Timpolis 2031

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2031 20 - 23 februarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

S.T.S., mizã majorã a momentului melania.cincea@timpolis.ro

S

ocial-democraþii s-au rãzgândit: nu mai vor S.T.S. la M.A.I., ci îl vor sub control parlamentar. O idee venitã în plinã ºi acutã crizã intra-U.S.L., când P.N.L. nu vrea în ruptul capului sã renunþe la a-l plasa pe Klaus Johannis ºi la Interne, ºi la vârful Guvernului. E întâmplãtoare rãzgândirea social-democraþilor? Înclin sã spun „nu”. a câteva zile dupã accidentul aviatic din Apuseni, în urma cãruia autoritãþile care ar fi trebuit sã intervinã pentru salvarea victimelor ni s-au arãtat în toatã splendoarea incompetenþei ºi indolenþei, Radu Stroe demisiona de la conducerea M.A.I. Nu la solicitarea primului-ministru, nici din proprie iniþiativã. Ci, cel mai probabil, la presiunea unor voci din P.N.L. A fost momentul în care premierul a rãmas fãrã un om fidel la Interne, unul dintre liberalii consideraþi mai apropiaþi de Victor Ponta decât de Crin Antonescu.

Ceea ce, în an cu mizã electoralã majorã, poate fi o pierdere – dacã ne raportãm la rolul jucat de niºte oameni din M.A.I. la referendumul din 2012. Aºa se face cã, dupã aceastã nesolicitatã ºi neaºteptatã demisie, d-l Ponta a încercat sã contrabalanseze pierderea. Prin încercarea de a-ºi impune un om loial la S.T.S. A cerut în C.S.A.T. înlocuirea directorului S.T.S., generalul Marcel Opriº, deºi ºtia cã nu are nicio ºansã. Nu avea motive întemeiate sã o facã. Raportul guvernamental – realizat sub coordonarea vicepremierului Gabriel Oprea, dupã tragedia aviaticã din Apuseni – indica Romatsa drept responsabilã pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor, nu S.T.S. Altã cale legalã de a schimba urgent ºeful S.T.S. nu avea, însã: numirea lui se face, potrivit legii, de cãtre C.S.A.T., la propunerea preºedintelui acestuia, care e ºeful statului. Adicã, Traian Bãsescu. Aºa cã a venit decizia-fulger. Continuând sã invoce ineficienþa S.T.S. a anunþat elaborarea unui proiect de lege prin care trecea acest serviciu în subordinea M.A.I., practic, în subordinea lui personalã, primul-ministru urmând sã numeascã staff-ul S.T.S.: un secretar de stat ºi trei subsecretari de stat. erspectiva numirii la Interne a lui Klaus Johannis – un om fidel liderului liberal – ºi, mai mult într-o funcþie de vicepremier, idee la care Crin Antonescu nu vrea sã renunþe, adâncind foarte mult criza din interiorul alianþei de guvernare, pare sã fi fost motivul pentru care trecerea S.T.S. la M.A.I. nu mai e vãzutã ca fiind cea mai bunã soluþie. Mai ales cã dl Johannis nu era pe aceeaºi lungime de undã cu premierul, afirmând cã nu vede ca „o chestiune chiar vitalã” trecerea S.T.S. la M.A.I. Iar liderul deputaþilor liberali, George Scutaru, declara ºi el cã parlamentarii P.N.L. se vor abþine de la vot. ºa se face cã plenul Camerei Deputaþilor a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, cã amânã, la propunerea P.S.D. care a acþionat, zice, la propunerea reprezentanþilor minoritãþilor, dezbaterea proiectului privind S.T.S. ªi asta pentru cã social-democraþii s-au rãzgândit: vor acest serviciu sub control parlamentar – în Legislativ având majoritate –, în subordinea Internelor urmând sã treacã doar Serviciul 112. u este, însã, furnizat nici motivul solid argumentat care sã justifice aceastã miºcare, cu câteva luni înainte de alegeri. ªi asta pentru cã, ºi în momentul de faþã, potrivit legii de funcþionare, 92/1996, S.T.S. este controlat de Parlament, prin comisiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Dar, e adevãrat, este organizat ºi coordonat de C.S.A.T. care ºi numeºte, la propunerea preºedintelui sãu, funcþie ocupatã de ºeful statului, conducerea serviciului. Aici e de fapt problema. Momentan, parlamentarii social-democraþi nu au anunþat cine ºi cum va numi conducerea serviciului. Dar mai e timp sã gãseascã o soluþie, o cârpealã legislativã, pânã se trece hopul – caracterul de urgenþã al legii a dispãrut, iatã. Alegerile, adicã. S.T.S., reprezintã o mizã importantã: nu numai cã este instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre B.E.C, dar are toate bazele de date ale Ministerului Sãnãtãþii ºi ale Ministerului Muncii. rin urmare, e întâmplãtoare rãzgândirea social-democraþilor? Înclin sã spun „nu”.

L

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Sesizare penalã pentru datorii uitate de A.V.A.S. în Timiº

Deputaþii P.S.D. de Timiº fac ºi ei zid în jurul penalilor din Parlament 222 de parlamentari au fãcut luni zid în jurul deputatului P.S.D. Vlad Cosma, cercetat pentru fapte trafic de influenþã.

Opunându-se astfel solicitãrii venite din partea Ministerului Justiþiei privind încuviinþarea mãsurii de arestare preventivã a acestuia. Am încercat sã aflãm cum au votat deputaþii de Timiº. I-am întrebat, în egalã mãsurã, ºi care sunt argumentele cu care îºi justificã opþiunea de vot ºi dacã nu considerã cã respingerea unei solicitãri venite din partea reprezentanþilor Justiþiei reprezintã o forþare a prevederilor Constituþiei pag.2

C.J. Timiº nu renunþã la achiziþia fostei clãdiri a Finanþelor Consecvent deciziei de a achiziþiona clãdirea de pe bulevardul Revoluþiei, în care au funcþionat ani buni Finanþele Publice, Consiliul Judeþean a introdus un proiect pentru ºedinþa de plen din aceastã lunã. Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã existã un interes suspect legat de achiziþionarea acestei clãdiri, în contextul în care, acum, nici mãcar descentralizarea nu mai poate fi invocatã ca pretext pentru aceastã tranzacþie. pag.3

Europarlamentar P.D.L. Monica Macovei:

„Ar vrea sã poatã continua sã fure, sã practice corupþia fãrã sã fie pedepsiþi niciodatã”

P

Ni s-a pregãtit o Constituþie care, dacã nu ar fi fost întoarsã din drum de Curtea Constituþionalã, ar fi devenit o lege fundamentalã defectã, fãcutã, în mare parte, din interes politic ºi penal.

Avem noi Coduri, Penal ºi de Procedurã Penalã, cu mari probleme, pe care Guvernul refuzã sã le corijeze. Avem lupta disperatã a unei pãrþi din clasa politicã împotriva legii, a Justiþiei, o luptã cu bãtãlii duse constant ºi pe mai multe fronturi. Am întrebat-o pe Monica Macovei care, în 2012, a primit premiul „Europarlamentarul anului”, pentru justiþie ºi libertãþi civile, cum vede aceste probleme?

A

N

Foto TIMPOLIS

P

pag. 6 - 7

De ani de zile, fosta fabricã de ciocolatã, Kandia, a fost lãsatã de izbeliºte Curtea de Conturi a fãcut, acum un an, o dezvãluire, tardivã, din lungul ºir de anomalii care au însoþit în Timiº procesul de privatizare al fostelor întreprinderi de stat, precizând cã Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a încasat o serie de dividende aferente privatizãrii fabricii timiºorene Kandia, iar datoriile s-au prescris. Zilele trecute, tot

Curtea de Conturi a anunþat cã, pentru acest caz, a fãcut sesizare la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti. Totuºi, þinând cont de faptul cã respectivele datorii s-au prescris, ºi au trecut aproape 15 ani de la momentul faptelor incriminate, este greu de crezut cã procurorii bucureºteni vor mai putea face ceva. pag. 4

Arhitecþii propun amenajarea Pieþei Sf. Gheorghe sub forma unui amfiteatru O istorie pe viu a Timiºoarei, desluºitã cu maximum de acurateþe, acesta este rezultatul cercetãrilor întreprinse de arheologi pe ºantierul deschis în Piaþa Sfântul Gheorghe. Pe amplasamentul pieþei se va naºte un amfiteatru, care va permite trecãtorilor sã acceadã, în trepte, înspre þesutul istoric al oraºului, prin expunerea, chiar în locul în care au fost descoperite, a rãmãºiþelor vechii Geamii a Sultanului Cuceritor ºi a zidurilor bisericii iezuite. pag.9

2

social

20 - 23 februarie 2014

Deputaþii P.S.D. de Timiº fac ºi ei zid în jurul penalilor din Parlament „Demnitarii trebuie sã respecte cele mai înalte standarde etice”, apreciazã reprezentanþii misiunii diplomatice a SUA în România.

Parlamentarii români spun, însã, altceva. 222 de parlamentari au fãcut luni zid în jurul deputatului P.S.D. Vlad Cosma, cercetat pentru trafic de influenþã.

Opunându-se astfel solicitãrii venite din partea Ministerului Justiþiei privind încuviinþarea mãsurii de arestare preventivã a acestuia. Am încercat sã aflãm cum au votat deputaþii de Timiº.

I-am întrebat ºi care sunt argumentele cu care îºi justificã opþiunea de vot ºi dacã nu considerã cã respingerea unei solicitãri venite din partea reprezentanþilor Justiþiei reprezintã o forþare a prevederilor Constituþiei

De negãsit Am încercat sã aflãm ºi opþiunile celorlalþi deputaþi care reprezintã Timiºul în Legislativ.

Nu au rãspuns, însã, apelurilor telefonice Horia Cristian (P.N.L.), Sorin Grindeanu (P.S.D.), Slavomir Gvozdenovici (grupul minoritãþilor naþionale), Dorel Covaci (P.S.D.), Molnar Zsolt (U.D.M.R.), Ovidiu Ganþ (grupul minoritãþilor naþionale) ºi Maria Grapini (P.C.).

„existã prevãzutã în Constituþie ºi în dreptul penal prezumþia de nevinovãþie”.

P.D.L., P.N.L. ºi P.P.D.D., sunt pentru arestare

ligia.hutu@timpolis.ro

Opþiunile de vot ale reprezentanþilor P.S.D., pãstrate la secret În ºedinþa de plen de luni a Camerei Deputaþilor, parlamentarii au respins, prin vot secret, cu 222 de voturi împotrivã ºi 105 voturi pentru, cererea de ridicare a imunitãþii în scopul arestãrii preventive a deputatului P.S.D. Vlad Cosma, cercetat pentru trafic de influenþã.

Anterior votului, tot luni, Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a respins cererea de încuviinþare a arestãrii sale preventive, cu ºapte voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivã” ºi trei abþineri. Înainte de exercitarea propriu-zisã a votului din plenul Camerei Deputaþilor, grupurile parlamentare ale P.N.L., P.P.D.D., P.D.L. ºi parlamentarii neafiliaþi ºi-au anunþat opþiunile, în vreme ce P.S.D. a preferat sã nu facã publice opþiunile de vot ale membrilor grupului sãu parlamentar. Potrivit Mediafax, reprezentanþii P.D.L. au precizat cã Parlamentul „trebuie sã lase justiþia sãºi facã datoria ºi sã decidã”.

Liderul deputaþilor P.N.L.,George Scutaru, a precizat cã „parlamentarii liberali vor vota în favoarea cererii formulate în scris de ministrul Justiþiei”, în vreme ce reprezentantul P.P.D.D. Tudor Ciuhodaru a propus exercitarea votului deschis. Propunere respinsã, însã, de preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea.

Am încercat cã aflãm cum au votat deputaþii de Timiº. I-am întrebat, în egalã mãsurã, ºi care sunt argumentele cu care îºi justificã opþiunea de vot ºi dacã nu considerã cã respingerea unei solicitãri venite din partea reprezentanþilor Justiþiei reprezintã o forþare a prevederilor Constituþiei.

Deputaþii P.S.D. de Timiº, voturi

Cererea de ridicare a imunitãþii în scopul arestãrii preventive a deputatului P.S.D. Vlad Cosma, cercetat pentru trafic de influenþã, s-a votat la secret în acord cu deciziile grupurilor parlamentare. Adicã, împotrivã în unanimitate.

Sorin Stragea, deputat P.S.D., spune cã a votat „conform cu conºtiinþa” ºi a argumentat cã, dupã cum s-a vãzut judecând dupã rezultatele votului din Comisia Juridicã ºi din plenul Camerei, majoritatea parlamentarilor s-au opus. Însã nu obstrucþionãrii actului de justiþie, susþine el, ci privãrii de libertate a deputatului Vlad Cosma.

Sorin Stragea mai spune cã nu e vorba despre nicio superimunitate, cã fiecare rãspunde în faþa legii pentru faptele sale ºi nimeni nu e mai presus de lege. Apreciind cã, indiferent dacã cercetarea se realizeazã cu persoana învinuitã în stare de arest sau în libertate, dacã decizia finalã a Justiþiei este privarea de libertate a persoanei, atunci aceasta va fi respectatã.

Chestionat dacã apreciazã cã procedura în sine prin care Parlamentul decide ridicarea sau nu a imunitãþii parlamentare a unuia dintre membrii sãi nu este o forþare a limitelor Constituþiei, Sorin Stragea rãspunde cã procedura se încadreazã în limitele Constituþiei ºi cã nu se încalcã prevederile legii fundamentale, argumentând cã nu este împiedicatã astfel începerea urmãrii penale.

Deputatul P.S.D. Cãtãlin Tiuch declarã cã îºi rezervã dreptul de a nu comenta pe marginea subiectului.

Petru Andea, deputat de Timiº din partea P.S.D., afirmã cã a fost prezent luni în salã, dar a preferat sã nu ofere informaþii referitoare la modul în care a votat. Spune, însã, cã deputaþii

s-au opus mãsurii de arestare preventivã, nu continuãrii demersurilor justiþiei, adãugând cã procedura de vot este conformã cu prevederile Constituþiei.

Deputatul P.S.D. Gheorghe Ciobanu ne-a reamintit cã „votul a fost secret, cu bile”, refuzând sã precizeze care i-a fost opþiunea. A declarat, însã, cã membrii grupului parlamentar din care face parte sunt „unanim de pãrere cã justiþia trebuie sã îºi facã datoria” ºi cã „nu se încearcã obstrucþionarea actului de justiþie”. În plus, apreciazã el, procedura de vot respectã prevederile Constituþiei.

U.N.P.R. ºi minoritãþile, împotriva arestãrii Deputatul U.N.P.R. Ion Rãducanu a precizat cã votul împotriva încuviinþãrii mãsurii de arestare preventivã a fost o decizie a grupului parlamentar P.S.D., din care ºi U.N.P.R. face parte. „Am votat împotriva deciziei de arestare pentru cã la dosar nu a putut fi gãsit niciun document care sã îi probeze vinovãþia. Nu existã nicio justificare, nicio motivaþie, nu existã proba esenþialã din care sã reiasã de ce îl aresteazã. Nu ºtiu dacã Vlad Cosma a luat bani, poate cã a luat, dar lucrurile astea trebuie dovedite”, este de pãrere Ion Rãducanu, care precizeazã cã „nu se pune problema de a face zid în jurul penalilor ºi corupþilor din Parlament, ci de a furniza dovezi în sprijinul acuzelor formulate”.Ion Rãducanu se

Anunþ

Anunþ public privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu Lenuþa Ungureanu anunþã publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare de cãtre A.P.M. Timiº de a nu se efectua evaluarea impactului asupra mediului ºi evaluarea adecvatã în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare adecvatã pentru proiectul “Modernizare ºi refuncþionalizare casã familial în pensiune agroturisticã în localitatea Fîrdea, judeþ Timiº”, propus a fi amplasat în comuna Fþrdea nr. 101, CF 401359, nr. cad. 401359, judeþul Timiº Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul A.P.M. Timiº, localitatea Timiºoara, b-dul L. Rebreanu nr. 18 - 18A, în zilele de luni - joi, intre orele 8 - 16.30, vineri, între orele 8 - 14, precum ºi la adresa de internet http://apmtm.anpm.ro – Secþiunea Acorduri de Mediu.

Publicul interesat poate înainta comentarii sau observaþii la proiectul deciziei de încadrare, în termen de cinci zile de la data publicãrii prezentului anunþ , pana la data de 24 februarie 2014 .

de 24 de ani un reper al cetãþii

întreabã de ce nu a fost organizat un flagrant, dacã aveau dovezi clare, oferind spre comparaþie cazul deputatului P.C. Gheorghe Coman.

Deputatul Niculae Mircovici, care reprezintã grupul minoritãþilor naþionale, declarã cã a votat în acord cu decizia pe care a luat-o grupul parlamentar pe care îl reprezintã. „Dacã greºeºte pãrintele, nu ne batem cu copiii”, ºi-a argumentat deputatul Niculae Mircovici opþiunea de vot, adãugând cã „decizia de arestare este o mãsurã extremã” ºi cã nu existã niciun motiv pentru arestarea deputatului, câtã vreme tatãl acestuia, care este autorul principal al faptei, este cercetat în libertate. Acesta mai spune cã parlamentarii care reprezintã minoritãþile naþionale privesc problema arestãrii „cu mare responsabilitate”, opinând cã procedura în sine „este perfect constituþionalã” ºi adãugând cã deputaþii ºi senatorii au imunitate doar în ce priveºte opiniile politice exprimate.

Dar, menþioneazã acesta, „reþinerea ºi arestarea se fac doar cu acordul Camerei din care aceºtia fac parte, iar, în caz de flagrant, mãsura de reþinere îi este comunicatã imediat preºedintelui Camerei de cãtre ministrul Justiþiei”.

Deputatul Niculae Mircovici a mai apreciat ºi cã declaraþiile celor care sau arãtat de acord cu mãsura arestãrii preventive, pe motiv cã nu e just sã se opunã solicitãrilor Justiþiei, trebuie interpretate într-o notã „politicã ºi electoralã” ºi a opinat cã „nu existã niciun impediment ca procesul sã meargã mai departe din poziþia de om liber a deputatului Vlad Cosma”, fiindcã

Deputatul P.D.L. Cornel Sãmãrtinean a precizat cã decizia grupului parlamentar pe care îl reprezintã a fost sã voteze în favoarea solicitãrii venite din partea Ministerului Justiþiei: „P.D.L. a adoptat o poziþie comunã, ºi toþi parlamentarii au votat pentru ridicarea imunitãþii”. Acesta apreciazã cã „e normal ca Parlamentul sã nu se interpunã pe parcursul dintre individ ºi exercitarea actului de justiþie” ºi considerã cã procedura în sine este un abuz care forþeazã limitele ºi prevederile constituþionale.

Deputatul P.D.L. Alin Popoviciu nu a fost prezent luni la vot, fiind parte dintr-o delegaþie oficialã a P.D.L. care a efectuat o vizitã în Germania, unde s-a întâlnit cu Angela Merkel.

Deputatul P.P.D.D. Adrian Diaconu a rãspuns cã a votat pentru ridicarea imunitãþii parlamentare ºi a adãugat cã aceasta a fost opþiunea reprezentanþilor întregului grup parlamentar din care face parte. Adrian Diaconu a precizat cã „Justiþia trebuie lãsatã sã îºi facã datoria” ºi a apreciat cã „în acest caz s-a marºat mult prea mult pe o componentã emoþionalã”. „Suntem ºi aºa cea mai nenorocitã instituþie din punctul de vedere al credibilitãþii”, mai spune deputatul P.P.D.D., adãugând cã percepþia publicã referitoare la Camera Deputaþilor relevã acest lucru, unul dintre motive fiind „ceea ce s-a întâmplat atunci, în «marþea neagrã»”. Dar, precizeazã acesta, „eu am votat ºi atunci împotriva superimunitãþii”. Adrian Diaconu mai spune ºi cã nu reprezintã o soluþie sã chemi parlamentarii sã se pronunþe asupra vinovãþiei sau nevinovãþiei cuiva, cu atât mai mult cu cât nici în comisiile de specialitate nu toþi membrii sunt persoane cu experienþã ºi cu exerciþiu juridic.

Anunþ

S.C. POWER OIL COMPANY S.R.L., cu sediul în Timiºoara, str. Divizia 9 Cavalerie nr. 64, judeþul Timiº, anunþã intenþia de revizuire a autorizaþiei de mediu pentru activitãþile desfãºurate la punctul de lucru din comuna Giroc, sat Chiºoda, str. Chiºodei nr. 66, judeþul Timiº, cod CAEN : 3811 Colectarea deºeurilor nepericuloase 3821 Tratarea ºi eliminarea deºeurilor nepericuloase 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate 4677 Comerþ cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor 3812 Colectarea deºeurilor periculoase

eveniment

20 - 23 februarie 2014

3

C.J. Timiº nu renunþã la achiziþia fostei clãdiri a Finanþelor l Consilieri judeþeni din Opoziþie: “În actualul context, nici mãcar descentralizarea

nu mai poate fi invocatã ca pretext”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un plan urmãrit cu consecvenþã Dupã ce nu s-a lãsat pânã când în decembrie anul trecut nu s-a votat o hotãrâre legatã de achiziþia fostei clãdiri a Finanþelor Publice Timiº, de pe b-dul Revoluþiei, acum, Executivul Consiliului Judeþean a pregãtit pentru urmãtoarea ºedinþã de plen al doilea pas: Proiectul de hotãrâre privind aprobarea cumpãrãrii imobilului situat în Timiºoara, b-dul Revoluþiei din 1989, nr.15 A. “Valoarea de piaþã a proprietãþii, fãrã cota de proprietate a Statului Român, ar fi de 3.240.000 de euro, respectiv 14.700.000 de lei, însã în condiþiile de vânzare forþatã pentru proceduri de faliment sau execuþie silitã, valoarea de piaþã a proprietãþii este de 2.268.000

de euro, respectiv 10.290.000 de lei”, þin sã precizeze oficialii C.J. Timiº, care vor sã arate cã administraþia judeþeanã face o afacere bunã cu aceastã achiziþie. Totodatã, se aduce ºi argumentul “necesitãþii asigurãrii spaþiilor pentru funcþionarea instituþiilor de interes judeþean”.

Argumentele acestea nu au impresionat, însã, consilierii judeþeni care s-au opus de la început acestei achiziþii.

“Faptul cã imediat s-a introdus acest proiect pentru achiziþie e o dovadã cã existe anumite interese legate de aceastã tranzacþie. În condiþiile în care descentralizarea nu mai are loc, ce pretext mai poate invoca administraþia judeþeanã? Ce instituþii noi care au nevoie de sedii i-au trecut în subordine, pentru a se justifica aceastã achiziþie?”, întreabã consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu. În noiembrie 2013, aproape jumãtate din timpul alocat ºedinþei de plen a C.J. Timiº a fost ocupat de discuþiile generate de intenþia administraþiei judeþene de a cumpãra clãdirea de pe b-dul Revoluþiei. ªi, deºi proiectul legat de oportunitatea achiziþiei a fost respins în ºedinþa de plen din noiembrie, cu o încãpãþânare demnã de o cauzã mai bunã, a fost reintrodus de cãtre conducerea C.J. Timiº pe ordinea de zi a ºedinþei din decembrie, fiind pânã la urmã aprobat de majoritatea consilierilor judeþeni.

Consilierii P.D.-L. Marius Martinescu ºi Tiberiu Lelescu au atras aten-

era vorba de o hotãrâre privind patrimoniul, ar fi trebuit ca douã treimi dintre ei sã voteze pentru, lucru care nu s-a întâmplat.

Bani nu sunt pentru alte investiþii

Foto TIMPOLIS

Consecvent deciziei de a achiziþiona clãdirea de pe bulevardul Revoluþiei, în care au funcþionat ani buni Finanþele Publice, Consiliul Judeþean a introdus un proiect pentru ºedinþa de plen din aceastã lunã.

Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã existã un interes suspect legat de achiziþionarea acestei clãdiri, în contextul în care, acum, nici mãcar descentralizarea nu mai poate fi invocatã ca pretext pentru aceastã tranzacþie.

C.J. Timiº e consecvent deciziei de a achiziþiona clãdirea în care au funcþionat ani buni Finanþele Publice þia asupra acestei tranzacþii, arãtând cã, tocmai pentru cã existau dubii legate de evaluare, au fost propuse douã amendamente, care prevedeau ca suma de cumpãrare a imobilului sã nu depãºeascã suma de ipotecã de 4.129.488 de lei, a Administraþiei Finanþelor Publice Timiºoara, ºi sã se efectueze trei rapoarte de evaluare de cãtre trei societãþi distincte. ªi consilierul judeþean P.P.-D.D. Ilie Bertea spunea cã i s-a pãrut cã nu e ceva în regulã: “Sunt niºte preþuri de parcã era o clãdire din Bucureºti toatã din sticlã, deºi are geamurile sparte, iar tencuiala e cãzutã ºi pe dinafarã, ºi

pe dinãuntru.”

Imobilul aparþine unei firme aflate în acest moment în procedurã de insolvenþã. Asupra imobilului, care are o suprafaþã de 3.200 de metri pãtraþi, este instituitã o ipotecã de cãtre Administraþia Finanþelor Publice Timiºoara, în valoare de 4.129.488 de lei.

Cu toate aceste obiecþii ºi nelãmuriri, pânã la urmã, majoritatea a decis, în ºedinþa din decembrie, sã aprobe proiectul de hotãrâre ce viza oportunitatea achiziþiei imobilului.

Consilierii democrat-liberali au arãtat însã cã au fost 11 voturi împotrivã ºi, din punctul lor de vedere, pentru cã

Deºi C.J. Timiº are bani pentru achiziþionarea acestor clãdiri, se aratã foarte econom cu alte direcþii de investiþii. De pildã, tot pentru ºedinþa din aceastã lunã a fost propus un proiect de hotãrâre privind aprobarea încetãrii implementãrii proiectului ºi identificarea altor surse pentru realizarea Centrului Judeþean Multifuncþional pentru Susþinerea Afacerilor Timiºoara.

Astfel, C.J. Timiº renunþã la implicarea în aceastã investiþie, motivând: “Având în vedere cã de la data întocmirii analizei de cost-beneficiu, precum ºi al planului de marketing, condiþiile economice generale s-au înrãutãþit, a crescut competiþia în domeniul serviciilor oferite prin realizarea proiectului prin apariþia pe piaþã a concurenþilor, a desfiinþãrii / falimentului / insolvenþei unor societãþi comerciale, existã riscuri de piaþã, adicã un rãspuns mai puþin favorabil din partea potenþialilor clienþi.” Ca atare, conducerea administraþiei judeþene propune demararea procedurilor de încetare a contractului de finanþare ºi începerea identificãrii a altor surse pentru realizarea acestui proiect.

Timiºoara, preferatã altor zone pentru Centrul Intermodal de Marfã?

Voci din Consiliul Judeþean Timiº: „Poate se va cumpãra teren, pentru cã existã interese, dar Centrul Intermodal nu se va face”

l

Dupã asigurãrile date de deputatul Sorin Grindeanu în privinþa „iminentei” finanþãri pentru demararea construcþiei noului corp al Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, senatorul P.N.L. Ben-Oni Ardelean spune „confidenþial” cã Timiºoara este preferatã altor zone pentru realizarea Centrului Intermodal. În acelaºi timp, surse din Consiliul Judeþean Timiº susþin cã poate se va cumpãra teren pentru aceastã investiþie la Remetea Mare, pentru cã existã interese personale în acest sens, dar Centrul Intermodal nu se va face în viitorul apropiat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Centrul Intermodal, promovat intens Dacã e sã credem unii parlamentari de Timiº, Timiºoara este preferata finanþãrilor pentru investiþii alocate de cãtre Guvern, deºi acest lucru nu s-a vãzut la adoptarea bugetului pe 2014, fiind preferate cu totul alte zone pentru realizarea de investiþii mari finan-

þate de Guvern.

Acum, ultimele asigurãri legate de „iminenta” alocare de fonduri vizeazã celebrul Centru Intremodal de transport marfã. De aceastã datã, senatorul liberal Ben-Oni Ardelean este cel care spune cã noul Centru Intermodal se va realiza în Timiº în exerciþiul financiar 2014 - 2020. „Lucrez intens de multe luni de zile în discuþiile ºi în demersurile de promovare a Timiºoarei ca fiind cel mai important centru intermodal pe care România îl poate avea.

Din discuþiile cu cei de la minister – discutãm despre Constanþa, Iaºi, Craiova, Braºov, Iaºi, Cluj ºi au mai fost ºi alte localitãþi avansate – Timiºoara este net deasupra tuturor celorlalte”, precizeazã senatorul liberal. Acesta susþine cã Timiºoara are cel mai complet dosar din cele depuse la minister, dar centrul nu putea sã intre pe finanþarea 2007 - 2013. „În momentul în care îl fazãm ºi l-am convenit deja ºi în discuþiile cu cei de la U.E., procedeul va continua, indiferent de ce ministru va fi ºi de ce guvernare va fi. Ai dat drumul la un procedeu ºi atunci, în chestiunea aceasta a fazãrii, cu siguranþã se va termina. Când, cum, nu ºtim”.

„Nu se face niciun Centru modal” Optimismul ºi asigurãrile date de pe plan central nu sunt împãrtãºite în întregime ºi la nivelul administraþiei judeþene. Mai mulþi consilieri judeþeni au îndoieli cã se va realiza ceva concret în acest sens, în perioada urmãtoare, cu excepþia eventualei achiziþii de terenuri de la Remetea Mare, care ar servi intereselor unor reprezentanþi ai administraþiei judeþene. „Nu are nicio ºansã de realizare acel Centru Modal. La relaþia pe care o are preºedintele Consiliului Judeþean, Titu Bojin, cu factorii de decizie centrali, e exclusã vreo investiþie de acest gen în anii urmãtori. Pânã acum nu s-a reuºit sã se facã nimic concret, au fost doar promisiuni. În cazul Centrului de la Remetea Mare, da, poate se va face ceva, adicã se va cumpãra teren, pentru cã existã interese materiale ºi personale la Consiliul Judeþean în acest sens. Dar, în rest, nu s-a aprobat nicio documentaþie, nu s-a fãcut absolut nimic”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Marius Martinescu.

Spre deosebire de varianta reali-

zãrii în Remetea Mare a acestei investiþii, vechea variantã, a Centrului Intermodal care sã fie înfiinþat la Recaº, avea aprobarea Ministerului Transporturilor. Paradoxal, locaþia de la Remetea a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de C.J. Timiº, lobby care scapã logicii normale. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor recunoaºte însã cã susþine varianta cu Remetea

Mare, la sugestia directã a C.J. Timiº.

La Recaº, Primãria pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar presupune exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. De altfel, C.J. Timiº a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziþionare de teren, în vederea derulãrii proiectului Centrului Intermodal de transport marfã Timiºoara, în zona Remetea Mare, cheltuialã care nu mai era necesarã în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaº.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

20 - 23 februarie 2014

Sesizare penalã pentru datorii uitate de A.V.A.S. în Timiº l Curtea de Conturi, nemulþumitã de felul în care Autoritatea pentru Valorificare

Statului s-a implicat în recuperarea datoriilor fostei Kandia Timiºoara

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Sesizare la Parchet în 2013 pentru dividende din 1996 Curtea de Conturi a anunþat, zilele trecute, cã a fãcut o sesizare la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti, sesizare în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este acuzatã de “neurmãrirea încasãrii drepturilor de creanþã în termenul legal de prescripþie ºi anularea acestora din evidenþa operativã ºi contabilã fãrã dispunerea mãsurilor legale de angajare a rãspunderii angajaþilor care se fac vinovaþi de aceasta”. Sesizarea vine în urma unui control fãcut de instituþie la A.V.A.S., control cu ocazia cãruia s-au descoperit nereguli legate de felul în care a gestionat Statul privatizarea fostei fabrici de ciocolatã Kandia Timiºoara. Inspectorii Curþii de Conturi menþionau în procesul-verbal încheiat cu ocazia controlului cã A.V.A.S. “a pierdut dreptul de a solicita restituirea unor datorii înscrise în contractele de privatizare a unor societãþi comerciale, în condiþiile în care a acþionat cu întârziere în instanþã pentru

Foto TIMPOLIS

Curtea de Conturi a fãcut, acum un an, o dezvãluire, tardivã, din lungul ºir de anomalii care au însoþit în Timiº procesul de privatizare al fostelor întreprinderi de stat, precizând cã Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a încasat o serie de dividende aferente privatizãrii fabricii timiºorene Kandia, iar datoriile sau prescris. Zilele trecute, tot Curtea de Conturi a anunþat cã, pentru acest caz, a fãcut sesizare la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti. Totuºi, þinând cont de faptul cã respectivele datorii s-au prescris, ºi au trecut aproape 15 ani de la momentul faptelor incriminate, este greu de crezut cã ºi procurorii bucureºteni vor mai putea face ceva.

De ani de zile, fosta fabricã de ciocolatã, Kandia, a fost lãsatã de izbeliºte restituirea lor, în afara termenului de prescripþie”, primul exemplu fiind cel al fabricii timiºorene.

Raportul Curþii de Conturi mai aratã cã prin contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni, privind privatizarea fostei Kandia S.A. Timiºoara, a existat obligaþia plãþii de cãtre societate a datoriilor cãtre fostul Fond al Proprietãþii de Stat, reprezentând dividende restante pe anii 1996 ºi 1997, pânã la data de 31 martie 1999. La data privatizãrii, în 1998, F.P.S., care era instituþia publicã cu atribuþii în domeniul privatizãrii, deþinea la Kandia Timiºoara drepturi de creanþã constând în dividende restante pe anii 1996 ºi 1997, în valoare de sute de milioane de lei vechi. Ca urmare a acþionãrii în instanþã a fostei Kandia S.A. Timiºoara, în vederea obligãrii la plata dividendelor, instanþa a respins solicitarea A.V.A.S., constatând cã s-a prescris dreptul la acþiune. Ca atare, spun inspectorii Curþii de Conturi, în 2009, printr-o notã cu privire la regularizarea diferenþelor valorice apãrute în procesul de recuperare a creanþelor A.V.A.S., s-a propus stornarea din evidenþa contabilã a A.V.A.S. a sumei reprezentând dividende aferente exerciþiului financiar al anului 1996, neachitate de cãtre Kan-

dia Timiºoara. Propunere aprobatã de Colegiul Director al A.V.A.S. Mai precis, pentru cã a acþionat prea târziu în instanþã pentru recuperarea acestor datorii, A.V.A.S. a pierdut dreptul de a le mai recupera ºi, ca atare, a decis sã ºi le scadã din contabilitate. Aceste sume reprezintã, alãturi de multe altele, pagube colaterale ale procesului de privatizare din Timiº.

Este însã ciudat cã, raportat la perioada pentru care trebuiau încasate aceste datorii, a fost nevoie sã treacã 15 ani pentru ca o instituþie a Statului cu abilitãþi de control, respectiv Curtea de Conturi, sã descopere aceste nereguli, ºi 16 ani pânã când sã se facã o sesizare la Parchet cu privire la aceste nereguli. Având în vedere perioada în care au avut loc faptele reclamate, este extrem de greu de crezut cã se va mai putea rezolva ceva, din punct de vedere al unei eventuale anchete, mai ales þinând cont de termenul de prescripþie.

De altfel, chiar Curtea de Conturi a fãcut publicã sãptãmâna trecutã o listã a rezultatelor sesizãrilor la Parchet din ultimii opt ani, sesizãri realizate în urma actelor de control ale instituþiei. Pe aceastã listã se gãsesc doar douã cazuri din Timiº, unul vizând Primãria Gãtaia, iar celãlalt, Institutul

de Chimie Timiºoara, în ambele cazuri sesizãrile fiind soluþionate cu neînceperea urmãririi penale. Aºa cã ºi în acest caz, ºansele de ajunge în instanþã sunt destul de reduse.

Amintirea unui reper al industriei timiºene Kandia Timiºoara a fost ani de zile cea mai prestigioasã fabricã de dulciuri din România. Ulterior, fabrica a fost cumpãratã, iar producþia a fost mutatã în Bucureºti. Fosta fabricã timiºoreanã a fost lãsatã de izbeliºte.

De multã vreme mai este pomenitã doar în comunicatele Poliþiei Locale, atunci când se reclamã noi cazuri de furt de fier vechi. Acum, ºi terenul pe care se aflã halele dezafectate ale fabricii este revendicat de cãtre urmaºii foºtilor proprietari ai parcelelor pe care s-a construit întreprinderea. Fosta Kandia a fost pomenitã la sfârºitul anului trecut ºi de conducerea Primãriei Timiºoara, care þinea sã spunã cã va da amenzi pentru degradarea la care a ajuns terenul ºi imobilul fostei fabrici.

Fabrica timiºoreanã, susþin mai

“Am tras atâtea semnale, ºi la Bucureºti, ºi pe plan local, cã fabrica timiºoreanã nu trebuie închisã pentru cã e profitabilã. Fabrica a obþinut profit pânã în momentul închiderii, deºi colectivul i sa redus gradual. Toate semnalele, toate petiþiile noastre au fost ignorate de cãtre reprezentanþii administraþiei centrale ºi locale”.

Aurel Mihuþ, liderul timiºean al U.G.S.R. mulþi lideri de sindicat, a fost închisã în ciuda faptului ca era o întreprindere profitabilã. Aceºtia mai spun cã profitul anual al fostei Kandia din Timiºoara, în anii de dinainte de închidere, era de peste trei milioane de euro. Dupã închiderea ei, în 2003, clãdirea în care funcþiona a rãmas nefolositã. “Am tras atâtea semnale, ºi la Bucureºti, ºi pe plan local, cã fabrica timiºoreanã nu trebuie închisã pentru cã e profitabilã.

Fabrica a obþinut profit pânã în momentul închiderii, deºi colectivul i s-a redus gradual. Toate semnalele, toate petiþiile noastre în care solicitam sã nu se închidã fabrica timiºoreanã au fost ignorate de cãtre reprezentanþii administraþiei centrale ºi locale”, declarã Aurel Mihuþ, liderul timiºean al U.G.S.R. În momentul închiderii, din 800 de angajaþi mai rãmãseserã doar 300.

Datorii nerecuperate ºi de la Bancorex Acest caz semnalat de cãtre Curtea de Conturi nu este singurul în care A.V.A.S. nu a recuperat banii datoraþi bugetului. Statul are toate ºansele sã rãmânã pe minus ºi în ceea ce priveºte banii care trebuiau recuperaþi de la persoanele fizice ºi juridice timiºene care s-au împrumutat de la celebra Bancorex.

Creanþele fostei bãnci de comerþ exterior a României, acumulate prin acordarea de credite neperformante, în mare parte cu ºtiinþa ºi protecþia unor oameni politici care ºi acum se regãsesc pe scena politicã, nu au fost recuperate decât într-o foarte micã mãsurã.

Situaþia e aceeaºi ºi în Timiº, unde Statul mai are de recuperat de la foºtii datornici ai bãncii peste 36 de milioane de dolari. ªansele de recuperare sunt,

însã, infime, în condiþiile în care majoritatea societãþilor comerciale care au beneficiat de astfel de credite sunt fie radiate, fie în insolvenþã. Procesul de recuperare a creanþelor Bancorex treneazã din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbþie a Bancorex de cãtre Banca Comercialã Românã, ca soluþie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancã de la acea vreme. Drepturile ºi obligaþiile B.C.R., rezultate din activitatea desfãºuratã de Bancorex pânã la radierea din Registrul Comerþului, au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor, transformatã ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, instituþie mandatatã de Guvern sã recupereze credite neperformante în valoare totalã

de 24 de ani un reper al cetãþii

de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de cãtre 959 de firme.

La mai bine de zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanþelor Bancorex, Statul încearcã încã sã recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 de firme (dintre care 11 din Timiº). Practic, în ultimii zece ani, Statul român nu a reuºit sã încaseze decât 725.882 de dolari din recuperarea creanþelor neperformante preluate de la Bancorex.

Conform evidenþei datornicilor timiºeni ai Bancorex, suma totalã care mai trebuie recuperatã de cãtre A.V.A.S. din Timiº este de 36.321.220 de dolari. În majoritatea cazurilor, însã, firmele sunt ori în insolvenþã, ori radiate. Lista datornicilor timiºeni ai Bancorex e

aproape neschimbatã de ani de zile.

Totuºi, reprezentanþii A.V.A.S. susþin cã nu renunþã, cel puþin teoretic, la procesul de recuperare: “Recuperarea creanþelor deþinute de A.V.A.S. asupra debitorilor din Timiº, aflaþi în insolvenþã, se realizeazã în cadrul procedurii de insolvenþã. Pentru douã dintre societãþile comerciale radiate de la O.N.R.C., procedurile de valorificare a creanþelor A.V.A.S. continuã pe seama terþilor garanþi ai acestora”.

Cu toate acestea, multe dintre cazurile din Timiº sunt efectiv fãrã speranþã. “Pentru debitele aferente celorlalte societãþi care au fost radiate de la O.N.R.C., în urma închiderii procedurii de insolvenþã, fãrã atragerea rãspunderii materiale a per-

soanelor cu funcþii de rãspundere din aceste societãþi, ºi pentru care nu sunt garanþii constituite de terþi sau acestea au fost valorificate de A.V.A.S., nu mai existã în acest moment posibilitãþi de recuperare”, ne transmiteau, în urmã cu ceva timp, oficialii A.V.A.S. Poate cã situaþia ar fi stat altfel dacã Banca Naþionalã ar fi fost implicatã în acest proces de recuperarea a prejudiciilor Statului rãmase de la fostul Bancorex. “B.N.R. nu s-a implicat ºi pentru cã nu are asemenea atribuþii prevãzute prin lege. Statul român a ales sã-ºi recupereze prejudiciile prin instituþia cu abilitãþi directe – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului”, ne-a declarat Mugur ªteþ, purtãtorul de cuvânt al B.N.R.

actualitate

20 - 23 februarie 2014

5

Reabilitare începutã cu stângul la malurile Begãi l Aleile mult prea înguste ºi recolmatarea canalului

sunt doar douã dintre deficienþele remarcate în cazul noului proiect Un proiect cu 2,5 milioane de lei – cheltuieli neprevãzute

Prin decaparea malurilor, se anuleazã practic efectele îndelungatului ºi costisitorului proiect de decolmatare a canalului Bega.

Primãria Timiºoara se pare cã, voit sau nu, continuã ºirul amenajãrilor de spaþii verzi cu cântec, ultimul proiect care ridicã serioase semne de întrebare fiind reabilitarea malurilor canalului Bega. Mai mulþi consilieri locali spun cã aleile trasate de noii constructori sunt mult prea înguste ºi cã proiectul, prin decaparea malurilor, anuleazã practic efectele îndelungatului ºi costisitorului proiect de decolmatare a canalului Bega. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primele evaluãri nu ies pe plus În urma sesizãrilor fãcute de mai mulþi consilieri locali, dar ºi de cetãþeni care au observat cum se desfãºoarã proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega, lucrurile nu ar fi chiar în parametri, primul lucru observat fiind aleile extrem de înguste amenajate în zonã. Primãria a verificat ºi, în faþa evidenþei, a dat dreptate iniþiatorilor acestor sesizãri. „Mi se pare greºit, sunt câteva greºeli de proiectare. Sunt prea înguste aleile pietonale. Timiºorenii vor vrea o alee pietonalã în sensul propriu al termenului, pe care poþi sã te plimbi în liniºte.

Or, acum, aleea trasatã la limitã permite pentru doi oameni cu siluetã sã meargã þinându-se de mânã. Nu e în regulã”, declarã primarul Nicolae Robu. Un alt aspect verificat ºi confirmat de Primãrie este cel legat de o serie de fâºii de pãmânt între pista de biciclete ºi trotuar „care n-au nicio noimã”. „Nu sunt peste tot, cã în unele locuri sunt lipite, dar sunt soluþii, în orice caz. Nu vor rãmâne aºa” , a mai declarat Nicolae Robu.

Nici unii consilierii locali, mai ales cei din Opoziþie, nu sunt

mulþumiþi de ceea ce se vede pânã acum, din derularea acestui proiect. „Aleile au lãþimea de un metru, pe alocuri, mai puþin. Cum se va plimba pe malul apei o familie de mânã cu un copil? Cum vor trece una pe lângã cealaltã douã mame cu cãrucioare? Sper ca modificarea aberaþiei din proiect sã intervinã cât mai repede”, spune consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Un alt consilier democratliberal, Simion Moºiu, afirmã cã, potrivit standardului din România, orice alee pietonalã trebuie sã aibã minimum 1,20 metri, pentru a trece douã persoane una pe lângã alta. „Pe aleile amenajate lângã Bega nu pot trece douã persoane una pe lângã alta. Nici acest proiect nu pare a fi supravegheat, cum nu au fost supravegheate nici alte multe proiecte pe amenajare de spaþii verzi. Nu e nicio scuzã cã s-a greºit la proiectare. Dacã proiectul e eronat, e cu atât mai grav.

Celebra Direcþie Tehnicã a Primãriei ce face?”, întreabã Simion Moºiu.

Decolmatare în sens invers Mai mult decât greºelile de proiectare, care oricum ar fi trebuit sã fie depistate înainte de a se ajunge la faza de execuþie, pentru a nu complica procesul de implementare ºi pentru a nu genera costuri suplimentare, actualele lucrãri ar putea anula efectele complicatului ºi costisitorului proces de decolmatare a canalului Bega, început în 2008 ºi terminat în 2010. „Mai gravã decât problema cu aleile este faptul cã se decapeazã malul, iar nãmolul ajunge din nou în Bega.

Or, dacã se continuã în acest fel, se anuleazã efectele operaþiunii de decolmatare, care au costat milioane de euro”, mai spune Simion Moºiu. Cu mare greu, în

2010, nãmolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraºului.

Chiar oficialii Primãriei spuneau, în urmã cu patru ani cã, în urma mãsurãtorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nãmol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nãmol varia de la 0,5 metri în oraº, pânã la circa un metru în amonte de nodul hidrotehnic Sânmihaiul Român. “Stratul de nãmol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei ºi chiar asigurarea nivelului de apã minim necesar la prizele de apã ale folosinþelor. De asemenea, stratul de nãmol, din cauza funcþionãrii defectuoase ºi sub capacitate a Staþiei de epurare a municipiului Timiºoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenþi poluatori în componenþa nãmolurilor din albia actualã a canalului Bega, iar contaminarea chimicã se aflã în afara standardelor ecologice actuale europene”, preciza Municipalitatea timiºoreanã.

Lucrãrile de decolmatare au început în toamna anului 2008 ºi ar fi trebuit sã se finalizeze în noiembrie 2009, însã au suferit întârzieri din cauza unei contestaþii a licitaþiei fãcutã de o firmã care dorea sã participe la proiect. Judecarea procesului, dar ºi întârzierea unei tranºe din fondurile alocate de Ministerul Mediului au amânat finalizarea proiectului pânã în iunie 2010.

Valoarea totalã a investiþiei în operaþiunea de decolmatare a întregului canal, pânã la graniþa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din aceastã sumã fiind alocatã de cãtre Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Or, la un asemenea nivel al investiþiei ºi la modul greoi în care s-a derulat decolmatarea, reumplerea cu nãmol a canalului ar însemna extrem de mulþi bani publici pierduþi.

Municipalitatea timiºoreanã a achiziþionat anul trecut lucrãrile de reabilitare a zonei canalului Bega, în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, anunþat de mai multã vreme. În cadrul acestuia vor fi executate lucrãri de construcþii civile, amenajare peisagisticã, modernizare a mobilierului urban, reþele electrice, iluminat public, reþele de telefonie, reþele de gaze naturale, reþele de alimentare cu apã ºi canalizare, lucrãri hidrotehnice ºi lucrãri de drumuri pe o lungime de 10,6 kilometri de-a lungul malurilor de nord ºi de sud ale canalului Bega.

Proiectul a fost adjudecat cu suma de 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a acestor lucrãri a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA. Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect, ºi la faptul cã acest gen de alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local.

Aceastã alocare a sumei de 2,5 milioane de lei pentru cheltuieli neprevãzute a fãcut ºi obiectul unei interpelãri parlamentare a deputatului P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean, interpelare înaintatã Departamentul pentru Proiecte de Infra-

structura ºi Investiþii Strãine. „Consider cã a devenit o practicã în a se abuza de acest element la multe proiecte de investiþii, în condiþiile în care sumele alocate pentru cheltuielile aºa-zisele cheltuieli neprevãzute ar putea fi direcþionate cãtre alte proiecte de investiþii urgente pentru municipiul Timiºoara”, spunea deputatul democrat-liberal.

Având în vedere cele prezentate, acesta îi solicita ministrului sã-i comunice punctul de vedere referitor la justificarea sumei alocate, în special a celei pentru cheltuieli neprevãzute, „cu atât mai mult cu cât se desfãºoarã lucrãri de reabilitare a canalului propriu zis ºi de cãtre Administraþia Bazinalã a Apelor”.

Ministrul Dan ªova „rezolva” rapid problema, susþinând cã aspectele sesizate nu intrã în sfera de competenþã a Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine. La acel moment, prin intermediul unor consilieri locali P.N.L. Cornel Sãmãrtinean era apostrofat în legãturã cu interpelarea înaintatã, legatã de acest proiect.

Acum este, însã, rândul conducerii Primãriei sã constate cã lucrurile nu stau tocmai bine, în ceea ce priveºte derularea acestui proiect. Întrebãrile legate de alocarea unei sume mari pentru cheltuieli neprevãzute pentru acest proiect nu erau nejustificate, în contextul în care problema „banilor pentru orice eventualitate” este una veche la Primãrie.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevãzute în execuþia unui proiect de lucrãri publice de cãtre Municipalitate este cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adicã aproape douã milioane de euro, bani luaþi din bugetul local. Bugetul de investiþii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrãri suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocatã execuþiei proiectului a trebuit majoratã cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesarã în primul rând din cauza unei revelaþii tardive, legate de faptul cã parcul era traversat de douã linii electrice aeriene a cãror prezenþã ar constitui un pericol pentru activitãþile din parc deoarece în parc s-au amplasat jocuri cu o înãlþime mai mare de opt metri. Totodatã, s-a constatat, tot tardiv, cã liniile aeriene existente sunt neizolate, existând riscul unor accidente. De asemenea, în cursul îndeplinirii contractului, s-a constatat pe parcurs apariþia unor situaþii diferite faþã de cele existente în caietul de sarcini ºi în proiectul tehnic. S-a ajuns la concluzia cã e nevoie de reconfigurarea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângã arbori, suplimentarea conductelor de apã ºi canal, ca ºi a cablului de iluminat, cu 196 de metri. Însã ºi acum o serie de consilieri locali sunt de pãrere cã, în acest caz „s-a ajuns sã se suplimenteze bugetul lucrãrii cu sute de mii de euro pentru douã cabluri”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6 dialog Europarlamentar P.D.L. Monica Macovei: 20 - 23 februarie 2014

„Ar vrea sã poatã continua corupþia fãrã sã fie Ni s-a pregãtit o Constituþie care, dacã nu ar fi fost întoarsã din drum de Curtea Constituþionalã, ar fi devenit o lege fundamentalã defectã, fãcutã, în mare parte, din interes politic ºi penal. Avem noi Coduri, Penal ºi de Procedurã Penalã, cu mari probleme, pe care Guvernul refuzã sã le corijeze. Avem lupta disperatã a unei pãrþi din clasa politicã împotriva legii, a Justiþiei, o luptã cu bãtãlii duse constant ºi pe mai multe fronturi. Dar mai avem ºi oameni care luptã împotriva acestor tare. Unul dintre ei este Monica Macovei, fost ministru al Justiþiei, actual europarlamentar, membru al Comisiei pentru justiþie, libertãþi civile ºi afaceri interne din Parlamentul European, despre care Die Welt scria, la finele anului 2006: „22 de milioane de români au de ce sã-i mulþumeascã Monicãi Macovei cã þara lor intrã alãturi de Bulgaria, la 1 ianuarie, în U.E.” Am întrebat-o pe Monica Macovei care, în 2012, a primit premiul „Europarlamentarul anului”, pentru justiþie ºi libertãþi civile, cum vede aceste probleme?

„În toatã lumea democratã se folosesc interceptãri sub acoperire, altfel, nu se pot proba infracþiunile” Au intrat în vigoare noile Coduri, cu prevederi controversate, în privinþa cãrora au fost solicitate modificãri din partea D.N.A., a D.I.I.C.O.T., a Curþii Supreme, a societãþii civile, dar pentru care Guvernul a refuzat sã emitã vreo ordonanþã pentru a le corija sau mãcar pentru a întârzia intrarea în vigoare a noilor Coduri.

Ce urmeazã?

Micºorarea pedepselor ºi, implicit, a termenelor de prescripþie, în Codul Penal, presupune cã o parte dintre cei condamnaþi vor ieºi din peniteniare mai repede, o parte din cei care sunt în curs de judecatã nu vor mai ajunge la faza finalã de condamnare, pentru cã va interveni prescripþia ºi, în acel moment, niciun judecãtor nu mai poate continua procesul, iar alþii, care sunt în curs de anchetã, nu vor mai fi trimiºi în judecatã. Era în regulã ca pedepsele sã fie micºorate. Problema este, însã, cã se schimbã termenul de prescripþie, iar anchetatorii nu mai apucã sã-i cerceteze. În U.E. sunt douã sisteme, apropo de prescripþie. Un sistem prevede ca, o datã ce eºti trimis în judecatã, sã nu mai beneficiezi de prescripþie, indiferent de cât dureazã procesul. Al doilea sistem prevede cã nu mai existã prescripþie dupã prima decizie în fondul

FotoP.D.L. Timiº

melania.cincea@timpolis.ro

primei instanþe. Un astfel de sistem aº fi adoptat ºi eu în România. Deci, este bine sã micºorãm pedepsele – deºi trebuiau puse ºi amenzi penale foarte mari, combinate cu pedeaspa cu închisoarea –, dar trebuiau modificate termenele de prescripþie. Mã gândesc acum sã facem un proiect pentru modificarea regulilor prescripþiei. În privinþa Codului de Procedurã Penalã, s-a ivit o altã discuþie: cum ºi când foloseºti mijloacele tehnice de supraveghere secretã? Unde intrã interceptãri, filmãri sau infiltrãri ale unor ofiþeri sub acoperire în rândul traficanþilor, de exemplu. Aº vrea sã fac un comentariu clar aici, pentru cã se manipuleazã informaþia de cãtre U.S.L.: în toatã lumea democratã se folosesc interceptãri, filmãri sub acoperire, pentru cã, altfel, nu se pot proba infracþiunile de crimã organizatã, de evaziune, de spãlare de bani, de corupþie, de abuz în serviciu, de abuz de putere. Cei care încalcã legea apeleazã la tehnici tot mai sofisticate, iar autoritãþile trebuie sã þinã pasul cu ei. O societate unde existã multã criminalitate e o societate bolnavã ºi sãracã. Atunci când se furã din banul public, se furã de fapt din buzunarul nostru.

Revenind la interceptãri – folosite, cum spuneam, în toatã lumea –, nu suntem interceptaþi, aºa cum spune U.S.L., toþi oamenii din România. Ci doar cei în privinþa cãrora existã suspiciuni întemeiate, susþinute de niºte probe, cã ar fi comis fapte penale sau cã urmeazã sã comitã. Haideþi sã ne

de 24 ani un reper al cetãþii

gândim de ce ºi-ar risca un judecãtor ºi profesia, ºi libertatea ca sã dea un mandat de interceptare pentru cineva care nu a fãcut nimic? Sunt ºi excepþii în care unii au fost anunþaþi, ulterior: „Aþi fost urmãrit, interceptat o anumitã perioadã, dar s-a constatat cã nu a fost nimic. Ne cerem scuze”.

Discuþia a vizat momentul în care poate dispune judecãtorul interceptarea. Aici e o problemã în noul Cod de Procedurã Penalã. Interceptarea trebuie sã fie fãcutã – aºa e în toatã lumea – atunci când persoana nu ºtie cã este cercetatã. Ceea ce face U.S.L. – ºi o face prin nenumãrate încercãri – este sã mute aceastã autorizare a judecãtorului, de interceptare sau filmare a persoanei x, dupã ce persoana x este informatã cã este cercetatã ºi filmatã.

Ceea ce face interceptarea sau filmarea inutilã. Au fãcut, însã, aceastã modificare în Codul de Procedurã Penalã – ºi reamintesc cã Victor Ponta a fost preºedintele Comisiei de discutare a Codului Penal ºi a Codului de Procedurã Penalã ºi ministru pentru relaþia cu Parlamentul în Guvernul P.D.L.-P.S.D., înainte ca Guvernul Boc sã-ºi asume rãspunderea. La finalul comisiei, spunea: „Vreau sã vã asigur cã nu am dat rasol, l-am lucrat serios, pe fiecare articol, cu sprijinul membrilor comisiei de la toate partidele”.

Acum tace, nu mai e de vinã...

Vã reamintesc cã în „marþea neagrã”, parlamentarii U.S.L. au fãcut acelaºi lucru: au zis, printre altele, cã nu pot fi interceptaþi ºi filmaþi decât

dupã ce se începe urmãrirea penalã.

Dupã cazul Remeº, în 2007, care a fost filmat ºi interceptat, prima reacþie a politicienilor români a fost sã modifice Codul de Procedurã Penalã, ºi în Camera Deputaþilor a fost adoptatã aceeaºi modificare. Pe scurt, U.S.L. ar vrea sã poatã continua sã fure, sã practice corupþia fãrã sã fie pedepsiþi niciodatã. Îmi aduc aminte ºi de o declaraþie recentã a baronului de Constanþa, Nicuºor Constantinescu. Dupã ce fusese chemat la D.N.A., replica sa a fost: „Sã se desfiinþeze D.N.A.-ul”.

„Au dat cu mãtura prin Constituþie” Ni s-a pregãtit ºi o nouã Constituþie, din fericire retrimisã de Curtea Constituþionalã în Parlament, din cauza multelor ºi gravelor defecþiuni... În primul rând, nu poþi adopta o Constituþie fãcutã în trei zile. Domnul Antonescu anunþase cã de luni pânã miercuri adunã sutele de propuneri fãcute de Consiliul Legislativ, Comisia de la Veneþia, de membrii de partid, de organizaþiile guvernamentale. Dupã trei zile, a anunþat cã a terminat proiectul ºi l-a trimis la C.C.R. Niciun om normal nu-ºi poate imagina cã, în trei zile, cineva a apucat sã citeascã sute de comentarii ºi sã le mai ºi treacã printr-un filtru al gândirii, sã le coroboreze cu celelalte texte din Constituþie. E o treabã fãcutã ca ºi cum ai da

cu mãtura prin legea fundamentalã, nu e o lege fãcutã pentru þarã. ªi-au pãstrat acele modificãri care îi intereseazã. În al doilea rând, dupã ce analizezi aceste sute de comentarii ºi observaþii, trebuie sã le discuþi cu cetãþenii României, sã faci apoi o dezbatere publicã, de câteva luni, cu caravana prin þarã, sã le explici oamenilor cei ai modificat ºi de ce ai modificat, sã faci programe televizate, sã faci broºuri. E Constituþia României, a românilor, nu a unora care sunt, vremelnic, la putere. Dupã aceastã consultare publicã, trebuia fãcutã varianta finalã a acestui text, care trebuia trimisã la Comisia de la Veneþia – cu propunerile înglobate, apoi, analizate observaþii ale acesteia, dacã ni se potrivesc ºi le vrem, ºi iarãºi dezbãtutã public – ºi abia apoi trebuia trimis proiectul constituþional al C.C.R. Aºa, au omis ºi poporul, ºi Comisia de la Veneþia, care este specializatã pe Drept constituþional.

Una dintre recomandãrile Comisiei de la Veneþia priveºte ordonanþele de urgenþã ºi spune cã pot fi adoptate aceste ordonanþe de urgenþã numai în situaþii de urgenþã, dar cã nu intrã în vigoare decât dupã ce Parlamentul le aprobã, având la dispoziþie, în acest sens, un termen maximum cinci zile.

Dacã e ceva foarte urgent, Parlamentul poate aproba ordonanþa ºi în trei ore. La noi, însã, de ani de zile se întâmplã urmãtorul lucru: Guvernul adoptã o ordonanþã de urgenþã, o publi(continuare în pag.7)

dialog

20 - 23 februarie 2014

7

sã fure, sã practice pedepsiþi niciodatã” (urmare din pag.6)

cã în Monitorul Oficial, ea intrã în vigoare, îºi produce efectele, apoi, dupã un an, doi, trei, poate fi respinsã de Parlament sau modificatã, ºi astfel devine inutil acest act al Parlamentului, pentru cã ordonanþa ºi-a produs deja efectul. Practic, la noi, Guvernul se substituie Parlamentului.

Foto TIMPOLIS

E posibil sã ne fie readusã în atenþie ºi problema amnistiei ºi graþierii, un proiect blocat dupã „marþea neagrã”. Se impun, însã, amnistia ºi graþierea?

Nu. ªi ºtim clar cã, atunci când le-au luat în discuþie, nu le-a pãsat de oamenii de rând. Eu cred, însã, cã nu o vor mai face-o pentru cã unii sau alþii vor ieºi prin prescripþie. Sã vedem...

Dar nici una, nici alta nu se impun în acest moment. De câte ori faci o graþiere colectivã – care se distinge de graþierea individualã, care vizeazã un bãtrân, un pãrinte cu copii acasã ºi care se face ca formã de compasiune faþã de o astfel de situaþie specialã –, se presupune cã îi eliberezi pe toþi cei condamnaþi pânã la cinci ani de închisoare. Din când în când se poate întâmpla lucrul acesta, o datã la mulþi ani, dar momentul este pregãtit: trebuie sã te asiguri cã oamenii ãºtia puºi în libertate sunt calificaþi profesional, cã le poþi asigura locuri de muncã. Acum nu e pregãtit nimic. Ies mii de oameni, locuri de muncã nu sunt, nu sunt pregãtiþi profesional, nu vor avea bani ºi or sã se apuce sã fure, sã dea în cap,

sã spargã locuinþe, sã omoare. O graþiere colectivã, acum, va fi în detrimentul tuturor. Ne vom trezi cu o

explozie a criminalitãþii. Dar oamenii ar trebui sã iasã în stradã pentru asemenea lucruri, pentru cã, dacã vor

„Nu se mai poate merge doar cu aceastã confiscare bazatã pe condamnarea penalã” Sunteþi unul dintre promotorii confiscãrii extinse a averii, în Parlamentul European. De ce e nevoie de ea?

Prezumþia de la care plecãm, doveditã de realitate de altfel, este urmãtoarea: confiscarea în procese penale, ºi numai dupã o condamnare penalã sau confiscarea doar a obiectului pentru care persoana a fost condamnatã penal, este total insuficientã pentru a lupta cu criminalitatea organizatã sau cu alt tip de criminalitate. În Convenþia Naþiunilor Unite împotriva Corupþiei se recunoaºte cã nu se mai poate merge doar cu aceastã confiscare bazatã pe condamnarea penalã ºi se recomandã statelor membre O.N.U. sã adopte o confiscare care sã nu se bazeze pe condamnare penalã, care poate fi în proceduri penale sau în proceduri civile.

E important se reglementeze aceastã directivã pentru cã, în felul acesta, autoritãþile se duc ºi iau banii care circulã, împiedicã investirea banilor în noi reþele de crimã organizatã. Acesta este scopul final. Dupã ani ºi ani în care toatã lumea a mers pe partea penalã, ne-am dat seama

FotoP.D.L. Timiº

Aþi fãcut ºi o serie de propuneri pe care le-aþi trimis aceleiaºi Comisii de Revizuire a Constituþiei…

Da, am trimis de douã ori propunerile mele la Comisia de revizuire, prima datã în mai 2013, apoi în iunie, ºi nu au fost luate în considerare. Am propus eliminarea prezumþiei de dobândire licitã a averii din art. 44 alin. 8, pentru a face posibilã aplicarea legislaþiei europene în materia confiscãrii în domeniul crimei organizate ºi terorismului. Nu existã astfel de prevederi în Constituþiile altor state din U.E., SUA sau Canada, excepþia fiind Republica Moldova care a preluat prevederea din Constituþia României.

Am mai propus, de asemenea, ca Parlamentul sã fie format dintr-o singurã Camerã ºi din 300 de parlamentari. O lege de revizuire a Constituþiei care nu conþine ºi prevederile de revizuire validate anterior printr-un referendum încalcã art. 2 alin. 1 din legea fundamentalã, potrivit cãruia suveranitatea este exercitatã de popor ºi prin referendum. E defectã. Or, dacã acel referendum, prin care poporul ºi-a exprimat dorinþa pentru Parlament unicameral ºi pentru un numãr de 300 de parlamentari, nu are nicio putere juridicã ºi nu obligã pe nimeni (juridic, nu moral), aceasta înseamnã cã exercitarea suveranitãþii prin referendum este iluzorie, fãrã conþinut.

Alte propuneri pe care le-am fãcut au vizat introducerea unei proceduri de încetare a mandatului premierului (în oglindã cu procedura de numire), am cerut apoi ca suspendarea preºedintelui sã fie iniþiatã de Parlament, însã stabilitã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie – care este o recomandare a Comisiei de la Veneþia – , eliminarea imunitãþii parlamentarilor în materie penalã, competenþa de judecare a parlamentarilor sã ramânã la Î.C.C.J., chiar dacã cel trimis in judecatã îºi pierde calitatea de parlamentar în timpul mandatului, între douã mandate sau nu mai devine parlamentar.

De asemenea, am mai cerut introducerea incompatibilitãþii pentru senatori ºi deputaþi de a exercita în timpul mandatului profesia de avocat, pentru a se elimina posibilitatea acestora de a încheia contracte cu instituþii publice pe bazã de clientelism sau de a influenþa procesul legislativ în favoarea unui client.

O altã propunere a vizat menþionarea principiilor de bazã ale statutului Avocatului Poporului – inclusiv condiþiile pentru demitere – ºi a competenþelor în Constituþie, în vederea asigurãrii statutului independent al Avocatului Poporului, care este tot o recomandare a Comisiei de la Veneþia.

„O graþiere colectivã, acum, va fi în detrimentul tuturor.

Ne vom trezi cu o explozie a criminalitãþii”

cã a trimite pe cineva la închisoare doi, trei, cinci, zece ani de zile nu rezolvã problema banilor proveniþi din astfel de infracþiuni. ªi mã refer la reþelele mari de infracþiuni. În Parlamentul European, aceastã directivã va intra la vot în luna martie. Statele

membre au la dispoziþie sã o transpunã maximum trei ani. Aici, fiecare stat cu onoarea lui. Unii or s-o transpunã imediat, alþii... Dacã nu va fi transpusã, existã o procedurã împotriva þãrii, se pot suspenda ºi drepturi.

fi aplicate, ei vor avea de suferit.

Nu ne-ar ajuta nici amnistia, nu vãd de ce ar da-o.

„ªi Victor Ponta trebuia sã demisioneze.

Coordoneazã comitetul interministerial pentru situaþii de urgenþã” O vreme aþi fost membru al C.S.A.T., în calitate de ministru al Justiþiei. E legalã solicitarea premierului, de dupã tragedia aviaticã din Apuseni, de a trece S.T.S. în subordinea M.A.I., date fiind prerogativele acestei instituþii?

Categoric, nu. Dar aceasta a fost o altã minciunã pe care Victor Ponta ºi cu U.S.L.-ul a propagat-o zi de zi.

S.T.S.-ul nu are nicio legãturã cu accidentul. Pentru fiecare aeronavã trebuie sã existã un aparat care sã transmitã prin satelit localizarea exactã a acesteia. Iar dacã nu avea, de vinã este Ministerul Transporturilor. Pe lângã demisia lui Radu Stroe – ºi nu de onoare, ci pentru cã trebuia –, era absolut necesarã ºi demisia ministrului Transporturilor, care vãd cã nu ºi-o dã. Ministerul Transporturilor este cel vinovat cã oamenii aceia au murit cu zile. ªi Victor Ponta trebuia sã-ºi dea demisia pentru cã el coordoneazã – sau ar fi trebuit sã coordoneze – comitetul interministerial pentru situaþii de urgenþã.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

20 - 23 februarie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

20 - 23 februarie 2014

9

Arhitecþii propun amenajarea Pieþei Sf. Gheorghe sub forma unui amfiteatru l Moscheea Sultanului Cuceritor ºi biserica iezuitã vor fi pãrþi integrante

din noua configuraþie a pieþei

ligia.hutu@timpolis.ro

Timiºoara preotomanã: case din lemn, apeducte ºi strãzi pavate cu scânduri În Timiºoara medievalã, casele erau construite din lemn, precizeazã profesorul universitar Florin Draºovean, coordonatorul lucrãrilor arheologice de pe ºantierul deschis în Piaþa Sfântul Gheorghe, din Timiºoara. Potrivit descoperirilor fãcute la faþa locului, mai spun arheologii, rezultã cã primele clãdiri din cãrãmidã au fost construite în aceastã zonã, abia spre sfârºitul secolului al XVIII-lea. Gradul ridicat de urbanizare al cetãþii e revelat însã de descoperirea a douã apeducte, aºezate pe paturi din cãrãmidã ºi construite din tuburi ceramice legate între ele printr-un badijonaj din materie organicã impregnat cu o pastã impermeabilã. „Sunt sisteme moderne care trimit Timiºoara în plutonul fruntaº al oraºelor în ce priveºte prioritãþile tehnice”, apreciazã profesorul Florin Draºovean, care spune cã unul dintre apeducte dateazã de dinainte de anul 1552. Cercetãrile arheologice întreprinse relevã ºi faptul cã otomanii nu au fost foarte preocupaþi de conservarea acestor sisteme de transport al apei, câtã vreme au fost gãsite rãmãºiþe ale unor construcþii ulterioare care întretaie traseul apeductelor.

Cronicile vremii, mai spune Florin Draºovean, pomenesc existenþa în cetate a unui Turn al apei care ar fi pu-

tut fi, potrivit supoziþiilor cercetãtorilor, un fel de cisternã cu rol de rezervor care sã slujeascã depozitãrii apei circulate prin aceste apeducte.

Strãzile Timiºoarei medievale erau pavate cu scânduri, mai relevã documentele istorice, confirmate de descoperirile arheologilor. De altfel, în relatãrile de cãlãtorie ale istoricului ºi geografului turc Evlia Celebi, despre Timiºoara, stã scris: „Bazarul este împodobit, iar toate strãzile sunt pardosite cu scânduri, pavaj de piatrã nu existã, dar nici nu e cu putinþã. De altfel, în mlaºtinã, au devenit cu timpul tari ca lemnul de abanos ºi ca oþelul de Nahcivan”.

Profesorul Draºovean menþioneazã, de altfel, ºi cã primele consemnãri ale cronicarului Celebi, referitoare la cetatea Timiºoarei, vorbesc despre asemãnarea acesteia cu o broascã þestoasã, cu capul îndreptat înspre sud, spre Castelul Huniade, cu trupul ºi cu picioarele scufundate în mlaºtinã.

O incursiune în trecut Într-o expunere detaliatã, structuratã în trei pãrþi – Lumea zeilor, Lumea celor vii ºi Lumea morþilor –,Florin Draºovean a furnizat informaþii atât despre ceea ce se ºtia, din dovezile istorice, pânã la momentul demarãrii lucrãrilor de pe ºantierul arheologic din zona Pieþei Sf. Gheorghe, cât ºi despre ceea ce se ºtie în prezent. Documentele vremii pomenesc, pe la 1323 - 1324, despre prepozitul Catedralei din Oradea, Cenad de Telegd, care ar fi fost confirmat oficial în scaunul de episcop de Eger în biserica Sf. Gheorghe, lãcaº despre care se presupunea cã ar fi fost situat pe actualul amplasament al pieþei. Apoi, se putea deduce din documente, dupã 1552, biserica aceasta ar fi fost transformatã în geamie, purtând numele de Padiºahi Djeamisi sau Hunkãr (a Cuceritorului). Dupã 1716, a fost transformatã în pulberãrie, iar în 1718 clãdirea a fost datã pãrinþilor iezuiþi, care au transformat-o într-o bisericã al cãrei hram era Sfântul Gheorghe ºi în care, în martie 1718, este oficiatã prima liturghie. Apoi, în 1754, edificiul ar fi intrat în reabilitare ºi a fost con-

Foto TIMPOLIS

O istorie pe viu a Timiºoarei, desluºitã cu maximum de acurateþe, acesta este rezultatul cercetãrilor întreprinse de arheologi pe ºantierul deschis în Piaþa Sfântul Gheorghe. Pe amplasamentul pieþei se va naºte un amfiteatru, care va permite trecãtorilor sã acceadã, în trepte, înspre þesutul istoric al oraºului, prin expunerea, chiar în locul în care au fost descoperite, a rãmãºiþelor vechii Geamii a Sultanului Cuceritor ºi a zidurilor bisericii iezuite.

struitã partea de nord (faþada barocã ºi turnul clopotniþã), iar dupã un deceniu de lucrãri a fost finalizatã ºi partea din spate. Noua faþadã a bisericii a fost realizatã în stil baroc de meºterul zidar Franz Anton Platel. Finalul poveºtii acestei biserici ar fi fost scris în 1914, când biserica ºi clãdirea seminarului au fost demolate, din raþiuni edilitare. În realitate, însã, lucrurile par sã fi stat puþin diferit, ºi aceasta pentru cã o parte dintre descoperirile arheologice contrazic supoziþiile istoricilor.

Descoperirile arheologice fãcute acum infirmã existenþa bisericii cu hramul Sfântului Gheorghe, despre care se presupunea cã ar fi existat în jurul anilor 1323 - 1325.

Potrivit concluziilor cercetãrilor, Moscheea Sultanului Cuceritor a fost construitã aici dupã anul 1552, iar la edificarea lãcaºului au fost utilizate inclusiv materiale refolosite, rezultate din demolarea, în timpul asediului otoman, a unor clãdiri deja existente. Printre acestea, se pare, a fost ºi un edificiu realizat în stil baroc, care ar fi putut fi o clãdire ecleziasticã sau una laicã. „Acum ºtim cã zidurile (moscheii – n.red.) erau confecþionate dintr-un amalgam de piatrã ecarisatã cu cãrãmidã refolositã ºi am descoperit în structura lui ºi detalii gotice”, declarã profesorul Florin Draºovean. Acesta a evocat în contextul expunerii sale ºi mãrturiile cronicarului Evlia Celebi, potrivit cãruia:

Florin Draºovean „Geamia lui Suleiman a fost un lãcaº mare de rugãciune, dar acum e ºubredã.

E o clãdire din calcar, nu de piatrã”.

Florin Draºovean mai spune cã au fost descoperite în zonã fragmente de tablã de cupru, frumos decoratã, care provin cel mai probabil de la acoperiºul moscheii, ºi care dovedesc cã dorinþa sultanului a fost nesocotitã în aceastã privinþã, cãci cronicile vremii vorbesc despre cerinþa acestuia de a fi acoperit lãcaºul cu plumb. Meºterii „au considerat, probabil, cã plumbul e mai necesar pentru gloanþe”, spune însã arheologul Florin Draºovean, care precizeazã cã zidarii au acoperit lãcaºul de cult cu tablã.

Pe nivelul de cãlcare al moscheii a fost descoperitã o monedã care dateazã de la 1570, în vreme ce, sub zidul acesteia, a fost descoperitã o locuinþã îngropatã (un bordei) datând din secolul XV.

Moscheea aronda un cimitir, din care au fost descoperite ºi studiate peste 160 de morminte. Acestea, spun arheologii, suprapun nivelurile anterioare ºi taie nivelul de construcþie al moscheei, dovedindu-ºi ulterioritatea în raport cu momentul edificãrii lãcaºului de cult musulman, dar ºi cu perioada pre-otomanã. Cimitirul de aici a fost utilizat, însã, vreme îndelungatã.

Majoritatea celor îngropaþi erau aºezaþi în mormânt înveliþi într-un simplu giulgiu, dar au fost gãsite ºi morminte aparþinând unor persoane înstãrite, despre care arheologii relateazã cã erau înhumaþi în sicrie masive din lemn ºi cã au fost descoperite chiar fragmente de coloane de piatrã sau de marmurã menite sã evoce condiþia socialã a acestora.

Sub nivelul de construcþie al moscheii au fost descoperite douã niveluri de case din lemn, ce vin din perioada Timiºoarei pre-otomane. Primul nivel dateazã de la începutul secolului al XVlea. Casele aveau o singurã încãpere ºi o pivniþã, iar în jurul lor au fost gãsite obiecte de uz casnic confecþionate din lemn (farfurii, linguri, o mãciucã) ºi þesãturi din postav verde ºi mãtase.

Ipoteze istorice infirmate de realitate Puse cap la cap, recentele descoperiri arheologice i-au ajutat pe cercetãtori sã valideze o serie de ipoteze, dar ºi sã infirme altele referitoare la istoria cetãþii Timiºoarei. Acum, spun arheologii, e limpede cã nu a existat pe amplasamentul pieþei o bisericã transformatã ulterior în geamie. Iar clãdirea moscheii, ridicatã dupã 1552, a fost transformatã în 1718 în bisericã, al cãrei hram era Sfântul Gheorghe. Cimitirul arondat moscheii a fost folosit ºi dupã anul 1716, cel mai probabil pânã în 1728, când acesta a fost desfiinþat, dupã promulgarea Edictului construcþiilor. În plus, mai relevã cercetãrile, sistemul financiar al perioadei otomane era dominat de utilizarea cu precãdere a monedei central-europene ºi nu a celei otomane.

Descoperirile arheologice, conservate în structura noii pieþe Arhitectul Radu Mihãilescu spune cã, pentru valorificarea descoperirilor arheologice, trebuie extinse limitele pieþei ºi trebuie realizat pe amplasamentul acesteia un amfiteatru care sã permitã accesul, în trepte, înspre zona în care vor fi expuse, conservate în sit, rãmãºiþele clãdirilor descoperite.

Statuia Sfântului Gheorghe va fi relocatã, aceasta fiind deplasatã de pe locul în care a fost expusã pânã în acest moment ºi adusã mai aproape de liniile de tramvai, pentru a-i conferi o mai bunã vizibilitate.

Materialele care vor fi utilizate pentru reconfigurarea pieþei, precizeazã arhitectul Radu Mihãilescu, vor fi, pentru pavaj, cãrãmida klincherizatã, iar pentru realizarea chenarelor care vor pune în valoare vestigiile expuse vor fi utilizate pavele din andezit.

Zidurile bisericii iezuite ºi fragmentele vechii moschei, care reprezintã cel mai probabil o parte din fundaþia Minaretului, vor fi pãstrate ºi integrate în noua configuraþie a pieþei, fiind expuse la adâncimea la care au fost descoperite, adicã la 1,80 metri faþã de

actualul nivel al terenului sistematizat.

Rãmãºiþele Moscheii Sultanului Cuceritor vor fi mai întâi demontate, iar ulterior, dupã construirea unei fundaþii, ele vor fi reamplasate fidel pe locul în care au fost descoperite. Procedura este necesarã întrucât, spune arhitectul Radu Mihãilescu, moscheea a fost construitã iniþial direct pe pãmânt, fãrã sã aibã o fundaþie. În plus, spun specialiºtii, toate rãmãºiþele de ziduri care au fost descoperite vor suferi un proces de restaurare ºi conservare, pentru cã altfel acestea se pot

deteriora rapid, la doar câteva cicluri succesive de îngheþ-dezgheþ. Impermeabilizarea se va face cu produse special concepute pentru a închide porii, spun arheologii, iar capetele zidurilor vor fi tratate cu un mortar special, numit mortar hidrologic, tot pentru a împiedica procesele de deteriorare cauzate de infiltrare a apei.

Starea apeductelor care au fost descoperite nu permite conservarea lor în sit, astfel încât unul dintre ele a ajuns în depozitele Muzeului Banatului, iar altul, la Aquatim.

Radu Mihãilescu

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

20 - 23 februarie 2014

Cursul de schimb unic pentru credite, promovat la Curtea de Justiþie a Uniunii Europene l Cursul de schimb din momentul accesãrii creditului s-ar putea menþine pe perioada rambursãrii Aplicarea în cazul unui împrumut în monedã strãinã a unui curs de schimb diferit de cel aplicabil rambursãrii împrumutului poate fi abuzivã, potrivit avocatului general Nils Wahl, de la Curtea de Justiþie a Uniunii Europene. În cazul în care aceste constatãri s-ar transpune în niºte directive europene, acestea ar fi aºteptate cu nerãbdare ºi pe plan local, unde sunt multe victime colaterale ale împrumuturilor în franci elveþieni. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Francii elveþieni “mãrul discordiei” Concluzia avocatului general Nils Wahl, de la Curtea de Justiþie a Uniunii Europene (C.J.U.E.), legatã de anomalia diferenþelor mari de curs între momentul accesãri ºi cel al rambursãrii unui credit în valutã pleacã de la un caz din Ungaria. În 29 mai 2008, Kásler ºi Káslerné Rábai au încheiat cu o bancã maghiarã un contract de împrumut ipotecar într-o monedã strãinã. Banca le-a acordat un împrumut în valoare de 14.400.000 de forinþi maghiari, ceea ce reprezintã aproximativ 46.469 de euro.

Echivalentul în franci elveþieni a fost stabilit la 94.240,84 CHF. Potrivit contractului, în afarã de cuantumul împrumutului, dobânzile aferente, cheltuielile de administrare, precum ºi dobânzile de întârziere ºi celelalte cheltuieli s-au stabilit în franci elveþieni.

“Deºi astfel de clauze pot fi considerate a priori cã se înscriu în obiectul

principal al unui contract de împrumut încheiat în monedã strãinã, este totuºi de competenþa instanþei naþionale sã determine dacã consumatorii au fost în mãsurã sã înþeleagã cã s-au expus la o cheltuialã suplimentarã din cauza diferenþei dintre cele douã cursuri de schimb”, susþine, într-un punct de vedere oficial, C.J.U.E. Directiva europeanã privind clauzele abuzive prevede cã nu este posibilã aprecierea caracterului abuziv al clauzelor care definesc obiectul principal al contractului, în mãsura în care sunt exprimate în mod clar ºi inteligibil, mai aratã C.J.U.E..

Avocatul general Nils Wahl considerã cã, în ceea ce priveºte un con-

tract încheiat în monedã strãinã, clauzele care determinã cursurile de schimb aplicabile intrã, la fel ca ºi cele privind punerea la dispoziþie a capitalului ºi plata dobânzilor, în sfera obiectului principal al contractului: “Astfel, ele constituie unul dintre elementele esenþiale ale mecanismului de împrumut în monedã strãinã, dat fiind cã lipsa lor ar face imposibilã executarea contractului”. În ceea ce priveºte problema dacã aceste clauze au fost redactate în mod clar ºi inteligibil, avocatul general considerã cã examinarea acestui criteriu nu ar trebui sã se limiteze la aspectul pur redacþional al clauzelor.

“Claritatea ºi caracterul inteligibil al unei clauze contractuale trebuie sã

permitã consumatorului sã dispunã de informaþiile cu ajutorul cãrora va fi în mãsurã sã aprecieze avantajele ºi inconvenientele încheierii contractului ºi riscurile pe care ºi le asumã prin acea operaþiune. Aºadar, consumatorul trebuie sã înþeleagã nu numai conþinutul unei clauze, ci ºi obligaþiile ºi drepturile aferente acesteia”, mai spune Nils Wahl.

Multe victime ale creditului în franci ºi pe plan local Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru C.J.U.E. Misiunea avocaþilor generali este de a pro-

pune Curþii o soluþie juridicã în cauza care le este atribuitã. Totuºi, în cazul în care aceste constatãri s-ar transpune în niºte directive europene, acestea ar fi aºteptate cu nerãbdare ºi pe plan local, unde sunt multe “victime colaterale” ale împrumuturilor în franci elveþieni. De la începutul crizei economice, restanþele timiºenilor la creditele în lei au crescut de peste nouã ori, în timp ce la creditele în valutã nivelul restanþelor timiºenilor (probabil, ºi din cauza creditelor în franci elveþieni ºi a variaþiilor cursului euro) a crescut de peste 48 de ori.

Anul trecut, pentru un credit de 70.614 franci elveþieni, plus dobânzi ºi cheltuieli de executare, o bancã comercialã executa silit un apartament cu trei camere de pe strada Orºova, din Timiºoara, pe care l-a scos la vânzare cu un preþ de pornire de 225.000 de lei. Cei 70.000 de franci elveþieni reprezentau în 2007 – momentul contractãrii creditului –, aproximativ 140.000 de lei. Anul trecut reprezentau însã peste 238.000 de lei, ceea ce înseamnã cã ºi în eventualitatea puþin probabilã, la starea de azi a pieþei imobiliare, în care se vindea apartamentul scos la licitaþie cu preþul de 225.000 de lei, timiºoreanul titular al creditului pierdea ºi bunul imobiliar, ºi mai rãmânea ºi cu o diferenþã de returnat bãncii.

Este doar un exemplu din sutele de cazuri similare de pe plan local.

“Din pãcate, aceste împrumuturi în franci elveþieni s-au dovedit cea mai proastã alegere în cazul creditelor în valutã. În momentul în care au fost contractate, francul era la echivalentul dolarului, dupã care a ajuns la echivalentul euro”, spune economistul timiºorean Nicolae Bobiþan.

Obligativitatea echipãrii maºinilor cu sistemul de apelare automatã la 112, obligatorie din 2015 Parlamentul European a stabilit cã, din 2015, toate autovehiculele vândute în U.E. trebuie sã poatã apela automat serviciile de urgenþã atunci când sunt implicate într-un accident grav.

S.T.S., gestionara sistemului de apelare rapidã în caz de urgenþã 112, susþine cã România este pregãtitã, ca infrastructurã, pentru generalizarea utilizãrii acestui sistem. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Utilizare generalizatã de anul viitor Noi reguli care spun cã din 2015 toate modelele noi de autovehicule vândute în U.E. trebuie sã poatã apela automat serviciile de urgenþã atunci când sunt implicate într-un accident grav au fost votate la sfârºitul sãptãmânii trecute de deputaþii europeni de la Comisia pentru piaþa internã. Prin intermediul acestui sistem, un autovehicul implicat într-un accident grav va

apela automat serviciile de urgenþã.

Apelul poate fi declanºat ºi manual.

Sistemul va transmite date despre locul ºi ora accidentului. “Noul sistem eCall ar putea salva pânã la 2.500 de vieþi pe an ºi acest argument mi se pare decisiv pentru intoducerea acestui serviciu de apelare de urgenþã în toatã UE”, spune raportorul ceh P.E. Olga Sehnalová. În momentul de faþã, 0,7% din autovehiculele pentru pasageri din spaþiul comunitar sunt echipate cu sisteme de apelare automatã a numerelor de urgenþã.

România, prima þarã europeanã care a pregãtit infrastructura pentru sistemul eCall “România este prima þarã din Europa care, prin Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, a pregãtit infrastructura pentru serviciul de urgenþã eCall”, ne-a declarat colonelul Adrian Fulea,

de 24 de ani un reper al cetãþii

purtãtorul de cuvânt al S.T.S. Reprezentanþii STS spun cã dispozitivele eCall de apelare automatã în caz de accident a serviciului unic de urgenþã 112 vor costa între 50 ºi 100 de euro ºi pe aceste aparate se va putea folosi orice tip de cartelã. Dispozitivele pot fi simple, respectiv pot avea doar funcþia de eCall, sau pot fi dotate cu microfon sau cu posibilitatea ataºãrii unui microfon sau chiar a unor camere video. În cazul unui accident auto, sistemul eCall instalat pe maºinã va apela automat dispeceratul 112, odatã cu transmiterea de informaþii relevante privind locul evenimentului ºi date tehnice ale vehiculelor implicate. Serviciile de urgenþã vor interveni cu mai mare rapiditate, inclusiv în situaþia nedoritã în care pasagerii nu mai au capacitatea de a vorbi. Sistemul permite ºi apelarea manualã de la bordul vehiculului.

Reprezentanþii S.T.S. mai spun cã, dupã introducerea serviciului eCall, începând cu 1 octombrie 2015, dezvoltarea acestuia nu trebuie sã se opreascã la acest nivel, ci va trebui sã se a-

dapteze permanent noilor tehnologii ºi nevoilor populaþiei în scopul salvãrii de vieþi omeneºti, concomitent cu pãstrarea confidenþialitãþii ºi cu protecþia datelor cu caracter personal. “Implementarea armonizatã ºi operarea la scarã europeanã a serviciului eCall vor contribui în fiecare an la salvarea a sute de vieþi omeneºti, la reducerea gravitãþii rãnilor ºi a traumatismelor cauzate de accidentele rutiere”, apreciazã reprezentanþii S.T.S. Luarea de mãsuri pentru reducerea accidentelor ºi deceselor pe drumurile europene este imperios necesarã, avertizeazã oficialii S.T.S. În 2009, aproximativ 35.000 de persoane au decedat ºi 1,5 milioane au fost rãnite în 1,15 milioane de accidente rutiere înregistrate doar în reþeaua de drumuri europene.

Alertarea imediatã în caz de accident ºi cunoaºterea exactã a locaþiei acestuia reduce timpul de rãspuns al echipelor de intervenþie cu 50% în mediul urban ºi cu 40% în mediul rural. Datoritã acestei reduceri de timp, eCall poate salva pânã la 2.500 de vieþi în

U.E., în fiecare an, ºi va limita efectele a zeci de mii de rãniri grave. eCall va conduce, totodatã, la aplicarea mai rapidã a tratamentului, cu perspective de recuperare mult mai bune ale victimelor. Ajungerea mai devreme la locul accidentului va permite ºi degajarea rapidã a acestuia, reducând astfel riscul unor accidente secundare ºi scãzând timpul de congestie a traficului, a risipei de carburant ºi a emisiilor de dioxid de carbon. În termeni financiari, pierderile U.E. cauzate de accidentele rutiere se ridicã la 160 de miliarde de euro pe an.

Se estimeazã cã, dacã toate autovehicule ar fi echipate cu sistemul eCall, se obþine o reducere anualã de 20 de miliarde de euro a acestor pierderi anual.

Din datele statistice ale S.T.S. reiese cã ºoferii timiºeni implicaþi în accidente care necesitã intervenþia echipajelor de descarcerare ºtiu cã pot suna la 112 pentru a cere ajutor. Luna trecutã, potrivit S.T.S., în Timiº au existat 414 cazuri de apelare la 112 în care s-a solicitat intervenþia Serviciului Mobil de Urgenþã, Reanimare ºi Descarcerare.

intersecþii

20 - 23 februarie 2014

11

Timiºoara va avea un pasaj rutier subteran în zona Pieþei Victoriei l

Primarul Nicolae Robu a anunþat cã lucrãrile vor începe în 2015

Un subpasaj care va trece chiar prin faþa clãdirii Operei ºi îºi propune sã valorifice infrastructura pasajului subteran existent deja în zonã este unul dintre proiectele pe care Municipalitatea le pregãteºte timiºorenilor pentru 2015.

Realizarea subpasajului va fi parte a unui proiect de anvergurã, care va permite ºi închiderea completã a inelului 1 de circulaþie, aferent centrului istoric al oraºului.

lucrãrilor de execuþie se va organiza însã în 2015, spune edilul, tot atunci fiind preconizatã ºi începerea efectivã a lucrãrilor. „ Proiectul va avea în vedere ca intrarea ºi ieºirea din pasaj sã fie în armonie cu arhitectonica zonei”, informeazã Nicolae Robu, care apreciazã cã, fiind vorba despre un proiect de o asemenea anvergurã, lucrãrile ar putea costa mult, dar cã este imperios necesar sã îi fie conferitã o notã de frumuseþe zonei: „Dacã pe Champs Elysees existã subpasaj la doi paºi de Arcul de Triumf, la fel ºi noi putem face un subpasaj care sã fie în armonie cu toatã zona, astfel încât sã dea un plus de frumuseþe zonei ºi nu sã strice zona”, conchide primarul Timiºoarei.

ligia.hutu@timpolis.ro

Pasajul pietonal din Piaþa Victoriei, convertit în pasaj rutier Punct final în prima etapã a proiectului care vizeazã realizarea unui subpasaj rutier în Piaþa Victoriei, din Timiºoara. Potrivit informaþiilor oferite de primarul Nicolae Robu, recent a expirat termenul legal de depunere a contestaþiilor vizând efectuarea studiului de fezabilitate ºi a proiectului tehnic care sã permitã reorganizarea circulaþiei rutiere pe Inelul I de circulaþie ºi reproiectarea infrastructurii rutiere ºi de transport public. Proiectul va permite, pe sectorul cuprins între str. Sf. Ioan - Piaþa Victoriei - b-dul. I.C. Brãtianu, realizarea unui pasaj în subteran, dupã finalizarea lucrãrilor de transformare a pasajului pietonal din Piaþa Victoriei în pasaj rutier.

Edilul anunþã cã nu au fost înregistrate contestaþii ºi precizeazã cã se poate proceda la semnarea contractului cu firma câºtigãtoare, S.C. Exe Company. RO S.R.L., din Bucureºti.

Primarul mai spune cã suma pe care Municipalitatea o va achita de la bugetul local pentru întocmirea studiului de fezabilitate ºi a proiectului tehnic este de102.507,8 lei + TVA. Nicolae Robu reaminteºte cã propunerea iniþialã transmisã Municipalitãþii timiºorene a fost aceea de a primi studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic gata întocmite ºi achitate de cãtre un sponsor, în situaþia în care valoarea în sine a documentaþiei nu ar fi depãºit limita de 30.000 de euro.

Cum însã propunerile primite de cãtre reprezentanþii sponsorului din partea unor proiectanþi locali au fost

oferte care depãºeau valoarea de 100.000 de euro, s-a decis încredinþarea lucrãrilor de întocmire a studiului de fezabilitate ºi a proiectului tehnic prin licitaþie publicã, urmând ca Primãria sã achite contravaloarea lor cu fonduri de la bugetul local.

Reconfigurare radicalã a centrului oraºului Proiectul care îºi propune realizarea unui subpasaj în Piaþa Victoriei urmeazã sã modifice întregul aspect al zonei centrale a oraºului, întrucât el presupune reproiectarea infrastructurii rutiere, rezultând un inel de trafic care va avea sens unic ºi care va funcþiona în jurul centrului istoric al oraºului.

Edilul-ºef nu a putut oferi detalii despre lungimea totalã a pasajului care va fi realizat, dar a furnizat informaþii de ordin general referitoare la punctele care vor marca accesul ºi ieºirea din subpasaj ºi care vor fi situate, cel mai probabil, la intersecþia strãzii Paris cu b-dul. Republicii ºi respectiv în zona situatã la capãtul subpasajului care strãbate Piaþa Victoriei, la intersecþia cu b-dul. I.C. Brãtianu.

Astfel, circulaþia generalã, pe sens unic, va fi posibilã, dupã realizarea

subpasajului, pe traseul: Piaþa Mãrãºeºti - str. Ghe. Dima - str. Sf. Ioan/str.

Paris - pasaj subteran Piaþa Operei - bdul I.C. Brãtianu - str. Hector - Piaþa I.C. Brãtianu - str. Oituz - Piaþa Mãrãºeºti.

Potrivit informaþiilor oferite de edil, proiectanþii vor avea în vedere atât nevoile conducãtorilor auto ai unor mijloace de transport cu gabarit mare, cât ºi nevoile conducãtorilor auto care au în dotare maºini mici sau jeep-uri. Aceºtia din urmã vor putea utiliza, de altfel, subpasajul care va trece prin faþa clãdirii Operei ºi care va permite accesul tuturor maºinilor ce nu depãºesc în înãlþime 2,60 - 2,80 metri. În plus, pentru acoperirea necesarului de locuri de parcare, Nicolae Robu a anunþat cã Municipalitatea intenþioneazã sã realizeze un parcaj subteran cu 350 - 400 de locuri disponibile, în zona delimitatã între clãdirea Modex ºi colþul dinspre parc al Liceului „Ion Miu”. „Aceastã nouã parcare care va fi realizatã, alãturi de cele 500 de locuri de parcare din spatele magazinului Bega ar trebui sã acopere necesarul de locuri de parcare din zona centralã. ªi, dacã vom reuºi sã realizãm, aºa cum ne-am propus, ºi un parcaj cu 1.000 de locuri în zona Oituz, atunci problema aceasta poate fi consideratã rezolvatã”, afirmã primarul.

Adrian Orza, fost viceprimar al Timiºoarei: “Am mari îndoieli cã se va realiza respectivul pasaj”

„Dacã pe Champs Elysees existã subpasaj la doi paºi de Arcul de Triumf, la fel ºi noi putem face un subpasaj care sã fie în armonie cu toatã zona, astfel încât sã dea un plus de frumuseþe zonei ºi nu sã strice zona”.

Nicolae Robu, primarul Timiºoarei Realizarea în sine a lucrãrilor, dupã estimarea costurilor pe care proiectul le va implica, se va face cu fonduri de la bugetul local, la care se vor adãuga, în mãsura în care va fi posibil, fonduri europene din exerciþiul bugetar 2014 - 2020.

Licitaþia pentru încredinþarea

Dacã nu se va gãsi finanþarea disponibilã pentru acest proiect, Primãria se va alege cu o nouã documentaþie care nu serveºte la nimic. De altfel, existã la nivelul unei pãrþi a consilierilor locali rezerve destul de mari legate de materializarea acestui proiect. “Eu unul, nu cred cã se va realiza acest pasaj. Nu consider cã lucrarea este prioritarã, ºi, în plus, este foarte sensibilã din punct de vedere arhitectural. Zona nu se preteazã la sãpãturi, clãdirile istorice din zonã sunt pe piloni de lemn ºi ar putea fi ºubrezite de aceste lucrãri. În concluzie, am mari îndoieli cã acest proiect este realizabil”, spune consilierul P.N.Þ.C.D. Adrian Orza, fost viceprimar al Timiºoarei.

Un alt consilier P.N.Þ.C.D., Bogdan Herzog, declarã cã faptul cã Primãria achiziþioneazã documentaþia pentru acest proiect fãrã sã aibã certitudinea cã are finanþare pentru acesta este un alt demers “în stilul actualei administraþii, caracterizate de mult zgomot, aparenþa cã se face ceva ºi cam atât”. Acesta mai spune cã are în continuare mari rezerve legate de acest proiect, din punct de vedere al oportunitãþii, al posibilitãþii de realizare ºi al raportului cost-beneficiu.

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

1

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorii ultimei ediþii a concursului “Câºtigã ºcoala de ºoferi!” sunt : Adrian Roman, din Timiºoara – locul I, un loc la cursurile ªcolii de ªoferi “Blitz”, Gheorghe Bratu ºi Ioana Cãlin, din Timiºoara, locurile II ºi III, un premiu a câte 100 de lei.

Câºtigãtorii sunt aºteptaþi la redacþie vineri, 28 februarie.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

13 - 16 februarie 2014

Noul corp al Spitalului de Copii – încã un an fãrã niciun demers concret? l Timiºoara are din nou, ca ºi pânã acum, parte doar de promisiuni Demersurile de demarare în acest an a mult-aºteptatului corp nou al Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, din Timiºoara, sunt tot la faza de promisiuni. Dupã angajamentele din campania electoralã, legate de iminenta demarare a acestei investiþii, în varianta câºtigãrii alegerilor, au urmat doi ani fãrã niciun demers concret. Din câte se poate vedea pânã acum, ºi 2014 ar putea avea acelaºi bilanþ final ca ºi anul trecut, adicã nimic concret. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Angajamentul ferm” de realizare rapidã a corpului nou al Spitalului de Copii a ajuns acum la faza de promisiuni smulse cu ocazia Comitetului Permanent al P.S.D. Conform unor surse locale, cu ocazia acestui eveniment s-ar fi obþinut de la premierul Victor Ponta promisiunea cã Guvernul va aloca “o sumã de bani” în 2014 pentru noua clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara.

Nu se ºtie deocamdatã despre ce sumã e vorba ºi când va veni, dacã va veni. Astfel, eventuala finanþare ar putea fi acordatã fie la rectificarea bugetarã, care nu se ºtie când va fi, fie din fondul de rezervã al Guvernului, însã în acest caz suma nu poate fi prea mare.

Aceleaºi surse locale susþin cã deputatul timiºean P.S.D. Sorin Grindeanu l-a convins pe Victor Ponta cã anul acesta se va învinge birocraþia localã care a dus anul trecut la pierderea finanþãrii de cinci milioane de lei, acordatã dupã îndelungi intervenþii.

Ce nu s-a spus este cã nici cu aceºti bani nu se putea face mare lucru, raportat la valoarea însumatã a investiþiei care trebuie demaratã în zonã.

“Sunt total dezamãgit de ceea ce se întâmplã ºi de cât de jos au ajuns

Foto TIMPOLIS

Din nou promisiuni

discuþiile legate de acest obiectiv de investiþii. Dacã Primãria Timiºoara a gãsit un milion de euro pentru a subvenþiona transportul public gratuit, nu ºtiu de ce nu gãseºte aceeaºi sumã ºi pentru demararea lucrãrilor de la Spitalul de Copii ºi continuã sã se umileascã la Guvern pentru acordarea unor sume infime în raport cu valoarea investiþiei”, afirmã consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu.

Acesta mai spune cã ceea ce este cert este cã, dupã ce ºi-au fãcut campanie electoralã cu acest obiectiv, acum se paseazã responsabilitatea, de la parlamentari la Primãrie ºi invers: “Cred cã au investit mai mult în promovarea în scop electoral a acestui proiect decât au investit în demararea investiþiei”.

Conform consilierului democratliberal, s-a câºtigat capital electoral cu promisiuni legate de acest obiectiv, ºi acum, dupã aproape doi ani de la alegeri, s-a rãmas tot la nivel de promisiuni. “Dupã atâta timp, dupã atâtea discuþii ºi promisiuni se vãd rezultatele. În zonã nu a apãrut nici mãcar un utilaj

care sã sape o groapã”, mai precizeazã consilierul local.

Pasarea rãspunderii Dupã un an întreg de zbateri fãrã nicio finalitate, sfârºitul lui 2013 aducea concluzia cã noul corp al Spitalului de Copii ar fi un obiectiv de domeniul viitorului, concluzie în totalã contradicþie cu ce se promitea inclusiv de cãtre actualul premier Victor Ponta, în vizitele pre-electorale din Timiº. La finalul anului trecut, proiectul construirii unui nou corp de clãdire pentru Spitalul Clinic de Copii „Louis Þurcanu” a devenit doar un subiect de ceartã politicã. Deputatul P.S.D. de Timiº Sorin Grindeanu a indicat echipa din Primãrie drept responsabilã pentru pierderea fondurilor obþinute de la Guvern pe 2013, susþinând cã Municipalitãþii i-ar fi luat prea mult timp elaborarea documentaþiei tehnice necesare etapei premergãtoare demarãrii lucrãrilor.

Pus în faþa acestor acuzaþii, pri-

“Finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deºi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani pânã în aprilie - mai, dupã ce se vor finaliza toate etapele premergãtoare începerii lucrãrilor, care includ întocmirea documentaþiei tehnice ºi organizarea licitaþiei”.

marul Nicolae Robu a ripostat, precizând cã întocmirea documentaþiei pentru un proiect de asemenea anvergurã este un proces laborios. Ulterior, la început de decembrie, când devenise limpede faptul cã banii obþinuþi de la Guvern vor fi pierduþi, edilul-ºef a revenit ºi a precizat cã ia în calcul posibilitatea finanþãrii lucrãrilor la corpul B de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” din fondurile proprii ale Primãriei Timiºoara. ªi aceasta pentru cã, oricum, a mai precizat el, în baza discuþiilor purtate la începutul anului 2013 cu premierul Victor Ponta, Municipalitãþii îi revine un procent de contribuþie proprie, pe care trebuie sã îl onoreze, indiferent cã va fi vorba despre utilizarea acestor bani la darea lucrãrilor în execuþie sau mai târziu.

“Finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deºi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani pânã în aprilie - mai, dupã ce se vor finaliza toate etapele

premergãtoare începerii lucrãrilor, care includ întocmirea documentaþiei tehnice ºi organizarea licitaþiei”, a declarat primarul Nicolae Robu, dupã ce a aflat cu siguranþã cã nu sunt prevãzute surse de finanþare în bugetul de stat pe 2014 pentru lucrãrile de construcþie la corpul B de clãdire al Spitalului de Copii.

Primarul Timiºoarei a þinut sã adauge, cu aceastã ocazie, cã nu ar fi drept ca de la bugetul de stat sã nu primim cel puþin 50% din valoarea totalã a investiþiei. Iar orice procent pe care îl vom obþine dincolo de 50% este mulþumitor.

abia dupã ºase ani de la retrocedarea respectivã, structura centralã a D.N.A. s-a sesizat ºi a demarat o anchetã, verificând modul prin care Ministerul Sãnãtãþii a decis, în 2006, retrocedarea Secþiei de Chirurgie a Spitalului de Copii, dosarul este în lucru de aproape doi ani ºi nu se ºtie când ar putea fi finalizat, având în vedere cã este încã la faza de identificare a adevãraþilor responsabili pentru decizia de retrocedare.

D.N.A. a precizat cã, în luna septembrie a anului trecut, procurorii, autosesizaþi, au dispus începerea urmãririi penale in rem pentru infracþiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru a verifica dacã funcþionarii publici responsabili pentru retrocedare au obþinut pentru ei sau pentru alþii un avantaj patrimonial sau nepatrimonial: “Urmãrirea penalã in rem

înseamnã efectuarea de acte de urmãrire penalã fãrã a se defini ºi responsabilitãþile personale, în aceastã etapã a anchetei”. Pânã acum, însã, nu au fost stabilite vinovãþii clare în acest dosar, care rãmâne tot in rem. ªi mai straniu este cã, dupã faza iniþialã a anchetei, pe plan local nu s-au mai cerut informãri.

Problema e cã, ºi în situaþia în care, la un moment dat, D.N.A. va finaliza aceastã anchetã ºi va stabili cã Statul a fost prejudiciat, este extrem de greu, dacã nu chiar imposibil, ca Statul sã-ºi mai recupereze imobilele pierdute. ªi aceasta pentru cã în majoritatea cazurilor, acestea au fãcut obiectul unor vânzãri în serie ºi, chiar dacã Statul ar merge pe firul acestora, actualii proprietari pot invoca oricând faptul cã au fost cumpãrãtori de bunã credinþã.

Nicolae Robu, primarul Timiºoarei

O anchetã care bate pasul pe loc Tot la nivel de declaraþii a rãmas ºi ancheta aflatã în derulare la nivelul D.N.A. cu privire la multiplele semne de întrebare legate de procesele de retrocedare care au decimat în ultimii ani patrimoniul imobiliar al Spitalului de Copii. Pe lângã lipsa unor rezultate concrete în aceastã anchetã, este greu de crezut cã investigaþia ar mai putea schimba ceva din punct de vedere al proprietãþii asupra imobilelor, care par pierdute definitiv de cãtre Stat.

D.N.A. a confirmat oficial, la începutul anului trecut, cã ancheteazã modul în care s-a fãcut retrocedarea suplimentarã a corpului Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, de pe strada Iosif Nemoianu. În perioada interbelicã, imobilul în care funcþioneazã acum Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalu-

lui de Copii a aparþinut Societãþii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timiºoara. Odatã cu naþionalizãrile din anii ’50, imobilul a fost luat de Stat.

Dupã Revoluþie, soþia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetãþean german, a început demersurile pentru recuperarea clãdirii. Însã, între timp, în aceeaºi locaþie a fost construit ºi un corp de clãdire nou, intabulat în 2004. Dupã care, în 2006, imobilul în care funcþioneazã Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, ca “bonus”, alãturi de clãdirea care a aparþinut fostului proprietar a fost restituit ºi corpul de clãdire nou, construit de spital din bani publici. În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sãnãtãþii a hotãrât restituirea în naturã a imobilului for-

de 24 de ani un reper al cetãþii

mat din teren ºi clãdire, situat în Timiºoara ºi aparþinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Þurcanu”, se preciza cã a fost revendicat spaþiul Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã, format din clãdire ºi teren în suprafaþã de 1.452 de metri pãtraþi, fãrã sã se pomeneascã nimic despre construcþia unei aripi noi aferente acestei clinici.

Respectiva decizie se baza pe analiza cazului respectiv, fãcutã de Comisia de Retrocedãri a Ministerului Sãnãtãþii – compusã din persoane de specialitate, care se presupune cã ºtiau foarte bine toate demersurile legale care trebuie întreprinse pentru luarea unei astfel de decizii. Rãmâne de vãzut, deci, pânã la urmã, când ºi dacã vor fi identificaþi responsabilii direcþi pentru aceastã retrocedare controversatã.

Trecând peste faptul cã este ciudat, din aceastã perspectivã, faptul cã

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

20 - 23 februarie 2014

13

Berzele, „suspectele de serviciu” pentru penele de curent din Timiº Se pare cã, în zona de vest a þãrii, berzele, dacã nu aduc copii, aduc pene de curent. Unul dintre motivele invocate pentru destul de multele întreruperi ale furnizãrii curentului electric sunt... cuiburile de barzã de pe stâlpii de electricitate. Unul dintre ornitologii care au studiat pãsãrile din zona Banatului susþine cã s-ar evita penele de curent produse de cuiburile de berze, cu o investiþie minimã. În plus, pãsãrile nu s-ar mai electrocuta.

pentru cã am modificat destul de mult mediul înconjurãtor.”

Luca Dehelean mai spune cã o altã problemã care trebuie rezolvatã este ºi cea a sutelor de mii de pãsãri care mor electrocutate anual. „E normal ca reþeaua de distribuþie a energiei electrice sã fie cât mai extinsã, dar e normal ºi sã protejãm natura”, apreciazã ornitologul.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Potrivit unui studiu mai vechi al fostei Electrica Banat, berzele îºi construiesc de preferinþã cuiburile pe stâlpii liniilor electrice aeriene din mediul rural, cauzele care determinã acest fenomen fiind liniºtea mai mare din mediul rural, lipsa totalã sau parþialã a vegetaþiei din apropierea reþelelor, efectul termic al curentului electric, care este o sursã de cãldurã în perioadele reci, ºi existenþa unui suport stabil constituit din console ºi conductoare. Ca urmare a acestui fapt, 2% din berzele adulte mor prin electrocutare, 7% din pui mor prin electrocutare sau incendierea cuiburilor, ca urmare a scurt-circuitelor, pentru cã excrementele, fiind acide, distrug instalaþiile.

Scurt-circuitele produse pot provoca întreruperea temporarã a alimentãrii cu energie electricã a consumatorilor.

Existã însã ºi alte urmãri, de la electrocutarea oamenilor de la conductoarele cãzute prin ruperile datorate incendiilor, pânã la extinderea incendiului la case ºi culturi de pãioase. În acel studiu, se estimau ºi niºte pagube anuale, pentru Electrica Banat (pe zona Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº) suportate din cauza cuiburilor de berze, iar cifra s-a ridicat la 63.000 de euro.

Pagube de peste 60.000 de euro pe an, pe zona de vest

Pãsãri „electrice” Conform unor rapoarte ale Enel, una dintre cauzele întreruperilor în furnizarea energiei electrice, în zona Banatului este mai degrabã ornitologicã, fiind legatã de cuiburile de barzã de pe vârful stâlpilor de electricitate.

Compania de distribuþie a energiei electrice susþine cã are, în fiecare primãvarã ºi varã, probleme din cauza berzelor, care conduc într-un top al principalelor cauze ale defectelor din liniile electrice aeriene, ce cauzeazã un numãr mare de întreruperi de scurtã duratã ºi pot afecta consumatorii alimentaþi prin liniile electrice. În urmã cu câþiva ani, se gãsise o soluþie, în urma iniþiativei unei organizaþii de protejare a pãsãrilor din România, Ungaria ºi Iugoslavia, care a demarat un program comun sub numele „Protecþia berzelor albe în Bazinul Carpatic”. Una dintre mãsurile luate era transferarea pe suporturi speciale a cuiburilor construite pe stâlpi electrici. Preþul unui suport este de 150 de lei ºi se monteazã iarna, când cuiburile sunt libere. „Montarea acestor suporturi este ºi în interesul acestor companii, deoarece berzele electrocutate

sau materialele folosite pentru construcþia cuiburilor pot sã producã pagube mari prin scurt-circuitãri”, precizau organizaþiile iniþiatoare. Prin montarea acestor suporturi, daunele produse de berze se reduc cu aproximativ 67% pe un an de zile, continuitatea în alimentare a consumatorilor se îmbunãtãþeºte, se eliminã practic impactul liniilor electrice asupra berzelor albe, se produc economii de 10.000 - 15.000 de euro în primul an, iar în urmãtorii zece ani, de 50.000 - 60.000 de euro pe an.

De altfel, ºi Enel menþioneazã, la proiectele sale de implicare în politicile de protejare a mediului, „plasarea de

cuiburi pentru berze pe stâlpii electrici ai Enel Distribuþie Banat ºi Dobrogea”, însã, fiind vorba de milioane de stâlpi, ºi investiþia ar trebui sã fie una destul de mare.

Luca Andrei Dehelean, unul dintre ornitologii care au studiat pãsãrile sãlbatice din zona Banatului, spune cã problema cuiburilor de barzã fãcute pe stâlpii de electricitate este naþionalã: „Pãsãrile preferã, în ultimii zeci de ani, sã-ºi facã cuiburile pe stâlpii de electrificare, nu în copaci. Este o modificare a comportamentului acestor pãsãri care aleg, astfel, sã vinã mai aproape de oameni.”

Ornitologul susþine cã montarea

de suporturi speciale pe stâlpii de electrificare ar fi soluþia cea mai bunã ºi pentru pãsãri, ºi pentru compania de distribuþie a energiei electrice. „Sunt niºte structuri metalice speciale, rotunde, care se monteazã pe stâlpi, ºi care presupun o singurã investiþie, care rezolvã definitiv aceastã problemã a cuiburilor de barzã. Nu cred cã, în total, suma necesarã pentru montarea acestor suporturi e mai mare decât costurile de intervenþie la deranjamentele produse din cauza cuiburilor de barzã. Aºa, dacã doar se dau jos aceste cuiburi, pasãrea o ia de la capãt, pentru cã aºa îi spune instinctul. Nu e vina berzelor, ci mai degrabã a noastrã,

Satu Mare ºi Timiº, „judeþele berzelor” Cu sau fãrã o legãturã directã cu moartea multor pãsãri prin electrocutare, conform unor statistici, fãcute în urma studiilor ornitologice, în Europa scade vertiginos ºi numãrul de berze albe. În prezent, pe plan mondial existã aproximativ 170.000 de perechi de berze albe, din care în Europa, 120.000 de perechi. În România s-au semnalat între 4.000 ºi 6.000 de perechi, în Ungaria – 5.500 de perechi, iar în Serbia, 800 de perechi. În România, cele mai multe berze albe trãiesc în judeþele Satu Mare ºi Timiº (aproximativ 300 de perechi).

Potrivit unor studii locale, dacã în anii ’70, majoritatea cuiburilor erau fãcute pe coºurile mari, cu ieºire lateralã, ale caselor, în prezent, peste 90% se gãsesc pe stâlpii de curent electric. La ultima observare, pe drumurile din judeþ s-au întâlnit numai 13 cuiburi pe coº, unul pe o ºirã de paie, unul pe coama unei case ºi nici unul în copaci. Tendinþa generalã este ca ºi ultimele cuiburi situate pe

coºuri sã fie dãrâmate de proprietarii imobilelor. Faþã de ultima contabilizare, numãrul berzelor din România a scãzut cu 20%.

Diminuarea numãrului de berze albe este cauzatã ºi de posibilitãþilor tot mai reduse de cuibãrit. Pasãrea era obiºnuitã sã cuibãreascã decenii de-a rândul în acelaºi cuib. Acum, de când oamenii au început sã îndepãrteze cuiburile de pe coºuri ºi stâlpii de curent electric, la sosire berzele pierd foarte mult timp cu construirea unuia nou, astfel cã se decaleazã foarte mult ouatul, clocitul ºi creºterea puilor. Apoi, puii nu au suficientã putere sã plece la iernat împreunã cu primul val de migrare, condus de pãsãri adulte experimentate.

La cuiburile clasice, pe coºurile clãdirilor, diametrul mediu al unui cuib era de 170 cm, iar înãlþimea, de 190 cm.

Greutatea putea sã ajungã pânã la câteva sute de kilograme, ceea ce-i conferea stabilitate pe timpul furtunilor. La un cuib

nou, din lipsã de material ºi de timp, diametrul abia ajunge la 80 cm, înãlþimea la 35 cm, iar greutatea, la 30 kg. Materialul principal în construcþie îl reprezintã rãmurelele, tot mai greu de gãsit în mediul înconjurãtor. Barza mai aduce pãmânt, iar apoi, pentru cãptuºealã, ierburi, pene, pãr, cârpe ºi chiar pungi de nailon.

Pe lângã stâlpi, barza îºi construieºte cuibul pe acoperiºuri, coºuri ºi pe turlele bisericilor. Toamna, deºi berzele europene zboarã în stoluri spre sud, în Africa, în primãvara obiºnuiesc sã se întoarcã la acelaºi cuib abandonat cu ºase luni în urmã. În general, folosesc un singur cuib mai mulþi ani la rând. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, cu acest sunet berzele comunicând între ele.

Pãsãrile tinere încearcã întotdeauna sã se întoarcã în apropierea locului de unde au ieºit din ou. Existã chiar cuiburi care au fost folosite continuu de sute de ani, de multe

generaþii de berze.

Barza este singura pasãre de talie mare din fauna þãrii care s-a apropiat de om ºi îºi construieºte cuibul în vecinãtatea acestora. Încã de pe vremea romanilor era socotitã pasãre sfântã, fiind consideratã la fel

Berzele, urmãrite prin satelit ºi camere video

ºi astãzi, în multe zone ale României. Multe credinþe populare se leagã de aceastã pasãre.

Se spune cã aduce primãvara, aduce noroc casei unde îºi face cuibul ºi o fereºte de foc ºi fulger ºi cã poate prevesti belºugul sau norocul.

Pentru o mai bunã monitorizare a berzelor, ornitologii au început sã urmãreascã migraþia berzei albe cu ajutorul unor emiþãtoare conectate la satelit. ªi în România s-au aplicat astfel de dispozitive, fiind urmãritã migraþia din zona de vest a þãrii pânã în Tanzania.

Mai nou, o altã tendinþã, care oferã posibilitãþi de observare nelimitate, este cea a montãrii de camere video în apropierea cuiburilor de berze. O astfel de camerã video a fost montatã la unul dintre cele mai vechi cuiburi de barzã din Timiº.

Cuibul este locuit încã din anii ’50 ºi este amplasat pe ªcoala Generalã din Carani. Proiectul a fost iniþiat de organizaþia Wildlife România, care ºi-a propus sã punã în valoare, din punct de vedere al imaginii, viaþa sãlbaticã din România.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

20 - 23 februarie 2014

În spitalele din România,

Statul decide cine supravieþuieºte ºi cine moare Timiºul, la limitã cu fondurile alocate achiziþiei de medicamente pentru pacienþii cu HIV

În România, autoritãþile par sã îºi fi rezervat drept de viaþã ºi de moarte asupra cetãþenilor.

Incompetenþa profesionalã ºi nepãsarea crasã decid cine are dreptul sã rãmânã în viaþã ºi cine se va stinge cu zile, din lipsã de fonduri alocate la bugetul Sãnãtãþii. Pentru 12.000 de persoane, dintre care aproape 200 sunt din Timiº, infestate cu HIV, înscrise în evidenþe la nivel naþional, Statul român nu a prevãzut fonduri pentru tratament în primele trimestre ale acestui an. ligia.hutu@timpolis.ro

Fãrã bani pe motiv de vicii birocratice Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (U.N.O.P.A.) semnala, la începutul sãptãmânii, situaþia disperatã a persoanelor infestate cu virusul HIV pentru care, din pricina unor invocate vicii birocratice, Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Sãnãtãþii nu au repartizat niciun ban de la buget menit sã suporte costurile tratamentelor prevãzute în Programul Naþional de Tratament HIV/SIDA. Pe lista judeþelor cu probleme erau menþionate Suceava, Galaþi, Vaslui, Cluj, Prahova ºi Dolj, cu precizarea cã este posibil sã mai existe ºi altele, doar cã din partea acestora raportãrile nu sosiserã încã.

Potrivit reprezentaþilor U.N.O.P.A., din 12 luni calendaristice, Ministerul Sãnãtãþii a alocat fonduri pentru tratamentul bolnavilor de HIV doar pentru cinci luni. Iar pentru primul trimestru din acest an, declarã surse din interiorul spitalelor, abia dacã

existã fonduri care sã acopere 43% din necesarul de tratament aferent unei luni de spitalizare. În plus, la nivel naþional, fonduri pe primul trimestru pentru Programele Naþionale de Sãnãtate nu au fost alocate. Cãci Ministerul Finanþelor a alocat Ministerului Sãnãtãþii pentru primul trimestru al acestui an doar sumele necesare pentru plata creditelor de angajament din trimestrul IV. În felul acesta, toate conceptele vehiculate pompos de ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, cu referire la reforma sistemului sanitar, par sã se fi blocat, depinzând acum de alocãrile de fonduri de cãtre Ministerul Finanþelor. ªi, pentru ca situaþia sã fie ºi mai complicatã, solicitãrile în avans pentru obþinerea de fonduri destinate altor trimestre nu sunt permise.

Prin lege.

Tratamentul, pe cale de epuizare, în mai multe judeþe În urma solicitãrilor adresate de U.N.O.P.A. Direcþiilor de Sãnãtate Publicã ºi spitalelor care trateazã pacienþi infestaþi cu virusul HIV, a rezultat o situaþie mai mult decât alarmantã: în mai multe judeþe, tratamentul pentru pacienþii seropozitivi se va termina în aceste zile, iar managerii spitalelor spun cã nu pot face comenzi de suplimentare, din cauzã cã legea le interzice sã facã comenzi în contul fondurilor alocate altor trimestre. „Suntem disperaþi, ne vom bate pe medicamente atunci când vor veni, pentru cã ºtim cã nu sunt pentru toþi.

Dar de data asta nu mai iertãm, îi vom da pe toþi în judecatã, Spitalul ºi pe toþi cei rãspunzãtori pânã la ministrul Sãnãtãþii ºi întreg Guvernul României.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Cei vinovaþi trebuie sã plãteascã pentru viaþa pe care ne-au distrus-o”, avertizeazã Dorina Vasile, preºedintele Asociaþiei Red Ribbon, din Suceava, care vegheazã la destinele celor bolnavi de SIDA. De cealaltã parte, reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii precizeazã cã spitalele pot face totuºi comenzi, adãugând ambiguu cã „nu ar trebui sã fie o problemã trimestrializarea”. În plus, mai spun aceºtia, spitalele ar trebui sã utilizeze tot bugetul alocat pentru 2014 în primele ºase luni ale anului, mizând însã nu pe ceva concret, ci pe o incertitudine: posibilitatea ca, la rectificarea bugetarã, sã fie obþinutã o suplimentare a bugetului Sãnãtãþii. Din acest punct de vedere, se pare, oficialii din minister se declarã liniºtiþi, întrucât, rezultã din declaraþiile preluate de reprezentanþii U.N.O.P.A., „mai multe judeþe ne-au confirmat cã nu au probleme, cã vor face comenzi ºi vor asigura tratamentul continuu pânã în luna iunie”. Ce se va întâmpla, însã, dupã luna iunie este un fapt asupra cãruia oficialii din minister nu pot oferi detalii. Pentru cã nu a fost încã planificat. Context în care directorul executiv al U.N.O.P.A., Iulian Petre, cere Guvernului României ºi primuluiministru Victor Ponta sã gãseascã imediat soluþii pentru asigurarea tratamentului în toate judeþele þãrii. „ªtim cã de la înãlþimea Ministerului Finanþelor se vãd numai cifrele, dar atragem atenþia celor de acolo cã în spatele lor sunt oameni, mii de oameni disperaþi, a cãror viaþã depinde de modul responsabil sau iresponsabil în care autoritãþile le bugeteazã tratamentul.

U.N.O.P.A. va sprijini toþi pacienþii care vor sã tragã la rãspundere vinovaþii pentru lipsa tratamentului!”, mai spune Iulian Petre.

Purtãtorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Boli Infecþioase „Victor Babeº”, din Timiºoara, medicul Virgil Musta, declarã cã în Timiº nu sunt în acest moment probleme cu asigurarea medicamentelor antiretrovirale pentru pacienþii infestaþi cu HIV aflaþi în tratament. Dar admite cã existã posibilitatea ca astfel de probleme sã aparã, dacã fondurile nu vor fi suplimentate, pentru cã, spune el, informaþia legatã de faptul cã nu au fost alocate Ministerului Sãnãtãþii de cãtre Ministerul de Finanþe fonduri pentru primul trimestru al acestui an, pentru achiziþionarea de medicamente, este realã: „Nu s-au prevãzut bugete pentru achiziþia de medicamente”. Dr. Musta mai spune cã reprezentanþii spitalului au utilizat banii rãmaºi din bugetul de anul trecut pentru a putea asigura necesarul de medicamente antiretrovirale celor 168 de pacienþi din Timiº, care se aflã în tratament. „Noi înaintãm lunar statistici la Comisia AntiSIDA, aºa cã situaþia de la nivelul fiecãrui judeþ în parte este cunoscutã”, precizeazã medicul, specificând cã existã evidenþe stricte referitoa-

Virgil Musta re la pacienþii care s-au prezentat la control ºi la cei care ºi-au ridicat medicamentele, care „nu se gãsesc în farmaciile cu circuit deschis, ele fiind prescrise doar pe condicã, dupã ce le întocmim pacienþilor fiºe de internare de zi”. Dr. Musta afirmã cã, practic, dupã epuizarea bugetelor spitalelor, destinate achiziþiei de medicamente, pacienþii nu au nicio posibilitate de a-ºi achiziþiona singuri medicamentele. Cu atât mai mult cu cât costul lunar pe care îl presupune tratamentul se încadreazã, în funcþie de stadiul bolii, între 2.500 ºi 6.000 de lei.

Douã treimi dintre pacienþi, diagnosticaþi în stadii avansate ale bolii Peste 700 de cazuri de persoane infestate cu virusul HIV sunt înregistrate doar în judeþele din vestul þãrii.

Medicul Maria Cerbu, responsabil cu derularea proiectului de testare gratuitã care s-a desfãºurat în Timiº la finele anului trecut, sub auspiciile “Sãptãmânii europene a testãrii HIV”, afirmã cã în evidenþele Centrului Regional Timiº – care reuneºte cazuistica de profil din judeþele Arad, Hunedoara, Caraº-Severin ºi Timiº – sunt înregistrate peste 700 de persoane. Dintre acestea, doar la nivel local figureazã înscrise 190 de persoane, 168 fiind în tratament, potrivit informaþiilor oferite de purtãtorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Boli Infecþioase, Virgil Musta.

Chestionatã despre stadiile bolii în care se aflã majoritatea pacienþilor înscriºi în evidenþele Centrului Regional, Maria Cerbu declarã cã mai mult de douã treimi dintre pacienþi sunt diagnosticaþi în stadii avansate. Medicul pune acest aspect nu atât pe seama lipsei de educaþie a publicului larg în ceea ce priveºte necesitatea unor controale periodice ale stãrii de sãnãtate, cât pe seama evoluþiei extrem de perfide a acestei afecþiuni de etiologie viralã, ale cãrei simptome devin manifeste abia în stadii avansate, dupã o perioadã îndelungatã, în care virusul paraziteazã sistemul imunitar, determinând o serie de îmbolnãviri repetate, dar nespecifice.

Maria Cerbu Un numãr mare al îmbolnãvirilor cu HIV, mai spune aceasta, se înregistreazã în rândul persoanelor cu orientare homosexualã, comunitate la nivelul cãreia statisticile sunt îngrijorãtoare. Mai mult, deºi s-a încercat organizarea unor acþiuni de educare ºi conºtientizare în rândul acestei categorii vulnerabile, Maria Cerbu afirmã cã receptivitatea majoritãþii membrilor comunitãþii gay din Timiºoara a fost destul de scãzutã. Aceasta a precizat ºi cã, din punctul de vedere al profesioniºtilor, acþiunile care pot conduce la depistarea precoce a bolii sunt “în avantajul oamenilor, pentru cã fiecare individ îºi cunoaºte foarte bine stilul de viaþã ºi toþi cei care ºtiu cã s-au expus vreunui risc de acest fel pot apela la testare, pentru o eventualã depistare a bolii în stadii mai puþin avansate ale acesteia”.

integrame

13 - 16 februarie 2014

15

Un american, un italian ºi un român, la Poarta Raiului, sunt întrebaþi de ce au murit: - Eu mi-am cumpãrat un Bugatti Veyron, spune americanul…

- ªi?!

- ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã… am intrat într-un copac cu 500 la orã.

- Eu mi-am cumpãrat un Ferrari, spune italianul..

- ªi?!

- ªi am vrut sã vãd cum este la vitezã maximã dar am pierdut controlul volanului la 360Km/h ºi am intrat în parapeþi.

- Eu mi-am cumpãrat un Q7, spune românul…

- ªi?!

- ªi am murit de foame… l Un muncitor, tânãr, sãnãtos, de 3 ani cãsãtorit, are 4 copii ºi stã la etajul 1. La parter sta un poliþist, cãsãtorit de 11 ani jumate dar fãrã copii.

La un moment dat îl întreabã pe muncitor: - Mãi, ce faci, eºti cãsãtorit de 3 ani ºi ai deja 4 copii? Noi suntem cãsãtoriþi de atâta timp dar nu reuºim sã facem copii. Nu ai un sfat pentru mine?

- Simplu. Îþi trebuie doar un sãpun ºi o mãturã.

- Da, bine, un sãpun ºi o mãturã. Mai departe?

- Disearã, când te întorci de la serviciu, o bagi pe nevastã-ta sub duº, ºi o speli cu sãpunul de sus pânã jos...

- Am înþeles! De sus pânã jos. ªi apoi?

- Apoi baþi cu mãtura de tavan ºi cobor imediat... l -Salut ! Am auzit cã te-ai însurat ! Cum e nevastã-ta ?

-Frumoasa ºi proastã !

-Hai mã...cum dracu...?

-Pai dacã era urâtã, n-o luãm eu pe ea, iar dacã era deºteaptã, nu mã lua ea pe mine. l Un tip jefuieºte o bancã, ascunde banii , dar în cele din urmã este prins.

Adus în faþa judecãtorului, acesta îi spune: – Dom’le, dacã dai banii înapoi, îþi voi micºora pedeapsa!

– Auzi dom’le? Dacã voiam sã dau banii înapoi, fãceam un împrumut !!! l Puteþi ghici câþi ani am? Întreabã cochet o doamnã - Scuzaþi-mã, dar nu am idee!

Vã dau un indiciu: fiicã-mea merge la grãdiniþã.

- E educatoare? l Un tip care stãtea cu chirie, îºi invitã într-o searã un prieten la o bere. Dupã câteva pahare, musafirul observã un lighean agãþat pe perete.

- Ce-i cu ligheanul ãla?

- Nu-i lighean, este un ceas vorbitor! - ºi loveºte puternic în el.

De dupã perete se aude o voce : - Tâmpitule, iar baþi noaptea la douã jumate? l Iþic ºi ªtrul se prezintã în faþa rabinului. Iþic îi spune: - Rabbi, am o disputã cu ªtrul. Lãmureºte-ne. Spune-mi, negru e culoare?

Se uitã rabinul în Talmud ºi îi spune: - E culoare. În Talmud scrie cã trebuie sã te îmbraci în negru când moare cineva.

- Dar albul e culoare?

- Da, în Talmud zice cã mireasa se îmbracã în alb.

Iþic, adresându-se lui ªtrul: - Ai vãzut cã televizorul pe care þi l-am vândut era color?

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

20 - 23 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.