Timpolis 2028

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2028 10 - 12 februarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Statul, captiv al gãºtilor ºi clientelei de partid melania.cincea@timpolis.ro

U

n fost ministru, Relu Fenechiu, condamnat la detenþie. Un senator, fost ºef al Comisiei juridice a Senatului, Tudor Chiuariu, condamnat la închisoare cu suspendare. Un fost ministru, actual parlamentar, Monica Iacob-Ridzi, ºi un parlamentar, Gheorghe Coman, condamnaþi în primã instanþã. Sunt sentinþe pronunþate în decurs de câteva zile. Acestora li se adaugã alte condamnãri pronunþate în cazul unor nume celebre ale scenei politice româneºti. Toþi au în comun poziþia importantã pe care au avut-o în partid ºi comiterea unuia sau a mai multor acte de corupþie. Diferenþa e datã de faptul cã unii au încãlcat legea înainte de a fi numiþi în înalte funcþii publice ori pe listele de vot, iar ceilalþi, dupã ce ºi-au luat în primire mandatul. n cazul celor numiþi în înalte funcþii publice ori pe locuri eligibile pe listele de vot, dupã ce au încãlcat legea, e vorba nu doar despre o ineficientã politicã de cadre din partea liderilor de partid, ci ºi de sfidare. Sub fals invocata prezumþie de nevinovãþie – un principiu care funcþioneazã în justiþie, dar care nu ar trebui sã funcþioneze într-un partid politic cu responsabilitãþi faþã de electorat –, ei au fost mincinos giraþi ca repere de profesionalism ºi moralitate. Doar pentru cã o mânã de oameni din vârful partidului au avut nevoie de influenþa, de banii ºi, poate, de tãcerea lor. La fel de grav e cã aceastã stare de fapt a ajuns sã le parã multora fireascã. În decembrie 2012, au fost trimise în Parlament nume implicate în sonore scandaluri de corupþie: Dan Voiculescu, Gigi Becali, Relu Fenechiu, Mircea Banias, Liviu Dragnea, Mircia Muntean, Monica Iacob-Ridzi, Ion Stan, Markó Attila. Unii nu numai cã au primit suficiente voturi pentru a face parte din Legislativ, dar au primit ºi funcþii în Executiv. ituaþia celor care au încãlcat legea dupã ce ºi-au luat în primire mandatul, în Parlament sau într-o funcþie publicã, aratã cum compromisul începe chiar în momentul în care partidele dau funcþii sau undã verde pentru ca un candidat sã aibã dreptul sã intre în competiþia electoralã ori pe lista celor propuºi a fi numiþi în înalte demnitãþi de stat, þinând cont nu de criterii de integritate ºi profesionalism, ci de bani. ªi dacã aceste pretenþii ar fi avansate doar din orgoliu, ar fi (puþin mai) bine, pentru cã s-ar vorbi doar despre o lipsã de profesionalism. Ar fi, însã, o dovadã de naivitate sã credem cã miza unora care varsã sute de mii de euro la partid ori într-o campanie electoralã este orgoliul personal sau remuneraþia asiguratã de o funcþie de conducere într-o instituþie a statului ori leafa de parlamentar. Dovadã stau multele acte de corupþie comise dupã ajungerea la putere ºi primirea de contracte în cadrul unor licitaþii trucate ori al unor proceduri fãrã licitaþie, cu preþuri net superioare celui real. orupþii furnizaþi de partide s-ar putea da victime chiar ale sistemului. Dar nu sunt. E un sistem a cãrui patologie o întreþin, pe care ei înºiºi l-au creat ºi consolidat, cu bunã ºtiinþã ºi interesat. Aºa au ajuns partidele sã depindã de câþiva mari sponsori care îºi revendicã rolul de patroni, de pãpuºari, de baroni. Aºa s-a ajuns la sabotarea Justiþiei, fãcutã de nume grele ale Puterii ºi de cercurile lor de interese ºi de susþinere financiarã. La încãlcarea legii, a Constituþiei, pentru interesele meschine ale câtorva politicieni. La tot mai agresive conjuraþii ale puºcãriabililor. La revolte ale baronilor care pretind imunitate în schimbul banilor vãrsaþi la gaºca de partid. La „marþea neagrã“. Aºa ajung captive în mâinile gãºtilor ºi ale clientelei de partid instituþii ale Statului. ªi aºa vor rãmâne lucrurile pânã când nu va fi modificatã Legea finanþãrii partidelor, pânã când prioritatea pe locurile eligibile în Parlament ºi pe funcþii politice nu va fi datã de meritocraþie, ci de ban.

un reper al cetãþii

Aviaþia Utilitarã, încã împãrþitã între Primãrie ºi Consiliul Judeþean?

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Listele fãrã speranþã ale solicitanþilor de locuinþe sociale, actualizate la Timiºoara Ca în fiecare an, Primãria Timiºoara actualizeazã lista solicitanþilor de locuinþe sociale, un demers care s-a dovedit a fi în ultimii ani unul mai degrabã formal, onorific, raportat la numãrul mare de solicitanþi ºi numãrul mic, sau chiar inexistenþa unor spaþii disponibile.

Unii dintre solicitanþi, înscriºi în 1990, au îmbãtrânit pe liste, aºteptând o locuinþã socialã.

Nici acum nu este anunþatã iniþierea vreunei construcþii A.N.L. pentru închiriere. Cât despre planul de anul trecut, cu construcþia de locuinþe modulare, nu se mai ºtie nimic. pag. 3

Sãpatul de gropi în cimitire, indexat în raport cu rata de inflaþie

Î

Rata de inflaþie calculatã de B.N.R. se pare cã are aplicabilitate nu doar în lumea celor vii, Primãria Timiºoara pregãtindu-se sã indexeze în raport cu aceastã ratã tarifele pentru serviciile funerare ºi a tarifele pentru permisele de lucru în cimitirele aparþinând Municipiului Timiºoara. Unii consilieri locali spun cã o variantã mult mai bunã ar fi fost ca Primãria sã-ºi þinã ca atribuþie proprie concesionarea de locuri de veci, nu sã dea cimitirele spre administrare unor privaþi. pag. 3

Spitalul Regional Timiºoara, tãiat de pe lista obiectivelor medicale care ar putea primi finanþare

S

Timiºoarei nu îi vor fi alocate fonduri pentru construirea unui spital regional, însã acest lucru nu trebuie considerat un eºec, este de pãrere deputatul P.N.L. de Timiº Horia Cristian.

Pentru cã, apreciazã el, situaþia Timiºoarei este, oricum, mai bunã, în comparaþie cu multe oraºe din þarã. În plus, mai spune Horia Cristian, în cazul altor oraºe care figureazã pe lista prioritãþilor de finanþare, lobby-ul a fost fãcut chiar de premierul Victor Ponta, cu argumente de ordin politic ºi sentimental.

C

pag. 4

Investiþiile publice, mai puþine ca la începutul crizei

De mulþi ani, din perioada când a început sã se vorbeascã despre necesitatea lichidãrii participaþiilor Consiliului Judeþean Timiº în tot felul de societãþi fãrã profit, se discutã aprins în ºedinþele de plen ºi despre nevoia lãmuririi situaþiei

încurcate de la Aviaþia Utilitarã. Aici împãrþirea patrimoniului între Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean continuã sã iºte ºi astãzi semne de întrebare pe care nici mãcar inspectorii Curþii de Conturi nu le mai descâlcesc. pag. 6

Din punct de vedere al valorii investiþiilor finanþate de cãtre Guvern, România s-a întors în perioada când începea criza economicã, ºi austeritatea bugetarã era cuvântul de ordine.

Pe lista tot mai rarefiatã a investiþiilor finanþate din bugetul de stat Timiºul ºi Timiºoara nuºi mai gãsesc loc, ºi deja existã scepticism cu privire la posibilitatea ca în urmãtorii ani sã se mai aloce de cãtre Guvern bani pentru vreo investiþie majorã în vestul þãrii. pag. 7

eveniment

10 - 12 februarie 2014

3

Listele fãrã speranþã ale solicitanþilor de locuinþe sociale, actualizate la Timiºoara l

Unii solicitanþi sunt înscriºi pe liste din 1990

Ca în fiecare an, Primãria Timiºoara actualizeazã lista solicitanþilor de locuinþe sociale, un demers care s-a dovedit a fi în ultimii ani unul mai degrabã formal, onorific, raportat la numãrul mare de solicitanþi ºi numãrul mic, sau chiar inexistenþa unor spaþii disponibile. Unii dintre solicitanþi, înscriºi în 1990, au îmbãtrânit pe liste, aºteptând o locuinþã socialã. Nici acum nu este anunþatã iniþierea vreunei construcþii A.N.L. pentru închiriere. Cât despre planul de anul trecut, cu construcþia de locuinþe modulare, nu se mai ºtie nimic.

în municipiu. „Singura posibilitatea de demarare a vreunui proiect ANL în Timiºoara în acest an ar fi doar dacã sar face contracte pentru achiziþionare prin credit ipotecar. Altfel, cu finanþare de la buget nu cred cã e posibil”, declarã Martin Staia, ºeful Direcþiei de Patrimoniu a Primãriei Timiºoara.

„Modularele” lui Mazãre – uitate deocamdatã

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Liste cu vechime Printre proiectele care vor fi aprobate la urmãtoarea ºedinþã de plen a Consiliului Local se numãrã ºi unul privind aprobarea listelor de prioritãþi pentru anul 2014, întocmite pe categorii de persoane, care au solicitat atribuirea unei locuinþe din fondul locativ de stat al oraºului Timiºoara. „Liste cu prioritãþi” pare însã un termen mai degrabã eufemistic, þinând cont de realitatea ce transpare din aceste liste ºi perspectivele extrem de slabe ale solicitanþilor de a primi în viitorul apropiat locuinþa pe care unii, în unele cazuri, o aºteaptã de zeci de ani de la Primãrie. Astfel, pe lista de tineri cãsãtoriþi se regãsesc 1859 de persoane sau familii, pe lista celor crescuþi la casa copilului, dupã cum se exprimã Primãria. Adicã, foºti rezidenþi din centre de plasament evacuaþi odatã cu împli-

nirea vârstei de 18 ani sunt 338 de persoane sau familii, la care se adaugã ºi pensionari – 230 de persoane sau familii, evacuaþi – 842 de persoane sau familii ºi cazuri sociale – 2.809 de persoane sau familii.

Primãria a reînnoit, ca în fiecare an, lista, de pe care unii au ieºit prin deces. „Anual listele de prioritãþi se reînnoiesc în vederea includerii pe acestea a persoanelor care au depus cereri în anul anterior ºi sunt îndreptãþite în vederea atribuirii unei locuinþe din fondul locativ de stat al oraºului Timiºoara, pãstrându-se pe aceste liste persoanele înscrise în anii anteriori ºi care pânã în prezent nu au beneficiat de o locuinþã”, precizeazã reprezentanþii Municipalitãþii.

Analizând listele, se poate consta-

ta cã, de pildã, cã pe lista de evacuaþi se regãsesc persoane care din 1992 au fost scoase în stradã ºi de atunci tot aºteaptã o locuinþã socialã de la Primãrie. Pe lista de cazuri sociale existã un solicitant care are o vechime ºi mai mare, depunând o cerere la Primãrie imediat dupã Revoluþie, în anul 1990. ªi mai spectaculoasã e lista de tineri cãsãtoriþi, în care sunt zeci de cazuri de solicitanþi care au depus prima cerere în anul 1994, adicã acum 20 de ani, ºi acum sunt oricum, numai nu tineri cãsãtoriþi.

Mulþi probabil cã vor mai aºtepta pentru cã, potrivit conducerii Direcþiei de Patrimoniu a Timiºoarei, singura speranþã de rezolvare a câtorva cazuri de pe lista de prioritãþi e aducerea în stare locuibilã a blocului de pe strada Polonã cumpãrat anul trecut de Primã-

ria cu aproximativ un milion de euro, ºi în cazul cãruia, deºi s-a spus cã locuinþele sunt „impecabile”, realitatea de la faþa locului, post-vânzare, a dovedit contrariul. Niciunul dintre cele 129 de locuinþe din bloc nu a costat mai mult de 7.300 de euro. 25 de apartamente au fost achiziþionate la preþul de 7.095 de euro, 78 de apartamente la 7.244 de euro, iar 26 de apartamente la preþul de 6.870 de euro bucata. În total, primãria plãteºte pe întregul imobil 921.009 euro. Locuinþele au între 15 ºi 16 metri pãtraþi, primãria anunþându-ºi intenþia de a le oferi cazurilor sociale. Nu se ºtie însã când ºi în ce condiþii. În ceea ce priveºte proiectele A.N.L. pentru închiriere la preþuri modice aceloraºi cazuri sociale, anul acesta sunt slabe ºanse sã se concretizeze ceva

O soluþie alternativã pentru rezolvarea problemei locuinþelor sociale, importatã de la Constanþa, de la primarul Radu Mazãre, era, în viziunea Primãriei Timiºoara, construirea de locuinþe modulare. În 2012 se vorbea prima oarã de aceste locuinþe, ºi atunci se fãcea un preþ local de construcþie foarte mare: aproape 500 de euro pe metrul pãtrat. Ignorând acele calcule, anul trecut Primãria a pãrut dispusã sã iniþieze construcþia acestor locuinþe, dând deja comandã pentru studiul de fezabilitate aferent. Însã rãmâne de vãzut dacã preþul de pornire, rezultat în urma studiului de fezabilitate, va fi de naturã sã justifice realizarea acestor locuinþe. Altfel, Primãria va avea doar încã un studiu de fezabilitate imposibil de pus în aplicare.

Zonele vehiculate pânã acum pentru construcþia acestor locuinþe sunt Freidorf, Ronaþ ºi Calea Aradului. În ultimele luni, nu s-a mai discutat însã nimic despre posibilitatea concretizãrii acestui proiect. „Nu s-a mai realizat nimic concret legat de acel proiect, cu locuinþele sociale modulare”, spune Martin Staia.

Sãpatul de gropi în cimitirele Timiºoarei, indexat în raport cu rata de inflaþie Rata de inflaþie calculatã de B.N.R. se pare cã are aplicabilitate nu doar în lumea celor vii, Primãria Timiºoara pregãtindu-se sã indexeze în raport cu aceastã ratã tarifele pentru serviciile funerare ºi a tarifele pentru permisele de lucru în cimitirele aparþinând Municipiului Timiºoara. Unii consilieri locali spun cã o variantã mult mai bunã ar fi fost ca Primãria sã-ºi þinã ca atribuþie proprie concesionarea de locuri de veci, nu sã dea cimitirele spre administrare unor privaþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Inflaþie ce transcede graniþa vieþii Primãria Timiºoara intenþioneazã sã implementeze, în perioada urmãtoare, majorarea pentru anul 2014 a tarifelor pentru serviciile funerare, a tarifelor pentru permisele de lucru ºi a tarifelor de concesionare a locurilor de veci practicate în cimitirele aparþinând Municipalitãþii, cu 3,98% reprezentând rata de inflaþie stabilitã pentru anul

2013. Astfel, sãpatul unei gropi pentru un adult creºte de la 209 lei la 218 lei, iar pentru copii de la 106 lei la 111 lei.

Tariful de înhumare pentru adulþi, perceput pe sicriu, creºte ºi el, de la 183 de lei, la 190 de lei, închirierea de masã de catafalc, pe zi, creºte de la 20 la 21 de lei, deschiderea sau închiderea cavoului creºte de la 455 de lei la 473 de lei, iar tariful de reînhumare dupã ºapte ani, perceput pe „unitate de oseminte” creºte de la la 172 la 179 de lei.

Inventarierea locurilor de veci, în lucru de trei ani Luna trecutã, conducerea Primãriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionãri a cimitirelor. În acest context, este greu de înþeles de ce Primãria nu ºi-a menþinut ca atribuþie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci din cimitirele Timiºoarei, care, spun mai mulþi consilieri locali este o activitate foarte bãnoasã. Aceiaºi aleºi locali spun cã Primãria Timiºoara

a optat pentru varianta mai puþin avantajoasã a concesionãrii cimitirelor cãtre operatori privaþi, care, probabil, este o variantã mai comodã. „Acum, dacã mã întrebaþi dacã aºa, cu concesionarea cimitirelor, activitatea de administrare a cimitirelor este profitabilã pentru Primãrie, aº spune cã da, probabil cã este profitabilã, dar pentru unii angajaþi din Primãrie”, spune consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu. Acesta acuzã cã nu existã interes pentru gestionarea locurilor de veci de cãtre Primãrie, „pentru cã e mai comod sã se lucreze aºa, cu douã trei persoane, ºi lucrurile sã rãmânã în ceaþã. Pe timpul campaniei electorale criticau fosta administraþie, dar acum fac exact la fel. E, de asemenea, greu de înþeles de ce Primãria a fost de acord cu atribuirea pazei cimitirelor unor firme private, ºi nu se putea ocupa Poliþia Localã de aceastã activitate. Sã nu se mire nimeni dacã peste ceva timp inspectorii Primãriei ºi poliþiºtii locali nu vor mai putea pune piciorul în cimitirele concesionate”, mai spune consilierul Simion Moºiu. În ceea ce priveºte administrarea cimitirelor, o parte dintre consilieri lo-

cali le-au amintit reprezentanþilor Municipalitãþii de o iniþiativã despre care nu s-a mai auzit aproape nimic în ultimii ani. Este vorba despre ceea ce se anunþa în 2008 ca fiind o premierã naþionalã – realizarea unei baze de date electronice cu concesionarii de locuri de veci în cimitirele Timiºoarei. Cu ajutorul unui astfel de instrument, s-ar putea combate fenomenul de comerþ

ilegal cu locuri de veci. Consilierul local Simion Moºiu spune cã, teoretic, la aceastã bazã de date se lucreazã din 2008, deci ar fi trebuit terminatã de multã vreme. „Se numãrã de cel puþin trei ani mormintele ºi nu se mai ajunge la un rezultat. Ori de câte ori facem interpelãri pe aceastã temã, oficialii Primãriei dau din colþ în colþ”, precizeazã Simion Moºiu.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

special

10 - 12 februarie 2014

Spitalul Regional Timiºoara, tãiat de Guvern de pe lista obiectivelor medicale care ar putea primi finanþare l Reacþia unui deputat liberal, timiºoreanul Horia Cristian:

"Guvernul este al României, nu al Timiºoarei!"

Un proiect ambiþios, dar abordat circumspect încã de la început

Timiºoarei nu îi vor fi alocate fonduri pentru construirea unui spital regional, însã acest lucru nu trebuie considerat un eºec, este de pãrere deputatul P.N.L. de Timiº Horia Cristian. Pentru cã, apreciazã el, situaþia Timiºoarei este, oricum, mai bunã, în comparaþie cu multe oraºe din þarã. În plus, mai spune Horia Cristian, în cazul altor oraºe care figureazã pe lista prioritãþilor de finanþare, lobby-ul a fost fãcut chiar de premierul Victor Ponta, cu argumente de ordin politic ºi sentimental. ligia.hutu@timpolis.ro

Declaraþiile deputatului liberal de Timiº Horia Cristian referitoare la abandonarea proiectului spitalului regional din Timiºoara în favoarea altor centre medicale propuse spre finanþare au stârnit polemici ºi controverse.

Totuºi, deputatul – care, în campania electoralã, a avut ca solgan cuvintele „Iubesc Timiºoara” – nu considerã eliminarea Timiºoarei de pe lista oraºelor care vor primi finanþare pentru construirea unui spital regional de urgenþã ca fiind un eºec. Mai mult, Horia Cristian spune cã „trebuie sã dau dreptate Guvernului”, admiþând cã situaþia spitalelor din Iaºi ºi Cluj este mai problematicã în acest moment decât situaþia spitalelor din Timiºoara. În plus, afirmã deputatul care reprezintã în Parlament interesele timiºenilor, „Guvernul este nu al Timiºoarei, ci al României” ºi trebuie sã acceptãm cã „e un adevãr incontestabil cã Iaºiul ºi Clujul stau mult mai rãu decât Timiºoara. Spitalele din Iaºi ºi Cluj au o structurã pavilionarã”.

Un spital regional nu este un mega-spital, aºa cum s-ar putea crede, mai spune Horia Cristian: „Un spital regional este un spital cu 600 de paturi, care deserveºte doar urgenþele.

Nu existã medicinã programatã în acest tip de spital”. Deputatul liberal a apreciat cã discutabilã din punctul de vedere al includerii pe lista viitorilor beneficiari de finanþare, anunþatã de premier la începutul sãptãmânii, este doar prezenþa Craiovei, pe care a catalogat-o drept o alegere cu conotaþii politice ºi personale a premierului Victor Ponta. Referindu-se la situaþia Timiºoarei, Horia Cristian a apreciat însã cã Spitalul Judeþean ar putea fi lesne transformat în Spital Regional, pentru cã dispune de cel mai modern centru de politraumã din þarã ºi de un centru de ortopedie, iar singurul serviciu care îi lipseºte este cel de obstetricã: „Trebuie sã înþelegem cã nu trãim singuri pe lume ºi Timiºoara nu este buricul pãmântului”, afirmã Horia Cristian, explicând cã, raportat la nevoile din acest moment ale oraºului, dacã s-ar reabilita blocul operator de la Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara, aºa cum a asumat, de altfel, Ministerul Sãnãtãþii, ca mãsurã aplicabilã la nivel naþional, dacã s-ar

reabilita complet Secþia de Anestezie ºi Terapie Intensivã ºi dacã s-ar moderniza Unitatea de Primiri Urgenþe, atunci Spitalul Judeþean din Timiºoara ar putea funcþiona ca un spital regional.

Deputatul liberal a explicat în context ºi cã „este important sã stabilim felul în care folosim resursele de care dispunem”, precizând cã, dacã s-ar realiza spitale la standarde de cost corecte, atunci s-ar putea gãsi ºi resursele necesare pentru a construi nu unul, ci cinci astfel de spitale.

Horia Cristian ºi-a susþinut afirmaþia, oferind drept exemplu cazul Spitalului Oncologic din Iaºi, recent realizat, la care standardul de cost pe pat a fost de 380.000 de euro. ºi aceasta în vreme ce, apreciazã deputatul liberal, dacã investiþia ar fi fost efectuatã de un privat, standardul de cost ar fi fost, probabil, de 100.000 de euro/pat de spital. Iar un standard de cost corect s-ar situa în jurul valorii de 150.000 de euro/pat de spital: „Un spital cu 300 de paturi pentru zona aceasta de þarã ar fi suficient. Acest spital nu trebuie neapãrat fãcut de la 0”. Horia Cristian mai spune cã, dacã nu sunt evaluate ºi gestionate corect nevoile ºi resursele, se poate ajunge în situaþia în care, pentru o unitate spitaliceascã dotatã în acord cu ultimele standarde în materie de echipamente medicale, sã nu existe personal medical care sã aibã calificarea sã lucreze cu aparatura de ultimã generaþie.

Problema, susþine deputatul liberal, mai e ºi de altã naturã: „Din 7.000 de persoane care stau la coadã la Urgenþe, numai 1.000 ajung sã fie internate ºi doar 700 se dovedesc a fi persoane cu probleme urgente de sãnãtate”. Restul, apreciazã acesta, sunt persoane care apeleazã la servicii medicale în regim de urgenþã, din pricina unor carenþe de funcþionare a sistemului sanitar, care fac ca pacientul sã risipeascã timp între momentul în care se adreseazã medicului de familie cu solicitarea de a-ºi face analizele ºi momentul în care acesta poate beneficia

de 23 de ani un reper al cetãþii

propriu-zis de trimiterea din partea medicului care sã îi asigure dreptul la gratuitate la efectuarea analizelor medicale.

Interesant e însã faptul cã punctul de vedere al deputatului Horia Cristian se aflã în flagrantã contradicþie cu opinia liderului P.N.L. Timiº, Nicolae Robu, exprimatã cu doar o zi înainte de ieºirea la rampã a parlamentarului liberal. Potrivit lui Nicolae Robu, „Timiºoara are cel puþin tot atâtea atuuri ca ºi municipiile Cluj-Napoca, Iaºi ºi Craiova, pentru a gãzdui un spital regional. Timiºoara este al treilea oraº al þãrii ca mãrime, dupã Bucureºti ºi Cluj-Napoca, unul dintre cele mai puternice centre universitare, inclusiv în domeniul medical, ºi o adevãratã capitalã de suflet a acestei importante pãrþi de þarã, recunoscutã ca atare ºi la nivel euroregional”.

Acestea sunt doar o parte dintre motivele pentru care primarul Nicolae Robu precizeazã cã a iniþiat deja demersuri pentru ca proiectul de construire a trei spitale regionale sã fie extins, în aºa fel încât sã includã ºi un al patrulea spital, la Timiºoara. Edilul a formulat chiar, în sprijinul solicitãrii sale, ºi o listã de argumente de ordin sentimental, printre care figureazã faptul cã Timiºoara este oraºul din care s-a aprins flacãra Revoluþiei din 1989, dar ºi oraºul care „a stat mereu cuminte, civilizat, cu bun simþ, la rând, la un rând care nu i-a mai venit niciodatã, sã nu mai fie Cenuºãreasã în propria þarã!”.

Istoria construirii unui spital regional la Timiºoara a început cu mai bine de patru ani în urmã, atunci când la nivel naþional s-a vorbit pentru prima datã despre posibilitatea construirii unei reþele naþionale care sã cuprindã ºase spitale regionale de urgenþã. Unul dintre acestea ar fi urmat sã se realizeze la ieºirea din Timiºoara, pe Calea Torontalului, nu departe de amplasamentul pe care era preconizat sã se realizeze Spitalul Oncologic, proiect rãmas, de asemenea, doar la stadiul de intenþie. „S-a mers pe ideea cã aceste centre trebuie fãcute în marile oraºe universitare. Aºteptãm ca proiectul sã demareze, se aºteaptã ºi definitivarea surselor de finanþare”, declara, în 2011, dr. Horia Vermeºan, directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº. Tot atunci, managerul Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara, medicul Gheorghe Nodiþi, îºi exprima speranþa cã se vor obþine sursele de finanþare pentru acest proiect.

Horia Vermeºan aprecia cã se va construi ºi Spitalul Regional de Urgenþã, ºi Clinica de Oncologie pe acelaºi amplasament, în apropiere. „Noi avem acolo o suprafaþã de aproximativ zece hectare. E chiar indicat ca douã astfel de obiective medicale sã fie unul în apropierea celuilalt. În ceea ce priveºte modalitatea de acordare a asistenþei medicale, dacã prin acel spital, realizat prin parteneriat public-privat, se vor oferi servicii medicale gratuite asiguraþilor sau contra cost, aceste amãnunte nu au fost stabilite încã”, mai declara dr Vermeºan.

Acordul de principiu pentru realizarea, de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, în regim de parteneriat public-privat, a unei reþele de ºase spitale regionale de urgenþã, în Cluj, Craiova, Iaºi, Târgu Mureº, Timiºoara ºi Bucureºti, a fost dat de Guvern chiar la începutul lunii martie 2011.

Se preconiza atunci cã finanþarea ºi managementul viitoarelor unitãþi spitaliceºti care vor fi realizate în acest fel vor fi private, iar Ministerul Sãnãtãþii va participa în aceste parteneriate numai cu terenurile pe care vor fi construite spitalele. Companiile considerate eligibile ar fi urmat sã vinã cu partea de finanþare propriu-zisã a proiectelor, iar criteriile de eligibilitate avansate atunci fãceau referire la cifra de afaceri a acestora, care ar fi trebuit sã fie de cel puþin cinci milioane de euro, ºi la profit, care ar fi trebuit sã ajungã la minimum 500.000 de euro pe an.

Ministrul Sãnãtãþii din acea vreme, Cseke Attila, declarase cã, prin aceste proiecte, se urmãreºte „crearea unor unitãþi compacte autonome de urgenþã, cu funcþionalitate integralã – investigaþii, diagnostic ºi tratament – care sã facã posibilã eficientizarea serviciilor medicale, prin reducerea tim-

Horia Vermeºan

Gheorghe Nodiþi pului necesar ºi a costurilor pentru stabilirea diagnosticului”. Cseke Attila mai promitea ºi cã acestea vor fi unele dintre cele mai importante proiecte de investiþii în infrastructura spitaliceascã ºi estima cã existã ºanse reale de materializare a proiectelor, întrucât, în forma propusã, finanþarea proiectelor nu va avea legãturã cu bugetul statului, iar managementul spitalelor va fi privat.

Prioritate, însã, anunþa încã de pe atunci ministrul Sãnãtãþii, va avea construcþia spitalelor regionale din Cluj ºi Iaºi: „În aceste douã centre cu tradiþie în medicinã existã cele mai mari probleme în ceea ce priveºte infrastructura spitaliceascã”.

Dr. Gheorghe Nodiþi, managerul Spitalului Judeþean Timiºoara, spunea, la rândul sãu, cã, în ceea ce priveºte terapia intensivã ºi dotãrile tipice unui spital de urgenþã, la Timiºoara lucrurile stau mult mai bine decât la Cluj sau Iaºi ºi opina cã e firesc ca investiþiile sã se îndrepte spre zonele considerate prioritate zero: “La noi, Terapia Intensivã este una dintre secþiile cele mai dotate din þarã, cu echipament de ultimã orã, cu dotãri performante”.

Construcþia spitalelor regionale de urgenþã ar fi urmat sã înceapã, potrivit estimãrilor ministrului Cseke Attila, în a doua jumãtate a anului 2012. Niciunul dintre obiectivele enunþate atunci nu a demarat, însã, în vreme ce acum, la reluarea discuþiilor pe marginea acestui gen de proiecte, din cele ºase spitale regionale propuse spre realizare, au mai rãmas pe listã doar numele a trei oraºe, adicã douã dintre centrele medicale indicate încã de la început drept prioritare, cãrora li s-a adãugat, din raþiuni neprecizate, numele Craiovei. Pe lista prioritãþilor de finanþare nu figureazã însã, nici de aceastã datã, numele Timiºoarei...

cazuisticã

10 - 12 februarie 2014

5

Pedepse de pânã la patru ani de închisoare într-un alt dosar de corupþie de la Vama Moraviþa l Sentinþa poate fi atacatã la Înalta Curte de Casaþie Curtea de Apel Timiºoara a pronunþat sentinþa într-un dosar de corupþie de la Moraviþa în care au fost judecaþi 66 de inculpaþi, poliþiºti de frontierã, vameºi, un fost consilier local din Deta ºi fiul fostului senator P.S.D. Viorel Matei, cea mai mare pedeapsã fiind de patru ani de închisoare.

TIMPOLIS

Foto TIMPOLIS

Curtea de Apel Timiºoara s-a pronunþat, zilele trecute, într-unul din dosarele de corupþie de la Moraviþa, în care au fost judecate 66 de persoane, printre care un fost consilier local din Deta ºi fiul fostului senator P.S.D. de Timiº Viorel Matei, anunþã Mediafax.

De asemenea, în acest dosar a fost judecat ºi fostul ºef al postului de Poliþie Moraviþa.

Un fost consilier local în Moraviþa, Cotora Lucian, judecat pentru aderare la grup infracþional organizat, dare de mitã în formã continuatã ºi douã infracþiuni de contrabandã, a primit trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere.

Tot trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere a primit ºi Matei Viorel Lilian, fiul fostului senator P.S.D. de Timiº Viorel Matei. Fiul

acestuia, fost ofiþer de poliþie, a fost acuzat de aderare la grup infracþional organizat, luare de mitã în formã continuatã ºi complicitate la contrabandã calificatã în formã continuatã.

Fostul ºef al Postului de Poliþie Moraviþa, Caramatrac Ion Alin, judecat pentru aderare la un grup infracþio-

nal organizat, luare de mitã în formã continuatã, complicitate la contrabandã calificatã în formã continuatã, a primit trei ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. În acelaºi dosar au primit pedepse de închisoare cu executare, între doi ani ºi jumãtate ºi patru ani, trei vameºi,

Dragomir Valentin, (patru ani), Uiuiu Claudiu (trei ani) ºi Taracea Petru (trei ani), patru agenþi de poliþie de frontierã, Degan Lucian (trei ani ºi ºase luni), Alexoaie Ilie (trei ani ºi patru luni), Budriº Cornel (trei ani ºi nouã luni) ºi Antoni Dãnuþ (doi ani ºi ºase luni), precum ºi Sava Dan (patru ani), trimis

în judecatã pentru contrabandã cu þigãri. Capetele de acuzare sunt aderare la grup infracþional organizat, contrabandã ºi luare de mitã.

Douã persoane, fostul vameº Avram Sorin Daniel, acuzat de aderare la un grup infracþional organizat, luare de mitã ºi contrabandã calificatã, ºi agentul de poliþie Apostol Darius, trimis în judecatã pentru aderare la un grup infracþional organizat, luare de mitã în formã continuatã ºi complicitate la contrabandã calificatã în formã continuatã, au fost achitate pentru toate infracþiunile.

Ceilalþi inculpaþi din acest dosar au primit pedepse cuprinse între doi ani ºi trei ani ºi jumãtate de închisoare cu suspendare sub supraveghere.

Decizia judecãtorilor Curþii de Apel Timiºoara poate fi atacatã cu recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În mai 2011, procurorii D.N.A. au trimis în judecatã 69 de ofiþeri, agenþi de poliþie de frontierã ºi vameºi, din care 38 în arest preventiv, de la punctele de trecere a frontierei Moraviþa ºi Foeni ºi Sectorul Poliþiei de Frontierã Deta, acuzaþi cã au luat mitã peste 82.000 de euro pentru înlesnirea traficului de þigãri din Serbia, valoarea þigãrilor traficate fiind de 3,3 milioane de euro.

Graþie noilor Coduri

Primul terorist condamnat din România sperã la o eliberare mai rapidã Printre lista deþinuþilor celebri care ar putea fi beneficiarii mãsurilor noului Cod Penal se regãseºte ºi o celebritate localã – primul condamnat pentru terorism din România, un lugojean rãmas cunoscut cu apelativul “teroristulbutelie” sau “teroristul în ºlapi”. O cerere în acest sens a fost înaintatã Curþii de Apel Timiºoara ºi urmeazã a fi analizatã în perioada urmãtoare. sorin.olaru@timpolis.ro

Primul condamnat pentru terorism din România s-a sãturat de închisoare Primul condamnat pentru acte de terorism din România, lugojeanul Lesch Ioan Florin, care a fost condamnat, ca urmare a deciziei Curþii de Apel Timiºoara, la 12 ani de închisoare, în noiembrie 2007, sperã sã scape de penitenciar mai repede, ca

urmare a intrãrii în vigoare a noului Cod Penal. Comisia special constituitã din Penitenciarul Arad a trimis din oficiu o sesizare, în acest sens Curþii de Apel Timiºoara, care e instanþa care l-a condamnat definitiv.

Sesizarea pentru Lesch este, de altfel, singura de acest fel primitã pânã acum de Curtea de Apel Timiºoara ºi urmeazã sã fie soluþionatã sãptamâna viitoare. “În acest caz, comisia din Penitenciarul Arad – care trebuie, din rutinã, sã analizeze toate situaþiile –, a trimis o sesizare din oficiu la Curtea de Apel Timiºoara, pentru care se va pronunþa lunea viitoare”, spune magistratul Cristian Pup, purtãtor de cuvânt al Curþii de Apel Timiºoara.

Lesch Ioan Florin a fost condamnat de Curtea de Apel Timiºoara la 12 ani de închisoare pentru acte de terorism, tentativã de omor ºi conducerea fãrã permis a unui autoturism pe drumurile publice. El ºi-a susþinut tot timpul nevinovãþia, dar sentinþa magistraþilor timiºoreni a rãmas neschimbatã ºi dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a judecat cauza.

Zeci de cereri de eliberare la instanþele din Timiºoara

Lesch Ion Florin, zis ºi “teroristul-butelie” sau “teroristul în ºlapi” Pe 26 iunie 2006, lugojeanul a fost prins de ofiþeri ai Serviciului Român de Informaþii ºi de procurori ai Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism Timiºoara, la ieºirea din Buziaº, în timp ce se îndrepta spre Timiºoara cu o maºinã-capcanã. În locul banchetei din spate erau amplasate douã butelii de aragaz încãrcate ºi conectate la un dispozitiv exploziv confecþionat artizanal. Înainte de a fi prins, Lesch fusese monitorizat de S.R.I. mai bine de un an.

Potrivit martorilor sub acoperire, acesta îºi anunþase “camarazii de luptã” sã urmãreascã data de 26 iunie 2006, deoarece “va fi o zi foarte fierbinte”. Lesch a declarat ulterior cã singura sa vinã era cã a condus respectiva maºinã fãrã permis, pentru cã dispozitivul din maºina sa, despre care procurorii cred cã urma sã fie detonat la Timiºoara, nu funcþiona. În martie 2008 lugojeanul a formulat o cerere de întrerupere a pedepsei, cerere retrasã ulterior.

Aproximativ 400 de deþinuþi ar putea beneficia de legea mai favorabilã, odatã cu intrarea în vigoare a noilor Coduri, dupã ce comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate a anunþat Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor. La instanþele din Timiºoara au fost depuse în total 80 de cereri de eliberare de cãtre persoanele private de libertate de la penitenciarul din oraº, ca urmare a punerii în aplicare a noilor Coduri.

La Judecãtoria Timiºoara, de exemplu, au fost depuse 55 de cereri de eliberare, din care nouã au fost deja soluþionate, un singur deþinut fiind eliberat de aceastã instanþã.

La Tribunalul Timiº au fost depuse 24 de sesizãri, din care 14 au fost soluþionate, ºapte persoane fiind eliberate.

Conform unor surse din mediul sindical care reprezintã lucrãtorii din penitenciare, nu prin “eliberãri de conjuncturã” sau amnistieri se va rezolva problema lipsei de spaþii

de detenþie ºi de personal ºi cã existã precedente – celebrele graþieri de dinainte de 1989, precum ºi graþierile de dupã Revoluþie, ultima având loc în 2001, în toate cazurile în maximum douã – trei luni peste trei sferturi din deþinuþii eliberaþi cu ocazia graþierii fiind deja înapoi în penitenciar.

“Este adevãrat cã existã o ratã de recidivã destul de mare. Este nevoie, în acest sens, de un set integrat de mãsuri pentru deþinuþii eliberaþi, nu doar schimbarea cadrului juridic. Unii se întreabã de ce nu creºte nivelul de educaþie al deþinuþilor în penitenciar, având pretenþia ca în penitenciar sã se reuºeascã sã se realizeze ce nu se poate obþine în sistemul ºcolar. Se uitã faptul cã existã puþin personal, raportat la numãrul de deþinuþi, ºi se doreºte obþinerea de rezultate europene, cu mijloace tipic româneºti”, ne-a declarat Adrian Neagoe, vicepreºedinte al Sindicatului Naþional al Lucrãtorilor din Penitenciare.

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

10 - 12 februarie 2014

Aviaþia Utilitarã, încã împãrþitã între Primãrie ºi Consiliul Judeþean? l Ultimul audit remarcã probleme serioase generate tocmai de neclaritãþile

prelungite ani de zile De mulþi ani, din perioada când a început sã se vorbeascã despre necesitatea lichidãrii participaþiilor Consiliului Judeþean Timiº în tot felul de societãþi fãrã profit, se discutã aprins în ºedinþele de plen ºi despre nevoia lãmuririi situaþiei încurcate de la Aviaþia Utilitarã. Aici împãrþirea patrimoniului între Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean continuã sã iºte ºi astãzi semne de întrebare pe care nici mãcar inspectorii Curþii de Conturi nu le mai descâlcesc. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un raport cu multe nebuloase Curtea de Conturi a fãcut public, zilele trecute, un raport vizând controlul încheiat la societatea Aviaþia Utilitarã, despre care se ºtie de ani de zile cã e afectatã de o împãrþire ciudatã a patrimoniului între Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean.

Despre aceleaºi neclaritãþi legate de patrimoniu se discutã ºi în raportul de audit, care consemneazã cã „nu s-au luat mãsuri de corectare a operaþiunilor privind calcularea ºi înregistrarea eronatã în evidenþa entitãþii a amortizãrii construcþiilor aflate în proprietatea Primãriei Timiºoara”, precum ºi „înregistrarea eronatã în evidenþa contabilã a unor bunuri care sunt în proprietatea altei entitãþi, respectiv în proprietatea Timiºoara, dobândite în urma acþiunilor demarate pe cale judecãtoreascã, conform extrasului de C.F. (teren pentru aterizare, decolare, aerogarã, hangar, corp administrativ, construcþii)”.

Curtea de Conturi confirmã, de

altfel, ce se spunea de ani de zile ºi la Consiliul Judeþean Timiº, ºi la Primãria Timiºoara, fãrã sã se ia o mãsurã concretã – faptul cã „nu au fost clarificate cu documente legal întocmite (predare- primire) clãdirile ce se aflã în folosinþa Aviaþiei Utilitare din proprietatea Primãriei Timiºoara, nu se cunoaºte valoarea evaluatã ºi reevaluatã a acestora de cãtre proprietar”, iar Aviaþia Utilitarã a plãtit impozit Primãriei Timiºoara pentru... clãdirile Primãriei Timiºoara. Totodatã, raportul consemneazã cã nu e mai clarã situaþia nici în ceea ce priveºte terenurile Aviaþiei Utilitare din proprietatea publicã a judeþului Timiº, ºi respectiv suprafeþele de teren ce trebuiau declarate în vederea impunerii la Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara.

Peste toate acestea s-au mai adãu-

gat ºi niºte nereguli legate de faptul cã „societatea nu a acþionat pentru recuperarea creanþelor în cadrul termenului legal de prescripþie, respectiv nu a promovat acþiuni în justiþie pentru creanþele raportate la clienþi incerþi sau în litigiu”. În plus, în acest cadru incert, trei persoane au fost remunerate cu indemnizaþie de cenzor, în condiþiile în care aveau mandatul expirat, iar instituþia a efectuat plãþi fãrã a deþine documente cu nivelul de remuneraþie al cenzorilor, aprobat de Adunarea Generalã a Acþionarilor.

Consiliul Judeþean încã nu ºtie bine cine conduce societatea Astfel, raportul de audit publicat

Litigii în prelungire Pe lângã deficienþele legate de administrare, problema împãrþirii patrimoniului societãþii între Primãria Timiºoara ºi C.J. Timiº, menþionatã ºi în raportul Curþii de Conturi, a afectat în ultimii ani activitatea Aviaþiei Utilitare Timiºoara.

Aerodromul de pe Calea Torontalului este unul dintre cele mai vechi din þarã, fiind construit în perioada interbelicã, cu destinaþia de aeroport al oraºului. Utilizat, în diferite etape, de societãþi ºi companii aeriene ca ºi LAR, LARS, Aviasan, Aerodromul ºi-a schimbat succesiv subordonarea. În perioada antebelicã, a aparþinut Primãriei Timiºoara, apoi a ajuns în administrarea Ministerului Transporturilor, pânã în 2002, când a fost transferat C.J. Timiº.

Din cauza acestor schimbãri, au intervenit litigii între Primãrie ºi administraþia judeþeanã, pentru partajarea terenurilor ºi a clãdirilor aferente.

S-a spus nu o datã cã aceste litigii au fãcut imposibilã mate-

rializarea parteneriatului prin care urma sã se deruleze proiectul de modernizare al aeroportului, cã trebuie sã se rezolve foarte repede neînþelegerile cu Primãria, legate de infrastructurã ºi patrimoniu ºi cã aceste neînþelegeri au împiedicat dezvoltarea normalã a societãþii.

Aceleaºi probleme au fost recunoscute ºi de preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, care a

de 23 de ani un reper al cetãþii

zilele trecute vine în completarea unor discuþii purtate la sfârºitul anului trecut în plenul C.J. Timiº, discuþii care au culminat cu o concluzie halucinantã, a unor consilieri judeþeni: C.J. Timiº nu a ºtiut o bunã bucatã de timp cine este în Adunarea Generalã a Acþionarilor la Aviaþia Utilitarã, societate la care nu este acþionar minoritar, ci majoritar. „Ne-am trezit în situaþia cã am desemnat pe cineva care a înscris la Registrul Comerþului ceea ce a dorit persoana respectivã, ºi nici pânã în acest moment nu am reuºit sã rezolvãm aceastã problemã. La Aviaþia Utilitarã, timp de ºapte – opt ani nu s-a ºtiut cine e în A.G.A. Am avut surpriza sã ni se spunã în plenul C.J. Timiº cã nu se ºtie cine e A.G.A. la societatea respectivã”, se afirma, într-o interpelare prezentatã plenului.

Situaþia, din punct de vedere al procedurilor de la Registrul Comerþului, dupã cum precizeazã chiar conducerea C.J. Timiº, nu este clarã nici azi. „Pentru Aviaþia Utilitarã, nici în acest moment nu s-au putut face demersurile la Registrul Comerþului, pentru cã nu se cunosc numerele de telefon ºi actele de identitate ale persoanelor care fac parte din Consiliul de Administraþie. Aceste persoane urmeazã sã meargã la notarul public, sã dea o declaraþie care sã þinã loc de cazier judiciar, dupã care vor fi înregistrate la Registrul Comerþului. Abia dupã ce se fac aceste demersuri, dumnealor pot îndeplini calitatea de reprezentant al C.J. Timiº în Consiliul de Administraþie la Aviaþia Utilitarã” , se preciza în aceeaºi ºedinþã.

Consilierul judeþean P.C. Traian Stancu a afirmat în acest context cã în perioada urmãtoare administraþia judeþeanã va trebui sã-ºi rezolve toate problemele legate de societãþile la care este acþionarã ºi cã de trei mandate a solicitat sã se clarifice problemele legate de Aviaþia Utilitarã, ºi nu o datã a cerut C.J. Timiº sã spunã clar cine e în A.G.A. la aceastã societate, fãrã sã i se dea un rãspuns clar.

La rândul sãu, Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a C.J. Timiº, spune cã situaþia treneazã, fãrã sã se aducã clarificãrile necesare. „De nu ºiu câte luni se vorbeºte despre alegerea unui reprezentant în Consiliul de Administraþie al Aviaþiei Utilitare. Se bate apa în piuã fãrã sã se facã nimic concret. O perioadã s-a încercat sã se dea de un fost director al societãþii, din Cluj, care nu se ºtie pe unde mai e acum”, ne-a declarat Gheorghe Bologa.

ªanse de dezvoltare care nu mai trebuie ignorate

promis în 2013 cã, pânã la sfârºitul anului, aceastã problemã sã fie rezolvatã: „E adevãrat cã de ani de zile se prelungeºte aceastã situaþie, de parcã cineva ar avea un interes ca aceastã problemã sã nu se rezolve. Încercãm sã rezolvãm situaþia la toate societãþile în care sunt probleme”.

2014 a prins însã Aviaþia Utilitarã în aproximativ aceeaºi conjuncturã.

Încã din 2010 se vorbeºte insistent despre demararea proiectului prin care Aeroportul Cioca ar putea fi transformat într-o alternativã la Aeroportul Internaþional „Traian Vuia”.

Printre obiectivele proiectului de modernizare se numãrã asigurarea de servicii utilitare, servicii de agrement, business, cursuri de pilotaj ºi paraºutism ºi înfiinþarea unui muzeu pentru aeronave. Variantele au fost discutate de Comisiile de Urbanism ºi de Administraþie Publicã, din cadrul C.J. Timiº ºi Primãriei Timiºoara, însã iniþiativele concrete au întârziat sã aparã.

Toate aceste obiective nu pot fi realizate decât printr-un parteneriat funcþional, atâta vreme cât terenul pe care este construit aeroportul, amplasat la ieºirea din Timiºoara, pe Calea Torontalului, aparþine Consiliului Judeþean Timiº, iar o parte din clãdiri sunt ale Primãriei Timiºoara. O variantã conveni-

tã de cele douã instituþii a fost constituirea unei societãþi comune celor douã unitãþi administrative pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, dezvoltarea pistei ºi a infrastructurii aeroportului.

Unii consilieri judeþeni spun cã aceastã propunere a rãmas la nivel de intenþie ºi cã nu au mai existat întâlniri comune pe aceastã temã, pentru a se stabili cum se va dezvolta acest proiect.

Cum tot la stadiul de proiect a rãmas ºi realizarea unei baze aeriene a S.M.U.R.D. la Aeroportul Utilitar. La sfârºitul anului 2011, dupã multe intervenþii, Timiºul primea pentru Spitalul Judeþean un elicopter destinat urgenþelor medicale.

Acesta nu a rãmas, însã, niciodatã în Timiº, fiind garat la Arad, pe considerentul cã în judeþul vecin este o infrastructurã mai adecvatã. Acest lucru este contrazis de cãtre reprezentanþii Aviaþiei Utilitare Timiºoara, care

susþin cã la Aeroportul Cioca existã toate dotãrile necesare pentru ca elicopterul sã rãmânã aici. Însãºi Aviaþia Utilitarã Timiºoara a fost creatã, încã din 1962, ca structurã care sã aibã toatã infrastructura necesarã unei astfel de baze aeriene – spaþii pentru aterizare, hangar pentru heliport, ºi cã la Timiºoara existã o infrastructurã ºi o tradiþie în acest sens. Mai mult, în zona Aeroportului Utilitar i-a fost alocatã Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº, prin hotãrâre de consiliu local, o suprafaþã de teren care acum are toate utilitãþile pentru a funcþiona ca bazã aerianã S.M.U.R.D. Locaþia e consideratã cu atât mai bunã cu cât în zonã s-ar putea demara construcþia Spitalului Regional, care ar putea avea heliport în imediata apropiere, de pe care sã decoleze ºi unde sã aterizeze elicopterul cu urgenþe medicale.

economic

10 - 12 februarie 2014

7

Investiþiile publice, mai puþine ca la începutul crizei l “Deja e puþin probabil ca Timiºul sã mai beneficieze

de bani de investiþii de la Guvern în urmãtorii ani” Parlamentari de Timiº, în silenzio stampa.

Cu o excepþie.

Din punct de vedere al valorii investiþiilor finanþate de cãtre Guvern, România s-a întors în perioada când începea criza economicã, ºi austeritatea bugetarã era cuvântul de ordine.

Pe lista tot mai rarefiatã a investiþiilor finanþate din bugetul de stat Timiºul ºi Timiºoara nu-ºi mai gãsesc loc, ºi deja existã scepticism cu privire la posibilitatea ca în urmãtorii ani sã se mai aloce de cãtre Guvern bani pentru vreo investiþie majorã în vestul þãrii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Investiþii tot mai puþine Ponderea cheltuielilor pentru investiþii în produsul intern brut a atins anul trecut nivelul minim din ultimii ºase ani, respectiv 5,1%. Aceste cheltuieli includ cheltuielile de capital, precum ºi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanþate din surse interne ºi externe. Mai prost nu se stãtea nici în 2008, la începutul crizei, când se aloca din buget pentru investiþii suma de 26,7 miliarde de lei, adicã 5,2% din produsul intern brut.

Aceste cheltuieli pentru investiþii fãcute prin bugetul statului au un rol foarte important în stimularea creºterii economice. Sub efectul angajamentelor excesive asumate pe zona de protecþie socialã ºi al presiunilor pentru reducerea deficitului bugetului general consolidat sub pragul de 3% din produsul intern brut, însã, acestea au avut de suferit. De fapt, pentru investiþii, Guvernul pare sã se bizuie tot mai mult pe finanþãrile externe. Ponderea sumelor alocate cãtre proiecte finanþate din fonduri externe nerambursabile a urcat în ultimii ani, de la 0,54% din PIB pânã la 2,25% din PIB în anul 2012, nivel la care s-au plafonat în 2013.

Acestea au ajuns sã reprezinte peste 44% din investiþiile angajate prin bugetul general consolidat. Ceea ce exprimã o dependenþã puternicã de finanþarea externã pentru dezvoltare.

De fapt, potrivit datelor Ministerului Finanþelor, Statul român conta, în anul

2013, pe 17.311 milioane lei din fonduri externe nerambursabile post-aderare.

La finele anului, s-au contabilizat doar 13.994,1 milioane lei, de unde a rezultat un gol de finanþare de 3.316,9 milioane lei, adicã echivalentul a 0,53% din PIB. Chiar dacã se plãnuia sã se atragã anul trecut mai mulþi bani din finanþãri externe, printr-o activitate de excepþie pe zona proiectelor care trebuia sã respecte strict metodologia europeanã pentru a primi finanþare externã, banii pentru investiþii au fost mult mai puþini decât în anul 2011– an de vârf în materie de investiþii fãcute de Stat, atât pe partea de cheltuieli de capital, cât ºi pe partea de cheltuieli aferente programelor cu finanþare rambursabilã. Dupã schimbarea puterii, nivelul acestora din urmã s-a prãbuºit pe parcursul ultimilor doi ani la ceva mai mult de 40% din nivelul maxim de 2,11 miliarde lei consemnat în 2011.

Conform unor specialiºti în politici macro-economice, efectul pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei a recurgerii sistematice la tãierea banilor de investiþii, util pentru echilibrarea fiscalã pe termen scurt, este unul net defavorabil pe termen mediu ºi lung.

Timiºul ºi Timiºoara, absente în ultimii ani de pe lista investiþiilor Deºi în campania electoralã se promitea cã, atâta vreme cât la conducerea judeþului Timiº ºi a municipiului Timiºoara se vor regãsi reprezentanþi ai actualei coaliþii de guvernare, se vor aloca mai mulþi bani pentru investiþii pe plan local, lucrurile s-au întâmplat exact pe dos. Bugetul pe 2013 devenise unul al marilor promisiuni, dupã ce pe parcursul anului 2012 noii reprezentanþi ai administraþiei locale, dar ºi parlamentarii U.S.L. au dat asigurãri cã, datoritã conlucrãrii reprezentanþilor locali ºi centrali ai Puterii 2013 va fi pentru Timiº ºi Timiºoara anul marilor proiecte. Proiectul de buget aprobat a dezumflat toate promisiunile.

Municipiul Timiºoara, de pildã, nu a apãrut cu bani alocaþi pentru niciu-

nul dintre marile proiecte promise ºi asumate în campania electoralã.

La sfârºitul lui 2013, intuind cã povestea se va repeta ºi în acest an, liderii administraþiei locale ºi judeþene au tatonat terenul, sugerând cumva deznodãmântul confirmat dupã adoptarea bugetului pe 2014. „Timiºul este un judeþ care nu stã sã aºtepte bani de la bugetul de stat. Timiºul este un judeþ care dã bani la alþii”, spunea preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin. Acesta adãugase cã ºansele de materializare pentru proiectele de interes major de la nivel de judeþ depind de „perspicacitatea preºedinþilor de Consilii Judeþene ºi a parlamentarilor locali” de a identifica surse de finanþare. „Dacã vreau sã realizez un drum de zece kilometri cu fonduri de la Guvern, îmi va lua zece ani, însã dacã realizez acelaºi proiect cu bani din credit, el se poate face în doi ani”, ºi-a motivat Titu Bojin interesul pentru identificarea unor surse de finanþare alternative.

Acelaºi discurs a fost adoptat ºi la Primãria Timiºoara, primarul Nicolae Robu menþionând cã “în noi înºine trebuie sã gãsim soluþii ca sã ne fie mai bine”, adãugând cã este o datã în plus important sã se valorifice ºansele de dezvoltare ale oraºului prin buna sa ancorare la nivel regional. “Putem comenta cã este injustã situaþia de la ora actualã, dar nu are sens sã ne lamentãm. Nu e corect ºi nu e drept în raport cu Timiºoara. Ocup, însã, o funcþie administrativã ºi am promis cã voi face niºte lucruri, pe care le voi face aºa cum am început: repede ºi bine. De unde fac eu rost de bani, e sarcina mea.

Orice în plus faþã de aceste prioritãþi e secundar ºi periferic”, ºi-a exprimat primarul Nicolae Robu punctul de vedere. Precizând, însã, cã „lucrurile vor merge înainte într-un ritm accelerat, aºa cum s-a întâmplat ºi pânã acum”. Adicã, apelând la investiþii din venituri proprii ºi la prefinanaþãri de proiecte europene. “Vom continua sã fim aplicanþi foarte serioºi pe proiecte din exerciþiul programatic 2014 - 2020”, a mai precizat Nicolae Robu. Aceste declaraþii în avanpremierã pregãteau concluziile triste ale adoptãrii bugetului pe anul 2014, când, din nou, Timiºoara nu a primit niciun leu pentru investiþii.

Cert e cã majoritatea parlamentarilor nu au fost deranjaþi de aceastã problemã. De la tribuna Senatului sau a Camerei Deputaþilor, au existat chiar luãri de poziþie precum cea a deputatului P.S.D. Cãtãlin Tiuch care þinea sã declare cã “avem un buget echilibrat, care proiecteazã o viziune realistã asupra obiectivelor strategice pe care Guvernul U.S.L. ºi le-a asumat, un buget din care se desprinde cu uºurinþã efortul constant de a repara ce au lãsat guvernãrile anterioare prin aplicarea unor politici iraþionale de austeritate, acompaniate de îndatorare, risipã, dezordine ºi dispreþ faþã de resursele publice”. ªi deputatul P.S.D. Sorin Stragea preciza cã “legea bugetului 2014 reprezintã modul în care Guvernul a înþeles sã îndeplineascã îndatoririle fundamentale ale unui Guvern, un mod de a accentua responsabilitatea ºi legãtura directã dintre cei care administreazã în mod temporar funcþiile publice ºi cetãþenii care plãtesc taxe ºi impozite ºi care beneficiazã ºi trebuie sã beneficieze de aceste servicii publice, absolut esenþiale intr-o societate modernã”.

Sorin Stragea a fost pe aceeaºi lungi-

me de undã cu colegul sãu de partid, deputatul Gheoghe Ciobanu, care declara cã bugetul pe 2014 este centrat, printre altele, pe “alocarea de resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii ºi crearea de noi locuri de muncã” ºi “repararea unor inechitãþi sociale grave, prin creºterea pensiilor, a salariului minim pe economie de la 800 de lei la 900 de lei, a veniturilor medicilor rezidenþi ºi a salariilor profesorilor debutanþi”.

La Camera Deputaþilor doar deputatul P.D.L. Cornel Sãmãrtinean a adus în discuþie realitatea legatã de lipsa alocãrii de bani pentru investiþii în Timiº, precum ºi respingerea în serie a amendamentelor legate de aceste investiþii: “În calitatea mea de deputat, ales în circumscripþia electoralã nr.37 Timiº, am prezentat în plenul reunit amendamentele referitoare la problemele judeþului pe care îl reprezint. Din pãcate, toate amendamente au fost respinse, atât în comisiile de specialitate, cât ºi în plen, majoritatea U.S.L.-istã considerându-le neimportante, deºi Timiºoara contribuie dupã Bucureºti cu cei mai mulþi bani la bugetul Statului”.

Perspective deloc optimiste Pe plan local, deja existã scepticism cu privire la faptul cã regula “zero lei pentru investiþii în Timiº ºi Timiºoara” se va schimba în urmãtorii ani.

“Declarativ, existã intenþii ºi speranþe.

Faptic, sunt doar niºte minciuni rostogolite de la an la an. În 2012 ni s-a spus cã în 2013 se vor aloca bani pentru investiþii pe plan local, în 2013 s-a spus cã în 2014 investiþiile Timiºoarei nu vor mai fi uite ºi tot aºa, ajungem îndatã la 2015. În momentul de faþã nu am nicio speranþã cã lucrurile se vor îndrepta. Deºi cu toatã austeritatea invocatã, vãd cã în alte pãrþi se poate, se alocã bani pentru investiþii. La Braºov sunt bani pentru stadioane, la Craiova se face Spital Regional. Timiºul ºi Timiºoara par sã fie într-o altã þarã. Pe plan local se vorbeºte de ani de zile de construcþia unui spitale regional, ºi tot se transferã dintr-o parte în alta acel teren de pe Calea Torontalului, fãrã sã se facã nimic. Totul se reduce la promisiuni.

Eu sunt sceptic cã Timiºoara va primi vreun leu pentru investiþii ºi în anii urmãtori”, spune consilierul local P.D.L. ªtefan Constantin Sandu.

La Consiliul Judeþean, consilierul P.D.-L. Marius Martinescu spune cã decizia conducerii administraþiei judeþene de a contracta la început de an un credit de 200 de milioane de lei pentru investiþii dovedeºte faptul cã nici nu existã perspective legate de posibilitatea primirii unor bani de la Guvern pentru investiþii. “Nici anul acesta, nici anul trecut nu s-au primit bani de la Guvern, Timiºul nu se regãseºte pe nicio listã

de investiþii a Ministerului Dezvoltãrii. ªi asta probabil pentru cã în administraþie avem la conducere oameni remarcabili, foarte bine vãzuþi la Bucureºti. De aceea ne împrumutãm la bãnci pentru investiþii. ªi se va vedea, cred, ºi în ceea ce priveºte acest credit, care vor fi firmele spre care se vor îndrepta banii”, susþine Marius Martinescu.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

10 - 12 februarie 2014

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

10 - 12 februarie 2014

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

10 - 12 februarie 2014

Un nou scandal blocheazã distribuþia vaccinurilor antigripale “Cantacuzino” l De câºtigat au, din nou, produsele de import Dupã ce s-a amânat foarte mult distribuþia vaccinului antigripal fabricat la Institutul “Cantacuzino”, pânã în punctul în care e greu de crezut cã vor mai exista prea multe solicitãri de vaccinare, un nou scandal legat de concentraþia vaccinului “made in Romania” favorizeazã produsele de import, care pe acest sezon rece, au avut “monopol” pe piaþa româneascã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Retragere înainte de distribuþie Cu câteva zile înainte ca vaccinul antigripal românesc produs de cãtre Institutul “Cantacuzino” sã fie distribuit în teritoriu, Agenþia Naþionalã a Medicamentului a interzis punerea pe piaþã a vaccinului antigripal produs de Institutul Cantacuzino, dupã ce rezultatele testelor au indicat o concentraþie foarte mare de endotoxine, care ar putea sã producã la administrare reacþii adverse, precum febrã sau ºoc anafilactic.

Contrazicând poziþia Agenþiei Naþionale a Medicamentului, Ministerul Sãnãtãþii a precizat cã testele efectuate pânã în prezent la doze de vaccin antigripal produs de Cantacuzino au arãtat cã toate reacþiile adverse înregistrate ºi centralizate au fost minore, comparabile cu cele ale vaccinurilor din import, neînregistrându-se reacþii adverse severe.

“Conform precizãrilor fãcute de Comisia care duce la finalizare studiul clinic referitor la eficacitatea vaccinului antigripal, rezultatele finale vor fi disponibile dupã data de 25 februarie.

Testele efectuate pânã în prezent au evidenþiat faptul cã toate reacþiile adverse înregistrate ºi centralizate au fost minore, comparabile cu reacþiile adverse ale vaccinurilor din import, neînregistrându-se reacþii adverse severe”, spun reprezentanþii Ministerului

Sãnãtãþii. În acest context, pentru a asigura protecþia maximã obligatorie a populaþiei, întrucât “o componentã din cele 13 analizate a fost neconformã”, pe baza documentelor existente pânã în prezent, Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi a Dispozitivelor Medicale a decis ca toate cele 400.000 de doze de vaccin produse de Institutul Cantacuzino “sã fie utilizate la adulþi numai în situaþia apariþiei unei pandemii în care cel puþin una dintre tulpinile vaccinului gripal sezonier se regãseºte în virusul pandemic”. “În aceste condiþii extreme, beneficiul vaccinãrii depãºeºte cu mult riscurile generate de folosirea acestuia.

Conform recomandãrilor Agenþiei Naþionale a Medicamentului, cele 400.000 de doze privind vaccinul gripal vor rã-

mâne în custodia Institutului Cantacuzino pânã la expirarea termenului de valabilitate ºi se vor putea utiliza numai în conformitate cu recomandarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului, singura entitate instituþionalã specializatã ºi autorizatã sã exprime puncte de vedere în acest domeniu”, a menþionat Ministerul Sãnãtãþii.

Pe de altã parte, Ministerul Sãnãtãþii a precizat cã a solicitat sprijinul Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, pentru ca specialiºtii acesteia, împreunã cu personalul Institutului Cantacuzino, sã efectueze “o analizã complexã asupra procesului de producþie pentru identificarea tuturor determinanþilor care au influenþat calitatea produsului ºi, ulterior, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii sã stabileascã mãsurile pentru eliminarea acestora în scopul reluãrii

producþiei de vaccin gripal în anul 2014 fãrã niciun fel de risc”. În 24 decembrie 2013, A.N.M. a comunicat Institutului Cantacuzino cã vaccinul nu poate fi pus pe piaþã întrucât nivelul de endotoxine depãºea limita admisã.

Institutul Cantacuzino a fãcut un nou test ºi a cerut totodatã A.N.M. sã reia verificãrile, rezultatele indicând, la ambele instituþii, cã produsul nu este conform.

La rândul sãu, A.N.M. a trimis probe, pentru reverificare, ºi Agenþiei franceze a Medicamentului, care a comunicat, în 31 ianuarie, cã vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul cã vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unitãþi per mililitru de endotoxine, faþã de sub 100 pentru un

produs conform.

Agenþia francezã a fãcut ºi un al doilea test, de reconfirmare, care de asemenea a indicat aceleaºi rezultate, rãspunsul fiind primit de A.N.M. sãptãmâna trecutã. În aceste condiþii, ANM a transmis o adresã oficialã Institutului Cantacuzino ºi, totodatã, i-a informat pe ministrul Sãnãtãþii ºi pe premier cã vaccinul antigripal produs în þarã nu este conform ºi nu poate fi pus pe piaþã.

Preºedintele ANM a adãugat cã reacþiile adverse în cazul administrãrii unui vaccin antigripal cu peste 3.000 de unitãþi per mililitru de endotoxine poate avea reacþii adverse de tipul febrã, frisoane ºi, foarte rar, ºoc anafilactic.

Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a anunþat în acest context managerii de spitale, cã poate fi încheiatã campania de vaccinare sezonierã 20132014, datã fiind circulaþia redusã a virusului, iar cele 400.000 de doze de vaccin produse la Institutul Cantacuzino vor rãmâne în stocul de rezervã.

Eugen Nicolãescu a precizat cã recomandarea Comitetului Naþional de Vaccinologie a fost epuizarea stocurilor existente în acest moment în teritoriu, la D.S.P. ºi în cabinetele medicilor de familie, cantitate care acoperã nevoia de vaccinare pentru întregul sezon, dupã care campania de vaccinare poate fi declaratã încheiatã.

Ca atare, în acest sezon rece vaccinarea antigripalã se realizeazã în România în exclusivitate cu vaccine din import.

Povestea legatã de vaccinurile “Cantacuzino” este foarte asemãnãtoare cu ce se întâmpla în sezonul 2012-2013, în campania de imunizare gratuitã împotriva gripei, când nu au fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, dupã ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraþii scãzute a tulpinii B, linia de producþie a fiolelor fiind închisã ºi redeschisã la sfârºitul anului 2013.

Ministerul Sãnãtãþii spune cã gripa e “în parametri” Deºi, în aglomerãri mari, precum Timiºoara, s-a vorbit destul de mult despre faptul cã în ultimele trei luni au apãrut noi forme de gripã, care pot provoca complicaþii extrem de grave, Ministerul Sãnãtãþii se pare cã are cu totul alte date ºi situaþii.

Astfel, conform ultimului comunicat pe aceastã temã, “în România activitatea gripalã este sporadicã, de intensitate joasã, morbiditatea prin infecþii respiratorii acute încadrânduse în nivelul aºteptat.”

Deºi susþine cã, sãptãmâna trecutã, la nivel naþional, numãrul total de afecþiuni clinice compatibile cu gripa ºi infecþii respiratorii a fost cu 5,9% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaºi sãptãmânã a sezonului precedent ºi cu 8,6% mai mare faþã de cel în-

registrat în sãptãmâna precedentã, Ministerului Sãnãtãþii afirmã cã, de la începutul sezonului de supraveghere a infecþiilor respiratorii acute ºi a gripei ºi pânã la sfârºitul lunii ianuarie, au fost confirmate cu gripã în formã gravã… 14 cazuri.

Nici unul nu este confirmat în Timiº, deºi medicii de pe plan local ar putea avea alte opinii. Astfel, potrivit datelor Ministerului Sãnãtãþii, cazuri grave de gripã s-au semnalat, însã doar în numãr redus în Braºov, Bucureºti, Galaþi, Iaºi, Maramureº Mureº ºi Sibiu. În ceea ce priveºte vaccinul antigripal produs de Institutul Cantacuzino, acesta nu a mai apucat sã fie distribuit în Timiº. “Nu a venit în judeþ în judeþ niciun lot de vaccin produs de Institutul Cantacuzino. Acesta va rãmâ-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ne în custodia Ministerului Sãnãtãþii, în cazul unei eventuale pandemii”, nea declarat Dana ªpac, purtãtoare de cuvânt a Direcþiei de Sãnãtate a judeþului Timiº.

“Din câte ºtiu, colegii care s-au vaccinat au utilizat un produs care am înþeles cã era destinat pieþei asiatice”, ne-a declarat medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecþioase “Victor Babeº” din Timiºoara.

Este vorba despre celebrul vaccin antigripal importat din Olanda, despre care în presã au apãrut informaþii cã ar fi din China sau destinate pieþei din aceastã þarã. “Vaccinul este produs în Olanda. El urma sã fie distribuit ºi în China, de aceea a avut prospectul în limba chinezã. Noi am cerut Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi a Dis-

pozitivelor Medicale sã aprobe o derogare privind etichetarea de limba românã”, declara pe aceastã temã ministrul Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu. “În ultimii ani, din pãcate, vaccinarea antigripalã s-a fãcut ºi în Timiº doar cu vaccin antigripal din import. Deºi s-a dat drumul la producþie la Cantacuzino, în Timiº nu au ajuns decât vaccinuri olandeze. Oricum, ca tendinþã, am observat cã pacienþii tind sã devinã mai reticenþi la vaccinare, ºi cã preferã produsele de import, deºi nu sunt în niciun caz mai bune decât cele produse pe plan local. Percepþia noastrã, a medicilor, e cã acest vaccin antigripal românesc este mult mai adaptat pe specificul local, e mai bun ºi mai ieftin. Dar mulþi pacienþi merg pe ideea cã tot ce e de afarã e mai bun”,

spune medicul timiºean Georgeta Rus, care e ºi consilier judeþean din partea P.D.L. De altfel, într-un raport al Avocatului Poporului fãcut public anul trecut, în care se analizeazã situaþia de la Institutul Cantacuzino, se preciza cã vaccinurile româneºti produse la “Cantacuzino” sunt superioare celor strãine, fiind adaptate profilului uman al populaþiei autohtone. “Calitatea preparatelor biologice de uz uman, ca ºi puterea imunogenã a acestora, a trecut proba timpului (peste 80 de ani) dovedindu-ºi eficacitatea atât prin scãderea morbiditãþii în rândul populaþiei, prin boli infecþioase, cât ºi prin controlul ºi reducerea circulaþiei tulpinilor sãlbatice”, se arãta în raportul Avocatului Poporului.

11

intersecþii

10 - 12 februarie 2014

ªoferii începãtori ar putea fi obligaþi sã aibã însoþitor la deplasãri pe timp de noapte

Patru ani de detenþie pentru un accident cu fugã de la faþa locului Un ºofer care a fugit de la locul accidentului, dupã ce a accidentat pe trotuar o femeie, a fost condamnat în primã instanþã. oana.dima@timpolis.ro

Magistraþi de la Judecãtoria Lugoj l-au condamnat, în primã instanþã, pe Faur Alin, la patru ani de închisoare. În 2 iunie 2013, lugojeanul Faur Alin, în vârstã de 28 de ani, a accidentat grav o femeie, pe trotuar, dupã care a fugit. Accidentul a fost surprins, însã, de o camerã de luat vederi din zonã, iar din imagini se vede cum conducãtorul auto împreunã cu patru pasageri care îl însoþeau au ieºit din maºinã ºi au abandonat victima, care rãmãsese inconºtientã pe trotuar.

La câteva zile dupã accident, ºoferul a fost arestat, fiind trimis în judecatã la sfârºitul lunii august a anului trecut. Potrivit Poliþiei, tânãrul conducea fãrã permis ºi în stare de ebrietate.

Dupã accident, femeia lovitã a fost

internatã în spital, cu rãni severe la cap ºi la piciorul drept, fiind supusã la mai multe operaþii dificile. Maria Râciu a avut nevoie de 60 de zile de îngrijiri medicale faþã de 25 de zile, cât se estimaserã iniþial. Dupã accident, femeia a fost internatã în spital, cu rãni severe la cap ºi la piciorul drept. „Numãrul zilelor de îngrijiri medicale – 60 dupã cum a stabilit expertiza în cazul de faþã – ºi eventuale infirmitãþi constatate sunt circumstanþe care, potrivit Codului Penal, fac diferenþa între o pedeapsã mai blândã, de maximum trei luni de închisoare, ºi una mai asprã, de pânã la doi ani închisoare, pentru vãtãmare corporalã gravã, din culpã”, declara, atunci, avocatul Catalin Vlad.

Potrivit avocaþilor, dupã finalizarea procesului penal, victima se va constitui parte civilã ºi va cere de la autorul accidentului ºi de la firma de asigurare la care maºina acestuia avea poliþa RCA, daune morale ºi despãgubiri pentru cheltuielile medicale ºi de recuperare.

ªoferii începãtori ar putea fi obligaþi sã fie însoþiti, la deplasãrile pe timp de noapte, de o persoanã adultã care are permis de conducere de cel puþin cinci ani, potrivit unui amendament adoptat în acest sens în comisiile parlamentare la modificarea Codului Rutier.

TIMPOLIS

Restricþii de deplasare pentru ºoferii începãtori Senatorii din Comisiile senatoriale juridicã, pentru Apãrare ºi Administraþie publicã au adoptat, la începutul sãptãmânii, un amendament al senatorului Nicolae Moga la proiectul de modificare a Codului rutier propus de Guvern. Potrivit acestui amendament, anunþã Mediafax, conducãtorul de autovehicule posesor al categoriilor B1 ºi  care are o vechime mai micã de un an de la obþinerea permisului de conducere are obligaþia sã nu conducã vehicule din categoria  sau BE cu o putere a motorului mai mare de 110 kw ºi sã nu conducã vehicule din categoriile A1, A2 (daca nu a posedat anterior A1), B1,  si BE, pe timpul nopþii pe drumurile acoperite cu gheaþã, zãpadã, polei.

Amendamentul mai prevede obligaþia pentru aceastã categorie de conducãtor auto sã nu conducã vehicule din categoriile A1, A2 (dacã nu a posedat anterior A1), B1, Â, BE, pe autostrãzi, pe timpul nopþii sau pe timpul zilei când vizibilitatea este redusã sub 100m, ºi sã fie însoþit de o persoanã adultã, membru al familiei sau posesor al permisului de conducere cu o vechime de cel puþin cinci ani de zile, în deplasarea pe timp de noapte, pentru vehiculele din categoria  sau BE. La depunerea acestor amenda-

mente, senatorul Nicolae Moga a argumentat cã legislaþia româneascã trebuie sã þinã cont de practica europeanã ºi de faptul cã, anual, în România aproximativ 27 la sutã din accidentele grave de circulaþie sunt produse de conducãtori auto cu vârste cuprinse între 18 ºi 25 de ani. „Varianta optimã pentru conducãtorii auto începãtori de a dobândi experienþã în condiþii minime de risc este instituirea unor restricþii de deplasare”, susþine acesta.

La propunerea aceluiaºi senator, membrii celor trei Comisii au decis sã se introducã diferenþieri în funcþie de grupa de vârstã a conducãtorului auto în ceea ce priveºte perioada de valabilitate a permiselor de conducere.

Astfel, valabilitatea permiselor de conducere va fi de cinci ani, pentru persoanele de pânã la de pânã la 60 ani, ºi de trei ani, pentru cei cu vârsta peste 60 de ani, în cazul autovehiculele cu mai multe locuri (C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb ºi Tv).

Valabilitatea permisului pentru autoturisme ºi motociclete (AM, A1, A2, A, B, BI ºi BE) pentru conducãtorii auto de pânã la 60 de ani ar urma sã fie de zece ani, de cinci ani, pentru cei pânã la 70 de ani, ºi de trei ani, pentru cei care au depãºit aceastã vârstã.

„Antecedentele personale” vor conta la controlul medical Potrivit unui alt amendament acceptat de membrii celor trei Comisii senatoriale, depus de senatorul Moga, unitãþile de asistenþã medicalã trebuie autorizate sã facã examinarea medicalã pentru eliberarea permisului de conducere numai dupã ce rubrica „Antecedente personale” din fiºa medi-

calã a fost completatã de cãtre medicul de familie sau unitatea medicalã care îl are în evidenþã pe solicitant.

Acesta ºi-a argumentat amendamentul, arãtând cã policlinicile ºi cabinetele autorizate care efectueazã examinarea medicalã nu dispun de o evidenþã medicalã care sã conþinã istoricul fiecãrui pacient sau informaþii despre o eventualã boalã cronicã.

Vehiculele ºcolilor de ºoferi, monitorizate audio-video Senatorii din Comisiile senatoriale juridicã, pentru Apãrare ºi Administraþie publicã mai propun ca toate vehiculele pe care se desfãºoarã proba practicã a examenului de obþinere a permisului de conducere, inclusiv motocicletele, sã fie echipate cu sisteme tehnice de monitorizare audio-video pentru asigurarea ºi verificarea legalitãþii examenului. Ei au adoptat, în acest sens, un amendament la proiectul Guvernului de modificare a Codului rutier, modificare propusã de senatorul P.S.D. Darius Vâlcov. În varianta iniþialã, proiectul de lege pentru modificare a O.U.G. 195/ 2002, privind circulaþia pe drumurile publice, prevedea cã sunt exceptate de la aceste dotãri, la proba practicã, mopedele, motocicletele ºi triciclurile cu motor. Darius Vâlcov a explicat cã în prezent existã echipamente performante, care pot fi amplasate pe orice vehicul cu care se susþine examenul auto.

Senatorii din cele trei Comisii au continuat, marþi, dezbaterile la proiectul de modificare a Codului rutier dupã ce Biroul Permanent a decis prelungirea termenului de dezbatere ºi adoptare a acestui act normativ de cãtre Senat, care este primã camerã sesizatã, cu douã sãptãmâni.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

10 - 12 februarie 2014

De-a baba oarba

De Edna Mazya Un spectacol regia artistic a Mihaelei Lichiardopol Studio “Uþu Strugari”, 11 februarie, ora 19 l Gaiþele De Alexandru Kiriþescu Un spectacol în regia lui IonArdeal Ieremia Anii 30. Cãldurã mare. Aneta Duduleanu, vãduva rãposatului Tasse Duduleanu, mare moºier, ºi surorile ei îºi vãd de eterna bârfã, comenteazã înmormântãrile ca pe super-show-uri, mai „bat cãrþile”, acidulate ca un vin spumant. Un vin spumant otrãvitor.

Limba lor ascuþitã nu-i iartã nici pe Mircea Aldea, soþul Margaretei ºi ginerele Anetei, nici pe „Fraila”, jupâneasa casei, care le þine piept înarmatã cu o rãutate ce egaleazã scorul, ba îl ºi depãºeºte, nici pe Wanda, o variantã cosmopolitã a lor sau pe Ianache, ori Georges, demnii urmaºi ai Anetei.

Pare cã zilele trec una dupã alta doar din inerþia comic-toxicã a acestei familii fundamental plictisite, pânã când Wanda îl seduce pe Mircea, care nu se simte nici el prea bine sufocat de ataºamentul maladiv al Margaretei, geloasã pânã ºi pe copilul lor încã nenãscut. E momentul ca toate aceste energii toropite de cãldurã sã irumpã în jurul scandalului. Ce conteazã cã e vorba de unul de-al lor? Gaiþele se dezlãnþuie într-un ritm infernal, absurd, paradoxal, comic ºi tragic în acelaºi timp, într-o avalanºã pateticã fãrã scop.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 11 februarie, ora 19 l M-am hotârât sã devin prost Dupã Martin Page Un spectacol în regia Antonellei Cornici Antoine, 25 de ani, geniu se simte exclus din lumea contemporanã de însãºi inteligenþa lui. Deprimat ºi singur, încearcã diferite metode sã devinã mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneºte pe un drum complet anti-iniþiatic, încearcã sã se integreze: n-a bãut în viaþa lui – vrea sã ia lecþii de alcoolism; nu ºtie ce e moartea – ia lecþii de sinucidere.

Dar orice problemã are o soluþie. O poveste plinã de haz, M-am hotãrât sã devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantã cu psihicul uman.

Studio “Uþu Strugari”, 12 ºi 15 februarie, ora 19 l Nopþi cu Isadora

De Ion Jurca Rovina Un spectacol în regia lui Sabin Popescu O tumultoasã, fascinantã poveste de iubire, Nopþi cu Isadora reface ficþional traseul unui cuplu celebru, victimã a geniului celor doi poli ai sãi – Isadora Duncan, deschizãtoare de drumuri a expresionismului în arta dansului ºi poetul rus Serghei Esenin.

Ea, spre apusul carierei, cu o istorie personalã dramaticã ºi cu o viaþã publicã zbuciumatã; el, poet adulat, tânãr, frumos, nebun, sãlbatic. Totul le stã împotrivã: istoria, limba, cariera fiecãruia dintre ei. ºi totuºi, fascinate, spiritele lor se cautã ºi se gãsesc, egale în intensitatea cu care trãiesc, cu care iubesc, cu care gândesc. Foc puternic, mistuitor, dragostea dintre Isadora Duncan ºi Esenin arde totul în jur.

Dar ce rãmâne în urma acestei iubiri?

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 13 februarie, ora 19 l Romeo ºi Julieta

De William Shakespeare Un spectacol de Rahim Burhan Romeo ºi Julieta este cea mai cunoscutã piesã a tuturor timpurilor, marele succes al lui sale timpurii, fiind consideratã cea mai tipicã poveste de dragoste a Renaºterii. Ura tradiþionalã dintre familiile veroneze Montague ºi Capulet este pusã la încercare de iubirea care se înfiripã între Romeo, fiul lui Montague ºi Julieta, din familia contelui Capulet. În ciuda faptului cã tatã ei o promisese lui Paris, Romeo ºi Julieta sînt cãsãtoriþi în tainã de cãtre pãrintele Lorenzo, confesorul ºi pãstrãtorul secretului celor doi. La foarte puþin timp dupã aceea, Tybalt îl provoacã pe Romeo la duel în piaþa publicã. El refuzã lupta, însã Mercutio va cãdea sub spada lui Tybalt. Orbit de furie, Romeo rãzbunã moartea prietenului lui, ceea ce va duce la pedeapsa cu expulzarea. Între timp, Julieta se confruntã cu presiunea la care o supune tatã ei, privind cãsãtoria cu Paris. La sfatul pãrintelui Lorenzo, ea va accepta cãsãtoria, urmînd ca în preziua nunþii sã bea o poþiune care o va face sã parã moartã pentru 24 de ore. El îl anunþã ºi pe Romeo de acest plan, printr-o scrisoare care, însã, nu ajunge la timp.

Romeo îºi gãseºte iubita pe catafalc ºi, cuprins de disperare, se sinucide. La puþin timp, Julieta se trezeºte ºi, vãzîndu-l pe Romeo mort, se sinucide.

Familiile celor doi aflã de la fratele Lorenzo ce s-a întîmplat ºi, cuprinºi de remuºcãri, îºi dau mîinile deasupra trupurilor celor doi îndrãgostiþi.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 14 februarie, ora 19 l De cealaltã parte De Nataša Rajkoviæ ºi Bobo Jelèiæ O producþie a Teatrului Tineretului Zagreb, Croaþia De cealaltã parte spune povestea unor oameni singuri a cãror viaþã ar putea fi descrisã ca banalã. Pentru ei, însã, este cea mai importantã. Este singurul lucru pe care îl au. Poate nu este surprinzãtor ca la 40 de ani sã ai senzaþia cã existenþa ta nu prea are sens. La 30 de ani este normal sã vrei mai mult de la viaþã ºi sã pretinzi sã fii acceptat de ceilalþi aºa cum eºti. ºi poþi spune cuiva de 25 cã e încã foarte tânãr ºi cã de abia urmeazã sã vadã.

Am putea adãuga ºi cã în cele din urmã totul va fi bine. Dar ca sã fim corecþi, trebuie sã spunem ºi cã nu e obli-

de 23 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Portretul unei familii turceºti. O poveste din Istanbulul de altãdatã”, Irfan Orga (Ed. Polirom) În 1914, Irfan Orga este un bãieþel de ºase ani, fericit. Locuieºte împreunã cu pãrinþii ºi bunica lui într-o casã mare, plinã de servitori, care pãstreaza parfumul Istanbulului fin de siecle. Tatãl sãu a preluat prospera afacere cu covoare a înaintaºilor, mama are grijã de copii, iar bunica îi amuzã pe toþi cu excentricitãþile sale. Totul se schimbã, însã, când Turcia intrã în rãzboi. Tatãl este obligat sã se înroleze în armatã ºi moare pe front, iar familia odinioarã înstãritã se confruntã cu lipsurile ºi dezastrul financiar. În paralel cu istoria micã a familiei se desfãºoarã istoria mare a Turciei, cu dezintegrarea imperiului ºi instaurarea republicii. În 1942, Irfan Orga ajunge în Marea Britanie, unde scrie aceastã poveste fermecãtoare despre viaþa de zi cu zi din vechiul Istanbul ºi despre supravieþuirea familiei sale.

“Cãlãtorii pentru o viaþã.

500 de locuri unice”, National Geographic (Ed. Litera) Coborâþi de-a lungul fluviului Sf. Laurenþiu, treceþi pe lângã pãºuni înverzite, priviþi delfinii care fac salturi prin faþa vaporului, în timp ce pãtrundeþi pe continentul nord-american.

Treceþi cu trenul pe lângã mlaºtinile, lacurile ºi munþii acoperiþi de iarbã

neagrã ai Scoþiei. Admiraþi forfota urbanã a Hong Kong-ului de pe puntea feribotului. Plutiþi pe apele azurii din Kerala, privind femeile înfãºurate în sariuri muncind în lanurile de orez din sudul Indiei. Faceþi o croazierã sub soarele dogoritor al Mãrii Egee, amintindu-vã de vechea Eladã, strecurânduvã prin labirintul de insuliþe greceºti.

Strãbateþi pe jos oraºele încãrcate de istorie ºi de culturã din Italia, Spania, Franþa, Anglia ºi Germania. ºi nu uitaþi de minunatele peisaje ale României.

Iatã doar câteva din cele 500 de cãlãtorii care trebuie fãcute într-o viaþã, prezentate în aceastã carte care vã înfãþiºeazã în primul rând excursii în sine, nu numai sosirea mult aºteptatã. Descrie cãlãtorii de neuitat, care vã schimbã viaþa, dar vã recomandã ºi popasuri incredibile pe care le puteþi face pe drum. Iatã 500 de locuri care oferã o diversitate inegalabilã – oceane, munþi, dealuri ºi vâlcele, cãtune ºi oraºe – ºi o varietate de mijloace de transport – cu trenul, cu avionul sau cu maºina, pe jos sau pe apã.

“1001 de minuni ale naturii de vãzut într-o viaþã” (Ed. RAO) 1001 de minuni ale naturii de vãzut într-o viaþã este un compendiu de locuri ºi peisaje care vã vor oferi toate o experienþã unicã în viaþã. În paginile acestei cãrþi pot fi vãzute cele mai spectaculoase ºi impresionante locuri ale Mamei Naturã, multe dintre ele regiuni protejate de UNESCO. „Aflaþi despre vulcanii din Caraibe ºi mlaº-

tinile izolate din Spania, descoperiþi recifurile delicate ºi fragile ale Australiei sau maiestuoasele arhipelaguri ale Scandinaviei. Doldora de informaþii ºi detalii despre specii aflate în pericol de dispariþie ori regiuni protejate, acest ghid complet ºi cuprinzãtor vã oferã o imagine de ansamblu perfectã cu privire la resursele actuale ale Terrei”, spun editorii.

Goran Bregovic susþine concertul „Champagne for Gypsies”, în România Goran Bregovic revine în România împreunã cu Wedding and Funeral Band pentru a susþine concertul “Champagne for Gypsies”, pe 6 martie.

TIMPOLIS

„Champagne for Gypsies” este titlul celui mai recent album al lui Goran Bregovic, pentru care artistul bosniac a colaborat cu Gipsy Kings, Gogol Bordello ºi Florin Salam. De altfel, Florin Salam va urca pe scena Sãlii Palatului, pe 6 martie, de la ora 19.30, alãturi de Goran Bregovic, anunþã Mediafax.

Goran Bregovic este un artist ºi un compozitor care a schimbat definitiv cultura pop europeanã. Bregovic îmbinã cu desãvârºire energia muzicii þigãneºti, muzica de cor balcanicã ºi rockul. În compoziþiile artistului sunt atât de multe influenþe ºi combinaþii încât se gãseºte cu siguranþã o temã de rezonanþã pentru oricine.

Bregovic cântã împreunã cu Wedding and Funeral Band, orchestrã compusã din suflãtori þigani, voci tradiþionale bulgãreºti, chitarã electricã, percuþie tradiþionalã ºi cor bisericesc.

Orchestra de nunþi ºi înmormântãri este recunoscutã la nivel mondial

pentru unicitatea cu care îmbinã culturile din estul Europei. În timpul show-urilor sale live, publicul este încercat de o pornire irezistibilã de a dansa, de parcã ar fi la o nuntã. Iar Bregovic spune adesea în concerte: „Orchestra este de închiriat pentru nunþi, dar ºi pentru înmormântãri, deºi costã mai mult pentru înmormântãri, aºa cã... ar fi mai bine sã nu muriþi”.

Goran Bregovic a devenit celebru ºi datoritã coloanelor sonore realizate pentru filmele lui Emir Kusturica „Vremea þiganilor”, „Arizona Dream” ºi „Underground”.

13

timp liber

România la Berlinala 2014: Cosmina Stratan în „Shooting Stars”, însã niciun film în competiþie Actriþa Cosmina Stratan reprezintã România la a 65-a ediþie a Festivalului de la Berlin, în secþiunea Shooting Stars, însã niciun film românesc nu se regãseºte în competiþia oficialã a Berlinalei, al cãrei trofeu Ursul de Aur a fost câºtigat în 2013 de “Poziþia copilului”, de Cãlin Peter Netzer.

TIMPOLIS

În ultimii ani, filmul românesc s-a aflat la loc de cinste la Festivalul de la Berlin, atât prin selectarea unor pelicule în secþiunile evenimentului, cât ºi prin participarea unui numãr mare de actori români în programul Shooting Stars.

Anul acesta, fãrã a avea un film în competiþie, România se prezintã la Berlinale cu lungmetrajul Al doilea joc, de Corneliu Porumboiu, selectat în Forum, o secþiune necompetiþionalã dedicatã documentarelor ºi filmelor experimentale regizate de cineaºti tineri, anunþã Mediafax. Cea de-a 44-a ediþie a secþiunii Berlinale Forum oferã pasionaþilor de cinema posibilitatea de a pãtrunde în universul cineaºtilor independenþi, pasionaþi de impresia artisticã ºi neinteresaþi de respectarea convenþiilor, proiectând 28 de filme în premierã mondialã ºi alte opt în premierã internaþionalã.

Regizorul Corneliu Porumboiu declara cã filmul Al doilea joc/ The Second Game este „un proiect atipic”, pe care l-a realizat foarte repede. Regizorul român a menþionat cã în aceastã producþie el comenteazã un meci de fotbal împreunã cu tatãl sãu. În aceeaºi secþiune, Forum, va fi proiectatã, tot în premierã mondialã, pelicula Pãdurea e ca muntele, vezi?/ The Forest is Like the Mountains, regizatã de Christiane Schmidt ºi Didier Guillian, o coproducþie România/ Germania.

Dupã Ana Ularu, Dragoº Bucur, Maria Popistaºu, Ada Condeescu, Cosmina Stratan face parte anul acesta dintre cei zece actori europeni selecþionaþi în programul Shooting Stars, care are loc în timpul Festiva-

lului Internaþional de Film de la Berlin.

Ajuns la a 17-a ediþie, programul Shooting Stars este organizat de European Film Promotion în colaborare cu organizaþiile membre ale EFP, printre care se numãrã ºi Asociaþia pentru Promovarea Filmului Românesc. Shooting Stars are ca scop promovarea pe plan internaþional a celor mai talentaþi tineri actori europeni, cãrora le faciliteazã întâlnirea cu membri importanþi ai industriei cinematografice (actori consacraþi, regizori, producãtori de renume, directori de casting).

Pe de altã parte, 6,9 pe scara Richter, de Nae Caranfil, se numãrã printre cele 39 proiecte de lungmetraje alese din peste 30 de þãri care vor fi prezentate la cea de-a 11-a ediþie a Berlinale CoProduction Market, un eveniment care va avea loc în perioada 9 - 11 februarie. Evenimentul, organizat în paralel cu Festivalul de Film de la Berlin, oferã producãtorilor din lumea întreagã posibilitatea de a se întâlni ºi de a discuta cu 450 potenþiali parteneri financiari ºi coproducãtori. În 6,9 pe scara Richter, obsesia pentru cutremurul care urmeazã, depresia ºi musicalul se vor împleti în acest film despre relaþia complicatã dintre un tatã ºi fiul sãu, creatã în cheie comicã.

De asemenea, România este reprezentatã la ediþia din acest an a Festivalului Internaþional de Film de la Berlin de o serie de specialiºti din industria cinematograficã – producãtorul de film Ada Solomon, regizorul Corneliu Porumboiu ºi scenaristul Rãzvan Rãdulescu – în secþiunea Berlinale Talents.

Astfel, peste 120 de experþi internaþionali se vor concentra pe importanþa firului narativ într-un film de succes, în perioada 8 - 13 februarie, la teatrul Hebbel am Ufer din Berlin. Programul de anul acesta tematizeazã, pe lângã fineþurile unui scenariu de succes, ºi tehnica creãrii unor caractere puternice ºi dezvoltarea unor lumi de poveste prin introducerea unor formate narative inovatoare.

Totodatã, în secþiunea Berlinale Talents, dedicatã tinerelor talente din domeniul cinematografic, au fost se-

lectaþi regizoarea Adina Istrate, editorul Alexandru Petru, producãtoarea Gabriela Suciu ºi actriþa Elena Andreea Vasile. Printre experþii Berlinale Talents, invitaþi din 2003 pânã astãzi sã participe la sesiuni de training cu tinerele talente, se numãrã ºi nume ca Gael García Bernal, Juliette Binoche, Willem Dafoe, Julie Delpy, Charlotte Rampling, Keanu Reeves, Wim Wenders, Michael Werner ºi Wong Kar-wai.

Centrul Naþional al Cinematografiei organizeazã standul românesc la Berlinale Film Market, cu scopul de a introduce producþiile româneºti pe piaþa internaþionalã, de a crea legãturi pentru coproducþii, precum ºi de a prezenta România ca platou de filmare pentru investiþii ale marilor case de producþie internaþionale.

Astfel, anul acesta, la standul românesc vor fi prezenþi, printre alþii, regizorii Anca Damian, Corneliu Porumboiu ºi Timotei Ursu ºi producãtorul Dan Burlac. Punctul forte al standului românesc este reprezentat de noile producþii regãsite în catalogul „Romanian Films 2013 – 2014”. Printre producþiile aflate în catalogul menþionat se aflã filmele 2+2, de Thomas Ciulei, Agon, de Robert Budina, America, venim, de Rãzvan Sãvescu, Ana, de Alexa Visarion, ºi Acasã la tata, de Andrei Cohan.

De asemenea, vor fi proiectate filmele O varã foarte instabilã, de Anca Damian, La limita de jos a cerului, de Igor Cobileanski, ºi Al doilea joc, de Corneliu Porumboiu, care a fost selectat ºi în secþiunea necompetitivã Forum a Berlinalei.

România este prezentã ºi în juriul competiþiei, având în vedere cã Mihai Fulger, critic de film, va face parte din juriul FIPRESCI al Berlinalei.

Festivalul Internaþional de Film de la Berlin dã startul, pe 6 februarie, uneia dintre cele mai importante competiþii de filme din întreaga lume, ºi se va încheia pe 16 februarie.

Berlinala atrage anual peste 450.000 de spectatori, peste 3.000 de jurnaliºi din 80 de þãri, cu peste 400 de filme în program, fiind astfel, dupã Festivalul de la Cannes, cel mai important eveniment cinematografic european.

Asaf Avidan cântã în premierã în România Cântãreþul israelian Asaf Avidan cântã în premierã în România, pe 29 iunie, fiind invitatul evenimentului-concept WonderDay, care va avea loc pe domeniul Palatului Mogoºoaia, de lângã Bucureºti. În ultima duminicã a lunii iunie, domeniul Mogoºoaia va fi cuprins de frumuseþea ºi unicitatea unui eveniment-concept: WonderDay, informeazã organizatorii, Amphitrion, citaþi de Mediafax.

Evenimentul va aduce în prim plan concertele live de excepþie ale unor artiºti aflaþi pentru prima datã în România, dar ºi producþii artistice originale, într-un spaþiu autentic de poveste presãrat cu decoruri nemaiîntalnite, instalaþii luminoase spectaculoase ºi elemente fantastice ce vor prinde via-

þã timp de o zi.

WonderDay debuteazã la Palatul Mogoºoaia chiar în „Anul Brâncoveanu”, care marcheazã 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, aducând astfel un omagiu marelui domnitor ºi om de culturã Constantin Brâncoveanu.

Asaf Avidan, unul dintre cei mai reprezentativi artiºti ai noului val, întregeºte povestea WonderDay cu un concert în premierã, pe data de 29 iunie. Considerat revelaþia ºi „furtuna muzicalã” a Europei, Asaf a generat o adevãratã revoluþie artisticã datoritã stilului sãu unic completat de inflexiuni vocale uluitoare. De altfel, vocea sa fermecãtoare a atras numeroase comparaþii cu artiºti celebri precum Jeff Buckley ºi Janis Joplin, criticii din întreaga lume numindu-l „un înger rãguºit” ºi „o forþã a naturii”.

Cunoscut pe întreg mapamondul

pentru hitul sãu „One Day”, care s-a clasat pe prima poziþie a topurilor muzicale, Asaf Avidan a cucerit inimile publicului de pretutindeni prin versurile sale sincere amestecate cu sunete de folk, blues ºi rock, lista lungã de admiratori incluzând personalitãþi muzicale celebre, printre care Ben Harper ºi Robert Plant.

Dupã aproape opt ani de activitate muzicalã ºi trei albume de studio înregistrate alãturi de trupa The Mojos, cântãreþul a lansat un proiect solo acustic impresionant, care a ajuns rapid pe primele locuri ale topurilor de specialitate ºi pe marile scene ale lumii, urmând ca vara aceasta sã poata fi ascultat live pentru prima data ºi în România.

Mai multe confirmãri ºi noutãþi din programul evenimentului, precum ºi mai multe informaþii despre bilete urmeazã sã fie anunþate în perioada urmãtoare.

10 - 12 februarie 2014 gatoriu sã iasã aºa. Cã nu se ºtie. Cã nu e sigur. ºi cã toate acestea, în cele din urmã, depind de noroc. ºi cã celor cu noroc le e mai uºor, iar cei care nu au parte de noroc ar trebui ajutaþi. ºi cã trebuie sã învãþãm sã-i distingem pe unii de ceilalþi, pentru a deveni mai buni, ºi sã încetãm sã închidem uºa celor nefericiþi, doar pentru cã ne e mai uºor sã credem cã ei sunt singurii vinovaþi. Unii chiar nu sunt .

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 16 februarie, ora 19 l Nunta micilor burghezi De Bertolt Brecht Un spectacol cu supratitrare în limba românã, în regia lui Alexandru Dabija Brecht a scris comedia Nunta micilor burghezi (cu titlul iniþial Nunta) la vârsta de doar 21 de ani. Piesa ilustreazã în manierã comicã degradarea micii burghezii: la o nuntã se întâlnesc mirii, tatãl ºi sora miresei, mama mirelui ºi câþiva prieteni. Sãrbãtoarea se transformã treptat într-o catastrofã. Invitaþii se poartã nepoliticos unii cu alþii, intervin unul peste celãlalt atunci când vorbesc, se contreazã reciproc ºi nu se dau îndãrãt nici de la apropouri vulgare. Ca ºi cum nu ar fi de ajuns, mândria mirelui, mobila construitã de el însuºi, începe literalmente sã se descompunã. Iar concluzia e: „Slavã Domnului ºi diavolului cã au plecat în sfârºit!“ Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 11 februarie, ora 19.30 l Tineri fãrã Dumnezeu Dupã Ödön von Horváth Un spectacol tradus la cascã în limba românã, în regia lui Clemens Bechtel Tânãr, dar decepþionat, un profesor din Germania anilor ’30 nu mai înþelege ce se petrece cu elevii sãi, care par lipsiþi de scrupule ºi de spirit etic, adoptând concepþiile radicale auzite la radio. Profesorul nu crede cã are puterea sã schimbe situaþia din þarã de unul singur ºi se teme cã prin împotrivire ºi-ar putea periclita locul de muncã, dar ºi anii de pensie. În timpul unei tabere, în care adolescenþii de cincisprezece ani sunt familiarizaþi cu exerciþii militare, tensiunile dintre aceºtia se amplificã.

Unul dintre elevi îºi pierde viaþa, acuzat fiind cã a citit jurnalul unui coleg. Începe vânãtoarea criminalului. Profesorul se vede obligat sã-ºi recunoascã atitudinea complice ºi sã îºi asume o poziþie.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 16 februarie, ora 19.30 l Sus în adâncuri

nu sunt eroi tragici, nici nu ar putea fi. Acest spectacol funcþioneazã ca o critica a timpurilor ºi a societãþii în care trãim, într-un mod în care problemele ºi personajele prezentate ne par absolut reale ºi legitime.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 10 februarie, ora 19 l Ai lãv iu De Jimmy Roberts ºi Joe DiPietro Un specatcol în regia lui Puskás Zoltán Legaþi-vã centurile de siguranþã!

Vom ateriza în abisurile cele mai profunde ale sufletului feminin ºi masculin! Atenþie: nu vã lãsaþi pãcãliþi de aparenþe, deocamdatã e doar suprafaþa! Ceea ce se aflã dincolo de acestea, ceea ce este totdeauna nou ºi necunoscut ºi umple tot, este nebunul, ameþitul, înfocatul, încinsul, sãlbaticul ºi mârºavul extaz, farmecul...însãºi iubirea. Tot ceea ce aþi bãnuit în secret, dar v-a fost fricã sã recunoaºteþi despre întâlniri, romantism, cãsãtorie, iubiþi, soþi, neveste, prieteni ºi familie. Aceastã celebrare a jocului împerechierii ne aratã adevãrurile ºi miturile din spatele rebusului contemporan numit "relaþie". Acest revue hazliu aduce un omagiu celor care au iubit ºi au pierdut, celor care au cãzut în bot la uºa dragostei, celor care au îndrãznit sã spunã: „Bunã, ce faci sâmbãtã seara?”

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 14 februarie, ora 19 l O, ce zile frumoase!

De Samuel Beckett Un spectacol în regia lui Kedves Emõke „O, ºtiu prea bine, când doi oameni sunt împreunã – aºa cum suntem noi – când unul îl vede pe celãlalt, nu înseamnã neapãrat cã ºi celãlalt îl vede pe el, viaþa m-a învãþat ºi... asta” . O, ce zile frumoase! vorbeºte despre probleme, situaþii de viaþã ºi relaþii.

Dar este important ca spectatorul sã decidã în legãturã cu ceea ce a vãzut.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 16 februarie, ora 19

Operã l

Gianni Schicchi

Operã comicã într-un act Muzica: Giacomo Puccini Libretul: Giovacchino Forzano Un spectacol susþinut de Orchestra Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 12 februarie, ora 19

Filarmonicã Un spectacol în regia lui Kedves Emõke Dupã Nick Hornby Spectacolul Sus în adâncuri este o comedie neagrã, care ne înfãþiºeazã patru protagoniºti confruntaþi cu teme precum singurãtatea, depresia ºi sinuciderea. Acþiunea începe în noaptea de Revelion, când viaþa lui Martin, prezentator TV delabrat, a lui Maureen, mamã singurã cu un copil bolnav, a lui JJ, un tânãr cu ambiþia de a deveni star ºi a lui Jess, fiica rebelã a unui politician, se schimbã pentru totdeauna. Montarea este comicã, pãstrând o adâncime umanã realã.

Personajele din Sus în adâncuri

l Iubirea în muzicã Concert simfonic dirijat de Radu Popa ºi susþinut de mezzosoprana Aura Twarowska, de la Opera de Stat din Viena În program sunt incluse lucrãri de M. Glinka / Uvertura la Opera Ruslan ºi Ludmila), C. Saint-Saens (Cele trei arii ale Dalilei din opera Samson ºi Dalila, Printemps qui commence, act I, Amour! viens aider ma faiblesse, act II ºi Mon coeur s'ouvre a ta voix, act II), P.I. Ceaikovski (Uvertura fantezie Romeo ºi Julieta) ºi R. Wagner (Preludiu ºi Moartea Isoldei din Opera Tristan ºi Isolda) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 14 februarie, ora 19

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

10 - 12 februarie 2014

În premierã mondialã

Un bãrbat ºi-a regãsit simþul tactil, cu ajutorul unei proteze inovatoare Un bãrbat al cãrui braþ stâng a fost amputat în urmã cu nouã ani ºi-a regãsit simþul tactil graþie unei mâini artificiale experimentale, ataºatã nervilor sãi de la nivelul membrului amputat.

TIMPOLIS

Potrivit oamenilor de ºtiinþã, aceastã premierã biomedicalã deschide calea pentru realizarea în urmãtorii ani a unor proteze care vor reda pacienþilor funcþiile îndeplinite de un membru amputat, dar ºi senzaþiile oferite de acesta.

O echipã de cercetãtori elveþieni, germani ºi italieni au testat aceastã mânã bionicã la spitalul Gemelli din Roma, în Italia, pe un danez în vârstã de 36 de ani, cãruia medicii i-au amputat braþul stâng, cu nouã ani în urmã, dupã ce acesta fusese rãnit într-o explozie produsã în timp ce organiza un foc de artificii în faþa locuinþei sale. Rezultatele acestui studiu clinic au fost publicate, zilele trecute, în revista ºtiinþificã americanã Science Translational Medicine, anunþã Mediafax. „Am avut senzaþii pe care nu le-am mai avut de nouã ani”, a declarat pacientul, Dennis Aabo Sorensen, adãugând cã rãspunsul senzorial al protezei este cu adevãrat incredibil. În timpul testelor, pacientul a fost legat la ochi ºi

a avut dopuri în urechi, depinzând doar de simþul tactil.

Medicii, coordonaþi de Silvestro Micera de la l’Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne, din Elveþia, au pus la punct aceastã mânã bionicã cu care pacientul poate sã îºi ajusteze forþa pentru a prinde obiecte ºi pentru a identifica forma ºi textura lor. Aceastã protezã este înzestratã cu senzori capabili sã reacþioneze la tensiunea din tendoanele artificiale, transformând în impulsuri electrice informaþiile emise atunci când pacientul manevreazã un obiect. Aceste semnale, convertite într-un echivalent al impulsurilor nervoase, sunt transmise celor patru electrozi grefaþi sub nervii periferici ai braþului. „Este pentru prima datã când reuºim sã restabilim o percepþie senzorialã în timp real cu o protezã”, a subliniat Silvestro Micera.

Intervenþia chirurgicalã a fost realizatã de o echipã de chirurgi ºi de neurologi în ianuarie 2013, la Spitalul Gemelli, din Roma, sub îndrumarea medicului Paolo Maria Rossini, care a implantat electrozii în braþul stâng al pacientului amputat.

Aproape trei sãptãmâni de teste au fost necesare înainte ca proteza sã fie conectatã la electrozi. Dupã aceea, cercetãtorii ºi pacientul au testat mâna artificialã vreme de o sãptãmânã. Elec-

trozii au fost retraºi dupã o lunã, conform legislaþiei europene care reglementeazã testele clinice. Dar, potrivit cercetãtorilor, aceºtia ar putea sã rãmânã implantaþi ºi sã funcþioneze mai mulþi ani fãrã a avaria nervii periferici.

Totuºi, va fi nevoie de câþiva ani înainte ca aceastã mânã bionicã sã fie comercializatã, a explicat Stanisa Raspopovic, unul dintre coordonatorii acestui studiu, realizat în cadrul proiectului european LifeHand2. „Totul va depinde de urmãtoarele teste clinice”, a declarat el, fãrã sã precizeze însã numãrul pacienþilor care vor lua parte la acestea.

Dupã pãrerea sa, comercializarea va fi posibilã „peste cinci ani cel mai devreme sau peste 15 ani cel mai târziu”.

Din acest punct de vedere, este dificil în acest stadiu sã se estimeze preþul unei astfel de proteze, dar producþia în serie a acestora ar trebui sã determine o scãdere a preþurilor. Urmãtoarea etapã va consta în doi paºi: miniaturizarea compuºilor electronici pentru a-i integra în protezã ºi punerea la punct a unei baterii eficiente, a precizat Stanisa Raspopovic.

Oamenii de ºtiinþã vor, totodatã, sã perfecþioneze dispozitivul senzorial, pentru a obþine o rezoluþie mai bunã a simþului tactil, pentru ca pacientul sã poatã sã simtã miºcãrile degetelor cu un grad de precizie mai ridicat.

Nutriþioniºtii vor interzicerea vânzãrii de margarinã în Bulgaria Nutriþioniºtii din Bulgaria vor ca vânzarea de margarinã sã fie interzisã în aceastã þarã din cauza acizilor graºi trans pe care îi conþine.

O nouã tulpinã a virusului gripei aviare provoacã îngrijorare în rândul experþilor Experþii din domeniul sãnãtãþii sunt îngrijoraþi în legãturã cu rãspândirea unei noi tulpini a virusului gripei aviare care a provocat deja moartea unei femei în China.

O femeie în vârstã de 73 de ani, din oraºul Nanchang, s-a infectat cu virusul H10N8 dupã ce a vizitat un târg de pãsãri, deºi nu se ºtie sigur dacã aceasta a fost sursa infecþiei. O altã persoanã s-a infectat în provincia Jiangxi, relateazã BBC News Online, sursã citatã de Mediafax.

Oamenii de ºtiinþã au declarat pen-

tru The Lancet cã potenþialul acestei boli de a deveni o pandemie „nu ar trebui subestimat”. Ei au studiat noul virus H10N8 ºi au constatat cã acesta a evoluat din unele caracteristici genetice care i-ar putea permite sã se reproducã eficient la oameni. Ei sunt îngrijoraþi cã, în cele din urmã, acesta s-ar putea rãspândi de la om la om, deºi experþii subliniazã cã nu existã încã nicio dovadã în acest sens. „Un al doilea caz de H10N8 a fost identificat în provincia Jiangxi din China, la 26 ianuarie 2014. Acest lucru este foarte îngrijorãtor deoarece aratã cã virusul H10N8 a continuat sã circule ºi ar putea cauza mai multe in-

de 23 de ani un reper al cetãþii

fecþii pe viitor”, a declarat doctorul Mingbin Liu, de la Centrul pentru controlul ºi prevenirea bolilor din Nanchang.

Un alt medic, Jeremy Farrar, directorul Wellcome Trust, spune cã ar trebui sã fim întotdeauna îngrijoraþi atunci când virusurile trec bariera dintre specii de la pãsãri sau animale la oameni, deoarece este foarte improbabil ca noi sã avem o imunitate anterioarã care sã ne protejeze: „Ar trebuie sã fim deosebit de îngrijoraþi atunci când aceste virusuri manifestã caracteristici care sugereazã cã au capacitatea de a se reproduce uºor sau de a deveni virulente sau rezistente la medicamente”. (TP)

Experþii din cadrul Agenþiei bulgare pentru siguranþa alimentarã susþin cã un consum constant de margarinã este potenþial periculos deoarece grãsimile trans sunt greu de digerat ºi încetinesc metabolismul, ceea ce

poate provoca diverse boli, relateazã site-ul Novinite.com, citat de Mediafax. Margarina este foarte popularã în Bulgarie graþie preþului sãu mic comparativ cu untul ºi este de multe ori prezentatã ca bunã pentru copii ºi ca prevenind bolile cardiace.

Recent, Administraþia americanã pentru alimente ºi medicamente a decis cã uleiurile hidrogenate, de tipul margarinei, nu mai sunt considerate sigure pentru consum. (TP)

integrame

10 - 12 februarie 2014

15

Doctorul îsi întreaba pacienta: - Ce vârsta aveti, doamna?

- Ma îndrept spre 30.

- Din ce directie? l Si vreti sa spuneti ca sotul dumneavoastra s-a spânzurat? o întreaba judecatorul pe tânara vaduva.

- Da, domnule judecator, raspunde aceasta.

- Si cum explicati atunci multimea de cucuie pe care le are?

- S-a spânzurat cu un elastic. l O tipa striga disperata la un politist de pe partea cealalta a strazii: - Domnule agent, veniti repede, un tip tocmai mi-a furat portofelul!

- Si mie, doamna, si mie...Da’ las’ ca-l prindem noi! l În sat, la discoteca: -Domni;oara, dansezi?

-Nu. -Atunci hai sa ne ajuti sa împingem un tractor. l Familia merge la un parc de distractii si câstiga un ursulet. Tatal îi aduna pe copii si îi întreaba: -Ia sa vedem, cine e cel mai ascultator, cine nu face mofturi niciodata, cine nu iese din cuvântul mamei?

La care copiii: -Bine, tata, ia tu ursuletul! l - I-am zis sotului meu ca, daca nu îmi cumpara o rochie noua, ies goala pe strada, sa vada lumea ca nu am cu ce sa ma îmbrac!

- Si ce a zis?

- Daca tot iesi, adu-mi si mie doua beri! l - Lenuto, iar ne-au invadat ciorile gradina! îi zic nevestemii.

Degeaba am pus sperietoarea aia…

- Si ce-ai vrea sa fac eu acuma?! raspunse ea, intrigata.

- Mai cheam-o si tu pe maica-ta în vizita pe la noi… l Un taran într-o caruta plina ochi, cu un singur magar amarât cu ochelari de cal care nu se urnea deloc, striga frenetic: - Dii, Murgule! Dii Surule! Dii Florica! Dii Maricica!

Un barbat se uita la el si îl întreaba daca a uitat cum se numeste magarul, taranul spuse: - Stiu cum îl cheama, da vreau sa îi dau impresia ca nu lucreaza singur. l O doamna la psiholog. Acesta îi spune: - Saptamâna viitoare vom lucra cu inconstientul.

Ea-i raspunde: - Nu cred ca sotul vrea sa vina… l O vecina da peste un pusti care sta pe scari si plânge.

- Ce-ai patit, puisor?, îl întreaba ea.

- Tata a patit-o, se smiorcaie pustiul. S-a lovit la deget cu un ciocan.

- Si atunci tu de ce plângi?

- Pentru ca la început am râs.

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

10 - 12 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.