Timpolis 2032 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2032 24 - 26 februarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

S.T.S., mizã majorã a momentului melania.cincea@timpolis.ro

ocial-democraþii s-au rãzgândit: nu mai vor S.T.S. la M.A.I., ci îl vor sub control parlamentar. O idee venitã în plinã ºi acutã crizã intra-U.S.L., când P.N.L. nu vrea în ruptul capului sã renunþe la a-l plasa pe Klaus Johannis ºi la Interne, ºi la vârful Guvernului. E întâmplãtoare rãzgândirea social-democraþilor? Înclin sã spun „nu”. a câteva zile dupã accidentul aviatic din Apuseni, în urma cãruia autoritãþile care ar fi trebuit sã intervinã pentru salvarea victimelor ni s-au arãtat în toatã splendoarea incompetenþei ºi indolenþei, Radu Stroe demisiona de la conducerea M.A.I. Nu la solicitarea primului-ministru, nici din proprie iniþiativã. Ci, cel mai probabil, la presiunea unor voci din P.N.L. A fost momentul în care premierul a rãmas fãrã un om fidel la Interne, unul dintre liberalii consideraþi mai apropiaþi de Victor Ponta decât de Crin Antonescu. Ceea ce, în an cu mizã electoralã majorã, poate fi o pierdere – dacã ne raportãm la rolul jucat de niºte oameni din M.A.I. la referendumul din 2012. Aºa se face cã, dupã aceastã nesolicitatã ºi neaºteptatã demisie, d-l Ponta a încercat sã contrabalanseze pierderea. Prin încercarea de a-ºi impune un om loial la S.T.S. A cerut în C.S.A.T. înlocuirea directorului S.T.S., generalul Marcel Opriº, deºi ºtia cã nu are nicio ºansã. Nu avea motive întemeiate sã o facã. Raportul guvernamental – realizat sub coordonarea vicepremierului Gabriel Oprea, dupã tragedia aviaticã din Apuseni – indica Romatsa drept responsabilã pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor, nu S.T.S. Altã cale legalã de a schimba urgent ºeful S.T.S. nu avea, însã: numirea lui se face, potrivit legii, de cãtre C.S.A.T., la propunerea preºedintelui acestuia, care e ºeful statului. Adicã, Traian Bãsescu. Aºa cã a venit decizia-fulger. Continuând sã invoce ineficienþa S.T.S. a anunþat elaborarea unui proiect de lege prin care trecea acest serviciu în subordinea M.A.I., practic, în subordinea lui personalã, primul-ministru urmând sã numeascã staff-ul S.T.S.: un secretar de stat ºi trei subsecretari de stat. erspectiva numirii la Interne a lui Klaus Johannis – un om fidel liderului liberal – ºi, mai mult într-o funcþie de vicepremier, idee la care Crin Antonescu nu vrea sã renunþe, adâncind foarte mult criza din interiorul alianþei de guvernare, pare sã fi fost motivul pentru care trecerea S.T.S. la M.A.I. nu mai e vãzutã ca fiind cea mai bunã soluþie. Mai ales cã dl Johannis nu era pe aceeaºi lungime de undã cu premierul, afirmând cã nu vede ca „o chestiune chiar vitalã” trecerea S.T.S. la M.A.I. Iar liderul deputaþilor liberali, George Scutaru, declara ºi el cã parlamentarii P.N.L. se vor abþine de la vot. ºa se face cã plenul Camerei Deputaþilor a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, cã amânã, la propunerea P.S.D. care a acþionat, zice, la propunerea reprezentanþilor minoritãþilor, dezbaterea proiectului privind S.T.S. ªi asta pentru cã social-democraþii s-au rãzgândit: vor acest serviciu sub control parlamentar – în Legislativ având majoritate –, în subordinea Internelor urmând sã treacã doar Serviciul 112. u este, însã, furnizat nici motivul solid argumentat care sã justifice aceastã miºcare, cu câteva luni înainte de alegeri. ªi asta pentru cã, ºi în momentul de faþã, potrivit legii de funcþionare, 92/1996, S.T.S. este controlat de Parlament, prin comisiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Dar, e adevãrat, este organizat ºi coordonat de C.S.A.T. care ºi numeºte, la propunerea preºedintelui sãu, funcþie ocupatã de ºeful statului, conducerea serviciului. Aici e de fapt problema. Momentan, parlamentarii social-democraþi nu au anunþat cine ºi cum va numi conducerea serviciului. Dar mai e timp sã gãseascã o soluþie, o cârpealã legislativã, pânã se trece hopul – caracterul de urgenþã al legii a dispãrut, iatã. Alegerile, adicã. S.T.S., reprezintã o mizã importantã: nu numai cã este instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre B.E.C, dar are toate bazele de date ale Ministerului Sãnãtãþii ºi ale Ministerului Muncii. rin urmare, e întâmplãtoare rãzgândirea social-democraþilor? Înclin sã spun „nu”.

un reper al cetãþii

Pensiile de invaliditate ºi indemnizaþiile de handicap, din nou în creºtere în Timiº l 3.48% din populaþia judeþului

suferã de un handicap

Primãria vrea documentaþii clare pentru terenurile sale de lângã Stadionul „Dan Pãltiniºanu” Cu sau fãrã vreo legãturã cu grandiosul ºi, conform unor consilieri locali, deocamdatã irealizabilul proiect al extinderii Stadionului „Dan Pãltiniºanu”, Primãria vrea sã clarifice, din punct de vedere cadastral, situaþia terenurilor sale deþinute în aceastã zonã. Acestea au generat de-a lungul timpului mai multe scandaluri, care au mers pânã la plângeri la D.N.A. pag. 3

A început demontarea ecluzei descoperite pe ºantierul din Piaþa 700, din Timiºoara Punerea în aplicare a deciziei Ministerului Culturii privind demontarea bucatã cu bucatã a pieselor care compun stãvilarul descoperit în zona ºantierului CBC, din Piaþa 700, a stârnit revolta unui consilier local ºi a unui arhitect. Cei doi au au protestat la ºantierul CBC, alãturi de 20 de timiºoreni, pentru a lua atitudine faþã de ceea ce considerã a fi nesocotirea trecutului ºi violarea patrimoniului Timiºoarei. pag. 4

Timiºul, prezenþã anemicã pe cel mai scump portal public din þarã

Timiºul este reprezentat mai mult decât modest pe cel mai scump portal public realizat vreodatã în România – portaleromania.ro, care s-a dorit a fi un fel de platformã publicã cu multe servicii conexe accesibile contribuabilului utilizator. Informaþiile legate de vestul þãrii sunt puþine ºi pot fi gãsite, într-o formã mult mai bunã ºi completã, pe site-urile Consiliului Judeþean ºi Primãriei Timiºoara. Cât despre aplicaþiile accesibile pe site pentru contribuabilii timiºoreni, ele sunt simple trimiteri pe pagina web a Municipalitãþi timiºorene.

pag. 7

Procese virtuale

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Dupã o perioadã în care, în urma controalelor iniþiate de cãtre Inspecþia Socialã, numãrul beneficiarilor de pensie de invaliditate, respectiv indemnizaþie de handicap s-a diminuat la nivelul

judeþului Timiº, indicatorii încep din nou sã creascã. Timiºul a ajuns în prezent în „top 5” al judeþelor cu cele mai multe cazuri de handicap raportate la totalul populaþiei. pag. 6

Ministerul Justiþiei vrea sã reia procesul de informatizare a instanþelor, pe care sã-l extindã pânã la punctul în care justiþiabilii sã nu mai fie nevoiþi sã vinã efectiv în instanþã decât în anumite faze procesuale, în rest implementându-se un aºa-zis sistem al dosarului electronic. Rezerve existã ºi în privinþa acestui proiect, fiind luate în calcul demersurile mai vechi de informatizare întreprinse de cãtre Ministerul Justiþiei, demersuri care nu s-au finalizat bine, pe unele segmente, nici pe plan local. pag. 10

social

24 - 26 februarie 2014

50.000 de fotocopii ale dosarelor Revoluþiei din Timiºoara, donate oraºului de cãtre revoluþionarul Teodor Mãrieº l Asociaþia Civicã Banat se pregãteºte sã îi ofere Timiºoarei dreptul la a-ºi recupera istoria Mai bine de 50.000 de fotocopii ale dosarelor Revoluþiei Române din Timiºoara au fost donate oraºului, în iarna anului 2012, de cãtre revoluþionarul Teodor Mãrieº, într-un gest cu valenþe simbolice. Acesta a vrut sã contribuie astfel la recuperarea de cãtre timiºoreni a istoriei autentice a oraºului. Acum, reprezentanþii Asociaþiei Civice Banat ºi-au propus sã predea Memorialului Revoluþiei din Timiºoara un site pe care sã se regãseascã toate informaþiile complete conþinute în Dosarele Revoluþiei. ligia.hutu@timpolis.ro

Acces la recuperarea istoriei Dosarele Revoluþiei i-au fost puse la dispoziþie cu mare dificultate de cãtre Statul român revoluþionarului Teodor Mãrieº, preºedintele Asociaþiei „21 Decembrie 1989”, numai dupã ce acesta a fãcut greva foamei, solicitând desecretizarea informaþiilor referitoare la Revoluþia românã. Fotocopiile documentelor au fost realizate de Asociaþia „21 Decembrie 1989”. “Avem peste 50.000 de file, 124 de dosare destinate jurnalelor de luptã ale Armatei. O echipã de oameni au lucrat mai bine de o lunã ºi jumãtate sã transcrie în format electronic Dosarul Revoluþiei de la Timiºoara. Am obþinut aceastã copie de la Curtea Supremã. Vã daþi seama cã

«Dosarul Timiºoara» este destul de degradat. A trecut prin patru instanþe”, declara Teodor Mãrieº, în noiembrie 2012, în timpul unei conferinþe de presã susþinute la sediul P.N.Þ.C.D. Timiº, referindu-se la dreptul timiºorenilor de a avea acces la dosarele care sã le redea adevãrul istoric în ceea ce priveºte Revoluþia din 1989. Motivele pentru care Teodor Mãrieº a fãcut acest lucru este de a salva aceste documente, deoarece „condiþiile nu sunt tocmai grozave în subsolurile Curþii Superioare de Justiþie” ºi pentru a le pune la dispoziþie, ca probe, celor 72 de persoane din Timiºoara, urmaºi ai celor arºi la Crematoriul „Cenuºa”, care nu au primit despãgubiri din partea Statului Român, cu toate cã au cerut sã li se facã dreptate. Teodor Mãrieº mai spune cã el este cel care i-a rugat pe aceºti oameni sã-ºi facã dosare ºi sã meargã în Capitalã, pentru cã sunt îndreptãþiþi sã li se facã dreptate. Dar lucrurile nu au fost simple: „Nu vã puteþi imagina ce înseamnã sã mergi nopþile pe tren ºi, când ajungi la Curtea Supermã, sã þi se spunã «lipsã de procedurã». Nu pot sã vã spun ce feþe aveau aceºti oameni, care reveneau peste o lunã ºi li se spunea acelaºi lucru”. Preºedintele Asociaþiei “21 Decembrie 1989” mai spunea cã aceste acte au fost copiate în aproape douã luni, copierea fãcându-se în condiþii vitrege, cu ajutorul a douã aparate de filmat ºi cu douã aparate de fotografiat. Dupã ce s-a lovit de refuzul autoritãþilor locale de a prelua aceste fotocopii, Teodor Mãrieº, care a fost unul

Documente obþinute dupã zeci de zile de grevã a foamei

dintre reprezentanþii A.R.D. Timiº la alegerile parlamentare din decembrie 2012, a oferit dosarele celor care s-au dovedit interesaþi de recuperarea conþinutului lor, precizeazã reprezentanþii Asociaþiei Civice Banat. O parte dintre dosare au ajuns în proprietatea reprezentanþilor Forþei Civice Timiº. S-a nãscut astfel un site: www.dosarelerevolutiei.ro, care a permis accesarea online a unei pãrþi din informaþii. Ulterior, aceastã paginã web ºi fotocopiile dosarelor au fost cedate, cu titlu gratuit, Asociaþiei Civice Banat, care ºi-a propus sã continue proiectul început de Teodor Mãrieº în 2012. Printre obiectivele pe care reprezentanþii Asociaþiei Civice Banat ºi le-au stabilit se numãrã ºi intenþia de a transforma toate informaþiile de tip imagine în text, astfel încât ele sã poatã fi lesne acce-

sate de cãtre toþi utilizatorii site-ului. În scopul dezvoltãrii site-ului, a prelucrãrii imaginilor neclare ºi a convertirii informaþiilor în format text, precum ºi pentru crearea unor motoare de cãutare adecvate ºi pentru identificarea hosting-ului pentru cele peste 800 GB de informaþie, Asociaþia Civicã Banat solicitã colaborare, susþinere ºi implicare din partea tuturor celor dornici sã contribuie la recuperarea unor file importante din istoria recentã a Timiºoarei. Celor doritori sã contribuie cu donaþii la finalizarea proiectului le stau la dispoziþie urmãtoarele conturi bancare: Cont RON: RO05BTRLRONCRT0222141401, Cont EUR: RO52BTRLEURCRT0222141401, Cont USD: RO56BTRLUSDCRT0222141401, deschise la Banca Transilvania.

Teodor Mãrieº este omul pe care mulþi timiºoreni îl cunosc din postura de revoluþionar. Omul care a fãcut de trei ori greva foamei. ªi nu o zi, douã. De fiecare datã mai mult de 70 de zile. ªi nu pentru a cere ceva pentru el, ci pentru a obþine documentele din dosarele Revoluþiei din Decembrie 1989 ºi ale Mineriadei din 1990, care n-au ajuns în instanþã. Tot Teodor Mãrieº este omul care a cerut Curþii Europene a Drepturilor Omului acces la dosarele instrumentate de generalul magistrat Dan Voinea ºi ferecate ulterior de Secþia Civilã a Parchetului General. Adicã, dosare netrimise în judecatã, deºi vizau oameni care au instigat la crime dupã 22 Decembrie 1989 – deºi pare bizar, dupã aceastã datã, când România era deja eliberatã oficial de comunism, s-a produs genocidul, nu înainte. Iar C.E.D.O. i-a dat dreptate lui Teodor Mãrieº ºi a decis ca Asociaþia “21 Decembrie 1989”, pe care acesta o conduce, sã aibã acces la dosare, obligând astfel Parchetul General sã-i punã la dispoziþie copii dupã toate documentele solicitate.

Partidul Miºcarea Popularã Timiº solicitã U.S.L. sã punã punct crizei politice l Radu Lambrino: „Într-un context geopolitic cum este cel actual,

stabilitatea politicã este o chestiune de interes naþional”

„În politicã trebuie sã intri ca sã oferi, nu ca sã iei”, spune Cristian Munteanu, preºedintele Partidului Miºcarea Popularã Timiºoara. Acesta este, de altfel, mesajul transmis de reprezentanþii P.M.P. la prima lor conferinþã de presã organizatã, la Timiºoara, ca partid, un partid despre care spun cã se doreºte a fi continuatorul politicilor preºedintelui Traian Bãsescu. ligia.hutu@timpolis.ro

„O luptã între oameni mici pentru o mizã mare” Referindu-se la actuala crizã din U.S.L., preºedintele P.M.P. Timiº, Radu Lambrino, a catalogat-o drept „o luptã între oameni mici pentru o mizã mare” ºi a apreciat cã prelungirea unei crize interminabile într-un context geopolitic complicat e o dovadã de iresponsabilitate, iar „momentul în sine ne poate afecta pe toþi, întrucât, într-un

asemenea context, stabilitatea politicã este o chestiune de interes naþional”. În plus, mai spune acesta, percepþia internaþionalã vizavi de politica externã a României, pe de o parte, ºi faþã de seriozitatea instituþiilor financiare ale României, pe de altã parte, îi afecteazã pe toþi cetãþenii în egalã mãsurã, astfel încât le putem pãrea partenerilor noºtri externi „niºte oameni neserioºi, dintr-o þarã instabilã”. Preºedintele P.M.P. Timiºoara, Cristian Muntean, a fãcut referire la nevoia de implicare, în scopul reformãrii autentice a mediului politic românesc. „În politicã trebuie sã intri ca sã dai, nu ca sã iei”, spune Cristian Muntean, care adaugã cã, „din nefericire, ceea ce s-a perpetuat pânã în acest moment pe scena politicã româneascã a afectat profund moralitatea ºi bunulsimþ”. Cristian Muntean mai spune cã politicienii trebuie sã aducã competenþã ºi, în plus, sã punã ceva în slujba celorlalþi, apreciind, însã, cã, pânã în acest moment, mulþi dintre politicieni nu au fãcut decât sã îºi ascundã eºecul

de 24 de ani un reper al cetãþii

profesional în spatele unei aparenþe de om politic. „Sperãm sã producem schimbarea de care e nevoie, sã dãm un plus de valoare politicii ce a cãpãtat o aurã nefastã”, mai spune Cristian Muntean.

Strângere de semnãturi împotriva accizei Reprezentanþii P.M.P. Timiº – Radu Lambrino, preºedintele P.M.P. Timiº, Cristian Muntean, preºedintele P.M.P. Timiºoara, ºi Eugen Stãnescu, vicepreºedinte al P.M.P. Timiº – anunþã cã P.M.P. va demara la nivel naþional o campanie care vizeazã sensibilizarea populaþiei cu privire la implicaþiile aplicãrii suprataxei de 7 eurocenþi pe litru de carburant. Campania, denumitã de reprezentanþii P.M.P. „Ponta te arde cu pompa. Atenþie, cresc preþurile!”, îºi propune sã adune peste un milion de semnãturi de la nivel naþional, dintre care 30.000 de semnãturi se estimeazã cã vor proveni din Timiº. Termenul limitã asumat pentru campa-

nia de strângere de semnãturi este jumãtatea lunii martie, scop pentru care pe teren vor fi mobilizate echipe de voluntari, care vor fi prezenþi în diverse locuri din oraº, de la parcãri ºi staþii de alimentare cu combustibil, pânã la supermarketuri ºi pieþe. „Timiºul este al doilea judeþ din þarã în ce priveºte numãrul de autovehicule”, spune Radu Lambrino, iar „creºterea accizei la carburant nu va face decât sã genereze creºterea accentuatã a preþurilor la toate produsele de bazã: lapte, pâine, carne”. Radu Lambrino a reamintit cã preºedintele Traian Bãsescu a respins intrarea în vigoare a acestei taxe de la 1 ianuarie, însã, potrivit intenþiilor Guvernului Ponta, taxa ar urma sã fie aplicatã de la 1 aprilie. „Acesta nu este decât un nou bir impus populaþiei pentru susþinerea unor campanii electorale care urmeazã în acest an. Se intenþioneazã dirijarea acestor bani cãtre fiefurile USL-ului”, spune Radu Lambrino.

„Problemele de la

A.S.F. pot afecta credibilitatea întregii þãri în faþa investitorilor strãini” Referindu-se la situaþia din cadrul Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, preºedintele P.M.P. Timiºoara a apreciat cã problemele semnalate recent pot afecta credibilitatea întregii þãri în faþa investitorilor strãini, întrucât instituþia în sine, creatã la începutul anului 2013, responsabilã inclusiv cu supravegherea pieþelor de capital, ar fi trebuit sã reuneascã persoane a cãror competenþã profesionalã sã fie fãrã reproº. „Ceea ce a rezultat, însã, a fost o instituþie supradimensionatã, cu aproape 700 de persoane angajate, în condiþiile în care orice instituþie serioasã din lumea civilizatã nu are mai mult de 400 de angajaþi. Aceste persoane nu pot face dovada minimei competenþe ºi multe dintre ele s-au dovedit a fi rude ale diverºilor potentaþi ai zilei. E un mod tipic de a acþiona, de care ne separãm ºi faþã de care protestãm”, declarã Cristian Muntean.

eveniment

24 - 26 februarie 2014

Primãria vrea terenuri cu acte în regulã Conform unui proiect publicat sãptãmâna trecutã, Municipalitatea timiºoreanã doreºte sã demareze procedura de sector cadastral a zonei Stadion, cuprinse între Stadionul „Dan Pãltiniºanu” - strada prof. dr. Aurel Pãunescu - Podeanu – strada Cerna - bdul Iosif Bulbuca. Nu se ºtie încã dacã acest demers are legãturã cu proiectul extinderii stadionului, pe care Primãria susþine cã îl are în vedere, deºi este greu de apreciat de unde ar obþine fondurile necesare pentru o astfel de investiþie. Prin acest proiect, Primãria recunoaºte, însã, cã situaþia terenurilor din zonã este neclarã din punct de vedere al documentaþiei cadastrale. „Prin acest proces se pune de acord situaþia realã din teren cu planul de carte funciarã existent, fiind o operaþiune de actualizare a planurilor existente prin includerea tuturor detaliilor apãrute ulterior întocmirii iniþiale a planului”, spun specialiºtii administraþiei locale.

Aceºtia susþin cã reambularea zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 2014, nu se reuºeºte identificarea parcelelor. „Prin reambulare se va renumerota întreaga zonã, numerele topografice vechi se sisteazã, fiecare imobil urmând sã primeascã un numãr topografic/cadastral nou”. Primãria mai þine sã precizeze, în acelaºi context, cã tot acest proiect se impune ºi pentru reglementarea situaþiei juridice a bazelor sportive, a terenului aferent bazinului de înot olimpic, a cãilor de ac-

ces ºi zonelor verzi. În 2009, un scandal monstru ºi o posibilã anchetã a D.N.A. însoþeau “revelaþia” legatã de faptul cã Primãria a închiriat ani buni o suprafaþã de 15.000 de metri pãtraþi din zona stadionului, pentru o bazã de agrement, percepând chirie doar pentru o micã parte din aceastã suprafaþã. Conform informaþiilor vehiculate atunci, Municipalitatea a perceput în prima fazã 2.500 de lei pe lunã, apoi 5.000, pentru ceea ce era un spaþiu imens. Dupã scandalul iniþial, nu s-a mai auzit nimic

în acest sens de la D.N.A., iar lucrurile au rãmas sã se reglementeze la nivel de instanþã.

Revelaþii tardive Anul trecut, staff-ul Primãriei Timiºoara a avut tot felul de revelaþii legate de patrimoniul deþinut, descoperind terenuri ºi clãdiri pe suprafeþe mari care de drept ar fi trebuit sã fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimãnui, pentru cã nu apar cu niciun proprietar la cartea funciarã. Unii con-

silieri locali susþineau în context cã funcþionari din Primãrie ºtiau de multã vreme de aceste proprietãþi, dar le þineau ascunse, pentru a rezolva preferenþial anumite cazuri de revendicare. Problema lipsei intabulãrilor ºi a unei evaluãri corecte ºi actualizate a clãdirilor nu este, însã, nouã la Timiºoara, de ani de zile constatându-se, cu ocazia auditurilor, cã Primãria Timiºoara nu deþine o situaþie corectã ºi realã a imobilelor din patrimoniul sãu. De altfel, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, declara anul trecut cã Municipalitatea se aflã încã în faza identificãrii terenurilor ºi clarificãrii statutului lor juridic, deoarece nu a existat o situaþie clarã a patrimoniului Primãriei: „Noi tot mai descoperim imobile, clãdiri ºi terenuri ale Primãriei, care sunt ale noastre, dar nu sunt intabulate”. Situaþia aceasta a fost confirmatã de date oficiale ale Municipalitãþii, din care reiese cã Primãria Timiºoarei ºi-a intabulat recent peste 3.000 de terenuri din cele aproape 5.000 pe care le-a identificat cã-i aparþin. Conform oficialilor Municipalitãþii, proprietãþile care nu sunt intabulate se aflã în tot oraºul, dar ºi în zona în care urmeazã sã se construiascã inelele rutiere aferente centurii oraºului. S-au descoperit strãzi întregi care nu sunt intabulate, ºi în aceastã situaþie nu e una sau douã strãzi, ci câteva zeci. „În mod normal, intabulãrile trebuiau fãcute în timp de cãtre Direcþia de Patrimoniu. Existã o obligativitate în acest sens care a fost ignoratã ºi cred cã au existat ºi interesa ca o parte din patrimoniu Primãriei sã nu fie administrat în condiþii de transparenþã”, nea declarat consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu.

Pieþele Timiºoarei, concesionate pânã în 2021 Aleºii locali vor trebui sã voteze în ºedinþa de plen din aceastã lunã un proiect care prelungeºte concesionarea pieþelor agroalimentare timiºorene de cãtre societatea S.C. Pieþe S.A. cu peste ºapte ani. O parte din consilierii locali spun cã Municipalitatea ar fi trebuit, mãcar ca experiment, sã încerce ºi concesionarea cãtre operatori privaþi, pentru a crea concurenþã în acest domeniu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Dupã 15 ani de concesionare urmeazã încã ºapte „Proiect de hotãrâre privind prelungirea contractului de concesiune nr.7/03.05.1999 încheiat între Consiliul Local al Municipiului Timiºoara ºi S.C. Pieþe S.A. Timiºoara ” se numeºte proiectul de hotãrâre de Consiliu Local prin care aleºii locali sunt invitaþi sã prelungeascã vechiul contract de concesionare, încheiat acum 15 ani, cu încã ºapte ani. Prin acest proiect se aprobã prelungirea contractului de concesiune pentru o perioadã egalã cu jumãtate din durata sa iniþialã, adicã ºapte ani ºi

ºase luni, începând cu data de 4 mai 2014 pânã în data de 3 noiembrie 2021, prin încheierea unui act adiþional. Unii aleºi locali spun cã, înainte de a veni cu ideea prelungirii concesionãrii tuturor pieþelor cãtre S.C. Pieþe S.A., Consiliul Local ar fi trebuit sã încerce, mãcar ca experiment, concesionarea unor pieþe agro-alimentare cãtre investitori privaþi, pentru a vedea dacã nu cumva aceºtia se descurcã mai bine decât societatea Pieþe S.A. ºi pentru a crea o concurenþã în acest domeniu. „Mãcar sub raportul eficienþei administrãrii, trebuia încercatã ºi aceastã variantã. Se putea concesiona o parte din pieþe ºi rãmânea de vãzut dacã aceste spaþii sunt administrate mai bine ºi dacã Primãria obþine mai mulþi bani din acest sector. Dacã lucrurile nu mergeau bine, se revenea la concesionarea tuturor pieþelor la societatea Pieþe S.A. Însã cred cã se impunea crearea unei concurenþe pe acest segment”, spune consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu.

O propunere uitatã În 2012, în plen era introdus un proiect de hotãrâre de Consiliu Local

prin care s-a dorit ca pieþele din Timiºoara sã fie concesionate unor operatori privaþi. Licitaþiile urmau sã înceapã de la sumele plãtite cãtre Primãrie pentru fiecare piaþã în parte, înmulþite cu zece. Veniturile realizate astfel se dorea a fi utilizate în proiectul de reabilitare termicã a clãdirilor aflate în proprietatea Primãriei, printre acestea numãrându-se ºcoli, grãdiniþe ºi spitale. Autorii proiectului voiau ca în contractul de concesiune sã se prevadã ºi obligativitatea concesionarului de a aduce pieþele la un aspect decent, care sã respecte normele de igienã stabilite de lege pentru produsele expuse spre vânzare. Un aspect foarte interesant legat de aceastã iniþiativã era motivarea acestui proiect, care specifica faptul cã, în raport cu potenþialul economic al pieþelor timiºorene, veniturile obþinute de Primãrie de pe urma exploatãrii acestora sunt insuficiente: „Pieþele din oraºul nostru (cu excepþia Pieþei de Gros) au un aspect învechit, cu un standard de igienã mult sub pretenþiile europene ale momentului, iar veniturile aduse la vistieria Primãriei sunt nesemnificative, comparativ cu potenþialul lor economic”, se preciza în acel proiect. În aceeaºi idee, propunerea de

hotãrâre mai viza ºi realizarea unor parteneriat public - privat pentru realizarea unor pieþe noi, pe proiecte similare celor din statele vest-europene, în care Primãria oferã terenul, investitorul construieºte piaþa ºi, eventual, parcarea subteranã sau suprateranã, ºi împarte cu Municipalitatea veniturile în proporþii egale. Din motive mai mult sau mai puþin întemeiate, respectivul proiect a fost

retras, însã, de pe ordinea de zi. S-a adus argumentul contractului în derulare cu S.C. Pieþe S.A. ºi faptul cã în cazul a trei pieþe existã litigii în derulare. Ca atare, proiectul a fost retras, în urma propunerii Direcþiei Patrimoniu. De atunci nu a mai revenit însã pe lista de proiecte care ajung în plen, ºi nu a fost readus în discuþie nici mãcar acum, când perioada contractului cu S.C. Pieþe S.A. a ajuns la final.

de 24 ani un reper al cetãþii

actualitate

24 - 26 februarie 2014

A început demontarea ecluzei descoperite pe ºantierul din Piaþa 700, din Timiºoara l Mutarea stãvilarului a stârnit revolta unui consilier local ºi a unui arhitect Punerea în aplicare a deciziei Ministerului Culturii privind demontarea bucatã cu bucatã a pieselor care compun stãvilarul descoperit în zona ºantierului CBC, din Piaþa 700, a stârnit revolta unui consilier local ºi a unui arhitect. Cei doi au au protestat la ºantierul CBC, alãturi de 20 de timiºoreni, pentru a lua atitudine faþã de ceea ce considerã a fi nesocotirea trecutului ºi violarea patrimoniului Timiºoarei.

identificarea unei soluþii finale înspre reprezentanþii Direcþiei de Patrimoniu din Ministerul Culturii s-au îngrãmãdit o seamã de interese fãrã nicio legãturã cu apãrarea intereselor oraºului. Aceasta în vreme ce arhitectul Valentin Luca avertiza cã demolarea ilegalã a monumentelor istorice reprezintã caz penal ºi acuza cã pe ºantierul CBC ar fi cãzut sub lamele buldozerelor, fãrã niciun fel de autorizaþie de demolare, mai multe contragãrzi. “Acest sit aparþine unei familii mult mai mari, care se cheamã familia Timiºoarei. ªi eu, ca timiºorean, n-am absolut niciun chef sã-i las pe aceºti domni sã-ºi bage excavatoarele în acest sit, cum au fãcut din 2006 pânã acum (…) Dânºii spun cã au avut autorizaþie. N-au avut autorizaþie. Au avut doar o descãrcare arheologicã. Dar descãrcarea arheologicã nu þine loc de autorizaþie de demolare. Vorbim aici de douã - trei contragãrzi care au fost construcþii, au fost edificii, care s-au demolat fãrã autorizaþie de demolare. Demolarea ilegalã a unui monument este caz penal”, declara, în octombrie 2013, Valentin Luca. Acesta preciza cã, încã înainte de demararea lucrãrilor în zonã, i-a atenþionat pe reprezentanþii investitorului asupra a ceea ce vor descoperi acolo, suprapunând peste zonã o veche hartã militarã a cetãþii Timiºoarei datând din 1808.

ligia.hutu@timpolis.ro

Încep operaþiunile de mutare a stãvilarului Istoria ecluzei descoperite pe ºantierul din Piaþa 700, în timp ce se efectuau lucrãri de construire a unui nou corp la ansamblul imobiliar din zonã, a intrat joi într-o nouã etapã. Se pregãtesc operaþiunile de mutare a stãvilarului descoperit în Piaþa 700. Dezvoltatorul proiectului City Business Centre, S.C. Modatim Business Facility S.R.L., prin vocea managerului general Ovidiu ªandor, anunþã cã, dupã decizia Ministerului Culturii cu privire la soluþia de conservare ºi punere în valoare a vestigiilor, au început lucrãrile pregãtitoare, ºi anume scanarea 3D la înaltã rezoluþie a întregului ansamblu arheologic, compus din aproximativ 150.000 de elemente din cãrãmidã, 300 de blocuri de piatrã ºi 600 de piese din lemn, ºi prelevarea de probe din fiecare tip de material de construcþie în parte. Rezultatele analizelor, susþine Ovidiu ªandor, au fost discutate de cãtre experþii autorizaþi de Ministerul Culturii cu specialiºti din Italia, Germania ºi Coreea de Sud, în vederea alegerii celor mai bune soluþii de conservare. „Una din cele mai complexe operaþiuni va fi demontarea ºi reconstituirea propriu-zisã a stãvilarului, compus din peste 150.000 de elemente unice. Este vorba despre un puzzle uriaº ce va fi demontat ºi reconstituit, operaþiunea de salvare fiind în egalã mãsurã complexã ºi spectaculoasã. Cel târziu la finalizarea clãdirii E, în primãvara anului 2015, stãvilarul va putea fi admirat în toatã splendoarea sa, într-un veritabil punct muzeografic în aer liber, îmbogãþit cu o documentaþie ºtiinþificã realizatã de specialiºti din cadrul Mu-

zeului Banatului. Vom adãuga pe harta Timiºoarei un mic, dar interesant punct de atracþie, redând oraºului un fragment din istoria sa care altfel ar fi rãmas îngropat ºi necunoscut ”, declarã Ovidiu ªandor. Prima etapã de salvare a ecluzei, anunþã dezvoltatorul imobiliar timiºorean, va consta în demontarea bucatã cu bucatã a pieselor din lemn, piatrã ºi cãrãmidã, fotografierea acestora, numerotarea, ambalarea, transportul ºi depozitarea lor într-un spaþiu pregãtit în acest sens. Aceastã operaþiune, declarã reprezentanþii CBC, va fi realizatã sub supravegherea arheologilor care vor documenta toate elementele identificate ºi vor finaliza cercetarea arheologicã a sitului. Ovidiu Bozu, coordonatorul echipei de arheologi, declarã cã stãvilarul se aflã în pânza freaticã, ceea ce face ca, odatã ce a fost descoperit, elementele sale constructive sã fie supuse degradãrii din cauza contactului cu apa ºi aerul, dar ºi din pricina unor incidente obiective, precum înfundarea canalizãrii oraºului din vara lui 2013 ºi deversarea produsã în zona sitului, analizele realizate arãtând iminenþa unui atac bacteriologic asupra lemnului. „De aceea, soluþia de scoatere la suprafaþã a vestigiilor, conservare ºi reconstituire este salutarã pentru punerea în valoare a întregului ansamblu”, declarã Ovidiu Bozu. O altã etapã va fi restaurarea ºi

Investitor: “Statul român este incapabil sã îºi asume financiar preluarea ecluzei” conservarea pieselor ce alcãtuiesc stãvilarul, ceea ce va presupune inclusiv fotografierea, documentarea, respectiv restaurarea ºi conservarea corespunzãtoare a tuturor elementelor pânã în momentul în care va fi pregãtitã viitoarea piaþetã special creatã pentru amplasamentul final al stãvilarului. Aceastã etapã va dura aproximativ ºase luni.

Acuze de intervenþii ilegale asupra vestigiilor Timiºoarei Anterior momentului luãrii deciziei de cãtre reprezentanþii Ministe-

rului Culturii, consilierul local P.D.-L., Simion Moºiu pleda public pentru menþinerea ecluzei în locul în care a fost descoperitã, ca o dovadã de respect faþã de istoria oraºului. Pãrerea i-a fost împãrtãºitã de arhitectul Valentin Luca, ambii insistând atât asupra valorii incomensurabile a vestigiului istoric, cât ºi asupra valorii din perspectiva candidaturii oraºului la titlul de Capitalã Culturalã Europeanã. Ambii au reclamat public miza economicã foarte mare a deciziei. Simion Moºiu a acuzat cu vehemenþã ºi faptul cã, între declaraþiile date în vara anului trecut de managerul City Business Center, Ovidiu ªandor, ºi transferul de rãspundere în

Arhitectul Vlad Gaivoronschi, implicat direct în realizarea proiectului, a replicat însã cã arhitectul Valentin Luca nu cunoaºte legile, insistând asupra faptului cã au fost respectate toate legile care prevedeau descãrcarea arheologicã. Contactat pentru a formula o opinie, imediat dupã ce au fost lansate public primele semnale de alarmã referitoare la distrugerea stãvilarului, reprezentantul investitorului Ovidiu ªandor, Daniel Crainic, reprezentantul investitorului, a apreciat cã acesta este un fals subiect ºi a declarat cã “oricare dintre soluþii ar fi selectatã, lucrarea se va efectua pe cheltuiala antreprenorului, pentru cã Statul român nu îºi permite sã suporte costurile unei astfel de lucrãri”.

Stãvilarul, un unicat din punct de vedere al construcþiei În urma sãpãturilor din vara anului trecut, fãcute la fundaþia celei de-a cincea clãdiri din cadrul CBC, au fost descoperite o serie de vestigii. Printre acestea, un stãvilar construit în secolul al XVIII-lea de cãtre administraþia habsburgicã, foarte bine conservat, folosit în cadrul sistemului de apãrare din jurul bastionului. Stãvilarul, construit din cãrãmidã, dale de piatrã ºi

pavat cu lemn, avea rolul de evacuare a apei din ºanþul de apãrare a cetãþii. Arheologul Alexandru Szentmiklosi admite cã stãvilarul reprezintã un unicat din punct de vedere al construcþiei ºi cã el este foarte interesant pentru pasionaþii de inginerie militarã ºi de amenajãri hidro. Zona inundatã, mai spune acesta, era de 18 metri lãþime ºi doi metri adâncime.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Chestionat despre modul în care au evoluat cercetãrile arheologice preventive, coordonatorul de ºantier Ovidiu Bozu declarã cã „ trinomul cercetãtori - constructori - beneficiari a funcþionat foarte bine” ºi cã, din punctul de vedere al cercetãtorilor, „nu au existat constrângeri sau presiuni venite din partea reprezentantului investitorilor”.

Referindu-se la ceea ce s-a descoperit, arheologul Ovidiu Bozu a specificat cã, în afarã de dispozitivul hidrotehnic în sine, s-au gãsit fragmente de cãrãmidã ºi piatrã purtând inscripþionate pe ele semnul crucii sau semnele caracteristice unor bresle de meºteºugari (mãrci ale meºteºugarilor), ceea ce ar putea însemna, apreciazã specialistul, cã administraþia militarã a

epocii oferea de lucru breslelor. În plus, mai spune Ovidiu Bozu, au fost gãsite numeroase fragmente de ceramicã, monede, fragmente de piele de încãlþãminte sau bucãþi de material textil, dar ºi sticluþe de medicamente, etichetate, ºi care sunt în curs de analizã, pentru a se vedea dacã în interiorul lor s-a pãstrat sau nu conþinutul original.

special

24 - 26 februarie 2014

Reabilitare începutã cu stângul la malurile Begãi l Aleile mult prea înguste ºi recolmatarea canalului

sunt doar douã dintre deficienþele remarcate în cazul noului proiect Un proiect cu 2,5 milioane de lei – cheltuieli neprevãzute

Prin decaparea malurilor, se anuleazã practic efectele îndelungatului ºi costisitorului proiect de decolmatare a canalului Bega. Primãria Timiºoara se pare cã, voit sau nu, continuã ºirul amenajãrilor de spaþii verzi cu cântec, ultimul proiect care ridicã serioase semne de întrebare fiind reabilitarea malurilor canalului Bega. Mai mulþi consilieri locali spun cã aleile trasate de noii constructori sunt mult prea înguste ºi cã proiectul, prin decaparea malurilor, anuleazã practic efectele îndelungatului ºi costisitorului proiect de decolmatare a canalului Bega. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primele evaluãri nu ies pe plus În urma sesizãrilor fãcute de mai mulþi consilieri locali, dar ºi de cetãþeni care au observat cum se desfãºoarã proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega, lucrurile nu ar fi chiar în parametri, primul lucru observat fiind aleile extrem de înguste amenajate în zonã. Primãria a verificat ºi, în faþa evidenþei, a dat dreptate iniþiatorilor acestor sesizãri. „Mi se pare greºit, sunt câteva greºeli de proiectare. Sunt prea înguste aleile pietonale. Timiºorenii vor vrea o alee pietonalã în sensul propriu al termenului, pe care poþi sã te plimbi în liniºte. Or, acum, aleea trasatã la limitã permite pentru doi oameni cu siluetã sã meargã þinându-se de mânã. Nu e în regulã”, declarã primarul Nicolae Robu. Un alt aspect verificat ºi confirmat de Primãrie este cel legat de o serie de fâºii de pãmânt între pista de biciclete ºi trotuar „care n-au nicio noimã”. „Nu sunt peste tot, cã în unele locuri sunt lipite, dar sunt soluþii, în orice caz. Nu vor rãmâne aºa” , a mai declarat Nicolae Robu. Nici unii consilierii locali, mai ales cei din Opoziþie, nu sunt

mulþumiþi de ceea ce se vede pânã acum, din derularea acestui proiect. „Aleile au lãþimea de un metru, pe alocuri, mai puþin. Cum se va plimba pe malul apei o familie de mânã cu un copil? Cum vor trece una pe lângã cealaltã douã mame cu cãrucioare? Sper ca modificarea aberaþiei din proiect sã intervinã cât mai repede”, spune consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Un alt consilier democratliberal, Simion Moºiu, afirmã cã, potrivit standardului din România, orice alee pietonalã trebuie sã aibã minimum 1,20 metri, pentru a trece douã persoane una pe lângã alta. „Pe aleile amenajate lângã Bega nu pot trece douã persoane una pe lângã alta. Nici acest proiect nu pare a fi supravegheat, cum nu au fost supravegheate nici alte multe proiecte pe amenajare de spaþii verzi. Nu e nicio scuzã cã s-a greºit la proiectare. Dacã proiectul e eronat, e cu atât mai grav. Celebra Direcþie Tehnicã a Primãriei ce face?”, întreabã Simion Moºiu.

Decolmatare în sens invers Mai mult decât greºelile de proiectare, care oricum ar fi trebuit sã fie depistate înainte de a se ajunge la faza de execuþie, pentru a nu complica procesul de implementare ºi pentru a nu genera costuri suplimentare, actualele lucrãri ar putea anula efectele complicatului ºi costisitorului proces de decolmatare a canalului Bega, început în 2008 ºi terminat în 2010. „Mai gravã decât problema cu aleile este faptul cã se decapeazã malul, iar nãmolul ajunge din nou în Bega. Or, dacã se continuã în acest fel, se anuleazã efectele operaþiunii de decolmatare, care au costat milioane de euro”, mai spune Simion Moºiu. Cu mare greu, în

2010, nãmolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraºului. Chiar oficialii Primãriei spuneau, în urmã cu patru ani cã, în urma mãsurãtorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nãmol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nãmol varia de la 0,5 metri în oraº, pânã la circa un metru în amonte de nodul hidrotehnic Sânmihaiul Român. “Stratul de nãmol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei ºi chiar asigurarea nivelului de apã minim necesar la prizele de apã ale folosinþelor. De asemenea, stratul de nãmol, din cauza funcþionãrii defectuoase ºi sub capacitate a Staþiei de epurare a municipiului Timiºoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenþi poluatori în componenþa nãmolurilor din albia actualã a canalului Bega, iar contaminarea chimicã se aflã în afara standardelor ecologice actuale europene”, preciza Municipalitatea timiºoreanã. Lucrãrile de decolmatare au început în toamna anului 2008 ºi ar fi trebuit sã se finalizeze în noiembrie 2009, însã au suferit întârzieri din cauza unei contestaþii a licitaþiei fãcutã de o firmã care dorea sã participe la proiect. Judecarea procesului, dar ºi întârzierea unei tranºe din fondurile alocate de Ministerul Mediului au amânat finalizarea proiectului pânã în iunie 2010. Valoarea totalã a investiþiei în operaþiunea de decolmatare a întregului canal, pânã la graniþa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din aceastã sumã fiind alocatã de cãtre Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Or, la un asemenea nivel al investiþiei ºi la modul greoi în care s-a derulat decolmatarea, reumplerea cu nãmol a canalului ar însemna extrem de mulþi bani publici pierduþi.

Municipalitatea timiºoreanã a achiziþionat anul trecut lucrãrile de reabilitare a zonei canalului Bega, în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, anunþat de mai multã vreme. În cadrul acestuia vor fi executate lucrãri de construcþii civile, amenajare peisagisticã, modernizare a mobilierului urban, reþele electrice, iluminat public, reþele de telefonie, reþele de gaze naturale, reþele de alimentare cu apã ºi canalizare, lucrãri hidrotehnice ºi lucrãri de drumuri pe o lungime de 10,6 kilometri de-a lungul malurilor de nord ºi de sud ale canalului Bega. Proiectul a fost adjudecat cu suma de 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a acestor lucrãri a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA. Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect, ºi la faptul cã acest gen de alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local. Aceastã alocare a sumei de 2,5 milioane de lei pentru cheltuieli neprevãzute a fãcut ºi obiectul unei interpelãri parlamentare a deputatului P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean, interpelare înaintatã Departamentul pentru Proiecte de Infra-

structura ºi Investiþii Strãine. „Consider cã a devenit o practicã în a se abuza de acest element la multe proiecte de investiþii, în condiþiile în care sumele alocate pentru cheltuielile aºa-zisele cheltuieli neprevãzute ar putea fi direcþionate cãtre alte proiecte de investiþii urgente pentru municipiul Timiºoara”, spunea deputatul democrat-liberal. Având în vedere cele prezentate, acesta îi solicita ministrului sã-i comunice punctul de vedere referitor la justificarea sumei alocate, în special a celei pentru cheltuieli neprevãzute, „cu atât mai mult cu cât se desfãºoarã lucrãri de reabilitare a canalului propriu zis ºi de cãtre Administraþia Bazinalã a Apelor”. Ministrul Dan ªova „rezolva” rapid problema, susþinând cã aspectele sesizate nu intrã în sfera de competenþã a Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine. La acel moment, prin intermediul unor consilieri locali P.N.L. Cornel Sãmãrtinean era apostrofat în legãturã cu interpelarea înaintatã, legatã de acest proiect. Acum este, însã, rândul conducerii Primãriei sã constate cã lucrurile nu stau tocmai bine, în ceea ce priveºte derularea acestui proiect. Întrebãrile legate de alocarea unei sume mari pentru cheltuieli neprevãzute pentru acest proiect nu erau nejustificate, în contextul în care problema „banilor pentru orice eventualitate” este una veche la Primãrie.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevãzute în execuþia unui proiect de lucrãri publice de cãtre Municipalitate este cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adicã aproape douã milioane de euro, bani luaþi din bugetul local. Bugetul de investiþii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrãri suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocatã execuþiei proiectului a trebuit majoratã cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesarã în primul rând din cauza unei revelaþii tardive, legate de faptul cã parcul era traversat de douã linii electrice aeriene a cãror prezenþã ar constitui un pericol pentru activitãþile din parc deoarece în parc s-au amplasat jocuri cu o înãlþime mai mare de opt metri. Totodatã, s-a constatat, tot tardiv, cã liniile aeriene existente sunt neizolate, existând riscul unor accidente. De asemenea, în cursul îndeplinirii contractului, s-a constatat pe parcurs apariþia unor situaþii diferite faþã de cele existente în caietul de sarcini ºi în proiectul tehnic. S-a ajuns la concluzia cã e nevoie de reconfigurarea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângã arbori, suplimentarea conductelor de apã ºi canal, ca ºi a cablului de iluminat, cu 196 de metri. Însã ºi acum o serie de consilieri locali sunt de pãrere cã, în acest caz „s-a ajuns sã se suplimenteze bugetul lucrãrii cu sute de mii de euro pentru douã cabluri”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

actualitate

24 - 26 februarie 2014

Pensiile de invaliditate ºi indemnizaþiile de handicap, din nou în creºtere în Timiº l 3.48% din populaþia judeþului suferã de un handicap Dupã o perioadã în care, în urma controalelor iniþiate de cãtre Inspecþia Socialã, numãrul beneficiarilor de pensie de invaliditate, respectiv indemnizaþie de handicap s-a diminuat la nivelul judeþului Timiº, indicatorii încep din nou sã creascã. Timiºul a ajuns în prezent în „top 5” al judeþelor cu cele mai multe cazuri de handicap raportate la totalul populaþiei.

nivel naþional. Comisia de control a constatat cã sunt nereguli ºi în ce priveºte asigurarea accesului persoanelor cu handicap în clãdirile în care funcþioneazã comisiile, precum ºi în ceea ce priveºte dotãrile destinate persoanelor cu handicap. La acest capitol a fost nominalizat ºi Timiºul, alãturi de judeþele Dâmboviþa, Ialomiþa ºi Sibiu, în care s-a constatat cã “grupurile sanitare destinate publicului sunt parþial adaptate, în sensul dimensionãrii necorespunzãtoare ºi/sau dotãrii insuficiente cu sisteme de prindere”. Alte probleme, însã mult mai importante decât neconformitatea grupurilor sanitare au existat de-a lungul ultimilor patru - cinci ani în Timiº, în ceea ce priveºte Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap. Este de notorietate faptul cã în 2010 controalele fãcute de Inspecþia Socialã, pe atunci în subordinea Inspectoratului Terito-

rial de Muncã, au gãsit o sumedenie de cazuri de indemnizaþii de handicap acordate ºi încasate ilegal, de persoane apte de muncã sau care aveau doar un handicap uºor. Aceastã problemã, cu impact semnificativ asupra bugetului de stat, a rãmas fãrã urmãri concrete, concluziile anchetelor împotmolindu-se la Ministerul Muncii. În 2011, scandalul legat de acordarea nelegalã de indemnizaþii de handicap ajunsese la o dimensiune care îl fãcea imposibil de camuflat ºi pentru cã ºi Prefectura fãcuse public cazul a 400 de timiºeni care posedau permis de conducere, deºi beneficiau de indemnizaþie de nevãzãtor. Prefectura sesiza în acest sens o situaþie cel puþin bizarã în comuna Racoviþa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaþie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puþin, nevãzãtori. În urma controalelor se constata atunci cã multe dintre documentaþiile pe baza cãrora s-au dat indemnizaþii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevãzãtori” erau posesori de premise valabile de conducere. Deºi aceste verificãri au fost fãcute în 2009, dosarele penale întocmite pe numele unor astfel de farsori au întârziat sã aparã. Iar singura finalitate a fost cã, între timp, speriaþi de scandalul care a luat amploare în presã, o serie de „nevãzãtori”, bolnavi de nesimþire, nu au renunþat la indemnizaþii, ci ºi-au reevaluat handicapul, considerând cã e de bun simþ sã se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap. Abia în vara anului 2011 conducerea de atunci a C.J. Timiº a recunoscut oficial (consemnându-se acest lucru în stenogramele ºedinþelor de plen) cã, întrucât în activitatea Comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fãrã suport ºi documentaþie medicalã), unii dintre membrii Comisiei au fost schimbaþi din funcþii. Faptele invocate ar fi trebuit sã facã ºi obiectul unor anchete ulterioare extinse, nu doar al sancþiunii administrative de schimbare din funcþie. Lucru care nu s-a întâmplat, însã.

Comisiei respective, însã nu poate controla activitatea unor medici, pentru cã nu are competenþe în acest sens”, spune consilierul judeþean P.S.D. Adrian Negoiþã. Acesta susþine cã a mai primit sesizãri cã sunt chemate la verificãri periodice persoane care nu au un picior sau o mânã. „Dincolo de faptul cã respectivele membre nu au cum sã creascã la loc, legislaþia actualã prevede obligativitatea verificãrilor periodice, în ideea cã, poate, omul primeºte o protezã foarte performantã care îi permite sã lucreze. Sunt situaþii absurde, care sunt generate de cadrul legislativ, care trebuie schimbat. În acest sens, parlamentarii de Timiº vor pro-

mova un proiect de lege care sã clarifice aceste chestiuni”, mai spune Adrian Negoiþã.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Din nou creºteri, ca în 2010 La un an dupã începerea oficialã a crizei economice, în Timiº erau iniþiate de cãtre Inspecþia Socialã controale care vizau verificarea justeþii acordãrii indemnizaþiilor de handicap ºi pensiilor de invaliditate. Dupã o perioadã în care numãrul acestor prestaþii sociale a scãzut, ca un rezultat direct al controalelor, acum s-au semnalat din nou creºteri. Cnform ultimei situaþii prezentate de cãtre Ministerul Muncii, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Timiºul a ajuns sã fie unul dintre primele cinci judeþe ale þãrii cu cel mai mare procent al persoanelor cu handicap, raportate la totalul populaþiei. Conform indicatorilor, în prezent 3.48% din populaþia judeþului suferã de o formã de handicap, persoanele cu dizabilitãþi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor cu handicap contabilizate la nivel naþional. Astfel, din 683.540 de timiºeni, 23.803 sunt persoane cu handicap. Din aceºtia, 3.845 au handicap somatic, 1.032 au handicap auditiv, 4.425 au handicap vizual, 5.447 au handicap mental, 2.706 au handicap psihic, 1.193 au handicap asociat, 119 suferã de HIV/SIDA (afecþiune asimilatã handicapului), iar 227 au boli rare ºi nouã surdocecitate. O creºtere a fost semnalatã în ultimul an ºi în ceea ce priveºte timiºenii care beneficiazã de pensie de invaliditate. Astfel, faþã de luna februarie a anului trecut, când erau 20.098 de be-

neficiari de pensii de invaliditate în judeþ, acum s-a ajuns la 20.219 beneficiari de pensie de invaliditate. „Aceste pensii sunt acordate în urma constatãrii incapacitãþii de muncã de cãtre cabinete medicale specializate. Aceastã incapacitate de muncã nu trebuie confundatã cu handicapul, nu este acelaºi lucru”, precizeazã Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

Probleme vechi în Timiº Anul trecut fost nevoie de un scandal mediatic de proporþii pentru ca Ministerul Muncii sã iniþieze ºi sã realizeze un control de amploare la structuri din subordinea sa despre care avea de mult semnale negative. Controlul naþional la Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a

evidenþiat cã 18 dintre acestea funcþioneazã cu avize vechi de la Ministerul Muncii, în condiþiile în care, în majoritatea cazurilor, componenþa lor s-a modificat în ultimul an. Controlul dispus de Ministerul Muncii a identificat, aºa cum era de aºteptat, nereguli ºi în procesul de evaluare a persoanelor cu dizabilitãþi. “De altfel, una dintre principalele deficienþe constã în aplicarea unor practici neunitare în cazul programãrilor pentru evaluarea / reevaluarea solicitanþilor (eliberare de bonuri de ordine la prezentarea persoanelor cu handicap, convocare prin corespondenþã scrisã, programare telefonicã). Lipsa unei programãri riguroase, într-un orar bine stabilit, a condus la aglomerarea nejustificatã din cauza prezentãrii unui numãr mai mare de persoane decât cel care poate fi evaluat în cursul unei zile de lucru”, se aratã în raportul întocmit în urma controlului fãcut la

Competenþe de control neclare ªi tot C.J. Timiº recunoºtea în 2011 cã o parte dintre contestaþiile formulate de cei evaluaþi nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au fost soluþionate chiar de comisia care fãcea obiectul respectivelor contestaþii. Cu alte cuvinte, comisia respectivã s-a autocontrolat. Prin hotãrâre de Consiliu Judeþean, modalitatea de funcþionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbatã în 2011. Potrivit noului regulament, la lucrãrile Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, ºi alte persoane, cu acordul preºedintelui, în mãsura în care prezenþa lor este utilã. Tot atunci a fost iniþiatã încheie-

rea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfãºurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiº. Prin acest parteneriat între C.J.Timiº ºi Ministerul Muncii urma a fi supervizatã activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiº. Cu toate acestea, într-una dintre ºedinþele de plen din 2011, conducerea de atunci a C.J.Timiº a explicat cã, pânã acum, instituþia nu s-a implicat efectiv în controlarea acestei structuri. “Din punct de vedere profesional nu putem sã intrãm peste deciziile medicilor respectivi, însã din punct de vedere organizatoric noi suntem cei care

de 24 de ani un reper al cetãþii

decidem componenþa acestei comisii. Ea lucreazã alãturi de D.G.A.S.P.C. Timiº ºi este în subordinea preºedintelui C.J. Timiº. Nu ne-am implicat niciodatã acolo, dar toate cazurile pe care le sesizaþi le puteþi trimite cãtre comisia respectivã. Noi facem acest vot tocmai pentru a gãsi o comisie cu o activitate corectã din punct de vedere profesional”, se preciza în plen. Totuºi, atâta vreme cât respectiva structurã funcþioneazã în subordinea ºi cu finanþarea C.J.Timiº, ar fi fost normal ca mãcar o datã pe an administraþia judeþeanã sã iniþieze controale pentru a-i evalua activitatea. Situaþia nu s-a schimbat însã nici acum. „Consiliul Judeþean are reprezentant la nivelul

economic

24 - 26 februarie 2014

Timiºul, prezenþã anemicã pe cel mai scump portal public din þarã l Raportat la ce este pânã acum pe site legat de vestul þãrii,

e greu de apreciat pentru ce s-au cheltuit opt milioane de euro Software de 645.000 de lei la Primãria Giroc

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O lansare despre care nu s-a prea auzit Cu siguranþã, majoritatea timiºenilor plãtitori de taxe ºi impozite ºi cu acces constant la internet nu ºtiu aproape nimic despre lansarea, la sfârºitul anului trecut, a celui mai scump portal public din România – la adresa portaleromania.ro. Astfel, pe 23 decembrie 2013, a fost lansat spre testare publicã websiteul www.portaleromania.ro, cel mai scump website finanþat de Statul român, fiind deja plãtite peste opt milioane de euro cãtre dezvoltatorul portalului de cãtre Ministerul pentru Societatea Informaþionalã. Ministerul de resort susþine cã “e-România reprezintã un portal de relevanþã naþionalã, proiectat sã cuprindã cel mai amplu conþinut informaþional despre România, un spaþiu de dezbatere ºi interacþiune între cetãþeni ºi autoritãþile publice, precum ºi o platformã colaborativã între funcþionarii din întreaga administraþie publicã”. Acelaºi Minister, care a investit sume foarte mari în acest proiect, susþine cã “la momentul lansãrii, portalul conþine informaþii despre toate unitãþile administrativ-teritoriale din România (3.188 de localitãþi), incluzând peste 24.000 de fotografii, 150.000 de articole ºi peste 60.000 de pagini de text, puse la dispoziþie de furnizor din surse proprii ºi surse deschise.” Dincolo de aceste cuvinte pompoase, informaþiile legate de vestul þãrii sunt puþine ºi pot fi gãsite, într-o formã mult mai bunã ºi completã pe site-urile Consiliului Judeþean ºi Primãriei Timiºoara. De pildã, la secþiunea rezervatã judeþului Timiº, apare o descriere laconicã – “este regãsit în partea de vest a þãrii, în regiunea Banat ºi este cel mai mare judeþ al þãrii dupã suprafaþã” ºi o listã simplã cu rezervaþii naturale ºi zone protejate din judeþ. La aplicaþiile diponibile pentru Timiº apar doar douã – depunerea de reclamaþii la A.N.P.C. online ºi achitarea online a obligaþiilor la stat ºi a altor tipuri de plãþi cãtre stat, care, de fapt, e un simplu link spre un alt site public – ghiseul.ro. Cel mai mare oraº din vestul þãrii, Timiºoara, este prezentat în zece rânduri, menþionându-se, printre altele,

cã “reprezintã unul din cele mai importante centre industriale, social-ºtiinþifice ºi culturale ale tãrii”, “Timiºoara este al 4-lea oraº ca mãrime al þãrii, o adevãratã poartã de deschidere a României cãtre Europa” ºi cã “relieful oraºului ºi al împrejurimilor sale prezintã o serie de particularitãþi locale, exprimate altimetric prin denivelãri, totuºi modeste, care nu depãºesc nicãieri 2 - 3 m.” Cât despre aplicaþiile accesibile timiºorenilor pe site – “servicii online Timiºoara,” “formulare online Municipiul Timiºoara”, stadiul de rezolvare a cererilor Municipiul Timiºoara” ºi “sugestii ºi reclamaþii Municipiul Timiºoara” sunt toate trimiteri cãtre site-ul Primãriei, www.primariatm.ro. Iar la rubrica rezervatã ºtirilor din zonã, portalul precizeazã sec: “Nu existã noutãþi locale.” În ceea ce priveºte localitãþile mai mici, ele au parte de descrieri gen “Recaºul se aflã la 23 km de Timiºoara ºi 35 de Lugoj. Se învecineazã cu teritoriul administrativ ale comunelor: la nord - Bogda, la sud - Chevereºu Mare ºi Racoviþa, la est - Topolovãþu Mare ºi Brestovãþ, la vest - Remetea Mare ºi Piºchia. Teritoriul oraºului este traversat la sud de râul Timiº ºi de canalul Bega, iar la nord se aflã dealurile cu vii”, multe nu au nici mãcar linkuri de aplicaþii ºi au aceeaºi constatare : “Nu existã noutãþi locale.” De unde ºi întrebarea fireascã: ce aduce nou portalul de opt milioane de euro? Ministerul pentru Societatea Informaþionalã susþine cã “informaþiile cuprinse în acest portal la momentul lansãrii reprezintã, din punctul de vedere al conceptului de dezvoltare de perspectivã, doar punctul de plecare, informaþiile urmând a fi actualizate ºi diversificate în viitor direct de cãtre autoritãþile publice ºi comunitãþile locale,

pentru a reflecta cât mai corect ºi operativ atât specificitatea zonei geografice, cât ºi activitãþile proprii, ºi care vor fi responsabile pentru conþinut dupã momentul lansãrii.” Adic, Primãriile timiºene, din care pleacã referenþii goniþi de salariile de 700 de lei, vor completa cu resurse proprii informaþiile de pe site. Lucru care e greu de crezut cã se va întâmpla. Nu s-a întâmplat nici în cazul unor siteuri mai vechi, mult mai aplicate ºi utile pentru administraþia localã, cum e eprimarii.ro, chiar dacã multe din Primãriile comunale timiºene încã nu au un site propriu. Proiectul cunoscut sub numele de e-România a fost dezvoltat în baza unui contract a cãrui valoare totalã se ridicã la 52.057.628 de lei. Ministerul pentru Societatea Informaþionalã încerca sã dreagã cumva busuiocul, la sfârºitul anului trecut, precizând cã pe 2013 nu au fost efectuatã nicio platã, urmând ca suma de 3.526.000 de lei + TVA sã se achite numai în cazul în care lansarea aplicaþiei se va face în condiþii optime din punct de vedere tehnic, iar penalitãþile în valoare de 528.086,86 de lei, cauzate de nerealizarea aplicaþiei la termen ºi aferente anului 2013, achitate.

Un audit dezastruos Întrucât perioada de testare (“menitã a aduna feedback-uri din partea administraþiei publice, a cetãþenilor ºi a mass-media” – potrivit comunicatului Ministerului) se va încheia pe 31 martie 2014, echipa GPeC.ro (Gala Premiilor eCommerce) a realizat un mini-audit al portalului, media generala obþinutã de site fiind de doar 3,72 puncte din maximum 10. “Din pãcate, eRomania nu este un website care sã se ridice la nivelul

aºteptãrilor ºi, mai ales, al investiþiei în proiect – iar acest lucru a rezultat în urma unei analize sumare a site-ului. Lãsând la o parte problemele de usability sau structurarea deloc intuitivã a informaþiei, cred cã cel mai grav este ca proiectul – în stadiul actual – nu îºi atinge sub nicio formã scopul declarat în titlu: acela de a fi un portal al democraþiei participative, fapt care presupune interacþiune constantã cu utilizatorul”, declarã Andrei Radu, fondatorul Galei Premiilor eCommerce. “Din pãcate, site-ul eRomania nu respectã nici mãcar legislaþia datã de însãºi Ministerul Societãþii Informaþionale care cere date complete de identificare a oricãrui site, asta pentru a nu mai vorbi de zona de protecþie a datelor personale sau de obligaþiile de accesibilitate a unui site ce aparþine administraþiei publice. În acest moment, site-ul eRomania nu ar trece de criteriile minimale de eligibilitate pe care le avem la Trusted.ro”, a precizat Bogdan Manolea, co-iniþiator al Trusted.ro (Programul naþional de certificare a magazinelor online). Autorii auditului au trimis raportul Ministerului pentru Societatea Informaþionalã, pentru rezolvarea problemelor identificate majore de protecþia vieþii private ºi a securitãþii. Au primit mulþumiri pentru contribuþie ºi o reacþie standard: “datele au fost trimise cãtre proiectantul portalului spre analizã ºi s-au iniþiat consultãri cu acesta vizând concluziile raportului ºi oportunitatea adoptãrii acestora.” “De la momentul trimiterii acelui raport nu am mai primit nicio altã reacþie. Acest portal, realizat din bani publici, nu este cunoscut – nu i s-a fãcut publicitate la lansare, ºi multã lume nu ºtie de existenþa sa”, ne-a declarat Bogdan Manolea.

În 2011, o aplicaþie informaticã solicitatã pe plan local ajungea sã fie mediatizatã la nivel naþional, dupã ce Primãria Giroc îºi anunþa intenþia de a achiziþiona un software de gestionare a documentelor, în valoare de aproximativ 666.000 de lei, în condiþiile în care pentru un program similar Prefectura Vaslui a plãtit de cinci ori mai puþin. Software-ul urma sã fie achiziþionat cu bani europeni obþinuþi prin derularea unui proiect finanþat din Programul Operaþional „Dezvoltarea Capacitãþii Administrative”, iar achiziþionarea software-ului era cea mai importantã achiziþie din acest proiect, în valoare de peste 220.000 de euro, intitulat „Implementarea unui sistem inovativ de management al documentelor ºi modernizarea centrului pentru informarea cetãþenilor în cadrul Primãriei comunei Giroc”. În caietul de sarcini pentru aceastã achiziþie, cumpãrarea software-ului era motivatã, printre altele, de... apropierea comunei de Timiºoara ºi de mãrirea schemei de personal a Primãriei :„Comuna Giroc este poziþionatã în apropierea unui pol de dezvoltare metropolitanã ºi tinde spre o integrare totalã într-un singur sens : metropola Timiºoara. Creºterea numãrului populaþiei în comuna Giroc a condus inevitabil ºi la mãrirea aparatului de specialitate faþã de care administraþia nu poate funcþiona”. Pânã la urmã, cu toate aceste semnale venite din presa centralã, softul s-a cumpãrat în urma unui proceduri cu un singur participant, pentru valoarea de 645.000 de lei + TVA. Costul software-lui respectiv era comparat cu cel al unui program similar cumpãrat de Prefectura Vaslui, care a achiziþionat un program informatic similar, de management al documentelor, cu suma de 133.500 de lei. Adicã, programul de gestionare a documentelor Prefecturii Vaslui era de cinci ori mai ieftin decât programul similar al Primãriei Giroc. Aceasta în condiþiile în care o Prefecturã are o paletã mult mai largã de activitãþi ºi, implicit, un volum mult mai mare de documente de gestionat decât o Primãrie comunalã. În plus, judeþul Vaslui are o populaþie de 450.000 de locuitori, iar Girocul, o populaþie de 5.700 de persoane.

de 24 de ani un reper al cetãþii

24 - 26 februarie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

24 - 26 februarie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

chestiunea sãptãmânii

24 - 26 februarie 2014

Procese virtuale l Ministerul Justiþiei vrea sã informatizeze instanþele cu dosare electronice

Judecãtor Cristi Danileþ: “Este nevoie de o soluþie de degrevare a instanþelor”

Ministerul Justiþiei vrea sã reia procesul de informatizare a instanþelor, pe care sã-l extindã pânã la punctul în care justiþiabilii sã nu mai fie nevoiþi sã vinã efectiv în instanþã decât în anumite faze procesuale, în rest implementându-se un aºazis sistem al dosarului electronic. Rezerve existã ºi în privinþa acestui proiect, fiind luate în calcul demersurile mai vechi de informatizare întreprinse de cãtre Ministerul Justiþiei, demersuri care nu s-au finalizat bine, pe unele segmente, nici pe plan local. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mai puþini justiþiabili în instanþe, mai mulþi pe internet Ministerul Justiþiei a anunþat la sfârºitul sãptãmânii trecute cã îºi propune sã înceapã în acest an un proiect de informatizare a instanþelor de judecatã, astfel încât oamenii sã aibã parte de un dosar electronic ºi “sã nu mai vinã efec-

tiv pânã la instanþe”, potrivit declaraþiilor fãcute de cãtre ministrul Robert Cazanciuc. Acesta a declarat cã un astfel de proiect de informatizare ar duce la o descãrcare a instanþelor, deoarece grefierii nu s-ar mai ocupa de anumite proceduri care le mãnâncã mult timp, ci doar de administrarea unui dosar. “Sper sã putem demara anul acesta ºi un proiect destul de amplu, la nivel naþional, de informatizare, în aºa fel încât oamenii sã aibã parte de un dosar electronic ºi atunci sã nu mai vinã efectiv pânã la instanþã, sã nu mai încarce instanþele. Grefierii sã se poatã ocupa de ceea ce þine mai degrabã de administrarea unui dosar decât de proceduri care le mãnâncã foarte mult timp. ªi atunci, evident cã trebuie sã ne gândim ºi la dimensiunea spaþiilor destinate Justiþiei”, a precizat Robert Cazanciuc.

ªi citarea s-ar putea informatiza Intenþiile de informatizare sugereazã ºi schimbarea procedurii de citare. Anual, o instanþã precum Tribunalul Timiº

cheltuie, potrivit bugetului publicat, peste 180.000 de lei pentru servicii poºtale de citare, la care se adaugã câteva zeci de mii de lei pentru plicuri ºi hârtie. Tocmai de aceea se intenþioneazã schimbarea procedurii de citare. Se prevãd noi modalitãþi de citare, prin e-mail, prin telefon, prin fax. ªi creºte responsabilitatea avocatului în ceea ce priveºte procedura de citare. Astfel, conform noilor prevederi, “instanþa va putea dispune ca încunoºtinþarea pãrþilor sã se facã ºi telefonic, telegrafic, prin fax, poºtã electronicã sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigurã, dupã caz, transmiterea textului actului supus comunicãrii ori înºtiinþarea pentru prezentarea la termen, precum ºi confirmarea primirii actului, respectiv a înºtiinþãrii, dacã pãrþile au indicat instanþei datele corespunzãtoare în acest scop”. ªi tot prin noul Cod Civil, nu va mai fi obligatorie citarea în serie, dupã primirea primei citaþii. Noul act normativ specificã faptul cã prin înmânarea citaþiei, sub semnãturã de primire, personal sau prin reprezentant legal ori convenþional, pentru un termen de judecatã, cel citat este prezumat cã are în cunoºtinþã ºi termenele de

judecatã ulterioare aceluia pentru care i-a fost înmânatã citaþia.

Proiect privit cu rezerve Pe plan local, existã opinii rezervate legate de intenþiile de informatizare a instanþelor, fãcându-se legãtura cu ce a însemnat pânã acum acest proces în instanþele din Timiº. Conform unor avocaþi, cea mai cunoscutã aplicaþie electronicã folositã zi de zi în Justiþie – este vorba despre programul de repartizare electronicã aleatorie a dosarelor cãtre judecãtori – nu ar fi nici pe departe atât de infailibilã pe cât susþinea Ministerul Justiþiei. “S-a demonstrat de-a lungul timpul cã, dacã se doreºte, se pot altera ºi funcþiile acestor programe. M-am lovit în practica curentã de asemenea cazuri, în care toate cele cinci procese pe care le aveam cu un reprezentant al Poliþiei Timiº au ajuns în mod miraculos la acelaºi complet. Probabilitatea ca programul de repartizare aleatorie a dosarului sã fi nimerit de cinci ori la rând acelaºi complet este extrem de micã”, spune avocatul timiºorean Carmen Obârºanu.

Potrivit judecãtorului Cristi Danileþ, membru în C.S.M., este, totuºi, nevoie de acest proces de informatizare, atâta vreme cât instanþele sunt din ce în ce mai aglomerate, iar judecãtorii sunt copleºiþi de volumul de muncã: “Problema supraîncãrcãrii instanþelor se manifestã la nivel naþional de ºapte - opt ani, dar fenomenul s-a agravat dupã începutul crizei economice, care a dus la o dublare a numãrului de dosare pe civil. S-a crezut cã problema se va rezolva odatã cu alternativa medierii, dar lucrurile au rãmas aproximativ la fel, iar Ministerul Justiþiei trebuie sã gãseascã rapid o soluþie. Din cauza numãrului foarte mare de dosare s-a ajuns sã se dea termene de judecatã peste un an sau chiar peste doi ani”. Aglomerarea instanþelor s-a acutizat, dupã cum spune ºi Cristi Danileþ, o datã cu criza, care a generat multe procese

de insolvenþã ºi zeci de mii de procese în care bugetarii se rãzboiesc cu Statul pentru drepturi salariale restante, pentru prime ºi sporuri acordate retroactiv. În cadrul unor procese-maraton, sute sau mii de bugetari s-au asociat pentru a se judeca cu Statul. Conform unui studiu al Metro Media Transilvania, fãcut la solicitarea Uniunii Naþionale a Judecãtorilor din România, fiecare dosar de acest gen instrumentat la nivelul instanþelor costã, în medie, 135 de lei, la Tribunal, ºi 177 de lei, la Curtea de Apel. Aceste costuri, multiplicate cu miile de justiþiabili din fiecare proces pentru recâºtigarea unor drepturi salariale au dus ºi la sume astronomice, care explicã de ce se vorbeºte tot mai insistent despre cazul unor instanþe care nu mai pot sub nicio formã sã se descurce cu bugetele repartizate, din care se achitã doar salarii ºi citaþii.

Sisteme cu rateuri Cu toate acestea, ºi noua soluþie de informatizare a instanþelor trebuie privitã cu rezervele de rigoare. Deºi periodic Ministerul Justiþiei a lãudat aplicaþiile informatice, în special sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor cãtre judecãtori ºi informatizarea instanþelor, anomalii au mai apãrut în sistemul judiciar din vestul þãrii, cu consecinþe mai mult sau mai puþin grave. În urmã cu ceva timp era scos la ivealã faptul cã, de exemplu, timp de trei ani, din 2004 pânã în 2007, la Curtea de Apel Timiºoara s-au dat hotãrâri judecãtoreºti privitoare la un dosar care nu exista. O confuzie realizatã de grefier sau de sistemul de evidenþã electronicã a dosarelor a fãcut ca, la Curtea de Apel Timiºoara, un

dosar în care se tranºa un litigiu cu Administraþia Finanþelor Publice Lugoj sã fie confundat cu un dosar care nu exista – 4336/COM/2004. Greºeala nu a fost sesizatã nici de sistemul de monitorizare electronicã a dosarelor, nici de grefieri. Faptul cã atât evidenþa electronicã a dosarelor, cât ºi sistemul de repartizare electronicã aleatorie a cauzelor la magistraþi au mai dau rateuri a fost constatat de controalele periodice fãcute la instanþele din Timiº de cãtre Inspecþia Judiciarã. La unul dintre aceste controale experþii C.S.M. constatau cã sunt instanþe din Timiº la care “în peste 140 de dosare înregistrate s-a procedat la ºtergerea primului termen de judecatã alocat automat” sau cã sistemul de repartizare aleatorie a

de 24 de ani un reper al cetãþii

cauzelor ECRIS, lãudat ca fiind foarte performant, a “alocat termene pentru zile în care nu erau planificate ºedinþe de judecatã” ori nu s-a putut descurca în situaþii în care se depãºea încãrcãtura maximã de dosare pe ºedinþa de judecatã. Tot în Timiº au mai existat cazuri în care “dosare au fost reînregistrate sub acelaºi numãr, dupã ºtergerea din sistemul informatic. Modificãrile operate în sistemul informatic au fost necesare pentru remedierea unor erori produse la înregistrarea dosarelor, referitoare la stadiul procedurilor, termenele de soluþionare, natura cauzelor date în competenþa diferitã a secþiilor ºi a completelor specializate în interiorul unei secþii, limitele casãrii în rejudecare ºi preschimbarea primului

termen de judecatã”, dupã cum se preciza în raportul de control. ªi tot Inspecþia Judiciarã constata, la instanþe din Timiº, cã s-au fãcut “intervenþii în sistemul informatic, care au fost determinate, în principal, de greºita calificare a obiectului cererilor de chemare în judecatã, cu consecinþe asupra competenþei completelor specializate, înregistrarea unor cauze cu neobservarea competenþei judecãtoriei, sãvârºirea unor erori în utilizarea aplicaþiei ECRIS de cãtre grefierul responsabil, prin tastarea greºitã a operaþiunilor ce urmau a fi efectuate, repartizarea în sistem informatic a unor cauze urgente date în competenþã completelor de permanenþã, alocarea unor termene neutile raportat la urgenta procedurilor conform

legii ºi repartizarea unor cauze pentru termene configurate în vederea pronunþãrii hotãrârilor în dosare soluþionate”. De altfel, nu toate anomaliile sistemului au fost cuprinse în aceste rapoarte. Stenograma unei întâlniri între magistraþi timiºeni cu reprezentanþi ai C.S.M. evidenþia faptul cã acelaºi sistem de repartizare aleatorie a dosarelor poate da naºtere unor situaþii aberante. “Un reprezentant al Tribunalului Timiº a criticat repartizarea aleatorie care nu asigurã o repartizare echilibratã, iar un judecãtor de la aceeaºi instanþã a confirmat, susþinând ca i-au fost repartizate 68 de dosare în plus faþã de cele repartizate unui coleg de instanþã, în aceeaºi perioadã de timp”, se arãta în stenograma întâlnirii.

intersecþii

Încep lucrãrile de reabilitare a trotuarelor Timiºoarei l Printre câºtigãtorii licitaþiilor organizate de Primãria

Timiºoarei se gãseºte ºi firma soþului unui consilier judeþean P.S.D. În aceastã primãvarã pot începe în Timiºoara lucrãrile de reabilitare a trotuarelor aflate în stare deterioratã ºi de construire a unor trotuare noi, anunþã Primãria. Suma totalã alocatã de Primãrie pentru aceste lucrãri este de 36 de milioane de lei. Printre câºtigãtori se gãseºte ºi firma soþului unui consilier judeþean P.S.D. TIMPOLIS

Contractele care vizeazã încredinþarea lucrãrilor de întreþinere ºi de reparaþii pot fi semnate deja, a precizat edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, întrucât zilele acestea a expirat termenul-limitã de depunere a contestaþiilor. Potrivit informaþiilor oferite de reprezentanþii Primãriei, oraºul va fi împãrþit în ºase sectoare, iar pentru fiecare sector au fost licitate de cãtre companiile doritoare seturile de lucrãri ce trebuie efectuate. Lucrãrile din Sectorul 1 al oraºului, care este delimitat de strada Gãrii b-dul. Republicii - Calea Circumvalaþiunii - Calea Aradului (din Piaþa Europei pânã la strada Demetriade) - str. Demetriade - str. Avram Imbroane (din str. Demetriade în Muzeul Satului) Canal Bega, au fost atribuite, în urma licitaþiei, S.C. Supercontruct S.R.L. Lucrãrile din Sectorul 2 al Timiºoarei, delimitat de Calea Torontalului Calea Aradului (din Piaþa Europei în strada Demetriade) - str. Demetriade str. Avram Imbroane (din str. Demetriade în Muzeul Satului), au fost atribuite, tot în urma licitaþiei. S.C. Prom Samac Construct S.R.L.

Lucrãrile din Sectorul 3 al oraºului, delimitat de strada Dunãrea - str. Nera - Calea Circumvalaþiunii - Calea Torontalului, au revenit spre execuþie, în urma licitaþiei, companiei care a câºtigat ºi execuþia lucrãrilor din sectorul 1, S.C. Supercontruct S.R.L. În sectorul 4, delimitat de strada Cluj - Calea Martirilor - canalul Bega, lucrãrile vor fi realizate tot de Superconstruct S.R.L., dupã o licitaþi care a avut loc anul trecut. Lucrãrile în Sectorul 5 al Timiºoarei, delimitat de canalul Bega - strada Cluj - str. Arieº - Calea Martirilor - Calea Buziaºului - giraþie Buziaºului - str. Stan Vidrighin - str. ªtefan cel Mare str. Dacilor, au fost atribuite companiei care a depus oferta câºtigãtoare ºi în

cazul sectorului 2 al oraºului, S.C. Pro Samac Construct S.R.L. Lucrãrile la Sectorul 6 al Timiºoarei, delimitat de Canalul Bega - str. Dacilor - str. ªtefan cel Mare - str. Stan Vidrighin - giraþie Buziaºului - Calea Buziaºului, vor fi efectuate de S.C. Cipalser S.R.L., firma lui Eugen Milutinovici, fost secretar general al P.S.D. Timiº la începutul anilor 2000, unde soþia acestuia, Emilia Milutinovici, consilier judeþean din partea P.S.D., este economistã. Potrivit informaþiilor oferite de reprezentanþii Municipalitãþii, acordurile-cadru vor fi încheiate pentru o perioadã de patru ani de la data atribuirii, la o valoare estimatã de 6.000.000 de lei, plus TVA, pentru fiecare lot în parte.

24 - 26 februarie 2014

Un nou tip de certificat pentru ºoferi, la finalizarea ITP Pentru ºoferi a fost introdus un nou document: certificatul de inspecþie tehnicã periodicã. Actul, însã, nu implicã obligaþii sau costuri suplimentare pentru deþinãtorii de vehicule, aceºtia primind certificatul automat, la finalizarea inspecþiei tehnice periodice efectuate la termenul scadent normal. Introducerea certificatului de inspecþie tehnicã periodicã a fost prevãzutã prin O.G. nr. 6/25 ianuarie 2012, data de intrare în vigoare a acestei obligaþii, 31 decembrie 2013, fiind prevãzutã prin Ordinul ministrului Transporturilor nr. 1.107/29 iunie 2012. Eliberarea obligatorie a unui certificat de inspecþie tehnicã periodicã, precum ºi data intrãrii în vigoare a acestei obligaþii sunt conforme cu prevederile Directivei 2010/48/U.E. de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind inspecþia tehnicã auto pentru autovehicule ºi remorcile acestora. Eliberarea acestui certificat, spune Cosmin Costa, ºeful reprezentanþei Timiº a Registrului Auto Român, nu implicã obligaþii sau costuri suplimentare pentru deþinãtorii de vehicule, aceºtia primind certificatul automat, la finalizarea inspecþiei tehnice periodice efectuate la termenul scadent normal. În plus, nu este afectatã în niciun fel periodicitatea de efectuare a ITP. În consecinþã, deþinãtorii de vehicule cu ITP valabil nu trebuie sã solicite în avans eliberarea acestui certificat, el urmând sã fie eliberat la efectuarea urmãtoarei ITP. Acest certificat este complementar anexei la certificatul de înmatricu-

lare ºi, în consecinþã, nu înlocuieºte anexa respectivã care atestã efectuarea ITP ºi termenul de valabilitate. „Având în vedere cã este vorba despre un certificat armonizat stabilit printr-un act normativ U.E. este necesar sã fie disponibil împreunã cu anexa la certificatul de înmatriculare pentru prezentare în vederea unor eventuale controale în cazul vehiculelor care au efectuat ITP începând cu 31 decembrie 2013. Dat fiind formatul armonizat, existenþa ºi prezentarea certificatului va facilita relaþia cu autoritãþile de control din celelalte SM în ceea ce priveºte valabilitatea ITP”, mai spune Cosmin Costa. Data urmatoarei ITP este cea prevãzutã în anexa la certificatul de înmatriculare. Certificatul este eliberat în limba românã, iar rubricile sunt traduse în englezã. Rubricile sunt armonizate la nivelul legislaþiei U.E., astfel încât, indiferent de statul membru în care este prezentat certificatul, organele de control cunosc ce reprezintã fiecare rubriã, dau asigurãri oficialii R.A.R. Sancþiunile în cazul absenþei certificatului sunt aplicate de Poliþie, dar numai vehiculelor inspectate începând cu 31 decembrie 2013. În România, mai spun reprezentanþii R.A.R., va dura trei ani pânã când toate vehiculele vor avea un astfel de certificat, iar în unele state membre va dura chiar patru ani. Verificarea valabilitãþii ITP se bazeazã în primul rând pe datele din anexa la certificatul de înmatriculare (certificatul de ITP prezintã ºi alte informaþii suplimentare ce pot fi utile în control ºi este important deoarece poate fi verificat simplu în toate statele membre, rubricile respective fiind armonizate. (O.D.) Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

timp liber

24 - 26 februarie 2014

Teatru

Crize sau încã o poveste de dragoste l

De Mihai Ignat Un concept de Roberta Popa Ionescu Studio “Uþu Strugari”, 25 februarie, ora 19 l Salatã cu leuºtean Premierã De Peter Shaffer Un spectcaol în regia artisticã a lui M.Chris.Nedeea Salata ºi leuºteanul le prezintã pe Lettice Duffet, expertã în gastronomia ºi istoria elisabetanã ºi o entuziastã consumatoare de teatru, pe aparent rigida inspectoare de la Asociaþia de Conservare a Monumentelor Istorice Lotte Schöen ºi improbabila, extraordinara ºi teatrala (la propriu) prietenie dintre ele. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 26 februarie ºi 1 martie, ora 19 l O scrisoare pierdutã

În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânãrã cântãreaþã ºi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrãgosteºte de americanul Cliff Bradshaw, al cãrui vis este sã devinã scriitor de romane. Alãturi de ei, deºi la o vârstã înaintatã, domniºoara Schneider ºi domnul Schultz îºi trãiesc delicata poveste de dragoste, care însã nu se poate concretiza prin cãsãtorie, deoarece el este evreu. Între umor ºi resemnare, între ludic ºi decadent, între vise împlinite ºi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic ºi social a cãrui influenþã este abia la început. Un spectacol cu supratitrare în limba românã, în regia lui Rãzvan Mazilu Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 27 ºi 28 februarie, ora 19.30

Operã Carmen Operã în patru acte Muzica: Georges Bizet Libretul: Henri Meilhac ºi Ludovic Halévy Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 17 februarie, ora 18 l Liliacul l

Vitrina cu cãrþi “Conversaþie la Catedralã”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas) Catedrala invocatã de Mario Vargas Llosa nu este locul sacru al reculegerii, în care sufletul îºi gãseºte liniºtea, refugiul solitar, împãcarea. Ironic ºi paradoxal, acest nume îl poartã o crâºmã mizerã de la periferia Limei anilor ’60, cu mese ºchioape, cu fum de þigarã ºi mirosuri grele, cu gesturi ºi vorbe obscene. Iatã fundalul pe care se desfãºoarã conversaþia celor doi protagoniºti, proveniþi din categorii sociale diferite, dar pe care îi revoltã absurdul aceleiaºi lumi în descompunere. Dupã cum au subliniat criticii, prin aceastã carte Llosa a izbutit sã creeze romanul total. Creaþia lui are o arhitecturã amplã ºi mãreþia unei catedrale.

„Papagalul verde”, Martha Bibescu (Ed. Polirom) La nouã ani, poþi sã iubeºti atât de tare, încât, dacã iubirea îþi e luatã, sã nu mai vrei sã iubeºti deloc, niciodatã, pe nimeni. ªi ce dacã iubeºti un papagal preþios ºi verde, care te-a ales dintr-odatã, într-o dimineaþã anume, ºi s-a aºezat pe mâneca hãinuþei tale? Iubirea cea mare e iubirea cea mare, singurã, pe viaþã. Papagalul verde, unul dintre romanele celebre ale prinþesei Martha Bibescu, e povestea unei fetiþe care, trãind într-o casã lipsitã de iubire, se îndrãgosteºte pentru totdeauna de o pasãre. E o dragoste care se împlineºte prea târziu, aºa cum prea târziu se întâmpla toate în viaþa ei, um-

britã de amintirea unui frate dispãrut ºi de „pãcatul cel mare“ al pãrinþilor. ªi, când tot ce þi se întâmplã e pus sub semnul unei voinþe vechi, venite din strãbuni, doar o iubire mare te mai vindecã. Asta dacã nu e ºi ea parte din blestemul strãmoºesc…

„Limonov”, Emmanuel Carrère (Ed. Trei) Limonov nu este un personaj de ficþiune. El existã. A fost un haiduc ucrainean, idol al underground-ului sovietic, cerºetor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan, scriitor la modã parizian, soldat pierdut pe undeva, prin Balcani ºi, acum, în imensa harababurã postcomunistã, bãtrân ºef carismatic al unui partid al tinerilor desperados. Personal, se considerã un erou, dar poate fi socotit ºi un ticãlos. “Viaþa lui romanescã ºi periculoasã spune ceva. Nu doar despre el, despre Limonov, nu doar despre Rusia, ci despre istoria noastrã, a tuturor, de la încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial încoace”, spune Emmanuel Carrère. Roman biografic sau biografie ficþionalizatã, cartea lui Emmanuel Carrère reconstruieºte viaþa unui personaj real, ivit parcã din paginile unei cãrþi. Un personaj excentric, ambiguu, evaziv ºi schimbãtor, cu o viaþã aproape neverosimil de aventuroasã, care îi permite autorului sã traseze un portret convingãtor al Rusiei din ultimii cincizeci de ani ºi în acelaºi timp sã se lanseze într-o explorare uimitoare a paradoxurilor condiþiei umane. Ca artist ºi politician, Limonov este, fãrã îndoialã, unic ºi complex –

un adevãrat fenomen rusesc, o reflectare a intensitãþii neobiºnuite ce defineºte viaþa în Rusia. ªi, aidoma þãrii din care vine, tocmai contradicþiile sale îl fac atât de viu. Intimistã, perspectiva lui Carrère este totodatã istoricã, ridicând în jurul eroului sãu echivoc ºi temerar o vastã ºi vibrantã scenã de teatru: U.R.S.S.-ul izolat din anii lui Brejnev, apoi dezagregarea comunismului ºi, în fine, aruncarea Rusiei în capitalismul mafiot ºi într-un haos de proporþii. Carrère nu-þi asumã niciodatã poziþia de judecãtor, însã ºtie sã insereze în amplul sãu roman de aventuri puternic ancorat în real meditaþii profunde asupra destinului atât al individului, cât ºi al civilizaþiilor.

Irina Margareta Nistor, subiectul unui articol în The New York Times:

De I. L. Caragiale Un spectacol de Ada Lupu Campanie electoralã undeva, în provincie. Avocatul Nae Caþavencu vrea sã fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieºte sã îl ºantajeze pe Tipãtescu, tânãrul prefect al judeþului, cu scrisoarea de amor pierdutã de iubita lui, Zoe Trahanache, soþia ºefului local al partidului, “prezident în numeroase comitete ºi comiþii”. Zoe se foloseºte de toate argumentele sã îºi convingã iubitul ºi soþul sã cedeze ºantajului ºi, deºi izbuteºte, politica “de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. Între timp, versatul Trahanache nu stã degeaba, balanþa se înclinã în sens invers, ºantajistul devine ºantajat, ºedinþa de numire oficialã a candidatului se încheie cu o bãtaie organizatã de poliþistul Pristanda în înþelegere cu “ºeful”, iar Caþavencu îºi pierde pãlãria în care ascunsese scrisoarea buclucaºã care, cu inocentul ajutor al cetãþeanului turmentat, ajunge din nou în posesia frumoasei ºi necugetatei Zoe. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 27 februarie, ora 19 l Un Romeo ºi o Julietã. Un scandal urban Dupã W. Shakespeare Un concept de Laura Avarvari Studio “Uþu Strugari”, 28 februarie, ora 19 l Cabaret Premierã De Joe Masteroff Un spectacol pe muzicã de John Kander ºi versuri de Fred Ebb

Operetã în trei acte Muzica: Johann Strauss Libretul: Karl Haffner ºi Richard Genée Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 19 februarie, ora 18 l Trubadurul Operã în patru acte Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Salvatore Cammarano Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 20 februarie, ora 18

Filarmonicã l Concert simfonic Un spectacol realizat cu sprijinul Asociaþiei Culturale România – Korea ºi al Uniunii Compozitoarelor din Coreea de Sud, dirijat de Marius Hristescu Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 26 februarie, ora 19 l Concert vocal-simfonic Un spectacol susþinut de pianistul Sorin Petrescu, dirijat de Marius Hristescu, ºi de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea În program sunt incluse lucrãri de M. Negrea (Tarantella), Fr. Liszt (Concerto pathétique S. 258), L. Bernstein (The Masque din Simfonia nr. 2), P.I. Ceaikovski (Suita Spãrgã-

de 24 de ani un reper al cetãþii

„Neaºteptata voce a libertãþii în România comunistã” Relatãri din România comunistã ºi felul în care Irina Margareta Nistor a devenit celebrã în þara noastrã sunt prezentate într-un articol ºi întrun scurtmetraj documentar regizat de Ilinca Cãlugãreanu, publicate pe site-ul prestigioasei publicaþii americane The New York Times. Publicat sub titlul “VHS vs. Communism” (“Casete video versus comunism”), articolul este însoþit de un scurtmetraj documentar regizat de Ilinca Cãlugãreanu, o regizoare nãscutã în România care locuieºte în prezent la Londra. “În România comunistã din anii 1980, o tânãrã traducãtoare a devenit neaºteptata voce a libertãþii. A tradus ilegal mii de filme strãine, distribuite pe casete video, ºi a transformat starurile din filmele de categorie B în adevãraþi eroi”, se afirmã la începutul acestui articol, citat de Mediafax. “Am crescut în România în anii 1980, în timpul unui regim comunist care, printre alte forme de represiune, a redus programul postului naþional de televiziune la douã ore pe zi de propagandã plictisitoare, muzicã popularã, poezie patrioticã ºi filme cenzurate. Într-o zi, pe când aveam ºase ani, pãrinþii meu au reuºit sã împrumute un aparat video. ªi-au invitat prietenii la noi acasã ºi toatã noaptea s-au uitat la casete video cu filme de categorie B fãcute la Hollywood. Þin minte acele filme, dar îmi amintesc mai bine felul

în care m-am simþit atunci când am pãºit în sufragerie – ca ºi cum aº fi intrat într-o lume secretã, magicã ºi liberã”, a declarat Ilinca Cãlugãreanu. “Toate dialogurile din acele filme erau dublate în limba românã, de o femeie cu o voce ascuþitã. Pe durata copilãriei mele, acele filme ne-au oferit o fereastrã deschisã cãtre Vestul interzis nouã, dar care ni se pãrea splendid, graþie blugilor, cutiilor de CocaCola ºi zgârie-norilor. Pe mãsurã ce casetele video deveneau omniprezente pe piaþa neagrã, vocea acelei femei a devenit una dintre cele mai uºor de recunoscut din România. Cu toate acestea, nimeni nu ºtia cine era ea”, a adãugat regizoarea documentarului. “Dupã Revoluþia din 1989, am aflat întreaga ei poveste, pe care o prezint aici, în acest scurtmetraj documentar din secþiunea Op-Doc”, a continuat Ilinca Cãlugãreanu. În 1985, Irina Margareta Nistor, o tânãrã traducãtoare de la postul naþional de televiziune, a cunoscut un antreprenor misterios. Acesta introducea ilegal în România casete video, pe care le copia ºi le distribuia în þarã. Acela a fost începutul unei relaþii profesionale care a durat mai bine de un deceniu. Irina Margareta Nistor spune cã a dublat în total peste 3.000 de filme. Datoritã ei, Chuck Norris, Jean-Claude Van Damme ºi Bruce Lee au devenit eroi extrem de populari în România. Într-o vreme în care statul român contra absolut toate aspectele din vieþile cetãþenilor sãi – inclusiv alimentele, cãldura, transportul ºi informaþia

–, românii au gãsit o cale pentru a evada din aceastã realitate ºi de a opune rezistenþã statului absolutist, cu ajutorul puterii filmelor. În 1983, Irina Margareta Nistor s-a angajat la televiziunea naþionalã. O parte din munca ei consta în traducerea unor filme pentru comitetul de cenzurã. „Nu trebuia sã existe nicio formã care sã demonstreze cât de bine poate sã fie în Occident. Adicã, maºini luxoase, piscine”, a spus Irina Margareta Nistor. „Inclusiv în «Tom ºi Jerry», orice scenã cu o masã plinã cu mâncare... dupã cum se ºtie ei se aleargã în jurul mesei ºi acele scene trebuiau tãiate. Erau foarte multe lucruri care erau interzise ºi care nu puteau sub nicio formã sã fie vãzute la televizor”, a adãugat ea. „Sentimentul principal era pentru mine acela cã pot sã vãd filme. Cã pot sã nu rup legãtura cu lumea. Eram absolut disperatã cã nu puteam sã cãlãtoresc în strãinãtate. Era ca un drog. Ca o evadare dintr-o puºcãrie. Era o modalitate de a-i fenta pe comuniºti. Asta a fost tot timpul marea mea satisfacþie”, a declarat în încheiere Irina Margareta Nistor. Ilinca Cãlugãreanu este o regizoare românã de filme documentare care locuieºte la Londra. A studiat producþia de film documentar la Granada Center for Visual Anthropology din oraºul britanic Manchester. Materialul video prezentat în secþiunea Op-Doc de pe site-ul The New York Times reprezintã o adaptare a unui viitor lungmetraj documentar al ei, intitulat Chuck Norris vs. Communism.

timp liber

24 - 26 februarie 2014 torul de nuci Op. 71a) ºi A. Borodin (Dansurile Polovtiene, din Cneazul Igor) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 28 februarie, ora 19

Expoziþii În cãutarea þãrmului pierdut Expoziþie personalã de picturã a artistului Mihai Teodor Olteanu Galeria Helios, din P-þa Victoriei nr. 6 l Trup cu peºti Expoziþie de picturã a artistei Silvia Moldovan „Într-o lume saturatã de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaþie la recuperarea interioritãþii. Pictura ei invitã la reflecþie tãcutã, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturatã” de agresivitate, gesticulaþie largã ºi zgomot. Expoziþia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artiºti, asumatã de cãtre Fundaþia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câºtigat în anul 2012 Premiul special al Fundaþiei Triade, constând în organizarea unei expoziþii personale la Galeria Triade. Galeria Triade l Sigmar Polke – Muzicã de origine necunoscutã l

Filmul „Killing Time”, de Florin Piersic Jr., lansat în cinematografele din Germania “Killing Time”, cel de-al treilea lungmetraj scris ºi regizat de Florin Piersic Jr., va fi distribuit de compania Drei-Freunde în cinematografele din Germania începând cu data de 20 februarie, urmând ca acesta sã fie lansat ºi în Austria ºi Elveþia. TIMPOLIS

Filmul a fost achiziþionat de acelaºi distribuitor pentru alte douã teritorii, Austria ºi Elveþia. Promovarea filmului în toate aceste teritorii este realizatã de agenþia Cinewerkstatt, anunþã Mediafax. Comedie neagrã despre doi asasini plãtiþi cu viziuni teribil de diferite asu-

pra vieþii ºi a morþii, Killing Time fost prezentat într-o avanpremierã la Zilele Filmului Românesc -TIFF 2012 ºi a mai fost selecþionat în competiþia Free Spirit a Festivalului de Film de la Varºovia, în octombrie 2012, ºi în competiþia Spektrum a Festivalului de Film de la Cottbus, în noiembrie 2013. Alãturi de Florin Piersic Jr., din distribuþie mai fac parte Cristian Ioan Gutãu, Daniel Popa, Olimpia Melinte ºi Florin Zamfirescu. Killing Time este o producþie independentã realizatã în parteneriat de Andrei Creþulescu (Kinosseur Productions) ºi Dan Burlac (Elefant Film), cu sprijinul Zenith Media ºi cu

participarea HBO România. Postproducþia video a fost realizatã la Digital Cube, iar sunetul a fost mixat la Chainsaw Europe. Killing Time a fost lansat în cinematografele din România în 2013. Filmul mai poate fi vãzut pe HBO ºi HBO GO pânã în luna aprilie. Frin Piersic Jr. ºi-a început cariera în teatru, unde a jucat în spectacole precum Comedia erorilor, Zoo Story, Copiii unui Dumnezeu mai mic, Zaruri ºi cãrþi. Unul dintre cele mai importante momente din activitatea sa teatralã îl reprezintã apariþia în one man show-ul Sex, drugs, rock and roll, de Eric Bogosian, un tur de forþã pentru care Florin Piersic Jr. a fost distins în 2002 cu premiul UNITER.

Iubirea dintre Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy va fi ecranizatã la Hollywood Celebra idilã dintre doi actori de legendã ai Hollywoodului, Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy, va reprezenta subiectul central al unui nou film produs la Hollywood. Potrivit zeenews.india.com, David Rambo, scenaristul serialelor CSI ºi Revolution, lucreazã deja cu producãtorii de la Permut Presentations ºi Reunion Pictures pentru a scrie scenariul acestui proiect cinematografic, intitulat Tracy and Hepburn, noteazã Deadline.com, sursã citatã de Mediafax. Filmul va relata felul în care a evoluat relaþia de iubire dintre cele douã vedete, din momentul în care sau cunoscut, la filmãrile pentru Disputa/ Woman of the Year, un film produs de studiourile MGM în 1942, ºi pânã la moartea lui Spencer Tracy, în 1967. Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy au format un cuplu vreme de 26 de ani. Spencer Tracy a murit la scurt timp dupã încheierea ultimului lor film în care au jucat împreunã, Ghici cine vine la cinã/ Guess Who’s Coming to Dinner (1967).

În timpul idilei sale cu Hepburn, Tracy era cãsãtorit cu actriþa Louise Treadwell, cu care avea doi copii ºi de care nu a divorþat niciodatã. Cei doi îndrãgostiþi ºi-au ascuns relaþia în public. Katharine Hepburn ºi Spencer Tracy au apãrut împreunã în nouã filme. Katharine Hepburn a murit în

2003, la vârsta de 96 de ani. Cuplul a fost de mai multe ori portretizat pe marele ecran. În filmul Aviatorul, regizat în 2004, de Martin Scorsese, Kevin O’Rourke l-a jucat pe Tracy, iar Cate Blanchett a interpretato pe Katharine Hepburn, într-un rol pentru care a fost recompensatã cu premiul Oscar. (TP)

O expoziþie care include lucrãri ale unuia dintre cei mai renumiþi pictori germani ai artei contemporane, Sigmar Polke, în organizarea Institutului pentru Relaþii Externe Centrul Cultural German Timiºoara, pânã în 2 martie l Herta Müller: Cercul drãcesc al cuvintelor Expoziþia descriptivã Herta Müller, Cercul drãcesc al cuvintelor, realizatã de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferã prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje ºi fragmente extrase din actele Securitãþii o privire asupra operei ºi vieþii scriitoarei ºi laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. O faþetã mai puþin cunoscutã public a vieþii ºi muncii acesteia ºi parcursul vieþii autoarei, începând cu copilãria petrecutã în Banat ºi pânã la decernarea Premiului Nobel sunt dezvãluite în cadrul expoziþiei. Herta Müller s-a nãscut în anul 1953, în satul bãnãþean Niþchidorf, ºi a studiat germanistica ºi romanistica la Timiºoara. Pe parcursul mai multor ani, ea a fost constant acostatã de Securitate, fiind marcatã de urmãririle ºi constrângerile sistemului comunist. În anul 1987 a emigrat în Republica Federalã Germania. De România nu sa putut însã desprinde în totalitate niciodatã. Chiar ºi la mult timp dupã sfârºitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul deosebit de a reprezenta propriile experienþe ºi prin modul de a ilustra în operele ei situaþii dramatice, Herta Müller este pe plan internaþional una dintre cele mai apreciate autoare. În 2009, a fost distinsã cu Premiul

Nobel pentru literaturã. Sala Barocã a Muzeului de Artã Timiºoara, pânã în 5 martie, zilnic, de marþi pânã duminicã, în intervalul orar 10 - 18. l Prefigurãri Expoziþie de picturã ºi graficã de ºevalet a artistei plastice Carmen Bayer Sunt expuse lucrãri în tuº (unele pãstrând velaturi de cafea) ºi o serie de lucrãri în ulei pe pânzã, a cãror cromaticã prefigureazã fragil siluete într-un sens ce capãtã profunzime. Conceptul expoziþional suprinde femininatea în valenþele ei cele mai delicate, revelate în curgerea discretã a tuºului, în pete sau texte ce se pierd în contururi, contururi ce sugereazã poeme. Centrul de Informare Turisticã Timiºoara, str. Alba Iulia nr. 2, pânã în 12 martie, de luni pânã vineri, între orele 9 - 18 ºi sâmbãta, de la 10 la 15. l Apa II Expoziþie a artistului Constantin Rãducan “Constantin Rãducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului ºi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiþie ºi magie. A desena apa este un pariu ambiþios pentru orice artist, Constantin Rãducan o face cu lejeritate ºi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuº, marker sau acuarelã. Forþa liniei ºi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepãtrund ca într-un haiku, unde observaþia ºi puterea de sintezã fuzioneazã reciproc ºi se echilibreazã împreunã. Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încãrcate de metaforã, desenele lui Rãducan sunt un amestec de fragilitate ºi vigoare, de liniºte ºi tumult – esenþa intrinsecã apei ºi ce imensã forþã generatoare poartã în sine însãºi”, spune Dana Sarmeº. Fundaþia Rubin, pânã în 20 martie l Expoziþie Josef Koudelka În aceastã primãvarã, Timiºoara va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrãri ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka vor fi prezentate la Timiºoara într-o expoziþie organizatã de cãtre Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureºti. În timpul celor ºapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstã de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuºit ulterior sã le scoatã din þarã, emigrând în Franþa. Fotografiile lui au fost publicate de agenþia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaþionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fãrã a menþiona numele autorului. În acelaºi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim“ medalia de aur Robert Capa. Deºi nu mai lucrase pânã atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice ºapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate ºi sunt considerate astãzi lucrãri clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este unul dintre cei mai importanþi fotografi contemporani din lume. Halele Timco, str. Circumvalaþiunii, nr. 8 - 12, 6 martie - 6 aprilie, de marþi pânã duminicã, între orele 10 19. Vernisajul expoziþiei va avea loc joi, 6 martie, de la ora 18, în prezenþa artistului.

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

24 - 26 februarie 2014

Un nou test de depistare a cancerului de col uterin, lansat pe piaþã Un nou test de depistare a cancerului de col uterin, creat de un grup farmaceutic important, a fost lansat pe piaþã, în Europa, Asia, America Latinã ºi în Canada. Timpolis

Acest test citologic, denumit NINtec PLUS, creat de grupul elveþian Roche, permite identificarea femeilor care prezintã leziuni precanceroase cu grad înalt de risc ºi care trebuie sã efectueze imediat o colposcopie, a explicat grupul elveþian într-un comu-

nicat, citat de Mediafax. Infecþiile cu virusul papiloma uman (HPV) se aflã la originea celor mai multe cazuri de cancer de col uterin. Totuºi, doar femeile care prezintã o infecþie persistentã ºi care au dezvoltat leziuni precanceroase cu grad înalt de risc trebuie sã primeascã tratament anticancer. Testul a fost conceput pentru a identifica infecþiile cu HPV susceptibile sã declanºeze un cancer ºi pentru a le diferenþia de pacientele care nu prezintã acest risc. Peste 500.000 de noi cazuri de

cancer de col uterin sunt diagnosticate în fiecare an pe plan mondial, iar jumãtate dintre paciente mor din aceastã cauzã. Atunci când este depistat într-un stadiu precoce, este unul dintre tipurile de cancer care pot fi cel mai bine sã fie prevenite ºi tratate, întrucât rata de supravieþuire ajunge la peste 90%, precizeazã grupul Roche. În schimb, dacã boala se aflã într-un stadiu avansat în momentul diagnosticului, rata medie de supravieþuire a pacientei pentru cinci ani este de aproximativ 20%.

Sedentarismul creºte riscul de handicap pentru persoanele în vârstã Sedentarismul creºte riscul de handicap pentru persoanele în vârstã de peste 60 de ani, au arãtat cercetãtorii americani într-un studiu publicat zilele trecute.

Numãrul cazurilor de listeriozã, în creºtere Aceasta produce tot mai multe victime în U.E.

Numãrul cazurilor de listeriozã, contractatã consumând alimente contaminate sau prin contact cu animale infectate, a continuat sã creascã la nivelul UE, omorând 198 de persoane în 2012, a anunþat marþi Agenþia Europeanã pentru Securitate Alimentarã. Statele membre au semnalat 1.642 de cazuri de listeriozã în 2012, cu 10,5% mai multe decât cu un an înainte, confirmând o tendinþã de creºtere, apãrutã în 2008, anunþã Mediafax. Spania, Scandinavia, Franþa ºi Germania au raportat cele mai numeroase cazuri raportat la populaþia lor, detectate în principal în semipreparate pe bazã de carne ºi peºte, ca de exemplu jambon sau peºte afumat. Aceastã boalã este consideratã una dintre cele mai periculoase zoo-

noze (boli transmisibile de la animal la om), cu o ratã a mortalitãþii care s-a stabilizat la 17,8%. Bãtrânii, femeile însãrcinate ºi pacienþii cu un sistem imunitar slãbit sunt grupurile cele mai expuse complicaþiilor, în special meningitelor ºi septicemiilor. În schimb, UE a înregisterat progrese împotriva salmonelozei. Numãrul cazurilor de salmonelozã, de 91.034 în 2012, a scãzut pentru al ºaptelea an consecutiv. Potrivit EFSA, aceastã ameliorare decurge „din succesul programelor de luptã implementate în fermele de pãsãri”. Numãrul cazurilor de campilobacteriozã, prezentã în principal tot în carna de pasãre, a scãzut uºor, pentru prima datã dupã cinci ani. Aceastã zoonozã provoacã diaree, febrã ºi dureri de cap. Ea este semnalatã cel mai frecvent, fiind înregistrate 214.268 de cazuri de infecþie la om. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

Americanii din aceastã grupã de vârstã sunt sedentari douã treimi din timp, adicã aproximativ nouã ore pe zi, au constatat oamenii de ºtiinþã în timpul unei cercetãri efectuate pe 2.200 de persoane, anunþã Mediafax. Pentru fiecare orã în plus de sedentarism, un adult de peste 60 de ani prezintã un risc cu 50% mai mare de a nu mai putea duce la bun sfârºit activitãþile zilnice, cum ar fi toaleta zilnicã, îmbrãcatul ºi deplasarea dintr-un loc în altul, conform lui Dorothy Dunlop, profesor de medicinã la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Chicago

ºi principala autoare a studiului. De asemenea, sedentarismul creºte riscul de infarct, diabet de tip 2, de mortalitate provocatã de cancer, boli cardiovasculare ºi accident vascular cerebral. Conform studiului, dacã aceste persoane ar reduce sedentarismul cu cel puþin trei ore pe zi, speranþa lor de viaþã ar creºte cu cel puþin doi ani. Participanþii la studiu – cu o duratã de trei ani – au purtat, timp de o sãptãmânã, un accelerometru care a mãsurat timpul pe care l-au petrecut aºezaþi ºi în miºcare. Autorii studiului au dat exemplul a douã femei, în vârstã de 65 de ani, cu acelaºi profil de sãnãtate. Dacã o persoanã este sedentarã 12 ore pe zi, are un risc cu 6% mai mare de a dezvolta un handicap. Pentru persoana care este sedentarã 13 ore pe zi, riscul de a

dezvolta un handicap este de 9%. Exerciþiile fizice sau pur ºi simplu faptul de a efectua plimbãri regulate pot reduce aproape la jumãtate riscul bolilor cardiovasculare ºi de a dezvolta maladia Alzheimer, au arãtat autorii studiului. Miºcarea încetineºte, de asemenea, procesul de îmbãtrânire a creierului persoanelor mai în vârstã, conform lui Kirk Erickson, profesor de psihologie la Universitatea din Pittsburgh. Odatã cu înaintarea în vârstã, creierul îºi reduce dimensiunea, iar activitatea fizicã amelioreazã funcþionarea generalã a creierului ºi creºte volumul hippocampusului cu 2%, fenomen ce inverseazã îmbãtrânirea cerebralã cu pânã la doi ani, a explicat Kirk Erickson la conferinþa anualã a Asociaþiei americane pentru progresul ºtiinþei, de la Chicago. (TP)

integrame

24 - 26 februarie 2014

Un american, un italian ºi un român, la Poarta Raiului, sunt întrebaþi de ce au murit: - Eu mi-am cumpãrat un Bugatti Veyron, spune americanul… - ªi?! - ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã… am intrat într-un copac cu 500 la orã. - Eu mi-am cumpãrat un Ferrari, spune italianul.. - ªi?! - ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã dar am pierdut controlul volanului la 360Km/h ºi am intrat în parapeþi. - Eu mi-am cumpãrat un Q7, spune românul… - ªi?! - ªi am murit de foame… l Un muncitor, tânãr, sãnãtos, de 3 ani cãsãtorit, are 4 copii ºi stã la etajul 1. La parter sta un poliþist, cãsãtorit de 11 ani jumate dar fãrã copii. La un moment dat îl întreabã pe muncitor: - Mãi, ce faci, eºti cãsãtorit de 3 ani ºi ai deja 4 copii? Noi suntem cãsãtoriþi de atâta timp dar nu reuºim sã facem copii. Nu ai un sfat pentru mine? - Simplu. Îþi trebuie doar un sãpun ºi o mãturã. - Da, bine, un sãpun ºi o mãturã. Mai departe? - Disearã, când te întorci de la serviciu, o bagi pe nevastã-ta sub duº, ºi o speli cu sãpunul de sus pânã jos... - Am înþeles! De sus pânã jos. ªi apoi? - Apoi baþi cu mãtura de tavan ºi cobor imediat... l -Salut ! Am auzit cã te-ai însurat ! Cum e nevastã-ta ? -Frumoasa ºi proastã ! -Hai mã...cum dracu...? -Pai dacã era urâtã, n-o luãm eu pe ea, iar dacã era deºteaptã, nu mã lua ea pe mine. l Un tip jefuieºte o bancã, ascunde banii , dar în cele din urmã este prins. Adus în faþa judecãtorului, acesta îi spune: – Dom’le, dacã dai banii înapoi, îþi voi micºora pedeapsa! – Auzi dom’le? Dacã voiam sã dau banii înapoi, fãceam un împrumut !!! l Puteþi ghici câþi ani am? Întreabã cochet o doamnã - Scuzaþi-mã, dar nu am idee! Vã dau un indiciu: fiicã-mea merge la grãdiniþã. - E educatoare? l Un tip care stãtea cu chirie, îºi invitã într-o searã un prieten la o bere. Dupã câteva pahare, musafirul observã un lighean agãþat pe perete. - Ce-i cu ligheanul ãla? - Nu-i lighean, este un ceas vorbitor! - ºi loveºte puternic în el. De dupã perete se aude o voce : - Tâmpitule, iar baþi noaptea la douã jumate? l Iþic ºi ªtrul se prezintã în faþa rabinului. Iþic îi spune: - Rabbi, am o disputã cu ªtrul. Lãmureºte-ne. Spune-mi, negru e culoare? Se uitã rabinul în Talmud ºi îi spune: - E culoare. În Talmud scrie cã trebuie sã te îmbraci în negru când moare cineva. - Dar albul e culoare? - Da, în Talmud zice cã mireasa se îmbracã în alb. Iþic, adresându-se lui ªtrul: - Ai vãzut cã televizorul pe care þi l-am vândut era color?

de 24 de ani un reper al cetãþii

24 - 26 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.