Timpolis 2026

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2026 3 - 5 februarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Fructificarea unei tragedii în scop electoral melania.cincea@timpolis.ro

D

upã accidentul aviatic din Apuseni, instituþiile care ar fi trebuit sã se implice în salvarea victimelor au oferit un tablou al eºecului.

Premierul care, de jure, rãspunde de coordonarea lor, nu a solicitat demisii la vârful ministerelor din subordine. u i-a cerut demisia ministrului Transporturilor, deºi una dintre instituþiile subordonate, Romatsa, este indicatã în raportul guvernamental drept responsabilã pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor ºi deºi are în subordine ºi Centrul de Investigaþii ºi Analizã pentru Siguranþa Aviaþiei Civile, care are obligaþia sã acþioneze în cazul apelurilor de urgenþã, în situaþia unui incident aviatic civil. u i-a cerut demisia nici ministrului de Interne, deºi ºi aici a fost o lipsã de coordonoare ºi deºi M.A.I., prin structurile specializate, putea solicita Parchetului mandat de interceptare a unuia dintre telefoanele victimelor, pentru o localizare precisã. Primul-ministru s-a trezit, însã, fãrã Radu Stroe în Guvern. Printr-o demisie a acestuia, la care s-a ajuns nu la solicitarea lui, nici din dorinþa demisionarului, ci, cel mai probabil, la presiune din PNL. A fost momentul în care premierul a rãmas fãrã un om fidel la Interne, ceea ce, în an cu mizã electoralã majorã, poate fi o pierdere, dacã ne raportãm la rolul jucat de niºte oameni din MAI la referendumul din 2012. Or, Radu Stroe a fost un pion docil. Sã ne amintim de lipsa lui de reacþie faþã de decizia premierului de a avea control asupra D.G.I.P.I., în momentul în care a ridicat-o, în regim (nejustificat) de urgenþã, la rang de departament ºi a trecut-o în coordonarea unui secretar de stat numit de el. S-ar fi impus o reacþie fermã, pentru cã serviciul secret al Internelor e o structurã de mare importanþã, ºi nu numai pentru M.A.I. Interesul unor politicieni faþã de ea þine de posibilitatea tranzacþionãrii politice, prin intermediul ei, a unor informaþii ce îi pot ridica pe unii ºi-i pot coborî sau doborî pe alþii. Tot Radu Stroe i-a facilitat numirea în funcþia de ºef al Corpului de Control al M.A.I. chestorului Constantin Manoloiu, deºi acesta era cercetat penal.

Din funcþia de director al Direcþiei pentru Evidenþa Persoanei ºi Administrarea Bazelor de Date, jucase un rol-cheie în timpul referendumului pentru suspendarea preºedintelui, din vara lui 2012. În martie anul trecut, dl Stroe a eliminat din Ghidul carierei poliþiºtilor prevederea prin care poliþiºtii urmãriþi penal nu se puteau prezenta la concurs, ceea ce a însemnat cã, ºi dacã fac obiectul unor dosare penale, pot concura pentru funcþii de conducere. Adicã, a putut-o face ºi dl Manoloiu.

Apoi, în toamna anului trecut, dl Antonescu se declara nemulþumit de Radu Stroe care, înainte sã propunã modificarea Codului Penal, nu a discutat în partid subiectul. O afirmaþie ce trãda animozitãþi între cei doi, generate, poate, tocmai de aceastã apropiere a d-lui Stroe de liderul socialdemocrat. Cum numirea viitorului ministru de Interne este la latitudinea d-lui Antonescu, premierul ar putea avea o surprizã. oincidenþã sau nu, dupã nesolicitata ºi neaºteptata demisie a lui Radu Stroe, dl Ponta pare sã vrea sã contrabalanseze pierderea.

Prin încercarea de a-ºi impune un om loial la STS, instituþia care coordoneazã transmiterea datelor din secþiile de vot cãtre BEC. ªi a solicitat C.S.A.T demisia ºefului S.T.S., generalul Marcel Opriº.

Deºi în raportul guvernamental nu S.T.S. a fost indicat drept responsabil pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor accidentului aviatic. E, însã, prilej de vendetã politicã – generalul Opriº nefiind agreat de alianþa de guvernare – ºi de fructificare a eºecului. În an electoral, interesul e mare faþã de S.T.S. Printr-un joc al imaginaþiei, dacã aici ar fi un om ºi o echipã care ar accepta sã fie parte la o posibilã fraudã la vot, un “scurt-circuit” la momentul oportun ar putea face minuni. Cum sistemul informatizat propus din 2009 de S.T.S., prin a cãrui implementare ar putea fi stopatã fraudarea alegerilor prin vot multiplu, nu e folosit nici acum, o posibilã fraudã masivã la vot, prin intermediul viilor sau al morþilor, nu e exclusã. u alte cuvinte, pare a fi fructificarea unei tragedii în scop electoral. O ipotezã care nu ar fi existat în lipsa unor decizii nejustificate.

N

N

un reper al cetãþii

Realizarea Institutului Regional de Oncologie rãmâne „în aer”

Consilier P.D.L.: „Propunerea primarului de restricþionare a construirii de mansarde este argumentatã superficial ºi neserios”

l Ministerul Sãnãtãþii nu poate da nici mãcar o

Dupã ce, la sfârºitul anului trecut, Ministerul Transporturilor a recunoscut cã finanþarea Bãncii Europene de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru reabilitarea Gãrii de Nord Timiºoara a expirat ºi cã va trebui gãsitã o nouã sursã de finanþare, lucrurile au rãmas în acelaºi stadiu.

Adicã, fãrã niciun fel de perspectivã. Încã nu s-a gãsit nicio soluþie sau sursã de finanþare, ceea ce „împinge” aceastã reabilitare, doritã ºi aºteptatã de ani de zile, într-un viitor nedefinit.

datã aproximativã a eventualei demarãri a lucrãrilor

Decizia primarului Timiºoarei de a limita dreptul cetãþenilor de a mansarda unele imobile este consideratã de un consilier local P.D.L. drept o mãsurã intempestivã, care duce cu gândul la existenþa unor interese de naturã imobiliarã ºi la aºteptãrile unei clientele politice. pag. 2

Reabilitarea Gãrii de Nord nu ºi-a gãsit încã finanþare

pag. 3

P.S.D. nu renunþã la intenþia de cumpãrare a sediului de pe splaiul Vladimirescu Clãdirea în care funcþioneazã actualul sediu al P.S.D. va fi, totuºi, cumpãratã de cãtre partid. Preþul de achiziþie nu va þine cont însã nici de prima evaluare solicitatã de Primãrie, care stabilea clãdirii un preþ derizoriu, de aproximativ 100.000 de euro, nici de contraexpertiza, care stabilea un preþ de ºapte ori mai mare. Va rezulta în urma negocierii directe a P.S.D. Timiº cu Municipalitatea, susþine preºedintele P.S.D., Titu Bojin, nemulþumit de faptul cã în acest moment „plãtim chirie la banii noºtri”. pag. 4

Primãria Timiºoara plãteºte hingherii la kilometru parcurs

C

C

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Rãspunzând cu mare întârziere interpelãrii unui parlamentar timiºean, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, evitã sã spunã ceva concret în privinþa momentului demarãrii construcþiei

Institutului Regional de Oncologie, promis de ani buni. Aceasta deºi incidenþa cancerului la nivelul judeþului Timiº este una dintre cele mai ridicate pag. 3 din þarã.

O hotãrâre a Consiliului Local care reglementeazã acþiunea de gestionare a populaþiei canine ºi noile posibilitãþi de adoptare de la distanþã a unor câini a dus la publicarea contractului iniþial fãcut de Primãrie cu societatea Danyflor, care gestioneazã activitatea de ecarisaj la nivelul oraºului. Conform documentului, hingherii sunt plãtiþi pe kilometru, ºi la fel se plãteºte ºi transportul câinilor prinºi, spre adãposturi. E greu de spus însã cât de exact se pot contabiliza, cumulat, toate aceste activitãþi. pag. 6

2

social

3 - 5 februarie 2014

Consilier P.D.L.: „Propunerea primarului de restricþionare a construirii de mansarde este argumentatã superficial ºi neserios” Decizia primarului Timiºoarei de a limita dreptul cetãþenilor de a mansarda unele imobile este consideratã de un consilier local P.D.L. drept o mãsurã intempestivã, care duce cu gândul la existenþa unor interese de naturã imobiliarã ºi la aºteptãrile unei clientele politice. ligia.hutu@timpolis.ro

P.D.L. propune dezbatere publicã Consilierul local democratliberal Simion Moºiu spune cã grupul de consilieri locali ai P.D.L. este nemulþumit de proiectul supus dezbaterii în cea mai recentã ºedinþã de plen a Consiliului Local Timiºoara, privind limitarea, prin lege, a mansardãrii imobilelor din oraº.

Proiectul a fost propus de primarul Nicolae Robu, dar a fost retras intempestiv de pe ordinea de zi, dupã ce consilierii din Opoziþie au formulat mai multe amendamente. Simion Moºiu susþine cã argumentele de naturã esteticã invocate de edilul Nicolae Robu sunt „total superficiale ºi neserioase”, precizând cã este necesarã organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect, la care sã participe atât factorii de decizie de la nivel local, cât ºi reprezentanþii cetãþenilor. „Subiectul mansardãrilor a generat discuþii mai lungi decât cele pe marginea bugetului. (...) Dar frumuseþea este o chestiune relativã”, apreciazã Simion Moºiu, adãugând cã „ceea ce domnul Robu apreciazã a fi frumos s-a dovedit adesea discutabil”. În acest moment în Timiºoara existã peste 408 blocuri mansardate, afirmã Simion Moºiu, iar a cataloga drept inestetice

toate aceste imobile, pentru care autorizaþiile de construcþie au fost acordate de Primãrie, este implicit o jignire la adresa arhitecþilor ºi inginerilor urbaniºti. „«Cârpãcelile» despre care vorbeºte domnul Robu sunt locuinþele unor oameni tineri, care nu ºi-au permis o locuinþã mai scumpã, la marginea oraºului”, adeclarã Simion Moºiu. Acesta spune, în plus, cã existã avantaje pe care mansardarea clãdirilor le genereazã: lucrãrile de mansardare contribuie la eficientizarea energeticã a blocurilor, lucru care ar facilita obþinerea certificatelor de eficienþã energeticã, documente care au devenit obligatorii, prin lege, la tranzacþionarea oricãrui imobil. În plus, efectuarea de lucrãri de acest gen, care contribuie la reabilitarea termicã a imobilelor, poate acorda proprietarilor ºansa de a fi scutiþi de plata impozitelor pe o perioadã de ºapte ani, în baza legii. „Mansardarea locuinþelor ar putea contribui ºi la revigorarea pieþei materialelor de construcþii, a mobilierului ºi a tehnologiei înglobate pentru utilarea mansardelor”, apreciazã Simion Moºiu.

Pe lista dezavantajelor figureazã însã aglomerarea excesivã a zonelor de blocuri, generarea unei crize a locurilor de parcare, presiunea micã la alimentarea cu apã în blocurile supuse mansardãrii, dar ºi problemele ce þin de suprasolicitarea structurii de rezistenþã a clãdirilor.

Maniera pompieristicã în care a fost elaborat ºi supus spre dezbatere acest proiect, susþine Simion Moºiu, ridicã semne de întrebare referitoare la absenþa transparenþei în comunicare a autoritãþilor locale ºi la lipsa de viziune ºi de strategie pe termen mediu.

Proiecte-pilot O alternativã, mai spune

Simion Moºiu, ar fi derularea unui proiect-pilot, care presupune impunerea ºi respectarea unor standarde de reabilitare a unor blocuri de patru etaje, prin optarea pentru un anumit stil arhitectural ºi pentru o anume cromaticã. O altã variantã luatã în calcul de cãtre reprezentanþii grupului de consilieri locali ai P.D.L. este realizarea unor blocuri, deasupra cãrora sã fie montate panouri solare sau grãdini, ca surse alternative de energie verde. „Nu putem însã opri dezvoltarea oraºului pe motiv cã mie nu îmi place. Acesta nu este un argument”, a punctat Simion Moºiu, care a opinat ºi cã este posibil sã existe în cauzã interese de naturã imobiliarã ºi sã existe clientelã de partid ºi companii care sunt pregãtite sã vândã, la un preþ mai mare. „Nu existã interes sã se facã lucrurile acestea clar ºi la lumina zilei”, acuzã Simion Moºiu. Acesta s-a arãtat nemulþumit ºi de formulãrile ambigue din proiectul referitor la impunerea de restricþii în ce priveºte mansardarea clãdirilor: „Totul e interpretabil ºi relativ”,a apreciat Moºiu, chestionându-se asupra înþelesului exact al noþiunilor de „proximitate” sau de „frumos/ nefrumos”.

Mansardarea, mãrul discordiei în plenul Consiliului Local La ultima ºedinþã de plen, de sãptãmâna tecutã, consilierii locali au discutat în contradictoriu mai mult de jumãtate de orã pe un proiect de hotãrâre generat de atitudinea Primãriei faþã de mansardãri. „Trebuie sã þinem la aspectul oraºului nostru ºi sã nu mai permitem sã se

construiascã orice ºi oricum.

Ne-am bucura sã vedem investitori privaþi care construiesc cât mai multe locuinþe, dar prin construcþii serioase, prin construcþii fãcute conform standardelor arhitecturale pe care trebuie sã le aibã un oraº cu pretenþii cum este Timiºoara”, declara Nicolae Robu.

Probabil, în urma acestei poziþii a ºi apãrut proiectul de hotãrâre privind realizarea lucrãrilor de mansardare a blocurilor de locuinþe din Timiºoara, care prevede cã se permite executarea lucrãrilor de mansardare, la blocurile construite înainte de 1990, doar în cazurile situate în adiacenþa blocurilor deja mansardate ºi la blocuri parþial mansardate.

Totuºi, la votul din plen, intenþiile conducerii Primãriei nu au fost materializate pentru cã, în mod atipic, un amendament al consilierilor Opoziþiei, fãcut de consilierul local P.N.Þ.C.D. Bogdan Herzog, a fost adoptat de majoritatea consilierilor, ºi din Opoziþie, ºi de cei ai Puterii. Bogdan Herzog a propus sã se permitã mansardarea doar în cazurile în care aceastã acþiune nu ar intra în contradicþie cu aspectul general al zonei ºi sã nu se permitã mansardarea parþialã a blocurilor. Nemulþumit, primarul Nicolae Robu le-a transmis consilierilor cã ar fi mai bine sã respingã proiectul în ansamblu pentru cã prevederea cu „aspectul general al zonei” lasã loc la ambiguitãþi ºi, ulterior, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi.

Astfel, potrivit conducerii Primãriei, acesta va fi repus pe ordinea de zi la o ºedinþã viitoare, în forma în care a fost prezentat ºi la aceastã ºedinþã de plen, adicã fãrã amendamente, deºi acestea au fost aprobate de consilieri.

Noile proiecte prevãd ºi reabilitarea termicã Fãrã sã mai aibã amploarea de dinainte de 2009, procesul de mansardare a blocurilor construite la Timiºoara înainte de 1989 a avut, totuºi, continuitate la Timiºoara. Patru solicitãri noi pentru astfel de proiecte au fost depuse în ultimele sãptãmâni la Primãrie, pentru blocuri de pe strãzile Liniºtei, Constantin cel Mare, Topologului ºi pe Intrarea Sunetului, toate primind autorizaþie de construcþie. În toate aceste cazuri, proiectele prevãd ºi reabilitarea termicã a blocului, rezultând în urma mansardãrii un bloc în regim de înãlþime subsol plus parte plus patru etaje plus mansardã, cu patru apartamente la mansardã, pe spaþii cuprinse între 230 ºi 270 de metri pãtraþi, ceea ce înseam-

nã peste 50 de metri pãtraþi pentru fiecare apartament obþinut. În urma înþelegerilor cu asociaþiile de locatari care au cedat constructorului acoperiºul, proiectele prevãd ºi tencuiala decorativã a blocului, ºi reparaþii la faþadele laterale, frontalã ºi posterioarã.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

eveniment

3 - 5 februarie 2014

3

Realizarea Institutului Regional de Oncologie rãmâne „în aer” l Ministerul Sãnãtãþii nu poate da nici mãcar o datã aproximativã a eventualei demarãri a lucrãrilor Rãspunzând cu mare întârziere interpelãrii unui parlamentar timiºean, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, evitã sã spunã ceva concret în privinþa momentului demarãrii construcþiei Institutului Regional de Oncologie, promis de ani buni.

Aceasta deºi incidenþa cancerului la nivelul judeþului Timiº este una dintre cele mai ridicate din þarã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nicio veste bunã din partea Ministerului Sãnãtãþii Atât de preocupat a fost Ministerul Sãnãtãþii de problema construcþiei Institutului Regional de Oncologie – investiþie promisã Timiºului de ani buni –, încât nici nu s-a sinchisit sã rãspundã interpelãrilor parlamentare fãcute anul trecut. Astfel, dupã ce a ignorat complet douã interpelãri pe aceastã temã, din iunie ºi septembrie 2013, abia în acest an, în ianuarie, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a rãspuns unei a treia interpelãri pe aceastã temã, fã-

cute de deputatul P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean.

Rãspunsul nu lãmureºte însã mai nimic. Dupã asigurãrile potrivit cãrora realizarea Institutului Regional de Oncologie reprezintã un proiect prioritar al Ministerului Sãnãtãþii , Eugen Nicolãescu a precizat ce se ºtia deja cã Ministerul a alocat în anul 2012 Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº suma de 850.000 de lei pentru realizarea documentaþiei tehnico-economicã.

Mai departe, Ministerul Sãnãtãþii menþioneazã cã documentaþia tehnicoeconomicã aferentã obiectivului de investiþii Institutul Regional de Oncologie Timiºoara se aprobã de cãtre Guvern, având o valoare mai mare de 30 de milioane de lei, ºi cã, „la aceastã datã, documentaþia tehnico-economicã aferentã acestui obiectiv de investiþii se aflã în faza de obþinere a avizului Consiliului Interministerial de Avizare Lucrãri Publice de Interes Naþional de Locuinþe”.

Dupã aceea, se va promova, nu se ºtie când, un proiect de hotãrâre de guvern pentru aprobarea aceloraºi indicatori tehnico-economici. Lucrurile rãmân, însã, tot în aer. Ministerul Sãnãtãþii susþine cã „se va putea cuprinde în programele de investiþii anuale ale Ministe-

Alte prioritãþi au avut parte de finanþare în ultima vreme

rului Sãnãtãþii obiectivul de investiþii Institutul Regional de Oncologie Timiºoara, dar numai în condiþiile în care finanþarea poate fi asiguratã integral, în limitele de cheltuieli stabilite sau strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii responsabilitãþii fiscal-bugetare”.

Cum însã, în ultimii ani, Timiºul a fost cvasi-absent din lista de investiþii finanþate de Guvern, este destul de clar cã demararea propriu-zisã a acestei investiþii nu va fi realizatã în viitorul apropiat. „În calitatea mea de deputat

de Timiº, am depus un amendament la Legea bugetului de stat pentru anul 2014, prin care solicitam majorarea sumelor de echilibrare cu suma de 495.000.000 de lei pentru finanþarea unor lucrãri de investiþii a construcþiei Spitalului de Calea Torontalului – Institutul Regional de Oncologie Timiºoara, construcþie care se degradeazã pe zi ce trece.

Amendamentul a fost respins în comisia de specialitate, cât ºi în plenul reunit de majoritatea U.S.L.”, menþioneazã deputatul Cornel Sãmãrtinean.

Totuºi, Ministerul Sãnãtãþii a gãsit, anul trecut, resursele necesare pentru o astfel de investiþie la Iaºi, arãtând cã Institutul Oncologic de acolo este prioritatea zero ºi precizând cã pentru finalizarea ºi punerea lui în funcþiune a prevãzut 17,9 milioane de lei. Faptul cã Ministerul Sãnãtãþii a considerat Iaºiul ca prioritate este ciudat, din perspectiva numãrului de bolnavi de cancer aflaþi în evidenþe. Conform Ministerului Sãnãtãþii, dacã la Iaºi sunt în evidenþe 9.537 de bolnavi de cancer, în Timiº, în momentul de faþã, sunt înregistraþi 15.873 de bolnavi de cancer, numãrul acestora fiind în creºtere cu peste 500, de la an la an.

Reabilitarea Gãrii de Nord nu ºi-a gãsit încã finanþare l Implicarea Primãriei într-un astfel de proiect este consideratã aproape imposibilã Dupã ce, la sfârºitul anului trecut, Ministerul Transporturilor a recunoscut cã finanþarea Bãncii Europene de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru reabilitarea Gãrii de Nord Timiºoara a expirat ºi cã va trebui gãsitã o nouã sursã de finanþare, lucrurile au rãmas în acelaºi stadiu. Adicã, fãrã niciun fel de perspectivã. Încã nu s-a gãsit nicio soluþie sau sursã de finanþare, ceea ce „împinge” aceastã reabilitare, doritã ºi aºteptatã de ani de zile, într-un viitor nedefinit. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Sursã de finanþare încã neidentificatã Anul trecut, în noiembrie, Ministerul Transporturilor, prin vocea ministrului Ramona Mãnescu, a recunoscut cã finanþarea pentru Gara de Nord a fost pierdutã:„În prezent, C.F.R. S.A. trebuie sã gãseascã o altã sursã de finanþare, deoarece împrumutul B.E.R.D. a expirat, ºi, de asemenea, trebuie elaborat proiectul tehnic pentru restul lucrãrilor de executat”. Între timp, situaþia nu s-a reglementat în niciun fel, nefiind identificatã nicio sursã de finanþare. „Nici pomenealã, nu s-a identificat niciun fel de sursã de finanþare deocamdatã”, afirmã Mircea Benec, directorul Regionalei C.F.R. Timiºoara.

Pierderea finanþãrii a fost un final

previzibil al maratonului de contestaþii, rezilieri contractuale ºi neîndepliniri de obligaþii asumate prin contract care au marcat acest proiect care, în Timiºoara, e în lucru de mai bine de un deceniu. Banii pe care Statul i-a pierdut anul trecut au fost la dispoziþia sa din 2003, când Compania Naþionalã de Cãi Ferate C.F.R. S.A. a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la B.E.R.D., finanþarea fiind garantatã de cãtre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, pentru execuþia de lucrãri de modernizare a cinci mari staþii de cale feratã din þarã – Constanþa, Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi Craiova –, precum ºi pentru servicii legate de supervizarea lucrãrilor, care au fost atribuite de la Bucureºti.

Dacã în cazul celorlalte patru staþii C.F.R. lucrurile au fost puse în practicã întocmai, la Timiºoara s-au împotmolit din cauza neînþelegerilor cu antreprenorii.

Banii au rãmas la dispoziþia Statului român pânã la sfârºitul anului trecut, când perioada de acordare a expirat.

Finanþarea de la bugetul local, consideratã foarte dificilã Proiectul de reabilitare a Gãrii de Nord a fost luat în discuþie ºi la ºedinþa de plen a Consiliului Local de sãptãmâna trecutã, când mai mulþi consilieri locali, evidenþiind faptul cã Guvernul nu a alocat, din nou, niciun leu pentru aceastã investiþie, au propus ca Primã-

ria Timiºoara sã încheie parteneriate cu Executivul, pentru refacerea Gãrii de Nord ºi pentru celelalte tronsoane ale ºoselei de centurã. „Am fi dorit ca în acest buget sã fie prevãzut un parteneriat cu S.N.C.F.R. pentru rezolvarea problemei de la Gara de Nord. Nu cred cã ar fi o problemã ca domnul primar, care este vicepreºedinte al P.N.L. la nivel naþional, sã poatã sã negocieze cu Ministerul Transporturilor, astfel încât aceastã poartã ruºinoasã de intrare în Timiºoara sã primeascã o înfãþiºare care sã ne facã cinste. Litigiile s-au finalizat. Deci, acestea sunt prioritãþile Timiºoarei, noi vedem un buget plin de studii de fezabilitate

care se plimbã de la an la an ºi se ignorã promisiunile electorale”, declara, în plen, consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. În replicã, primarul Nicolae Robu afirma cã nu pot fi prevãzute fonduri pentru centurã ºi Gara de Nord, pentru cã aceste obiective nu aparþin Primãriei Timiºoara: „Nu ne sunt indiferente aceste obiective, am fãcut foarte mult lobby ºi voi continua sã insist la ministerele de resort. Avem inclusiv disponibilitatea, dacã lucrul acesta va fi absolut necesar, de a ne asocia la acele proiecte, numai cã asta e mai greu de fãcut, pentru cã asocierea ar presupune inclusiv sã devenim coproprietari, în func-

þie de volumul de bani pe care i-am aloca”.

O ipotezã admisã ºi de directorul Regionale C.F.R. Timiºoara, Mircea Benec: „Personal, nu cred cã se poate realiza o finanþare de la bugetul local.

Nu cred cã atât valoarea rãmasã a lucãrilor, respectiv douã milioane de euro ar fi principalul impediment, cât faptul cã Primãria nu poate sã bage bani în ceva care aparþine altcuiva.

Procedural, legal, este foarte dificil sã se realizeze acest lucru”. În campania electoralã care a precedat ultimele alegeri locale, însã, reabilitarea „în regim de urgenþã” a Gãrii de Nord se regãsea pe pliantele electorale ale U.S.L.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

actualitate

3 - 5 februarie 2014

P.S.D. nu renunþã la intenþia de cumpãrare a sediului de pe splaiul Vladimirescu l Titu Bojin spune cã preþul de achiziþie se va stabili

în urma unei negocieri cu Primãria Timiºoara

Clãdirea în care funcþioneazã actualul sediu al P.S.D. va fi, totuºi, cumpãratã de cãtre partid. Preþul de achiziþie nu va þine cont însã nici de prima evaluare solicitatã de Primãrie, care stabilea clãdirii un preþ derizoriu, de aproximativ 100.000 de euro, nici de contraexpertiza, care stabilea un preþ de ºapte ori mai mare.

Va rezulta în urma negocierii directe a P.S.D. Timiº cu Municipalitatea, susþine preºedintele P.S.D., Titu Bojin, nemulþumit de faptul cã în acest moment „plãtim chirie la banii noºtri”. ligia.hutu@timpolis.ro

P.S.D. Timiº anunþã negocieri cu Primãria Reprezentanþii P.S.D. Timiº se socotesc nedreptãþiþi de evoluþia situaþiei referitoare la intenþia partidului de a-ºi achiziþiona sediul de situat pe splaiul Tudor Vladimirescu, pentru care plãtesc chirie Municipalitãþii. „Suntem ºi noi în acest moment întro incertitudine”, spune preºedintele P.S.D. Timiº, Titu Bojin, nemulþumit cã social-democraþii plãtesc în continuare chirie pentru a ocupa un imobil la care „mai mult de jumãtate e fãcut din banii noºtri”. Întrebat dacã P.S.D. Timiº va cumpãra acest sediu, Titu Bojin a rãspuns afirmativ, precizând cã vor fi purtate negocieri cu reprezentanþii Primãriei Timiºoara, pentru stabilirea unui preþ de achiziþie. Acesta a precizat ºi cã momentul cumpãrãrii imobilului va fi precedat de parcurgerea tuturor procedurilor legale necesare ºi a afirmând cã valoarea de vânzare poate fi diferitã de valoarea

Valoarea imobilului, rãmasã neclarificatã dupã douã evaluãri

tehnicã a imobilului, la fel ca ºi în cazul scoaterii la vânzare a unui imobil aflat în proprietate personalã: „Acest sediu a fost în roºu ºi noi am intrat în el, ºi vedeþi cum e acum. Partidul va plãti suma care va rãmâne la Primãrie.

Nu vom plãti suma pentru investiþiile pe care le-am fãcut pânã acum. (…)

Dacã vreþi sã vindeþi un apartament, poate meritã 200.000 de euro, dar dacã nimeni nu dã mai mult de 100.000…”.

Titu Bojin adãugat cã reprezentanþii partidului au la îndemânã nu doar procese-verbale care reflectã starea iniþialã a imobilului ºi tipul de lucrãri realizate de-a lungul timpului, ci ºi fotografii ºi casete video care pot proba faptul cã la imobil au fost fãcute îmbunãtãþiri considerabile. Acestea sunt, în opinia lui, argumente pentru care îºi exprimã speranþa cã negocierile cu Primãria nu vor porni de la suma de 700.000 de euro, atât cât a fost apreciatã valoarea imobilului, la contraexpertizã, de cãtre compania de evaluatori solicitaþi de cãtre reprezentanþii Municipalitãþii. Titu Bojin afirmã cã a fost „puþin supãrat” de situaþia creatã în plenul Consiliului Local, atunci când votul negativ al consilierului P.P.-D.D. Petricã Folicã a împiedicat luarea unei hotãrâri privind vânzarea imobilului cãtre P.S.D.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Titu Bojin: „Plãtim chirie la banii noºtri” Potrivit informaþiilor liderul judeþean al social-democraþilor, primul sediu încredinþat P.S.D. Timiº a fost situat pe strada George Coºbuc. Acesta a fost pierdut în instanþã de cãtre Primãrie, iar partidului i-a fost încredinþatã o suprafaþã de teren pe b-dul Republicii, în apropierea Gãrii de Nord.

Pentru cã zona în sine presupunea exigenþe în ce priveºte aspectul construcþiei, s-a cãzut de acord ca partidul sã dea ºi acest teren, la schimb. „Noi am avut prima datã un sediu pe care l-am fãcut, l-am amenajat ºi l-am pierdut în instanþã. Nu vorbesc de Loga, ºi pe acela l-am pierdut. Vorbesc de sediul de pe Coºbuc. În condiþiile astea, ni sa oferit o suprafaþã de teren în locul acelui sediu pe b-dul Republicii. Dupã ce am venit cu un proiect, am fost din nou de acord, în modul meu pacifist de a discuta, sã dãm ºi terenul ãla, dupã ce am dat ºi sediul de pe Loga ºi cel de pe Coºbuc ºi ni s-a oferit construcþia de aici. ºi ne-am pregãtit sã o reparãm. ºi a ieºit ce a ieºit. Noi trebuie sã plãtim chirie dupã ce am fãcut ce am fãcut aici. Deci, plãtim chirie la banii noºtri”, acuzã Titu Bojin.

Clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26 a fost, în 2012, revendicatã de Primãria Timiºoara, deºi se afla de ani de zile în proprietatea Administrãrii Domeniului Public. Ulterior, a fost atribuitã ca sediu P.S.D. Timiº, existând intenþia vânzãrii ei cu 100.000 de euro. Clãdirea a fãcut obiectul unei a doua evaluãri, iar reevaluarea, fãcutã de aceeaºi firmã, a crescut preþul la 700.000 de euro.

Imobilul fusese cât pe ce sã fie vândut de Municipalitate la valoarea de 100.000 de euro, dacã votul negativ al consilierului local P.P.-D.D. Petricã Folicã nu ar fi tulburat apele majoritãþii cu care ar fi trebuit sã se ia aceastã decizie.

Ulterior, primarul Nicolae Robu a intervenit, precizând cã iniþiativa de încredinþare spre vânzare a sediului trebuie finalizatã într-un fel sau altul ºi a solicitat, aceleiaºi firme de evaluatori, o a doua evaluare a imobilului. Edilul afirmã cã proiectul privind vânzarea imobilului va fi repus pe ordinea de zi a Consiliului Local Timiºoara, care va stabili ºi modul în care se va face aceastã tranzacþie. Din valoarea imobilului – 700.000 de euro, fãrã teren – ar putea fi scãzute investiþiile fãcute de P.S.D. Timiº.

Chiar ºi aºa, conform unor surse din cadrul fostei Administrãri a Domeniului Public, valoarea fãcutã la a doua evaluare, de 700.000 de euro, ar reprezenta jumãtate din valoarea realã, de piaþã, a imobilului.

Surse din A.D.P., care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul, ne-au declarat cã la respectiva clãdire Administraþia Domeniului Public a fãcut renovãri ºi îmbunãtãþiri care se apropie ca valoare de preþul cu care a fost scos iniþial la vânzare imobilul – 100.000 de euro. “Sã nu uitãm

cã este vorba despre 1.200 de metri pãtraþi. Dacã ai scoate la vânzare o clãdire de acest gen printr-o agenþie imobiliarã, cred cã preþul cerut ºi obþinut ar fi de cel puþin 1,5 milioane de euro”, susþin aceleaºi surse din cadrul fostei A.D.P. În aceste condiþii, mai mulþi consilieri locali ai P.D.-L. susþin cã lucrurile nu ar trebui lãsate fãrã sã se ia nicio mãsurã dupã ce valoarea reevaluãrii a crescut de ºapte ori. “Lucrurile nu trebuie lãsate aºa. Primãria Timiºoara trebuie sã vadã cum e posibil ca douã evaluãri ale aceleiaºi clãdiri sã aibã valori total diferite. Nu se poate sã se constate doar cã prima evaluare era de ºapte ori mai micã decât cea de a doua ºi sã nu se ia nicio mãsurã”, declara, recent, consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Acesta a anunþat cã va solicita Primãriei sã analizeze retroactiv toate evaluãrile fãcute de aceeaºi societate.

“Va trebui sã se vadã ce evaluãri au mai fost fãcute în acelaºi mod pentru Primãria Timiºoara ºi sã se ia mãsurile legale. Trebuie iniþiatã o anchetã pe aceastã temã în cadrul Primãriei ºi sã se analizeze, retrospectiv, toate evaluãrile de imobile realizate în aceleaºi condiþii”, mai spune consilierul local P.D.L.

cazuisticã

3 - 5 februarie 2014

5

Hoþi de buzunare din „Grupul Traian”, reþinuþi de Poliþia Localã Cele douã - trei staþii parcurse de cãlãtori cu tramvaiul prin zona Traian sunt puternic vizate, de ani buni, de mai multe grupuri de hoþi de buzunare, foarte violenþi, care au rezistat tuturor încercãrilor Poliþiei de a-i destructura. De aceastã datã, Poliþia Localã a reþinut trei astfel de hoþi, care acþionau în grup ºi, spre deosebire de alte multe cazuri care nu mai ajung la Poliþie, victima, fãrã sã se lase intimidatã, a decis sã depunã plângere. sorin.olaru@timpolis.ro

O grupare cu tradiþie Atât de activi erau hoþii de buzunare care acþioneazã pe tramvaie, în zona Traian, încât, atunci când ajungeau la staþiile respective, cãlãtorii, având experienþa unor cazuri de furturi la care au fost victime ei sau alte persoane, îºi strâng instinctiv la piept genþile ºi îºi verificã buzunarele. Aceasta pentru cã în zonã, de ani buni, îºi desfãºoarã activitatea mai multe grupuri de hoþi de buzunare, care acþioneazã la comun, fãrã sã se sinchiseascã de faptul cã ar putea fi vãzuþi de alþi cãlãtori. De obicei, grupul e format din douã femei ºi un bãrbat sau doi bãrbaþi ºi o femeie ºi mizeazã pe lipsa de reacþie a celorlalþi cãlãtori, precum ºi pe intimidarea lor, reacþionând foarte vio-

lent atunci când cineva îndrãzneºte sã avertizeze potenþiala victimã.

Sãptãmâna aceasta, însã, a fost una ghinionistã pentru trei „profesioniºti” din zonã. Astfel, poliþiºtii locali care acþioneazã pe tramvaie, pentru a preveni comiterea de infracþiuni din categoria furturilor din buzunare, a distrugerilor ºi a altor fapte de acest gen au depistat ºi reþinut trei persoane din „grupul Traian”.

Poliþiºtii locali se aflau în zona Traian când din tramvaiul 1 a coborât o femeie care le-a spus cã i-a fost furat telefonul mobil ºi un card, iar persoanele pe care le bãnuieºte au rãmas în tramvai. Imediat hoþii au fost identificaþi ºi reþinuþi, grupul fiind compus din douã femei ºi un bãrbat, cu vârste de 33, 32 ºi 20 de ani, toþi timiºoreni.

Victima a depus plângere, cele trei persoane fiind predate pentru continuarea cercetãrilor poliþiºtilor din cadrul compartimentului specializat de furturi din buzunare al Secþiei 1 Poliþie. „Zona Traian a fost monitorizatã, în urma sesizãrilor legate de furturi din buzunare, ale cãror victime sunt cãlãtori de pe mijloacele de transport în comun. De obicei, însã, acest gen de fapte sunt greu de probat, tocmai pentru cã multe din victime refuzã sã depunã plângere, temându-se de eventuale repercusiuni. De aceastã datã, victima a depus plângere”, ne-a declarat Daniela Seracin, purtãtor de cuvânt al Poliþiei Locale Timiºoara.

Experienþã „în câmpul muncii” Zonele fierbinþi în care cãlãtorii din mijloacele de transport în comun trebuie sã-ºi pãzeascã buzunarele ºi genþile sunt centrul, Piaþa Badea Cârþan, Piaþa Traian ºi strada Constantin Brâncoveanu. Hoþii acþioneazã de obicei în grupuri de patru - cinci persoane. „Trãgãtorul” este cel care scoate „coaja” (portmoneul) din buzunarul celui pe care au pus ochii, în timp ce „tira” este cel care îl acoperã ºi distrage atenþia victimei. Pentru a nu trezi nicio suspiciune din partea cãlãtorilor, hoþii

se îmbracã bine, de obicei cu haine curate ºi noi. Adesea, mai ales în cazul bãtrânilor, unul dintre ei se oferã, foarte galant, sã îi ajute sã urce în tramvai, în timp ce alþii îi cotrobãie prin buzunare sau prin geantã. Moda ultimilor ani, cu genþile ºi hainele cu buzunare speciale pentru telefoanele mobile, a fost o mana cereascã pentru hoþi. Dacã pânã nu de mult, una dintre metodele folosite era tãierea genþilor cu lama pentru a ajunge la “coajã”, metoda era prea complicatã. Hoþii au devenit mult mai îndemânatici, reuºind sã scoatã portmoneul sau telefonul direct din geantã sau din buzunar. Telefoanele mobile

„Zona Traian a fost monitorizatã, în urma sesizãrilor legate de furturi din buzunare, ale cãror victime sunt cãlãtori de pe mijloacele de transport în comun. De obicei, însã, acest gen de fapte sunt greu de probat, tocmai pentru cã multe din victime refuzã sã depunã plângere, temându-se de eventuala repercusiuni. De aceastã datã victima a depus plângere”.

Dana Seracin – Poliþia Localã Timiºoara sunt preferate. Imediat dupã ce a fost furat, aparatul este închis, dispãrând într-o complicatã reþea de intermediari.

Anunþ publicitar

Fiecare unitate M.A.I. va alege din ofertele Vodafone ºi 2K Telecom pe cea mai bunã Vodafone România ºi 2K Telecom vor depune oferte individuale pentru fiecare din cele 1.955 de unitãþi ale Ministerului Afacerilor Interne, conform acordului-cadru încheiat cu cei doi operatori telecom în valoare de 10,5 milioane euro, pe urmãtorii trei ani.

TIMPOLIS

“Pentru contractul de servicii de telecomunicaþii destinate M.A.I., Vodafone România concureazã cu 2K Telecom ºi subcontractanþii acestuia (Romtelecom, UPC Romania, Orange România ºi RCS-RDS).

Potrivit contractelor-cadru semnate în urma licitaþiei, atât cu Vodafone, cât ºi cu 2K Telecom, cele douã companii vor depune oferte individuale pentru fiecare unitate/instituþie subordonatã M.A.I. Desemnarea câºtigãtorului, fie 2K Telecom, fie Vodafone România, urmeazã sã fie fãcutã în urma competiþiei între aceste douã companii. Vodafone face aces-

te precizãri pentru o corectã informare a publicului”, declarã, citaþi de Mediafax, reprezentanþii operatorului.

M.A.I. a publicat zilele trecute un anunþ de atribuire a unui acord-cadru de servicii de comunicaþii în urma unei licitaþii. Potrivit anunþului, ofertanþii câºtigãtori sunt Vodafone România ºi 2K Telecom.

Oferta 2K Telecom are ca subcontractanþi Romtelecom, UPC România, Orange România ºi RCS&RDS, potrivit datelor disponibile pe www.e-licitatie.ro. Conform caietului de

sarcini, serviciile de comunicaþii vor conecta ºi vor fi utilizate în 1.955 de unitãþi ale M.A.I. Autoritatea contractantã a estimat contractul la 49,6 milioane de lei, adicã 10,5 milioane de euro. În 2012, afacerile 2K Telecom – firmã controlatã de Alexandru Ghiþã, 67,12% (fratele omului de afaceri Sebastian Ghiþã), Vasile Domente, 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiþã) ºi Vasile Radu, 24,83% – au însumat 59 de milioane de lei, nivel similar celui atins cu un an în urmã.

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

3 - 5 februarie 2014

Primãria Timiºoara plãteºte hingherii la kilometru parcurs l La costuri de peste 350 de lei pe lunã, adopþiile de la distanþã de câini

ar putea fi sortite eºecului O hotãrâre a Consiliului Local care reglementeazã acþiunea de gestionare a populaþiei canine ºi noile posibilitãþi de adoptare de la distanþã a unor câini a dus la publicarea contractului iniþial fãcut de Primãrie cu societatea Danyflor, care gestioneazã activitatea de ecarisaj la nivelul oraºului. Conform documentului, hingherii sunt plãtiþi pe kilometru, ºi la fel se plãteºte ºi transportul câinilor prinºi, spre adãposturi. E greu de spus însã cât de exact se pot contabiliza, cumulat, toate aceste activitãþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi tarife la noi reglementãri Consilierii locali au votat, sãptãmâna trecutã, un proiect de hotãrâre de Consiliu Local privind gestionarea câinilor fãrã stãpân în Timiºoara, care reglementeazã noile tarife plãtite de municipalitate pentru acest gen de servicii. Conform acestui proiect, accesul publicului în adãpostul pentru câini fãrã stãpân din comuna ªag, gestionat de societate Danyflor, se poate face de luni pânã vineri, într-un interval orar strict, între 12 ºi 18.

Noul proiect mai prevede cã, “în vederea recuperãrii câinilor revendicaþi, proprietarii vor achita contravaloarea sumelor cheltuite pe perioada staþionãrii acestora în adãpost, în cuantum de 11,57 lei cu TVA inclusã, pentru un câine, pentru fiecare zi de cazare a câinelui în adãpost, care include: cazarea câinelui fãrã stãpân, asigurarea hranei zilnice a câinelui fãrã stãpân aflat în adãpost ºi întreþinerea sanitar – veterinarã”. La aceste sume se vor adãuga, dupã caz,

identificarea câinelui prin metoda implantãrii de microcip electronic ºi realizarea unei baze de date, dacã este cazul – 46,75 lei fãrã TVA pe câine, operaþiunile de sterilizare chirurgicalã, dacã este cazul, prin ovario-histerectomia femelei - 127,71 lei fãrã TVA pe câine, respectiv castrarea masculilor cu 105,93 lei fãrã TVA pe câine, la care se adaugã îngrijire post-operatorie dupã sterilizarea câinelui, dacã este cazul - 31,18 lei fãrã TVA pe câine.

Termenul pentru achitarea sumelor cheltuite pentru câinii revendicaþi pe perioada staþionãrii în adãpost este de 14 zile lucrãtoare de la data intrãrii câinelui în adãpost, iar ridicarea câinilor este condiþionatã de plata cheltuielilor pe perioada de staþionare a câinilor revendicaþi în adãpost. În acelaºi act normativ s-a stabilit ºi costul adopþiei de câini la distanþã. Cheltuielile de întreþinere pentru un câine adoptat la distanþã, din adãpostul gestionat de Danyflor, sunt în cuantum de 11,57 lei cu TVA inclusã, sumã care include cazarea câinelui fãrã stãpân, asigurarea hranei zilnice a câinelui fãrã stãpân aflat în adãpost ºi întreþinerea sanitarveterinarã.

La aceste sume se vor adãuga, dupã caz, identificarea câinelui ºi sterilizarea. În aceeaºi hotãrâre de Consiliu Local se mai aratã cã,în vederea încasãrii sumelor cheltuite pe perioada staþionãrii câinilor revendicaþi în adãpost ºi pentru cheltuielile de întreþinere în cazul adopþiei la distanþã a câinilor fãrã stãpân, operatorul serviciilor de gestiune a câinilor fãrã stãpân va deschide un cont curent în lei ºi euro la o unitate bancarã, cu destinaþie special. Apoi, vor prezenta Primãriei Timiºoara la data de 5 a fiecãrei luni, un raport pentru luna precedentã cu privire la situaþia

de 23 de ani un reper al cetãþii

revendicãrilor ºi adopþiilor la distanþã, însoþit de extrasele de cont.

Costul stabilit pentru adopþia la distanþã poate trece de 100 de euro pe lunã, ºi nu este definitiv, “urmând ca prin hotãrâre a Consiliului Local sã fie stabilite ºi celelalte elemente de cost, conform legii”. Aceste tarife au iscat discuþii ºi în ºedinþa de plen a Consiliului Local. Consilierul local Adrian Orza a susþinut cã taxa propusã pentru adopþia la distanþã a maidanezilor este prohibitivã ºi descurajatoare pentru iubitorii de animale.

“Tarifele sunt o consecinþã a ceea ce a dovedit practica. Nu putem sã venim acum cu alte tarife, pentru cã acei câini care sunt în adãposturi trebuie sã fie întreþinuþi, hrãniþi, îngrijiþi, ºi noi nu mai avem voie sã alocãm fonduri pentru asta în noua legislaþie. Totalul costurilor trebuie sã fie acoperit de cãtre cei care adoptã câinii la distanþã ºi atunci apar aceste costuri. Specialiºtii au fãcut calculele ºi au spus cã atât sunt costurile”, a declarat în acest sens primarul Nicolae Robu.

Tarife stabilite “en detail” Dincolo de aceastã discuþie – a cãrei finalitate se va vedea când va fi inventariat numãrul timiºorenilor care se încumetã sã adopte câini la distanþã –, la aceste costuri, mai spectaculoasã este o anexã a respectivei hotãrâri, care cuprinde actul adiþional din 2009 la contractul iniþial, semnat de Danyflor cu Primãria Timiºoara în anul 2006, ºi prelungit ulterior prin acte adiþionale.

Prin acest act adiþional, se stabilesc tarife detaliate în kilometru pentru munca pe teren legatã de gestionarea populaþiei canice. Deplasarea în teren pentru identificarea habitatelor costã 1,19 lei pe kilometru. Acelaºi tarif se practicã ºi pentru

deplasarea pentru prinderea ºi transportul în adãposturi a câinilor fãrã stãpân. Prinderea câinilor fãrã stãpân costã, în acest contract, 13,18 lei pe cap de câine, iar întreþinerea sanitar-veterinarã a acestora costã 1,19 lei pe cap de câine pe zi. Actul adiþional nu se rezumã doar la câini ºi prevede, de pildã, tarife de 3,59 de lei pe kilometru pentru “transportul de animale vii, cu utilaje special amenajate în regim urban ºi extraurban”, precum ºi o taxã pe animal de 59,94 de lei pentru “prinderea, transportul ºi cazarea animalelor de companie (pisici, porcuºori de guinea, papagali ºi iguane”.

Conform aceluiaºi contract, inventarierea pe specii ºi constituirea unei baze de date cu privire la pãsãrile domestice ºi sãlbatice din Timiºoara costã 5,99 de lei pe orã, ºi tot atâta costã ºi activitãþile de întreþinere sanitar-veterinarã ºi de hrãnire a unor specii de pãsãri domestice ºi sãlbatice de pe raza municipiului Timiºoara.

Anual, la Danyflor, ajung peste 1.200 de câini ridicaþi de pe domeniul public. Pentru activitatea de management al populaþiei canine au fost emise pe an, conform raportului întocmit de Primãria Timiºoara, facturi în valoare de aproximativ un milion de lei. Contractul iniþial, încheiat pe cinci ani, între Primãria Timiºoara ºi Danyflor, a fost semnat în iulie 2006. Acesta ar fi trebuit sã expire în august 2012. Cum potrivit termenilor contractuali conveniþi, contractul poate fi prelungit pentru o perioadã egalã cu cel mult jumãtate din durata sa iniþialã, prin acordul de voinþã al pãrþilor, actul a fost prelungit pânã la data de 28 februarie 2014. Potrivit datelor înregistrate la Primãrie, Danyflor a capturat în ultimii cinci ani peste 12.000 de câini, dintre care 600 au fost revendicaþi ºi doar 1.700 au fost adoptaþi.

Eutanasierea rãmâne în cãrþi În ciuda protestelor ºi luãrilor de poziþie pe aceastã temã, ºi la Timiºoara eutanasierea câinilor maidanezi care nu sunt revendicaþi continuã sã rãmânã o procedurã legalã ºi curentã, începând din acest an. Astfel, animalele strânse de pe strãzi de hingheri sunt eutanasiate dacã nu sunt revendicate sau adoptate în decurs de 14 zile lucrãtoare.

Câinii strânºi în adãpostul societãþii Danyflor vor fi inventariaþi ºi se va stabili, în funcþie de data la care au intrat în adãpost, care vor fi eutanasiaþi ºi când.

Potrivit acestor noi norme, eutanasierea animalelor care nu suferã de boli incurabile se poate face prin decizie a împuternicitului primarului, fiind efectuatã de medici veterinari de liberã practicã.

Reprezentanþii Primãriei Timiºoara aduc argumente în favoarea eutanasierii ca soluþie finalã, spunând cã angajaþii Danyflor au adunat în ultima sãptãmânã peste 30 de câini din zona Gãrii de Nord, unde doi bãrbaþi au fost muºcaþi de o haitã de maidanezi, iar recent a avut loc încã un incident. Municipalitatea estimeazã cã pe strãzile urbei umblã nestingheriþi puþin peste 3.000 de câini, dintre care 1.600 sunt sterilizaþi.

Reprezentanþii O.N.G.-urilor timiºorene de protecþie a animalelor spun însã cã soluþia ar fi sterilizarea tuturor animalelor, inclusiv a celor din curþile oamenilor, pentru cã de acolo provin cei mai mulþi câini ai strãzii.

Sterilizarea este o metodã mult mai bunã ºi, de altfel, singura care are efect. Degeaba umblã hingherii prin toatã Timiºoara, îi strâng ºi îi eutanasiazã, pentru cã nu fac decât sã asigure condiþii propice de înmulþire câinilor rãmaºi: În plus, o cãþea poate naºte peste 120 de pui în timpul vieþii. În acest fel, fãrã sterilizare, nu se va rezolva niciodatã problema câinilor comunitari în Timiºoara. Dacã s-ar opta pentru sterilizare, situaþia s-ar reglementa în timp, pentru cã nu sunt eliberaþi în stradã decât câinii blânzi, care poate mai trãiesc doi-trei ani. În timp, numãrul câinilor comunitari ar scãdea în mod sigur prin aceastã metodã”, spune medicul veterinar timiºorean Andreea Stoian.

economic

3 - 5 februarie 2014

7

Scumpirea gigacaloriei, aprobatã la Timiºoara l Dacã Primãria nu mai acordã subvenþii,

preþul cãldurii ar putea creºte cu aproape o treime, peste noapte

Deºi se dãdeau asigurãri în urmã cu doi ani cã nu vor mai fi acceptate creºteri ale preþului gigacaloriei la Timiºoara, fiind deja unul dintre oraºele cu cele mai mari preþuri ale agentului termic, prima ºedinþã a Consiliului Local pe acest an a dus la o creºtere a preþului agentului termic. Chiar dacã aceastã scumpire, dã asigurãri Primãria Timiºoara, nu va fi resimþitã de cãtre populaþie, totul depinde de subvenþiile acordate de Municipalitate. În lipsa lor, preþul plãtit de timiºoreni pentru agentul termic ar putea creºte cu peste o treime, peste noapte. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Scumpire ºi asigurãri pentru populaþie În Consiliul Local a fost aprobatã, sãptãmâna trecutã, majorarea preþului de producþie, transport ºi distribuþie a energiei termice la Timiºoara. Conducerea executivã a Primãriei a dat asigurãri cã timiºorenii racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire nu vor resimþi scumpirea în facturi, pentru cã va creºte, proporþional, ºi subvenþia acordatã de Primãrie pentru acoperirea diferenþei dintre preþul de producþie ºi preþul facturat populaþiei. Astfel, noua hotãrâre votatã în Consiliul Local aprobã preþul local de producere, transport ºi distribuþie ºi furnizare a energiei termice livrate de Colterm la valoarea de 377,88 de lei pe gigacalorie, începând cu data de 25 ianuarie 2014. În acelaºi act normativ se stabileºte cã preþul local al energiei termice facturatã populaþiei de cãtre Colterm rãmâne la valoarea de 252,17 lei pe

gigacalorie, fãrã TVA. Totodatã, noua hotãrâre de Consiliu aprobã asigurarea din bugetul local a sumelor necesare acoperirii diferenþei dintre preþul de producere, transport, distribuþie ºi furnizare a energiei termice livrate populaþiei ºi preþul local al energiei termice facturatã populaþiei. “Nivelul actual al preþului energiei termice, a preþului de facturare pentru populaþie ºi a subvenþiei pentru acoperirea diferenþelor de preþ a fost aprobat în anul 2010 ºi menþinut prin H.C.L. 337/25.10.2011, în timp ce o serie de componente care intrã în structura de preþ au suferit modificãri.

Noile preþuri locale solicitate de S.C. Colterm S.A. modificã sumele necesare acoperirii diferenþei de preþ, fãrã afectarea populaþiei”, se aratã în motivarea respectivei hotãrâri, adoptate sãptãmâna trecutã.

Ca atare, Primãria s-a angajat ca, deocamdatã, sã sprijine prin subvenþionare diferenþa dintre preþul de producere al energiei termice furnizate de

Colterm ºi cel plãtit de cãtre populaþie. Însã, se poate pune, în acest context, o întrebare legitimã: ce se întâmplã dacã Primãria, anul viitor, nu va mai avea bani pentru acordarea subvenþiei, sau dacã, pur ºi simplu, nu va mai dori sã subvenþioneze agentul termic livrat timiºorenilor? Practic, în acel moment, în municipiu, preþul agentului termic livrat în sistem centralizat ar exploda, crescând cu aproximativ o treime.

“Ar fi un dezastru dacã la un moment dat Primãria nu ar mai avea banii necesari pentru subvenþionare, sau nu ar mai vrea sã subvenþioneze agentul termic”, estimeazã Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. De aceea, mai spune acesta, ºi timiºorenii trebuie sã fie atenþi atunci când se aprobã bugetul, ºi sã întreprindã demersuri la nivelul consilierilor locali, pentru ca în fiecare an sã se prevadã sumele necesare pentru aceste subvenþii, fãrã de care unii timiºoreni efectiv nu ºi-ar mai permite sã plãteascã întreþinerea.

Preþuri mari în raport cu alte municipii În Timiºoara, locuitorii branºaþi la sistemul public de termoficare plãtesc în prezent unul dintre cele mai mari preþuri pe gigacalorie din þarã.

Acest lucru este confirmat ºi de ultimul studiu publicat de cãtre Institutul pentru Politici Publice, pe tema “Managementului serviciilor publice”. Acesta aratã cã, dacã la nivel naþional costul mediu al gigacaloriei pentru consumatorii casnici a scãzut în ultimii ani, în Timiºoara tendinþa a fost inversã.

Aici s-au înregistrat în ultimii doi ani cele mai mari creºteri ale costului gigacaloriei, de peste 40%, Timiºoara fiind urmatã la bursa creºterilor de preþuri de Craiova, Piatra Neamþ, Galaþi ºi Sibiu. Dupã noua scumpire a preþului gigacaloriei, Timiºoara a ajuns printre “campioanele naþionale” la preþuri mari,

raportând preþul la cel practicat de municipiile de aceeaºi dimensiune.

Mai scumpã este cãldura în Vaslui, Zalãu sau Focºani, toate, însã, oraºe mai mici decât Timiºoara, cu reþele de termoficare mult mai mici, cu mult mai puþini consumatori, ceea ce înseamnã costuri crescute de operare care se reflectã în facturã.

Oricum, în noul context e oarecum comicã o declaraþie fãcutã la începutul anului trecut de cãtre primarul Nicolae Robu: “Pe viitor, prin aceastã retehnologizare, vom putea sã lucrãm mult mai mult pe cãrbune fãrã a polua, prin urmare, cetãþenii vor simþi cã factura lor va fi una rezonabilã. Noi ne-am angajat mereu sã reducem facturile, dar în mãsura în care se pãstreazã preþurile exogene la gaz ºi la cãrbune. În aceste condiþii pen-

tru gaz, prin retehnologizare ºi o mai bunã gospodãrire, reuºim sã reducem preþul la gigacalorie. Având în vedere unele lucrãri pe care le mai avem în derulare, eu cred cã în 2014 preþul la gigacalorie va putea sã scadã în condiþiile în care preþul la gaz ºi la cãrbune nu se majoreazã, va putea sã scadã cu 10 la sutã”.

Situaþie economicã grea la Colterm Colterm motiveazã necesitatea creºterii preþului gigacaloriei prin faptul cã preþul energiei termice în Timiºoara “a rãmas nemodificat de trei ani (de fapt, de patru ani, deoarece ultima modificare a vizat doar actualizarea TVA de la 19% la 24%), timp în care o serie de componente care intrã în structura de preþ au suferit o serie de modificãri.”

Conducerea Colterm dã de înþeles cã în momentul de faþã situaþia economicã a societãþii nu ar fi prea bunã, menþionând cã “având în vedere decapitalizarea societãþii în ultimii patru ani de circa 90 de milioane de lei, ca urmare a neîncasãrii la timp a subvenþiilor de la bugetul de stat ºi local, Colterm a înregistrat pe costuri penalitãþi în sumã de 48 de milioane de lei, din care 28,5 milioane de lei aferente A.N.A.F.”.

Reprezentanþii Colterm mai spun cã ºi din aceastã cauzã s-au negociat ºi

contractat mai multe linii de credit care sã permite finanþarea golurilor de mijloace circulante: “Numai pentru creditul de 50 de milioane de lei contractat de la Bancpost, în octombrie 2010, pe o perioadã de trei ani, s-au achitat dobânzi de 12,11 milioane de lei.

Pentru a evita întreruperea furnizãrii de agent termic, am achitat cãtre Petrom penalizãri de întârziere în sumã de 11,22 milioane de lei în perioada 2010 - 2012 ºi pânã în martie 2014 vom fi obligaþi, conform negocierilor efectuate în luna septembrie 2013, sã mai achitãm 2,5 milioane de lei penalitãþi”.

Conform acestora, în 2014 se vor achita dobânzi aferente creditelor pentru activitatea de exploatare în valoare de peste 6,2 milioane de lei ºi aproape trei milioane de lei pentru activitatea de investiþii. Ca atare, în acest an, Colterm va plãti doar la bãnci, pentru dobânzi, peste 9,2 milioane de lei.

Guvernul, deºi situaþia actualã a Colterm este cauzatã ºi de subvenþiile achitate cu întârziere de la bugetul central, nu pare interesat de problemã.

Cel puþin aceasta se deduce din rãspunsul la o adresã înaintatã Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice de cãtre deputatul timiºean P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean, adresã în care se precizeazã cã “una din nenumãratele promisiuni ale guvernãrii U.S.L. ºi, implicit a domnului primar Nicolae Robu a fost ºi aceea de a reduce cu 25% preþul la gigacalorie, promisiune care a rãmas doar la stadiul de slogan folosit în campania electoralã a U.S.L.”. Vicepremierul Liviu Dragnea a rãspuns zilele trecute la aceastã interpelare, arãtând cã nu se mai acordã sume de la bugetul de stat pentru subvenþionarea energiei termice, iar în bugetul de stat nu au fost prevãzute sume cu aceastã destinaþie la bugetul Ministerului Dezvoltãrii.

Mai mulþi “centraliºti” decât abonaþi la regimul centralizat de termoficare Conform unui studiu recent legat de termoficare, prezentat de cãtre Ariston, s-a ajuns ca numãrul românilor care au centrale termice sã fie mai mare decât al celor branºaþi la sistemul centralizat de termoficare. Parcul de centrale termice a depãºit 1,5 milioane unitãþi, faþã de 1,4 milioane locuinþe încã branºate.

“Creºterea continuã a preþului la energia termicã, problemele constante ale CET-urilor din întreaga þarã, cât ºi dorinþa de independenþã a românilor au dus, în ultimii zece ani, la debranºarea a peste 1,1 milioane de locuinþe de la sistemul de încãlzire centralizat. În anul 2002 sistemul centralizat deservea 2,5 milioane de locu-

inþe, pentru ca în acest moment doar 1,4 milioane sã fie încã branºate”, se precizeazã în studiul furnizorului de centrale termice Ariston Thermo România.

Cele mai mari creºteri ale preþului la energia termicã facturat cãtre populaþie în perioada 2008 - 2012 au fost consemnat în judeþele Covasna (+245%), Caraº -Severin (+210%), Constanþa (+187%), Neamþ (+168%) ºi Giurgiu (+154%), aratã reprezentanþii companiei. Potrivit calculelor Ariston, în acest moment ºapte judeþe din România (Alba, Mureº, Maramureº, Bistriþa Nãsãud, Satu Mare, Ialomiþa, Ilfov) nu mai depind de sistemul centralizat de încãlzire, în timp ce 17 ju-

deþe mai au branºate sub 30% din locuinþe. La polul opus se aflã judeþele în care peste 70% dintre locuinþe depind încã de sistemul centralizat, numãrul acestora fiind însã tot mai mic. În acest moment doar Bihor, Mehedinþi, Vâlcea, Giurgiu, Constanþa ºi Galaþi au un numãr atât de mare de locuinþe branºate. Timiºoara se plaseazã în acest clasament într-o poziþie de mijloc, cu peste 73.000 de abonaþi în sistemul centralizat de termoficare. Pe aceastã listã se aflã ºi Capitala, unde 560.000 de locuinþe sunt încã branºate, în condiþiile în care la nivel naþional existã un total de 1,4 milioane de locuinþe branºate la CET-uri.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

advertorial

3 - 5 februarie 2014

Mobilier din Timiº, pe pieþele din Qatar ºi Emiratele Arabe Unite l Compania Rus-Savitar a inaugurat la Dudeºtii Noi o halã de producþie ultramodernã Douã linii de producþie unice în Europa, condiþii de muncã la standarde occidentale, mai bine de 600 de locuri de muncã care vor fi create în beneficiul locuitorilor judeþului ºi mii de obiecte de mobilier tapiþat produse în Timiº de compania Rus Savitar ºi destinate cumpãrãtorilor din Anglia, Olanda, Franþa, Cehia, Slovenia, dar ºi Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite ºi Kurdistan. Acestea sunt, creionate succint, punctele de reper ale unei afaceri care s-a dezvoltat vertiginos, graþie unui proiect cu finanþare europeanã.

bilier tapiþat. „Prin extinderea capacitãþii de producþie, la finalul anului 2013 am înregistrat o creºtere a cifrei de afaceri cu 18% faþã de momentul demarãrii proiectului, procent din care 15% reprezintã cifra de afaceri obþinutã doar din exporturi. Estimarea pentru 2014 este ca cifra de afaceri a companiei sã înregistreze o creºtere de pânã la 28%”.

Managerul Rus-Savitar a explicat ºi cã, în actualele condiþii de pe piaþa româneascã, varianta internalizãrii serviciilor reprezintã opþiunea managerialã cea mai eficientã, pentru cã „la noi lucrurile stau uºor diferit faþã de þãri cum este Germania, unde varianta pentru care se opteazã este externalizarea unor servicii. La noi este mai eficient aºa, sã poþi desfãºura toate activitãþile de care ai nevoie în incinta fabricii”.

Advertorial

O investiþie beneficã pentru economia Timiºului Proiectul de extindere a capacitãþii de producþie a fabricii de mobilã aparþinând companiei Rus-Savitar a fost finanþat din fonduri europene, prin Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice, ºi cofinanþat prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã.

La deschiderea oficialã a noii hale a fabricii de mobilã de la Dudeºtii Noi, care a avut loc zilele trecute, au fost prezenþi preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, ºi reprezentanþi ai autoritãþilor de la nivel local.

Potrivit declaraþiilor managerului companiei Rus-Savitar, Cristian Alin Rus, valoarea totalã a investiþiei a fost de peste 23.504.901,57 de lei, din care

O afacere pornitã acum 20 de ani 8.067.923,595 de lei fonduri europene nerambursabile. Proiectul a debutat în iulie 2012 ºi a fost finalizat cu trei luni mai devreme decât data asumatã iniþial, care este mai 2014. Cristian Alin apreciazã investiþia, în ansamblul ei, ca fiind o izbândã, nu doar pentru proprietari, ci ºi pentru economia ºi renumele judeþului, precizând cã mobilier cu însemnele Rus-Savitar ajung în acest moment pe pieþe dinamice ºi pretenþioase din þãri cum sunt Qatar-ul, Irak-ul ºi Emiratele Arabe Unite, aflate acum în plinã expansiune economicã.

Numai în ultimele luni ale anului trecut, în noua fabricã de mobilier tapiþat, întinsã pe o suprafaþã de 7.286,95 de metri pãtraþi, au fost angajate 235 de

de 22 de ani un reper al cetãþii

persoane, urmând ca pânã la finalul acestui an, numãrul angajaþilor sã creascã la 320. Iar, potrivit estimãrilor managerului companiei Rus-Savitar, în perspectiva urmãtorilor trei ani se va ajunge la crearea a peste 600 de locuri de muncã în fabrica de mobilã de la Dudeºtii Noi.

Flux tehnologic complet Cristian Alin Rus a explicat cã, în acest moment, fabrica asigurã, prin resurse ºi angajaþi proprii, fluxul tehnologic complet pe care îl presupune realizarea pieselor de mobilier tapiþat, de la momentul achiziþionãrii lemnului

crud, care strãbate mai întâi linia de uscare, fiind ulterior supus unui întreg proces tehnologic de prelucrare ºi finisare prin lãcuire. În paralel, funcþioneazã o linie completã de croire material textil ºi piele naturalã, ambele linii tehnologice fiind capabile în acest moment sã susþinã o producþie de pânã la 10.000 de canapele pe lunã, spre deosebire de capacitatea iniþialã a fabricii, care era de 2 000 de canapele tapiþate. „Douã dintre liniile de producþie de care dispunem sunt unice în Europa”, afirmã Cristian Alin Rus, care mai spune ºi cã, graþie proiectului, au putut fi achiziþionate 649 de echipamente noi, iar fabrica a fost dotatã ºi cu douã softuri de specialitate pentru producþia de mo-

Compania Rus-Savitar ºi-a început activitatea ca retailer de mobilã în 1994, la Timiºoara. În 2004, ºi-a inaugurat centrul logistic de unde se distribuie marfã unei reþele de peste 200 de magazine, situate în întreaga þarã. Prima investiþie fãcutã în activitatea de producþie de mobilier din pal a fost fãcutã în cursul anului 2005, suma totalã investitã atunci fiind de 3,5 milioane de euro. Ulterior, în 2008, compania a achiziþionat cinci linii de producþie total automatizate, una dintre acestea fiind unicã în Europa de Est. Un an mai târziu, Rus-Savitar ºi-a lansat ºi propria reþea de retail, sub numele de Casa Rusu, care numãrã în prezent 28 de magazine în întreaga þarã, dintre care trei în Bucureºti.

publicitate

3 - 5 februarie 2014

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

3 - 5 februarie 2014

Sistemul de pensii de stat mai supravieþuieºte pânã în 2030 Numãrul pensionarilor timiºeni este în creºtere

Deºi în urmã cu zece ani politicienii social-democraþi râdeau de “ipotezele fanteziste” ale presei care anticipa colapsul sistemului de pensii de stat, în prezent, deºi o parte din acei politicieni se regãsesc ºi acum în formula guvernamentalã, puþini mai cred într-un viitor optimist al acestui sistem. În condiþiile în care beneficiarii se înmulþesc (lucru valabil inclusiv în Timiº – unul dintre judeþele cu o proporþie destul de mare a populaþiei active), iar cotizanþii se împuþineazã.

Reprezentanþii Casei Judeþene de Pensii Timiº confirmã faptul cã, la nivelul judeþului, numãrul de pensionari înregistreazã o creºtere uºoarã, raportatã la ce se întâmpla în aceeaºi perioadã a anului trecut. Dacã în ianuarie 2012 erau înregistraþi 157.477 de pensionari, acum numãrul acestora a ajuns la 157.868.

Chiar ºi numãrul pensionarilor cu pensii anticipate a crescut, deºi legislaþia a devenit restrictivã pe acest segment. “De la un numãr de 5.330 de beneficiari ai pensionãrii anticipate în ianuarie anul trecut, s-a ajuns acum la 5.624. Este vorba, în general de oameni care ºi-au pierdut locul de muncã, din cauza restructurãrilor, ºi, având o anumitã vârstã, e aproape imposibil sã-ºi mai gãseascã un loc de muncã. De aceea, în cazul lor, pensionarea este singura soluþie”, spune Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Previziuni pesimiste Un studiu intitulat “Alternative ºi compromisuri în sistemul românesc de pensii pentru urmãtorii 20 de ani”, realizat de Centrul de Resurse pentru Participare Publicã ºi Centrul Român de Politici Europene ºi prezentat sãptãmâna trecutã la nivel naþional aratã cã perspectiva demograficã a României este proastã, fiind agravatã ºi de pierderea masivã a populaþiei active prin migraþie, astfel încât sistemul de pensii se prefigureazã sustenabil doar pânã la nivelul anului 2013.

Iniþiatorii studiului mai aratã cã, în prezent, sistemul de pensii nu se autosusþine complet, de la bugetul de stat transferându-se aproximativ 2,5% din PIB. “Dacã procentul s-ar ridica la circa 3%, pot apãrea probleme serioase de echilibru, cu efecte ce vor fi resimþite în economie – creºterea fiscalitãþii, reducerea investiþiilor, iar dacã ar ajunge spre 4%, echilibrul ar fi pierdut. Acum, transferurile asigurã un grad optim de adecvare a pensiilor, iar România nu ar fi avut probleme cu transferurile, dacã nu ar fi intervenit criza economicã globalã din 2008, aceasta afectând economia ºi, implicit, veniturile la buget”, se aratã în documentul fãcut public zilele trecute.

Specialiºtii susþin cã schimbãrile necesare sunt structurale ºi depãºesc instrumentele de gestiune propriuzisã a unui sistem de pensii. Astfel, pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, ar fi nevoie de avansuri în productivitatea muncii, de creºterea ratei de ocupare a populaþiei active ºi de politici de imigraþie atractive.

Autorii studiului mai spun cã perspectiva demograficã a României este proastã, þara noastrã pierzând masiv populaþie activã prin migraþie: “Din anul 1990, am pierdut aproximativ douã milioane de oameni activi. Dacã acest ritm se va menþine, contributorii se vor reduce disproporþionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectatã. Mecanic, sistemul de pensii se prefigureazã sustenabil pânã la nivelul anului 2030.

Una dintre cauze este cã speranþa de viaþã în România este încã micã – numãrul de decese este mare”.

Iniþiatorii cercetãrii subliniazã cã pe piaþa muncii situaþia este staþionarã, de ani de zile rata de ocupare fiind în aceiaºi parametri, fãrã a fi

“Sistemul de pensii de stat devine tot mai ºubred” generate locuri de muncã.

Autorii studiului avertizeazã cã nu ne mai putem baza pe mãsuri precum stimularea creºterii demografice, mãsuri administrative de reducere a economiei gri/negre, creºterea vârstei de pensionare (care deja e ridicatã) sau creºterea vechimii obligatorii pentru pensie integralã, de asemenea, deja ridicatã. În opinia specialiºtilor, sistemul de pensii a avut evoluþii contradictorii, ceea ce a dus la creºterea numãrului total de pensionari de la 3,58 milioane, în 1990, la 5,401 milioane, în noiembrie 2013 (+50,8 %) în condiþiile scãderii numãrului de salariaþi de la 8,156 milioane în 1990 la 4,378 milioane de salariaþi în septembrie 2013 (-46,32%).

Concluzia studiului este cã, în funcþie de orientarea politicã/ideologicã, se va pune accentul fie pe componenta socialã (o valoare cât mai mare pentru pensia medie), fie pe componenta de reducere a deficitului prin creºterea vârstei de pensionare, în funcþie de speranþa de viaþã la 65 de ani.

Dacã pe vremuri miniºtrii de resort ar fi combãtut energic ºi cu superioritate acest gen de prognoze, acum le confirmã, forþaþi de evidenþe.

Astfel, dacã în 2003, într-o vizitã de lucru la Timiºoara, ministrul P.S.D. de atunci al Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Marian Sârbu, susþinea cã este imposibilã ºi fantasmagoricã o ipotezã legatã de faptul cã sistemul de pensii de stat nu se va auto-susþine pe termen mediu ºi lung, acum, liberala Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii într-un Guvern social-liberal, a apreciat cã studiul care prognozeazã colapsul sistemul de pensii de stat în 15 ani “este echilibrat ºi scoate în evidenþã problemele

de 23 de ani un reper al cetãþii

esenþiale ale sistemului de pensii”.

Aceasta a întãrit concluziile studiului, arãtând cã România va fi þara din U.E. cu procesul cel mai accentuat de îmbãtrânire a populaþiei ºi, totodatã, va avea un procent de cheltuieli cu pensiile din PIB printre cele mai mari.

Ministrul a precizat cã ar trebui avut în vedere faptul cã România va fi þara cu procesul cel mai accentuat de îmbãtrânire a populaþiei din toatã Uniunea Europeanã, la asta contribuind natalitatea scãzutã, mortalitatea infantilã ºi migraþia forþei de muncã, în special a celei tinere. “Dacã vor mai fi persoane care vor pleca sã îºi gãseascã un loc de muncã în strãinãtate, acelea vor fi tocmai persoanele tinere. Aceste componente, corelate ºi cu creºterea speranþei de viaþã, vor duce la cel mai mare procent de îmbãtrânire a populaþiei în România”, a spus ministrul Muncii.

O consecinþã a acestei situaþii va fi, în opinia Marianei Câmpeanu, creºterea procentului din PIB al cheltuielilor cu pensiile. În acelaºi context, a precizat cã numãrul de tineri din România ajunsese, în 2012, sã fie egal cu cel al bãtrânilor, ceea ce înseamnã cã procesul de îmbãtrânire a populaþiei era deja în plinã desfãºurare.

Dezechilibre ºi în Timiº Deºi Timiºul se numãrã printre judeþele cu cel mai mare procent al populaþiei active, ºi aici ponderea pensionarilor raportatã la total populaþiei este în creºtere. Dacã în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaþiei judeþului, acum, procentul a trecut de 23%. Principalul factor de stabilizare al sustenabi-

litãþii sistemului public de pensii, rãmâne în Timiº, ca ºi la nivel naþional, ºi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbãtrânire a populaþiei.

Reprezentanþii Direcþiei Regionale de Statisticã Timiº spun cã se manifestã ºi în judeþ acest fenomen de îmbãtrânire a populaþiei, remarcat în toatã þara, însã mai precizeazã cã în cele trei judeþe ale zonei de vest a þãrii – Timiº, Arad ºi Caraº-Severin – fenomenul de îmbãtrânire a populaþiei nu este atât de accentuat pe cât cel din regiunea vecinã, din Ungaria.

Faptul cã Timiºoara e un centru universitar puternic a mai echilibrat cât de cât balanþa demograficã a zonei. Conform Direcþiei Regionale de Statisticã Timiº, în judeþ, îmbãtrânirea populaþiei e oarecum þinutã sub control, deocamdatã, de acest fenomen al migraþiei interne. Timiºoara e un centru universitar foarte puternic, sunt mulþi tineri care vin aici la studii ºi apoi se stabilesc aici. De aceea, lucrurile nu stau foarte rãu din punct de vedere al acestui indice, calculat ca numãr al persoanelor sub 15 ani, raportat la numãrul persoanelor peste 64 de ani. La 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeþe, la acelaºi raport, numãrul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100. Însã ºi atracþia oraºului universitar a început sã scadã în ultimii ani, cel puþin, din cauza “modei” înscrierii tinerilor români absolvenþi de liceu la universitãþi din strãinãtate, lucru care a fãcut ca înscrierile la facultãþile din centrul universitar Timiºoara sã scadã, încã de acum trei ani. E un lucru care, în urmãtoarea perioadã, se va reflecta ºi în echilibrul demografic al judeþului, care s-ar putea deteriora.

Liderul timiºean al Federaþiei Sindicale Cartel Alfa, ªtefan Gogoºanu, susþine cã este greu de apreciat ce alternative va putea gãsi Statul, în varianta în care sistemul de pensii de stat se va prãbuºi în urmãtorii ani.

“Deja sunt foarte mulþi pensionari, raportat la populaþia activã, ºi probabil cã tendinþa este de orientare spre sistemul de pensii privat, pentru cã sistemul de pensii de stat este tot mai ºubred. Deja e tot mai clar cã peste 15 - 20 de ani, banii pe care îi vor mai lua pensionarii din sistemul de stat vor fi extrem de puþini, asigurându-le un trai la limita subzistenþei. Forþa de muncã activã este tot mai redusã, iar lucrurile se vor agrava în urmãtorii doi - trei ani, pentru cã estimez cã va urma un val masiv de pensionãri, favorizate ºi de schimbãrile legislative, care au dus la recunoaºterea grupei I de muncã. Contribuþiile la sistem vor fi însã tot mai puþine. Dacã înainte de 1989 raportul era de de trei muncitori la un pensionar, acum lucrurile s-au inversat, ºi sunt doi pensionari la un muncitor”.

Pe de altã parte, liderul sindical nu crede cã soluþia creºterii graduale a vârstei de pensionare este fiabilã, pe termen lung. “Cine îºi poate imagina cã la 70 de ani, un om mai poate da randament la locul de muncã? Mai ales cã în sistemul privat cerinþele angajatorilor legate de angajaþi sunt destul de mari.

Cred cã, dacã se va ajunge la o astfel de situaþie, vor creºte foarte mult numãrul de pensionãri pe caz de boalã, iar angajatorii nu vor putea trece peste deciziile cadrelor medicale. ªi se va ajunge tot acolo, la acelaºi dezechilibru”.

11

intersecþii

3 - 5 februariem 2014

Starea ºantierelor din Timiºoara, analizatã în termeni optimiºti de primar l

În ciuda numeroaselor decalãri ale lucrãrilor de pânã acum

Mesajul pe care primarul Timiºoarei îl transmite în legãturã cu starea ºantierelor oraºului este optimist. Asta, chiar dacã au fost înregistrate numeroase decalãri ale lucrãrilor de pe multe dintre ºantiere. El aprecia recent cã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo evolueazã favorabil, dupã redeschiderea circulaþiei pe una dintre axe, iar pe strada Vãcãrescu sunt ºanse sã fie redeschisã circulaþia pânã la finalul anului.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, se aratã mulþumit de felul în care evolueazã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo, dupã redeschiderea circulaþiei pentru autovehicule pe axa sud - nord. „Funcþioneazã foarte bine intersecþia Michelangelo aºa, cu traficul parþial deschis pe axa sud - nord, ºi se simte în oraº faptul cã am deschis aceastã nouã trecere peste Bega, care, de ºase - ºapte luni, nu a mai putut fi utilizatã”. În plus, spunea primarul, se procedeazã la dislocarea pãmântului deja acumulat pe ºantier, înainte sã se treacã la deschiderea unui nou front de sãpare în altã parte a ºantierului.

Ritmul în care s-au desfãºurat

Istoria celui mai mare ºantier din Timiºoara Lucrãrile pe ºantierul Michelangelo au fost demarate la jumãtatea lunii aprilie 2013, documentaþia tehnicã fiind primitã moºtenire de la administraþia Gheorghe Ciuhandu. Proiectul vizeazã realizarea unui pasaj subteran, ºi asta în pofida opiniilor

Foto TIMPOLIS

ligia.hutu@timpolis.ro

lucrãrile pe ºantierul Michelangelo a generat numeroase controverse legate de nerespectarea promisiunilor iniþiale ale primarului, privind redeschiderea circulaþiei pe axa sud - nord.

La închiderea circulaþiei pentru autovehicule, la începutul verii trecute, edilul dãdea asigurãri cã traficul va fi redeschis în 15 septembrie 2013, o datã cu reînceperea ºcolii. Ulterior, mai multe estimãri ale primarului, legate de redeschiderea traficului, au fost invalidate, termenele asumate neputând fi respectate. Traficul în zonã a fost redeschis, pe axa sud - nord, exclusiv pentru autovehicule, abia la finalul anului trecut. În prezent, în zonã se poate circula pe Podul Michelangelo, dinspre Hotel Continental, spre strada Cluj, ºi dinspre Aleea Sportivilor sprePodul Michelangelo.

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, se aratã mulþumit de felul în care evolueazã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo critice exprimate de unii dintre consilierii locali care au apreciat cã un pasaj suprateran ar fi implicat costuri de douã ori mai mici. În mai 2012, cu puþinã vreme înaintea alegerilor locale, fostul primar, Gheorghe Ciuhandu, pusese piatra de temelie, dând semnalul cã lucrãrile ar putea începe. Demararea acestora, însã, a generat controverse. Unele dintre ele s-au legat de asumarea pater-

nitãþii proiectului. Consilierul local P.D.L. Ovidiu Ciuhandu i-a atribuit-o fostului primar, de a cãrui echipã se leagã atât conceperea proiectului, cât ºi identificarea surselor de finanþare necesare materializãrii lui.

Un alt subiect de nemulþumire a fost legat de disconfortul generat de restricþiile ºi devierile de trafic pe care lucrãrile desfãºurate pe ºantier le-au impus, într-o zonã din oraº excesiv de

aglomeratã, mai cu seamã pe intervalele orare de vârf. În contextul acestor discuþii, fostul arhitect-ºef al oraºului, Radu Radoslav, declara cã proiectul aferent pasajului Michelangelo ar fi plecat de la început de la o idee greºitã, întrucât în toate marile oraºe se cautã soluþii pentru scoaterea circulaþiei din zona centralã, în vreme ce, prin proiecte de genul celui legat de pasajul Michelangelo, se obþine exact efectul contrar, adicã concentrarea traficului rutier în zona centralã.

Conform specificaþiilor tehnice incluse în proiect, pasajul subteran care va lega bulevardul Vasile Pârvan de strada Corneliu Coposu va avea o lungime de 583 de metri, dintre care mai mult de 100 de metri va fi zonã acoperitã.

Lucrãrile au inclus ºi reabilitarea Podului Michelangelo, extinderea circulaþiei în zonã la patru benzi, amenajarea de piste de biciclete ºi amenajarea trotuarelor.

De lucrãri se ocupã firma CCCF – Drumuri ºi Poduri Timiºoara, care a câºtigat licitaþia organizatã în primãvara acestui an. Ordinul de începere a lucrãrilor a fost dat în 8 aprilie, iar termenul complet de execuþie asumat de Municipalitate este de 16 luni.

Proiectul Iosefin, un alt ºantier, aceleaºi probleme în respectarea termenelor asumate Referitor la starea ºantierului din zona Pieþei Iosefin, primarul Nicolae Robu s-a arãtat, de asemenea, optimist, deºi termenul asumat iniþial fusese finalul lunii noiembrie 2013. Edilul spunea cã dacã timpul se va dovedi favorabil, în primãvarã se va turna ultimul strat de asfalt.

Nicolae Robu declara cã, la o recentã verificare a stadiului lucrãrilor pe ºantier, muncitorii turnau primele straturi de asfalt pe strada Iancu Vãcãrescu, pe porþiunea ce leagã bulevardul Regele

Carol I de splaiul Tudor Vladimirescu, în zona PieþeiIosefin.Pentruacest proiect, realizat cu finanþare europeanã, termenul limitã este primãvara anului viitor.

“Pânã în dreptul clãdirii pieþei era deja turnat bitum, acel strat suport numit binder, ºi se pietruia de zor ºi partea a doua dinspre Bega. Eu am cerut firmei care realizeazã proiectul sã facã tot posibilul sã toarne stratul acela suport în toata piaþa pânã la lãsarea zãpezii. Ar fi extraordinar sã se finalizeze”, afirma, recent, primarul, care a

precizat cã trotuarul este complet realizat, la fel, pista de biciclete pe porþiunea de vizavi de piaþã, urmând ca aceasta sã fie finalizatã ºi în porþiunea din faþã a pieþei ºi în dreptul terenului viran adiacent.

Referindu-se la depãºirea termenului asumat iniþial pentru reluarea circulaþiei, consilierul local P.D.L. ªtefan Sandu a reclamat faptul cã toate aceste întârzieri au consecinþe nefaste asupra activitãþii comercianþilor din Piaþa Iosefin.

La rândul lor, reprezentanþii firmei Confort – cea care executã lucrarea în zonã – spuneau cã, deºi termenul de predare al lucrãrii este sfârºitul lunii noiembrie, ºantierul va mai dura câteva luni, din cauza unor probleme de proiectare. Georgicã Cornu, proprietarul firmei Confort, declara, în octombrie, cã, potrivit propriilor estimãri, termenul de predare asumat pentru sfârºitul lunii noiembrie va fi depãºit. Omul de afaceri motiva aceastã întârziere prin faptul cã au intervenit probleme

ce þin de proiectul de execuþie. ªantierul de pe strada Iancu Vãcãrescu, pe tronsonul dintre bulevardul Regele Carol I ºi splaiul Tudor Vladimirescu, a început la sfârºitul lunii mai 2013. Lucrãrile constau în reabilitarea carosabilului ºi în refacerea infrastructurii de apã ºi canalizare, inclusiv iluminatul public ºi telecomunicaþiile.

Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste opt milioane de lei, ºase milioane de lei reprezentând fonduri europene, iar restul co-finanþare de la bugetul local.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

timp liber

3 - 5 februarie 2014

Teatru

Actriþa De Irina Muhametova ºi Ilia Chlaki Un concept de Sabina Bijan ºi Corina Dohanici Un spectacol – douã poveºti. Douã poveºti în care viaþa, moartea, încercarea de a da o definiþie ºi de a trãi fericirea se împletesc într-una singurã, o poveste despre feminitate ºi, mai ales, o poveste despre destinul atât de special, atât de diferit al oamenilor care trãiesc pe ºi pentru scenã, ca ºi al celor de dincolo de cortinã.

Studio “Uþu Strugari”, 4 februarie, ora 19 l Boala familiei M l

De Fausto Paradivino Un spectacol în regia lui Radu Afrim Familia M este bolnavã de bolile lumii (ei). Personajele care o compun sau care graviteazã în jurul ei iubesc maladiv, contagios; ating o limitã cumva schizoidã ºi se scurtcircuiteazã violent ori de cîte ori încearcã sã comunice, sã explice, sã se explice. Aici doar simþurile mai pot provoca unde de ºoc. Senzualitatea, decrepitudinea e doar fugã de realitate, de idee, de noþiune. Boala familiei M suprapune realismul necruþãtor al tînãrului dramaturg italian Fausto Paravidino universului oniric al regizorului Radu Afrim într-un spectacol fascinant, intens.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 5 februarie, ora 19 l Te uitã cum ninge decembre De George Bacovia ºi Agatha Grigorescu Bacovia Un concept de Valentin Ivanciuc Lumea lui George Bacovia, o lume fragilã, sensibilã, dar, în egalã mãsurã, plinã de viaþã, suculentã, ne este mult mai aproape decât ar pãrea.

Istoria aºa-zis minorã – cea a tristeþilor, a bucuriilor, a melancoliilor noastre – traverseazã timpul ºi ne face contemporani cu trecutul, ca ºi cu viitorul. George Bacovia ºi Agatha Grigorescu Bacovia ne traverseazã cotidianul ºi ne iau cu ei în plimbarea lor printre emoþii.

Teatrul Naþional Timiºoara, Holul cu coloane, 6 februarie, ora 19 l Bad Bed Stories

De Oleg ºi Vladimir Presniakov Un spectcaol în regia aristicã Traian ºoimu B.B. Stories adunã la un loc ºase momente, ºase intermezzo-uri. Sunt ºase poveºti despre intimitate, în toate formele ei, intimitatea care – paradoxal – reflectã singurãtatea cum nimic altceva n-ar putea sã o facã. Suntem iremediabil singuri, surzi ºi muþi, incapabili sã comunicãm, incapabili sã ieºim din cuºca propriilor noastre experienþe. ºi totuºi… Dincolo de barierele pe care ni le punem noi înºine strãbate, fãrã a putea fi opritã în vreun fel, speranþa. Umorul. Râsul, despre

care unul dintre personaje spune clar ºi limpede cã „este singurul lucru prin intermediul cãruia poþi fi înþeles”.

Râsul care ne învaþã cã, undeva, noi sau sufletele noastre, se pot întâlni cu adevãrat, neintermediat de realitãþi sociale abrupte, crude, agresive.

Studio “Uþu Strugari”, 7 februarie, ora 19 l Cabaretul cuvintelor De Matei Viºniec Un spectcaol în regia artisticã a lui ºtefan Iordãnescu spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Municipal din Turda La început a fost un sunet, apoi a fost cuvîntul. Cuvintele au creat propoziþii, propoziþiile au creat fraze, frazele au creat adevãrul ºi minciuna.

Cuvintele s-au umplut de sens.

Aceasta ar putea fi o definiþie tandruironicã a Creaþiei ºi acesta este declanºatorul celei mai recente piese a lui Matei Viºniec, Cabaretul cuvintelor, unde cuvintele sunt personaje principale, secundare ºi episodice, unde sensul e un foc de artificii care-o ia în toate direcþiile, bucuros sã scape de corsetul limbajului. Cabaretul cuvintelor este un exerciþiu în care toate simþurile se coalizeazã pentru a reinventa noþiunea de comunicare.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 8 februarie, ora 19 l Iaacovi ºi Leidental

De Hanoch Levin Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol Iaacovi ºi Leidental este povestea comicã a unor oameni care încearcã din rãsputeri sã umple golul existenþial din vieþile lor secate de emoþie.

Cei doi trec prin propria lor existenþã în mod absurd, secaþi de emoþie, dar încercînd s-o provoace, sã condimenteze cotidianul cu sens ºi cu un simulacru de iubire. În caruselul care se naºte, ei gãsesc de cuvinþã sã se îndrãgosteascã de aceeaºi femeie care, la rîndul ei, se aflã în cãutarea marilor aspiraþii (artistice, pe cît posibil), cãutare îngreunatã de un prea teluric dos care-ºi are propria existenþã ºi propriul nume: „Popoumare”.

Studio “Uþu Strugari”, 9 februarie, ora 19 l Fãptaºi De Thomas Jonigk Un spectcaol în regia lui Szabó K. István De ani de zile Petra este abuzatã de cãtre tatãl ei Erwin, iar mama ei, Karin, ignorã acest lucru. Magda îl violeazã pe fiul ei Paul, însã nimeni nu aude strigãtele lui de ajutor. Destinele similare îi aduc faþã în faþã pe cei doi copii, care se strãduiesc, cu mai mult sau mai puþin succes, sã punã capãt abuzurilor pãrinþilor. Faptele pãrinþilor sunt greu de cuprins în cuvinte, ºi cu atât mai greu e ca aceºtia sã fie traºi la rãspundere. Thomas Jonigk evocã în „Fãptaºi“ unul dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani. Pe marginea poveºtilor Petrei ºi ale lui Paul autorul constatã cã societatea noastrã este una de fãptaºi.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 4 februarie, ora 19.30 l Pescãruºul De Anton Pavlovici Cehov Un spectacol cu supratitrare în

de 23 de ani un reper al cetãþii

Rãzvan Mazilu monteazã, la Timiºoara, celebrul musical „Cabaret“ Rãzvan Mazilu este autorul celei mai noi producþii aflate în pregãtire la Teatrul German de Stat Timiºoara, musicalul „Cabaret”, de Joe Masteroff.

TIMPOLIS

Premiera spectacolului, anunþã Andreea Andrei, referent de presã la Teatrul German de Stat din Timiºoara, va avea loc joi, 27 februarie, ora 19,30.

Urmãtoarele reprezentaþii sunt programate în 28 februarie, 16 martie, 17 martie ºi 18 martie, de la ora 19,30, toate având loc în Sala Teatrului German, fiind traduse în limba românã.

Cabaret este unul dintre cele mai de succes musicaluri din toate timpurile, devenind cunoscut în întreaga lume datoritã filmului regizat de Bob Fosse, în 1972, cu Liza Minelli în rolul principal. Conþine peste 20 de numere muzicale, adevãrate hit-uri, printre care: Willkommen, Mein Herr sau Cabaret, toate purtând semnãtura celebrului cuplu de autori John Kander ºi Fred Ebb. Libretul a fost creat pe baza piesei I am a Camera, de John van Druten, ºi a câtorva povestiri de Christopher Isherwood, varianta germanã fiind realizatã de Robert Gilbert.

Regia ºi coregrafia spectacolului îi aparþin lui Rãzvan Mazilu cãruia i se alãturã o echipã de creaþie de excepþie: maestrul Peter Oschanitzky, pentru conducerea muzicalã ºi scenograful Dragoº Buhagiar, laureat a numeroase premii UNITER. Rolurile principale în producþia

Teatrului German de Stat Timiºoara sunt interpretate de Georg Peetz ºi Daniela Török, care fac un adevãrat tur de forþã din punct de vedere actoricesc, muzical ºi coregrafic. Lor li se alãturã actriþa Ida Jarcsek-Gaza, în rolul domniºoarei Schneider, ºi Christian Bormann, interpret invitat din Germania pentru înruchiparea domnului Schultz.

Distribuþia este însã mult mai numeroasã, aducându-i laolaltã ºi pe Konstantin Keidel, Dana Borteanu / Tatiana Sessler, Radu Vulpe, Franz Kattesch, Aljoscha Cobeþ, Olga Török, Silvia Török, Anne-Marie Waldeck, Cristina Romândaºu, Suzana Vrânceanu, Horia Sãvescu ºi Richard Hladik, iar celebrele partituri vor fi interpretate live de orchestra care reuneºte nu mai puþin de paisprezece instrumentiºti.

Povestea spectacolului se petrece în Berlinul anilor 1930, în vremea în care nazismul ajungea la putere. Sally

Bowles, o tânãrã cântãreaþã ºi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat”, se îndrãgosteºte de americanul Cliff Bradshaw, al cãrui vis este sã devinã scriitor de romane. Alãturi de ei, deºi la o vârstã înaintatã, domniºoara Schneider ºi domnul Schultz îºi trãiesc delicata poveste de dragoste. Între ludic ºi decadent, între vise împlinite ºi spulberate, destinele personajelor din musicalul Cabaret sunt marcate de un context politic ºi social a cãrui influenþã este abia la început.

Biletele pot fi achiziþionate de la casieria Teatrului German, de pe str.

Alba Iulia nr. 2, de marþi pânã vineri, între orele 10-15 ºi 17-19 ºi sâmbãta, de la 10 la 15, precum ºi cu o orã înainte de începerea spectacolelor, sau online pe paginile teatrulgerman.ro ºi biletmaster.ro. Interfaþa online oferã ºi posibilitatea cumpãrãrii ºi tipãririi biletelor la calculatorul personal.

Ministerul Culturii vrea opt milioane de lei de la Guvern “Comorile României” în China Ministerul Culturii vrea sã i se aloce suma de opt milioane de lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului pe 2014, pentru ca Muzeul Naþional de Istorie a României sã poatã organiza expoziþia “Comorile României” în China, potrivit unui proiect de hotãrâre supus dezbaterii publice.

Ministerul Culturii anunþã cã doreºte suplimentarea bugetului ministerului din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2014, cu suma de opt milioane de lei, în vederea finanþãrii cheltuielilor pentru organizarea de cãtre Muzeul Naþional de Istorie a României a expoziþiei „Comorile României” în China.

Astfel, „potrivit memorandumului încheiat între Art Exhibition China ºi Muzeul Naþional de Istorie a României în vederea organizãrii expoziþiei «Comorile Chinei» la Bucureºti, cele douã pãrþi s-au angajat sã facã eforturi comune pentru organizarea unei expoziþii reunind mãrturii culturale Româneºti în China. Tema organizãrii, în condiþii de reciprocitate, a unei mari expoziþii arheologice ºi istorice româneºti în China, gãzduitã de un muzeu important din aceastã þarã a fost discutatã cu prilejul tuturor întâlnirilor tehnice din-

tre specialiºtii români ºi chinezi implicaþi în organizarea expoziþiei «Comorile Chinei», la care au luat parte ºi reprezentanþi ai Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureºti. Partea chinezã a salutat o asemenea decizie ºi a promis sã o sprijine”, se aratã într-un comunicat al Ministerului Culturii, citat de Mediafax.

De asemenea, realizarea în cursul anului 2014 a unei mari expoziþii reunind piese excepþionale din patrimoniul cultural românesc în China nu reprezintã doar un gest de politeþe faþã de eforturile fãcute de aceastã þarã, care a oferit în condiþii extrem de generoase, posibilitatea publicului românesc de a lua contact cu capodopere ale civilizaþiei chineze, dar este ºi un act important de politicã culturalã din partea Guvernului României.

Muzeul Naþional de Istorie a României din Bucureºti, Muzeul Naþional de Artã al României ºi Complexul Muzeal Moldova din Iaºi au iniþiat proiectul expoziþiei „Comorile României”, la care s-a alãturat ºi Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova.

Expoziþia „Comorile României” este conceputã ca un pandant al expoziþiei „Comorile Chinei”, gãzduitã de Muzeul Naþional de Istorie a României în 2013. Ea este gânditã sã reuneascã un numãr de 600 - 700 obiecte arheologice ºi de artã semnificative din patri-

moniul cultural românesc (ceramicã, arme, podoabe ºi accesorii vestimentare, vase sacre ºi profane din aur, argint ºi bronz, sculpturi în piatrã, ceramicã ºi metal, þesãturi istorice, icoane, fresce, monede) datând din paleoliticul final, neolitic, epoca bronzului ºi prima epocã a fierului, geto-dacicã, romanã, medievalã româneascã, provenind din toate regiunile istorice ale României.

Expoziþia „Comorile României” ar putea fi organizatã în minimum nouã luni, din momentul aprobãrii bugetului ei ºi semnarea contractului cu partea chinezã. Astfel, potrivit proiectului de hotãrâre, partea românã urmeazã sãºi asume susþinerea financiarã a cheltuielilor de asigurare, transport a patrimoniului ºi transport al curierilor, inspectorilor ºi oficialilor, pregãtirea catalogului, iar în sarcina pãrþii chineze vor reveni cheltuielile legate de transportul intern ºi securitate, de organizarea expoziþiei, cazarea, masa ºi diurna curierilor ºi oficialilor, editarea catalogului ºi publicitatea.

De asemenea, tot pãrþii române îi va reveni sarcina acoperirii cheltuielilor de transport, cazare, masã ºi diurnã ale unor specialiºti care ar urma sã susþinã o conferinþã ºtiinþificã legatã de descoperirile arheologice ºi patrimoniul artistic medieval românesc care ar trebui organizatã la Beijing în perioada expoziþiei. (TP)

13

timp liber

„Nymphomaniac 2” rãmâne pe 7 februarie l

C.N.C. a anunþat oficial revizuirea clasificãrii

Premiera “Nymphomaniac Vol. II”, de Lars von Trier, rãmâne valabilã pentru 7 februarie, dupã ce Comisia de specialitate a Centrului Naþional al Cinematografiei a anunþat oficial cã a revizuit clasificarea acestuia ca film “interzis minorilor IM - 18”.

TIMPOLIS

Centrul Naþional al Cinematografie a anunþat, citat de Mediafax, cã titularul dreptului de exploatare a filmului, S.C. Independenþa Film ’97 S.R.L, a solicitat, prin contestaþie, revizuirea clasificãrii acordate ºi stabilirea unei noi categorii de clasificare. Astfel, în urma reîntrunirii comisiei de specialitate a C.N.C., în 30 ianuarie, filmului i-a fost acordatã clasificarea „interzis minorilor IM-18”, aceastã clasificare acordându-i dreptul distribuitorului de a difuza lungmetrajul în cinematografele din România. De asemenea, reprezentanþii Independenþa Film au declarat, citaþi de Mediafax, cã premiera lungmetrajului Nymphomaniac Vol. II rãmâne valabilã pentru 7 februarie, data care era stabilitã ºi înainte ca membrii Comisiei de specialitate a C.N.C. sã interzicã difuzarea filmului în cinematografele din România.

Comisia de clasificare a filmelor funcþioneazã ca o comisie de specialitate a Centrului Naþional al Cinematografiei ºi este formatã din nouã membri – Alexandra Greceanu, Tudorel Butoi, Marin Vladimir, Cristina Dochianu, Bian Sorin, Alexandru Chifu, Mihnea Sebastian Lazãr, Iulia Ioaniþoaia ºi Cristina Corciovescu. În 28 ianuarie, Comisia C.N.C. a acordat lungmetrajului lui von Trier clasificarea „Interzis minorilor ºi proiecþiei cu public IM-18-XXX”. Independenþa Film, distribuitorul filmului, a depus o contestaþie joi dimineaþã, cerând reîntrunirea comisiei ºi reanalizarea filmului într-un mod corect ºi lipsit de pãreri parþiale sau personale.

Dupã decizia din 28 ianuarie, potrivit unui comunicat trimis de Independenþa Film, acest „caz de cenzurã” era unic în Europa, România fiind, pânã în prezent, singura þarã de pe con-

tinent în care era programatã lansarea lungmetrajului Nymphomaniac Vol. II ºi în care acesta era interzis în cinematografe. În celelalte þãri în care a fost lansat deja, filmul lui Lars von Trier a primit urmãtoarele clasificãri: Estonia: „R14” pentru „Vol. I” ºi „R16” pentru „Vol. II”, Germania: „R16” pentru ambele pãrþi, Danemarca: „R15” pentru ambele pãrþi, Olanda: „R16” pentru ambele pãrþi, Franþa: „R12” pentru „Vol. I” ºi „R16” pentru „Vol. II”, Cehia: „R18” pentru ambele pãrþi ºi Elveþia: „R16” pentru ambele pãrþi.

Conform legii, clasificarea este urmãtoarea: filme pentru audienþã generalã, semnalizate prin marcajul „A.G”., filme care pot fi vizionate de copii sub 12 ani, numai cu acordul pãrinþilor, semnalizate prin marcajul „A.P.-12”, filme nerecomandate tinerilor sub 15 ani, semnalizate cu marcajul „N-15”, filme interzise minorilor, semnalizate prin marcajul „I.M.-18”, filme interzise minorilor ºi proiecþiei cu public, semnalizate prin marcajul „I.M.-18-XXX” ºi filme cu interdicþie de comunicare, semnalizate cu marcajul „I.C.”.

Nymphomaniac Vol. I, în regia lui Lars von Trier, care este difuzat deja în cinematografele din România din 17 ianuarie, a primit de la C.N.C. clasificarea „IM-18”.

Nymphomaniac este epopeea eroticã a unei femei al cãrei traseu, de la naºtere ºi pânã la vârsta de 50 de ani, este povestit de personajul principal, Joe, cea care ºi-a pus diagnosticul de

nimfomanã. În dupã-amiaza unei ierni geroase, bãtrânul, dar încã ºarmantul burlac Seligman o descoperã pe Joe bãtutã ºi prãbuºitã pe o alee lãturalnicã. O ia acasã ºi îi îngrijeºte rãnile, în timp ce încearcã sã afle câte ceva despre viaþa ei. Seligman este cel care, vreme de opt capitole, îi ascultã povestea cea complicatã ºi înþesatã de interjecþii a nimfomanei Joe. Filmul are o galerie impresionantã de actori: Charlotte Gainsbourg (Joe la maturitate), Stellan Skarsgård, Uma Thurman, Willem Dafoe, Shia LaBeouf, Udo Kier, Christian Slater, Stacy Martin (tânãra Joe) ºi alþii.

Lars von Trier a mai regizat filme precum Abisul sufletului/ Breaking the Waves (1996), Dansând cu noaptea/ Dancer in the Dark (2000), Dogville (2003), Antichrist (2009) ºi Melancholia (2011).

Nymphomaniac este adus în România de Independenþa Film, casã de distribuþie care promoveazã filme independente de referinþã, de niºã, câºtigãtoare ale unor premii internaþionale prestigioase. Independenþa Film a distribuit pelicule precum Nymphomaniac Vol. I, Adele: Capitolele 1 ºi 2/ La vie d’Adèle, Vânãtoarea/ The Hunt, Iubire/ Amour, Trainspotting: Din viaþã scapã cine poate/ Trainspotting , Amélie , Melancholia, Totul despre mama mea/ Todo sobre mi madre, In The Mood for Love, Vicky Cristina Barcelona, Dogville, Metabolism sau Când se lasã seara peste Bucureºti etc.

Leonardo DiCaprio va produce un film horror Actorul american Leonardo DiCaprio s-a asociat cu doi producãtori specializaþi în filme horror pentru a produce un lungmetraj ce aparþine acestui gen cinematografic.

Filmul se va intitula Home ºi va prezenta o serie de evenimente înspãimântãtoare care au loc într-o casã bântuitã, informeazã site-ul publicaþiei Le Nouvel Observateur, citat de Mediafax.

Pentru acest proiect, Leonardo DiCaprio s-a asociat cu doi profesioniºti ai genului horror, Jason Blum, producãtorul francizei Activitate paranormalã, ºi Graham King, producãtorul filmului cu zombie World War Z. Filmul va fi regizat de Denis Illadis pe baza

unui scenariu scris de Topher Grace ºi Patricia Clarkson.

Scenariul, considerat unul clasic, va prezenta aventurile unui bãrbat care devine convins cã locuinþa pe care pãrinþii lui i-au lãsat-o moºtenire este bântuitã de spirite malefice.

Leonardo DiCaprio, nãscut în 1974, este considerat unul dintre cei mai talentaþi actori de la Hollywood. A debutat devreme, fiind considerat în epocã un copil minune al cinematografiei americane. Printre primele sale filme se numãrã What’s Eating Gilbert Grape (1993), în care a jucat alãturi de Johnny Depp, ºi Jurnalul unui baschetbalist (1995). A avut mare succes la public dupã ce a jucat în Romeo ºi Julieta, în 1996. În ultima vreme, DiCaprio s-a specializat în biografii ale unor mari

personalitãþi. Astfel, el a jucat rolul pionierului aviaþiei Howard Hughes, în Aviatorul, care i-a adus, în 2005, a doua dintre cele trei nominalizãri la premiile Oscar. Actorul a mai jucat în Cârtiþa (2006) ºi Shutter Island (2010), regizate de Marin Scorsese, dar ºi în filmul lui Christopher Nolan, Începutul/ Inception, lansat în cinematografe în 2010.

Totodatã, în anul 2011, Leonardo DiCaprio a jucat în J. Edgar, în regia lui Clint Eastwood. Actorul a jucat în filmul Marele Gatsby, o ecranizare de excepþie a romanului omonim scris de Francis Scott Fitzgerald, în regia lui Baz Luhrmann, care a avut premiera anul trecut. În prezent, Leonardo DiCaprio poate fi vãzut pe marile ecrane în filmul Lupul de pe Wall Street, în regia lui Martin Scorsese. (TP)

3 - 5 februarie 2014 limba românã, în regia lui Yuri Kordonsky În jurul actriþei Irina Nikolaevna Arkadina, care nu mai e la prima tinereþe, se strâng la moºie mai mulþi apropiaþi: fratele ei Sorin, iubitul ei, scriitorul Trigorin, fiul ei Treplev care vrea de asemenea sã devinã scriitor, iubita acestuia, Nina, care îi joacã piesa, administratorul moºiei împreunã cu soþia ºi fiica sa, un medic ºi un învãþãtor. Nina, care vrea sã devinã actriþã, e impresionatã de succesul scriitorului Trigorin ºi se îndrãgosteºte de el, ceea ce va afecta toate relaþiile dintre personaje, care se aflã precum într-un lanþ de îndrãgostiþi nefericiþi, ale cãror eºecuri le marcheazã nu doar conversaþiile, ci însãºi existenþa.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 8 februarie, ora 19.30 l Afacere murdarã Un spectacol în regia lui Gyulay Eszter Frica, neîncrederea, vulnerabilitatea ºi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafarã, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaþã. Vitrine murdare. Gesturi ambigue. Mesaje mâzgãlite. Ordine opuse. Deodatã. Ne obiºnuim cu lacrimile. ºi cu zâmbetele contrare. Ne agãþãm de convingeri potrivnice. Mai putem, oare, sã ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaþi?

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 8 februarie, ora 19

Operã l

Þara surâsului

Operetã în trei acte Muzica: Franz Lehar Libretul: Ludwig Herzer, Fritz Löhner Un spectacol susþinut de Corul, Orchestra ºi Ansamblul de balet al Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 5 februarie, ora 19 l Dancing Queen Povestea unei cariere Balet-rock în douã acte Un spectacol pe muzicã înregistratã, din repertoriul formaþiei Queen Libretul: Jens Neundorf Un spectacol în regia artisticã ºi coregrafia Sabinei Wake, de la Teatrul de Stat Meiningen, Germania Opera Românã Timiºoara, 7 februarie, ora 19 l Adriana Lecouvreur Operã în trei acte Muzica: Francesco Cilea Libretul: Arturo Colautti Un spectacol susþinut de Corul, Orchestra ºi Ansamblul de balet al Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 9 februarie, ora 18

Filarmonicã

Concert simfonic Un spectacol susþinutr de violonceliºtii Alexandra Guþu ºi Filip Papa, dirijat de Mihnea Ignat, din Spania Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 7 februarie, ora 19 În program sunt incluse lucrãri de : J. Haydn (Concertul pentru violoncel ºi orchestrã nr. 1 în Do major Hob. VIIb:1 ºi Concertul pentru violoncel ºi orchestrã nr. 2 în Re major Hob. VIIb:2), G. F. Haendel (Concertul pentru douã violoncele ºi orchestrã în Do major. HWV 318) ºi W.A. Mozart (Simfonia nr.36 Linz în Do major, KV 425) l

Expoziþii Trup cu peºti Expoziþie de picturã a artistei Silvia Moldovan „Într-o lume saturatã de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaþie la recuperarea interioritãþii. Pictura ei invitã la reflecþie tãcutã, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturatã” de agresivitate, gesticulaþie largã ºi zgomot.

Expoziþia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artiºti, asumatã de cãtre Fundaþia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câºtigat în anul 2012 Premiul special al Fundaþiei Triade, constând în organizarea unei expoziþii personale la Galeria Triade.

Galeria Triade l Sigmar Polke – Muzicã de origine necunoscutã l

O expoziþie care include lucrãri ale unuia dintre cei mai renumiþi pictori germani ai artei contemporane, Sigmar Polke, în organizarea Institutului pentru Relaþii Externe Toþi iubitorii de artã ºi culturã au posibilitatea de a descoperi ºi de a contempla operele renumitului pictor, grafician ºi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke. În cadrul expoziþiei, Centrul Cultural German Timiºoara oferã un workshop cu Wiebke Trunk, tururi ghidate prin expoziþie cu Ana Adam, profesor de graficã, cu elevi ai Liceului de Arte Plastice ºi cu studenþi ai Facultãþii de Arte ºi Design Timiºoara, care s-au exprimat artistic pornind de la operele lui Sigmar Polke, precum ºi o searã de lecturã cu cercul literar „Die Stafette”.

Centrul Cultural German Timiºoara, pânã în 2 martie l Salonul premianþilor U.A.P.T. 2013 Evenimentul, ajuns la cea de a doua ediþie, celebreazã performanþele artiºtilor vizuali profesioniºti timiºoreni (membri sau ne-membri ai filialei Timiºoara a Uniuni Artiºtilor Plastici) pe anul 2013, onoraþi cu premii (speciale, onorifice sau I - III) în urma deciziilor comisiilor de jurizare la diferite concursuri anuale, bienale etc, indiferent de specificul lor – local, naþional ºi/sau internaþional. Un eveniment de bilanþ în rândul breslei, cu dorinþa reflectãrii evoluþiei ºi imaginii generale a artei vizuale din Timiºoara în rândul publicului larg.

Galeria Helios, pânã în 4 februarie

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

3 - 5 februarie 2014

2000 de nou-nãscuþi din Timiº vor beneficia la naºtere de screening gratuit l Testele sunt menite sã depisteze precoce 55 de afecþiuni O treime din bebeluºii care se vor naºte în cursul acestui an ar urma sã beneficieze de o testare gratuitã, imediat dupã naºtere, în vederea depistãrii precoce a unor boli metabolice, hormonale sau genetice, potrivit unei iniþiative a unui grup de medici din P.S.D. Timiº. ligia.hutu@timpolis.ro

Depistarea precoce oferã ºanse la o viaþã sãnãtoasã Accentuarea rolului medicinei preventive ºi preocuparea pentru starea de sãnãtate a populaþiei sunt argumentele pentru care medicul ginecolog Bianca Gavriliþã, membru P.S.D. Timiº, a pledat, argumentând astfel necesitatea implementãrii programului de screening la nou-nãscuþi în maternitãþile din Timiºoara. Aceasta spune cã intenþia este sã extindã campania de screening la nivel naþional, printr-un lobby susþinut. „Testarea gratuitã pe care o propunem permite depistarea precoce a 55 de boli metabolice, hormonale sau genetice, multe dintre acestea având consecinþe asupra vieþii ulterioare a nounãscutului, întrucât pot conduce pânã la consecinþe severe, cum este cazul retardului mental”, mai spune Bianca Gavriliþã. Potrivit declaraþiilor sale, testarea ar putea permite depistarea unui

caz de boalã la 800 de naºteri, spre deosebiredeceeaceeposibilpânãînacest moment, când e descoperit în fazã incipientã doar un caz la 10.000 de naºteri. ªi aceasta în condiþiile în care, cel puþin pânã în prezent, efectuarea testelor genetice la naºtere nu reprezintã o obligaþie în România, în vreme ce în Statele Unite, spre exemplu, este obligatorie testarea prin lege a 21 de boli, iar în Ungaria este obligatorie efectuarea testãrilor pentru 20 de boli.

Proiectul susþinut de echipa P.S.D. Timiº – care va fi susþinut cu fonduri

atât de Consiliul Judeþean Timiº, cât ºi de Primãria Timiºoara – va permite în cursul acestui an testarea gratuitã a 2.000 de bebeluºi, prin recoltarea unei picãturi de sânge ºi efectuarea unor analize de laborator complexe. „Existã un set de teste-tip. Spitalele noastre nu au astfel de aparate performante.

Existã doar unul sau douã centre care pot face prelucrarea probelor ”, afirmã Bianca Gavriliþã.

Cei 2 000 de bebeluºi care vor fi testaþi gratuit, la naºtere, reprezintã, potrivit statisticilor, aproape o treime

din numãrul de nou-nãscuþi din judeþul Timiº într-un an.

Programele de screening, o atribuþie a Ministerului Sãnãtãþii Medicul Florin Bârsãºteanu, consilier local P.S.D., spune cã, în mod normal, screening-ul este o mãsurã care face parte din obligaþiile Ministerului Sãnãtãþii, programele de screening

Obezitatea infantilã este determinatã de la vârsta de cinci ani Procesul prin care copiii devin obezi începe încã de la grãdiniþã, iar la vârsta de 14 ani, mai mult de jumãtate dintre participanþii la studiu erau obezi de cel puþin cinci ani.

TIMPOLIS

De asemenea, studiul aratã cã riscul de a deveni obezi pânã în clasa a patra este de patru ori mai mare în rândul copiilor care au fost supraponderali la grãdiniþã decât aceia care au avut o greutate normalã. „Dacã tendinþele în incidenþa obezitãþii sunt bine stabilite, noi ºtim foarte puþine despre copiii care devin obezi ºi la ce vârstã”, a explicat Solveig Cunningham, profesor asistent la Facultatea de Sãnãtate Publicã de la Universté Emory, autorul principal al acestei cercetãri, citat de Mediafax.

Cercetãtorii au analizat datele provenite de la un sondaj realizat în rândul copiilor de la grãdiniþe, între 1998 ºi 1999. Acest sondaj reprezintã un eºantion al tuturor copiilor înscriºi la grãdiniþe în aceastã

perioadã în Statele Unite ale Americii, ceea ce înseamnã aproximativ 3,8 milioane, precizeazã autorii. „Examinând incidenþa obezitãþii la aceste vârste fragede ºi evoluþia sa am putea sã ne informãm despre natura acestei epidemii, vârsta cu cea mai mare vulnerabilitate ºi grupurile care întâmpinã cele mai mari riscuri de a deveni obeze”, mai spune profesorul Cunningham.

Studiul a arãtat cã peste 12,4% dintre copiii americani de la grãdiniþa erau obezi ºi 14,9 supraponderali, potrivit autorilor care s-au bazat pe indicele de masã corporalã infantilã stabilitã de Centrul Federal de Control ºi Prevenire a Maladiilor.

Rata de obezitate a fost cu pânã la 20,8% mai mare în rândul copiiilor cu vârsta medie de 14,1 ani. Incidenþa obezitãþii a fost mai mare la 14 ani, în rândul copiilor de culoare (17%), urmaþi de hispanici (14%). Rata obezitãþii a fost de doar 10% în rândul copiilor caucazieni ºi cei din alte rase. Totodatã, 20% dintre copiii care fãceau parte din familii foarte bogate au avut

de 23 de ani un reper al cetãþii

trebuind asumate la acest nivel. Atribuþiile autoritãþilor publice locale þin mai degrabã de mentenanþa clãdirilor, afirmã el, precizând cã printr-un astfel de program se urmãreºte inclusiv impulsionarea Ministerului Sãnãtãþii în sensul unei implicãri mai consistente în implementarea la nivel naþional a unor programe de screening pentru diverse afecþiuni grave, cum sunt cancerul de sân, cel de colon, de prostatã sau cancerul pulmonar. „Screening-ul pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru care noi suntem coordonator regional ºi care constã în efectuarea unui test Papanicolau gratuit pentru toate persoanele de sex feminin cu vârsta peste 26 - 27 de ani, a generat foarte bune rezultate terapeutice ºi a crescut considerabil speranþa de viaþã a pacientelor afectate”, declarã dr.

Florin Bârsãºteanu.

Pe lista preocupãrilor reprezentanþilor P.S.D. Timiº, legate de sãnãtate, au fost enumerate, pentru acest an, ºi proiectele care vizeazã obþinerea de fonduri din redistribuirea bugetarã aferentã intervalul 2007 - 2013 pentru realizarea proiectului noii maternitãþi, care va fi amplasatã în vecinãtatea Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã, realizarea unui spital de excelenþã, cu 600 de paturi, care va fi amplasat în zona Giroc ºi modernizarea Unitãþii de Primiri Urgenþe ºi a Ambulatorului Spitalului Judeþean Timiºoara.

Apa de gurã poate creºte riscul de infarct ºi accident cerebral Apa de gurã poate creºte riscul de infarct ºi accident cerebral, pentru cã soluþia antisepticã ucide bacteriile bune care contribuie la menþinerea unui nivel scãzut al tensiunii arteriale.

cea mai micã incidenþã a obezitãþii la grãdiniþã comparativ cu cei din celelalte grupuri socio-economice, porivit studiului. La toþi copiii cu vârstele între 5 ºi 14 ani, incidenþa obezitãþii era mai ridicatã (25,8%), decât în rândul copiilor care fãceau parte din familiile cele mai sãrace din grup.

Copiii care au avut o greutate mai mare la naºtere (peste patru kilograme) ºi au fost supraponderali la grãdiniþã au înregistrat cel mai mare risc de a deveni obezi înaintea de

vârsta de 14 ani, potrivit acestei cercetãri. Aproximativ 36% dintre copiii deveniþi obezi pânã la vârsta de 14 ani au avut mai mult de patru kilograme la naºtere. „Noi avem indicii cã unii factori dinainte de naºtere ºi din primii ani de viaþã joacã un rol important în obezitate”, afirmã profesorul. Potrivit cercetãtorilor, eforturile de prevenire ar trebui sã se concentreze asupra acestor copii „susceptibili de a deveni obezi mai târziu în viaþã”.

Astfel, gargara cu apã de gurã ucide bacteriile bune, care ajutã la relaxarea vaselor sangvine, contribuind astfel la creºterea tensiunii arteriale, potrivit unui studiu realizat de cercetãtorii britanici, publicat în Free Radical Biology And Medicine, citat de Mediafax. Cei 19 voluntari care au participat la acest studiu au înregistrat o creºtere a tensiunii arteriale timp de câteva ore dupã ce au folosit apã de gurã. Voluntarii, persoane sãnãtoase, au folosit apã de gurã de douã ori pe zi, iar tensiunea lor arterialã a crescut cu 2 - 3,5 unitãþi de fiecare datã (milimetri coloanã de mercur, mmhg).

Mai mult, efectul creºterii tensiunii arteriale s-a manifestat chiar din prima zi.

Profesorul Amrita Ahluwalia, de la Universitatea Queen Mary, din Londra, coordona-

torul acestui studiu, a criticat folosirea pe scarã largã a apelor de gurã, unele dintre acestea conþinând antiseptice foarte puternice. Ea a explicat cã uciderea zilnicã a bacteriilor bune se traduce printr-o creºtere minorã, dar regulatã a tensiunii sangvine, cu un impact semnificativ asupra mortalitãþii provocate de infarct ºi accident cerebral. Aceasta a mai spus cã apa de gurã este recomandatã zilnic doar în cazul unor infecþii ale gingiilor ºi dinþilor, nu ºi în cazul unor persoane cu danturã sãnãtoasã.

Pentru fiecare creºtere de douã unitãþi a nivelului tensiunii arteriale, riscul de a deceda din cauza unei maladii cardiace creºte cu 7%, iar din cauza unui accident cerebral, cu 10%, potrivit unui studiu separat.

Multe ape de gurã conþin antisepticul clorhexidinã, care ucide microbii necesari la crearea nitritului, esenþial pentru dilatarea vaselor de sânge. Nu toate apele de gurã conþin clorhexidinã, însã ºi cele care nu au acest antiseptic în compoziþie pot tulbura echilibrul florei microbiene din gurã, spun specialiºtii. (TP)

integrame

3 - 5 februarie 2014

15

-Marie, uita-te pe geam, e un cal în curtea noastra!

- Nu e cal Ioane, e vaca!

- Pe geam, Marie, nu în oglinda! l Tatal este chemat la scoala: - Fiul dumneavoastra a desenat pe banca o musca, foarte reala, si mi-am zdrobit pumnul incercand sa o omor.

- Ha! Sa ma fi vazut pe mine, cand am intrat in baie si vazand in cada un crocodil pictat, de frica, am iesit printr-o usa pictata … l O fetita vine acasa si îi spune mamei: - Un baiat de la mine din clasa mi-a zis azi sa ne jucam de-a doctorul…

- Vai de mine! Si ce-ati facut?

- M-a lasat sa astept o jumatate de ora pe culoar si apoi m-a trimis acasa când n-am avut sa-i dau spaga. l In fata portii Raiului, statea un popa si un sofer de autobuz.

Vine Sfantu’ Petru si zice : - Tu, soferule, poti sa treci, iar tu, parinte, mai asteapta.

Popa, indigat: - Cum asa? Sfinte Petre eu care mi-am inchinat toata viata bisericii?

- Ei, si?…La tine in biserica, toata lumea dormea, iar la el in autobuz, toata lumea se ruga . . . l Un betiv se apropie de un taximetrist: - Domnule sunteti liber?

- Da. - Hai sa dansam. l Un baiat mergea pe strada si gaseste un baston de politist mai încolo vede un politai si se duce si îl întreaba: -Nenea politist am gasit un baston, e al dumneavoastra?

-Nu, în nici un caz, pe al meu l-am pierdut! l In multime, la intrarea intr-o manastire, se aude un strigat: - Fratilor, merg! Eu merg din nou pe picioarele mele!

- Spune, cum s-a produs minunea?

- Mi-au furat masina. l O femeie la vreo 30-33 ani, dupa ce si-a rezolvat treburile in capitala de judet voia sa ajunga acum acasa si nu mai avea bani. Se apropie de un taximetrist si ii spune: - Uite tre’ s-ajung si eu in Trescovenii de Sus, dar nu am bani. Cum ajungem acolo ne socotim noi.

- Bine, las’ ca ne socotim noi pe drum!, zice taximetristul.

Dupa vreo ora,…opreste taximetristul pe un camp,…ia o patura din portbagaj si o asterne pe iarba…

Femeia ingrijorata ii zice: - Vai dar nu pot, sunt maritata, am acasa doi copii!

- Si ce? Si eu sunt insurat, am femeie, am copii, dar am si 40 de iepuri de hranit, asa ca taci si rupe iarba!!! l Trei rusi si trei americani plecasera intr-o expeditie in Siberia.

In prima zi o haita de lupi super flamanzi se apropie de oamenii nostrii.

Unul din rusi spune: - Deorece ne aflam in tara mea pentru a salva echipa ma sacrific; si se arunca in mijlocul lupilor.

Lupii cat da cat saturati pleaca.

A doua zi aceiasi poveste; al doilea dintr-e rusi procedeaza la fel.

Desigur ca si ultimul rus se sacrifica pentru echipa.

A patra zi haita de lupi se reintoarce .

Cei 3 americani ramasi discuta intre ei despre posibilitati; la care unul dintre ei : - Baieti, hai sa scoatem mitralierele alea

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

3 - 5 februarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.