Timpolis 2021

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXII Nr. 2021 16 - 19 ianuarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Iluzoria izbândã a lui Crin Antonescu melania.cincea@timpolis.ro ã te întrebi pe ce linie va merge dl Antonescu dacã, în toamnã, va ajunge preºedinte? Sau sã te întrebi dacã va mai ajunge candidat? Existã un mare “dacã” în ecuaþie, în ciuda noului tratat de pace. iderul PNL a luat prin surprindere când a declarat, în urmã cu câteva zile, cã rolul USL trebuie sã fie acela de a garanta statul de drept, independenþa Justiþiei ºi separarea puterilor în stat. A fost un discurs ce avusese menirea de a ne prezenta un alt Crin Antonescu, delimitat de Victor Ponta. Un discurs prin care îºi schimba atitudinea ºi faþã de prerogativele preºedintelui, lãsând sã se înþeleagã cã vrea la Cotroceni, dar nu în rol de pãpuºã a PSD. fost un discurs care a intrat, însã, în coliziune frontalã cu cel din trecutul lui extrem de recent. Sã fi uitat ce a fãcut din statul de drept, în vara lui 2012, împreunã cu Victor Ponta, susþinuþi de Dan Voiculescu? Sã fi uitat cã, în toamna lui 2012, dupã ce DNA anunþase cã Liviu Dragnea este urmãrit penal în dosarul “Referendumul”, a trecut la intimidarea procurorilor ºi, alãturi de Victor Ponta, sfida, solidarizându-se, prin autodenunþ, cu un urmãrit penal? Sã fi uitat cã în decembrie 2012, se declara “deplin solidar” cu miniºtrii Hellwig, Pop ºi Silaghi, declaraþi incompatibili de cãtre ANI, ºi la fel de solidar cu Dan Mihalache, ex-secretarul general adjunct al Guvernului, care l-a numit pe preºedintele ANI “jigodie frustratã”? Sã fi uitat cã în vara lui 2013, parlamentarii PNL, sub atenta-i privire, au gândit ºi votat, într-o sfidare a echilibrului puterilor în stat, un proiect de Constituþie care ar trebui sã transforme Parlamentul în “for suprem”? Sã fi uitat de “marþea neagrã” din decembrie 2013? ªi e o listã de derapaje care nu are pretenþia de a fi exhaustivã... u, nu a uitat. Dar e subjugat de disperarea de a ajunge la Cotroceni. Pentru acest vis, s-a lansat în constante derapaje de la democraþie, e capabil sã-ºi schimbe radical declaraþiile de la o zi la alta, e dispus sã fie umilit cu promisiunea unei (iluzorii, se pare) posturi de om de paie la Cotroceni. Pentru cã acesta este statutul prevãzut pentru preºedintele României în proiectul de Constituþie gândit ºi votat de USL, pe care Puterea vrea sã-l impunã printr-un grãbit referendum, suprapus peste europarlamentare. ã te întrebi pe ce linie va merge dacã, în toamnã, va ajunge preºedinte? Sau sã te întrebi dacã va mai ajunge candidat? Existã un mare “dacã” în ecuaþie, în ciuda noului tratat de pace – ce pare sã fie parte din strategia PSD. Care nu are nevoie de scandal ºi cu PNL înainte de europarlamentare. Care nu-ºi asumã în faþa electoratului ruptura USL, aºteptând un moment de despãrþire “amicalã”, dupã europarlamentare. Care îl ademeneºte pe liderul PNL cu o invitaþie la un joc de imagine unilateralã – referendumul pentru Constituþie, cu un prag de 50% + 1 – în ale cãrui ºanse de izbândã nu crede, altfel nu s-ar fi dat de ceasul morþii sã scadã pragul la referendum la 30%. Un joc echivalent cu îngenuncherea publicã a d-lui Antonescu. E, totuºi, greu de crezut cã PSD îi va tolera recenta lepãdare, sfidãrile pe care i le-a adus în 2013 ºi îl va susþine pânã în toamnã. e altfel, nu e sigur nici cã dl Antonescu va fi susþinut de PNL. Nemulþumirile în partid sunt mari la adresa sa, dupã ce a obligat partidul la mari compromisuri. Sã convieþuiascã cu balastul comunist ºi cu vexaþi turnãtori dovediþi ai fostei Securitãþi – ºi sã mai ºi spunã public cã îi este bine. Sã calce în picioare separaþia puterilor în stat. Sã îºi ia angajamentul cã va pune umãrul la desfiinþarea unor instituþii democratice ale statului: CCR, DNA, ANI. Sã saboteze democraþia. Sã fie parte la ironia grobianã la adresa unor reprezentanþi ai Cancelariilor occidentale. Sã accepte, iatã, un rol de preºedinte de paie, pe care chiar dl Antonescu îl dezavuase public cu câteva zile înainte, atunci când se autodeclarase, pentru 48 de ore, apãrãtorul statului de drept. Nu e sigur cã liberalii vor accepta alinierea în continuare în spatele lui Crin Antonescu. Dacã nu vor continua aceeaºi politicã „Jos Bãsescu!“, dar sub o altã baghetã, în contextul în care s-ar lipi de PDL. º spune cã prea târziu ºi pentru o schimbare de discurs din partea d-lui Antonescu, ºi pentru un pariu cã el va fi candidatul USL la prezidenþiale.

S

L

A

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Secretomanie legatã de “dosarul Poli”, la D.N.A. l Procurorii au rezerve

ºi atunci când e vorba sã confirme dacã este un dosar în lucru

În ciuda opoziþiei mai multor consilieri judeþeni, care nu sunt de acord cu împrumutarea excesivã ºi pe termen lung a judeþului, conducerea C.J. Timiº rãmâne consecventã deciziei de a contracta un credit de 200 de milioane de lei.

Printr-un proiect de hotãrâre premergãtor, se indicã ce proiecte vor beneficia de finanþare din acest împrumut. Dupã cum precizeazã chiar reprezentanþii C.J.Timiº, lista cu sumele alocate este „estimativã”. pag.2

Primarul Timiºoarei promite proiecte grandioase, care depãºesc 4,4 miliarde de euro Aproape 40 de proiecte, unele grandioase, anunþã primarul Timiºoarei pentru urmãtorii ºapte ani. Mai puþin de jumãtate din ele depãºesc deja uma de 4,4 miliarde de euro. Sunt fezabile? pag.3

Timiºul, în continuare judeþ campion la sesizãri false la 112

N

Pentru un numãr destul de mare timiºeni apelarea nejustificatã la numãrul de urgenþã 112 continuã sã fie unul dintre hobby-urile preferate.

Astfel, Timiºul este unul dintre judeþele unde se menþine un numãr ridicat de apeluri nejustificate care, nu o datã, întârzie intervenþiile în cazurile în care chiar este nevoie de Ambulanþã, Pompieri, Poliþie sau Jandarmi.

S

pag.5

Opoziþia: Constituþia pentru care U.S.L. vrea sã scoatã românii la vot va aduce disfuncþii în funcþionarea statului de drept

D

A

Creditul de 200 de milioane de lei rãmâne bãtut în cuie la C.J. Timiº

Secretomania legatã de dosarul finanþãrii Politehnica pare mai degrabã sã indice cã vizeazã persoane cu greutate din administraþia localã ºi judeþeanã Deºi din unele dosare de rãsunet ale D.N.A. au ajuns destul de uºor informaþii în presã, în cazul celebrului caz legat de finanþarea fostei echipe Politehnica de cãtre Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº lucrurile sunt în ceaþã. Procurorii par sã aibã rezerve ºi atunci

când e vorba sã confirme dacã este un dosar în lucru. Secretomania legatã de dosarul finanþãrii Politehnica pare mai degrabã sã indice cã vizeazã persoane cu greutate din administraþia localã ºi judeþeanã prezentã ºi actualã. pag. 4

S-a decis: organizarea referendumului pentru validarea Constituþiei modificate simultan cu europarlamentarele din luna mai, consultarea popularã urmând sã aibã loc timp de douã zile, cu prag de validare de 50%. Adicã, referendumul va dura douã zile, în 24 ºi 25 mai. În plus, alegerile prezidenþiale urmeazã sã fie organizate în noiembrie, cu 45 de zile mai repede. Acuzele Opoziþiei merg de la desconsiderarea de cãtre Putere a interesului românilor – datã fiind lipsa unei dezbateri serioase pe tema Constituþiei ºi faptul cã decizia de comasare a europarlamentarelor cu referendumul a fost luatã înainte ca proiectul final de revizuire al Constituþiei sã fie gata ºi trimis Comisiei de la Veneþia –, pânã la acuze aduse lui Crin Antonescu, vãzut ca „agent al P.S.D. implantat la vârful P.N.L.”. pag.6 - 7

2

social

16 - 19 ianuarie 2014

Creditul de 200 de milioane de lei rãmâne bãtut în cuie la Consiliul Judeþean Timiº l Consilierii judeþeni care se opun împrumutului spun în continuare cã obiectivele

care urmeazã a fi finanþate nu sunt „prioritatea zero” a judeþului În ciuda opoziþiei mai multor consilieri judeþeni, care nu sunt de acord cu împrumutarea excesivã ºi pe termen lung a judeþului, conducerea Consiliului Judeþean Timiº rãmâne consecventã deciziei sale de a contracta un credit de 200 de milioane de lei. Printr-un proiect de hotãrâre premergãtor, se indicã ce proiecte vor beneficia de finanþare din acest împrumut. Dupã cum precizeazã chiar reprezentanþii C.J.Timiº, lista cu sumele alocate este „estimativã”.

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Anul începe cu un credit pe 14 ani Dupã mai multe certuri cu consilierii P.D.-L. pe aceastã temã, conducerea Consiliului Judeþean Timiº pare decisã sã-ºi urmeze planul de a contracta un împrumut de amploare la începutul anului. ªi dacã aleºii judeþeni care se opun creditãrii spun cã administraþia judeþeanã nu prea ºtie ce va face cu aceºti bani, conducerea administraþiei judeþene a publicat zilele trecute un proiect de hotãrâre în care enumerã proiectele pentru care vor fi folosiþi banii obþinuþi prin creditul de 200 de milioane de lei ce se doreºte a fi accesat în perioada urmãtoare. Însã alocarea este „estimativã”. Ceea ce înseamnã cã nici lista de proiecte, nici finanþãrile aferente nu rãmân bãtute în cuie.

Printre aceste proiecte enumerate cu finanþãri estimative se numãrã restaurarea ºi refuncþionalitatea Cas-

Conducere C.J. Timiº rãmâne consecventã deciziei de a contracta un credit de 200 de milioane de lei telului Huniade al Muzeului Banatului Timiºoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativã, cu 30 de milioane de lei, Centrul judeþean multifuncþional pentru susþinerea afacerilor Timiºoara, cu 32 de milioane de lei, finanþarea cu 30 de milioane de lei a proiectului “Sistem integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº”, centrat pe Deponeul de la Ghizela, apoi, cu alte 15 milioane de lei, proiectul “Cale majorã rutierã, în perspectiva descãrcãrii circulaþiei de pe autostradã spre municipiul Timiºoara”, alte 40 de milioane de lei fiind necesare reabilitãrii de drumuri judeþene.

“Am vãzut acea listã cu proiecte ºi finanþãri. E fãcutã mai mult dupã ureche, ca sã iasã suma cu care vrea sã se împrumute C.J. Timiº. Nu consider cã

vreuna din aceste investiþii poate fi consideratã prioritarã pentru judeþ.

Justificãrile acestea sunt niºte abureli, ca sã se justifice contractarea acelui credit. Realitatea e cã, în actuala formulã, C.J. Timiº nu prea primeºte bani de la Guvern, nu prea face bani nici din surse proprii, aºa cã, probabil, nu are ce cheltui. Nu mai conteazã pentru cei care vor acest credit cã împrumutãm judeþul pe 14 ani. Culmea e cã ºi acele sume alocate pe proiecte nu reprezintã valoarea totalã a finanþãrii necesare. ªi atunci, de unde va mai lua C.J. Timiº bani, pentru a continua investiþiile, dacã se ajunge la gradul maxim de îndatorare?”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu, care se opune contractãrii acestui credit de cãtre Consiliul Judeþean.

Împrumut contestat Consilierii P.D.-L., care se opun contractãrii împrumutului de 200 de milioane de lei de cãtre C.J. Timiº, susþin cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor judeþene. Aceºtia mai spun cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% ºi se întreabã ce va face C.J. Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare. În momentul de faþã, gradul de îndatorare al C.J. Timiº este de 9,11%,

“În actuala formulã, C.J. Timiº nu prea primeºte bani de la Guvern, nu prea face bani nici din surse proprii.

Nu mai conteazã pentru cei care vor acest credit cã împrumutãm judeþul pe 14 ani. Culmea e cã ºi acele sume alocate pe proiecte nu reprezintã valoarea totalã a finanþãrii necesare. ªi atunci, de unde va mai lua C.J. Timiº bani, pentru a continua investiþiile, dacã se ajunge la gradul maxim de îndatorare?”

Consilier judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu iar conducerea instituþiei considerã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028.

Administraþia judeþeanã renunþã anticipat la dreptul de preemþiune l

C.J. Timiº pare sã prevadã cã nu va avea oferte interesante tot anul acesta

Timiºenii care deþin imobile de patrimoniu ºi doresc sã le vândã în acest an nu mai trebuie sã-ºi facã griji legate de faptul cã administraþia judeþeanã îºi va exercita dreptul de preemþiune, adicã acela de a cumpãra preferenþial, înaintea altor amatori, clãdirile respective.

Printr-un proiect de hotãrâre fãcut public în aceastã sãptãmânã Consiliul Judeþean renunþã în avans la acest drept, pentru tot anul 2014. Lucru de naturã sã ridice semne de întrebare, atâta vreme cât nu ºtie dacã nu vor apãrea oferte foarte bune de achiziþie a unor imobile de acest gen, mai ales cã, în contextul descentralizãrii, este în crizã de spaþii pentru structurile din subordine. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Renunþare în avanpremierã “Propunerea de neexercitare a

dreptului de preemþiune din partea Judeþului Timiº referitoare la intenþiile de înstrãinare a imobilelor cu destinaþie de locuinþe în anul 2014”, se numeºte proiectul publicat zilele trecute de cãtre Consiliul Judeþean Timiº, prin care administraþia judeþeanã renunþã anticipat la acest drept, care-i dã întâietate la achiziþionarea unor astfel de imobile, pe tot parcursul anului 2014.

Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, Timiºul, prin administraþia judeþeanã, are drept de preemþiune la achiziþionarea monumentelor istorice care se aflã în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, proprietarii care intenþioneazã sã vândã monumente istorice transmit serviciilor Ministerului Culturii înºtiinþarea privind intenþia de vânzare. În cazul în care Ministerul Culturii ºi Cultelor sau serviciile deconcentrate nu îsi exercita dreptul de preemþiune în termen de maximum 25 de zile de la data înregistrãrii înºtiinþãrii, acest drept se transferã autoritãþilor publice locale care îl pot exercita

de 23 de ani un reper al cetãþii

în maximum 15 zile.

C.J. Timiº nu pare însã dornic sã-ºi foloseascã sub nicio formã acest drept în 2014, precizând cã pentru anul 2014 Direcþia Buget - Finanþe nu a prevãzut fonduri pentru achiziþionarea de locuinþe.

Astfel, invocând faptul cã termenul de 15 zile pentru exercitarea dreptului de preemþiune este scurt ºi nu pot fi prezentate plenului toate solicitãrile persoanelor fizice de pe raza judeþului, C.J. Timiº propune ca în anul 2014, pentru imobilele cu destinaþia de locuinþe, sã nu îºi exercite dreptul de preemþiune.

Decizia este ciudatã, atâta vreme cât administraþia judeþeanã nu are de unde sã ºtie dacã nu vor apãrea oferte foarte bune de achiziþie a unor imobile de acest gen, mai ales cã, în contextul descentralizãrii, susþine cã este în crizã de spaþii pentru structurile din subordine. “În ultimii ani nu ºtiu ca administraþia judeþeanã sã-ºi fi folosit acest drept.

Au fost discuþii doar anul trecut, legate de un spaþiu al Uniunii Artiºtilor Plas-

tici, care pânã la urmã s-a dovedit a fi al Municipiului Timiºoara”, spune Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeþean.

Controverse similare ºi la Primãrie Discuþii despre neexercitarea preemþiunii au existat pe parcursul anului trecut ºi la Primãrie. De ani buni, mai mulþi consilieri locali fac eforturi pentru a convinge Primãria Timiºoara de oportunitatea alocãrii unui aºa-zis fond de preemþiune, care sã permitã Municipalitãþii sã achiziþioneze imobile la preþuri relativ mici, în zone centrale ale oraºului. Aceiaºi consilieri spun cã, prin neexercitarea acestui drept, Primãria a pierdut de mai multe ori ocazia de a achiziþiona cu sume deloc mari imobile foarte bine situate în zona zero a oraºului, pe care le putea folosi ca sedii ale unor structuri din subordine care stau în chirie în momentul de faþã. Încã de acum doi ani existau pro-

misiuni cã va fi monitorizatã mai atent Comisia de Negociere cu Terþii a Primãriei, în condiþiile în care existã intenþia ca Primãria sã-ºi foloseascã mai activ dreptul de preemþiune de care dispune. În mod inexplicabil, deºi are la activ suficiente investiþii controversate, Municipalitatea a preferat sã nu investeascã în ultimii ani mai nimic pentru exercitarea acestui drept. Conform declaraþiilor unor consilieri locali, ºi în ultimul an, dar ºi în ultima perioadã a mandatului lui Gheorghe Ciuhandu, la conducerea Primãriei au existat niºte oferte foarte atrãgãtoare în cazul cãrora Primãria ar fi putut sã-ºi exercite dreptul de preemþiune. Potrivit aceloraºi consilieri, în ultimii ani Municipalitatea ºi-a exercitat dreptul de preemþiune într-un singur caz, ºi atunci la insistenþele consilierilor. Era vorba despre clãdirea Inspectoratului ªcolar, de pe bulevardul C.D. Loga. În urma exercitãrii acestui drept, Inspectoratul ªcolar a rãmas sã funcþioneze în aceeaºi locaþie.

eveniment

16 - 19 ianuarie 2014

3

Primarul Timiºoarei promite proiecte grandioase, care depãºesc 4,4 miliarde de euro Consilier local: „Acum ne putem baza doar pe bugetul oraºului, ceea ce restrânge foarte mult lista de investiþii”

Foto TIMPOLIS

Voci din Consiliul Local spun cã Primãria ar trebui sã se concentreze pe proiectele realizabile, unele începute deja Aproape 40 de proiecte, unele grandioase, anunþã primarul Timiºoarei pentru urmãtorii ºapte ani. Mai puþin de jumãtate din ele depãºesc deja uma de 4,4 miliarde de euro.

Sunt fezabile? oana.dima@timpolis.ro mircea.pavelescu@timpolis.ro

Primul pe lista celor 37 de proiecte anunþate de primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, pentru anii 2014 - 2020, vizeazã reabilitarea complexã ºi modernizarea tuturor cartierelor oraºului la nivel de carosabile, trotuare, piste de biciclete, spaþii verzi, locuri de joacã ºi locuri de practicat sport. Valoarea acestuia este de 200 de milioane de euro.

Un proiect ºi mai consistent, de 500 de milioane de euro, are în vedere reabilitarea, iar unde este cazul, consolidarea tuturor clãdirilor publice, lucrãri care vizeazã fundaþiile, acoperiºurile, faþadele ºi instalaþiile. Un proiect similar, cu aceeaºi valoare, vizeazã clãdirile monument ºi cele amplasate în zone protejate ale Timiºoarei.

De asemenea, primarul anunþã cã Municipalitatea va achiziþiona o sutã de tramvaie noi ºi o sutã de autobuze electrice, în valoare totalã de 240 de milioane de lei.

Un alt proiect asumat de actuala conducere a Primãriei Timiºoara este construirea a cinci poduri peste Bega, a cãror valoare se ridicã la 25 de milioane de euro.

Cel mai costisitor proiect se anunþã a fi ducerea liniilor de tren în subteran. Costul acestei lucrãri este de douã miliarde de euro.

Un alt proiect al Municipalitãþii îl reprezintã eficientizarea energeticã a tuturor blocurilor din Timiºoara, o investiþie care necesitã 400 de milioane de euro. De asemenea, primarul spune cã va fi realizatã reabilitarea întregii reþele de transport ºi distribuþie a cãldurii, un proiect care va costa alte 200 de milioane de euro.

La jumãtatea acestei sume va

Lucrãri de modernizare ample ºi un Aquapark Se mai promite modernizarea bdului Regele Carol I – de la Biserica Küttl (din zona Sinaia) la str. Reºiþa –, o lucrare care va presupune ducerea liniilor de tramvai pe mijloc, câte douã benzi pe sens de o parte ºi de alta a lor, locuri de parcare la 45 de grade, pe ambele pãrþi, la marginea dispre parcãri a trotuarelor, ºi câte un rând de copaci pe fiecare parte, între trotuar ºi clãdiri. Valoarea acestui proiect se ridicã la 50 de milioane de euro.

Este vizatã, totodatã, realizarea unei noi linii de tramvai, între Gara de Nord ºi Spitalul de Copii, despre care Nicole Robu afirmã cã are ca scop scurtarea în timp ºi spaþiu a legãturii dintre Gara de Nord ºi zonele centrale ºi estice ale oraºului ºi, de asemenea, sã scoatã tramvaiul din zona Catedralei. Valoarea acestui proiect nu este specificatã momentan. Totodatã, Primãria vrea transformarea zonei Catedralei în spaþiu pietonal, lucru ce va fi posibil prin realizarea unui subpasaj în T pe sub actualele cãi de circulaþie supraterane din zonã, care sã lege Podul Catedralei, Spitalul de Copii ºi Podul Maria. Costul lucrãrii este de 50 de milioane de euro.

Orizontalizarea contorizãrii energiei termice este un alt proiect, a cãrui valoare se ridicã la suma de 150 de milioane de euro.

De asemenea, primarul promite, ca investiþie pentru urmãtorii ºapte ani, realizarea unui complex de agrement de tip Aqua Magic – „cel mai mare de pe o razã de cel puþin 300 de kilometri”, spune Municipalitatea –, un proiect în valoare de 50 de milioane de euro, realizat în cooperare cu Primãria Dudeºtii Noi.

Foto TIMPOLIS

Metrou, linii de tren în subteran, sute de tramvaie ºi autobuze noi...

ajunge construirea unui centru intermodal de pasageri la Aeroportul Timiºoara, despre care oficialii Municipalitãþii spun cã va permite transportul cu autobuze, taxiuri, metrou ºi biciclete ºi va include construcþia unei autogãri ºi a unui centru expoziþional ºi de conferinþe.

Nicolae Robu

Plus 21 de investiþii a cãror valoare nu e precizatã Pe lista proiectelor 2014 - 2020, fãcutã publicã de cãtre Primãrie, mai figureazã încã 21 de investiþii, a cãror valoare nu este, însã, precizatã.

Este vorba despre modernizarea Cãii Bogdãneºtilor ºi a b-dului Ana Ipãtescu, despre reabilitarea Parcului Central, despre extinderea la patru benzi a Cãii Girocului, realizarea a douã subpasaje auto (Solventul ºi Piaþa Victoriei), lãrgirea a douã subpasaje ºi a douã strãzi, respectiv Popa ªapcã ºi Jiul, refuncþionalizarea inelului 1 ca inel cu sens unic ºi realizarea inelelor 2, 3 ºi 4, ºi construirea a douã parcãri supraterane (Brãtianu ºi Bega). De asemenea, pe lista de investiþii figureazã realizarea unei sãli polivalente de 15.000 de locuri, a unui bazin de înot olimpic, a patru bazine de înot semiolimpice, despre care Primãria spune cã vor fi dedicate sportului de întreþinere, realizarea unui nou stadion de 42.000 de locuri ºi realizarea unui parc de 5.000 de metri pãtraþi pe în zona Calea Lipovei, pe str. Holdelor.

Ca proiecte mãrunte, pentru care, de asemenea, nu este precizatã valoarea, pe lista Primãriei figureazã „realizarea a zeci de obiective în toate cele 20 de cartiere, la propunerea Consiliilor Consultative de Cartier” ºi realizarea sistemului de „spectacole de muzicã, luminã, apã ºi foc pe Bega”.

„Detalii” trecute sub tãcere de cãtre Primãrie Banii pentru aceste proiecte mai spune Nicolae Robu, vor proveni din „fonduri europene, venituri proprii ºi alte surse de finanþare”, fãrã sã precizeze cât la sutã din valoarea proiectelor al cãror cost a fost indicat este reprezentat de fonduri europene ºi cât la sutã, din fonduri proprii ale Primãriei.

Dat fiind faptul cã din comunicatul de presã al Primãriei lipsesc o serie de informaþii care ar trebui sã aducã lãmuri în privinþa acestor proiecte, am solicitat Municipalitãþii sã ne rãspundã la câteva întrebãri: Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate anul acesta ºi care dintre ele?

Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate pânã la finalul mandatului de primar al d-lui Nicolae Robu ºi care dintre ele?

Câte proiecte ºi care vor fi realizate din venituri proprii ale Primãriei, câte, din fonduri europene ºi câte din alte surse de finanþare? Ce înseamnã „alte surse de finanþare”?

Pentru câte ºi pentru care dintre investiþiile anunþate ca fiind realizabile cu fonduri europene au fost deja aprobate proiectele ºi pentru câte sunt în curs de realizare?

Care este bugetul Primãriei Timiºoara pe anul 2014?

Cum aceastã listã nu pare sã aibã prea multã susþinere în realitate, l-am întrebat pe unul dintre consilierii locali dacã aceste proiecte sunt sau nu realizabile. „Poate pe termen foarte lung vor fi toate realizabile. Cert este cã, în momentul de faþã, aºa cum a precizat ºi conducerea Primãriei, ne putem baza doar pe bugetul oraºului. Lucru care restrânge foarte mult lista de investiþii. O altã sursã de finanþare ar fi doar fondurile europene, însã aceste investiþii nu se vor regãsi în actualul mandat, ci, eventual, proiectele vor fi realizate acum, ºi finanþarea se va acorda în mandatul viitor, al acestui primar sau al unui alt primar. Raportat la valoare, pe departe, cel mai costisitor este cel de ducere a liniilor ferate în subteran. Dar ºtiu cã un proiect similar a fost iniþiat la Stuttgart, dupã care sa blocat din cauza lipsei finanþãrii ºi s-a renunþat la el. Or, dacã acest lucru s-a întâmplat în Germania, nu vãd ce ºanse de realizare ar fi la Timiºoara, în perioada urmãtoare”, spune consilierul local P.D.L. ªtefan Constantin Sandu.

Acesta este de pãrere cã Primãria ar trebui sã se concentreze pe proiectele anunþate ca prioritare ºi realizabile, cum este, de exemplu, pasajul din zona Solventul, a cãrui demarare era anunþatã de anul trecut. „ ªi în varianta fericitã în care investiþia propriu-zisã va începe în acest an, nu vãd cã ar fi ºanse de finalizare mai repede de cinci ani”, mai spune ªtefan Sandu.

Anunþ publicitiar Porojan Ion, Porojan Viorica, Andrei Ion, Andrei Cleona, Cãlugãraºu Ion, Cãlugãraºu Maria, Telcean Costicã anunþã publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare de cãtre A.P.M. Timiº de a nu se efectua evaluarea impactului asupra mediului ºi evaluarea adecvatã în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi evaluare adecvatã, pentru proiectul “Zona rezidenþialã Amalia – sistem alimentare cu apã ºi canalizare, comuna Dudeºtii Noi, jud.

Timiº”, propus a fi realizat în localitatea Dudeºtii Noi, jud. Timiº.

Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul A.P.M. Timiº, jud. Timiº, localitatea Timiºoara, b-dul Liviu Rebreanu nr. 18 - 18A, în zilele de luni - joi, între orele 8 ºi 16.30, vineri între orele 8 ºi 14, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: http:// apmtm.anpm.ro – Secþiunea Acorduri de mediu.

Publicul interesat poate înainta comentarii sau observaþii la proiectul deciziei de încadrare, în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 21 ianuarie 2014.

de 23 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

16 - 19 ianuarie 2014

Secretomanie legatã de “dosarul Poli”, la D.N.A. l Procurorii au rezerve ºi atunci când e vorba sã confirme

dacã este un dosar în lucru

Insolvenþã greu de soluþionat

Secretomania legatã de dosarul finanþãrii Politehnica pare mai degrabã sã indice cã vizeazã persoane cu greutate din administraþia localã ºi judeþeanã Deºi din unele dosare de rãsunet ale D.N.A. au ajuns destul de uºor informaþii în presã, în cazul celebrului caz legat de finanþarea fostei echipe Politehnica de cãtre Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº lucrurile sunt în ceaþã. Procurorii par sã aibã rezerve ºi atunci când e vorba sã confirme dacã este un dosar în lucru.

Secretomania legatã de dosarul finanþãrii Politehnica pare mai degrabã sã indice cã vizeazã persoane cu greutate din administraþia localã ºi judeþeanã prezentã ºi actualã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nicio informaþie clarã, dupã trei ani În octombrie 2010, rãzbãteau în presã informaþii legate de iniþierea de cãtre D.N.A. a unor cercetãri legate de modelul de finanþare prin care Consiliul Judeþean Timiº ºi Primãria Ti-

miºoara au ales sã sprijine fosta echipã Politehnica Timiºoara, patronatã de cãtre omul de afaceri Marian Iancu. Atunci când apãreau primele date legate de acest dosar, se menþiona cã, la Primãria Timiºoara cel puþin, s-au fãcut audieri, fiind invitaþi la D.N.A. mai mulþi reprezentanþi ai instituþiei. Se mai menþiona cã procurorii anticorupþie ar cerceta modul în care milioane de lei din bugetul Timiºoarei au ajuns în conturile firmelor care administrau fosta Politehnica Timiºoara ºi cã în acest caz cercetãrile ar fi început dupã ce D.N.A. Bucureºti a trimis procurorilor anticorupþie de la Timiºoara un denunþ penal. Conform aceloraºi date, acuzaþia care s-ar aduce ar fi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

La mai bine de trei ani de când aceste date apãreau în mass-media, TIMPOLIS a solicitat D.N.A. sã ne comunice dacã la nivel naþional sau la Serviciul Teritorial Timiºoara existã în lucru un dosar penal ce are ca obiect verificarea modalitãþii în care s-a realizat finanþarea echipei de fotbal Politeh-

nica Timiºoara de cãtre Primãria Timiºoara, respectiv C.J. Timiº. De asemenea, ceream sã ni se precizeze în ce stadiu este acest dosar, cine figureazã ca învinuiþi ºi ce fel de infracþiuni sunt cercetate.

Rãspunsul dat de cãtre D.N.A. sugereazã cã existã, întradevãr, un dosar în lucru, dar cã din acesta nu se pot da date: “Informaþiile pe care le solicitaþi nu pot fi comunicate în acest moment, în conformitate cu art. 12 alin 1 lit. e ºi f din Legea 544/2011.” Respectivele articole invocate sunt tocmai cele care prevãd cã nu pot fi date publicitãþii informaþiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacã se pericliteazã rezultatul anchetei, se dezvãluie surse confidenþiale ori se pun în pericol viaþa, integritatea corporalã, sãnãtatea unei persoane, în urma anchetei efectuate sau în curs de desfãºurare, ºi informaþiile privind procedurile judiciare, dacã publicitatea acestora aduce atingere asigurãrii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricãreia dintre pãrþile implicate în proces.

O dublã mãsurã Deºi din rãspuns reiese cã existã un dosar în lucru, pentru cã, dacã nu ar fi existat, D.N.A. ar fi precizat acest lucru, ca în multe alte cazuri, rãmân niºte semne de întrebare. Unul e legat de durata anchetei, þinând cont de faptul cã primele informaþii legate de audieri în acest caz au apãrut în 2010. Iar un al doilea semn de întrebare este legat de zgârcenia cu care D.N.A. dã informaþii în acest dosar, lucru de naturã sã sugereze implicarea unor persoane importante din administraþia localã. De exemplu, anul trecut, când solicitam informaþii despre ancheta deschisã de cãtre D.N.A. în cazul retrocedãrii imobilului Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului Clinic de Urgenþã “Louis Þurcanu”, din Timiºoara, tot Biroul de Presã al D.N.A. nu avea rezerve în a da informaþii destul de detaliate legate de aceastã anchetã, deºi ºi aceasta era tot într-un stadiu incipient, ºi încã nu fuseserã puse sub urmãrire penalã niciun fel de informaþii în acest caz.

Acþiune în instanþã legatã contestarea noii asocieri, respinsã de Tribunalul Timiº Rãmâne de vãzut cum se va finaliza ancheta D.N.A. în acest caz. Deocamdatã, noua asociere legatã de finanþarea echipei de fotbal de cãtre autoritãþile locale timiºorene este contestatã de cãtre unii consilieri locali ºi persoane publice din Timiºoara. De exemplu, la data la care s-au anunþat asocierea ºi atribuirea de bani din bugetul local pentru noua echipã, avo-

catul timiºorean Carmen Obîrºanu (foto) a precizat cã va ataca aceastã decizie, pe care o considerã o utilizare neinspiratã a banului public. O plângere prin care a fost atacatã acea hotãrâre a Consiliului Local a fost înregistratã la mijlocul anului trecut, la Tribunalul Timiº.

“Din punctul meu de vedere, atâta vreme cât autoritãþile locale nu doar cã au sume impor-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tante de dat pentru fotbal, ci mai ºi suplimenteazã aceste sume, nu cred cã pot invoca faptul cã nu sunt bani pentru orice alte investiþii necesare”, spunea avocatul Carmen Obîrºanu.

Totuºi, destul de rapid, raportat la data înregistrãrii plângerii, Tribunalul Timiº a decis cã se respinge acþiunea. Rãmâne sã se publice în acest caz motivarea deciziei luate la finalul anului trecut.

În paralel, însã, epilogul poveºtii fostei echipe de fotbal Politehnica e în derulare de aproape doi ani, la Tribunalul Timiº, sub forma unui proces de insolvenþã al cãrui final nu e greu de anticipat. De regulã, cauzele de insolvenþã trebuie soluþionate rapid, pentru a mai exista o ºansã cât de micã de recuperare mãcar parþialã a datoriilor. În cazul de faþã, dupã ani de zile de cofinanþare din bani publici a fostei echipe de fotbal, în urmã a rãmas un ºir lung de datorii.

Masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este stufoasã. Principali creditori sunt, dupã cum era de aºteptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº, care sperã sã recupereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, ºi C.J. Timiº, mai precis Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, care e greu de imaginat cã mai sperã recuperarea chiriei datorate de cãtre fosta Poli pentru utilizarea stadionului „Dan Pãltiniºanu”.

Cât se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã se poate anticipa de pe acum. Un indiciu e ºi faptul cã instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia. Iar pe parcursul anului trecut a existat un ºir impresionant de amânãri în dosar.

Procedura, în loc sã se simplifice ºi sã se apropie de soluþionare, s-a complicat, prin contestaþiile fãcute, legate de masa credalã. Culmea e cã ºi societatea în sine a contestat felul în care a fost constituitã masa credalã pentru propria insolvenþã, solicitându-se studiul contestaþiilor depuse de creditori la tabelul preliminar de creanþe.

“Eu voi face o plângere legatã de faptul cã Primãria Timiºoara nu se regãseºte în aceastã masã credalã. În aceste condiþii, nu ºtiu de ce mai existã lamentãri pe la Primãrie cã nu sunt bani la buget”, mai spune avocatul Carmen Obârºanu.

Pentru Curtea de Conturi totul e clar În ultimele rapoarte, Curtea de Conturi a precizat cã finanþarea fostului club Politehnica Timiºoara de cãtre Primãrie ºi C.J. Timiº a fost una la limita legalitãþii. La Primãrie, inspectorii Curþii de Conturi au solicitat reanalizarea modului de respectare a prevederilor legale aplicabile în cazul contractului de asociere încheiat de Primãria Timiºoara cu S.C. Politehnica Timiºoara ºi clarificarea legalitãþii plãþilor efectuate pentru acoperirea cheltuielilor echipei de fotbal, pentru stabilirea întinderii prejudiciului ºi recuperarea acestuia. Prejudiciul a fost estimat de auditorii publici externi la nivelul sumei de 31,6 milioane de lei, din care pagubã în sumã de 27,1 milioane de lei ºi 4,5 milioane de lei foloase nerealizate reprezentând plãþi efectuate în baza contractului de asociere încheiat de Primãrie cu S.C. Politehnica Timiºoara. Mai mulþi consilieri locali spun cã e greu de crezut cã se va mai recupera ceva din acest prejudiciu, mai ales cã societatea care administra atunci clubul este în insolvenþã ºi cã, deºi Curtea de Conturi a scris

negru pe alb cã finanþarea nu s-a fãcut în condiþii legale, la Primãrie încã existã controverse pe tema aceasta. ªi la C.J. Timiº, Curtea de Conturi a stabilit, în ultimul raport, cã „sumele achitate în contul S.C. Politehnica Timiºoara S.A. au determinat o pagubã adusã bugetului judeþean Timiº, la nivelul plãþilor efectuate, de zece milioane de lei, având în vedere cã aceastã finanþare a fost efectuatã cu încãlcarea legislaþiei în vigoare, menite sã reglementeze operaþiunile de angajare, lichidare, ordonanþare ºi platã a sumelor destinate susþinerii performanþelor sportive”. În acest ultim raport, auditorii au solicitat stabilirea întinderii prejudiciului (care include atât paguba, cât ºi beneficiile nerealizate pânã la data recuperãrii integrale a prejudiciului) ºi luarea mãsurilor legale pentru recuperarea acestuia, având în vedere valoarea estimatã de auditorii publici externi la nivelul sumei de peste 11.4 milioane de lei, reprezentând sume alocate de C.J. Timiº cãtre fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara.

cazuisticã

16 - 19 ianuarie 2014

5

Timiºul, în continuare judeþ campion la sesizãri false la 112 l

În fiecare minut, 25 de indivizi îºi bat joc de viaþa noastrã

Pentru un numãr destul de mare timiºeni apelarea nejustificatã la numãrul de urgenþã 112 continuã sã fie unul dintre hobby-urile preferate. Astfel, Timiºul este unul dintre judeþele unde se menþine un numãr ridicat de apeluri nejustificate care, nu o datã, întârzie intervenþiile în cazurile în care chiar este nevoie de Ambulanþã, Pompieri, Poliþie sau Jandarmi.

psihice ºi au fost în mare parte realizate de pe cartele prepay.

Peste 1,6 milioane de apeluri prin care se solicitã intervenþia Poliþiei

sorin.olaru@timpolis.ro

Din 42.000 de apeluri primite, doar 14.600 au fost justificate Luna trecutã, probabil ºi din cauza perioadei sãrbãtorilor de iarnã, cu prea mult timp liber pentru unii, s-au înmulþit în Timiº apelurile nejustificate la numãrul unic de urgenþã 112. Astfel, dintr-un total de 42.292 de apeluri la numãrul de urgenþã 112, doar o treime, adicã 14.616, au fost justificate, restul fiind fãcute de „glumeþi” sau oameni care nu au gãsit o altã modalitate de aºi alunga plictiseala.

Dintre apelurile justificate, cele mai multe – 9.407 – au vizat serviciile Ambulanþei. Dupã Ambulanþã a urmat în clasamentul celor mai multe apeluri Poliþia, cu 4.297 de telefoane primite, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã, cu 767 de apeluri, ºi jandarmii, cu 145 de apeluri. „Apelurile la 112 sunt transferate în proporþie de peste 50% la Ambulanþã (59,99%) aproape un sfert cãtre Poliþie (24,37%), urmate de Pompieri (11,27%) ºi, pe ultimele locuri, aproape la egalitate, Jandarmeria (1,64%) ºi SMURD (1,62%). Pedepsele blânde de pânã acum au dus la creºterea alarmantã a

Doar o treime dintre apelurile primite la 112, luna trecutã, au fost justificate apelurilor false la 112. Doar în primele nouã luni din 2013, din cele 13,2 milioane apeluri la 112, peste 71% la sutã au fost abuzive-injurioase, ironice sau care þin linia ocupatã sau false ce solicitã intervenþia pentru evenimente inexistente”, spune deputatul P.P.D.D. Tudor Ciuhodaru, care a înaintat în Parlament, zilele trecute, un proiect de lege ce vizeazã asprirea pedepselor pentru cei care sunã nejustificat la numãrul de urgenþã 112.

Acesta mai spune cã s-a ajuns la aproape 9,4 milioane de apeluri false, ceea ce înseamnã cã „în fiecare minut 25 de indivizi îºi bat joc de viaþa noastrã, creând aglomerarea inutilã în activitatea operatorilor ºi a dispecerilor, ceea ce întârzie accesul celor care au

cu adevãrat o urgenþã la serviciul 112”.

Tudor Ciuhodaru avertizeazã cã trimiterea spre urgenþe false a ambulanþei lasã fãrã asistenþã medicalã sau întârzie asistenþa de urgenþã ºi genereazã costuri de operare ºi intervenþie nejustificate pe care le plãtim tot noi.

Acesta mai precizeazã cã, în ciuda numãrului mare de apeluri false, anul trecut doar 8.116 au fost sancþionaþi, cei mai mulþi fiind din Suceava, Bucureºti ºi Teleorman, deºi zonele cu cele mai multe apeluri false sunt cu totul altele. „Prin acest proiect vreau sã descurajãm atât apelarea abuzivã la 112, cât ºi alertarea falsã, pedepsele pentru astfel de activitãþi vor fi în amendã de la 1.000 la 4.000 de lei sau 100 pânã la 400 de ore de activitãþi în folosul comu-

nitãþii, iar în cazul recidivei, aceste pedepse se dubleazã sau se poate ajunge pânã la închisoare de la ºase luni pânã la trei ani. Estimãm cã prin acest act normativ aceste apeluri false vor scãdea ºi cã va fi îmbunãtãþitã asistenþa medicalã de urgenþã”, susþine Tudor Ciuhodaru.

“Multe persoane sunã fãrã a avea o urgenþã, adreseazã injurii operatoarelor, râd, pun muzicã sau nu vorbesc.

Se solicitã informaþii despre numere de telefon, se cere legãtura cu diverse instituþii sau persoane publice ori se solicitã sfaturi medicale “, precizeazã reprezentanþii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. Majoritatea apelurilor false ºi abuzive au fost efectuate de copii, tineri, persoane cu probleme

Anual, dintre apelurile primite la numãrul de urgenþã 112, peste 1.050.000 sunt transferate cãtre Poliþia Românã.

Principalele evenimente ce implicã intervenþia Poliþiei pentru care cetãþenii pot apela la 112 sunt: omor, atac armat, atentat, tâlhãrie, tulburarea gravã a ordinii ºi liniºtii publice, trafic ºi consum de droguri, furturi, accidente rutiere soldate cu victime sau persoane încarcerate, precum ºi alte situaþii grave.

Creat în anul 1991, numãrul paneuropean de urgenþã 112 avea sã acopere, începând cu anul 2005, prin Sistemul Naþional Unic Pentru Apeluri de Urgenþã, toatã þara. Începând cu anul 2008, 112 este unicul numãr de urgenþã care poate fi folosit de pe orice telefon fix, telefon public sau mobil pentru a ajunge, gratuit, la serviciile de urgenþã (Ambulanþã, Pompieri ºi Poliþie) în orice þarã a Uniunii Europene. Numãrul unic pentru apeluri de urgenþã 112 trebuie folosit doar atunci când este necesarã intervenþia agenþiilor specializate de urgenþã, pentru asigurarea asistenþei imediate în situaþii în care este periclitatã viaþa, integritatea ori sãnãtatea cetãþeanului, ordinea publicã, proprietatea publicã sau privatã ori mediul.

Ultimul Eurobarometru al Comisiei Europene, referitor la numãrul unic european de urgenþã 112, aratã cã România se aflã pe primele locuri în ceea ce priveºte informarea ºi educarea populaþiei în U.E.

Contrabandiºti de þigãri depistaþi cu aparatura de supraveghere a frontierei Poliþiºtii de frontierã timiºeni au confiscat aproape 3.500 de pachete de þigãri de contrabandã pe care trei bãrbaþi încercau sã le introducã ilegal în România. oana.dima@timpolis.ro

Foto Poliþia de Frontierã Timiº

Poliþiºtii de frontierã de la Sectorul Poliþiei de Frontierã Deta ºi de la Serviciul Teritorial al Poliþiei de Frontierã Timiº au observat, în seara de 14 ianuarie, cu aparatura de supraveghere a frontierei, douã persoane care au trecut pe jos frontiera verde în zona localitãþii Livezile, cârând bagaje voluminoase. Pe teritoriul României erau aºteptate de un autoturism de teren, în care au încãrcat þigãrile ºi au trecut, din nou, frontiera în Serbia, maºina deplasându-se înspre interiorul þãrii.

La faþa locului a fost dirijat un echipaj al Poliþiei de Frontierã, la vederea cãruia ºoferul, P. Ciprian, în vârstã de 37 ani, a abandonat þigãrile într-un

canal de irigaþii: 3.450 de pachete þigãri mãrcile LM, Pall Mall, Bond, Fast ºi Monus, provenite din Serbia. Pe numele ºoferului a fost începutã urmãrirea penalã pentru infracþiunea de introducere sau scoatere din þarã, prin orice mijloace, a bunurilor sau mãrfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal ºi deþinere de cãtre orice persoanã în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii, sau marcate necorespunzãtor ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 þigarete. Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 de ore.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre poliþiºtii de frontierã români împreunã cu cei sârbi, þigãrile, evaluate la 34.500 de lei, fiind ridicate în vederea confiscãrii.

O altã capturã a fost fãcutã de politiºtii de frontierã de la Naidãº. Aceºtia au depistat un cetãþean român, care, în aceeaºi searã, intenþiona sã introdu-

Simþind cã poliþiºtii de frontierã i-au luat urma, contrabandistul a aruncat þigãrile într-un tufiº cã în þarã 250 pachete þigãri de provenienþã sârbeascã, ascunse în scaunele din spate ale autovehiculului. Þigãrile

au fost ridicate în vederea confiscãrii, iar ºoferul maºinii, T. Nicolae, în vârstã de 22 ani, din Caraº-Severin, a fost sanc-

þionat cu amendã în valoare de 5.000 de lei. Autoturismul a fost indisponibilizat pânã la achitarea amenzii.

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

16 - 19 ianuarie 2014

Opoziþia: Constituþia pentru care U.S.L. vrea sã scoatã românii la vot va aduce disfuncþii în funcþionarea statului de drept l „Acest compromis reprezintã o predare a lui Crin Antonescu, care ne transmite

«sunt gata sã fiu un preºedinte marionetã al P.S.D. numai ca sã rãmân candidat»” S-a decis: organizarea referendumului pentru validarea Constituþiei modificate simultan cu europarlamentarele din luna mai, consultarea popularã urmând sã aibã loc timp de douã zile, cu prag de validare de 50%.

Adicã, referendumul va dura douã zile, în 24 ºi 25 mai. În plus, alegerile prezidenþiale urmeazã sã fie organizate în noiembrie, cu 45 de zile mai repede. Acuzele Opoziþiei merg de la desconsiderarea de cãtre Putere a interesului românilor – datã fiind lipsa unei dezbateri serioase pe tema Constituþiei ºi faptul cã decizia de comasare a europarlamentarelor cu referendumul a fost luatã înainte ca proiectul final de revizuire al Constituþiei sã fie gata ºi trimis Comisiei de la Veneþia –, pânã la acuze aduse lui Crin Antonescu, vãzut ca „agent al P.S.D. implantat la vârful P.N.L.”. ligia.hutu@timpolis.ro oana.dima@timpolis.ro

P.D.L.: „Crin Antonescu este un agent al P.S.D. implantat la vârful P.N.L.” Cãtãlin Predoiu, candidatul P.D.L. la alegerile prezidenþiale, respinge categoric comasarea alegerilor europarlamentare cu referendumul pentru modificarea Constituþiei ºi modificarea legii electorale în dispreþul voinþei exprimate de cetãþeni în cadrul unui referendum declarat valid. Catalogând ceea ce s-a anunþat drept reeditarea unei noi zile negre scrise de reprezentanþii U.S.L., Cãtãlin Predoiu îºi lanseazã o parte a acuzelor în direcþia reconfirmatului candidat la preºedinþie din partea U.S.L., Crin Antonescu, pe care îl socoteºte vinovat de a fi pecetluit vânzarea propriului partid, consimþind, alãturi de Victor Ponta, la subordonarea intereselor þãrii ºi ale românilor intereselor personale legate de putere. Cãtãlin Predoiu îl numeºte pe Crin Antonescu „un agent al P.S.D. implantat la vârful P.N.L.”.

Acesta mai spune cã, prin propunerea legatã de comasarea celor douã teme – alegerile europarlamentare ºi referendumul vizând revizuirea Constituþiei –, cei doi politicieni de la vârful U.S.L. dovedesc cã nu au nici cea mai micã consideraþie nici faþã de scrutinul european, nici faþã de modificarea legii fundamentale: „Amestecarea celor douã teme doar pentru ca Antonescu sã fie nominalizat la Preºedinþie aratã nu numai teama acestuia de a-ºi pierde

candidatura, ci ºi desconsiderarea intereselor românilor”. În plus, apreciazã Cãtãlin Predoiu, Constituþia U.S.L. va aduce grave disfuncþii în funcþionarea statului: „Acest proiect prevede o slãbire majorã a funcþiei de preºedinte al þãrii. Acest compromis reprezintã o predare a lui Crin Antonescu, care ne transmite: «sunt gata sã fiu un preºedinte fãrã atribuþii, sunt gata sã fiu un preºedinte marionetã, sunt gata sã fiu un preºedinte floare la butoniera P.S.D., numai ca sã rãmân candidat». Crin Antonescu a negociat în genunchi ca sã rãmânã candidat al acestei alianþe”.

Potrivit lui Cãtãlin Predoiu, proiectul de revizuire a Constituþiei trebuie discutat din nou, de la zero, fiind necesar sã fie ascultate opiniile reprezentanþilor Opoziþiei, dar ºi ale reprezentanþilor societãþii civile. Sugerata modificare a legislaþiei electorale, astfel încât Camera Deputaþilor sã aibã 300 de membri aleºi pe liste, iar Senatul, 100 de membri aleºi uninominal, este catalogatã de P.D.L. drept „o aberaþie care încalcã principii fundamentale de drept, principiul echitãþii ºi asigurã P.S.D. o supremaþie zdrobitoare în Parlament”.

Asta, deºi românii au cerut, în cadrul unui referendum care este valid, dar care este nesocotit de actuala Putere, un Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari. “Se ignorã din nou voinþa poporului”, declarã prim-vicepreºedintele P.D.L. Acesta pledeazã pentru organizarea unor dezbateri cu reprezentanþii Opoziþiei ºi ai societãþii civile, pe teme importante, care stau la baza statului, cum sunt Constituþia, Codul Electoral sau descentralizarea: “Nu poate avea nimeni pretenþia cã soluþiile pot veni doar din partea politicienilor. Faptul cã U.S.L. a câºtigat alegerile generale nu înseamnã cã au luat România în proprietate. Domnii Ponta ºi Antonescu nu au câºtigat Statul român ca proprietate personalã”.

Mihai Rãzvan Ungureanu: „Decizia a fost luatã înainte cã proiectul final de revizuire al Constituþiei sã fie gata ºi trimis Comisiei de la Veneþia” Mihai Rãzvan Ungureanu, liderul Forþei Civice, vede în organizarea referendumului concomitent cu alegerile europarlamentare „disperarea U.S.L.-ului odatã cu apropierea alegerilor prezidenþiale”, acuzând cã tema

de 23 ani un reper al cetãþii

europeanã este complet îngropatã ºi subordonatã bãtãliilor politice interne. „Decizia de comasare a europarlamentarelor cu referendumul pentru modificarea Constituþiei a fost luatã exclusiv de liderii U.S.L., înainte ca proiectul final de revizuire al Constituþiei sã fie gata ºi trimis Comisiei de la Veneþia.

Este deplorabil cum chestiunile importante pentru þarã sunt hotãrâte de partidele la putere, în funcþie de agenda unor interese obscure ”, mai spune preºedintele F.C. Acesta susþine cã decizia de organizare a referendumului pentru modificarea Constituþiei în aceeaºi zi cu alegerile europarlamentare a fost luatã în contextul în care existã tot mai multe voci în interiorul alianþei de guvernare care refuzã candidatura lui Antonescu la prezidenþiale. „Atribuþiile unui preºedinte, conform actualei Constituþii, nu pot fi date pe mâna unui personaj politic precum Antonescu”.

Eugen Tomac: „Ignorând referendumul din 2009, cel din mai nu poate fi validat de Curtea Constituþionalã” Preºedintele Partidului Miºcarea Popularã, Eugen Tomac, apreciazã cã, prin aceastã miºcare care vizeazã comasarea referendului de revizuire a

Constituþiei cu europarlamentarele, P.S.D. „vrea sã-l þinã cât mai aproape pe liderul P.N.L.”. ªi preconizeazã cã Antonescu nu va rãmâne candidatul U.S.L. pentru prezidenþiale, P.S.D. urmând sã vinã cu propriul candidat.

Decizia de comasare a alegerilor europarlamentare cu referendumul privind revizuirea Constituþiei este, potrivit P.M.P, o nouã încercare în planul foarte bine pus la punct al P.S.D. de a continua pesedizarea României. „Lui Crin Antonescu i s-a întins o nouã capcanã de P.S.D., pentru cã P.S.D. nu va renunþa la a propune un candidat la prezidenþialele din toamnã. Comasarea referendumului de revizuire a Constituþiei într-un mod netransparent, fãrã o dezbatere naþionalã dãuneazã României, cu alegerile europarlamentare creeazã mari dificultãþi”, mai spune, citat de Mediafax, Eugen Tomac.

Acesta, la fel ca M.R.U., declarã cã proiectul de revizuire a Constituþiei nu ar trebui sã fie luat în serios atâta timp cât nu respectã voinþa cetãþenilor de la ultimul referendum, referitoare la Parlament unicameral ºi la un numãr maxim de 300 de parlamentari, altfel, acest text „nu poate fi validat de Curtea Constituþionalã”. Întrebat cum comenteazã decizia U.S.L. de a organiza alegerile prezidenþiale cu 45 de zile înaintea finalizãrii mandatului actualului preºedinte, Eugen Tomac rãspunde cã „este o încercare disperatã a celor din U.S.L. de a da semnale clare cã nu mai suportã, ci vor sã punã mâna pe Justiþie”.

Cãtãlin Predoiu

Mihai Rãzvan Ungureanu

Eugen Tomac

actualitate Pentru cã Puterea se teme cã nu va fi atins pragul de 50%+ 1

În premierã, românii sunt scoºi la vot în douã zile U.S.L. a anunþat, luni, cã alegerile pentru Parlamentul European ºi referendumul de revizuire a Constituþiei vor avea loc simultan. Potrivit deciziei Consiliul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare trebuie sã aibã loc în toate þãrile U.E., între 22 ºi 25 mai. În România, Legea 33/2007, privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentru Parlamentul European, stabileºte cã ziua în care se pot organiza alegerile pentru Parlamentul European este duminica, iar data alegerilor, stabilitã în cadrul perioadei hotãrâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene, trebuie sã fie adusã la cunoºtinþã publicã înainte cu cel puþin 90 de zile, prin publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii Guvernului în acest sens. Astfel, Executivul trebuie sã anunþe data alegerilor europarlamentare cel mai târziu în 23 februarie, anunþã Mediafax.

De asemenea, dacã se intenþioneazã ca ºi scrutinul european sã se desfãºoare pe parcursul a douã zile, actul normativ care reglementeazã aceste alegeri va trebui modificat anterior fie printr-un proiect de lege, fie prin ordonanþã de urgenþã adoptatã de Guvern, astfel încât sã fie menþionatã posibilitatea organizãrii acestor alegeri ºi în altã zi decât duminica.

Vicepreºedintele A.E.P., Marian Muhuleþ, declarã, citat de Mediafax, cã, în cazul organizãrii simultane a referendumului ºi a alegerilor europarlamentare, legislaþia care reglementeazã aceste douã domenii ar trebui, de asemenea, amendatã pentru corelarea unor proceduri ºi termene, reglementate diferit în legile de organizare.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptatã de Camera Deputaþilor ºi de Senat, cu o majoritate de cel puþin douã treimi din numãrul membrilor fiecãrei Camere, iar dacã prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camerele reunite în ºedinþã comunã hotãrãsc cu votul a cel puþin trei pãtrimi din numãrul deputaþilor ºi senatorilor.

Revizuirea este definitivã dupã aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptãrii proiectului sau a propunerii de revizuire. Prin urmare, pentru ca

referendumul sã aibã loc în 24 ºi 25 mai, Parlamentul va trebui sã adopte proiectul de revizuire a Constituþiei nu mai devreme de 24 aprilie.

Curtea Constituþionalã va trebui sã se pronunþe, din oficiu, asupra iniþiativei de revizuire a Legii fundamentale.

Potrivit Legii referendumului, Guvernul va trebui sã stabileascã, prin hotãrâre, programul calendaristic al acþiunilor necesare pentru referendum, bugetul ºi cheltuielile necesare în vederea organizãrii ºi desfãºurãrii scrutinului, modelul ºtampilei cu menþiunea „VOTAT”, modelul buletinului de vot ºi mãsurile care trebuie luate de autoritãþile publice centrale ºi locale pentru buna organizare ºi desfãºurare a scrutinului.

Legea privind referendumul prevede cã în situaþia în care acesta are loc simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, organizarea ºi desfãºurarea lui se realizeazã potrivit prevederilor Legii 33/2007, privind organizarea ºi desfãºurarea alegerilor pentru Parlamentul European. În acest caz, ambele scrutine se realizeazã în cadrul aceloraºi secþii de votare, operaþiunile electorale fiind îndeplinite de cãtre aceleaºi birouri electorale, constituite potrivit legii. Referendumul este valabil dacã la acesta participã cel puþin jumãtate plus unu din numãrul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Reactualizarea listelor electorale permanente se face de cãtre primari, în termen de cel mult cinci zile de la data stabilirii zilei referendumului.

Rezultatele centralizate la nivel naþional de cãtre Biroul Electoral Central, cuprinzând numãrul voturilor valabil exprimate pentru fiecare rãspuns de pe buletinul de vot, se înainteazã, la Curtea Constituþionalã, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizãrii.

Curtea Constituþionalã prezintã Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea ºi desfãºurarea referendumului naþional ºi confirmã rezultatele acestuia.

Legea de revizuire a Constituþiei intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial, a hotãrârii Curþii Constituþionale de confirmare a rezultatelor referendumului.

16 - 19 ianuarie 2014

7

Preºedintele Curþii Constituþionale, despre referendumul din 2009, pentru unicameral ºi numãr maxim de 300 de parlamentari:

„Nu poate sã încalce nimeni decizia poporului” Preºedintele Curþii Constituþionale, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, rãspunzând unei întrebãri privind declaraþiile ºefului statului, privind revizuirea Constituþiei ºi rezultatul referendumului din 2009 pentru Parlamentul unicameral, cã nimeni nu poate sã încalce decizia poporului român. Întrebat, la intrarea în sediul Curþii Constituþionale, cum comenteazã declaraþiile preºedintelui Traian Bãsescu potrivit cãruia, dacã revizuirea Constituþiei nu se face pentru a pune în aplicare referendumul din 2009, nu se justificã, Preºedintele C.C.R., Augustin Zegrean, a spus, citat de Mediafax: „Nu vã rãspund la întrebãrile astea. Nu astãzi”.

Acesta a mai spus, rãspunzând unei alte întrebãri, cã Parlamentul nu poate sã încalce decizia poporului exprimatã prin referendum: „Nu poate sã încalce nimeni decizia poporului român, pentru cã în Constituþie, la articolul 2, se spune cã suveranitatea aparþine poporului, care o exercitã prin organele sale liber alese ºi prin referendum. Mai mult de atât nu vã pot spune”.

Preºedinte: „Este obligatorie respectarea rezultatului referendumului” ªeful statului a declarat, marþi, cã la revizuirea Consti-

tuþiei trebuie sã se þinã cont de decizia Curþii Constituþionale privind obligativitatea respectãrii referendumului din 2009, arãtând, totodatã, cã liderul P.N.L.,Crin Antonescu, ºi-a luat „rolul mincinosului” vorbind de 300 de deputaþi, fãrã a menþiona ºi câþi senatori se doresc. „Aº vrea sã discut despre ultima trãsnaie a U.S.L., cea cu Constituþia, pe care vor sã o treacã prin referendum odatã cu europarlamentarele. Este în regulã, dar va trebui sã þinã cont de câteva lucruri foarte importante.

Primul ºi cel mai important este decizia Curþii Constituþionale 682, din 2012, în care se spune cã este obligatorie respectarea rezultatului referendumului care viza Parlament unicameral ºi numãr maxim de 300 de parlamentari”.

Preºedintele a adãugat cã

nu crede cã la un interval atât de scurt C.C.R. îºi va schimba jurisprudenþa. „Povestea pe care vrea sã o prezinte Crin Antonescu, de data asta, ºi-a luat rolul mincinosului, spunând «facem 300 de deputaþi», uitând sã spunã câte sute de senatori face... Aceastã poveste nu va putea trece de C.C.R. S-au aruncat într-o minciunã publicã ambii lideri ai U.S.L., o minciunã care va duce la dezorientarea electoratului ºi va face ca nimeni sã nu mai înþeleagã nimic”, a mai spus Traian Bãsescu.

El a adãugat cã nu crede cã un proiect de Constituþie care nu va þine cont de referendumul din 2009 va fi acceptat de C.C.R.: „Sã vedem ce schimbãri vor mai face în perioada urmãtoare la proiectul de revizuire a Constituþiei, dar perso-

nal cred cã au o mare problemã, la stadiul acesta, cu ideea de a face un referedum de revizuire a Constituþiei odatã cu europarlamentarele. Lucrurile sunt mult prea complicate. Ceea ce au scris pânã acum este de mult prea proastã calitate.

Nu trebuie sã facem o Constituþie pentru interesele lui Ponta ºi Crin, de astãzi, ci ne trebuie o Constituþie pentru viitorul României”. ªeful statului a menþionat cã C.C.R. a creat foarte multã jurisprudenþã în interpretarea Constituþiei: „Dacã revizuirea Constituþiei nu se face pentru a pune în aplicare referendumul din 2009, nu se justificã revizuirea Constituþiei, pentru cã, la ce era neclar, C.C. a emis deja jurispundenþã care acoperã toate interpretãrile din Constituþia actualã”.

Publicitate

de 23 ani un reper al cetãþii

8

16 - 19 ianuarie 2014

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

16 - 19 ianuarie 2014

9

Eutanasierea câinilor, consideratã de autoritãþi “soluþia finalã”, ºi la Timiºoara La Timiºoara va începe eutanasierea câinilor nerevendicaþi sau neadoptaþi în termen de douã sãptãmâni de la prinderea lor de cãtre hingheri.

Mai multe asociaþii de protecþie a animalelor ºi medici veterinari considerã, însã, cã aceastã variantã aratã refuzul autoritãþilor de a accepta metode care ºi-au dovedit eficienþa, cum e cazul sterilizãrii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Se începe eutanasierea ºi pe plan local Reprezentanþii Primãriei Timiºoara au anunþat zilele trecute cã toate demersurile pregãtitoare au fost finalizate ºi, din aceastã sãptãmânã, poate începe eutanasierea câinilor fãrã stãpân ºi în oraºul de pe Bega. Astfel, animalele strânse de pe strãzi de hingheri vor fi eutanasiate dacã nu sunt revendicate sau adoptate în decurs de 14 zile lucrãtoare. Câinii strânºi în adãpostul societãþii Danyflor vor fi inventariaþi ºi se va stabili, în funcþie de data la care au intrat în adãpost, care vor fi eutanasiaþi ºi când.

Normele metodologice de aplicare a O.U.G. 155/2001, privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fãrã stãpân, modificatã în toamna anului trecut prin Legea 258/2013, au apãrut în decembrie 2013. Potrivit acestor norme, eutanasierea animalelor care nu suferã de boli incurabile se poate face dupã expirarea termenului de 14 zile lucrãtoare în care câinele este cazat în adãpost – în cazul în care animalul nu este adoptat sau revendicat –, prin decizie a împuternicitului primarului, fiind efectuatã de medici veterinari de liberã practicã.

Pe de altã parte, sterilizarea câinilor de rasã comunã sau a metiºilor cu stãpân este obligatorie pânã la 1 ianuarie 2015. Deþinãtorii sunt obligaþi ca atunci când ies cu animalele în spaþii publice sã aibã asupra lor carnetele de sãnãtate, cu înscrierea sterilizãrii ºi înscrierea în Registrul de evidenþã a câinilor cu stãpân. Consiliile Locale pot subvenþiona parþial sau total serviciile de sterilizare, lucru care va fi discutat

Primãria a dispus eutanasierea câinilor fãrã stãpân.

O.N.G.-urile pentru protecþia animalelor protesteazã vehement. ºi de cãtre Consiliul Local Timiºoara.

“Lucrurile sunt pregãtite conform noilor proceduri, sãptãmâna aceasta va începe acest proces de eutanasiere. Singura hotãrâre de consiliu local pe care ar trebui sã o mai adoptãm se referã la subvenþionarea sau nu a sterilizãrii, pentru cã sterilizarea este obligatorie pânã la 1 ianuarie 2015. Trebuie sã facem niºte calcule ºi sã prevedem un buget pentru acest lucru. Probabil va exista o subvenþie, dar nu se poate spune acum cât de mare sau cât de micã”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu.

La rândul sãu, primarul Nicolae Robu spune cã el a fost întotdeauna adeptul ideii de a nu proceda cu cruzime, de a recurge la eutanasiere atunci când nu existã soluþii, “dar suntem în situaþia în care nu existã soluþii, pentru cã dincolo de vorbe nu se întâmplã acele fapte, de adopþie realã a câinilor. ªi atunci ce vrem, sã fie sfâºiaþi oamenii pe stradã? Nu cred cã este tolerabilã o astfel de situaþie”.

Totuºi, în urmã cu trei luni tot primarul Timiºoarei spunea cã nu este de acord cu eutanasierea animalelor, subliniind cã sterilizarea este cheia rezolvãrii problemei câinilor vagabonzi. Mai mult, afirma el, este nevoie de un referendum la nivel local pentru ca toþi cetãþenii sã decidã cum anume trebuie acþionat în atare situaþie. „Mãsurile nu

sunt aºa de simple pentru un astfel de subiect, nu se rezolvã nimic cu eutanasierea. Trebuie sã mergem la cauze, nu la efect. Mereu vor apãrea noi câini pe strãzi, iar noi ar trebui sã eutanasiem mereu aceste animale. Nu cred cã asta e soluþia. Nu se rezolvã problema cu o rundã de eutanasiere”, preciza atunci edilul.

Reprezentanþii Primãriei Timiºoara aduc însã acum argumente în favoarea eutanasierii ca soluþie finalã, spunând cã angajaþii Danyflor au adunat în ultima sãptãmânã peste 30 de câini din zona Gãrii de Nord, unde un bãrbat a fost muºcat de o haitã de maidanezi, iar recent a avut loc încã un incident. Municipalitatea estimeazã cã pe strãzile urbei umblã nestingheriþi puþin peste 3.000 de câini, dintre care 1.600 sunt sterilizaþi.

O.N.G.-urile de protecþie a animalelor considerã cã problema se poate rezolva prin sterilizare Reprezentanþii O.N.G.-urilor timiºorene de protecþie a animalelor, cum este Asociaþia Act Timiºoara, spun cã

“Este foarte trist cã s-a ajuns sã se considere cã eutanasierea este singura soluþie. Este un lucru care aratã cã nu a existat interes sau bunãvoinþã faþã de alte metode de rezolvare a problemei câinilor fãrã stãpân. Din punctul meu de vedere continuarea sterilizãrii reprezintã cea mai bunã variantã, pentru cã populaþia caninã va scãdea în timp, ºi nu vor mai trebui ucise animale”.

Medic veterinar Andreea Stoian soluþia ar fi sterilizarea tuturor animalelor, inclusiv a celor din curþile oame-

nilor, pentru cã de acolo provin cei mai mulþi câini ai strãzi, dar ºi alocarea de fonduri pentru promovarea ºi intensificarea târgurilor de adopþie.

“Este foarte trist cã s-a ajuns sã se considere cã eutanasierea este singura soluþie. Este un lucru care aratã cã nu a existat interes sau bunãvoinþã faþã de alte metode de rezolvare a problemei câinilor fãrã stãpân. Din punctul meu de vedere, continuarea sterilizãrii reprezintã cea mai bunã variantã, pentru cã populaþia caninã va scãdea în timp ºi nu vor mai trebui ucise animale”, spune medicul veterinar timiºorean Andreea Stoian. În opinia sa, cu banii daþi de Primãria Timiºoara, an de an, Danyflor, pentru serviciile de gestionare a câinilor vagabonzi, se pot steriliza 5.000 de câini fãrã stãpân (dacã sterilizarea costã 50 de euro pentru un animal). Adicã, toþi câinii fãrã stãpân din Timiºoara.

Conform unor studii ale unor medici veterinari care susþin varianta sterilizãrii, densitatea câinilor fãrã stãpân este foarte mare la Timiºoara, iar rata de înmulþire, mult mai rapidã decât capacitatea hingherilor de a îi prinde.

Chiar dacã s-ar extermina 50% din câinii fãrã stãpân, s-ar obþine doar îmbunãtãþirea condiþiilor de înmulþire ºi supravieþuire a celeilalte jumãtãþi rãmase ºi, implicit, dublarea spaþiului disponibil ºi a cantitãþii de hranã. Acestea ar spori imediat rata de înmulþire ºi, conform studiilor, în numai un anotimp de împerechere s-ar ajunge la numãrul iniþial de câini. Astfel, metoda uciderii animalelor se poate aplica la nesfârºit fãrã nici un fel de rezultat.

“Din mii de câini fãrã stãpân, sunt ridicaþi 200. Se umple adãpostul de la hingheri, se cheltuiesc banii publici pentru hranã, identificare apoi, dupã o lunã, pentru eutanasie. Ceilalþi dau naºtere pe stradã altor pui care, împreunã cu puii abandonaþi de proprietari ai cãþelelor necastrate, înlocuiesc imediat cei 200 de câini omorâþi. Eutanasia nu atacã principala cauzã a existenþei câinilor fãrã stãpân, ºi anume ritmul mare de înmulþire al acestora”, se preciza într-un apel al mai multor medici timiºoreni adresat recent Primãriei. Conform acestora, uciderea câinilor la tarifele care îi sunt percepute Primãriei este o soluþie ineficientã ºi mult mai scumpã decât sterilizarea.

O problemã veche ce aºteaptã rezolvarea Numãrul sesizãrilor legate de câinii fãrã stãpân din Timiºoara a crescut anual, ajungând la peste o mie, semn cã ºi numãrul maidanezilor din oraº este în creºtere.

Reprezentanþii Primãriei Timiºoara susþin cã, prin Direcþia de Mediu, au urmãrit ºi verificat periodic activitatea operatorului serviciului public de management al populaþiei canine, animalelor de companie ºi activitãþii de ecarisaj în Timiºoara, respectiv societatea Danyflor S.R.L. Oficialii Municipalitãþii mai spun cã au efectuat controale periodice privind starea de întreþinere a animalelor din adãpostul Danyflor,

unde ajung pe an peste 1.200 de câini ridicaþi de pe domeniul public.

Reprezentanþii Primãriei afirmã cã, deºi se organizeazã periodic târguri de adopþii canine, numãrul celor interesaþi sã ia acasã un câine abandonat continuã sã rãmânã foarte scãzut, doar 250 de revendicãri sau adopþii de câini fiind înregistrate pe an.

Pentru activitatea de management al populaþiei canine au fost emise pe an, conform raportului întocmit de Primãria Timiºoara, facturi în valoare de aproximativ un milion de lei. Contractul iniþial, încheiat pe cinci ani, între Primãria Timiºoara ºi Danyflor, a

fost semnat în iulie 2006. Acesta ar fi trebuit sã expire în august 2012. Cum potrivit termenilor contractuali conveniþi, contractul poate fi prelungit pentru o perioadã egalã cu cel mult jumãtate din durata sa iniþialã, prin acordul de voinþã al pãrþilor, actul a fost prelungit pânã la data de 28 februarie 2014.

Potrivit datelor înregistrate la Primãrie, Danyflor a capturat în ultimii cinci ani peste 12.000 de câini, dintre care 600 au fost revendicaþi ºi doar 1.700 au fost adoptaþi.

Potrivit contractului, pentru prinderea unui câine Primãria plãteºte 13,18 lei, iar pentru cazarea acestuia,

asigurarea hranei, întreþinerea sanitarveterinarã se dau zilnic circa zece lei. În ceea ce priveºte sterilizarea, aici costurile sunt mai ridicate, operaþia unei femele fiind de 128 lei, iar pentru un mascul, 106 lei.

Parlamentarul P.S.D. de Timiº Gheorghe Ciobanu a cerut recent Ministerului Sãnãtãþii sã publice o analizã a numãrului de cazuri în care cetãþenii au fost muºcaþi de câini, precum ºi precizarea cuantumului îngrijirilor medicale acordate în aceste situaþii. Rãspunsul Ministerului Sãnãtãþii a fost cã nu existã o statisticã naþionalã ºi cã doar în Bucureºti, la Institutul Naþio-

nal de Boli Infecþioase “Matei Balº”, se acordã anual îngrijiri pentru muºcãturi de câini, în peste 10.000 de cazuri.

Factura pentru fiecare caz de acest gen este însã destul de mare raportatã la deficitul bugetului alocat sãnãtãþii. “Costul mediu al îngrijirilor medicale este de 460 de lei pe persoanã. Pe lângã aceste costuri trebuie calculate ºi costurile pentru transport, incapacitate temporarã de muncã ºi absenteism (datorate inoculãrilor de vaccin antirabic ºi a altor tratamente care necesitã deplasarea la spital”, au precizat reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii.

de 23 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

16 - 19 ianuarie 2014

Expulzãri masive pentru imigranþii europeni fãrã loc de muncã l Premierã – primele sãrbãtori de iarnã fãrã romi repatriaþi la Timiºoara Þãrile U.E. nu pot limita libera circulaþie a muncitorilor, dar îi pot trimite acasã pe cetãþenii europeni care nu ºi-au gãsit un loc de muncã în trei luni, declarã purtãtorul de cuvânt al Comisiei Europene. Dacã s-ar aplica adlitteram aceastã reglementare, probabil cã România ar trebui sã se aºtepte la expulzãri masive ale romilor nomazi din Franþa, Italia sau Germania. În ceea ce priveºte romii din Franþa, sfârºitul lui 2013 a reprezentat o premierã, fiind primul an din ultimii ºapte în care nu au mai sosit transporturi de romi repatriaþi din Franþa pe Aeroportul Timiºoara. Acest lucru ar putea avea legãturã cu reducerea primelor de repatriere acordate de cãtre Statul francez romilor care se întorc în România. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Expulzare dupã trei luni fãrã angajare Referitor la faptul cã Belgia expulzeazã, dupã trei luni, cetãþenii europeni care nu au un loc de muncã sau mijloace de a se întreþine, Jonathan Todd, purtãtorul de cuvânt al C.E., a declarat cã aceastã posibilitate le este oferitã statelor membre conform Directivei din 2004, privind libera circulaþie a cetãþenilor.

“Statele membre au posibilitatea de a expulza dupã trei luni cetãþenii care nu au un loc de muncã sau mijloace de subzistenþã care îi împiedicã sã devinã o povarã pentru þara respectivã. Dacã statele membre aplicã sau

Primul an fãrã romi repatriaþi de sãrbãtori la Timiºoara

În ultimele luni, nicio cursã cu romi repatriaþi nu a mai aterizat pe Aeroportul Timiºoara nu aceastã posibilitate, þine de fiecare stat membru. Dreptul comunitar le permite sã facã acest lucru, dar nu le obligã”, mai spune purtãtorul de cuvânt al C.E. Acesta a adãugat cã Marea Britanie ºi Germania nu s-au consultat cu C.E. în privinþa unor mãsuri privind limitarea liberei circulaþii, dupã 1 ianuarie 2014: “Când un stat membru ia în calcul mãsuri care ar putea fi subiect al legislaþiei europene, ar fi prudent sã discute cu C.E. înainte, dar nu este o obligaþie”.

Totodatã, Jonathan Todd declarã cã C.E. nu se va ocupa de eventualele probleme care ar putea apãrea în urma eliminãrii restricþiilor pentru români ºi bulgari. “C.E. recunoaºte cã pot fi unele probleme la nivel local în ceea ce priveºte locurile în grãdiniþe,

servicii sociale, sãnãtate, infrastructurã. Nu existã niciun motiv ca C.E. sã nu fie informatã despre aceste probleme de cãtre statele membre. Ideea este cã aceste chestiuni trebuie corectate, în loc sã se impunã restricþii la libera circulaþie a persoanelor”.

Oficialul C.E. mai spune cã, în exerciþiul bugetar 2014 - 2020, statele membre pot folosi cel puþin 20% din alocarea ce le revine în cadrul Fondului Social European pentru a rezolva aceste chestiuni. Întrebat dacã are semnale privind prezenþa unui numãr mare de muncitori români ºi bulgari în þãrile europene dupã 1 ianuarie, Jonathan Todd susþine cã nu existã astfel de informãri. “Dacã au fost miºcãri ale muncitorilor români ºi bulgari în þãrile membre, C.E. nu putea fi înºtiinþatã imediat de cãtre acestea. Dar, din ce

am vãzut, ca ºi voi, din relatãrile de presã, cu siguranþã, nu au fost un mare numãr de muncitori români ºi bulgari care sã plece în alte þãri membre”, menþioneazã purtãtorul de cuvânt al C.E. Ridicarea restricþiilor pe piaþa muncii pentru români ºi bulgari, de la 1 ianuarie 2014, a provocat dezbateri aprinse în Marea Britanie ºi, mai nou, în Germania.

Premierul britanic, David Cameron, a adoptat, în decembrie 2013, mãsuri prin care sã se asigure cã, de la 1 ianuarie, imigranþii din U.E. nu vor putea sã solicite ajutoare sociale în primele trei luni de la sosirea în Marea Britanie. În plus, persoanele care cerºesc ºi cele fãrã adãpost pot fi deportate ºi li se poate interzice accesul în þarã pentru o perioadã de 12 luni.

Rãmâne de vãzut dacã, în varianta în care statele vest-europene vor aplica la virgulã prevederile legate de expulzarea imigranþilor europeni care nu au loc de muncã, România va deveni destinaþia unui numãr foarte mare de romi nomazi stabiliþi în Franþa, Italia, sau Germania.

Cert este cã sfârºitul anului trecut a înregistrat o premierã. Deºi la Aeroportul “Traian Vuia”, din Timiºoara, erau obiºnuite zborurile cu romi repatriaþi din Franþa, înainte de Crãciun, mulþi alegând aceastã varianta gratuitã de a se întoarce în þarã pe perioada sãrbãtorilor de iarnã, la sfârºitul anului trecut nu au existat astfel de transporturi.“ Pânã acum nu am mai avut sfârºit de an în care sã nu existe repatrieri de romi. ªi, pânã acum, nu s-a anunþat vreun astfel de zbor pe Aeroportul Timiºoara”, confirmã comisarul-ºef Dan Peteri, purtãtorul de cuvânt al Poliþiei T.F. Timiºoara.

Absenþa romilor repatriaþi ar putea avea legãturã cu faptul cã Franþa a anunþat o reducere drasticã a primelor de repatriere acordate acestei categorii, pe viitor, se intenþioneazã eliminarea completã a acestei mãsuri de „motivare”, care e posibil sã fi dus nu la micºorarea, ci la creºterea numãrului de romi din taberele improvizate din Franþa. Ajutorul acordat de Guvernul de la Paris a fost redus de la 300 de euro la 50 de euro, pentru un adult, ºi de la 100 de euro la 30 de euro, pentru un copil.

Aproape 5.000 de persoane beneficiau de aceste prime, anual. Dintre acestea, peste 1.000 erau repatriate cu curse charter pe Aeroportul Timiºoara, deºi doar o micã parte din ei erau din zona Banatului.

Softul antifraudã ar putea sã nu fie folosit nici la alegerile europarlamentare Alegerile europarlamentare readuc în discuþie, în România, problema mai veche a softurilor anti-fraudã care trebuiau implementate de ani buni. Din semnalele de pânã acum, reiese cã softul antifraudã are ºanse mari sã nu fie folosit nici la alegerile europarlamentare din mai. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Un scrutin “de testare” în România Miza politicã majorã a anului 2014 va fi reprezentatã de alegerea viitorului preºedinte, fapt care va face ca toate celelalte mize, inclusiv cea reprezentatã de scrutinul pentru Parlamentul European, sã cadã în planul doi. Alegerile europarlamentare se vor desfãºura, în România, în 25 mai. Românii vor merge la urne pentru a-i alege pe cei 32 de viitori deputaþi care îi vor reprezenta în Parlamentul European, faþã de 33, câþi sunt în actuala legislaturã.

Rezultatele din toate cele 28 de

state membre ale Uniunii Europene vor fi anunþate în seara zilei de duminicã, 25 mai. Europarlamentarele, prin interesul redus pe care îl suscitã, beneficiazã, de regulã, de o prezenþã redusã de urne. Tocmai de aceea, acest tip de scrutin reprezintã un test pentru partide, respectiv pentru forþa lor de mobilizare a propriului electorat. În acest sens, europarlamentarele reprezintã un test pentru prezidenþiale, pentru cã, în principiu, candidatul susþinut de partidul care va reuºi cel mai bun scor la scrutinul european porneºte cu prima ºansã în competiþia pentru prezidenþiale.

Un soft rãmas de ani buni la stadiul de proiect Alegerile europarlamentare readuc în discuþie probleme mai vechi, rãmase nerezolvate, legate de acuzaþiile de fraudã, ºi metodele de combatere a fraudei la urne. Pe lângã problema alegãtorilor decedaþi, în locul cãrora existã riscul sã voteze alte persoane, atâta vreme cât apar pe liste, Timiºul a fost

de 23 de ani un reper al cetãþii

confruntat de fiecare datã, la ultimele tururi de scrutin, ºi cu o serie de acuzaþii de vot multiplu. De aceea, în ultimii ani, s-a vorbit despre necesitatea implementãrii unui soft pentru depistarea rapidã a cazurilor de vot multiplu. În lipsa acestui program, cazurile de vot dublu rãmân sã fie depistate pe perioadã nedeterminatã, însã doar în cazul în care vor exista sesizãri de fraude. La alegerile parlamentare de acum doi ani, reprezentanþii A.E.P. Vest spuneau cã, deºi acest soft a fost achiziþionat, nu s-a reuºit implementarea sa. În plus, la alegerile parlamentare nu a existat obligativitatea legalã a realizãrii acestor verificãri decât în cazul în care existau sesizãri. Totodatã, nu a fost precizat un termen-limitã pentru realizarea acestor verificãri.

Totuºi, reprezentanþii A.E.P. Vest au precizat cã s-a testat soft-ul de combatere a votului multiplu pe câteva circumscripþii electorale, iar rezultatele au fost favorabile.

Nu se ºtie însã dacã, din nou, se va reuºi implementarea sa pânã la alegerile europarlamentare de anul acesta.

“Noi ne dorim ca acest soft sã se im-

plementeze, însã este greu de precizat dacã se va reuºi acest lucru în acest an.

Pânã acum nu am primit niciun fel de adrese oficiale legate de implementarea, testarea sau utilizarea acestui soft la alegerile europarlamentare”, declarã Nicolae Amzoi, directorul Filialei Vest a A.E.P. Utilizarea unui astfel de soft ar avea marele avantaj cã ar depista neregulile în timp real, putând bloca tentativele de vot multiplu. Astfel, prin intermediul acestui soft, listele cu vo-

tanþi din secþiile speciale sunt scanate periodic pe parcursul zilei de votare ºi apoi trimise la Birourile Electorale Judeþene sau la cel Central, unde sunt confruntate. Sistemul comparã CNPurile din listele electorale cu cele din baza de date naþionalã de la Evidenþa Populaþiei. Când un CNP apare în douã locuri diferite, se declanºeazã instantaneu o alertã vizibilã în toate secþiile de votare. În acest fel, oriunde s-ar duce sã mai voteze, turistul electoral nu ar mai avea sorþi de izbândã.

intersecþii

16 - 19 ianuarie 2014

11

Douã accidente mortale aproape identice, în decurs de douã zile O femeie ºi-a pierdut viaþa, iar un bãrbat se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce maºina în care se aflau a fost lovitã, marþi, în plin, de un tir. Cu o zi înainte, a avut loc un alt accident rutier asemãnãtor, pe aceeaºi ºosea, în urma cãruia un om ºi-a pierdut viaþa. oana.dima@timpolis.ro

Cei doi, ambii timiºoreni, se aflau, marþi, pe ºoseaua Timiºoara - Lugoj, într-o Skoda Octavia condusã de bãrbat. În momentul în care conducãtorul auto a încercat sã pãrãseascã un drum lateral pentru a se încadra pe DN6, fãcând-o fãrã sã se asigure, maºina a fost

lovitã în lateral de un autotren înmatriculat în Polonia, care circula regulamentar dinspre Timiºoara spre Lugoj.

Poliþiºtii spun cã ºoferul polonez nu consumase alcool.

Un echipaj de la descarcerare s-a chinuit câteva zeci de minute pentru a-i scoate pe cei doi dintre fiarele contorsionate ale maºinii. Femeia, în vârstã de 72 de ani, era, însã, deja decedatã.

Se pare cã ºi-a pierdut viaþa pe loc, din cauza impactului foarte puternic dintre tir ºi maºinã. ªoferul, în vârstã de 69 de ani, a fost transportat la spital.

Starea lui este, însã, foarte gravã, zbãtându-se între viaþã ºi moarte.

Cu o zi înainte, a avut loc un alt accident rutier asemãnãtor, în urma cã-

ruia un om ºi-a pierdut viaþa, pe aceeaºi ºosea, dar la Lugoj, de data aceasta.

Coliziunea a avut loc tot între un tir ºi un autoturism Audi. Vina, însã, i-a aparþinut, spun poliþiºtii rutieriºti, ºoferului autotrenului, un bucureºtean în vârstã de 26 de ani, B. Petriºor. Pe fondul neatenþiei în conducere, a pãtruns pe sensul opus de mers unde a intrat în coliziune cu un alt autoturism care circula regulamentar. În urma accidentului, a rezultat decesul conducãtorului auto aflat la volanul autoturismului, Mihai C., de 24 de ani, din Coºteiu. ªoferul autotrenului este cercetat pentru ucidere din culpã, urmând a se stabili cu exactitate cauzele producerii accidentului.

Taxarea autostrãzilor, dupã model vest-european, din 2017 l

Senator P.P.-D.D. de Timiº: „Atunci de ce mai plãtim rovinietã?”

Conform declaraþiilor lui Dan ªova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructurã, taxarea autostrãzilor din România, dupã model vesteuropean, ar putea începe dupã finalizarea centurii sud a Capitalei, unde lucrãrile vor fi derulate în intervalul 2014 - 2017.

Senatorul timiºean P.P.-D.D. Ioan Iovescu spune cã nu este de acord cu aceastã taxare, în condiþiile în care românii sunt oricum supra-taxaþi pentru utilizarea infrastructurii rutiere. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Trei euro la suta de kilometri Prima taxã pe autostradã va fi introdusã, potrivit declaraþiilor lui Dan ªova, pe segmentul Piteºti - Constanþa, având un nivel de trei euro la suta de kilometri. Acelaºi nivel de taxare a fost estimat ºi pentru autostrada Comarnic Braºov, care ar putea fi finalizatã în 2016 - 2017. Dupã care aceeaºi taxare, pe model european, s-ar putea extinde la toate tronsoanele de autostradã finalizate, inclusiv la cele din vestul þãrii.

De altfel, încã din 2011 Ministerul Transporturilor ºi-a anunþat intenþia sã concesioneze întreþinerea autostrãzilor,

urmând a fi percepute taxe pe toate tronsoanele finalizate, banii economisiþi urmând a fi utilizaþi pentru întreþinerea infrastructurii, dar ºi pentru finanþarea construirii unor alte porþiuni de autostradã.

Ministerul Transporturilor preciza cã nu mai are fondurile necesare pentru întreþinerea autostrãzilor finalizate, înaintând spre aprobare un memorandum cãtre Guvern, în care solicitã permisiunea de a începe licitaþiile pentru concesionarea serviciilor de mentenanþã. Deocamdatã, nu se ºtie cât se va plãti pentru restul tronsoanelor de autostradã finalizate.

“Aºa cum în toatã lumea, în toate þãrile, se plãteºte taxã de autostradã pentru mentenanþã, pentru întreþinerea ei, se va plãti ºi în România, când autostrãzile vor fi construite. În acest moment nu avem aceste taxe puse, dar când reþeaua pe Coridorul 4 va fi gata, vom avea ºi noi taxe de autostradã, pentru cã altfel nu ai bani sã întreþii reþeaua de autostrãzi. Este o chestiune absolut normalã. Dacã tot suntem europeni, atunci sã fim pânã la capãt”, este punctul de vedere, exprimat încã de anul trecut, al conducerii Ministerului Transporturilor.

Taxa de autostradã este menitã sã aducã banii necesari pentru cofinanþarea proiectelor de realizare a autostrã-

Deocamdatã, nu se ºtie cât se va plãti pentru tronsoanele de autostradã finalizate zilor finanþate în principal din fondurile structurale ale U.E. „O condiþie esenþialã pentru finanþarea proiectelor de autostrãzi este asigurarea sumelor pentru operarea ºi întreþinerea acestora. Din analizele efectuate a reieºit cã fondurile nu pot fi asigurate de la bugetul de stat ºi nici din veniturile proprii ale Companiei Naþionale de Autostrãzi, iar Comisia Europeanã a condiþionat aprobarea proiectelor de luarea la nivel politic, în România, a unui angajament privind asigurarea sustenabilitãþii construcþiilor de autostrãzi cofinanþate de U.E., prin introducerea unui sistem de taxare a accesului la

autostrãzi, atunci când acestea vor fi date în folosinþã”, au precizat reprezentanþii Ministerului Transporturilor.

„Vor rãmâne pe autostradã numai tirurile ºi maºinile de lux” Odatã cu vestea cã se va taxa ºi în România utilizarea autostrãzilor au început sã aparã reacþii pe aceastã temã, primele care au reacþionat fiind uniunile ºi organizaþiile transportatorilor.

Reprezentanþi ai transportatorilor

susþin cã, astfel, România va ajunge un caz unic în Europa, pentru cã ºoferii plãtesc accize de carburanþi, taxe de primã înmatriculare, impozite locale pe mijloacele de transport, taxe la trecerea podurilor dunãrene, taxe pe drumurile judeþene ºi, nu în ultimul rând, taxa de utilizare a drumurilor naþionale, rovinieta, la care se adaugã acum ºi taxa pe autostradã. Aceºtia mai spun cã niciuna dintre þãrile vest-europene nu pune la platã automobiliºtii ºi pe drumurile naþionale, ºi pe autostrãzi. În plus, regula este cea a taxãrii clasei superioare de drum, de aceea orice porþiune de autostradã cu taxã trebuie sã aibã o rutã alternativã fãrã taxã. ªi senatorul timiºean Ioan Iovescu, care a avut mai multe interpelãri legate de starea actualã a infrastructurii rutiere din vestul þãrii spune cã taxarea utilizãrii autostrãzii este „ruptã” de contextul social actual din România. „Deja se plãtesc rovinietele ºi acele taxe incluse în preþul carburantului. Sunt mult prea multe taxe. În plus, la cum aratã ºi cum se circulã pe unele segmente de autostradã, nu ºtiu de ce ar trebui sã se plãteascã pentru utilizarea acestora. Dacã se continuã cu ideea aceasta a taxãrii, ºi în vestul þãrii, pe segmentele de autostradã finalizate vor ajunge sã circule numai tiruri ºi câteva maºini de lux”, crede Ioan Iovescu.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

2

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 19 februarie 2014, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 20 februarie 2014.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

special

16 - 19 ianuarie 2014

Scandalul legat de locomotivele de patrimoniu din Timiº, motiv de anchetã ministerialã l “Monumentele pe roþi” sunt ori disputate, ori uitate în vestul þãrii Printre obiectele de patrimoniu clasificate ca atare în Timiº se numãrã ºi câteva locomotive cu aburi foarte valoroase care, din lipsã de fonduri, sunt lãsate sã rugineascã sau fac obiectul unor “tranzacþii politice”, fiind luate ºi duse în judeþele vecine, în condiþii mai mult decât ciudate. În urma unui eveniment de acest fel, Ministerul Transporturilor a anunþat cã va iniþia un control menit sã lãmureascã în ce stare sunt aceste obiecte de patrimoniu ºi de cine aparþin. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Locomotivã de patrimoniu, transferatã, peste capul autoritãþilor din Jimbolia, la Caransebeº Soarta locomotivelor de patrimoniu aflate în Timiº a fost readusã în discuþie în toamna anului trecut, cu ocazia unui scandal menit sã atragã atenþia asupra efectelor pe care le poate avea influenþa politicã la nivelul administraþiei locale. În luna septembrie 2013, primarul din Jimbolia, Darius Postelnicu, îl acuza pe omologul sãu din Caransebeº, Marcel Vela, cã a luat locomotiva de patrimoniu, care se afla de doi ani în Gara din Jimbolia, ºi a dus-o în Caransebeº. Edilul din Jimbolia susþinea cã acest lucru a fost posibil pentru cã primarul din Caransebeº a primit un aviz de la Ministerul Transporturilor, care

Locomotiva, fabricatã în 1943, în Germania, ar fi trebuit sã rãmânã la Jimbolia pânã în 2016 însã încãlca o înþelegere anterioarã, prin care locomotiva, fabricatã în 1943 în Germania, ar fi trebuit sã rãmânã la Jimbolia pânã în 2016. Aceasta este o locomotivã de patrimoniu, adusã în acest oraº în 2011, fiind consideratã obiect de mare valoare culturalã. Este de producþie germanã ºi a fost construitã în 1943, fiind folositã în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. În 21 septembrie, a fost mutatã din Jimbolia în Caransebeº, fãrã ºtirea primarului Jimboliei. În urma acestui demers, Primãria localã a solicitat Ministerului Transporturilor explicaþii, ºi asta pentru cã, mai spun reprezentanþii Primãriei Jimbolia, transportul a fost fãcut legal, potrivit unei decizii a Ministerului Transporturilor.

Marcel Vela spunea atunci cã mã-

Ministerul Transporturilor face anchetã Pentru cã, din cauza amplorii luate de acest caz, nu mai poate fi ignorat, Ministerul Transporturilor a anunþat, în urma interpelãrilor realizate de cãtre parlamentarii timiºeni, cã va deschide o anchetã în acest caz. “Mutarea locomotivei cu abur din staþia C.F. Jimbolia în staþia C.F. Caransebeº s-a fãcut în baza acordului domnului secretar de stat Cristian Ghibu, cu acordul Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR S.A. Precizãm cã situaþia prezentatã de dumneavoastrã se aflã în atenþia ºi analiza conducerii ministerului, în sensul demarãrii procedurilor de control intern, iar rezultatul vã va fi comunicat dupã finalizarea acestor acþiuni”, a precizat ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu.

Cert este cã acest transfer a fost aprobat în urma unei simple solicitãri înaintate secretarului de stat Cristian Ghibu de cãtre Primãria Caransebeº, solicitare care începe cu formula “Excelenþa Voastrã” . În aceasta se precizeazã cã “în vederea unor manifestãri ce urmeazã sã se desfãºoare în municipiul Caransebeº”, se doreºte

diversificarea aspectului exterior al staþiei C.F.R. Caransebeº, prin reconstituirea “trenului de epocã Caransebeº”, compus din locomotivã adusã de la Jimbolia, fabricatã în anul 1953 la Uzinele Henschel-Sohn, ºi a unui vagon de cãlãtori fabricat în anul 1900 în strãinãtate, “fãrã administrator, care staþioneazã de peste 15 ani în Remiza de Locomotive Petroºani, în prezent dezafectatã”. În adresã se mai preciza cã transportul vehiculelor de la Jimbolia ºi, respectiv, de la Petroºani la Caransebeº, restaurarea ºi expunerea lor revin în sarcina Primãriei Caransebeº, fãrã niciun efort financiar al Ministerului Transporturilor. Însã, în cazul locomotivei aduse din Jimbolia, nu mai era cazul de restaurãri, lucrãri de recondiþionare fiind efectuate în ultimii doi ani de cãtre Primãria Jimbolia.

Rãmâne de vãzut dacã, în urma controlului anunþat de Ministerul Transporturilor, transferul de la Jimbolia la Caransebeº a fost realizat în condiþii legale.

de 23 de ani un reper al cetãþii

sura a fost perfect legalã, iar motivul transportului a fost recondiþionarea locomotivei ce va face parte dintr-un muzeu al cãilor ferate: “A fost ideea Asociaþiei Ceferiºtilor Bãnãþeni, care a solicitat Primãriei susþinerea pentru a-ºi amenaja un spaþiu expoziþional pe care îl susþinem. Nu este vorba de niciun abuz, de niciun furt, nu a luat-o Primãria Caransebeº în patrimoniul domeniului public al municipiului Caransebeº, ci este în continuare în proprietatea Cãilor Ferate Române”. Chiar ºi în cazul în care aceste aspecte sunt adevãrate, nu era însã normal ca transferul sã se facã ignorându-se autoritãþile locale.

Un parlamentar de Timiº a intervenit, fãcând interpelãri pe acest subiect. “Locomotiva a fost efectiv furatã, pentru cã nu a existat o aprobare de

la Compania C.F.R., proprietara trenului, nici de la Direcþia de Monumente, având în vedere cã trenul este clasat ca monument istoric. Totul s-a decis la nivel politic. A existat o semnãturã a ministrului secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Cristian Ghibu, care a fãcut pe plac primarului liberal de la Caransebeº, Marcel Vela. Printr-un simplu act, o apostilã, nici mãcar o decizie a Consiliului de Administraþie de la C.F.R. Infrastructurã, aceastã locomotivã a fost luatã cu japca ºi mutatã în altã parte. De ce? Pentru cã un primar din Caransebeº a considerat el cã stã mai bine la el, acolo”, spune deputatul P.D.-L. Alin Popoviciu, unul dintre parlamentarii care au sesizat Ministerul Transportului în legãturã cu acest ciudat transfer.

Acesta precizeazã cã locomotiva cu aburi de la Muzeul C.F.R. din Jimbolia are o valoare de patrimoniu inestimabilã ºi cã dupã mai multe demersuri pe la Ministerul Transporturilor ºi Ministerul Culturii s-a reuºit, în 2011, relocarea acesteia, pânã în 2016, de la Deva, la Jimbolia. Mai mult, conform declaraþiilor primarului Darius Postelnicu, Primãria Jimbolia a investit, din 2011 ºi pânã în toamna lui 2013, sume mari de bani pentru recondiþionarea locomotivei.

“Ciudat mi se pare ºi faptul cã pentru mutarea acestei locomotive ºi-a dat avizul un secretar de stat ºi atât.

Nu ºi-a dat avizul Ministerul Culturii ºi nu existã un proces-verbal de predareprimire a acestei locomotive”, susþine deputatul timiºean.

Alin Popoviciu mai spune cã acest caz este unul tipic pentru pentru “obedienþa politicã” a unor autoritãþi locale ºi acuzã lipsa de implicare din partea factorilor de rãspundere din Timiº. “Sunt indignat de faptul cã autoritãþile locale ale judeþului Timiº, primarul Nicolae Robu, Titu Bojin, preºedintele P.S.D. Timiº, prefectul Eugen Dogariu ºi mai mulþi parlamentari U.S.L., nu au avut curajul sã intervinã împotriva solicitãrii domnului primar Marcel Vela. Nu ºtiam cã judeþul nostru poate fi condus din Caraº-Severin. Tocmai de aceea le sugerez autoritãþilor publice locale din Timiº, primarului Nicolae Robu, ºefului Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, ºi prefectului Eugen Dogariu, sã îºi caute alte locuri de muncã, conform competenþei lor profesionale, asta pentru cã mutarea locomotivei este o dovadã a incompetenþei lor”, a declarat Alin Popoviciu.

Locomotive de tezaur Scandalul legat de acest transfer de la Jimbolia la Caransebeº al locomotivei care este bun de patrimoniu a readus în atenþia problema mai veche a locomotivelor cu valoare de tezaur din Timiº ºi a lipsei fondurilor pentru întreþinerea corespunzãtoare a acestora. În judeþ existã ºi locomotive vechi clasate ca fiind bunuri de tezaur care, în varianta intenþiilor de privatizare a tuturor societãþilor feroviare, e greu de imaginat cui vor rãmâne ºi cine le va întreþine. Lista bunurilor de tezaur clasate ca atare de Ministerul Culturii ºi administrate de C.F.R. cuprinde în vestul þãrii o colecþie de locomotive cu abur, începând cu un model din 1908, fabricat de Uzinele Florisdoff, din Viena, garat la Remiza C.F.R. Timiºoara, ºi un model din 1943, construit de firma Henshel und Sohn, pus la pãstrare în Remiza Lugoj.

Lista materialului rulant clasificat ca bun de tezaur în Timiº mai cuprinde o locomotivã cu aburi din 1932, construitã de Uzinele ºi Domeniile Regale din Reºiþa, ºi o locomotivã cu abur marca Wiener Lomotive A.G., din

O colecþie de locomotive cu abur – din vestul þãrii – sunt pe lista bunurilor de tezaur administrate de C.F.R. 1943. Unele dintre aceste locomotive sunt mai cunoscute în Austria ºi Anglia decât în Timiº, deºi au dispozitive experimentale unicat montate pe ele ºi blindaje capabile sã reziste la obuze de tun.

Din pãcate, o parte din compo-

nentele locomotivelor de patrimoniu au dispãrut, încã dinaintea declarãrii lor ca bunuri de tezaur. Hoþii de fier vechi au furat aparatele de ungere, aparatele de producerea a aerului comprimat, þevile de fum mici ºi mari de la cazane – toate originale.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

16 - 19 ianuarie 2014

13

Ministerul Culturii paseazã Primãriilor întreþinerea ºi promovarea siturilor arheologice l O bunã parte dintre ele, însã, abia au bani de drumuri ºi ºcoli

În lipsa banilor pentru pazã, sãpãturile arheologice neautorizate au împânzit judeþul

Ca rezultat direct al descentralizãrii tipic româneºti, despre care se vorbeºte tot mai mult în ultima perioadã, Primãriile din Timiº se aleg cu tot mai multe responsabilitãþi care presupun finanþare, deºi majoritatea au din ce în ce mai puþini bani. Printre aceste responsabilitãþi se numãrã ºi paza, întreþinerea ºi promovarea siturilor arheologice. Cum însã cele mai multe abia au bani pentru ºcoli ºi drumuri, siturile arheologice rãmân “descentralizate”, în sensul cã nu se mai ocupã aproape nimeni de ele. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Încã o responsabilitate pentru Primãrii Deºi Timiºul se numãrã printre judeþele cu foarte multe situri arheologice valoroase, în lipsa preocupãrilor ºi, mai ales, a finanþãrii necesare pentru întreþinerea, paza ºi promovarea lor, majoritatea se degradeazã ºi devin o pradã uºoarã pentru cãutãtorii de comori. În aceastã idee, în ultima perioadã, Ministerul Culturii a primit mai multe interpelãri în care i se atrage atenþia asupra valorii unor situri arheologice din Timiº ºi a necesitãþii alocãrii unor fonduri pentru întreþinerea acestora.

Una dintre cele mai recente interpelãri îi aparþine deputatului timiºean P.P.-D.D. Adrian Diaconu, care a atras atenþia Ministerului Culturii asupra situaþiei actuale a sitului arheologic de la Corneºti - Iarcuri, din Timiº. Acesta a transmis Ministerului Culturii cã

Timiºul are ºi nu trebuie sã piardã un sit arheologic foarte valoros, reprezentat de fortificaþia preistoricã de la Corneºti - Iarcuri (lângã Orþiºoara), care dateazã din a doua jumãtate a mileniului al II-lea î.Ch. “Aceastã descoperire s-a dovedit extrem de valoroasã datoritã dimensiunilor sitului arheologic de la Corneºti-Iarcuri pentru patrimoniul arheologic românesc, ce oferã acestuia o unicitate pe plan mondial, fiind cu siguranþã cea mai mare fortificaþie preistoricã din Europa”, spune parlamentarul timiºean. Adrian Diaconu a arãtat în interpelarea sa cã, în ciuda valorii, acest sit arheologic nu beneficiazã de promovarea corespunzãtoare importanþei sale ºi a solicitat Ministerului Culturii sã precizeze ce strategie ºi programe are în derulare pentru promovarea acestuia.

Rãspunsul Ministerului Culturii este tipic pentru felul în care au reuºit multe ministere sã scape de responsabilitãþi, prin aºa-zisa descentralizare: “Ministerul Culturii nu poate promova direct toate siturile arheologice din România, având în vedere numãrul acestora – în prezent, sunt cunoscute peste 14.000 de situri arheologice – dar ºi posibilitãþile financiare reduse”, dar precizeazã cã sprijinã prin cofinanþare activitãþile de cercetare arheologicã, în cazul în care instituþiile

de cercetare solicitã acest lucru. Reprezentanþii Ministerului Culturii considerã cã autoritãþilor administraþiei publice locale le revine obligaþia principalã de a promova obiectivele de patrimoniu din aria de competenþã, ministerul putând sprijini iniþiativele locale, în limita bugetului propriu. “În cazul sitului arheologic de la Corneºti-Iarcuri, instituþia organizatoare a cercetãrii arheologice, Muzeul Banatului, se aflã în subordinea Consiliului Judeþean Timiº”, mai spun reprezentanþii Ministerului Culturii.

Cu alte cuvinte, soluþiile trebuie cãutate ºi gãsite la nivel local. Nu este singurul caz de acest gen, ci mai degrabã o regulã încetãþenitã în ultimii ani. “Chiar dacã, prin lege, Primãriile au primit responsabilitãþi legate de paza ºi întreþinerea acestor situri, majoritatea sunt constrânse de bugetul local, pentru cã, pânã la urmã, dincolo de bunele intenþii, totul se reduce la bani”, spune arheologul Florin Draºovan, care face parte din colectivul Secþiei de Arheologie a Muzeului Banatului. Acesta admite, însã, cã au fost ºi Primãrii cu care muzeul a colaborat foarte bine, “pentru cã au încercat sã facã tot ce le stãtea în putinþã pentru conservarea ºi paza siturilor arheologice din zonã.

Aº putea sã menþionez, de pildã Primãriile Sânandrei ºi Foeni.”

Degradarea siturilor arheologice timiºene este accentuatã în Timiº nu doar de lipsa de reacþie a multor autoritãþi de resort ºi de penuria de finanþãri disponibile, ci ºi de lipsa unor minime mãsuri de protecþie ºi pazã. Teoretic, mergând pe argumentul descentralizãrii, Ministerul Culturii a delegat spre Primãriile comunale responsabilitatea pãzirii obiectivelor din lista de monumente istorice.

Cum multe din Primãriile timiºene ajung dupã jumãtatea anului sã constate cã nu mai au bani de salarii, iar o bunã parte din Posturile de Poliþie rurale au efective de doi lucrãtori, care trebuie sã acopere situaþia infracþionalã din comunã ºi din trei patru sate aparþinãtoare, majoritatea siturilor arheologice, mai ales cele din zone izolate, rãmân fãrã pazã.

Iar rezultatele acestor politici în domeniul protejãrii monumentelor istorice sunt vizibile. Arheologii Muzeului Banatului spun cã au fost multe situaþii în care, în momentul în care au fãcut sãpãturi arheologice în judeþ, s-au trezit cu cãutãtori de

comori, care filau respectivele locaþii. Conform arheologilor, unele dintre cele mai vizate locaþii pentru sãpãturi neautorizate sunt cele de la Corneºti, Parþa, Igriº ºi Dudeºtii Noi. Unii cãutãtori au detectoare de metale extrem de performante. Evidenþa acestor posesori de detectoare e þinutã de Poliþie, iar când au fost prinºi în flagrant, le-a fost confiscatã aparatura. Cu toate acestea, sãpãturile arheologice neautorizate continuã.

Pe lângã cãutãtorii de comori, multe situri arheologice, inclusiv din lista monumentelor istorice, sunt ameninþate de proiectele lucrãrilor de infrastruc-

turã fãcute fãrã sã se þinã seama de potenþialul arheologic al unor zone.

Nu în ultimul rând, mai sunt primari care fac proiecte locale sau repartizãri de parcele pentru construcþie fãrã sã þinã seama de siturile arheologice din zonã.

Conform unor arheologi timiºoreni, unele Primãrii fac demersuri de acest gen, solicitând puncte de vedere cu privire la unele amplasamente. La ªag, la Fibiº, de exemplu, tot timpul s-a cerut opinia arheologilor Muzeului Banatului în astfel de cazuri. Însã cei mulþi primari nu þin cont de aceste “detalii”.

Sãrãcie la Primãrii Majoritatea Primãriilor comunale care au în raza de acoperire situri arheologice spun cã resursele alocate pentru paza ºi amenajarea acestora lipsesc cu desãvârºire.

La Remetea Mare, de exemplu – unde figureazã pe lista monumentelor situl arheologic cu punctul “Gomila lui Gabor” ºi douã aºezãri, una din epoca medievalã timpurie, iar alta din mileniul I înaintea erei noastre –, reprezentanþii Primãriei spun cã nu s-au primit în ultimii ani bani de la Ministerul Culturii pentru conservarea sau paza acestor obiective. “Nu ni s-au alocat fonduri pentru conservarea sau paza siturilor arheologice. ªi se vorbeºte doar despre necesitatea promovãrii ºi întreþinerii acestor situri, fãrã sã se aloce vreun leu, probabil doar pentru cã unii factori de rãspundere de pe plan central sunt mereu în campanie electoralã. De unde sã scoatem fonduri pentru siturile arheologice, când nu avem bani pentru drumuri ºi ºcoli? În anii trecuþi primeam un buget de peste ºapte miliarde de lei vechi. Acum

abia ne-au fost alocate douã miliarde, ºi pretenþiile ºi cheltuielile cresc de la an la an”, spune Venus Oprea, primarul comunei ªag.

Cert este cã, în prezent, de existenþa multor obiective din lista celor 333 de monumente istorice timiºene din judeþ, printre care se regãsesc ºi situri arheologice, nu ºtiu, probabil, nici unii factori locali cu competenþe în domeniu.

Cetatea turceascã de pãmânt de la Alioº, Tell-ul din Bucovãþ, Cetatea Morisena, din Cenad, Câmpul de tumuli, din Checea, necropola din zona “La Picioroane”, din Hodoni, fortificaþia medievalã, din Opatiþa sunt tot atâtea obiective care, bine puse în valoare, ar putea face din Timiº o zonã mult mai atractivã din punct de vedere turistic.

Din pãcate, pentru întreþinerea ºi restaurarea acestora e nevoie de sume care, de cele mai multe ori, depãºesc cu mult posibilitãþile administraþiilor locale. De aceea, singura speranþã rãmân granturile europene ºi finanþãrile bugetare date

de Ministerul Culturii, prin Institutul Naþional al Patrimoniului.

“Planul Naþional de Restaurare este principalul program al Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional prin care se alocã fonduri provenite de la bugetul de stat pentru lucrãri de restaurare a patrimoniului arhitectural din România. Numãrul mare de obiective care necesitã intervenþii urgente de consolidare a structurii de rezistenþã, restaurare a componentelor de arhitecturã sau artistice, comparativ cu sumele alocate de la bugetul de stat ºi nesemnificativa participare la cofinanþarea lucrãrilor de cãtre proprietari a determinat conceperea si utilizarea de noi criterii pentru stabilirea prioritãþilor, in finanþarea lucrãrilor din Programul Naþional de Restaurare”, precizeazã conducerea Institutului Naþional al Patrimoniului. Totul e ca lista de prioritãþi sã cuprindã mai multe obiective din Timiº, pentru a nu mai exista cazuri în care se contabilizeazã o alocare de fonduri pentru un obiectiv din Timiº doar odatã la trei ani.

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

16 - 19 ianuarie 2014

Agenþia Medicamentului recomandã prudenþã privind prescrierea unor produse pentru osteoporozã Agenþia Naþionalã a Medicamentului recomandã medicilor prudenþã în prescrierea unor produse pentru osteoporozã, dupã ce Comitetul de farmacovigilenþã al Agenþiei Europene a Medicamentului a recomandat suspendarea utilizãrii acestora, pentru cã ar prezenta risc crescut de boli cardiovasculare TIMPOLIS

Comitetul de farmacovigilenþã pentru evaluarea riscului, din cadrul Agenþiei Naþionale a Medicamentului, a re-

comandat suspendarea utilizãrii medicamentelor Protelos/Osseor, recomandarea fiind transmisã Comitetului pentru medicamente de uz uman spre analizã în vederea emiterii unei opinii finale, care va fi formulatã în perioada 20 - 23 ianuarie, informeazã, citat de Mediafax, Ministerul Sãnãtãþii. „Ministerul a dispus Agenþiei Naþionale a Medicamentului sã informeze medicii prescriptori referitor la propunerea Comitetului de farmacovigilenþã ºi sã le recomande acestora o prudenþã deosebitã în raport cu produsul mai sus menþionat, astfel încât siguranþa pacienþilor sã nu fie afectatã. În momentul în care va fi datã

publicitãþii decizia finalã a Agenþiei Europene a Medicamentului, Ministerul Sãnãtãþii va lua toate mãsurile care se impun”, mai spun oficialii din Sãnãtate.

La sfârºitul lunii aprilie 2013, Agenþia Europeanã a Medicamentului informa cã a fost recomandatã restricþionarea utilizãrii produselor menþionate, dupã ce s-a constatat cã acestea ar prezenta un risc sporit de boli cardiovasculare. Astfel, s-a recomandat restricþionarea accesului la aceste medicamente pentru pacienþii cu afecþiuni cardiovasculare ºi prescrierea produselor numai pentru tratarea osteoporozei severe cu risc crescut de fracturã.

Lucruri mai puþin cunoscute despre lacrimi.

Exersarea creierului menþine abilitãþile cognitive pe termen lung Exerciþiile destinate antrenãrii abilitãþilor cognitive ale creierului au efect ºi la zece ani dupã practicarea acestora, au descoperit cercetãtorii americani.

O cercetare condusã de Guvernul Statelor Unite a descoperit cã persoanele cu vârsta de peste 74 de ani erau capabile sã obþinã performanþe mai bune de raþionament ºi procesare a informaþiilor dupã practicarea unor exerciþii simple, ale cãror efecte au fost observate ºi la zece ani dupã aceea, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Cei 3.000 de participanþi, din Baltimore, au efectuat între 10 ºi 12 ºedinþe de antrenament, cu o duratã de la 60 pânã la 75 de minute.

Publicat în Journal of the American Geriatrics Society, acest studiu asupra exersãrii cognitive, cel mai amplu de pânã acum, oferã speranþa cã existã metode de pãstrare a capacitãþilor cognitive, având în vedere cã 76 de milioane de americani din generaþia „baby boom” încep sã înainteze în vârstã.

Cu toate acestea, exerciþiile nu au ca scop sã împiedice formele de demenþã cauzate de boli asociate, cum ar fi maladia Alzheimer, ci doar sã stimuleze abilitãþile cognitive, care slãbesc odatã cu înaintarea în vârstã.

Cercetãtorii au constatat cã, dupã cinci teste, persoanele care au beneficiat de exersarea creierului au avut performanþe cognitive mai bune decât cei care nu au realizat exerciþiile respective

în planul memorãrii, raþionamentului ºi procesãrii informaþiilor. Deºi capacitatea de memorare crescutã, observatã dupã cinci ani, începea sã slãbeascã în urmãtorii cinci ani, capacitãþile de raþionament ºi procesare a informaþiilor s-au pãstrat ºi la zece ani dupã începerea exerciþiilor. „Ceea ce am descoperit este uluitor”, spune geriatrul George Rebok, profesor la Universitatea Johns Hopkins, din Baltimore, coordonatorul studiului. „La zece ani dupã începerea exerciþiilor, existã dovezi cã efectele sunt durabile în ceea ce priveºte raþionamentul ºi antrenarea vitezei”, adaugã George Rebok.

Participanþii la toate cele trei grupe de antrenament au declarat, de asemenea, cã se descurcã mai uºor cu activitãþile zilnice, cum ar fi luarea medicamentelor, gãtitul ºi administrarea finanþelor decât participanþii care nu efectuaserã exerciþiile cognitive.

Programele, dezvoltate de cercetãtori, s-au concentrat în cea mai mare parte pe strategiile de învãþare, destinate îmbunãtãþirii performanþei cognitive.

De exemplu, exerciþiile de memorie îi învãþau pe subiecþi cum sã îºi aminteascã liste de cuvinte, secvenþe ºi idei principale, în timp ce exerciþiile de raþionament se concentrau pe recunoaºterea unor modele numerice. În cadrul exerciþiilor de antrenare a vitezei, subiecþii au fost rugaþi sã se concentreze asupra unui obiect principal de pe monitorul calculatorului ºi sã recunoascã ºi sã identifice rapid obiectele de la marginea monitorului. (TP)

de 23 de ani un reper al cetãþii

De la bebeluºii care plâng pentru a atrage atenþia pãrinþilor, pânã la sportivii care lãcrimeazã dupã câºtigarea unor medalii importante, toþi oamenii plâng. Pentru o activitate atât de rãspânditã, specificã doar speciei noastre, oamenii ºtiu destul de puþine despre plâns ºi despre lacrimi.

Deºi multe animale lãcrimeazã, plânsul cauzat de emoþii este specific doar oamenilor. „Rolul lacrimilor este de a menþine ochii umezi. Acestea conþin proteine ºi alte substanþe care menþin sãnãtatea ocularã ºi combat infecþiile”, a declarat pentru Huffington Post Michael Trimble, autorul cãrþii Why Humans Like to Cry, De ce le place oamenilor sã plângã. „Plângem din multe cauze, dar plânsul motivat de emoþii ºi cel cauzat de experienþe estetice sunt specifice doar oamenilor”, adaugã el.

Ce sunt însã lacrimile ºi ce ne face sã plângem? Huffington Post a alcãtuit o listã cu câteva dintre lucrurile mai puþin cunoscute despre acest subiect, anunþã Mediafax.

Existã mai multe tipuri de lacrimi Lacrimile nu sunt identice ºi se diferenþiazã prin motivul care le provoacã ºi chiar prin compoziþia chimicã. Lacrimile bazale sunt prezente tot timpul ºi au rolul de a lubrifia ochii, de a hrãni ºi de a proteja globul ocular. Al doilea tip de lacrimi este cunoscut sub numele de lacrimi reflexe, care se formeazã pentru a proteja ochii de agenti iritanþi, cum ar fi vântul, fumul, sau ceapa. În sfârºit, al treilea tip este cel care apare dupã o ceartã, sau dupã un film impresionant. Lacrimile pe care le vãrsãm în aceste situaþii sunt numite lacrimi emoþionale ºi, se pare cã ar conþine mai multe proteine decât celelalte douã tipuri, dar cercetãrile sunt momentan incomplete.

Oamenii de ºtiinþã nu ºtiu exact de ce plângem Teoriile sunt însã numeroase. O variantã ar fi cã plânsul a apãrut în timpul evoluþiei pentru a semnaliza

situaþiile în care oamenii se aflau în pericol, fãrã a face prea mare zgomot. „Ne putem imagina cã, la un moment dat, a fost nevoie sã dezvoltãm un sistem de avertizare care sã nu alerteze ºi prãdãtorii cã suntem vulnerabili”, spune psihologul Randy Cornelius. În timp, lacrimile au ajuns sã îndeplineascã ºi alte roluri, afirmã Lauren Bylsma, care a realizat mai multe studii referitoare la plâns: „Lacrimile sunt o metodã de a atrage sprijinul celorlalþi în situaþii în care avem nevoie”. Bebeluºii plâng pentru a atrage atenþia pãrinþilor, în timp ce adulþii o fac pentru a obþine simpatia celorlalþi. Plânsul ajutã ºi la rezolvarea mai rapidã a conflictelor. „E greu sã continui sã cerþi sau sã pedepseºti o persoanã care plânge. E un semnal care ne transmite sã ne retragem”, spun cercetãtorii de la Universitatea Belfast.

Femeile plâng mai des decât bãrbaþii Un sondaj estimeazã cã femeile plâng, în medie, de 5,3 ori pe lunã, în timp ce bãrbaþii plâng de 1,4 ori.

Alt studiu afirmã cã femeile ar plânge de douã pânã la cinci ori lunar, în timp ce bãrbaþii plâng doar o datã. O cercetare realizatã de oamenii de ºtiinþã nemþi, aratã cã, în medie, femeile plâng timp de ºase minute, în timp ce bãrbaþii plâng doar douã minute, iar în cazul femeilor, în 65% dintre cazuri plâng cu suspine, fapt care este întâlnit în doar 6% dintre situaþiile în care plâng bãrbaþii.

Diferenþa dintre cele douã sexe, din acest punct de vedere, ar putea sã fie determinatã de culturã „Diferenþa dintre femei ºi bãr-

baþi, din punct de vedere al plânsului, pare sã varieze în funcþie de caracteristicile þãrilor în care locuiesc persoanele implicate. Surprinzãtor, în cultura occidentalã, mai liberã ºi care garanteazã libertatea ºi tratamentul egal al femeilor, acestea plâng mai mult decât cele crescute în culturi tradiþionale. Diferenþele între felul în care plâng bãrbaþii din diferite culturi nu sunt însã substanþiale”, spune Lauren Bylsma. ªi din punct de vedere biologic, femeile par predispuse sã plângã mai mult ºi mai des. Glandele lacrimale aratã diferit, iar canalele lacrimale ale femeilor sunt mai mici ºi mai scurte, astfel cã lacrimile se scurg mai repede pe obraji.

Lacrimile sunt generate de glandele lacrimale Acestea sunt localizate în partea exterioarã, superioarã a orbitei, în fosa sacului lacrimal. Canalele glandelor se deschid sub pleoapa superioarã, în colþul ochiului. Când sunt produse lacrimi în exces, acestea se varsã în mici canale în cavitatea nazalã, iar când volumul lor e prea mare, acestea ajung în ochi.

Existã un motiv anatomic pentru care ne curge nasul când plângem „Nasul ne curge deoarece lacrimile trec prin cavitatea nazalã. O parte dintre ele ajung în nas, ceea ce cauzeazã acest lucru”, spune Lauren Bylsma. Durerile de cap care apar dupã ce plângem sunt, însã, mai greu de explicat. Unii oameni de ºtiinþã cred cã acestea sunt provocate de deshidratare, de apa pierdutã odatã cu lacrimile, în timp ce alþii dau vina pe tensionarea muºchilor care apare atunci când suntem supãraþi. (TP)

integrame

16 - 19 ianuarie 2014

15

Un politist în autobuz. Înghesuiala mare, caldura.

Cineva stranuta. Politistul: - Cine a stranutat?

Liniste.

- Cine a stranutat? insista politistul grav.

Lumea nu mai respira. Politistul scoate pistolul si trage doua focuri pe geam: - Cine a stranutat?

Toti tremurau, în sfârsit o babuta pe un scaun cu voce gâtuita: - Eu am stranutat...

- Sanatate mamaie!

l

Un individ cu un câine intra într-un bar. Comanda o bere si zice: - Am un câine foarte destept!

Dupa câteva minute: - Câinele meu este cel mai inteligent!

Lumea din jur se uita deja urât la el. Paharul s-a umplut de tot, când el iar afirma: - Câinele meu vorbeste!

- Dar, bine, omule, ne crezi tâmpiti?! Cum sa vorbeasca un animal?

- Hai sa facem pariu! Voi îmi puneti o întrebare si daca nu raspunde ma scoateti de aici în suturi, dar daca raspunde, faceti cinste !

- Bine, ma! Ia sa vedem!

- Ma animalule, cum se cheama chestia aia din piele cu care tii calul?!

Câinele se uita în ochii lor si spune: - Ham! - Asta a fost un latrat! Si-l scot în suturi pe individ afara.

Câinele se duce docil dupa el si-l întreaba: - Trebuia sa fi spus capastru? l

Sotul, la aniversarea varstei de 75 de ani, se adreseaza credincioasei lui sotii: - Draga, de multa vreme vreau sa te intreb ceva: mereu ma frapat faptul ca cel de-al saptelea copil al nostru nu seamana cu ceilalti. Macar acum, spre sfarsitul vietii as vrea sa stiu, a avut un alt tata?

Emotionata, sotia marturiseste: - Da, ai dreptate, a avut alt tata.

- Si poti sa-mi spui cine a fost?

- Tu! l

Doi oameni, trecuti de prima tinerete, merg intr-o excursie la munte.

In cabana in care erau cazati, sotia se uita pe fereastra si ii spune sotului: - Draga, uite o caprioara pe fereastra!

La care sotul: -Draga, aceea nu este o caprioara, este o vaca, iar tu nu te uiti pe fereastra, ci te uiti in oglinda..." l

In scrierea de tipar, cifra sapte arata astfel: 7.

Cand o scriem insa de mana, o taiem cu o linie orizontala.

V-ati intrebat vreodata de ce?

Se spune ca dupa ce Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe munte sa-i dicteze cele zece porunci, acesta i-a adunat pe oameni sa le vorbeasca despre ele.

Cand a ajuns la a saptea porunca, "Sa nu ravnesti la nevasta aproapelui tau", cei mai multi dintre barbati au inceput sa strige: - Taiati saptele, taiati saptele, taiati saptele!!! l

Cele 4 stadii de betie ale barbatului : 1) A venit matol acasa; 2) S-a tarat pana acasa; 3) L-au adus prietenii acasa; 4) L-au dus la altu’ acasa.

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

9 - 12 ianuarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.