Timpolis 2024

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2024 27 - 29 ianuarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Fermierii francofoni bogdan.piticariu@timpolis.ro

D

incolo de tabloidizarea globalã a presei, poate cã ar fi fost bine dacã în ultimele sãptãmâni, o parte din ziarele franceze, care au acordat spaþii largi modului în care François Hollande fuge cu scuterul, cu sau fãrã cascã, la actriþa sa preferatã, s-ar fi aplecat, mãcar cu un articol de câteva rânduri asupra unei alte fugi, din pãcate, suportatã ani de zile din buzunarul contribuabilului francez. Este vorba de „fuga” din þarã a unor sume mari, transferate în România pentru ceea ce s-a numit, ºi se numeºte ºi acum, foarte abstract „reinserþia romilor repatriaþi din Franþa”. Mai ales în contextul în care aceste programe de „reinserþie” finalizate dezastruos prin 2007 se doresc a fi reluate în prezent, un acord în acest sens fiind parafat zilele trecute la Prefectura Timiº. Este surprinzãtor, în acest sens, entuziasmul cu care autoritãþile judeþene timiºene vorbesc despre proiectul experimental prin care peste 20 de familii de romi din Timiº, repatriate din Franþa se vor alege, peste noapte, cu microferme sponsorizate de statul francez. u greu se poate înþelege amnezia care a coborât brusc peste acest proiect, care s-a derulat în Timiº ºi în urmã cu ºapte ani, fiind oprit de statul francez, dupã ce s-a constatat cã s-a ales praful de bunele intenþii, ºi de animalele repartizate romilor „reinserþionaþi”. ei care au însoþit delegaþia trimisã în 2007 de autoritãþile franceze pentru a constata „succesul” implementãrii acestui program de reinserþie în Timiº îºi amintesc ºi acum uimirea sau ºocul camuflat în spatele ochelarilor fumurii ai ambasadorului Franþei, Henri Paul, în momentul în care a constatat cã fermele finanþate din bugetul statului francez sunt, vorba lui Caragiale, „sublime, dar lipsesc cu desãvârºire”.

25 or fost tare slabe º-or murit. N-or mai rezistat. 25 o trebuit sã le vând, cã am avut dou[ decese în familie. ªi cu asta am gãtat cu oile”, e doar una din declaraþiile antologice ale unui “micro-fermier” cadorisit cu 65 de oi ºi 14 porci. ªi când i s-a explicat cã, la fel ca Pristanda cu steagurile, oile nu ies la numãrãtoare, acelaºi fermier de ocazie i-a explicat, cu mâna pe inimã, lui “Jean Luis, de la Timiºoara”, cum îl botezase pe diplomatul francez, cã “Na, am vândut 40 din ele. Ce sã fac? N-am mai avut ce sã le dau de mâncare. Da’ n-am luat mulþi bani pe ele, cã erau vai mama lor oi”.

Cam toate declaraþiile erau la unison: “Oile au fost slabe ºi fãrã dinþi: niºte mârþoage”, deºi chiar ei le aleseserã, ºi nu li s-a dat ºi bani de furaje, cum li se pãrea normal, aºa cã le-au tãiat rapid sau le-au vândut ºi, evident, dupã sãrbãtori, se pregãteau sã se întoarcã “cu arme ºi bagaje” în Franþa, dând uitãrii rapid experienþa urâtã a “micro-fermelor”. a rândul lor, reprezentanþii O.N.G.-urilor intermediare au explicat, în termini elevaþi, cã au chemat romii, aceºtia ºi-au ales animalele, ºi totul s-a terminat acolo. “Am luat banii pentru intermedierea operaþiunii ºi am plecat”, ar fi putut sã spunã, deºi nu ar fi sunat la fel de elevat. S-au mãrginit doar sã precizeze cã “implicarea factorilor locali a fost insuficientã”, lucru pe care ar fi trebuit însã sã-l scoatã în evidenþã înainte de a începe derularea proiectului, ºi de a încasa bani pentru implementare. ât despre diplomaþii francezi, dupã constatarea dezastrului din Timiº, au fost rezervaþi în declaraþii, ºi dupã ceva timp Ambasada Franþei se limita la a preciza cã programul a fost întrerupt. ocmai de aceea, e extrem de greu de înþeles de ce este relansat acum, ca o noutate, cu mult entuziasm ºi aproximativ în aceiaºi parametri. Crede François Hollande cã va reuºi ce nu a reuºit Sarkozy? Are Franþa un excedent bugetar fulminant? Interpelatã pe aceastã temã, Ambasada Franþei preciza, în urmã cu ceva timp: „Contrar unor convingeri ºi eºecurilor menþionate de cãtre mass-media, proiectele au ajutat multe familii sã se stabileascã în România, cu demnitate ºi sã se integreze în comunitatea localã prin ºcolarizarea copiilor, renovarea locuinþelor ºi adãugarea de valoare proiectelor demarate”. Toate bune, doar cã, în Timiº, cu toþi banii daþi, rãmâne pertinentã întrebarea: care proiecte?

C

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Un palat þigãnesc construit ilegal va fi demolat în mai puþin de o lunã

C

Directorii societãþilor din subordinea Primãriei, salarizaþi în funcþie de performanþe Un principiu liberal va sta la baza propunerii unei noi formule de salarizare a directorilor societãþilor ºi regiilor autonome din subordinea Primãriei Timiºoara: retribuþia în acord cu performanþele manageriale obþinute ºi cu profitul raportat la numãrul de angajaþi din subordine. pag. 2

Peste 2,2 milioane de lei pentru hrana animalelor de la Grãdina Zoologicã Primãria Timiºoara a anunþat atribuirea contractelor pentru asigurarea hranei animalelor de la Grãdina Zoologicã. În total, suma ajunge la 2,2 milioane de lei, iar valoarea ei îi face pe unii consilieri locali sã constate cã la Timiºoara “nu este austeritate”.

pag. 3

Lumina martirilor a rãmas între noi

“

Cu o zi înaintea comemorãrii Micii Uniri, într-un cadru solemn, încãrcat de emoþie ºi plin de simboluri ºi semnificaþii, la Timiºoara a fost sfinþitã o nouã capelã, a fost evocatã memoria eroilor martiri ºi s-a vorbit despre credinþã adevãratã, despre Revoluþia Românã, despre istoria recentã ºi despre spiritul Timiºoarei, cel de odinioarã ºi cel de acum. pag. 4

Franþa nu renunþã la programele de reintegrare a romilor

L

În urmã cu ºase ani reprezentanþii Ambasadei Franþei veneau în Timiº pentru a vedea rezultatele programelor de reintegrare ale unor familii de romi repatriaþi, programe finanþate de statul francez. Oficialii francezi constatau atunci cã de bunele intenþii ºi banii lor s-a ales praful. Neglijând aceste experienþe nefericite din trecut, statul francez este gata sã încerce din nou, pe alte coordonate.

C

pag. 6

Fiscul, cu ochii pe tranzacþiile artificiale

T

Pe fondul numeroaselor procese aflate pe rol, legate de construirea abuzivã a unor palate þigãneºti fãrã niciun fel de autorizaþie, reprezentanþii Primãriei vestesc un succes al Munici-

palitãþii în aceastã saga imobiliarã: demolarea, în mai puþin de o lunã, a unui palat construit fãrã autorizaþie. pag. 9

De mai bine de un an, D.I.I.C.O.T. se strãduieºte sã gãseascã filierele încrengãturii de firme cu cartierul general în Strehaia, la care erau “abonate” destul de multe firme mari din Timiºoara. Pentru cã se estimeazã cã Statul a pierdut sume uriaºe în acest mod, Fiscul vrea sã creeze cadrul legal care sã le permitã inspectorilor fiscali sã nu ia în considerare tranzacþiile dubioase care, prin natura lor, par sã nu aibã alt sens decât reducerea ilegalã a bazei de impozitare. pag. 7

2

social

27 - 29 ianuarie 2014

Propunere a primarului Nicolae Robu:

Directorii societãþilor din subordinea Primãriei vor fi salarizaþi în funcþie de performanþele manageriale Un principiu liberal va sta la baza propunerii unei noi formule de salarizare a directorilor societãþilor ºi regiilor autonome din subordinea Primãriei Timiºoara: retribuþia în acord cu performanþele manageriale obþinute ºi cu profitul raportat la numãrul de angajaþi din subordine. Formula în sine nu a fost elaboratã încã, dar edilul anunþã cã intenþioneazã sã o aducã în dezbatere în faþa consilierilor locali. ligia.hutu@timpolis.ro

Formula de calcul, bazatã pe profitul raportat la numãrul de angajaþi din subordine Metoda de calcul propusã de primarul Nicolae Robu stipuleazã cã salariul directorilor ar putea pleca de la o bazã de 1.000 de euro, la care s-ar adãuga o cotã parte dependentã de profitul anual obþinut de societate, raportat la numãrul de salariaþi din subordine. „Directorii trebuie sã câºtige mult, cum trebuie sã câºtige orice lucrãtor care lucreazã eficient oriunde”, apreciazã primarul, precizând cã aceastã filozofie, de facturã liberalã, pleacã de la premisa cã „sistemul de salarizare trebuie sã fie nu limitativ ºi descurajant, ci dimpotrivã, acesta trebuie sã recompenseze performanþa, chiar dacã va exista, fireºte, ºi o limitã maximã, pentru cã aºa e firesc, dar încã nu am stabilit care va fi aceasta” .

Premergãtor discutãrii noii formule de salarizare a managerilor, edilul-ºef al Timiºoarei a precizat cã a solicitat un raport financiar asupra situaþiei, la finalul lui 2013, a tuturor companiilor din subordinea Primãriei, inclusiv a regiilor autonome. Raportul a vizat obþinerea unei situaþii clare a veniturilor ºi cheltuielilor, precum ºi informaþii asupra numãrului de angajaþi, fiind întocmit în scopul evaluãrii eficienþei activitãþii desfãºurate pe 2013:

„Nu am operat cu noþiuni de tip contabil”, declarã Nicolae Robu, vorbind despre datele conþinute în acest raport. „Am operat cu cifre relevante, menite sã reflecte diferenþa dintre veniturile încasate de fiecare societate în parte ºi cheltuielile efectuate”.

Edilul a mai precizat cã secþiunea „Încasãri” din raportul financiar solicitat, reflectã toate veniturile încasate anul trecut, chiar dacã acestea au fost aferente anilor 2012 sau 2011, ºi a adãugat, fãrã a putea preciza informaþii exacte, cã diferenþele înregistrate în cazul fiecãrei societãþi în parte între sumele încasate ºi cele facturate nu este foarte mare.

O situaþie detaliatã a veniturilor ºi cheltuielilor Potrivit informaþiilor furnizate de edil, S.C. Aquatim S.A. a obþinut în 2013 venituri de 162,5 milioane de lei ºi a avut cheltuieli de 105,8 milioane de lei, cu un numãr de angajaþi în schema de personal de 910 persoane, în cele 78 de localitãþi în care îºi desfãºoarã activitatea.

S.C. Horticultura S.A. a înregistrat anul trecut 9,3 milioane de lei venituri ºi a avut 9,2 milioane de lei cheltuieli.

Numãrul de angajaþi care lucreazã în cadrul societãþii este de 248 de persoane.

S.C. Pieþe S.A. a obþinut 7,5 milioane de lei venituri în 2013, din care a cheltuit 6,8 milioane de lei. Numãrul de angajaþi ai societãþii este de 61 de persoane.

Regia Autonomã de Transport Timiºoara a înregistrat 78,5 milioane de lei venituri, din care a cheltuit 76 de milioane de lei, în vreme ce numãrul de angajaþi este de 930 de persoane.

RETIM a înregistrat venituri de 79,7 milioane de lei, iar cheltuielile societãþii au fost de 56,9 milioane de lei. Numãrul de angajaþi ai societãþii este de 626 de persoane. În cazul S.C. Colterm S.A., situaþia este în continuare destul de problematicã, întrucât, spune primarul, „datoriile istorice ale Primãriei faþã de Col-

term nu au fost încã stinse, pentru cã Primãria nu a primit banii de la Guvern.

Am fãcut toate diligenþele necesare cãtre Ministerul Finanþelor pentru achitarea subvenþiilor neplãtite la timp, dar pânã acum nu s-a întâmplat nimic. Dincolo de deficienþele în activitate, trebuie admis cã situaþia acestei companii e criticã, printre altele, ºi din cauza faptului cã Guvernul nu ºi-a respectat angajamentele de platã a subvenþiilor”. În aceste condiþii, veniturile raportate de Colterm, aferente anului 2013, au fost de 216 milioane de lei, iar cheltuielile înregistrate au fost de 228,5 milioane de lei. Numãrul de persoane angajate în cadrul societãþii este de 877.

Societatea de Drumuri Municipale, reorganizatã sub mandatul primarului Nicolae Robu, astfel încât aceasta include acum ºi Administraþia Domeniului Public, a raportat venituri de 19,3 milioane de lei, cheltuieli de 19,1 milioane de lei ºi un numãr de 331 de angajaþi.

Referindu-se la situaþia SDM, edilul a adãugat ºi cã „sistemul TimPark-ul funcþioneazã eficient”, dar cã „existã un numãr mare de instituþii publice care solicitã abonamente gratuite, pe motiv cã nu au bani”. Solicitarea îl nemulþumeºte însã pe primar, care a precizat cã astfel s-ar genera pierderi mari în bugetul consolidat al Primãriei. Primarul a adãugat însã cã va supune subiectul în dezbatere în viitoarea ºedinþã de Consiliu Local ºi cã „dacã Consiliul Local, în calitate de acþionar al SDM, vrea sã accepte aceastã gratuitate, atunci va fi opþiunea dumnealor”.

Principiul meritocraþiei, factor decisiv în stabilirea salariilor managerilor Primarul Nicolae Robu a evocat pentru prima datã la jumãtatea lunii decembrie 2013 posibilitatea salarizãrii managerilor societãþilor din subordinea Primãriei în acord cu performanþele lor manageriale. Acesta a anunþat atunci ºi intenþia de a supune dezbaterii

consilierilor locali un proiect propriu de rezoluþie potrivit cãruia Consiliul Local sã fie cel care sã dea mandat imperativ Consiliilor de Administraþie ale regiilor autonome sã modifice sistemul de salarizare al managerilor respectivelor regii. Edilul a precizat cã decizia se va referi la toate regiile autonome din oraº, indiferent dacã ele se situeazã în acest moment pe profit sau sunt în pierdere.

Potrivit acestui proiect de hotãrâre, salariile directorilor vor avea o componentã fixã, care se va situa la nivelul salariului city manager-ului (care este de aproximativ 4.000 de lei) ºi o componentã care se va afla la latitudinea Consiliilor de Administraþie. Acest supliment faþã de componenta fixã va putea fi acordat doar dacã societatea are un bilanþ pozitiv pe ultimele ºase luni, ºi asta fãrã a se lua în calcul datoriile istorice ale regiilor autonome, afirmã primarul: „Mãsura, în cazul în care ea va obþine girul consilierilor locali, este menitã sã încurajeze performanþele manageriale”.

Nicolae Robu anunþã cã proiectul, care e dat deja în lucru, va reglementa întreg sistemul de salarizare al angajaþilor din regii, astfel încât niciun alt angajat nu trebuie sã aibã salariu mai mare decât directorii de regii. „Mã aºtept ca directorii de regii sã devinã mai preocupaþi”, spune primarul. Acesta admite cã, deºi soluþia propusã pentru reglementarea salariilor acestora este

perfect legalã, existã ºi posibilitatea ca, nemulþumiþi de hotãrâre, unii directori sã îºi dea demisia. În plus, mai spune primarul, nu exclude posibilitatea de a întâmpina rezistenþã faþã de acest proiect de hotãrâre, în condiþiile în care fiecare consilier local va vota în acord cu propria conºtiinþã ºi în acord cu doctrina politicã pe care o reprezintã.

Primarul a declarat atunci ºi cã, potrivit principiilor liberale, „este firesc ca performanþa profesionalã sã fie recompensatã”, însã „nu e normal ca managerii sã fie sancþionaþi pentru minusurile istorice”.

Consiliul Local al Primãriei Timiºoara este unic acþionar în cadrul regiilor autonome, cu excepþia societãþii de salubrizare Retim, la care nu este unic acþionar. Societatea a devenit, în februarie 2007, societate mixtã româno-germanã, sub numele Retim Ecologic Service S.A., fiind condusã în prezent de economistul Gheorghe Para. În ceea ce priveºte regiile autonome care sunt pe profit, Nicolae Robu a indicat cã, deºi Primãria nu dispune de un bilanþ global, în care sã nu fie luate în calcul datoriile istorice, “în mod cert Aquatim este pe profit în acest moment”.

Referindu-se la situaþia Societãþii de Drumuri Municipale, edilul a apreciat cã “aceasta are în prezent toate premisele pentru a deveni profitabilã, dupã majorarea de capital operatã recent ºi dupã câºtigarea unor contracte care presupun efectuarea unor lucrãri mari”.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

eveniment

27 - 29 ianuarie 2014

3

Peste 2,2 milioane de lei pentru hrana animalelor de la Grãdina Zoologicã Primãria Timiºoara a anunþat atribuirea contractelor pentru asigurarea hranei animalelor de la Grãdina Zoologicã. În total, suma ajunge la 2,2 milioane de lei, iar valoarea ei îi face pe unii consilieri locali sã constate cã la Timiºoara “nu este austeritate”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Meniu de aproape jumãtate de milion de euro Dupã o procedurã de atribuire stufoasã, Primãria Timiºoara a anunþat recent atribuirea contractelor pentru hrana animalelor din Grãdina Zoologicã. Este vorba, mai precis, de patru contracte, pe doi ani. Unul, pentru produse de panificaþie ºi patiserie pentru hrana animalelor din colecþia Grãdinii Zoologice Timiºoara, a fost atribuit pe 24 de luni, cu 130.000 de lei, societãþii Danyflor, care se ocupã ºi de gestionarea populaþiei canine din oraº, fiind primite, în total, douã oferte, spune Primãria. Al doilea contract, pentru fructe ºi legume, în urma unei proceduri cu trei participanþi, a fost atribuit tot societãþii Danyflor, contra sumei de un milion de lei, pe doi ani. Al treilea contract, pentru produse cerealiere ºi furaje, tot pe doi ani, a fost atribuit în urma unei proceduri cu doi participanþi, dupã cum reiese din anunþul publicat de Primãrie, cu suma de 598.700 de lei. În fine, al patrulea contract, pentru produse animaliere, a fost atribuit în urma unei proceduri cu trei participanþi, pe o perioadã de doi ani, cu suma de 479.000 de lei. Totalul este, deci, de 2,2 milioane de lei, adicã

jumãtate de milion de euro.

Conform caietelor de sarcini, publicate pe portalul de achiziþii publice, printre produsele achiziþionate se numãrã: piept de pui, carne, vitã, cal, oaie, salam pisicã, ouã, gamarush ºi peºte uscat, cretã furajerã, struguri, smochine, curmale, stafide, portocale, kiwi, papaya, avocado, mango, lãmâi, cocos în coajã, kiwano, litchi, physalis, kaki.

Pe lista de cumpãrãturi se mai regãsesc ciuperci champignon, andive, cartofi dulci, seminþe de dovleac ºi de floarea soarelui, marmeladã, gem, rodii, gutui, alune de pãdure, migdale, mãsline negre ºi verzi la conservã.

Clãdirea multifuncþionalã, mai scumpã ca un aqualand rãmâne la fel Tot în ceea ce priveºte Grãdina Zoologicã, a trecut un an de când Primãria Timiºoara a supus atenþiei Consiliului Local proiectul deja celebrei Clãdiri educaþionale multifuncþionale de la Zoo, cea despre care unii consilieri locali spuneau cã e mai scumpã decât un aquapark. Atunci, conducerea Primãriei Timiºoarei spunea cã preþul

e mare ºi promitea o revizuire a devizului pentru acest imobil. Lucru care nu s-a mai întâmplat.

Proiectul Primãriei Timiºoara, legat de realizarea la Grãdina Zoologicã a unei clãdiri educaþionale, a rãmas neschimbat ºi dupã rectificarea bugetului Municipalitãþii. La un simplu calcul al suprafeþei construite, care este de 471 de metri pãtraþi, iar desfãºuratã, de aproximativ 1.000 de metri pãtraþi, cu tot cu salã multifuncþionalã, cu amenajãrile exterioare, cu diverse parcãri, rezultã, spune grupul de consilieri P.D.-L., un cost de peste 1.600 de euro pe metrul pãtrat. Or, un metru

Simion Moºiu pãtrat de clãdire rezidenþialã este actualmente 860 de euro.

Conform unor aleºi locali, la acest preþ se puteau ridica douã clãdiri. O parte dintre cei care au cerut lãmuriri legate de acest proiect l-au comparat cu un aqualand terminat recent la Oradea, cu opt bazine încãlzite, tobogane, aparat de fãcut valuri ºi alte dotãri scumpe, care a costat aproximativ 1.000 de euro pe metrul pãtrat.

Reprezentanþii Direcþiei de Mediu au precizat cã, iniþial, proiectul era prevãzut în roºu ºi cã, ulterior, au apãrut diferenþe de preþ date de faptul cã imobilul este mobilat. În plus, au precizat aceºtia, pentru realizarea sticlei acvariilor ºi terariilor sunt doar doi furnizori în Europa, ceea ce, susþin ei, ridicã preþul.

“Cu toate discuþiile purtate, nu s-a mai întâmplat nimic. Preþul ºi proiectul au rãmas bãtute în cuie. Dar poate cã la Primãrie e normal ca o astfel de clãdire sã se ridice cu «doar» 1.000 de euro în plus pe metru pãtrat faþã de preþul pieþei”, susþine consilierul local Simion Moºiu.

Ziarul C.J. Timiº, reclamat de voci din Consiliul Judeþean l Situaþia e asemãnãtoare cu cea de la Primãria Timiºoara Nu doar o parte din aleºii locali sunt supãraþi cã proiectele ºi iniþiativele lor nu-ºi gãsesc loc în Monitorul Primãriei Timiºoara, ci, din câte reiese de la ultimele ºedinþe de plen, ºi la Consiliul Judeþean Timiº existã acelaºi gen de nemulþumiri. Consilierul judeþean P.P.-D.D. Ilie Bertea spune cã, de când a fost ales, deºi a avut numeroase iniþiative ºi amendamente, acestea nu au fost mediatizate în publicaþia respectivã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

„Nu cred cã e normal sã aparã doar mãreþele realizãri ale conducerii C.J. Timiº” Încã de la ºedinþa de plen din decembrie 2013 au existat discuþii legate de nemulþumirile unor consilieri judeþeni cu privire la publicaþia Consiliului Judeþean Timiº. Conform acestora, sunt amintite doar realizãrile conducerii C.J. Timiº, iar reprezentanþii Opoziþiei

sunt ignoraþi. „Am vrea ca presa de-o anumitã culoare, sponsorizatã de C.J. Timiº, sã ia aminte cã existãm ºi noi, cã vocea noastrã a fost extrem de auzitã ºi cã nu trebuie sã plãtim pentru a apãrea la televizor sau în ziarele plãtite de C.J. Timiº. Cred cã am fost destul de constructivi în acest prim an din mandat, însã am constatat cã nicio figurã de luptãtor din Opoziþie nu apare în acest ziar. Or, nu este un ziar personal al U.S.L.,ci ºi al nostru, al tuturor”, se specifica la ºedinþa din decembrie.

Consilierul judeþean P.P.-D.D. Ilie Bertea spune cã nu este normal ca într-un ziar plãtit din bani publici sã nu se regãseascã iniþiativele ºi amendamentele tuturor consilierilor care au avut ceva de spus în procesul administrativ. „Am vãzut cã apar, ca pe vremuri, interviuri ample cu preºedintele C.J. Timiº, cu vicepreºedinþii, ºi nimic despre activitatea consilierilor din Opoziþie. E vorba despre un ziar plãtit din bugetul C.J. Timiº, care nu trebuie sã se transforme într-unul de propagandã, care sã mediatizeze doar mãreþele realizãri ale conducerii ºi ale partidului de guvernãmânt. Citindu-l, ai impresia cã totul decurge perfect, cã toþi sunt deºtepþi ºi fru-

moºi”. Ilie Bertea mai spune cã ar fi interesant de vãzut ceva în acel ziar despre evaluarea la 100.000 de euro ºi apoi la 700.000 de euro a sediului P.S.D. Timiº sau despre fosta clãdire a Finanþelor pe care C.J. Timiº þinea morþiº sã o cumpere.

Interpelat pe aceastã temã, preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, a vãzut o rezolvare a problemei : „Rog echipa de redacþie sã þinã cont de observaþie ºi chiar o rog ca în primul numãr din anul 2014 sã punã o pozã cu toþi consilierii judeþeni”.

Aceleaºi discuþii ºi la Primãrie Problema publicaþiei oficiale a instituþiei a fost discutatã îndelung ºi la Primãria Timiºoara, unde Monitorul Primãriei a fost subiectul a numeroase interpelãri venite din partea consilierilor locali din Opoziþie. Aceºtia au apreciat cã majoritatea articolelor din Monitor oglindesc activitatea ºi realizãrile executivului Primãriei, fãrã sã se punã suficient de mult accent pe activitatea ºi iniþiativele consilierilor locali.

Conform unor aleºi locali ai Opoziþiei, aceastã modalitate de mediatizare

Ilie Bertea

Titu Bojin

unilateralã, oficializatã în timpul fostei administraþii, a continuat ºi în mandatul actualei conduceri a Primãriei, considerând cã ziarul a continuat sã rãmânã unul de imagine ºi promovare pentru Executivul Primãriei. Aceºtia susþin cã nu au fost întrebaþi sau consultaþi în vreun fel ºi nu au fost menþionaþi cu iniþiativele noastre în Monitor, nici în timpul vechii conduceri a Primãriei, nici acum ºi cã reprezentanþii acestui ziar ar trebui sã meargã periodic pe la Comisiile Consiliului Local, sã vadã ce proiecte sunt promovate ºi

de cãtre cine.

Zilele trecute Primãria Timiºoara a atribuit contractul pentru tipãrirea Monitorului Primãriei Municipiului Timiºoara, a ziarelor de cartier ºi a broºurilor cu hotãrâri de Consiliu Local, cu suma de 315.000 de lei, în urma unei proceduri de atribuire cu douã oferte. Distribuþia aceluiaºi ziar al Primãriei a fost atribuitã tot în aceastã lunã, pentru suma de 175.000 de lei. La aceastã procedurã de atribuire, potrivit anunþului fãcut de Primãrie, a existat un singur participant.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

27 - 29 ianuarie 2014

actualitate

Lumina martirilor a rãmas între noi l Memorialul Revoluþiei ºi-a inaugurat o nouã capelã

în memoria martirilor Timiºoarei

Cu o zi înaintea comemorãrii Micii Uniri, într-un cadru solemn, încãrcat de emoþie ºi plin de simboluri ºi semnificaþii, la Timiºoara a fost sfinþitã o nouã capelã, a fost evocatã memoria eroilor martiri ºi s-a vorbit despre credinþã adevãratã, despre Revoluþia Românã, despre istoria recentã ºi despre spiritul Timiºoarei, cel de odinioarã ºi cel de acum. ligia.hutu@timpolis.ro

„Lumina martirilor a rãmas între noi” O încãpere micã ºi luminoasã, zugrãvitã în alb ºi decoratã pe pereþi ºi tavan cu picturile pline de har ce poartã semnãtura artistului plastic Casian Murãraºu. Astfel se înfãþiºeazã, cu simplitate, noua capelã din incinta fostului cãmin de garnizoanã ce gãzduieºte, de la jumãtatea anului trecut, Memorialul Revoluþiei din Timiºoara.

Intrarea e strãjuitã, în dreapta, de o candelã care arde continuu, aprinsã acolo în memoria eroilor-martir ai Timiºoarei, care au cãzut, în Decembrie 1989, seceraþi de gloanþele regimului comunist.

Interiorul clãdirii e modest ºi uºor auster, evocând încã o parte din atmosfera iniþialã a spaþiului. Pereþii, scorojiþi ºi acoperiþi pe alocuri de igrasie, sunt înþesaþi de fotografii care redau imagini cutremurãtoare de atunci, din zilele Revoluþiei.

Aproape totul împrejur e simplu ºi mai puþin convenþional: de la monumentul decorat cu graffiti, de la intrare, strãjuit de coroane de flori, pânã la inscripþia, realizatã tot în graffiti, de pe zidul clãdirii, acolo unde stã scris simplu, în roºu ºi negru, Memorialul Revoluþiei Timiºoara.

Tot astfel stau lucrurile ºi în interiorul micii capele, în care lumina pãtrunde printr-o micã fereastrã rotundã, pe sticla cãreia scrie, simplu, „Lumina martirilor a rãmas între noi” ºi care e strãjuitã, în dreapta ºi în stânga, de douã chenare în care sunt înscrise numele tuturor celor care s-au stins la Timiºoara, uciºi, în zilele Revoluþiei. Acestea încadreazã un alt chenar în care e redatã, în limba latinã, rugãciunea “Tatãl Nostru”.

de 23 de ani un reper al cetãþii

O nouã capelã, în memoria eroilor Timiºoarei La sfinþirea noii capele din incinta Memorialului Revoluþiei din Timiºoara s-au reunit, preþ de mai bine de un ceas, numeroºi reprezentanþi ai societãþii civile, ai Societãþii “Timiºoara”, foºti revoluþionari, reprezentanþi ai tuturor cultelor din Timiºoara, ierarhi ºi întâi-stãtãtori ai cultelor din Banat. Holurile Memorialului Revoluþiei au fost, joi la prânz, înþesate de lume, venitã sã fie de faþã la sfinþirea noii capele. Un moment cu mare încãrcãturã emoþionalã a fost reprezentat, pentru toþi cei prezenþi, de ceremonialul religios, la care au rostit câte un cuvânt fiecare dintre reprezentanþii confesiunilor din Timiºoara.

Sfinþirea capelei – care îi are drept ocrotitori, la fel ca ºi în cazul vechiului lãcaº existent în incinta fostului sediu al Asociaþiei Memorialul Revoluþiei, pe Sfântul Iosif cel Nou de la Partoº ºi pe Sfântul Gerard de Cenad – a fost fãcutã de cãtre Preasfinþia Sa Paisie Lugojanul. La ceremonialul religios au fost de faþã ºi Înalt Preasfinþia Sa Timotei, arhiepiscopul Aradului, Preasfinþia Sa Lucian, episcopul Caransebeºului, rabinul Zvika Kfir ºi oficiantul cultului mozaic din Timiºoara, Andrei Gidali, dar ºi reprezentanþi ai tuturor cultelor ºi etniilor din Timiºoara.

“Asta e ceea ce noi ne-am dorit: sã binecuvântãm capela, prin rugãciunile noastre ridicate împreunã ºi prin stropirea ei cu apã sfinþitã, alãturi de ierarhii ºi întâii-stãtãtori ai tuturor cultelor din Banat, conform spiritului multi-etnic, multi-lingvistic, multi-confesional ºi multi-cultural al Banatului ºi al Timiºoarei. În acest fel, noul nostru loc de rugãciune, care va fi deschis în permanenþã pentru toatã lumea, la fel ca ºi Memorialul Revoluþiei, va fi ceea ce noi ne-am propus: un colþ de credinþã ºi pioasã aducere aminte ºi reculegere”, spune preºedintele Asociaþiei „Memorialul Revoluþiei 16 - 22 Decembrie 1989”, Traian Orban.

Copiii aceluiaºi Dumnezeu În rugãciunile lor ºi în cuvintele de însoþire, fiecare dintre reprezentanþii cultelor

prezenþi la eveniment au transmis, în esenþã, acelaºi mesaj, potrivit cãruia, în închinare, suntem cu toþii copii ai aceluiaºi Dumnezeu.

Episcopul Caransebeºului, Înalt Preasfinþia Sa Lucian, a vorbit despre jertfa eroilor ºi martirilor Timiºoarei ºi a invocat ajutorul lui Dumnezeu, “unul ºi acelaºi, în care credem ºi pe care Îl mãrturisim cu toþii” ºi a vorbit despre spiritul de unitate ºi comuniune al Timiºoarei, care “le-a conferit atunci locuitorilor oraºului puterea de a ieºi pe stradã ºi în pieþe, ca sã strige «Existã Dumnezeu!», «Dumnezeu este cu noi» ºi «libertate!»”.

Preasfinþia Sa Paisie Lugojanul a ales sã vorbeascã despre însemnãtatea simbolicã a acestui moment, precizând cã momentul sfinþirii noii capele s-a bucurat de binecuvântarea, în gând ºi rugãciune, a Mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, ºi cã “este important sã ºtim sã ne întoarcem cu privirea, cu gândul, cu inima ºi cu mintea cãtre jertfa eroilor Timiºoarei, pentru ca apoi, cu gândul la trecut ºi privind spre viitor, sã îi învãþãm pe urmaºii noºtri sã preþuiascã memoria înaintaºilor, dragostea de þarã ºi respectul ºi dragostea faþã de toþi oamenii. Iar acest moment de sfinþire, la care Dumnezeu a fost prezent printre noi, este unul dintre prilejurile acestea”.

Arhiepiscopul Aradului, Înalt Preasfinþia Sa Timotei, a subliniat cã nu întâmplãtor momentul finalizãrii acestei capele este situat în preajma unui moment în care, în fiecare an, se fac rugãciuni pentru unitatea creºtinilor de pretutindeni ºi a precizat cã „fiecare lucrare se face prin jertfã, iar Dumnezeu se aflã alãturi de noi, în mijlocul nostru, pentru a ne ajuta sã ducem la îndeplinire lucrãri mãreþe”.

Rabinul Zvika Kfir ºi-a construit, la rândul sãu, mesajul rostit în jurul ideii de unitate ºi diversitate în credinþã: „La sfârºitul timpului, vom fi cu toþii împreunã. (...)

Martirii care atunci ºi-au dat viaþa la Timiºoara trebuie cinstiþi, pentru cã au fãcut-o pentru libertate ºi pentru a ne putea bucura de diversitate. Suntem cu toþii fraþi, dar Dumnezeu ne-a creat diferiþi, pentru cã a dorit sã fim diferiþi”.

cazuisticã

27 - 29 ianuarie 2014

5

Neînþelegeri între poliþiºti ºi procurori, „denunþate” în Timiº de Inspecþia Judiciarã Relaþia dintre poliþiºti ºi procurori a fost întotdeauna un subiect slab mediatizat, tocmai pentru cã nu ajung în presã multe informaþii legate de acest tandem de cercetare ºi urmãrire penalã. ªi chiar dacã s-a mai discutat pe surse despre neînþelegeri ºi conflicte, aceste informaþii au fost negate rapid de ambele pãrþi. Totuºi, într-un raport amplu legat de cauzele de fraudã ºi evaziune fiscalã, Inspecþia Judiciarã spune clar cã lucrurile nu au fost perfecte în ultimii doi ani, în Timiº, în ceea ce priveºte colaborarea dintre anumiþi poliþiºti ºi procurori.

„ªtiu de acele cazuri de poliþiºti care au fost amendaþi, însã treptat lucrurile s-au remediat ºi au intrat în normalitate, iar în prezent relaþia dintre poliþiºti ºi procurori este una bunã, din câte mi-au spus colegii”.

sorin.olaru@timpolis.ro

Dosare lãsate în nelucrare Într-un raport recent legat de verificarea mãsurilor luate de procurori ºi conducerile Parchetelor în vederea soluþionãrii dosarelor mai vechi de un an de la data sesizãrii, având ca obiect sãvârºirea infracþiunilor de spãlare de bani, corupþie, conflict de interese ºi evaziune fiscalã, Inspecþia Judiciarã analizeazã pe mai bine de 30 de pagini relaþia dintre procurorii de la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, cei ai Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº ºi o serie de poliþiºti specializaþi pe investigarea fraudelor de la Poliþia Timiº.

Raportul de control aminteºte, printre altele, de un amplu material de 63 de pagini fãcut la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, legat de „verificarea, sub aspectul operativitãþii ºi celeritãþii urmãrii penale, a 192 de cauze înregistrate la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara în perioada 2004 - 2009 ºi instrumentate de I.P.J. Timiº – Serviciul de Investigare a Fraudelor.” Conform acestui material, s-a constatat cã dosarele au fost lãsate

Comisar-ºef Doinel Malcoci

Inspectorii judiciari spun cã unii poliþiºti, deºi convocaþi la Parchet cu dosarele, în vederea verificãrii stadiului cercetãrilor, nu se prezintã în nelucrare perioade lungi de timp, situaþia acestora urmând a fi reanalizatã începând cu data de 24 septembrie 2012.

Inspectorii judiciari au mai consemnat cã unii lucrãtori de poliþie, deºi convocaþi la Parchet cu dosarele, în vederea verificãrii stadiului cercetãrilor, nu se prezintã, ºi cã a fost identificatã, ca principalã cauzã pentru tergiversarea unor dosare, activitatea deficitarã a unor poliþiºti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al I.P.J. Timiº. În raportul Inspecþiei Judiciare se mai menþioneazã, pe acelaºi subiect, problemele de disciplinã generate de o serie de poliþiºti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al Poliþiei Timiº „care au îmbrãcat forma refuzului de a se prezenta la procuror atunci când sunt chemaþi, telefonic sau cu adresã, la Parchet, în vederea analizãrii stadiului cercetãrilor sau nu au adus la îndeplinire dispoziþiile date procurorul care supravegheazã cauza.”

Pentru cã demersurile legate de normalizarea situaþiei, se mai menþioneazã în raportul Inspecþiei Judiciare, au rãmas fãrã o finalitate certã, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, au aplicat amenzi judiciare în cazul a trei poliþiºti.

De asemenea, pentru doi lucrãtori de poliþie a fost solicitatã retragerea avizului de poliþie judiciarã.

Inspectorii judiciari mai consemneazã cã procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Timiºoara au sesizat conducerea I.P.J. Timiº cu situaþiile grave, de lãsare în nelucrare a dosarelor de cãtre unii poliþiºti, aspect ce a condus la luarea unor mãsuri disciplinare faþã de cei responsabili. Ei susþin cã, pe fondul schimbãrii conducerii I.P.J. Timiº, din 2012, „activitatea lucrãtorilor de poliþie din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor – I.P.J. Timiº s-a îmbunãtãþit considerabil, dat fiind numãrul de cauze soluþionate”.

Este un aspect consemnat ºi de cãtre

procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº.

Nemulþumiri ºi la Parchetul de pe lângã Tribunal Nemulþumiri legate de colaborarea cu Poliþia au fost consemnate în raportul Inspecþiei Judiciare ºi la Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº. Aici, documentul consemneazã „solicitãri ale prelungirii termenelor fixate de procuror pentru soluþionare, de cãtre lucrãtorul de poliþie, solicitãri care însã nu au fost fundamentate prin indicarea activitãþilor ce au fost efectuate ºi a activitãþilor ce urmeazã a fi efectuate”, precum ºi persistenþa unei repartizãri inegale cãtre poliþiºti ºi redistribuirea succesivã a dosarelor de la un lucrãtor de poliþie la altul.

Totodatã, Inspecþia Judiciarã precizeazã cã i s-a solicitat conducerii Poliþiei Timiº sã responsabilizeze factorii

de rãspundere din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor, precum ºi lucrãtorii acestui serviciu pentru soluþionarea „în termene rezonabile” a stocului de dosare aflat în lucru, ºi pentru eliminarea perioadelor mari de timp în care dosarele stau în mod nejustificat în nelucrare.

Una peste alta, însã, ºi în cazul analizei fãcute la Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº se menþioneazã, pe baza aprecierilor procurorilor, cã lucrurile s-au îmbunãtãþit treptat dupã schimbarea conducerii Poliþiei Timiº, în anul 2012.

Liderul judeþean al Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor, comisarul-ºef Doinel Malcoci, susþine, însã, cã nu existã o situaþie de conflict în momentul de faþã. „ªtiu de acele cazuri de poliþiºti care au fost amendaþi, însã treptat lucrurile s-au remediat ºi au intrat în normalitate, iar în prezent relaþia dintre poliþiºti ºi procurori este una bunã, din câte mi-au spus colegii”, mai spune liderul sindical.

Fostul ministru al Justiþiei, Cãtãlin Predoiu:

„Fac plângeri penale împotriva lui Stroe, Mãnescu ºi Nicolãescu, pentru neglijenþã în serviciu” Prim-vicepreºedintele P.D.L. Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei, a declarat cã va depune plângere penalã împoriva miniºtrilor Radu Stroe, Ramona Mãnescu ºi Eugen Nicolãescu, pentru neglijenþã în serviciu în cazul accidentului aviatic, arãtând cã Victor Ponta “livreazã un Acar Pãun” în loc sã-i demitã pe miniºtri.

TIMPOLIS

„Voi formula plângeri penale împotriva miniºtrilor Stroe, Mãnescu ºi Nicolãescu, pentru neglijenþã în serviciu, pentru cã cineva trebuie sã plãteascã dacã s-a încãlcat legea ºi eu cred cã s-a încãlcat legea”, a anunþat, miercuri, Cãtãlin Predoiu, într-o conferinþã de presã.

El a spus cã miniºtrii Ramona Mãnescu ºi Eugen Nicolãescu sunt responsabili morali pentru ceea ce s-a întâmplat dupã accident, Ramona Mã-

nescu având obligaþia, conform legii, sã coordoneze ROMATSA, responsabilã pentru cãutare ºi salvare în astfel de situaþii, iar Eugen Nicolãescu ºtia de modul în care se desfãºurau aceste operaþiuni de transplant ºi nu a fãcut nimic. Cãtãlin Predoiu a mai arãtat cã ministrul Radu Stroe trebuia sã organizeze de îndatã o celulã de crizã la M.A.I., adãugând cã, dacã ar fi fãcut acest lucru, echipele s-ar fi coordonat ºi nu ar fi pierdut timp preþios. „Pentru cã nu era de ajuns acest lucru, ministrul Stroe adânceºte drama ºi durerea familiilor ºi prietenilor celor care au pierit, prin declaraþii nãucitoare, declaraþii sfidãtoare ºi care reflectã nu numai lipsã de inteligenþã, dar ºi de umanitate. Cum poþi sã spui cã regreþi accidentul pentru cã s-a întâmplat în mandatul tãu? Un astfel de om nu are ce sã caute în Guvernul României”, mai spune, citat de Mediafax, Cãtãlin Predoiu.

Acesta îl acuzã pe premierul Vic-

tor Ponta cã „negociazã politic, face trafic politic pe cadavrele celor pierduþi ºi livreazã astãzi un Acar Pãun în loc sã-ºi demitã miniºtrii incompetenþi” ºi propune, ca „praf în ochi”, înfiinþarea Comitetului pentru situaþii de urgenþã care deja existã. „Premierul Ponta, de data aceasta, în timp ce acei oameni mureau, dãdea interviuri nonºalant ºi se hlizea la televizor, aºa cum face dânsul la vreme de pace”, mai spune fostul ministru al Justiþiei. În privinþa liderului P.N.L, Crin Antonescu, aratã cã este nevoie de proceduri: „Existã proceduri, domnule Antonescu, ºi când te-ai dus la Guvern azi sã-þi salvezi prietenul Stroe, nu ai fãcut decât sã jigneºti memoria celor”.

Democrat-liberalul a arãtat cã se încearcã deplasarea culpei în acest caz „pe partea tehnicã”, deºi problema este politicã, „managementul politic fiind cel care a provocat întârzierea de ºapte - opt ore. Cum e posibil sã nu ai celulã de crizã, sã laºi la voia întâm-

Cãtãlin Predoiu, despre plângerea penalã: “Dacã nu o face P.D.L., o fac eu.” plãrii pãdurari, localnici, jandarmi sã încerce necoordonaþi sã gãseascã în carul cu fân?”.

El a mai precizat cã plângerea

penalã o va supune atenþiei conducerii P.D.L. ºi este convins cã partidul ºi-o va însuºi. „Dacã nu, o fac eu”, mai spune Cãtãlin Predoiu.

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

special

27 - 29 ianuarie 2014

Franþa nu renunþã la programele de reintegrare a romilor l Eºecul tentativelor din trecut nu pare sã descurajeze autoritãþile franceze În urmã cu ºase ani reprezentanþii Ambasadei Franþei veneau în Timiº pentru a vedea rezultatele programelor de reintegrare ale unor familii de romi repatriaþi, programe finanþate de statul francez ºi implementate în România prin intermediul unor O.N.G.-uri.

Oficialii francezi constatau atunci cã de bunele intenþii ºi banii lor s-a ales praful ºi cã programul de transformare a unor familii de romi “reintegrate” în fermieri a fost un dezastru total ºi o risipã de fonduri publice. Neglijând aceste experienþe nefericite din trecut, statul francez este gata sã încerce din nou, pe alte coordonate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi bani, noi programe Deºi programele de reintegrare a romilor repatriaþi, finanþate de autoritãþile franceze, s-au finalizat în marea lor majoritate, în vestul þãrii, cu un eºec lamentabil, existã intenþii de reluare a unor proiecte de acest gen.

Sãptãmâna trecutã, oficiali din Ministerele Afacerilor Interne ºi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Francez pentru Imigraþie ºi Integrare modul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franþa ar urma sã se restabileascã în România.

M.A.I. a precizat cã discuþiile au vizat ºi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adreseazã unui grup þintã de 80 de familii de cetãþeni români aparþinând minoritãþii romilor, domiciliaþi în judeþele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinþi ºi Timiº, care doresc sã revinã din Franþa. Aceste familii urmeazã sã beneficieze de un ajutor de reinserþie, pentru a pune în aplicare un proiect de reinserþie socialã ºi economicã. “În acelaºi context, oficialii au evocat buna colaborare avutã pânã în prezent ºi au exprimat determinarea autoritãþilor din România ºi Franþa de a continua acþiunile întreprinse în vederea incluziunii cetãþenilor români aparþinând minoritãþii ro-

milor. Totodatã, cele douã pãrþi au convenit încheierea unui protocol adiþional prin care sã fie extinsã sfera de aplicare a acordului-cadru ºi sã fie prelungitã durata acestuia, în contextul în care prezentul document ar urma sã expire în luna septembrie 2014”, susþin reprezentanþii M.A.I. care, probabil, au uitat de finalitatea tragic-comicã a acestor proiecte derulate în vetul þãrii, atunci când evocã buna colaborare avutã pânã în prezent. În legãturã cu aceastã nouã colaborare, Consiliul Judeþean Timiº ºi Departamentul francez Rhone au semnat sãptãmâna trecutã la Timiºoara, un protocol în vederea implementãrii programului de reinserþie în societate a familiilor de romi repatriaþi din Franþa. De aceastã datã, însã, persoanele vizate nu vor mai primi bani în mânã, ci se va încerca asigurarea, prin

intermediul unui O.N.G., a procedurilor de reinserþie.

Nu este însã prima oarã când se discutã despre reinserþie în aceºti termeni. În urmã cu doi ani, România ºi Franþa semnau un protocol prin intermediul cãruia s-a decis retrimiterea înapoi în þara de origine a unui mare numãr de persoane de origine romã aflate în Franþa. Cei în cauzã primeau anumite sume de bani ºi se întorceau pe banii autoritãþilor franceze în þarã, promiþând cã vor rãmâne aici. Sistemul s-a dovedit a fi unul fãrã efecte pozitive.

De aceea, se doreºte “o altã abordare, pe baza protocolului din 2012”, care sã se bazeze pe reintegrarea socialã a romilor în comunitatea de unde ei proveneau la origine. “Este un proiect pilot, prin intermediul cãruia 20 de familii de origine romã vor fi incluse în aceastã iniþiativã de reinserþie în

O nouã încercare, pe alte coordonate Conform unor surse din Prefectura Timiº, o parte din O.N.G.-urile care se ocupau de programele eºuate destinate romilor – de exemplu, de programul de repatriere voluntarã din Franþa ºi programul de reintegrare, prin transformarea romilor în fermieri – dovedeau o lipsã de organizare care avea un impact negativ asupra programelor în sine. Aceleaºi surse mai spun cã aceastã lipsã de interes ºi perseverenþã era dublatã ºi de faptul cã O.N.G.-urile respective nu erau dispuse sã munceascã prea mult pentru banii pe care îi luau, chestiune pe care au remarcat-o ºi unii oficiali francezi.

Acum, însã, se sperã cã se va por-

ni pe alte principii, cu niºte parteneri mai serioºi, ºi cu soluþii mult mai adaptate specificului local ºi categoriilorþintã ale acestor proiecte de reinserþie.

Fostul subprefect de Timiº, Marossy Zoltan, confirmã eºecul, dar spune cã acele programe au eºuat ºi pentru cã s-au acordat fonduri fãrã sã existe consultãri la nivel local, în teritoriu, ºi aceste consultãri au avut loc prea târziu, când s-a vãzut cã nu se obþine niciun rezultat. “Le-am spus încã de pe atunci reprezentanþilor Franþei veniþi sã analizeze aceste programe cã problema nu se rezolvã de pe o zi pe alta ºi cã soluþiile trebuia sã þinã cont de sistemul cultural ºi civic

de 23 de ani un reper al cetãþii

al acestei etnii, sistem împãmântenit de sute de ani”, mai spune fostul subprefect.

comunitatea localã. Implicate vor fi numeroase instituþii din judeþ, fie aflate în subordinea Prefecturii, fie în cea a Consiliului Judeþean”, spune prefectul Eugen Dogariu.

“Sper sã avem o colaborare cât mai bunã cu partenerii francezi ºi sã reuºim reintegrarea în comunitatea noastrã a persoanelor de etnie romã repatriate. Le mulþumesc celor din Departamentul Rhone pentru interesul manifestat pentru acordul cu noi ºi sper din tot sufletul sã avem un succes cât mai mare”, a þinut sã declare ºi Titu Bojin, preºedintele C.J. Timiº, care a luat parte la semnarea protocolului.

Un proiect similar eºuat lamentabil Cert este cã un proiect identic s-a

încercat sã se implementeze în vestul þãrii încã de acum zece ani. Astfel, pe lângã primele de repatriere, pentru a-i face sã renunþe sã se mai întoarcã în Franþa, Statul francez le-a finanþat repatriaþilor romi, în ultimii ani, mici afaceri, cum ar fi înfiinþarea unor microferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumã de investiþie de pânã la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franþa prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Primirea Strãinilor ºi Migraþie, a fost iniþiat în 1999 ºi menþinut ºi dupã intrarea României în U.E. Lucrurile nu au decurs însã dupã cum se aºteptau francezii, iar banii investiþi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franþa imediat dupã ce au vândut ori sacrificat animalele.

O situaþie de acest gen s-a întâmplat ºi în Timiº, în zona Cãrpiniº. Dupã ce au primit animalele, romii le-au sacrificat ºi le-au vândut, invocând faptul cã autoritãþile franceze nu le-au asigurat ºi hranã pentru creºterea lor. Situaþii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grãniceri ºi Checea.

Pentru cã nu a existat un contract clar între beneficiarii mãsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traºi la rãspundere.

Poate ºi de aceea acest program, dupã cum ne-au comunicat oficialii Ambasadei Franþei, a fost stopat: “Acest program a fost oprit din cauza lipsei unei implicãri directe a autoritãþilor române de la nivel central ºi local.

Contrar unor convingeri ºi eºecurilor menþionate de cãtre mass-media, proiectele au ajutat multe familii sã se stabileascã în România, cu demnitate ºi sã se integreze în comunitatea localã prin ºcolarizarea copiilor, renovarea locuinþelor ºi adãugarea de valoare proiectelor demarate”. În opinia reprzentanþilor Ambasadei Franþei, aceste eforturi fãcute de Statul francez nu sunt suficiente, fãrã o implicare corespunzãtoare a autoritãþilor române de profil. “Prin angajamentul ºi mobilizarea autoritãþilor locale din România, a autoritãþilor centrale ºi a comunitãþilor franceze, precum ºi prin implementarea unor forme de cooperare descentralizatã sar putea ajunge la o abordare integratã, în special datoritã mobilizãrii de fonduri europene”, apreciazã oficialii ambasadei franceze.

Nemulþumiri ºi la nivel european Cert este cã, deºi sunt mulþi eurodeputaþi români care ºtiu foarte bine cum sunt cheltuiþi banii europeni alocaþi integrãrii romilor, nu de la ei, ci de la conducerea Consiliului Europei a venit anul trecut un prim semnal de alarmã în acest sens. Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, a declarat recent cã a convenit cu autoritãþile române ca banii disponibili pentru comunitatea romã sã fie folosiþi pentru obþinerea de rezultate practice în educarea copiilor, nu pentru discuþii în seminarii ºi O.N.G.-uri. În opinia sa, în ciuda alocãrii unor sume generoase, pe proiecte

europene, pentru ajutorarea ºi integrarea reprezentanþilor comunitãþii rrome, rezultatele concrete, în România, întârzie sã aparã. “Trebuie sã fim mai orientaþi spre rezultatele concrete, sã folosim mai bine fondurile disponibile. Se discutã prea mult, sunt prea multe conferinþe, prea multe O.N.G.-uri care trãiesc din aceste resurse ºi nu funcþioneazã în mod neapãrat spre beneficiul comunitãþilor de romi. Acum trebuie sã ne folosim de aceste resurse în modalitãþi mai practice, mai ales pentru copiii din familiile rome”, a afirmat Thorbjorn Jagland.

economic

27 - 29 ianuarie 2014

7

Fiscul, cu ochii pe tranzacþiile artificiale l Statul pare sã fi învãþat ceva dupã scandalul facturilor fictive din Strehaia De mai bine de un an, D.I.I.C.O.T. se strãduieºte sã gãseascã filierele încrengãturii de firme cu cartierul general în Strehaia, la care erau “abonate” destul de multe firme mari din Timiºoara.

Pentru cã se estimeazã cã Statul a pierdut sume uriaºe în acest mod, Fiscul vrea sã creeze cadrul legal care sã le permitã inspectorilor fiscali sã nu ia în considerare tranzacþiile dubioase care, prin natura lor, par sã nu aibã alt sens decât reducerea ilegalã a bazei de impozitare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect de care se leagã multe speranþe Pentru cã paguba adusã bugetului de stat doar în cazul “filierei Strehaia” este de ordinul zecilor de milioane de euro, Ministerul Finanþelor vrea ca, prin lege, sã se protejeze, pe viitor, de astfel de fenomene infracþionale. Fiscul poate considera anumite tranzacþii ca artificiale, dacã se obþine avantaj fiscal fãrã profit ºi poate sã nu le ia în considerare la calculul obligaþiilor bugetare, dacã acestea par sã nu corespundã practicilor comerciale rezonabile ºi produc avantaje fiscale fãrã risc comercial ºi genereazã profit nesemnificativ.

Ministerul Finanþelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileºte condiþiile în care o tranzacþie sau chiar o serie de tranzacþii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un caracter general ºi neclar. Potrivit proiectului de act normativ, tranzacþiile pot fi considerate artificiale dacã se deruleazã într-o manierã care în mod normal nu ar fi utilizatã în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacã includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacã sunt circulare ca naturã.

De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacþie ca fiind artificialã în cazul în care conduce la obþinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectã în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaþie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.

“Scopul unei tranzacþii sau al unei serii de tranzacþii constã în evitarea impozitãrii în cazul în care, indiferent de orice intenþii subiective ale contribuabilului, el eludeazã obiectul, spiritul ºi scopul dispoziþiilor fiscale care s-ar aplica în mod normal”, reprezintã un alt criteriu de depistare a tranzacþiilor artificiale propus de Ministerul Finanþelor.

Prevederea privind tranzacþiile artificiale a fost introdusã în Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014, dar pânã în prezent nu erau definite acest tip de tranzacþii ºi nu existã norme de aplicare. Codul Fiscal prevede doar cã la stabilirea sumei unui impozit sau a

unei taxe, autoritãþile fiscale pot sã nu ia în considerare o tranzacþie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacþii pentru a reflecta conþinutul economic al tranzacþiei. “În cazul în care tranzacþiile sau o serie de tranzacþii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca fãcând parte din domeniul de aplicare al convenþiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacþii artificiale se înþelege tranzacþiile sau seriile de tranzacþii care nu au un conþinut economic ºi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obiºnuite, scopul esenþial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obþine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate”, se mai aratã la articolul 11 al Codului Fiscal.

Un fenomen tot mai extins Proiectul de lege propus de Ministerul Finanþelor are legãturã cu tot mai multele cazuri de înfiinþare a unor filiere infracþionale organizate, specializate pe evaziune fiscalã, prin vânzarea de facturi fictive.

La începutul anului 2012 ieºea la ivealã cã mai multe societãþi comerciale din Timiºoara au beneficiat, pentru deduceri importante de impozite, de facturile fictive întocmite de o serie de firme-fantomã create de un clan de romi din localitatea Strehaia, judeþul Mehedinþi. Atunci au fost fãcute peste treizeci de percheziþii în judeþele Mehedinþi, Cluj, Hunedoara, Timiº ºi Argeº, fiind vizat un grup infracþional organizat, format din 34 de persoane, specializat în evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, prejudiciul cauzat prin aceste activitãþi fiind de 20 de milioane de euro.

Liderii grupãrii au identificat peste 50 de firme, multe din Timiºoara, care aveau cifre semnificative de afaceri ºi care, în înþelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaþiuni comerciale fictive, de livrare de mãrfuri sau prestare servicii, în scopul diminuãrii taxelor ºi impozitelor aferente bugetului de stat. “Activitatea comercialã” a societãþilor din Strehaia nu era canalizatã pe un anumit produs, ele emiþând facturi al cãror obiect varia, în funcþie de domeniul de activitate al firmei beneficare. De exemplu, “vindeau” cauciucuri, piese auto, materiale de construcþii, utilaje industriale, fier vechi sau “prestau servicii”, în funcþie de obiectul de activitate al beneficiarului. “Membrii grupãrii au înfiinþat în acest scop cinci societãþi comerciale, tip fantomã, cu sediul în localitatea Strehaia, acestea acumulând debite substanþiale cãtre bugetul de stat, constând în TVA ºi impozit pe profit, datorat urmare a activitãþii infracþionale”, spuneau procurorii D.I.I.C.O.T., care mai menþionau cã numai pentru cinci dintre societãþile comerciale atrase de cãtre romii din Strehaia s-au facturat mãrfuri ºi servicii în valoare totalã de 26.400.000 de lei, adicã, ºase milioane de euro.

Cazul, cu toate prejudiciile impresionante, nu a fost singular. La mijlocul anului trecut o nouã filierã a facturilor era destructuratã de D.I.I.C.O.T., trei firme din Timiº fiind implicate în acest nou caz. În urma percheziþiilor, realizate ºi în Timiº, a fost ridicat echivalentul a peste 875.000 de lei în monedã naþionalã ºi valutã, fiind reþinuþi 36 de suspecþi. Pe lângã Timiº, percheziþiile au avut loc în Bucureºti, Suceava, Botoºani, Bacãu, Dâmboviþa, Neamþ, Vrancea, Braºov, Mureº, Galaþi, Vâlcea, Ilfov, Iaºi ºi Olt. De data aceasta, noua filierã avea “cartierul general” în Suceava ºi procurorii D.I.I.C.O.T. spun cã avea ramificaþii pe aproape întreg teritoriul þãrii, având drept scop sustragerea de la plata obligaþiilor fiscale datorate bugetului centralizat al statului prin înregistrarea în evidenþele contabile a unor facturi care nu aveau la baza operaþiuni reale ori evidenþierea altor operaþiuni fictive având ca rezultat diminuarea bazei impozabile ºi însuºirea în mod ilegal a sumelor de bani provenite din aceste activitãþi.

Grupul a preluat societãþi comer-

ciale atât de pe raza judeþului Suceava, cât ºi din þarã, ulterior aceste societãþi comerciale fiind introduse într-un circuit financiar fraudulos. În numele acestor societãþi comerciale, care efectuau operaþiuni în principal cu materiale de construcþii, s-ar fi emis facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din judeþele Suceava, Botoºani, Bacãu, Dâmboviþa, Neamþ, Timiº, Vrancea, Braºov, Mureº, Galaþi, Vâlcea, Ilfov, Iaºi, Olt ºi a municipiului Bucureºti, societãþi care, în baza facturilor ar fi colectat TVA-ul aferent tranzacþiilor fictive ºi ºi-ar fi diminuat profitul obþinut în urma activitãþii comerciale desfãºurate. Membrii grupului sunt suspectaþi cã intrau în contact direct cu administratori de societãþi comerciale interesaþi în a-ºi diminua baza impozabilã, iar prin intermediul societãþilor comerciale pe care le deþineau sau le controlau, efectuau vânzãri fictive de bunuri cãtre aceste societãþi comerciale “recrutate”, fiind emise facturi fictive pentru marfa inexistentã în realitate pe care societãþile beneficiare le introduceau în contabilitate. Pentru a se da o legitimitate ºi

o aparenþã de legalitate tranzacþiilor comerciale efectuate, membrii grupãrii ar fi oferit administratorilor societãþilor comerciale “recrutate” sume de bani, reprezentând contravaloarea mãrfii “livrate”, pentru ca aceºtia sã facã viramente bancare cãtre societãþile emitente ale facturilor fiscale fictive.

Ulterior, membrii grupului infracþional organizat sunt bãnuiþi cã retrãgeau aceste sume de bani beneficiind din partea societãþilor comerciale evazioniste de un comision, reprezentat de o cotã parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.

Dupã o perioadã în care firmele controlate de membrii grupului nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat ºi impozitul pe profit aferent acestor tranzacþii, aceºtia cesionau societãþile comerciale în cauzã, firme care dupã câteva luni intrau în faliment.

Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la peste 9.800.000 de euro.

Printre societãþile comerciale care au beneficiat de deduceri la plata impozitelor, în baza facturilor fictive întocmite de aceste firme-fantomã, se regãsesc ºi trei societãþi din Timiº.

Economist: “Statul pierde foarte mult prin aceste scheme de fraudare” Economistul timiºean Nicolae Bobiþan (foto) susþine cã aceste cazuri nu pot fi neapãrat puse în legãturã cu fiscalitatea excesivã. “Probabil cã, oricât de mici ar fi fost impozitele, tot s-ar fi încercat sã se fraudeze bugetul de stat. Fenomenul a luat o amploare foarte mare ºi a fost amplificat de

relaxarea reglementãrilor legate de eliberarea facturilor. Situaþia este destul de gravã în acest moment, statul înregistrând pierderi mari prin aceastã reducere artificialã a bazei de impozitare. Astfel, încasãrile la buget, ºi din TVA ºi din impozitul pe profit scad destul de mult”.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

27 - 29 ianuarie 2014

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

actualitate

27 - 29 ianuarie 2014

9

Un palat þigãnesc construit ilegal va fi demolat în mai puþin de o lunã Pe fondul numeroaselor procese aflate pe rol, legate de construirea abuzivã a unor palate þigãneºti fãrã niciun fel de autorizaþie, reprezentanþii Primãriei vestesc un succes al Municipalitãþii în aceastã saga imobiliarã: demolarea, în mai puþin de o lunã, a unui palat construit fãrã autorizaþie. ligia.hutu@timpolis.ro

O primã victorie în instanþã a Primãriei Timiºoara Un imobil situat pe strada Modest Musorgski, aparþinând unui cetãþean de etnie romã, va fi demolat, au anunþat în cursul zilei de vineri primarul Nicolae Robu ºi viceprimarul Traian Stoia. Potrivit acestora, pentru respectivul imobil, autorizaþia de construire prevedea realizarea unei clãdiri cu demisol, parter ºi un etaj, în vreme ce, în varianta finalã, imobilul etaleazã nu mai puþin de ºase etaje.

Cei doi lideri din Primãrie au avut, însã, abordãri uºor diferite asupra subiectului, dar au anunþat în esenþã acelaºi lucru: o îmbucurãtoare primã izbândã, obþinutã în instanþã de cãtre Primãria Timiºoara împotriva reprezentanþilor clanurilor imobiliare þigãneºti.

Primarul Nicolae Robu s-a declarat încântat de decizie, dar a preferat sã fie ponderat în declaraþii ºi a precizat cã „ceea ce urmeazã sã se întâmple este o problemã de naturã juridicã ºi este de

Nicolae Robu competenþa executorilor. Cert este însã cã trebuie acþionat conform legii, nu abuziv”. Acesta a mai informat ºi cã sentinþa judecãtoreascã a fost emisã în 12 decembrie 2013, având un caracter definitiv ºi irevocabil. Viceprimarul Traian Stoia, mai vehement, spune cã în termen de o lunã partea din imobil construitã fãrã autorizaþie, adicã trei nivele ºi mansarda, va trebui demolatã, responsabilitatea revenindu-i în primã instanþã proprietarului. Dacã acesta nu va duce însã la îndeplinire hotãrârea instanþei, atunci trebuie intervenit în forþã pentru demolarea porþiunii construite ilegal.

Pe rol, peste 250 de procese similare numai din perioada administraþiei Ciuhandu În noiembrie 2013, conducerea

Traian Stoia Primãriei Timiºoara a purtat, de altfel, discuþii cu membrii clanului Cârpaci ºi cu reprezentanþii mai multor lideri naþionali ai romilor, în cadrul cãrora a fost readusã în discuþie vechea poveste a unor palate þigãneºti ridicate în Timiºoara fãrã respectarea prevederilor legale în domeniul urbanismului.

Nicolae Robu spunea atunci cã va cere dãrâmarea turnuleþelor de la acest gen de construcþii ºi a insistat pentru intrarea tuturor acestor construcþii în legalitate.

Adrian Orza, fost viceprimar al Timiºoarei în administraþia Ciuhandu, declara cã acest demers nu este singular ºi cã fosta administraþie a iniþiat peste 250 de procese pentru acest gen de construcþii, dar cã numai judecãtorii pot fi cei care dau undã verde Primãriei pentru demolare. ªi a adãugat cã, nu o datã, deºi avea dreptate, Municipalitatea a pierdut aceste procese. “În timpul administraþiei noastre, în urma demersurilor Primãriei, care a solicitat

Adrian Orza inclusiv demolarea construcþiilor care nu respectã prevederile de urbanism, s-a ajuns ca Primãria sã aibã peste 250 de procese pe rol, legate doar de aceastã problemã. O eventualã acþiune de demolare, pe o proprietate privatã, poate fi iniþiatã doar în baza unei decizii a instanþei”. În chip paradoxal, însã, la acest tip de procese, deºi avea dreptate, Primãria Timiºoara nu a primit pânã acum câºtig de cauzã. În plus, exista tendinþa prelungirii acestor procese pe ani întregi, prin recursuri repetate ºi invocarea de cãtre avocaþi a tot felul de excepþii ºi solicitarea de amânãri. Apelarea la Justiþie a fost astfel un sprijin neaºteptat, ori de câte ori “ctitorii” de ocazie au fost somaþi de cãtre structurile de control sã intre în legalitate. În loc sã demoleze imediat construcþiile neautorizate, nu odatã stricau aspectul zonei ºi chiar puneau în pericol trecãtorii sau vecinii. În plus, constructorii certaþi cu legea

angrenau autoritãþile într-un proces care, cu toate etapele aferente, de la instanþa de fond, instanþa de apel, eventual instanþa supremã, ajungea sã dureze extrem de mult. Timp în care constructorul continua sã-ºi ridice imobilul dupã cum credea de cuviinþã.

Doar în decursul ultimilor doi ani, o bunã parte dintre cele peste 9.000 de procese în care a fost angrenatã Primãria Timiºoara au vizat tocmai neregulile pe linie de urbanism.

“Din pãcate, Primãria nu a câºtigat toate aceste procese. Din diverse motive. Din punctul meu de vedere, cred cã ºi acum se poate iniþia o campanie de informare ºi conºtientizare, la nivelul etniei rrome, în care sã li se explice cã regulile care se aplicã pentru toþi trebuie sã se aplice ºi pentru ei.

Din pãcate, din punctul meu de vedere, pânã acum au dat dovadã cã nu vor sã înþeleagã acest lucru”, spune Adrian Orza.

Fostul viceprimar al Timiºoarei a mai apreciat ºi cã legea este mult prea permisivã din acest punct de vedere.

“Mulþi au dovedit cã pot sã fenteze cu uºurinþã legea, utilizând tot felul de lacune legislative. În plus, procesul de demolare nu este atât de simplu cum se crede. În cazul unor construcþii de acest fel trebuiau demolate, de exemplu, unele elemente decorative de pe garduri sau construcþii, o parte din acoperiº, un turn sau mai multe. Or, legea prevede cã în aceste cazuri demolarea trebuie fãcutã «la milimetru», iar cei care demoleazã ceva în plus sunt buni de platã”, a explicat Adrian Orza.

de 22 de ani un reper al cetãþii

10

chestiunea sãptãmânii

27 - 29 ianuarie 2014

“Decesul” proiectului de regionalizare, anunþat oficial l Aceasta dupã ce inclusiv în vestul þãrii, “regionalizarea anticipatã”

a dat peste cap lucrurile în sistemul vamal ºi de finanþe Dupã o perioadã de acalmie, în care nici mãcar artizanul proiectului, vicepremierul Liviu Dragnea, nu a mai pomenit nimic despre regionalizarea începutã în forþã anul trecut, la nivel instituþional, primvicepreºedintele P.N.L., Klaus Iohannis, declarã cã este exclus sã se mai iniþieze ceva în acest sens în 2014, din cauza alegerilor, ºi cã nu se ºtie nici care mai e soarta acestui proces, pe viitor.

Aceasta dupã ce tatonãrile regionalizãrii, în domenii precum Finanþele sau Vama, au creat un talmeº-balmeº instituþional, inclusiv în vestul þãrii, iar oameni din sistem spun cã structura rezultatã este una mai complicatã ºi mai prost organizatã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Regionalizarea e moartã” Prim-vicepreºedintele P.N.L., Klaus Iohannis, a fãcut la sfârºitul sãptãmânii trecute o declaraþie care era oarecum aºteptatã, susþinând cã regionalizarea “deocamdatã, e moartã” ºi nu numai cã nu se va face în acest an, dar nici mãcar “nu se mai discutã”. Klaus Iohannis, care conduce în P.N.L. Comisia internã privind regionalizarea, a fost întrebat care este stadiul discuþiilor în cadrul proiectului ºi a declarat cã procesul este, deocamdatã, suspendat. “Regionalizarea, deocamdatã, e moartã. Tot. Totul”, a rãspuns Iohannis, care a precizat cã “nici comisia în care se discutã procesul de regionalizare nu dã semne cã învie”. Întrebat dacã regionalizarea se mai face în acest an, Iohannis a rãspuns: “Anul ãsta cred cã nici nu se mai discutã”.

Prim-vicepreºedintele P.N.L. a mai menþionat cã acest proces “nu e bine sã fie fãcut sub presiunea unor sesiuni de alegeri”.

Cu sau fãrã legãturã cu aceste declaraþii, unii oficiali ai P.S.D. au þinut sã anunþe cã partidul nu renunþã la ideea de regionalizare ºi va introduce regiunea ca unitate administrativã ºi în noua Constituþie. Guvernul nu va trece însã ºi numãrul de regiuni, rezervându-ºi dreptul de a stabili ulterior câte vor fi. “Este sigur cã noua Constituþie va cuprinde ca formã administrativã ºi regiunea. Nu dispare judeþul, ci apare aceastã nouã formã administrativã, regiunea”, a declarat senatorul P.S.D. Ioan Chelaru, vicepreºedinte al comisiei de revizuire a Constituþiei. Parlamentarul a adãugat cã existã mai multe variante de regiuni, de opt, zece sau 12 regiuni, dar cã acestea vor fi stabilite de Guvern dupã validarea noii Constituþii prin referendum.

Sorin Ioniþã: “Problema nu stã în crearea de regiuni”

“Din câte ºtiu, echipa condusã de domnul vicepremier Liviu Dragnea lucreazã la un studiu de oportunitate ºi s-ar putea sã avem surpriza ca rezultatele sã spunã cã este mai bine pentru români sã fie mai multe regiuni chiar decât 12.

Nu mã pot pronunþa însã câte vor fi” , a declarat vicepreºedintele comisiei de revizuire a Constituþiei.

Ioan Chelaru a menþionat cã existã ºi variante de desemnare a noilor conduceri interimare ale regiunilor: “Existã trei variante pentru a desemna conducerea interimarã a regiunilor, pânã la alegerile din anul 2016. Cert este cã se va alege soluþia optimã pentru a realiza aceastã tranziþie. Dupã validarea referendumului, se poate trece la stabilirea regiunilor ºi a tot ceea ce derivã de aici, inclusiv a conducerii acestora, interimare ºi apoi alese”.

O grabã care nu-ºi avea sensul În acest context, în care nici susþinãtorii fervenþi ai proiectului regionalizãrii nu se grãbesc sã dea declaraþii despre momentul când va începe procesul propriu-zis de regionalizare, dacã va mai începe, este cu atât mai greu de înþeles de ce aceastã regionalizare a fost grãbitã în unele structuri, precum cele subordinate Ministerului Finanþelor, cu rezultate care, spun oameni din sistem, mai mult au fãcut rãu instituþiilor “reformate”.

Aceºtia susþin cã reorganizarea sistemului vamal ºi fiscal mai degrabã a creat dificultãþi în sistem, prin disponibilizãrile iniþiate, în condiþiile în care schemele actuale de personal sunt insuficiente.

Potrivit acestora, prin reducerile de personal ºi maniera în care s-a conceput aceastã reorganizare s-a blocat activitatea de supraveghere ºi autorizare a societãþilor care se ocupã de producerea ºi distribuþia de produse accizabile. În unele judeþe nu s-a prevãzut deloc personal pentru aceste activitãþi, extrem de importante ºi care aduc venituri

de 23 de ani un reper al cetãþii

statului, iar în alte judeþe a fost transferat personal de la structurile vamale, care sã se ocupe de aceste activitãþi. Astfel, s-a creat haos ºi situaþia, la nivelul sistemului, s-a complicat, nu s-a simplificat. În ceea ce priveºte criteriile dupã care s-au ales sediile Direcþiilor Regionale Antifraudã s-a spus de cãtre surse din sistem cã acestea sfideazã logica în destul de multe cazuri. Astfel, dacã s-a susþinut cã aceste sedii au fost alese în zonele de graniþã ºi în cele în care evaziunea fiscalã este accentuatã, cum se explicã alegerea unor oraºe gen Alexandria sau Târgu Jiu? În vestul þãrii, estimau aceleaºi surse din sistem, vor creºte foarte mult cheltuielile cu cazarea ºi transportul, pentru cã se va veni de la Deva sã se controleze ce se întâmplã în Arad ºi în Timiº – judeþe cu o activitate specificã intensã ºi încasãri bune, iar unele controale de acest gen pot dura luni întregi.

Totodatã, sindicate din domeniul Finanþelor au precizat cã reorganizarea a blocat distribuirea ºi comercializarea produselor accizabile în mai multe judeþe ºi cã preluarea atribuþiilor ºi a personalului autoritãþii vamale de cãtre Direcþiile Generale Regionale a Finanþelor Publice a fost realizatã doar declarativ în unele zone.

Sindicaliºtii au arãtat cã în urma reorganizãrii, în judeþe precum Constanþa, Tulcea, Galaþi, Brãila ºi Mehedinþi (aflat în subordinea Direcþiei Regionale pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara), A.N.A.F. a omis sã înfiinþeze compartimente de autorizãri ºi sã preia inspectorii de specialitate din cadrul fostelor structuri ale autoritãþii vamale. Sindicatul Vamal “Unirea” a anunþat cã va acþiona în instanþã A.N.A.F. ºi cã noua schemã de reorganizare a creat extrem de multe nemulþumiri în sistemul vamal vestic, întrucât, în condiþiile în care, oricum, era crizã de personal, noua schemã de organizare a dus la disponibilizarea a 35 de angajaþi din structura Direcþiei Regionale Timiºoara.

Însã nu doar în sistemul fiscal “iminenta” reorganizare a produs haos ºi complicaþii, prin schimbãri instituþionale controversate. ªi, în contextul noilor declaraþii, nu se ºtie care va fi finalitatea acestui proces, ºi nici mãcar motivaþia nu s-a clarificat. Sorin Ioniþã, expert în reforma administraþiei publice în cadrul Expert Forum, declara recent pentru TIMPOLIS: “Au tot circulat explicaþii, inclusiv de la miniºtri, dar ei nu le-au pus pe hârtie, le-au exprimat verbal, prin conferinþe de presã, explicaþii gen sã

reducem corupþia – deºi aspectul acesta nu are nicio legãturã cu regionalizarea, sã reducem aparatul funcþionãresc – iar nu are nicio legãturã, cel mult îl mãreºti un pic, sã accesãm mai bine fonduri europene – din nou, nu prea are nicio legãturã.

Polonia, care are regiuni, absoarbe bine fonduri europene, Ungaria, fãrã regiuni, absoarbe la fel de bine.

Deci, se pare cã problema nu este în crearea de regiuni. De ce le înfinþãm trebuie întrebaþi iniþiatorii acestui proiect. Ce constat, însã, este cã toate atenþia

publicã s-a dus într-o direcþie uºor irelevantã, de genul ce judeþe vor fi sau unde va fi capitala regionalã.”

Lider sindical vamal: “Pentru lucrãtorii vamali reorganizarea nu a adus nimic bun” Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului Vameºilor din Regionala Vamalã Timiºoara, spune cã noua reorganizare nu a adus nimic bun pentru lucrãtorii vamali. “În momentul în care soliciþi o adeverinþã, te adresezi

Direcþiei Regionale Vamale, care se adreseazã mai departe Direcþiei Regionale a Finanþelor Publice. Dacã ai nevoie de o astfel de adeverinþã rapid, pentru o spitalizare, de pildã? Lucrurile s-au complicat, ºi avem o condu-

cere bicefalã – la nivel naþional prin Direcþia Generalã a Vãmilor, ºi localã, prin Direcþia Regionalã de Finanþe. ªi se poate întreba în acest context unde începe o competenþã ºi unde se terminã alta”, spune liderul sindical.

Lider sindical din Poliþie: “S-a stricat ºi ce mai era bun în sistem” Vicepreºedintele Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor ºi Agenþilor Vamali „Pro Lex”, Voinea Negoiþã, susþine cã în scrisorile trimise F.M.I. de cãtre Guvern se vorbea doar despre reorganizarea Direcþiilor de Finanþe, în niciun caz a Gãrzii Financiare sau Vãmii. Acesta mai spune cã s-a stricat ºi ce mai era bun în sistem. “Au rãmas unele atribuþii în aer, cum sunt cele legate de controlul produselor accizabile, ºi apoi ni s-a dat dreptate ºi s-au reînfiinþat compartimente de control în zone în care fuseserã desfiinþate abuziv. Am rugat structurile de conducere din Ministerul Finanþelor sã nu desfiinþeze serviciile financiar-contabile din cadrul Regionalelor Vamale. Le-au desfiinþat ºi

apoi le-au reînfiinþat chemând oamenii înapoi de la Finanþe, cu ocazia unui control al unor structuri europene de specialitate. Cred cã altul a fost obiectivul din spatele acestui proces. S-a spus cã se înfiinþeazã Direcþiile Antifraudã, pentru controlul marilor contribuabili ºi aducerea mai multor bani la buget. Au trecut de atunci luni bune ºi spuneþi-mi ce mari controale ºi rezultate aþi vãzut. Se controleazã complexe comerciale, unde se numãrã ºlapii de pe tarabe”, spune Voinea Negoiþã.

La rândul sãu, Vasile Lincu, preºedintele Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor ºi Agenþilor Vamali „Pro Lex”,susþine cã prin reorganizarea rapidã din sistemul fiscal s-a dorit sã se

grãbeascã o regionalizare administrativã, pe niºte zone pentru care erau diverse interese la nivel central.

“Urma sã se spunã apoi: s-a fãcut deja regionalizare instituþionalã pe regiunea asta, trebuie sã rãmânã aºa. Din punctul meu de vedere, întregul proces nu se justificã, ºi a adus mai degrabã prejudicii decât beneficii”.

11

intersecþii

27 - 29 ianuarie 2014

Un nou tip de certificat pentru ºoferi, la finalizarea ITP

La Timiºoara s-au dat primele amenzi pentru neplata taxei de tranzit Poliþia Localã a dat primele amenzi pentru ºoferii de maºini de mare tonaj care nu au plãtit taxa de tranzit. Nu au fost mulþi ºi toþi au spus cã nu au observat indicatoarele în momentul pãtrunderii în zona în care circulaþia le este interzisã. oana.dima@timpolis.ro

Poliþiºtii locali de la Serviciul Circulaþie Rutierã au efectuat zilele trecute verificãri cu privire la respectarea prevederilor hotãrârii de consiliu local referitoare la taxa de tranzit care trebuie achitatã de cãtre conducãtorii autovehiculelor de mare tonaj care tranziteazã Timiºoara. În urma controalelor au fost aplicate patru sancþiuni. Conducãtorii auto au motivat cã nu au observat indicatoarele în momentul pãtrunderii în zona în care circulaþia le este interzisã.

Noua taxã de tranzit îi vizeazã exclusiv pe transportatorii cu vehicule de transport marfã mai grele de 7,5 tone care tranziteazã oraºul pe traseul strada Gheorghe Adam (de la intersecþia cu Calea Dorobanþilor) - strada

Avram Imbroane - strada Aristide Demetriade - strada Divizia 9 Cavalerie strada Amurgului ºi retur. Aceºtia vor fi obligaþi sã achite taxa de 200 de lei pentru fiecare tranzitare, în cazul în care nu decid sã opteze pentru o variantã ocolitoare. Care, pentru acest traseu, este specificatã chiar în textul hotãrârii de Consiliu Local ca fiind urmãtoarea: Calea Dorobanþilor (de la intersecþia cu strada Gheorghe Adam) - DN 6 km 550+060 - centura de nord a Timiºoarei - Calea Aradului (pânã la intersecþia cu strada Amurgului) ºi retur.

Taxa nu le va fi aplicatã, în schimb, acelor transportatori care nu au la dispoziþie nicio rutã ocolitoare, fiind constrânºi, din acest motiv, sã strãbatã oraºul.

Hotãrârea de Consiliu Local aprobatã în 16 decembrie 2013 precizeazã cã „tranzitul reprezintã trecerea vehiculelor care transportã marfã pe teritoriul municipiului Timiºoara fãrã alte staþionãri decât cele strict necesare pentru schimbarea direcþiei. Nu sunt în tranzit vehiculele care aduc/preiau marfã în/din municipiul Timiºoara”.

Taxa de tranzit poate fi achitatã

online, accesând site-ul Direcþiei Fiscale a Municipiului Timiºoara sau la casieria Direcþiei Fiscale. Dovada achitãrii taxei online trebuie sã se afle în posesia conducãtorului auto ºi trebuie sã conþinã, în mod obligatoriu, specificate numãrul de înmatriculare al vehiculului sau al ansamblului de vehicule, precum ºi perioada pentru care a fost achitatã taxa de tranzit.

Potrivit prevederilor hotãrârii de Consiliu Local, constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de 2.500 de lei tranzitarea Timiºoarei fãrã achitarea taxei. Sarcina constatãrii contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor prevãzute le revine agenþilor Poliþiei Rutiere, agenþilor Direcþiei Poliþiei Locale, precum ºi personalului Biroului Transport ºi Compartimentului Siguranþa Circulaþiei din cadrul Serviciului Transport ºi Siguranþa Circulaþiei a Direcþiei Tehnice din Primãria Timiºoara.

Aceastã hotãrâre nu anuleazã prevederile deciziilor anterioare ale Consiliului Local referitoare la restricþiile impuse ºi la reglementarea circulaþiei în funcþie de anumite intervale orare, pentru autovehiculele cu tonaj mai mare de 3,5 tone.

Pentru ºoferi a fost introdus un nou document: certificatul de inspecþie tehnicã periodicã.

Actul, însã, nu implicã obligaþii sau costuri suplimentare pentru deþinãtorii de vehicule, aceºtia primind certificatul automat, la finalizarea inspecþiei tehnice periodice efectuate la termenul scadent normal.

Introducerea certificatului de inspecþie tehnicã periodicã a fost prevãzutã prin O.G. nr. 6/25 ianuarie 2012, data de intrare în vigoare a acestei obligaþii, 31 decembrie 2013, fiind prevãzutã prin Ordinul ministrului Transporturilor nr. 1.107/29 iunie 2012.

Eliberarea obligatorie a unui certificat de inspecþie tehnicã periodicã, precum ºi data intrãrii în vigoare a acestei obligaþii sunt conforme cu prevederile Directivei 2010/48/U.E. de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind inspecþia tehnicã auto pentru autovehicule ºi remorcile acestora.

Eliberarea acestui certificat, spune Cosmin Costa, ºeful reprezentanþei Timiº a Registrului Auto Român, nu implicã obligaþii sau costuri suplimentare pentru deþinãtorii de vehicule, aceºtia primind certificatul automat, la finalizarea inspecþiei tehnice periodice efectuate la termenul scadent normal. În plus, nu este afectatã în niciun fel periodicitatea de efectuare a ITP. În consecinþã, deþinãtorii de vehicule cu ITP valabil nu trebuie sã solicite în avans eliberarea acestui certificat, el urmând sã fie eliberat la efectuarea urmãtoarei ITP. Acest certificat este complementar anexei la certificatul de înmatricu-

lare ºi, în consecinþã, nu înlocuieºte anexa respectivã care atestã efectuarea ITP ºi termenul de valabilitate. „Având în vedere cã este vorba despre un certificat armonizat stabilit printr-un act normativ U.E. este necesar sã fie disponibil împreunã cu anexa la certificatul de înmatriculare pentru prezentare în vederea unor eventuale controale în cazul vehiculelor care au efectuat ITP începând cu 31 decembrie 2013. Dat fiind formatul armonizat, existenþa ºi prezentarea certificatului va facilita relaþia cu autoritãþile de control din celelalte SM în ceea ce priveºte valabilitatea ITP”, mai spune Cosmin Costa.

Data urmatoarei ITP este cea prevãzutã în anexa la certificatul de înmatriculare.

Certificatul este eliberat în limba românã, iar rubricile sunt traduse în englezã. Rubricile sunt armonizate la nivelul legislaþiei U.E., astfel încât, indiferent de statul membru în care este prezentat certificatul, organele de control cunosc ce reprezintã fiecare rubriã, dau asigurãri oficialii R.A.R. Sancþiunile în cazul absenþei certificatului sunt aplicate de Poliþie, dar numai vehiculelor inspectate începând cu 31 decembrie 2013. În România, mai spun reprezentanþii R.A.R., va dura trei ani pânã când toate vehiculele vor avea un astfel de certificat, iar în unele state membre va dura chiar patru ani.

Verificarea valabilitãþii ITP se bazeazã în primul rând pe datele din anexa la certificatul de înmatriculare (certificatul de ITP prezintã ºi alte informaþii suplimentare ce pot fi utile în control ºi este important deoarece poate fi verificat simplu în toate statele membre, rubricile respective fiind armonizate. (O.D.) Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

27 - 29 ianuarie 2014

Te uitã cum ninge decem-

bre

De George Bacovia ºi Agatha Grigorescu Bacovia Un concept de Valentin Ivanciuc Lumea lui George Bacovia, o lume fragilã, sensibilã, dar, în egalã mãsurã, plinã de viaþã, suculentã, ne este mult mai aproape decât ar pãrea.

Istoria aºa-zis minorã – cea a tristeþilor, a bucuriilor, a melancoliilor noastre – traverseazã timpul ºi ne face contemporani cu trecutul, ca ºi cu viitorul. George Bacovia ºi Agatha Grigorescu Bacovia ne traverseazã cotidianul ºi ne iau cu ei în plimbarea lor printre emoþii.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 28 ianuarie, ora 19 l A fost odatã la Timiºoara De Peter Kerek Un spectacol în regia artisticã a lui Peter Kerek A fost odatã la Timiºoara este o poveste despre oameni ºi despre cum aceºti oameni sunt, individual ºi în interiorul legãturilor lor de sânge, o proiecþie fidelã – deºi subiectivã ºi la scarã redusã – a istoriei „mari”.

Timiºoara, oraºul alcãtuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit ºi l-au fãcut sã devinã prin înseºi diferenþele dintre ei, are ºi acest chip: cel al unei familii care îºi redescoperã esenþa compozitã din cioburi, îndepãrtãri ºi amintiri. Cãci, pânã la urmã, un oraº e o familie: cu revoluþiile ei, cu prejudecãþile ei, cu acele lucruri mereu nespuse ºi nefãcute la timp, cu momentele ei de curaj ºi de laºitate, ºi, da, cu memoria ei frântã.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 30 ianuarie, ora 19 l Anna Karenina

Adaptare de Helen Edmundson, dupã romanul lui Lev Tolstoi Anna Karenina este povestea unei metamorfoze. Înconjuratã de oameni captivi în dilemele morale ale unei societãþi îngheþate în nemiºcare, Karenina porneºte, cu conºtiinþa treazã, pe un drum care o poartã înspre spaþiile necunoscute, obscure, înspre tenebrele distructive ale fiinþei sale. Descoperã în sine o lume complet nouã, o lume a pulsiunilor esenþiale, în care onestitatea nu lasã loc clemenþei. Se abandoneazã cu voluptate, cu disperare acestei uriaºe singurãtãþi care o transformã iremediabil. Face þãndãri fragilul înveliº social care o þinea legatã, descoperind cã ceilalþi nu sunt „tot ce avea ea”, dupã cum postuleazã un alt personaj. Drumul cu sens unic al cunoaºterii de sine este un drum al efervescenþei spiritului, dar ºi un drum al distrugerii ºi al singurãtãþii absolute.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 31 ianuarie, ora 18 l Prometeu înlãnþuit Dupã Eschil Un spectcaol în regia lui Kokan Mladenovic

Asociem, de aproape douã milenii ºi jumãtate, numele lui Prometeu cu revolta, cu lupta contra ignoranþei în care dintotdeauna Puterea, oricare ar fi fost ea, ºi de orice fel – politicã, economicã, militarã sau religioasã – a încercat sã-i þinã pe cei mulþi. Masã de manevrã, carne de tun; existã mii de expresii care traduc oprimarea.

De-a lungul timpului n-a existat doar Prometeu, iar focul a devenit de mult o metaforã pentru concepte ca informaþia, justiþia, dreptul elementar la viaþã, la apartenenþã etnicã, la educaþie etc. Sunt flãcãri pentru care mii de oameni, mii de Prometei, cu trupul poate slab, dar cu suflet de titani, au suferit ºi ºi-au dat viaþa. Au luptat cu un Zeus care are, ºi el, tot atâtea feþe.

Lumea noastrã se aflã din nou în suferinþã: rãzboiul are alte chipuri, uneori pur ºi simplu mai dure ca înainte, alteori doar mai subtile, dar violenþa – pumnul pe care cei puternici îl înfig în faþa celor ce-ndrãznesc sã se ridice împotriva lor – este aceeaºi. ºi azi, exact ca ºi atunci, un nou Prometeu furã focul noilor zei. ºi azi, exact ca ºi atunci, este înlãnþuit. ºi azi, ca ºi atunci, refuzã sã renunþe.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 1 februarie, ora 19 l Billy mincinosul

De Keith Waterhouse ºi Willis Hall Un spectacol în regia artisticã a Antonellei Cornici Billy Fisher are o problemã. Sau mai multe. Familia îl considerã un loser, pe patronul firmei de pompe funebre unde lucreazã îl exaspereazã „flexibilitatea” profesionalã a lui Billy, are nu una, ci douã logodnice care-ºi disputã acelaºi inel în timp ce el iubeºte altã fatã, prietenul lui cel mai bun nu-l crede orice-ar spune, ºi-l bântuie o sumedenie de gânduri care nu-i dau pace. De fapt, problema lui Billy Fisher este cã are o fantezie foarte bogatã. În lumea lui, asta se cheamã „imaginaþie”. În lumea celorlalþi, a tuturor celorlalþi, se cheamã „minciunã”: în concluzie, Billy Fisher e un mincinos.

Billy Mincinosul este o comedie nostalgicã despre puterea imaginaþiei, despre evadarea din realitate ºi, mai ales, despre evadarea din inerþie.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 2 februarie, ora 19 l Titus Andronicus De William Shakespeare Un spectacol cu supratitrare în limba românã, în regia lui Brian Michaels Generalul Titus Andronicus se întoarce din rãzboiul împotriva goþilor.

Respectând tradiþia, îl sacrificã pe fiul cel mare al învinsei regine a goþilor, Tamora, ceea ce atrage asupra sa ura acesteia. Ceremonia de bun venit nu decurge conform aºteptãrilor, cãci fiica lui Titus, Lavinia, refuzã cãsãtoria cu noul împãrat Saturninus. În aceste condiþii, Tamora devine noua împãrãteasã a Romei ºi – împreunã cu iubitul ei, Aaron – începe sã urzeascã planul de rãzbunare împotriva familiei Andronicus. Când membrii acesteia realizeazã cã nu sunt victime ale destinului, ci ale unui plan diabolic, pun la cale la rândul lor o reacþie neaºteptat de violentã.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 27 ianuarie, ora 19.30

de 23 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Civilizaþii ºi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaþiilor”, Neagu Djuvara (Ed. Humanitas) „În umbra civilizaþiei majore, înainte ca aceasta sã disparã la rândul ei, câte alte culturi n-au pierit fãrã urmã!

Aceastã imensã dramã e astãzi trãitã de mulþi cu nespusã intensitate. Trebuie sã aparþii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge sau care moare chiar înainte de a înflori, pentru a inþelege nesfârºita disperare a acelora care asistã neputincioºi la dispariþia inexorabilã a celor mai preþioase valori ale lor. Cu fiecare culturã care moare, o floare unicã se veºtejeºte pentru a nu mai renaºte, o mireasmã incomparabilã se risipeºte pentru totdeauna.

Existã comori de înþelepciune ºi poezie în cele mai mici idiomuri, ca ºi în concepþia despre lume a celui mai mic trib destinat dispariþiei. Toate sunt pierdute – pierdute pentru totdeauna ºi pentru toþi. În viaþa popoarelor, ca ºi în toatã Creaþiunea, ceea ce izbeºte cel mai mult ºi scandalizeazã într-adevãr spiritul este risipa Naturii. Cei care astãzi sunt privilegiaþi ºi aparþin culturilor majore pot încã sã se legene în iluzia perenitãþii lor. Dar pânã când?

Ce rãmâne din Egiptul antic, din Mesopotamia, din Creta, din Mexic ºi Peru? ªi cum am putea avea asigurarea cã rasa noastrã trufaºã, care de veacuri îºi întinde dominaþia asupra neamurilor ºi lucrurilor toate, nu va cãdea ºi ea, odatã, în toropealã ºi apatie?”, spune Neagu Djuvara.

“Biblioteci în aer liber”, Marta Petreu (Ed. Polirom) O colecþie de eseuri pe teme dintre cele mai variate, ce beneficiazã de aceeaºi abordare nuanþatã ºi atentã la detalii, cu care Marta Petreu ºi-a obiºnuit deja cititorii. De la Matei Cãlinescu la Norman Manea, de la Rotonda plopilor aprinºi a lui Valeriu Anania la corespondenþa ºi jurnalele

lui Mihail Bulgakov, personalitãþi marcante ºi opere din literatura românã ºi universalã sunt analizate cu argumente pertinente ºi puncte de vedere nu de puþine ori surprinzãtoare. O addenda cuprinde prelegerea susþinutã de autoare în cadrul unui simpozion pe marginea receptãrii de cãtre critici a volumului Diavolul ºi ucenicul sãu: Nae Ionescu – Mihail Sebastian. „Uneori, destul de des, visez biblioteci. Cãrþi în legãturi vechi, chihlimbarii, aliniate frumos în rafturi de lemn la rândul lor chihlimbarii. Vãd rafturile, multe, ºi ºtiu cã sunt în Biblioteca Centralã Universitarã din Cluj, unde m-am simþit acasã încã de la prima mea intrare, prin toamna anului 1972. Uneori, ce-i drept, mai rar, visez o splendidã bibliotecã cu rafturile înalte pânã la cer ºi aºezate direct în iarbã, pe o pantã nu foarte înclinatã: rafturile sunt doldora de cãrþi frumoase, iar eu mã plimb fericitã printre stelaje în ritmul voios al muzicii mozartiene – pe care, culmea, o recunosc chiar in vis –, iau în mâini cãrþi, hãrþi, sunt multe rafturi cu suluri de hãrþi vechi, mari, colorate, pe care le desfãºor ºi le privesc ca pe niste pânze pictate: le citesc. Când visez biblioteca mea aºezatã în iarbã, sub cer, într-un aer limpede ºi plin de fãgãduinþi, mã trezesc voioasã cã muzica pe care am auzit-o în vis ºi aproape cã aºtept sã mi se întâmple, din senin, «ceva frumos»”, spune Marta Petreu.

“Dragostea. Gene egoiste, chimie sau romantism”, Richard David Precht (Ed. Litera) “Ce este dragostea? Cum poate fi explicat ceva atât de intim, de misterios, de minunat? Autorul nu îºi propune sã ne dezvãluie vreun mare adevãr filosofic, nici sã ne ofere sfaturi practice. Nu ne învaþã cum sã avem orgasm sau cum sã scãpãm de gelozie. Nu ne spune cã femeile gândesc cu o altã parte a creierului decât bãrbaþii, nici nu ne aratã cum sã ne salvãm relaþia. În schimb, ne ajutã sã înþelegem comportamentul sexual ºi social, dar ºi mecanismele din spatele unor reacþii pe care le considerãm normale ºi fireºti. În cãutarea rãspunsului la întrebarea “Ce este dragostea?”, Richard David Precht exploreazã discipline dintre cele mai diverse: biologia, psihologia, sociologia, filosofia, chiar ºi chimia. De la fiecare vom afla câte ceva despre dragoste: cât de egoiste sunt genele noastre ºi cât de mult ne influenþeazã; ce este tipic comportamentului sexual feminin ºi celui masculin; cât de mare este aportul culturii la capacitatea noastrã de a ne înþelege pe noi înºine ºi de a înþelege lumea, ca femeie sau ca bãrbat; ce se întâmplã, de fapt, în creierul nostru când iubim; care este diferenþa dintre dragoste ºi sex; de ce a devenit atât de importantã pentru noi dragostea romanticã. În final, aflãm cã dragostea nu are explicaþie. Ea nu poate fi decât trãitã!

Supravieþuitori ai Holocaustului îºi expun poveºtile lor de viaþã, la Timiºoara În Republica Federalã Germania, data de 27 ianuarie este, din 1996, zi oficialã de comemorare a victimelor regimului nazist. 27 ianuarie 1945 a fost ziua în care soldaþii Armatei Roºii i-au eliberat pe supravieþuitorii lagãrului de concentrare Auschwitz-Birkenau. În anul 2005 aceastã datã a fost numitã de cãtre Naþiunile Unite ca fiind Ziua Internaþionalã de Comemorare a Victimelor Holocaustului. oana.dima@timpolis.ro

Cu ocazia acestei comemorãri, Centrul Cultural German Timiºoara organizeazã în 27 ºi 28 ianuarie proiecþia a douã filme documentare, în care supravieþuitori ai Holocaustului îºi expun poveºtile lor de viaþã. În 27 ianuarie va fi prezentat filmul Gerdas Schweigen, din anul 2008, în regia Brittei Wauer, iar în 28 ianuarie, filmul Zeitabschnitte des Werner Bab, al regizorului

Christian Enders, realizat în anul 2005. Ambele proiecþii au loc la ora 20 în Cuib d`Arte, de pe str. Mãrãºeºti 14, din Timiºoara.

Gerdas Schweigen este un documentar în care un jurnalist investigheazã povestea Gerdei, o supravieþuitoare a Holocaustului, cautã urme ºi poartã discuþii cu aceasta. Întreaga viaþã a Gerdei a fost marcatã de durere. În tinereþe, aceasta fusese deportatã în lagãrul de concentrare AuschwitzBirkenau, unde a adus pe lume o fetiþã.

Dupã naºtere, nou-nãscuta a fost lãsatã sã moarã înfometatã, fãrã ca mama ei sã poatã face ceva pentru a împiedica aceastã faptã. Din acea zi, viaþa Gerdei a fost marcatã de durere ºi tãcere.

Chiar ºi dupã eliberarea ºi emigrarea în America, nu a îndrãznit sã le povesteascã soþului ºi fiului ei, despre întâmplarea dureroasã. A preferat sã pãstreze tãcerea de-a lungul multor ani. În filmul Zeitabschnitte des Werner Bab, Werner Bab, un alt supravieþuitor al Holocaustului, îºi expune pro-

pria poveste de viaþã ºi descrie atât soarta poporului evreu de la începutul celui de al Doilea Rãzboi Mondial, cât ºi viaþa de zi cu zi din lagãrele de concentrare Auschwitz, Mauthausen ºi Ebensee. Se evidenþiazã, de asemenea, faptul cã doar puþin cetãþeni evrei au putut supravieþui, impactului naþionalsocialismului, muncii silite, pierderii, deportãrii ºi distrugerii.

13

timp liber

Filmul „Camille Claudel 1915”, cu Juliette Binoche, ruleazã în cinematografele româneºti Filmul “Camille Claudel 1915”, regizat de Bruno Dumont, despre fosta studentã ºi amantã a sculptorului francez Auguste Rodin, artista Camille Claudel, a avut premiera în cinematografele româneºti vineri.

TIMPOLIS

Regia lungmetrajului este semnatã de Bruno Dumont, cel care a realizat ºi filmele Humanité, Flanders, La vie de Jésus, iar rolul artistei Camille Claudel este interpretat de actriþa Juliette Binoche, care a jucat ºi în peliculele English Patient ºi Three Colors: Blue, Caché, Chocolat.

Nãscutã în 1864 în Nordul Franþei, Camille Claudel a fost sculptoriþã, sora mai mare a scriitorului Paul Claudel. Camille Claudel a fost mai întâi studenta lui August Rodin, apoi a devenit amanta lui pentru urmãtorii 15 ani. Îl pãrãseºte pe sculptor în 1895, la vârsta de 31 de ani. Dupã 1905 apar semnele unui dezechilibru psihic. κi distruge o mare parte din statui, dispare pentru lungi perioade de timp, manifestã simptome de paranoia ºi este diagnosticatã cu schizofrenie. Îl acuzã pe Rodin cã i-a furat ideile ºi cã a pus la cale asasinarea sa. În 1913, dupã moartea tatãlui ei ºi dupã zece ani de izolare petrecuþi închisã în studioul sãu din Paris, familia (în special fratele ei) o interneazã mai mult sau mai puþin forþat într-un spital de boli mintale de la periferia Parisului.

Apoi, în 1914, pentru a o adãposti de avansarea trupelor nemþeºti în Franþa, pacienta este mutatã într-un azil din

provincia Vaucluse, sudul-estul Franþei.

Diagnosticul aminteºte de „mania persecuþiei bazatã pe imaginaþie ºi falsa interpretare a realitãþii”.

Acþiunea filmului Camille Claudel 1915 este plasatã în anul 1915, perioadã în care artista Camille Claudel (interpretatã de Juliette Binoche) este internatã în acest azil, la insistenþele familiei. Aici ea duce o viaþã retrasã, în aºteptarea fratelui ei mai mic, Paul Claudel, ºi nu va mai sculpta niciodatã pânã la sfârºitul vieþii.

Camille Claudel 1915 este o adaptare liberã bazatã pe corespondenþa dintre Paul Claudel ºi sora sa, Camille, precum ºi pe înregistrãrile medicale de la acea vreme.

Lungmetrajul fost selectat în competiþia oficialã pentru Ursul de Aur a Festivalului Internaþional de Film de

la Berlin, în 2013.

De-a lungul timpului, regizorul Bruno Dumont a primit premii importante precum premiul juriului la Cannes, în 2006, pentru Flanders, dar ºi în 1999, pentru filmul Humanité. De asemenea, la Festivalul de la Cannes din 1997, cineastul a primit Golden Camera - Menþiune Specialã pentru lungmetrajul La vie de Jésus. Totodatã, acest film a fost nominalizat, în 1998, la categoria “debut” la premiile César. În 2009, criticii internaþionali i-au acordat premiul FIPRESCI la Festivalul de la Toronto pentru pelicula Hadewijch, iar în 2003 filmul sãu Twentynine Palms a fost nominalizat la Leul de Aur la Veneþia.

Lungmetrajul Camille Claudel 1915 este distribuit internaþional de Wild Bunch, iar în România este adus de Independenþa Film.

Tarantino renunþã la filmul „The Hateful Eight”, dupã scurgeri de informaþii la Hollywood Regizorul Quentin Tarantino, care, în toamna anului 2013, a anunþat cã va filma un nou western, fãrã sã dea însã alte detalii, a renunþat la proiect în urma scurgerilor de informaþii referitoare la scenariu cãtre agenþii de la Hollywood.

Regizorul Quentin Tarantino a spus cã ºi-a dat seama cã este vorba despre o scurgere de informaþii când a început sã primeascã telefoane de la agenþii de la Hollywood, care îi propuneau sã distribuie în film actorii reprezentaþi de aceºtia, conform bbc.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Într-o declaraþie pentru site-ul deadline.com, Tarantino spune cã a dat scenariul doar unui numãr de ºase persoane ºi cã se simte “foarte deprimat” din cauza acestei întâmplãri. “Am terminat scenariul, într-o primã formã, ºi nu aveam de gând sã încep filmãrile decât iarna urmãtoare, peste un an”, a spus cineastul american, câºtigãtor, în 2013, al unui premiu Oscar pentru scenariul westernului Django dezlãnþuit, pe care l-a ºi regizat.

Tarantino, în vârstã de 50 de ani, a precizat cã plãnuieºte acum sã publice o carte pe baza scenariului ºi sã reconsidere ideea realizãrii unui film abia peste câþiva ani. Regizorul a afir-

mat cã au fost doar trei actori cãrora le-a înmânat scenariul: Michael Madsen, Bruce Dern ºi Tim Roth.

“Singurul despre care ºtiu cã nu a fãcut acest lucru (sã dea mai departe scenariul – n.r.) este Tim Roth. Unul dintre ceilalþi actori i-a permis agentului sã îl citeascã, iar agentul respectiv l-a transmis mai departe tuturor de la Hollywood”, a precizat Tarantino.

Acesta a dezvãluit în toamna anului 2013, în emisiunea de televiziune The Tonight Show, prezentatã de Jay Leno, cã noul sãu film va fi un western.

Ulterior, acesta a anunþat cã filmul urma sã se intituleze The Hateful Eight – probabil, o aluzie la westernul Magnificii ºapte/ The Magnificent Seven, regizat de John Sturges, în 1960.

Deºi cineastul nu dãduse niciun detaliu despre distribuþie, surse din anturajul acestuia au afirmat cã noul film urma sã includã un rol scris pentru Christoph Waltz, actorul austriac recompensat cu douã premii Oscar pentru rolurile interpretate în cele mai recente douã pelicule semnate de Quentin Tarantino – Django Unchained ºi Ticãloºi fãrã glorie/ Inglorious Basterds. Django dezlãnþuit a fost pelicula cu cel mai mare succes de box office din filmografia lui Tarantino, cu încasãri de 425 de milioane de dolari în toatã lumea.

Câºtigãtor al trofeului Palme d’Or de la Cannes cu filmul Pulp Fiction din 1994 ºi a douã premii Oscar pentru scenariile filmelor Pulp fiction ºi Django Unchained, Quentin Tarantino a fost pe rând regizor, scenarist, producãtor ºi chiar actor în filmele sale. Deºi este acuzat de critici cã trivializeazã violenþa, opera sa cinematograficã nu a încetat sã entuziasmeze publicul, iar peliculele sale Profesioniºtii crimei/ Reservoir Dogs, Pulp Fiction, Jackie Brown, cele douã filme din seria Kill Bill, Maºina morþii/ Death Proof, Ticãloºi fãrã glorie/ Inglorious Basterds ºi Django dezlãnþuit/ Django Unchained au devenit filme de referinþã ale cinematografiei mondiale. (TP)

27 - 29 ianuarie 2014 derdiedans Performance dupã un concept de Florin Fieroiu Un spectacol în regia lui Florin Fieroiu Un spectacol non-narativ. Imagini alterate ale unui corp descompus în gesturi. Traiectorii non-psihologice.

Afirmaþii coerente proiectate într-o sintaxã confuzã. Egalitate de opinii. În loc de subiect, un mecanism.

Un triunghi, o bicicletã, patru stâlpi, un perete elastic, o masã, o maºinã de spãlat. Funcþional.

O instalaþie umanã cu zece actori. Entuziasm contagios sau fricã paralizantã. Aºteptãri declamate sau nerostite. Ce-ar trebui sã... Cea mai puternicã dorinþã... Ce-am uitat sã...

Ieri, chiar nu mai existã. Cel de-acum o secundã e mort. Nimic impus. Nimic de exclus: stres, ignoranþã, dezgust.

Despre coerenþa disfuncþionalitãþii. Despre efectul carenþei ori al surplusului de magneziu asupra stãrii atât fizice, cât ºi psihice. Despre viaþã ºi amnezie autoindusã.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 30 ianuarie, ora 19.30 l Nunta micilor burghezi l

De Bertolt Brecht Un spectacol cu supratitrare în limba românã, în regia lui Alexandru Dabija Berdolt Brecht a scris Nunta micilor burghezi (titlul iniþial Nunta) în anul 1919 la vârsta de doar 21 de ani. Premiera absolutã a avut loc ºapte ani mai târziu. Piesa zugrãveºte într-un cadru comic degradarea micii burghezii: la o nuntã se întâlnesc mirii, tatãl ºi sora miresei, mama mirelui ºi câþiva prieteni. Sãrbãtoarea se transformã treptat într-o catastrofã.

Invitaþii se poartã nepoliticos unii cu alþii, intervin unul peste celãlalt atunci când vorbesc, se contreazã reciproc ºi nu se dau îndãrãt nici de la apropouri vulgare. Ca ºi cum nu ar fi de ajuns, mândria mirelui, mobila construitã de el însuºi, începe literalmente s ã se descompunã. Iar concluzia e: „Slavã Domnului ºi diavolului cã au plecat în sfârºit!”

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 31 ianuarie, ora 19.30 l Dincolo de scenã Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timiºoara invitã publicul la cea de-a ºaptea ediþie a întâlnirilor lunare de Dincolo de scenã, un atelier coordonat de actorul Kiss Attila. „Dedicãm luna ianuarie experimentelor în tempo-uri diferite ºi încercãm sã ne gãsim cadenþa interioarã, sã cercetãm ritmul scenei ºi al… vieþii”, spun organizatorii.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 27 ianuarie, ora 16 l Gardenia De El¿bieta Chowaniec Un spectacol în regia lui Koltai M. Gábor Fete, femei. Fetiþe, domniºoare, doamne, târfe, zâne, vrãjitoare, prinþese ºi slujnice împuþite, prostituate rãscoapte ºi dame rãsfãþate. Sunt înfometate, doritoare, se bat, se spurcã, se îmbrãþiºeazã, urlã, plâng,

danseazã vals - patru femei.

Patru generaþii de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Europa Centralã. O felie de istorie central-europeanã; cincizeci de ani infernali, cu vise ce rãbufnesc ºi se sting din nou ºi din nou, rupturi, ciocniri, înãlþãri ºi hemoragii. Un destin transmis de la o generaþie la alta, printr-o ramurã femininã particularã, ca într-o tragedie greacã. Patru portrete ºi o fãrâmã de continent în spatele lor. În valizele lor e istoria, în ele Femeia eternã, îngrozitoare ºi totuºi minunatã.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 31 ianuarie, ora 19 l Sus în adâncuri

Dupã Nick Hornby Un spectacol în regia lui Kedves Emõke Spectacolul Sus în adâncuri este o comedie neagrã, care ne înfãþiºeazã patru protagoniºti confruntaþi cu teme precum singurãtatea, depresia ºi sinuciderea. Acþiunea începe în noaptea de Revelion, când viaþa lui Martin, prezentator TV delabrat, a lui Maureen, mamã singurã cu un copil bolnav, a lui JJ, un tânãr cu ambiþia de a deveni star ºi a lui Jess, fiica rebelã a unui politician, se schimbã pentru totdeauna. Montarea este comicã, pãstrând o adâncime umanã realã.

Personajele din Sus în adâncuri nu sunt eroi tragici, nici nu ar putea fi. Acest spectacol funcþioneazã ca o critica a timpurilor ºi a societãþii în care trãim, într-un mod în care problemele ºi personajele prezentate ne par absolut reale ºi legitime.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 31ianuarie, ora 19

Operã l Rigoletto Operã în trei acte ºi patru tablouri Muzica: Giuseppe Verdi Libretul: Francesco Maria Piave Un spectacol susþinut de Ansamblul de balet al Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 29 ianuarie, ora 19 l Vãduva veselã Operetã în trei acte Muzica: Franz Lehar Libretul: Victor Léon ºi Leo Stein Un spectacol susþinut de Ansamblul de balet al Operei Naþionale Române Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 2 februarie, ora 19

Filarmonicã Concert simfonic Un spectacol dirijat de Yun Hyun Jin, din Germania ºi susþinut de violonistul ladislau Cristian Andriº În program sunt incluse lucrãri de W.A. Mozart (Uvertura la Opera Don Giovanni), F.A. Hoffmeister (Concertul pentru violã ºi orchestrã în Re major) ºi J. Haydn (Simfonia nr.

104 în Re major Hob. I:104) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 31 ianuarie, ora 19 l

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

27 - 29 ianuarie 2014

Companii mari de echipamente outdoor renunþã la puful de gâscã ºi raþã produs prin jumulirea animalelor de vii l Rezultatul survine dupã o campanie intensivã dusã de Vier Pfoten de-a lungul a cinci ani Câteva dintre cele mai mari companii producãtoare de echipamente ºi îmbrãcãminte outdoor, precum North Face, Patagonia, Mammut, Jack Wolfskin ºi Vaude, ºi-au luat angajamentul de a elimina din produsele lor puful de raþã ºi gâscã, obþinut prin jumulirea animalelor de vii dupã ce sunt îndopate forþat în fermele de foie gras. oana.dima@timpolis.ro

”Industria de foie gras a pierdut în faþa deciziei Northface de a se distanþa de aceste cruzimi, precum îndoparea forþatã ºi jumulirea gâºtelor ºi raþelor de vii. Alãturi de alte brand-uri mari care deja ºi-au luat acest angajament, avem astãzi un mare producãtor de îmbrãcãminte ºi saci de dormit care ridicã standardele de bunãstare a animalelor la nivel global”, declarã Gabriel Pãun, director de campanii Vier Pfoten International.

Industria produselor outdoor foloseºte tone de puf provenit de la milioane de gâºte ºi raþe. Lanþul de producþie este vast ºi prezintã o serie de puncte nevralgice. Ca sã afli exact de la ce fermã provine puful dintr-o canadianã, pantalon sau sac de dormit este aproape imposibil, lanþul implicând crescãtorii, ferme, abatoare, companii de transport ºi spãlãtorii specializate. Mai mult, pentru a ºti dacã produsul respectã

normele de siguranþã, companiile de echipamente outdoor ar trebui sã dea dovadã de transparenþã.

Vier Pfoten spune cã a fãcut cercetãri ºi cã a cãpãtat de-a lungul anilor o experienþã vastã legatã de industria pufului. Companiile de echipamente outdoor au fost informate ºi li s-au adus în atenþie cele mai bune practici în domeniu pentru a asigura bunãstarea animalelor.

Gabriel Pãun catalogheazã acest angajament drept unul istoric, dar spune cã eforturile companiilor legate de protecþia animalelor nu sunt toate la acelaºi nivel ºi nici la fel de transparente. ”Urmãtorul nostru obiectiv este de a obþine un sistem de trasabilitate transparent ºi sigur, agreat de toate companiile din domeniu. Un pas important este sã lucrãm cu toate categoriile de furnizori pentru a ne asigura cã pu-

Medicamentele contra gripei contribuie la rãspândirea cu mai multã uºurinþã a microbilor Medicamentele pentru tratarea rãcelii ºi gripei îi pot face pe pacienþi sã se simtã mai bine, însã pot afecta sãnãtatea prietenilor ºi a colegilor, întrucât contribuie la rãspândirea cu mai multã uºurinþã a microbilor.

Potrivit oamenilor de ºtiinþã, aspirina, paracetamolul ºi ibuprofenul pot face ca persoana care ºi le administreazã sã se simtã mai bine, întrucât ajutã la scãderea temperaturii, dar, în acelaºi timp, aceste medicamente fac ca microbii sã se rãspândeascã mai uºor. Drept urmare, mai multe persoane se pot îmbolnãvi, se aratã într-un studiu al unei echipe decercetãtori de la McMaster University, anunþã , sursã citatã de Mediafax.

Cercetãtorii canadieni au constatat cã medicamentele luate de persoanele care au gripã, pentru a scãpa de transpiraþie ºi frisoane, sunt responsabile pentru cel puþin unul din alte 20 de cazuri de boalã ºi mai multe decese. Aceºtia sunt de pãrere cã persoanele bolnave ar trebui, mai degrabã, sã stea acasã, sã se odihneascã ºi sã

ful provenit de la animale îndopate forþat sau jumulite de vii va fi exclus din producþie. Vom sprijini companiile de echipamente outdoor sã elimine cruzimea asupra animalelor din acest lanþ de producþie ºi sã creeze sisteme de trasabilitate solide, care sã dovedeascã faptul cã produsele lor nu conþin puf din fermele care practicã cruzimea asupra animalelor”, afirmã Gabriel Pãun.

Jumulirea animalelor de vii este o

Un dispozitiv portabil ce anihileazã migrena prin impulsuri electrice, aprobat în Marea Britanie Un dispozitiv portabil care trateazã migrenele prin trimiterea de impulsuri electrice cãtre creier a fost aprobat de Institutul Naþional de Sãnãtate din Marea Britanie.

mãnânce supã, decât sã ia pastile.

Oamenii de ºtiinþã de la McMaster University, din Ontario, autorii acestui studiu, au analizat mai multe studii despre gripã. Printre acestea se numãrã ºi o cercetare care aratã cã dihorii au eliberat mai mulþi viruºi ai gripei, iar infecþia a rãmas în corp mai mult timp, dupã ce li s-au administrat medicamente pentru scãderea temperaturii. Se crede cã temperaturile ridicate

de 23 de ani un reper al cetãþii

în urma instalãrii febrei determinã sistemul imunitar sã lupte contra infecþiei. În absenþa febrei, cantitatea de virusuri din tuse ºi strãnut creºte, astfel încât microbii se rãspândesc mai repede.

Deºi, pentru unii oameni, dihorii ar putea pãrea o alegere ciudatã în acest studiu, se pare cã simptomele gripei manifestate de aceste animale sunt similare cu cele ale oamenilor, spun cercetãtorii. (TP)

practicã de o cruzime excepþionalã. În timpul acestei activitãþi, animalele sunt adesea rãnite, iar rãnile sunt cusute fãrã anestezic. De-a lungul vieþii, un animal poate fi jumulit de circa trei patru ori.

Pentru a fi îndopatã forþat, fiecãrei pãsãri i se introduce în esofag un tub de hrãnire. Prin acesta este introdus cu forþa un amestec de porumb fiert ºi grãsimi, cu un burghiu acþionat manual sau printr-un sistem hidraulic. Sistemele mecanizate asigurã hrãnirea forþatã a unui animal în douã - trei secunde, permiþând unui singur angajat sã hrãneascã 400 de gâºte sau raþe pe orã.

Ungaria ºi Polonia sunt cei mai mari producãtori de puf de gâºte din Europa, state urmate de Franþa, Germania ºi Marea Britanie. Franþa este însã cel mai mare producãtor de puf de raþã, urmatã de Germania, Ungaria, Marea Britanie ºi Olanda.

Gabriel Pãun anunþã cã aceastã campanie a Vier Pfoten împotriva practicilor de îndopare forþatã ºi jumulire a animalelor de vii vine în întâmpinarea dorinþei consumatorilor care vor sã se asigure cã produsele pe care le cumpãrã nu provin de la animale chinuite astfel. În acest sens, Vier Pfoten a creat o „listã pozitivã” a acelor producãtori care evitã astfel de practici. Lista este folositã deja de numeroase supermarketuri pentru a-ºi verifica furnizorii de carne de pasãre.

Dispozitivul magnetic de stimulare transcranianã funcþioneazã pe baza trimiterii unui impuls electric în zona afectatã de migrenã, cu ajutorul unei singure apãsãri pe un buton, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. În testul de control, dispozitivul a fost evaluat pe 164 de pacienþi cu migrenã. Pentru 39 % dintre participanþii la test, efectul s-a fãcut simþit dupã douã ore de la trimiterea impulsurilor electrice. Pentru 29% dintre aceºtia, efectele benefice au fost resimþite ºi la o zi dupã tratament, iar, pentru 27% dintre pacienþi, tratamentul cu impulsuri electrice a avut efect chiar ºi la 48 de ore de la administrarea acestuia. Într-un studiu separat, trei sferturi din pacienþii cu migrenã, supuºi în mod repetat stimulãrii transcraniene

cu ajutorul dispozitivului magnetic, au beneficiat de o reducere a frecvenþei atacurilor, care s-a manifestat chiar ºi în cazul persoanelor cu forma cronicã a bolii. De mãrimea ºi greutatea unui uscãtor de pãr, dispozitivul este poziþionat la ceafã, odatã cu primul simptom de migrenã. Printr-o apãsare pe buton, acesta trimite douã impulsuri electrice, care scurtcircuiteazã „furtuna electricã” din creier, responsabilã pentru durerea ascuþitã ºi vederea înceþoºatã, simptome asociate cu migrenele.

Dispozitivul se poate dovedi extrem de util pentru persoanele care nu se pot trata de migrenã prin metodele convenþionale, de exemplu, pentru femeile însãrcinate. „Stimularea magneticã transcranianã (...) este un exemplu extraordinar pentru cercetarea clinicã ºi de laborator, punând la dispoziþie o îmbunãtãþire realã a tratamentului migrenei, care este în acelaºi timpeficient ºi foarte bine tolerat”, a declarat profesorul Peter Goadsby, directorul Asociaþiei pentru Studiul Migrenelor din Marea Britanie. (TP)

integrame

27 - 29 ianuarie 2014

15

- Ce-ti place mai mult, apa plata sau cea carbogazoasa?

- Nu conteaza, de pruna sa fie… l Patronul unei întreprinderi se hotaraste sa mearga sa faca o vizita neanuntata muncitorilor, sa vada cum lucreaza acestia. Plimbându-se pe santier, vede la un moment dat un tânar care fuma tacticos la umbra unui pom, rezemat comod de trunchiul copacului. Vazând ca tânarul nu se sinchiseste de aparitia lui, patronul se apropie de el si îl întreaba: - Cu cât esti tu platit pe luna?

- Cu 350 de Euro, raspunde baiatul.

- Uite aici îti dau 350 Euro, dar cara-te si sa nu te mai vad pe aici! Tânarul ia banii si pleaca. Nervos, patronul îl cheama pe seful de santier si îl întreaba: - De cât timp lucra lenesul asta în firma mea?

- A, baiatul acela? Nu lucra aici! Venea doar sa ne aduca pizza! l Judecatorul catre inculpata (blonda): - De ce v-ati otravit vecinii?

- Cei din magazin mi-au spus ca se recomanda sa otravesc gândacii împreuna cu vecinii. l Într-un proces de divort, judecatorul o întreaba pe reclamanta: - Doamna, sunteti sigura de ceea ce cereti? Doriti divortul pentru compatibilitate de caractere? Nu ar putea fi contrariul?

Femeia raspunde: - Nu, domnule judecator! Este pentru compatibilitate: Mie îmi plac filmele, sotului meu la fel! Îmi place sa merg la plaja, si lui de asemenea! Îmi place sa merg la teatru, el la fel! Mie îmi plac barbatii, si lui la fel! l Sotia se întoarce de la shopping si-i spune sotului: -Am doua vesti pentru tine. Cea proasta: am cheltuit toti banii. Cea buna: te iubesc asa sarac cum esti! l Ma suna sotia aseara: - Sa stii ca am spart oglinda laterala...

- Pffffff, cum ai reusit?

- M-am rasturnat cu masina. l -Stii care-i diferenta între perdeaua de la dus si hârtia igienica?

-Nu. -Deci tu ai fost, nenorocitule!! l Vorbesc doi iepuri: - Am impresia ca am vazut niste vânatori!

- Putin îmi pasa, azi am mâncat trifoi cu patru foi.

l Un copil întreaba pe tata-sau: -De ce sunt rosiile astea asa de galbene?

-Pentru ca sunt verzi...

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

27 - 29 ianuarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.