Zece morþi ºi 90 de rãniþi în urma unui atac sinucigaº cu bombã în apropiere de staþia de metrou Rizhskaya din Moscova. l August 2007: În urma unei explozii pe calea feratã, trenul express Nesky deraiazã. Trenul avea ca rutã Moscova - St. Petersburg. Atacul s-a soldat cu 60 de rãniþi. l Octombrie 2007: Explozia unui autobuz ucide opt persoane ºi rãneºte aproximativ 60 în oraºul Tolyatti, Samara Oblast. l Noiembrie 2008: O femeie kamikaze se aruncã în aer lângã un autobuz cu pasageri în Vladikavkaz, atac ce s-a soldat cu 12 morþi ºi 41 de rãniþi. l Noiembrie 2009: Trenul express Nesky deraiazã pentru a doua oarã, dar de data aceasta se soldeazã cu 28 de morþi ºi 95 de rãniþi. l Martie 2010: 41 de persoane sunt ucise ºi aproximativ 85 rãnite în urma a douã atacuri sinucigaºe cu bombã în staþia de metrou Park Kultury and Lubyanka din Moscova. Doku Umarov, liderul cecen islamist revendicã ºi aceste atacuri. l Ianuarie 2011: Atacul sinucigaº din Aeroportul Internaþional „Domodedovo”, s-a soldat cu moartea a 36 de pasageri ºi rãnirea a încã 180. ªi de data aceasta, Doku Umarov anunþã cã el este cel care a ordonat atacurile cu bombã.
integrame
27 februarie - 2 martie 2014
15
Un american, un italian ºi un român, la Poarta Raiului, sunt întrebaþi de ce au murit: - Eu mi-am cumpãrat un Bugatti Veyron, spune americanul… - ªi?! - ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã… am intrat într-un copac cu 500 la orã. - Eu mi-am cumpãrat un Ferrari, spune italianul.. - ªi?! - ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã dar am pierdut controlul volanului la 360Km/h ºi am intrat în parapeþi. - Eu mi-am cumpãrat un Q7, spune românul… - ªi?! - ªi am murit de foame… l Un muncitor, tânãr, sãnãtos, de 3 ani cãsãtorit, are 4 copii ºi stã la etajul 1. La parter sta un poliþist, cãsãtorit de 11 ani jumate dar fãrã copii. La un moment dat îl întreabã pe muncitor: - Mãi, ce faci, eºti cãsãtorit de 3 ani ºi ai deja 4 copii? Noi suntem cãsãtoriþi de atâta timp dar nu reuºim sã facem copii. Nu ai un sfat pentru mine? - Simplu. Îþi trebuie doar un sãpun ºi o mãturã. - Da, bine, un sãpun ºi o mãturã. Mai departe? - Disearã, când te întorci de la serviciu, o bagi pe nevastã-ta sub duº, ºi o speli cu sãpunul de sus pânã jos... - Am înþeles! De sus pânã jos. ªi apoi? - Apoi baþi cu mãtura de tavan ºi cobor imediat... l -Salut ! Am auzit cã te-ai însurat ! Cum e nevastã-ta ? -Frumoasa ºi proastã ! -Hai mã...cum dracu...? -Pai dacã era urâtã, n-o luãm eu pe ea, iar dacã era deºteaptã, nu mã lua ea pe mine. l Un tip jefuieºte o bancã, ascunde banii , dar în cele din urmã este prins. Adus în faþa judecãtorului, acesta îi spune: – Dom’le, dacã dai banii înapoi, îþi voi micºora pedeapsa! – Auzi dom’le? Dacã voiam sã dau banii înapoi, fãceam un împrumut !!! l Puteþi ghici câþi ani am? Întreabã cochet o doamnã - Scuzaþi-mã, dar nu am idee! Vã dau un indiciu: fiicã-mea merge la grãdiniþã. - E educatoare? l Un tip care stãtea cu chirie, îºi invitã într-o searã un prieten la o bere. Dupã câteva pahare, musafirul observã un lighean agãþat pe perete. - Ce-i cu ligheanul ãla? - Nu-i lighean, este un ceas vorbitor! - ºi loveºte puternic în el. De dupã perete se aude o voce : - Tâmpitule, iar baþi noaptea la douã jumate? l Iþic ºi ªtrul se prezintã în faþa rabinului. Iþic îi spune: - Rabbi, am o disputã cu ªtrul. Lãmureºte-ne. Spune-mi, negru e culoare? Se uitã rabinul în Talmud ºi îi spune: - E culoare. În Talmud scrie cã trebuie sã te îmbraci în negru când moare cineva. - Dar albul e culoare? - Da, în Talmud zice cã mireasa se îmbracã în alb. Iþic, adresându-se lui ªtrul: - Ai vãzut cã televizorul pe care þi l-am vândut era color?
de 24 de ani un reper al cetãþii
16
27 februarie - 2 martie 2014
publicitate
E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910
de 24 de ani un reper al cetãþii
Director Executiv: Melania CINCEA
Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU
ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS
Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.