Timpolis 2020

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2020 13 - 15 ianuarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Va urma un seism în P.S.D.? melania.cincea@timpolis.ro

A

mbele condamnãri ale lui Adrian Nãstase au fost însoþite de ameninþãri voalate din partea acestuia. Ambele sunt generate de o profundã stare de nemulþumire faþã de libertatea Justiþiei. Existã, însã, diferenþe majore între ele: de context ºi de destinatar. rima ameninþare fusese lansatã cu puþin timp înainte de prima condamnare: la adresa rivalilor sãi politici. Era luna mai a anului 2012.

Plinã de speranþe pentru P.S.D., instalat confortabil la putere, dupã dãrâmarea Guvernului Ungureanu. Plinã de speranþe, aºadar, ºi pentru Adrian Nãstase. Tonul din declaraþiile lui, date dupã ce la Justiþie fusese numit un fost consilier personal de-al sãu, Titus Corlãþean, indica un om foarte sigur pe el – o siguranþã ce îi reactivase aroganþa din anii de glorie –, un om foarte sigur nu numai pe victoria sa în lupta cu Justiþia, ci ºi pe apropierea zilei care ar fi fãcut posibilã o rãzbunare. „ªi pentru cã, de câteva zile, am vãzut o escaladare a retoricii mincinoase din partea acestei unelte a justiþiei bãsesciene (Monica Macovei – n.r.) , cred cã trebuie sã aflãm ºi adevãrul. Sã îi transmit faimoasei luptãtoare anticorupþie cã, surprizã, miturile pot fi distruse, odatã cu mincinoºii care au stat la baza formãrii lor”, scria Adrian Nãstase, pe blogul sãu, în 22 mai, în preambulul unui termen (din multele succesive) în recursul formulat în dosarul „Trofeul calitãþii”. Citind afirmaþiile vituperante ale lui Adrian Nãstase, te întrebai la ce mituri se referã? Care sunt, în concepþia sa, mincinoºii care au stat la baza formãrii lor? ªi, în fine, ai fost tentat sã-þi pui o întrebare al cãrei rãspuns avertiza cã va depãºi sfera benignã a retoricii : Cum ºi cine va distruge respectivele mituri? Aceste rânduri, scrise cu doar o lunã înainte de decizia încarcerãrii sale, puteau fi decriptate ca o ameninþare, voalatã, la adresa Monicãi Macovei, a ºefului D.N.A. ºi a tuturor celor care au fãcut parte din „Justiþia bãsescianã” ºi ºi-au permis sã-l investigheze ºi sã-l judece. n 7 ianuarie 2014 – prima sa zi de detenþie în cea de-a doua condamnare – dl Nãstase fãcea publice, pe blogul personal, câteva rânduri, adresate, de data aceasta, propriilor sãi colegi, discipoli, premierul Victor Ponta fiind, în context, pion principal. Declaraþiile fãcute de dl Ponta ºi înaintea pronunþãrii sentinþei – „E o mare nedreptate ca Nãstase sã fie hãituit o viaþã întreagã de sistemul lui Bãsescu” –, ºi dupã – “este o justiþie generalizantã ºi greºitã” – par sã nu fi avut nicio valoare pentru Adrian Nãstase. Cuvintele lui trãdeazã o profundã dezamãgire – ceea ce presupune cã, pânã în ultimul moment, a avut speranþa cã va fi salvat. Sunt declaraþii ce pot fi interpretate ca avertisment transmis direct d-lui Ponta – “Rãul poate fi fãcut nu doar prin acþiune, ci ºi prin inacþiune. Faptul cã actuala coaliþie a consolidat mecanismele prin care Bãsescu controleazã sistemul judiciar la vârf, aplicând, în continuare, reguli aberante, este o mare neîmplinire” –, dar ºi ca ameninþare – “va rãspunde, oare, cineva, pentru rãul fãcut, pentru suferinþele ºi pentru proiectele neîmplinite? Nu ºtiu încã. Probabil cã nu… Sau?” a nici 24 de ore, venea o altã declaraþie.

Care nu numai cã intrã în contradicþie cu afirmaþiile lui Victor Ponta, dar trãdeazã tensiuni la vârful P.S.D. Întrebat dacã apreciazã cã fostul premier este condamnat politic, Ion Iliescu a rãspuns: “Nu este, cred, o legãturã, o conexiune directã între factorii politici ºi justiþie”. E greu de spus dacã dl Iliescu crede sincer în aceastã ipotezã.

Ceea ce pare cert e cã aceste opinii diferite, pe un subiect extrem de sensibil pentru P.S.D., trãdeazã falii în partid. Nu este exclus ca Victor Ponta sã fie fãcut responsabil pentru cã nu a reuºit sã-l salveze pe Adrian Nãstase – nu neapãrat pentru cã nu a vrut, ci pentru cã, sub presiune externã, nu a putut. (La fel ca în cazul baronilor ºi baroneþilor care, gãsiþi de A.N.I. în stãri de incompatibilitate, au pus presiune pe premier sã-i salveze.) Sã nu uitãm cã cel puþin o facþiune din partid îi pregãtea lui Adrian Nãstase revenirea în politicã, în liga principalã. Nu degeba a fost numit “simbol al P.S.D.”. Nu degeaba, la Congresul de anul trecut, a fost primit ca o figurã mesianicã, la a cãrei apariþie, din difuzoare a început sã rãsune “Oda bucuriei”. Nu degeaba, în vara 2013, la un ºi ceva dupã instalarea la putere, Adrian Nãstase declara cã e timpul ca P.S.D. sã se apuce de treabã.

P

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Problema reevaluãrii sediului P.S.D., de la 100.000 la 700.000 de euro, rãmasã neclarificatã

Î

Reprezentanþi ai mediului academic din Timiºoara solicitã demisia premierului Victor Ponta Un apel prin care este solicitatã demisia premierului Victor Ponta, ca gest cu caracter reparator faþã de prejudiciile aduse mediului academic românesc, prin acceptarea tacitã ºi nesancþionarea plagiatului dovedit în cazul tezei de doctorat a acestuia, vine din partea unor reprezentanþi ai mediului academic din Timiºoara. pag. 2

Se profileazã oportunitãþi de finanþare pentru realizarea Complexului Sportiv Multifuncþional la Timiºoara?

Un proiect care evocã, prin similitudini, proiectele derulate la Ministerul Dezvoltãrii Regionale în perioada ministeriatului Elenei Udrea a fost anunþat pentru 2014 de cãtre Guvernul Ponta. De aceastã datã, însã, vicepremierul Liviu Dragnea va decide dacã ºi în ce judeþ vor fi investiþi banii de bugetul de stat pentru construirea sau refacerea de complexuri sportive. Vestea despre programul guvernamental a ajuns pânã în acest moment doar la cunoºtinþa preºedintelui C.J. Timiº, Titu Bojin. Primarul Nicolae Robu declarã cã nu i-au fost aduse pe moment la cunoºtinþã informaþii legate de acest program. pag. 4

Scandalul legat de locomotivele de patrimoniu din Timiº, motiv de anchetã ministerialã Printre obiectele de patrimoniu clasificate ca atare în Timiº se numãrã ºi câteva locomotive cu aburi foarte valoroase care, din lipsã de fonduri, sunt lãsate sã rugineascã sau fac obiectul unor “tranzacþii politice”, fiind luate ºi duse în judeþele vecine, în condiþii mai mult decât ciudate. În urma unui eveniment de acest fel, Ministerul Transporturilor a anunþat cã va iniþia un control menit sã lãmureascã în ce stare sunt aceste obiecte de patrimoniu ºi de cine aparþin.

L

pag. 6

Tranzacþiile imobiliare din Timiº continuã sã fie acaparate de “Prima Casã”

Clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, “revendicatã” de Primãria Timiºoara, deºi se afla de ani de zile în proprietatea Administrãrii Domeniului Public, ºi atribuitã ca sediu Partidului Social Democrat Timiº, existând intenþia vânzãrii ei cu 100.000 de euro, a fãcut

obiectul unei a doua evaluãri. Reevaluarea, fãcutã de aceeaºi firmã, creºte preþul de la 100.000 la 700.000 de euro. Totuºi, acestui caz s-a aºternut tãcerea. Deocamdatã se ºtie doar cã PSD stã cu chirie în imobilul în cauzã. pag. 3

Deºi se numãrau printre cei mai îndârjiþi opozanþi ai programului “Prima Casã”, în momentul lansãrii sale de cãtre Guvernul Boc, reprezentanþii Cabinetului Ponta prelungesc acest program ºi în acest an, recunoscând astfel, indirect, utilitatea lui. Conform unor analiºti imobiliari, tranzacþiile, pe segmentul apartamentelor, continuã sã fie dominate de acest program, singurul care a împiedicat o prãbuºire totalã a pieþei imobiliare locale. pag. 7

2

social

13 - 15 ianuarie 2014

Reprezentanþi ai mediului academic din Timiºoara solicitã demisia premierului Victor Ponta Un apel prin care este solicitatã demisia premierului Victor Ponta, ca gest cu caracter reparator faþã de prejudiciile aduse mediului academic românesc, prin acceptarea tacitã ºi nesancþionarea plagiatului dovedit în cazul tezei de doctorat a acestuia, vine din partea unor reprezentanþi ai mediului academic din Timiºoara. ligia.hutu@timpolis.ro

Grupul de iniþiativã alcãtuit din universitarii timiºoreni invitã la susþinere “pe toþi universitarii interesaþi în refacerea credibilitãþii învãþãmântului universitar ºi a reabilitãrii valorilor etice în societatea româneascã”.

Pânã la momentul redactãrii prezentului material, pe pagina de internet dedicatã petiþiei online au fost înregistrate 17.191 de semnãturi, ale unor universitari români care lucreazã în þarã, dar ºi la universitãþi din strãinãtate.

O obligaþie moralã

Un plagiat dovedit

Grupul de Reformã Universitarã din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, Asociaþia Culturalã Ariergarda Timiºoara, profesorii universitari Daniel Vighi ºi Ciprian Vãlcan, conferenþiarii universitari Smaranda Vultur ºi Viorel Marineasa ºi Societatea Tinerilor Universitari din România au iniþiat un apel de solidarizare a mediului academic, în scopul salubrizãrii acestuia ºi în scopul reclãdirii ºcolii româneºti pe temelii morale.

Demersul porneºte de la reafirmarea gravitãþii cazului de plagiat dovedit în cazul tezei de doctorat a premierului Victor Ponta, situaþie care, potrivit opiniei formulate de iniþiatorii Apelului pentru demisia Primului Ministru al României, “obligã moral mediul academic ºi asociaþiile civice interesate de calitatea învãþãmântului” sã ia atitudine.

Iniþiativa vizeazã organizarea unei dezbateri naþionale al cãrei scop sã fie declanºarea unei reverificãri drastice a tuturor tezelor de doctorat de dupã revoluþie. În plus, realizarea unui sistem centralizat de publicare pe internet a tuturor lucrãrilor de licenþã ºi de disertaþie, pentru ca acestea sã poatã fi verificate, este vãzutã ca o posibilã soluþie care sã vinã în sprijinul recredibilizãrii învãþãmântului universitar românesc.

Premierul român a fost acuzat de plagiat în vara anului 2012. Atunci, revista de ºtiinþã “Nature” a publicat un articol în care era demonstrat, în baza unor documente scrise expuse de jurnaliºtii de la Nature, cã Victor Ponta ar fi utilizat în teza sa de doctorat poasaje întregi plagiate din alþi autori.

“Nature” semnala faptul cã din cele 432 de pagini, cât numãra în total teza de doctorat a lui Victor Ponta, referitoare la funcþionarea Curþii Penale Internaþionale, mai bine de jumãtate era reprezentat de traduceri ºi de pasaje copiate din lucrãrile unor alþi autori, multe dintre aceste surse rãmânând însã nespecificate ca atare de cãtre autorul tezei de doctorat.

Ulterior acestui articol, mai multe comisii de experþi, inclusiv din cadrul Consiliului Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) ºi ale Universitãþii Bucureºti au evaluat teza de doctorat a actualului premier. În ºedinþa din 29 iunie 2012, C.N.A.T.D.C.U. a decis cã premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, propunând Ministerului Educaþiei retragerea titlului ºtiinþific de doctor. Preºedintele Consiliului General al C.N.A.T.D.C.U., Marius Andruh, a declarat atunci cã a fost analizatã, paginã cu paginã, o lucrare de 307 pagini, constatându-se cã

85 dintre acestea sunt copieri fãrã indicarea sursei, foarte uºor de detectat. În iulie 2012, ºi Comisia de Eticã a Universitãþii Bucureºti a hotãrât cã Victor Ponta a plagiat în teza sa de doctorat, o treime din lucrare fiind copiatã, prin preluarea integralã de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele. “Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penalã Internaþionalã, numãrã 432 pagini numerotate, din care textul propriu-zis, fãrã anexe, fãrã cuprins ºi fãrã prefaþa semnatã de profesorul coordonator, Adrian Nãstase, are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini”, a menþionat atunci preºedintele Comisiei de Eticã, profesorul Marian Popescu.

O analizã independentã, realizatã de o echipã de experþi internaþionali, la solicitarea rectorului Universitãþii Bucureºti, Mircea Dumitru, a furnizat dovezi potrivit cãrora premierul ar fi plagiat inclusiv în partea dedicatã formulãrii concluziilor tezei de doctorat, care ar fi trebuit sã conþinã rezultatul cercetãrilor proprii.

Comisia de expertizã ºtiinþificã a fost alcãtuitã, potrivit Mediafax, din

profesorul doctor Simina Tãnãsescu, de la Facultatea de Drept a Universitãþii din Bucureºti, profesor doctor Vlad Constantinesco, de la Facultatea de Drept a Universitãþii din Strasbourg, ºi de conferenþiar doctor Claudia GhicaLemarchand, prodecan al Facultãþii de Drept de la Universitatea Sorbona.

Ministerul Educaþiei nu a retras titlul, iar pentru ÎCCJ “fapta nu existã” În pofida tuturor acestor dovezi, Ministerul Educaþiei, singura autoritate în mãsurã sã îi retragã actualului premier titlul ºtiinþific, nu i-a retras acestuia titlul de doctor.

Deºi a fost formulatã o plângere penalã împotriva premierului pentru acest fapt, Parchetul General al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a dispus, în mai 2013, neînceperea urmãririi penale faþã de premier, motivându-ºi decizia prin aceea cã “fapta nu existã”. Mãsura neînceperii urmãririi penale a fost luatã pe motiv cã fapta nu existã.

Rezoluþia Parchetului General, prin care a fost dispusã neînceperea

urmãririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracþiunii prevãzute de articolul 141 din Legea 8/1996, privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, modificatã, a fost emisã în data de 16 mai 2013.

Temerea primarului Timiºoarei

Teama de poluare ºi rata scãzutã a ºomajului, posibile dezavantaje în calea atragerii de noi investitori Douã sunt piedicile care ar putea sta în 2014 în calea ascensiunii economice a Timiºoarei, apreciazã primarul Nicolae Robu.

Una dintre acestea este, cel puþin la prima vedere, generatoare de optimism ºi se leagã de rata scãzutã a ºomajului, de numai 1,7%. Alta þine de un criteriu al administraþiei Robu de selectare a investitorilor. Cãrora edilul promite cã nu le va acorda dreptul de a-ºi amplasa în oraº investiþiile cu potenþial nociv asupra mediului. ligia.hutu@timpolis.ro

Timiºoara, un oraº cu angajaþi pretenþioºi Printre obiectivele enumerate ca prioritare pentru anul în curs, enu-

merate de primarul Nicolae Robu se numãrã ºi crearea de facilitãþi pentru investitori, pentru ca aceºtia sã opteze pentru implementarea unor proiecte proprii de dezvoltare la Timiºoara.

Edilul a menþionat însã cã rata extrem de scãzutã a ºomajului din Timiºoara, situatã în acest moment la valoarea de 1,7%, este un factor care, din punct de vedere al rentabilitãþii pentru numeroºi agenþi economici, nu încurajeazã investiþiile la nivel local: „Investitorii sunt interesaþi sã îºi plaseze investiþiile în locuri unde forþa de muncã nu este foarte pretenþioasã. O ratã a ºomajului de 1,7% nu este deloc încurajatoare pentru angajatori, cãci oamenii nu sunt dispuºi atunci sã lucreze pe orice salarii ºi în orice condiþii”. Nicolae Robu declarã cã pretutindeni unde a cãlãtorit ºi unde a dezvãluit care este rata ºomajului în acest moment în Timiºoara, interlocutorii au fost uimiþi, judecând dupã e-

de 23 de ani un reper al cetãþii

fectele produse la nivel global de actuala crizã economicã.

Nicolae Robu: “Nu vreau sã aparã în Timiºoara un nou Continental” În afara ratei scãzute a ºomajului, edilul a menþionat cã existã o raþiune pentru care actuala administraþie a oraºului recurge chiar la selectarea eventualilor investitori. Aceasta se leagã de promisiunea fãcutã de sine în campania electoralã pentru alegerile locale din iunie 2012, potrivit cãreia, în perioada administraþiei proprii, nu va accepta pe teritoriul Timiºoarei nicio investiþie poluantã, “chiar dacã ea se va încadra în normele europene”. Pentru cã, ºi-a motivat edilul decizia, „nu doresc sã aparã în perioada mandatului meu un nou Conti-

nental, de exemplu. Fiindcã, dupã ce ai dat o datã aprobãrile, nu mai poþi face mai nimic (...) ºi nu vreau ca Timiºoara sã aibã parte de poluare suplimentarã faþã de cea pe care o are în acest moment”.

Oricum, spune el, ajutoare ºi facilitãþi pentru investitori nu poþi oferi decât în cadrul permis de Uniunea Europeanã. Nicolae Robu promite cã-ºi va þine angajamentul legat de reducerea gradului de poluare a oraºului: “Orice mãsurãtori ale parametrilor aerului vor arãta cã aceºtia vor fi mai buni decât la începutul mandatului meu. ªi aceasta mai ales dupã ce vom termina cu majoritatea ºantierelor din oraº”. Întrebat dacã motivele invocate nu vor conduce la o scãdere considerabilã a solicitãrilor de investiþii din Timiºoara, edilul a precizat cã existã totuºi semnale pozitive dinspre mediul de afaceri privat ºi cã „se întâmplã lu-

cruri bune în Timiºoara, ele venind din partea unor investitori cãrora le revine întregul merit pentru proiectele ºi planurile de investiþii pe care le deruleazã”. ªi a precizat cã acestor investitori Municipalitatea le asigurã, „cu respect ºi celeritate”, toate aprobãrile ºi condiþiile necesare pentru buna desfãºurare a activitãþilor.

eveniment

13 - 15 ianuarie 2014

3

Asigurãrile obligatorii de locuinþã, din nou sursã de confuzie ºi nemulþumiri la Timiºoara l Federaþia Asociaþiilor de Locatari: „Aceastã asigurare obligatorie nu acoperã tocmai cele mai frecvente

incidente – exploziile de la reþelele de gaze”

„Aceastã asigurare obligatorie nu acoperã tocmai cele mai frecvente incidente – exploziile de la reþelele de gaze”

A devenit aproape o tradiþie ca la fiecare început de an sã se readucã în discuþie problema asigurãrilor obligatorii de locuinþã. De aceastã datã, Primãria Timiºoara, prin Direcþia Fiscalã, a þinut sã le reaminteascã timiºorenilor de obligativitatea încheierii acestor poliþe. În timp ce reprezentanþii Federaþiei Asociaþiilor de Locatari spun cã timiºorenii au mai degrabã nevoie de asigurãri de locuinþã care sã acopere pagubele produse de exploziile la reþelele de gaze, nu de dezastrele naturale. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Amenzi între 100 ºi 500 de lei Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara a reamintit sãptãmâna trecutã timiºorenilor cã, potrivit legii, persoanele fizice ºi juridice sunt obligate sã îºi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcþiile cu destinaþia de locuinþã, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora ºi înregistrate în evidenþele organelor fiscale.

Nerespectarea obligaþiei de asigurare a locuinþelor, în condiþiile prevãzute de lege, constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500 lei. Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor se fac de cãtre primar sau de cãtre persoanele împuternicite. În acest sens, PAID-ul (Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale) va transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinþelor iar potrivit prevederilor

legale se vor transmite scrisori de înºtiinþare, cu confirmare de primire, cãtre debitori. În Timiºoara, din 160.000 de proprietãþi, doar 21.000 au asigurare obligatorie, spun reprezentanþii Direcþiei Fiscale, care precizeazã cã, dacã în 2013 n-au fost aplicate sancþiuni, dar din 2014 se vor da amenzi.

Pe de altã parte, încã din 2011 reprezentanþii Primãriei Timiºoara nu au reacþionat prea bine la ipoteza de a demara campania de controale legate de verificarea asigurãrilor, specificând cã nu e normal ca Municipalitatea sã fie obligatã sã amendeze proprietarii de locuinþe care nu îºi încheie asigurarea

obligatorie, în condiþiile în care cea mai mare parte din cuantumul acestor amenzi ar urma sã fie virat într-un fond al asiguratorilor ºi doar 20%, la Primãrie, caz în care Primãria devine, pe bani puþini, un fel de agent de control al companiilor private din domeniul asigurãrilor. Între timp, echipa de la conducerea Primãriei s-a schimbat, ºi punctul de vedere actual al Municipalitãþii este cã, atâta vreme cât aceste obligaþii de verificare au fost impuse prin lege, trebuie acceptate ca atare. Direcþia Fiscalã a mai þinut sã transmitã cã, prin noile schimbãri legislative, operate anul trecut, ºi persoanele fizice ºi ju-

ridice care ºi-au încheiat o asigurare facultativã a locuinþelor intrã sub incidenþa prezentei legi. În replicã, Federaþia Asociaþiilor de Locatari Timiºoara menþioneazã cã informaþiile transmise sunt incomplete ºi confuze ºi cã nu toate locuinþele au nevoie de asigurare obligatorie în acest moment. „Proprietarii care deþin o poliþã de asigurare facultativã, prin care sunt asigurate ºi riscurile prevãzute de asigurarea obligatorie, nu sunt obligaþi sã încheie o altã poliþã obligatorie decât dupã data expirãrii contractului prin care s-a încheiat poliþa facultativã”, spune Petru Olariu, reprezentantul F.A.L.T.

F.A.L.T. spune cã ar fi fost normal ca riscurile suportate din poliþa P.A.I.D. sã fie adaptate specificului local, în urma unor decizii ale Consiliilor Judeþene, ºi aceasta pentru cã unele dintre dezastrele naturale acoperite de poliþã, cum sunt alunecãrile de teren sau inundaþiile au un risc infim de a se produce vreodatã la Timiºoara.

Pe de altã parte, aceastã poliþã de asigurare obligatorie, susþin reprezentanþii F.A.L.T., acoperã doar pagubele produse în urma unor dezastre naturale ºi lasã neacoperitã tocmai cauza principalã care a dus, în ultimii ani, la adevãrate tragedii în mediul urban – exploziile la instalaþiile de gaze. „În mod normal, ar fi trebuit sã se realizeze, cu Prefecturile, cu Consiliile Judeþene ºi Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã, o evaluare a probabilitãþii producerii unor dezastre la nivel local, ºi în funcþie de acest specific local sã se facã asigurãrile. Aºa, se dau niºte bani ºi, în Timiºoara, ca, de altfel, în toate marile oraºe, nu sunt acoperite pagubele produse de exploziile de la reþele de gaze naturale, care au distrus zeci de imobile în ultimii ani. Dacã o astfel de explozie se produce în apartamentul unui cetãþean sãrac, care nu are asigurare facultativã pentru exploziile cauzate la reþeaua de gaze naturale, de unde se acoperã paguba? De ce societãþile de asigurare nu au inclus astfel de evenimente în cele acoperite de poliþa de asigurare obligatorie?”, se întreabã Petru Olariu.

Problema reevaluãrii sediului P.S.D., de la 100.000 la 700.000 de euro, rãmasã neclarificatã O parte dintre consilierii locali cer sã se ia mãsuri dupã ce reevaluarea a crescut de la 100.000 la 700.000 de euro l

Clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, “revendicatã” de Primãria Timiºoara, deºi se afla de ani de zile în proprietatea Administrãrii Domeniului Public, ºi atribuitã ca sediu Partidului Social Democrat Timiº, existând intenþia vânzãrii ei cu 100.000 de euro, a fãcut obiectul unei a doua evaluãri.

Reevaluarea, fãcutã de aceeaºi firmã, creºte preþul de la 100.000 la 700.000 de euro. Totuºi, acestui caz s-a aºternut tãcerea.

Deocamdatã se ºtie doar cã PSD stã cu chirie în imobilul în cauzã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tãcere ºi lipsa unor mãsuri concrete Nimeni nu a mai spus nimic despre clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, devenitã sediu al P.S.D. Timiº, dupã ce primarul Timi-

ºoarei, Nicolae Robu, a fãcut public rezultatul reevaluãrii clãdirii. Imobilul, care a fost cât pe ce sã fie vândut de municipalitate la valoarea de 100.000 de euro, a fost reevaluat de aceeaºi firmã care a fãcut ºi prima evaluare, la 700.000 de euro.

“Va trebui sã finalizãm acea iniþiativã într-un fel sau altul. Am cerut o reevaluare. Reevaluarea e fãcutã de aceeaºi firmã care a fãcut ºi prima evaluare, dar nu am avut timp sã introducem pe ordinea de zi a Consiliului Local Timiºoara acest subiect. I-am transmis ºi domnului Titu Bojin noua valoare. Valoarea ei realã, aºa cum se prezintã acum: 700.000 de euro”, a declarat Nicolae Robu.

Primarul a precizat cã proiectul privind vânzarea acestui imobil va fi repus pe ordinea de zi a Consiliului Local Timiºoara, care va stabili ºi modul în care se va face aceastã tranzacþie.

Din valoarea imobilului – 700.000 de euro, fãrã teren – ar putea fi scãzute investiþiile fãcute de PSD Timiº în acest sediu.

Chiar ºi aºa, mai mulþi consilieri locali ai P.D.-L. susþin cã lucrurile nu ar trebui lãsate fãrã sã se ia nicio mãsurã dupã ce valoarea reevaluãrii a crescut de ºapte ori.

“Din câte ºtiu eu, deocamdatã, P.S.D. rãmâne în chirie. Rãmâne de vãzut dacã ºi în ce condiþii se va perfecta vânzarea. Cert este cã lucrurile nu trebuie lãsate aºa, ºi Primãria Timiºoara trebuie sã vadã cum e posibil ca douã evaluãri ale aceleiaºi clãdiri sã aibã valori total diferite. Nu se poate sã se constate doar cã prima evaluare era de ºapte ori mai micã decât cea de a doua ºi sã nu se ia nicio mãsurã”, spune consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu. Acesta anunþã cã va solicita Primãriei sã analizeze retroactiv toate evaluãrile fãcute de aceeaºi societate. “ Va trebui sã se vadã ce evaluãri au mai fost fãcute în acelaºi mod pentru Primãria Timiºoara ºi sã se ia mãsurile legale care se impun.

Trebuie iniþiatã o anchetã pe aceastã temã în cadrul Primãriei ºi sã se anali-

zeze, retrospectiv, toate evaluãrile de imobile realizate în aceleaºi condiþii”, mai precizeazã consilierul local P.D.L.

ªi 700.000 de euro e jumãtate din evaluarea fãcutã de surse din cadrul fostei A.D.P. TIMPOLIS a prezentat în mai multe articole situaþia legatã de imobilul de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, clãdire aflatã de ani de zile în proprietatea A.D.P., care a cheltuit sume consistente pentru renovarea ºi întreþinerea acesteia. Deºi nu s-a pus vreodatã problema în toþi aceºti ani ca Primãria sã ia clãdirea de la A.D.P., Municipalitatea timiºoreanã a decis brusc, la sfârºitul anului trecut, sã solicite transferul imobilului în patrimoniul municipiului Timiºoara, menþionând cã are nevoie de el cât mai repede. Apoi, clãdirea a fost atribuitã de cãtre Muni-

cipalitate P.S.D., pe post de sediu.

Prima propunere de vânzare cãtre PSD, care a fost la un vot distanþã de a fi aprobatã de Consiliul Local, a fost la valoarea de 441.176,71 lei fãrã T.V.A., “determinatã conform raportului de evaluare”.

Ulterior, la a doua evaluare, preþul a crescut de ºapte ori. Chiar ºi aºa, conform unor surse din cadrul fostei Administrãri a Domeniului Public, valoarea fãcutã la a doua evaluare, de 700.000 de euro, ar reprezenta jumãtate din valoarea realã, de piaþã, a imobilului.

Surse din A.D.P., care au dorit sãºi pãstreze anonimatul, ne-au declarat cã la respectiva clãdire Administraþia Domeniului Public a fãcut renovãri ºi îmbunãtãþiri care se apropie ca valoare de preþul cu care a fost scos iniþial la vânzare imobilul – 100.000 de euro. “Sã nu uitãm cã este vorba despre 1.200 de metri pãtraþi. Dacã ai scoate la vânzare o clãdire de acest gen printr-o agenþie imobiliarã, cred cã preþul cerut ºi obþinut ar fi de cel puþin 1,5 milioane de euro”, susþin aceleaºi surse din cadrul fostei A.D.P.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

actualitate

13 - 15 ianuarie 2014

Se profileazã oportunitãþi de finanþare pentru realizarea Complexului Sportiv Multifuncþional la Timiºoara?

Un proiect care evocã, prin similitudini, proiectele derulate la Ministerul Dezvoltãrii Regionale în perioada ministeriatului Elenei Udrea a fost anunþat pentru 2014 de cãtre Guvernul Ponta. De aceastã datã, însã, vicepremierul Liviu Dragnea va decide dacã ºi în ce judeþ vor fi investiþi banii de bugetul de stat pentru construirea sau refacerea de complexuri sportive. Vestea despre programul guvernamental a ajuns pânã în acest moment doar la cunoºtinþa preºedintelui C.J. Timiº, Titu Bojin. Care spune însã, precaut, cã nu doreºte sã fie optimist înainte de vreme.

Primarul Nicolae Robu declarã cã nu i-au fost aduse pe moment la cunoºtinþã informaþii legate de acest program. ligia.hutu@timpolis.ro

Veste primitã cu prudenþã la Timiºoara Un program asumat de Guvern pentru anul în curs se va numi “Complexuri sportive”. Acesta va fi finanþat din alocaþii de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltãrii.

Fondurile, gestionate de ministerul condus de vicepremierul Liviu Dragnea, vor fi destinate atât construcþiei de complexuri sportive, cât ºi finalizãrii lucrãrilor deja începute sau reabilitãrii unor structuri deja existente.

Despre oportunitatea acestui program, Guvernul a argumentat în mai multe moduri: o datã cã numãrul spaþiilor special amenajate destinate practicãrii sporturilor este insuficient în raport cu necesitãþile reale ºi mai apoi cã demararea unor lucrãri de construcþie, finalizare ºi reabilitare de complexuri sportive poate conduce, aºa cum este specificat în nota de fundamentare a acestei hotãrâri, la “revigorarea societãþilor comerciale care au ca principal obiect de activitate proiectarea obiectivelor de investiþii în domeniul construcþiilor ºi execuþia de lucrãri de construcþii. În plus, mai argumenteazã reprezentanþii Guvernului, lucrãrile vor atrage “îmbunãtãþirea activitãþii” tuturor societãþilor de construcþii furnizoare de materii prime ºi materiale.

Adicã, o formulare îndeajuns de ambi-

guã încât sã lase loc posibilitãþii unor multiple interpretãri...

Cum la finalul anului 2013, atât preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, cât ºi primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, au cãutat sã justifice la unison de ce Timiºul ºi Timiºoara au rãmas fãrã fonduri alocate de la bugetul de stat pentru proiectele prioritare de investiþii, ambii politicieni cãutând sã atenueze din efectul veºtii prin referire la posibiliitatea atragerii de finanþãri din fonduri europene, am cãutat sã aflãm dacã acest nou program iniþiat de Guvern aduce vreo veste îmbucurãtoare pentru Timiºoara la acest început de an.

L-am întrbat pe edilul Timiºoarei dacã i-a fost adusã la cunoºtinþã pânã în acest moment posibilitatea obþinerii de fonduri de la Guvern în baza acestui nou program. Acesta neagã, dar spune cã sperã cã “va exista receptivitate la Bucureºti faþã de nevoile de investiþii ale Timiºoarei”.

La rândul sãu, preºedintele C.J. Timiº ºi liderul P.S.D. Timiº, Titu Bojin, a preferat sã rãmânã rezervat în faþa veºtii legate de posibilitatea finanþãrii de la bugetul de stat a unor obiective sportive, precizând cã preferã sã mai aºtepte înainte sã furnizeze vreo veste pentru Timiºoara: “Deocamdatã nu pot spune dacã sunt veºti bune pentru noi legate de acest subiect. Vom face tot ceea ce þine de noi ºi, de altfel, am ºi fãcut, pentru a obþine finanþare pentru complexul sportiv multifuncþional pe care ni-l dorim”.

Preºedintele C.J.T. afirmã, însã, cã “unul dintre ultimele judeþe în care vice-

premierul Liviu Dragnea a fost ºi unde a promis sprijin finanaciar din partea Guvernului a fost Timiºul, iar noi, în mapa pe care i-am înaintat-o atunci, am inclus pe lista obiectivelor ºi Complexul Sportiv Multifuncþional”. O biectiv asupra cãruia s-a convenit cã va fi realizat în zona Stadionului “Dan Pãltiniºanu”.

Liderul P.S.D. Timiº mai declarã cã pentru moment nu doreºte sã furnizeze nicio certitudine în acest sens, pentru cã aºteaptã sã obþinã confirmãri în acest sens, dar a promis cã autoritãþile judeþene vor face lobby susþinut pentru a obþine finanþare pentru acest obiectiv.

Vicepremierul Liviu Dragnea, stãpân peste banii alocaþi programului Potrivit informaþiilor furnizate de Mediafax, lucrãrile vor fi derulate prin intermediul Companiei Naþionale de Investiþii, societate pe acþiuni aflatã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.

Beneficiarii proiectului vor fi autoritãþile centrale ºi locale.

Prin complex sportiv se va înþelege, potrivit specificaþiilor din nota de fundamentare a proiectului, orice referire la acele spaþii ºi terenuri special amenajate pe care pot fi desfãºurate activitãþi sportive ºi de recreere, acoperite sau în aer liber, “inclusiv activitãþi conexe”.

Conform hotãrârii aprobate de Guvern, amplasamentele destinate construcþiilor de complexuri sportive,

respectiv terenuri ºi/sau construcþii, vor fi predate de cãtre beneficiari Companiei Naþionale de Investiþii, care le va prelua pe perioada realizãrii investiþiei, pe bazã de protocol. În baza documentaþiilor de solicitare motivate transmise de beneficiari, Compania Naþionalã de Investiþii va redacta o listã-sintezã a complexurilor sportive propuse pentru finanþare ºi o va transmite Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice pentru a fi aprobatã, prin ordin al ministrului de resort, poziþie deþinutã în prezent de cãtre vicepremierul Liviu Dragnea.

Lista astfel aprobatã va reprezenta documentul care va sta la baza întocmirii listei finale cu obiectivele de investiþii vizate pentru construcþia, finalizarea sau reabilitarea de complexuri sportive ºi în vederea fundamentãrii alocaþiilor bugetare necesare, în scopul finanþãrii acestora. Compania Naþionalã de Investiþii va fi organismul care va iniþia procedurile de atribuire a contractelor de prestãri de servicii ºi de execuþie de lucrãri.

Ulterior, dupã efectuarea recepþiei, la finalizarea lucrãrilor, CNI va preda cu titlu gratuit beneficiarului, tot în baza unui protocol, amplasamentul, împreunã cu obiectivul de investiþii realizat/finalizat, iar beneficiarul are obligaþia de a menþine destinaþia acestuia ºi de a-l întreþine pe toatã perioada de funcþionare.

Decizia este argumentatã de Guvern prin faptul cã numãrul spaþiilor special amenajate destinate practicãrii sporturilor este insuficient în raport de necesitãþile reale ale societãþii, iar pe teritoriul României nu existã suficiente

complexuri sportive care sã corespundã standardelor internaþionale privind pregãtirea sportivilor ºi organizarea de competiþii internaþionale, ceea ce îi obligã pe sportivii români sã evolueze în competiþiile oficiale la nivel de competitivitate redus. În actul normativ se mai aratã însã ºi cã lucrãrile de construcþie, finalizare ºi reabilitare de complexuri sportive vor conduce la “revigorarea” societãþilor comerciale având ca principal obiect de activitate proiectarea obiectivelor de investiþii în domeniul construcþiilor ºi execuþia de lucrãri de construcþii ºi vor atrage ºi “îmbunãtãþirea activitãþii” tuturor societãþilor de construcþii furnizoare de materii prime ºi materiale.

Un proiect cu vechime, amânat în repetate rânduri Proiectele legate de realizarea la Timiºoara a unei sãli polivalente, al cãrei necesar în ce priveºte capacitatea a fost estimat la 15.000 de locuri, ºi a unui bazin olimpic de înot au fost îndelung discutate, încã din 2011, în perioada vechii administraþii a oraºului, când a fost înaintatã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, condus atunci de Elena Udrea, o listã cu zece obiective dezirabile pentru oraº. Printre acestea figura ºi proiectul bazinului olimpic de înot ºi cel al Sãlii Polivalente capabilã sã gãzduiascã unele competiþii sportive

de 23 de ani un reper al cetãþii

de anvergurã.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale aprobase chiar “în principiu” investiþia referitoare la realizarea bazinului olimpic, încã din anul 2009. Valoarea estimatã a lucrãrii era de aproximativ 15 milioane de euro, iar investiþia urma sã se realizeze în apropierea Stadionului “Dan Pãltiniºanu”, pe bulevardul Iosif Bulbuca. Potrivit intenþiei exprimate atunci, contribuþia Municipalitãþii ar fi fost legatã exclusiv de punerea la dispoziþie a terenului, urmând ca, dupã finalizarea construcþiei, când bazinul

va intra în proprietatea Municipalitãþii, aceasta sã asigure cu resurse umane ºi financiare funcþionarea bazinului.

Bazinul olimpic este un proiect standard, conceput de Compania Naþionalã de Investiþii. Proiectul iniþial prevedea realizarea a zece culoare, cu dimensiunea de 70 m x 50 m, cãrora li se va adãuga ºi un bazin didactic de antrenament. În aceeaºi zonã, Primãria Timiºoara a anunþat cã intenþioneazã sã realizeze o salã de sport polivalentã, cu o capacitate de 15.000 de locuri, urmând ca întreg perimetrul din

preajma bulevardului Iosif Bulbuca sã fie practic destinat realizãrii de obiective sportive, prin menþinerea, modernizarea ºi extinderea celor existente în acest moment. Întrucât de la preluarea puterii de cãtre U.S.L., potrivit aprecierilor edilului Nicolae Robu, Timiºoara nu a beneficiat de fonduri guvernamentale efective, încet-încet proiectul realizãrii acestui complex sportiv multifuncþional a fost împins de autoritãþi pe o listã secundarã în ce priveºte prioritãþile de finanþare.

cazuisticã

13 - 15 ianuarie 2014

5

Prima condamnare pentru cãmãtãrie în Timiº l

Cãmãtarii s-au ales cu închisoare cu suspendare ºi au promis cã nu vor contacta victimele

Au trecut aproape trei ani de la momentul în care cãmãtãria a fost incriminatã oficial. Deºi se credea cã legea anti-camãtã va avea efecte vizibile ºi în Timiº, unde este notorie existenþa unor reþele de cãmãtãrie foarte bine dezvoltate, în majoritatea instanþelor timiºene lipsesc condamnãrile sau procesele pentru acest gen de fapte. Primul ºi singurul proces pentru cãmãtãrie, derulat la Tribunalul Timiº s-a soldat cu condamnãri cu închisoare cu suspendare, adicã inculpaþii cãmãtari au rãmas în libertate, iar instanþa lea pus în vedere sã nu contacteze victimele. sorin.olaru@timpolis.ro

O premierã într-un judeþ ce nu duce lipsã de cãmãtari În baza unei legi aprobate în urmã cu aproape trei ani, acordarea neautorizatã de împrumuturi cu dobândã a fost declaratã infracþiune, fiind pedepsitã cu închisoarea de la ºase luni la cinci ani ºi cu confiscarea sumelor de bani obþinute din cãmãtãrie. Ar fi fost de aºteptat ca dosarele privitoare la noua infracþiune sã aparã în instanþele din Timiº, þinând cont cã, în Timiºoara cel puþin, aceastã îndeletnicire este practicatã pe scarã largã, o dovadã fiind sutele de anunþuri de profil din publicaþiile de micã publicitate. Totuºi,

dosarele respective au întârziat sã aparã în instanþele din Timiº, un singur caz de acest tip fiind finalizat recent la Tribunalul Timiº. Înregistrat în iulie, procesul, cu trei inculpaþi, s-a derulat rapid, condamnãrile fiind pronunþate la sfârºitul anului trecut. Doi dintre inculpaþi au fost condamnaþi pentru cãmãtãrie, la un an de închisoare cu suspendare, ceea ce înseamnã cã sunt în prezent în libertate. Singura pagubã notabilã pentru inculpaþi este restituirea sumei de 15.000 euro, bani dobândiþi prin sãvârºirea infracþiunii de cãmãtãrie, ºi a unui autoturism BMW, dobândit prin aceleaºi mijloace. În plus, instanþa a anulat ºi contractele de împrumut cu garanþie imobiliarã încheiate de cãtre cãmãtari.

Partea proastã e cã aceste contracte erau autentificate, adicã legalizate la notar în septembrie 2012, adicã dupã apariþia legii care interzicea cãmãtãria.

Cu toate acestea, notarii în cauzã nu au fost chemaþi sã dea cu subsemnatul în instanþã.

Un alt aspect interesent este cã instanþa le-a impus inculpaþilor ca, pe durata obligaþiei de a nu pãrãsi þara, “sã nu foloseascã ºi sã nu poarte nicio categorie de arme”, ºi, totodatã, “sã nu se apropie de pãrþile vãtãmate ºi de membrii familiei acestora ºi sã nu comunice cu acestea direct sau indirect”. Între timp, prin sentinþa pronunþatã la finalul anului trecut s-a revocat faþã de inculpaþi mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi þara. Ceea ce înseamnã cã, teoretic, aceste obligaþii stipu-

late de instanþã nu mai sunt valabile.

Oricum, procesul este la faza pe fond, urmând apelul, probabil la Curtea de Apel Timiºoara.

O lege promovatã cu scandal Proiectul de lege care incrimina cãmãtãria a fost adoptat de Camera Deputaþilor în 2011, dupã ce fusese iniþial respins de cãtre Senat, fiind ulterior promulgat de cãtre Preºedinþie ºi publicat în Monitorul Oficial. Iniþiativa legatã de interzicerea cãmãtãriei a fost luatã dupã ce un numãr greu cuantificabil de oameni au fost lãsaþi pe

drumuri de cãtre reþelele de cãmãtari specializate pe înºelãciuni imobiliare, autoritãþile dând semnalul cã vor sã realizeze o îngrãdire mãcar legalã a fenomenului cãmãtãriei.

Parcursul legislativ al legii care interzice cãmãtãria este interesant plecând de la faptul cã actul normativ a fost respins de cãtre Senat (fãrã sã se motiveze în mod clar de ce), fiind ulterior adoptat de Camera Deputaþilor cu 168 de voturi “pentru”, 98 “împotrivã” ºi zece abþineri.

Proiectul de lege, care prevede cã activitatea de cãmãtãrie se va pedepsi cu închisoare de la ºase luni la cinci ani, a fost iniþiat de parlamentari ai P.D.-L. ºi ai minoritãþilor naþionale, ºi

în acest context s-a iscat o adevãratã controversã publicã legatã de faptul cã grupul parlamentar P.S.D., inclusiv Adrian Nãstase ºi Victor Ponta, au votat împotriva acestei legi. Ulterior, reprezentanþii P.S.D. ºi-au justificat gestul prin faptul cã, din principiu, resping iniþiativele legislative promovate de grupul P.D.-L. ºi cã, în cazul de faþã, legea ar fi fost întocmitã prost.

Iniþial, proiectul de lege prevedea sancþionarea cãmãtarilor cu închisoare de la unu an la trei ani, însã deputaþii juriºti au propus ca sancþiunea sã fie de închisoare de la ºase luni la cinci ani. Printre iniþiatorii acestui proiect, devenit lege, se numãrã ºi un fost parlamentar timiºean, Marius Dugulescu, care a precizat cã s-a plecat în iniþierea acestui proiect legislativ ºi de la problemele existente în Timiºoara, unde activitatea de cãmãtãrie a ajuns sã fie practicatã pe scarã largã.

“Faptul cã în Timiºoara, la atâta timp dupã adoptarea legii care incrimineazã cãmãtãria continuã sã existe asemenea practici, iar oamenii apeleazã în continuare la cãmãtari este dovada lipsei unei minime educaþii financiare ºi a unei inconºtienþe, legate de riscurile unui asemenea împrumut.

Cred cã ºi acesta e un motiv pentru care încã din ºcoala generalã ar trebui sã li se predea tinerilor cursurilor de educaþie financiarã, în care sã li se explice cum sã-ºi gestioneze banii, cum sã calculeze ºi sã compare dobânzile ºi ce sã ia în calcul atunci când contracteazã un împrumut”, spune economistul timiºorean Nicolae Bobiþan.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

special

13 - 15 ianuarie 2014

Scandalul legat de locomotivele de patrimoniu din Timiº, motiv de anchetã ministerialã l “Monumentele pe roþi” sunt ori disputate, ori uitate în vestul þãrii Printre obiectele de patrimoniu clasificate ca atare în Timiº se numãrã ºi câteva locomotive cu aburi foarte valoroase care, din lipsã de fonduri, sunt lãsate sã rugineascã sau fac obiectul unor “tranzacþii politice”, fiind luate ºi duse în judeþele vecine, în condiþii mai mult decât ciudate. În urma unui eveniment de acest fel, Ministerul Transporturilor a anunþat cã va iniþia un control menit sã lãmureascã în ce stare sunt aceste obiecte de patrimoniu ºi de cine aparþin. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Locomotivã de patrimoniu, transferatã, peste capul autoritãþilor din Jimbolia, la Caransebeº Soarta locomotivelor de patrimoniu aflate în Timiº a fost readusã în discuþie în toamna anului trecut, cu ocazia unui scandal menit sã atragã atenþia asupra efectelor pe care le poate avea influenþa politicã la nivelul administraþiei locale. În luna septembrie 2013, primarul din Jimbolia, Darius Postelnicu, îl acuza pe omologul sãu din Caransebeº, Marcel Vela, cã a luat locomotiva de patrimoniu, care se afla de doi ani în Gara din Jimbolia, ºi a dus-o în Caransebeº. Edilul din Jimbolia susþinea cã acest lucru a fost posibil pentru cã primarul din Caransebeº a primit un aviz de la Ministerul Transporturilor, care

însã încãlca o înþelegere anterioarã, prin care locomotiva, fabricatã în 1943 în Germania, ar fi trebuit sã rãmânã la Jimbolia pânã în 2016. Aceasta este o locomotivã de patrimoniu, adusã în acest oraº în 2011, fiind consideratã obiect de mare valoare culturalã. Este de producþie germanã ºi a fost construitã în 1943, fiind folositã în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. În 21 septembrie, a fost mutatã din Jimbolia în Caransebeº, fãrã ºtirea primarului Jimboliei. În urma acestui demers, Primãria localã a solicitat Ministerului Transporturilor explicaþii, ºi asta pentru cã, mai spun reprezentanþii Primãriei Jimbolia, transportul a fost fãcut legal, potrivit unei decizii a Ministerului Transporturilor.

Marcel Vela spunea atunci cã mã-

Ministerul Transporturilor face anchetã Pentru cã, din cauza amplorii luate de acest caz, nu mai poate fi ignorat, Ministerul Transporturilor a anunþat, în urma interpelãrilor realizate de cãtre parlamentarii timiºeni, cã va deschide o anchetã în acest caz. “Mutarea locomotivei cu abur din staþia C.F. Jimbolia în staþia C.F. Caransebeº s-a fãcut în baza acordului domnului secretar de stat Cristian Ghibu, cu acordul Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR S.A. Precizãm cã situaþia prezentatã de dumneavoastrã se aflã în atenþia ºi analiza conducerii ministerului, în sensul demarãrii procedurilor de control intern, iar rezultatul vã va fi comunicat dupã finalizarea acestor acþiuni”, a precizat ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu.

Cert este cã acest transfer a fost aprobat în urma unei simple solicitãri înaintate secretarului de stat Cristian Ghibu de cãtre Primãria Caransebeº, solicitare care începe cu formula “Excelenþa Voastrã” . În aceasta se precizeazã cã “în vederea unor manifestãri ce urmeazã sã se desfãºoare în municipiul Caransebeº”, se doreºte

diversificarea aspectului exterior al staþiei C.F.R. Caransebeº, prin reconstituirea “trenului de epocã Caransebeº”, compus din locomotivã adusã de la Jimbolia, fabricatã în anul 1953 la Uzinele Henschel-Sohn, ºi a unui vagon de cãlãtori fabricat în anul 1900 în strãinãtate, “fãrã administrator, care staþioneazã de peste 15 ani în Remiza de Locomotive Petroºani, în prezent dezafectatã”. În adresã se mai preciza cã transportul vehiculelor de la Jimbolia ºi, respectiv, de la Petroºani la Caransebeº, restaurarea ºi expunerea lor revin în sarcina Primãriei Caransebeº, fãrã niciun efort financiar al Ministerului Transporturilor. Însã, în cazul locomotivei aduse din Jimbolia, nu mai era cazul de restaurãri, lucrãri de recondiþionare fiind efectuate în ultimii doi ani de cãtre Primãria Jimbolia.

Rãmâne de vãzut dacã, în urma controlului anunþat de Ministerul Transporturilor, transferul de la Jimbolia la Caransebeº a fost realizat în condiþii legale.

de 23 de ani un reper al cetãþii

sura a fost perfect legalã, iar motivul transportului a fost recondiþionarea locomotivei ce va face parte dintr-un muzeu al cãilor ferate: “A fost ideea Asociaþiei Ceferiºtilor Bãnãþeni, care a solicitat Primãriei susþinerea pentru a-ºi amenaja un spaþiu expoziþional pe care îl susþinem. Nu este vorba de niciun abuz, de niciun furt, nu a luat-o Primãria Caransebeº în patrimoniul domeniului public al municipiului Caransebeº, ci este în continuare în proprietatea Cãilor Ferate Române”. Chiar ºi în cazul în care aceste aspecte sunt adevãrate, nu era însã normal ca transferul sã se facã ignorându-se autoritãþile locale.

Un parlamentar de Timiº a intervenit, fãcând interpelãri pe acest subiect. “Locomotiva a fost efectiv furatã, pentru cã nu a existat o aprobare de

la Compania C.F.R., proprietara trenului, nici de la Direcþia de Monumente, având în vedere cã trenul este clasat ca monument istoric. Totul s-a decis la nivel politic. A existat o semnãturã a ministrului secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Cristian Ghibu, care a fãcut pe plac primarului liberal de la Caransebeº, Marcel Vela. Printr-un simplu act, o apostilã, nici mãcar o decizie a Consiliului de Administraþie de la C.F.R. Infrastructurã, aceastã locomotivã a fost luatã cu japca ºi mutatã în altã parte. De ce? Pentru cã un primar din Caransebeº a considerat el cã stã mai bine la el, acolo”, spune deputatul P.D.-L. Alin Popoviciu, unul dintre parlamentarii care au sesizat Ministerul Transportului în legãturã cu acest ciudat transfer.

Acesta precizeazã cã locomotiva cu aburi de la Muzeul C.F.R. din Jimbolia are o valoare de patrimoniu inestimabilã ºi cã dupã mai multe demersuri pe la Ministerul Transporturilor ºi Ministerul Culturii s-a reuºit, în 2011, relocarea acesteia, pânã în 2016, de la Deva, la Jimbolia. Mai mult, conform declaraþiilor primarului Darius Postelnicu, Primãria Jimbolia a investit, din 2011 ºi pânã în toamna lui 2013, sume mari de bani pentru recondiþionarea locomotivei.

“Ciudat mi se pare ºi faptul cã pentru mutarea acestei locomotive ºi-a dat avizul un secretar de stat ºi atât.

Nu ºi-a dat avizul Ministerul Culturii ºi nu existã un proces-verbal de predareprimire a acestei locomotive”, susþine deputatul timiºean.

Alin Popoviciu mai spune cã acest caz este unul tipic pentru pentru “obedienþa politicã” a unor autoritãþi locale ºi acuzã lipsa de implicare din partea factorilor de rãspundere din Timiº. “Sunt indignat de faptul cã autoritãþile locale ale judeþului Timiº, primarul Nicolae Robu, Titu Bojin, preºedintele P.S.D. Timiº, prefectul Eugen Dogariu ºi mai mulþi parlamentari U.S.L., nu au avut curajul sã intervinã împotriva solicitãrii domnului primar Marcel Vela. Nu ºtiam cã judeþul nostru poate fi condus din Caraº-Severin. Tocmai de aceea le sugerez autoritãþilor publice locale din Timiº, primarului Nicolae Robu, ºefului Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, ºi prefectului Eugen Dogariu, sã îºi caute alte locuri de muncã, conform competenþei lor profesionale, asta pentru cã mutarea locomotivei este o dovadã a incompetenþei lor”, a declarat Alin Popoviciu.

Locomotive de tezaur Scandalul legat de acest transfer de la Jimbolia la Caransebeº al locomotivei care este bun de patrimoniu a readus în atenþia problema mai veche a locomotivelor cu valoare de tezaur din Timiº ºi a lipsei fondurilor pentru întreþinerea corespunzãtoare a acestora. În judeþ existã ºi locomotive vechi clasate ca fiind bunuri de tezaur care, în varianta intenþiilor de privatizare a tuturor societãþilor feroviare, e greu de imaginat cui vor rãmâne ºi cine le va întreþine. Lista bunurilor de tezaur clasate ca atare de Ministerul Culturii ºi administrate de C.F.R. cuprinde în vestul þãrii o colecþie de locomotive cu abur, începând cu un model din 1908, fabricat de Uzinele Florisdoff, din Viena, garat la Remiza C.F.R. Timiºoara, ºi un model din 1943, construit de firma Henshel und Sohn, pus la pãstrare în Remiza Lugoj.

Lista materialului rulant clasificat ca bun de tezaur în Timiº mai cuprinde o locomotivã cu aburi din 1932, construitã de Uzinele ºi Domeniile Regale din Reºiþa, ºi o locomotivã cu abur marca Wiener Lomotive A.G., din

1943. Unele dintre aceste locomotive sunt mai cunoscute în Austria ºi Anglia decât în Timiº, deºi au dispozitive experimentale unicat montate pe ele ºi blindaje capabile sã reziste la obuze de tun.

Din pãcate, o parte din compo-

nentele locomotivelor de patrimoniu au dispãrut, încã dinaintea declarãrii lor ca bunuri de tezaur. Hoþii de fier vechi au furat aparatele de ungere, aparatele de producerea a aerului comprimat, þevile de fum mici ºi mari de la cazane – toate originale.

economic

13 - 15 ianuarie 2014

7

Tranzacþiile imobiliare din Timiº continuã sã fie acaparate de “Prima Casã” l Guvernul Ponta continuã acest program, criticat în perioada de opoziþie

Singurul ajutor real pentru piaþa imobiliarã

Deºi se numãrau printre cei mai îndârjiþi opozanþi ai programului “Prima Casã”, în momentul lansãrii sale de cãtre Guvernul Boc, reprezentanþii Cabinetului Ponta prelungesc acest program ºi în acest an, recunoscând astfel, indirect, utilitatea lui.

Conform unor analiºti imobiliari, tranzacþiile, pe segmentul apartamentelor, continuã sã fie dominate de acest program, singurul care a împiedicat o prãbuºire totalã a pieþei imobiliare locale. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Prima Casã” merge mai departe ºi în 2014 Printre primele mãsuri luate de Cabinetul Ponta în 2014 se numãrã ºi continuarea programului “Prima Casã”, program pe care majoritatea membrilor actualului Guvern îl criticau la momentul lansãrii de cãtre Guvernul Boc. Continuarea acestuia reprezintã însã o recunoaºtere indirectã a utilitãþii sale. Astfel, românii care vor sã-ºi achiziþioneze o locuinþã pot contracta ºi în acest an credite “Prima Casã”, cu garanþii în proporþie de 50% de la stat ºi la costuri sub cele aplicate împrumuturilor imobiliare clasice.

Bãncile înscrise în program vor primi sumele care nu au fost alocate în 2013, dar vor putea folosi ºi sumele neutilizate anul trecut, potrivit unei hotãrâri de guvern promovate de cãtre Ministerul Finanþelor. Plafonul suplimentar pe anul 2014 al garanþiilor care pot fi emise a fost extins la 1.200 de milioane lei. A fost recomandatã, însã, utilizarea cu prioritate a diferenþei nealocate din plafonul din 2013 (22 de milioane lei ºi 196 de milioane lei pentru A.N.L.) ºi a sumei alocate finanþatorilor care au solicitat plafon, din plafonul anului 2013, dar care nu a fost consumat integral pânã la sfârºitul anului trecut (158 de milioane lei ºi 301 milioane lei pentru A.N.L.).

Succesul acestui program a fãcut ca ºi bãnci care nu erau pânã acum cuprinse în sistemul de finanþare sã doreascã includerea în rândul structurilor de credit bancare care acordã credite “Prima Casã”. “Având în vedere solicitãrile repetate ale unor bãnci de a intra în programul «Prima Casã» precum ING, Banca Comercialã Feroviarã, Banca Marfin ca ºi ale unor IFN-uri, Credit coop, Imocredit, se propune lãrgirea sferei împrumutãtorilor, cu condiþia ca aceºtia sã-ºi desfãºoare activitatea de creditare a persoanelor fizice pe baza reglementãrilor validate de Banca Naþionalã a României - Direcþia supraveghere, potrivit reglementãrilor B.N.R. privind condiþiile de creditare destinate persoanelor fizice, precum ºi cu condiþia transmiterii cãtre Fondul Naþional de Garantare ºi Creditare a Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Ministerul Fi-

nanþelor Publice a nivelului costurilor totale pe care le vor aplica finanþãrilor acordate în cadrul programului”, prevede hotãrârea de guvern care prelungeºte programul de creditare în 2014. În cea de-a patra etapã a programului guvernamental „Prima Casã“ sunt înscrise urmãtoarele bãnci: BCR, BRD, CEC Bank, Banca Transilvania, Unicredit Þiriac, Raiffeisen Bank, Credit Agricole, Bank Leumi, Alpha Bank, Millennium Bank, Intesa Sanpaolo, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Româneascã, OTP Bank ºi RIB.

Timiºul, unul dintre judeþele cu cel mai mare numãr de credite de acest tip Anul trecut, Guvernul a decis sã limiteze creditarea prin acest program doar la împrumuturi în moneda naþionalã.

Demarat în iulie 2009, programul “Prima Casã” a fost creat pentru susþinerea celor care doresc sã îºi cumpere sau sã construiascã o locuinþã, prin acordarea unei garanþii de stat aferente unui credit imobiliar cu dobândã redusã. Statul a garantat creditele destinate cumpãrãrii unei locuinþe de maximum 60.000 de euro ºi, începând din 2010, în limita a 70.000 de euro pentru locuinþe cu lucrãri încã

neîncepute ºi de câte 75.000 de euro, pentru case noi cumpãrate de persoane organizate în asociaþii. În 2011, Guvernul a decis ca garanþia Statului sã fie redusã la jumãtate, iar în program sã fie incluse ºi persoanele care deþin deja o casã în suprafaþã maximã de 50 metri pãtraþi.

Din 2009 ºi pânã în prezent, prin acest program au fost acordate aproape 100.000 de garanþii pentru credite în valoare de peste trei miliarde de euro. În ultimele luni, F.N.G.C.I.M.M. a avut un ritm mediu zilnic de înregistrare a dosarelor de peste 200 de dosare pe zi. Valoarea medie a finanþãrii a fost de 37.677 de euro ºi, deºi programul este activ de trei ani, numãrul celor executaþi silit a fost de mai puþin de 100 de persoane, aceastã ratã de performanþã nefiind egalatã de niciun alt tip de credit imobiliar de pe piaþã.

Timiºul se regãseºte pe lista judeþelor cu cele mai multe credite de acest fel accesate. Conform F.N.G.C.I.M.M., Timiºul este pe locul trei pe þarã, cu 5,6% din creditele “Prima Casã” accesate, valoarea medie a garanþiilor acordate fiind de 41.764 de euro.

Mai bine decât Timiºul stau doar Bucureºtiul, cu 30,2% din numãrul total al garanþiilor accesate, ºi o valoare medie de 48.500 de euro, respectiv Clujul, cu 7,5% din totalul garanþiilor acordate, ºi o valoare medie a garanþiei de 36.912 euro.

Pe plan local, distribuþia garanþiilor dupã numãrul de camere al imobi-

lului achiziþionat a fost de 51%, pentru locuinþe cu douã camere, ºi 26%, pentru locuinþe cu trei camere. ªi tot în Timiº, în funcþie de valoarea la acordare, distribuþia garanþiilor a fost între 50.000 ºi 60.000 de euro pentru 31% din numãrul total de garanþii acordate, sub 30.000 de euro – 25%, între 30.000 ºi 40.000 de euro – 24% ºi între 40.000 ºi 50.000 de euro – 20%.

15% dintre timiºenii care au accesat credite “Prima Casã” au sub 25 de ani, 68%, între 26 ºi 35 de ani, ºi 16%, peste 35 de ani.

24% din locuinþele achiziþionate în Timiº prin acest program sunt noi, fiind construite dupã anul 2008. În ceea ce priveºte preþul de achiziþie, acesta a fost de 700 de euro pe metrul pãtrat, în 2011 ºi 2012, ºi de 800 de euro pe metrul pãtrat, în 2013, conform datelor F.N.G.C.I.M. “În Timiº, pe segmentul de achiziþie de apartamentele predominã creditele «Prima Casã», însã se mai fac tranzacþii ºi cu cash. «Prima Casã» oferã un acces mai uºor la finanþare, prin dobânzile practicate, ceea ce este un lucru important, þinând cont de faptul cã, în ultima perioadã, bãncile nu mai acordã finanþare atât de uºor. Sunt puþini clienþi solvabili pentru credite ipotecare, în afara programului Prima Casã. Consider cã Prima Casã reprezintã o soluþie avantajoasã de finanþare, din punct de vedere al costurilor ºi dobânzilor”, ne-a declarat Daniel Crainic, analist imobiliar.

Pe parcursul ultimilor ani, acest program a fost considerat singurul element care a mai þinut în viaþã creditul imobiliar. Ofertele bãncilor au devenit aproape identice în ceea ce priveºte dobânda ºi suma maximã acordatã.

Programul “Prima Casã” a fost demarat la începutul crizei, într-un context în care banii necesari tranzacþiilor pe piaþa imobiliarã erau blocaþi, pentru cã persoanele fizice se confruntau cu dificultãþi în accesarea unui credit pentru achiziþionarea sau construirea unei locuinþe, dificultãþi cauzate în principal de lipsa garanþiilor solicitate de instituþiile de credit conform normelor de creditare proprii. Aspecte care au rãmas valabile ºi acum, dupã aproape cinci ani de la debutul crizei economice.

Acest program a fãcut ca, pe plan local, piaþa imobiliarã sã nu se prãbuºeascã complet. Poate ºi datoritã acestui program, Timiºoara este singurul oraº mare din România unde preþul mediu al locuinþelor a crescut anul trecut, în condiþiile în care în Bucureºti s-a înregistrat cea mai mare scãdere, astfel cã per ansamblu apartamentele s-au ieftinit cu 8,2%, potrivit unui studiu al imobiliare.ro, realizat în ºase oraºe.

Dacã anii 2011 ºi 2012 au fost caracterizaþi de o evidentã tendinþã de stabilizare a preþurilor locuinþelor, anul ce tocmai s-a încheiat s-a remarcat, dimpotrivã, printr-o acutizare a declinului. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, pe parcursul lui 2013 apartamentele noi ºi vechi scoase la vânzare la nivel naþional s-au depreciat cu 8,2%. Preþul mediu cerut în prezent de cãtre vânzãtori este de 898 de euro pe metru pãtrat, faþã de valoarea de 978 de euro pe metru pãtrat valabilã la începutul anului trecut. Reculul consemnat în 2013 este cu peste 50% mai mare decât suma scãderilor din cei doi ani anteriori, când, potrivit datelor imobiliare.ro, preþurile s-au diminuat cu 4% (în 2011) ºi, respectiv, 1,3% (în 2012).

Contrar trendului din celelalte pieþe analizate, Timiºoara este singurul oraº unde preþurile s-au înscris pe un trend ascendent în ultimul an. Per total, apartamentele noi ºi vechi din oraº s-au scumpit cu 1% faþã de 2012, situându-se la o medie de 793 de euro pe metru pãtrat. Avansul a fost dictat în mod exclusiv de proprietarii locuinþelor vechi, care au urcat preþurile cu 2,2%, pânã la 786 de euro pe metru pãtrat (de la 769 deeuropemetrupãtrat).Lapolulopus,unitãþile locative nou-construite au consemnat un declin substanþial, de 5,3%, de la 879 la 832 de euro pe metru pãtrat.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

13 - 15 ianuarie 2014

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

13 - 15 ianuarie 2014

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

13 - 15 ianuarie 2014

1.000 de vagoane lipsã pe inventar la C.F.R. l Sindicaliºtii timiºeni spun cã neclaritãþi legate de materialul rulant existã

de pe vremea embargoului cu Serbia ºi a “divizãrii” companiei C.F.R. Potrivit raportului realizat de comisia de control a Ministerului Transporturilor care a verificat activitatea C.F.R. S.A., mai mult de 1.000 de vagoane aparþinând societãþii de stat ºi care sunt trecute în acte nu au putut fi identificate pe teren. Neregulile legate de materialul rulant nu sunt noi, susþine chiar conducerea C.F.R., care spune cã lipsurile fac obiectul mai multor dosare penale. Reprezentanþi ai sindicatelor feroviare din Timiº spun însã cã existã neclaritãþi legate de materialul rulant încã de pe vremea divizãrii” companiei C.F.R. ºi a embargoului cu Serbia, când s-a livrat ºi din Timiº carburant, peste graniþã, cu tot cu vagoane. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Material rulant dat dispãrut Conform Comisiei de control a Ministerului Transporturilor care a verificat activitatea C.F.R. S.A., din totalul de 2.529 de vagoane de marfã ºi uz administrativ din parcul centralizat al C.F.R., nu s-a reuºit identificarea în realitate a 1.096 de vagoane. 817 vagoane ar fi trebuit preluate de C.F.R. S.A.

de la Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F. S.A., însã acest lucru nu a mai avut loc, deºi e prevãzut de lege. Alte 23 de vagoane au fost predate fãrã proces verbal cãtre o firmã privatã ºi, totodatã, membrii comisiei de control nu au reuºit sã identifice în teren alte 29 de vagoane de cãlãtori.

C.F.R. a anunþat cã neregulile semnalate în raportul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor cu privire la dispariþia unor vagoane din parcul centralizat al companiei fac obiectul unor dosare aflate deja pe rolul instanþelor, fiind deficienþe înregistrate

de companie în perioada 2003 - 2004.

Administratorul reþelei feroviare publice susþine cã C.N.C.F. C.F.R. S.A. a înaintat încã din 2012 sesizãri organelor abilitate de control ºi a deschis procese pentru neregulile semnalate în situaþia electronicã a parcului centralizat de vagoane, speþe care se aflã în faza de recurs sau în anchetã. Acesta mai spune cã verificarea evidenþei electronice a parcului centralizat de material rulant se face prin inventarieri anuale, în baza unei dispoziþii comune semnatede societãþi desprinse din fosta S.N.C.F.R. (respectiv S.N.T.F.M.

C.F.R. Marfã S.A., C.N.C.F. C.F.R. S.A. ºi S.A.A.F. S.A.), “întrucât vagoanele sunt puse în circulaþie pe întreaga reþea de cale feratã, ele nefiind mijloace fixe staþionare permanent ºi/sau înregistrate în gestiunea unei persoane, majoritatea fiind identificate ºi inventariate anual în locaþii diferite”.

Nu este clar însã, dacã respectivele deficienþe dateazã din 2003 sau 2004 de ce abia în 2012 s-au fãcut sesizãri cãtre structurile de cercetare penalã. În urma unei acþiuni proprii de inventariere a parcului centralizat de

material rulant, efectuatã de reprezentanþii C.F.R. S.A. în 2012, a rezultat cã peste 900 de vagoane sunt deja în litigiu, precizeazã compania. “Este vorba despre vagoanele care nu au fost preluate cu procese-verbale de cãtre C.F.R. S.A., încã din anii 2003 - 2004, data emiterii Ordinelor M.T.C.T., deoarece nu au fost gãsite pe teren, dar introduse eronat în sistemul electronic al parcului centralizat de material rulant al companiei (în aceastã speþã, compania are deja douã acþiuni deschise pe rolul instanþelor, acþiuni aflate în faza de recurs); vagoane sustrase pentru care s-au transmis sesizãri organelor de anchetã ºi vagoane care nefiind fizic identificate pe teren nu au putut fi inventariate, urmând ca astfel de situaþii sã fie actualizate în baza de date electronicã”, spun reprezentanþii C.F.R. Deocamdatã, Corpul de Control al Ministerului Tranporturilor a sesizat D.N.A. ºi Secþia Regionalã de Poliþie de Transporturi Bucureºti dupã controlul la C.F.R. S.A. C.F.R. a þinut sã precizeze cã actuala conducere a companiei sprijinã orice demers întreprins de organele abilitate ºi va lua toate mãsurile legale ce se impun pentru recuperarea prejudiciului ºi pentru clarificarea ºi soluþionarea procesului de inventariere a parcului centralizat de material rulant al companiei.

Un minus de 25.000 de vagoane Sindicate: “Pe vremea embargoului cu Serbia se trimiteau peste graniþã în decurs de trei ani Neclaritãþile legate de materialul rulant nu sunt noi ºi se estimeazã cã desfiinþarea fostelor Regionale C.F.R. Marfã a dus ºi la adâncirea misterelor legate de inventarul materialului rulant, care au ieºit la ivealã odatã cu analizarea patrimoniului. La C.F.R. Marfã, de pildã, s-au remarcat de ani buni neconcordanþe între situaþia patrimonialã prezentatã de companie ºi cea prezentatã de Ministerul Transporturilor, postatã în strategia de privatizare. Fosta Regionalã C.F.R. Marfã Timiºoara menþiona, în 2007, pe portalul propriu, cã la nivel naþional compania dispune de un material rulant compus din 67.000 de vagoane. Aceasta în timp ce Ministerul Transporturilor susþinea în strategia de privatizare anterioarã, din 2010, cã, de fapt, C.F.R. Marfã dispune doar de 42.000 de vagoane. Acum, patrimoniul pare sã se fi redus ºi mai mult, în ultima strategie de privatizare Ministerul Transporturilor specificând cã C.F.R. Marfã deþine un parc de material rulant de peste 38.000 de vagoane (din care doar aproximativ 23.000 sunt utilizate în mod curent). ªi totuºi, chiar dacã o parte erau învechite ºi au fost casate, cum puteau sã disparã din patrimoniu 29.000 de vagoane, în de-

curs de cel mult zece ani?

Situaþia nu e clarã nici la locomotive. Dacã informaþia de pe fostul portal al C.F.R. Marfã Timiºoara menþiona cã societatea dispune la nivel naþional de 927 de locomotive, Ministerul Transporturilor preciza, într-un document oficial, care ar trebui sã fie extrem de precis, fiind vorba de o strategie de privatizare, cã societatea are “peste 900 de locomotive”.

Conform sindicatelor din domeniul feroviar din Timiº, angajaþii nu au acces la informaþii legate de patrimoniul societãþilor feroviare ºi, în prezent, sunt niºte complicaþii legate de transferuri de material rulant spre o serie de societãþi care nu sunt lãmurite. Inventarierea materialului rulant se face nu anual, ci la intervale de câþiva ani, ºi nu existã reglementãri clare în acest sens.

La nivel naþional, garniturile au început sã nu mai iasã la numãrãtoare din 2008 ºi pânã în 2012, adicã exact perioada în care C.F.R. Marfã a înregistrat ºi pierderi de peste 1,2 miliarde de lei. În funcþie de gradul de degradare sau de dotãri, un vagon costã între 60.000 ºi 100.000 de euro. Valoarea de inventar a vagoanelor lipsã se ridicã, astfel, la cifre de ordinul zecilor de

de 23 de ani un reper al cetãþii

milioane de euro.

C.F.R. Marfã are în prezent, conform ultimei inventarieri, aproape 38.000 de vagoane, însã din acestea puþin peste 15.000 sunt în circulaþie. Celelalte 23.000 zac prin depouri, spun voci ale sindicatelor, pentru cã au nevoie de reparaþii. Cel mai probabil, garniturile trase pe linie moartã nu se vor mai întoarce prea curând pe trasee.

Ancheta deschisã pe aceastã temã de cãtre D.N.A. urmeazã sã lãmureascã ºi motivaþiile care au stat la baza deciziei luate în urmã cu doi ani de C.F.R. Marfã de a da la casare peste 5.000 de vagoane. Conform unor calcule fãcute de sindicate, C.F.R. a obþinut 139 de euro pentru fiecare tonã de fier de vagon tãiat ºi casat, valoare consideratã destul de micã, în condiþiile în care preþul mediu de vânzare a fierului vechi este de peste 300 de euro pe tonã.

Cert este cã împãrþirea în companii separate ºi pe sucursale, pe criterii oarecum ciudate a complicat ºi mai mult nelãmuririle legate de patrimoniu, care a trecut prin permutãri succesive, iar procurorilor care se vor ocupa de investigarea acestei situaþii le va fi cu atât mai greu sã identifice traseul vagoanelor dispãrute.

produse petroliere cu tot cu vagon”

Reprezentanþii timiºeani ai federaþiilor sindicale feroviare spun cã, în mod normal, tocmai din cauzã cã materialul rulant este mereu în miºcare, inventarul detaliat al acestora se þine la nivel central.

“Se realizeazã un inventar centralizat al vagoanelor ºi al locomotivelor. Existã însã ºi inventare la nivel local, de regionale, care trebuie confruntate cu cel centralizat. C.F.R. Infrastructurã nu are prea multe vagoane de marfã, decât cele cu care carã piatrã ºi alte materiale necesare pentru infrastructura feroviarã”, spune Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.

Ioan Boloº, liderul timiºean al Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã spune cã încã nu s-a lãmurit foarte bine, din informaþiile date publicitãþii pânã acum dacã vagoanele lipsã sunt ale C.F.R. Infrastructurã sau ale C.F.R. Marfã.

Liderul sindical spune cã neclaritãþile legate de inventarul materialului rulant au început sã aparã în 1998, odatã

cu scindarea C.F.R. în mai multe societãþi. “De atunci, din câte ºtiu, au continuat sã tot aparã neclaritãþi legate de inventarul vagoanelor ºi locomotivelor. Au existat informaþii cã, de exemplu, unele vagoane au fost date la casat, deºi nu erau cazul, ºi, de fapt, nu au fost casat, ci revopsite, ºi marcate cu însemnele unor societãþi private de transport feroviar. Ar fi interesant de aflat ºi de unde au procurat material rulant o parte din aceste societãþi” , precizeazã liderul de sindicat.

Acesta mai spune cã probleme legate de lipsa pe inventar a unor vagoane au rãmas ºi

din anii embargoului cu Serbia, când se trimiteau produse petroliere peste graniþã, inclusiv din Timiº, cu tot cu vagon.

“Dacã îmi aduc aminte bine, dupã 1998 Societatea C.F.R. Marfã a fãcut niºte deplasãri prin Bosnia, de unde a recuperate aproximativ 100 de vagoane cisternã. Acestea sunt însã doar o parte, probabil, din numãrul vagoanelor trimise peste graniþã. Unele probabil cã au intrat în patrimoniul companiilor feroviare din alte state, altele au fost transformate în rezervoare pentru staþii PECO de cãtre diverºi întreprinzãtori privaþi”.

11

intersecþii

13 - 15 ianuarie 2014

Pregãtirea pentru permisul de ºofer, reglementatã temporar cu un nou ordin ªcoli de ºoferi cu risc de a rãmâne fãrã licenþã

Pregãtirea persoanelor pentru obþinerea permisului de conducere va fi reglementatã temporar printr-un ordin al ministrului Transporturilor, în condiþiile în care cel promovat anul trecut este suspendat, dupã ce mai mulþi instructori auto nemulþumiþi au avut câºtig de cauzã în instanþã.

TIMPOLIS

Mãsurã temporarã Mãsura temporarã se va aplica pânã la emiterea unui act normativ care sã reglementeze activitatea de pregãtire a persoanelor în vederea obþinerii permisului de conducere, pentru o perioadã de un an, dar nu mai târziu de rãmânerea definitivã a hotãrârilor privind cererile de chemare în judecatã pentru anularea Ordinului ministrului Transporturilor nr. 733/2013.

Prin urmare, spun, citaþi de Mediafax, oficialii Ministerului Transporturilor, în vederea evitãrii unei situaþii care, din cauza circumstanþelor sale excepþionale, impune adoptarea unor mãsuri imediate pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public, au elaborat acest proiect de ordin al ministrului Transporturilor. Prin intermediul acestuia se reglementeazã activitatea de pregãtire a persoanelor în vederea obþinerii permisului de conducere.

Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013, intrat în vigoare în luna mai, stabilea condiþiile de autorizare a ºcolilor de conducere auto ºi modul de desfãºurare a activitãþii de pregãtire, abrogând actul normativ precedent, din 2009.

Ordin de ministru atacat de instructori autorizaþi Împotriva respectivului ordin au fost formulate, cu precãdere de cãtre

instructorii auto autorizaþi (în nume propriu sau prin organizaþiile profesionale), mai multe cereri de chemare în judecatã a Ministerului Transporturilor, prin care s-a solicitat suspendarea sau anularea actului normativ. În prezent, pe rolul instanþelor se aflã 278 de dosare care au ca obiect suspendarea sau anularea ordinului din 2013. Dintre acestea, 91 au fost soluþionate prin respingerea sau anularea cererilor de suspendare sau anulare a actului normativ, în nouã dosare au fost pronunþate soluþii de admitere a solicitãrilor, iar restul sunt în curs de judecatã. „Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului admi-

nistrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare «hotãrârea prin care se pronunþã suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare», iar potrivit alin. (7) al aceluiaºi articol «supendarea executãrii actului administrativ are ca efect încetarea oricãrei forme de executare, pânã la expirarea duratei suspendãrii». În concret, suspendarea unui act administrativ cu caracter normativ printr-o hotãrâre judecãtoreascã are ca efect direct încetarea temporarã a efectelor acestuia pânã la data la care instanþele judecãtoreºti vor tranºa definitiv litigiile care ar avea

ca obiect anularea acestui act administrativ, iar efectele acestei hotãrâri se produc erga omnes, nu doar asupra pãrþilor care au calitate procesualã pasivã”, potrivit sursei citate. În referatul de aprobare al noului ordin se precizeazã cã în prezent nu existã un act normativ care sã reglementeze activitãþile ce fãceau obiectul ordinelor din 2009 sau din 2013, fiind necesarã crearea de urgenþã a unui cadru legal care sã asigure, temporar, mãsurile necesare care sã permitã celor douã categorii profesionale, ºcoli de conducere auto ºi instructori auto autorizati, sã-ºi desfãºoare activitatea de pregãtire în vederea obþinerii permisului de conducere.

Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, declara în luna mai a anului trecut cã ºcolile de ºoferi unde gradul de promovabilitate a cursanþilor nu trece de 40% în primul an de la reautorizare ºi de 50% în cel de-al doilea vor rãmâne fãrã licenþã, prevederile fiind incluse în ordinul de reglementare a funcþionãrii ºcolilor de ºoferi: „ªcolile de ºoferi va trebui sã îºi asume pregãtirea integralã a unui cursant, atât cea teoreticã, cât ºi cea practicã. (...) Pânã acum existau situaþii în care cursanþii primeau lecþii de conducere auto, practicã de la instructori autorizaþi, dar nu exista responsabilitatea nimãnui, în condiþiile în care cursantul era bine pregãtit sau nu la finalizarea acestor ºcoli”.

Un alt element de noutate prevedea ca autoturismele ºcolilor de ºoferi sã fie dotate cu camere de luat vederi în cazul examenelor pentru obþinerea permisului. Fostul ministrul arãta cã respectivul ordin a creat ºi nemulþumiri, cã au existat proteste din partea unor instructori, dar cã ministerul nu îºi doreºte restrângerea activitãþii acestora.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

13 - 15 ianuarie 2014

Dor de Eminescu

Versuri recitate de Leopoldina Bãlãnuþã, Florian Pittiº, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Belu, Ion Caramitru, Valeria Seciu, Tora Vasilescu, Tudor Gheorghe, Ilie Gheorghe, Eugen Todoran, Gh. I. Tohãneanu, Cornel Ungureanu, Eugen Docerscu, Iosif Cheie-Pantea, Dinu Rachieru ºi Dan Patacã Un spectacol cu participarea live a artiºtilor Vladimir Jurãscu, Irene Flamann Catalani, Doru Iosif, Corina Murgu, Dan Patacã ºi a celor de la Incanto Quarteto, în prezentarea actriþei Daniela Bostan Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 14 ianuarie, ora 17 l Cloaca

Dupã Maria Goos Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotiturã pentru viaþa fiecãruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bãtrâni încã, libertatea li se pare o noþiune din ce în ce mai relativã, opþiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artã, acum funcþionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu primãria pentru niºte tablouri odinioarã subevaluate. Joep, politician de succes, se ascunde la Pieter de eºecul sãu matrimonial. Tom, avocat celebru, încearcã sã-l ajute, deºi îºi are ºi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârºit, Maarten, dramaturg, are o relaþie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru poveºti, patru destine care se întrepãtrund ºi care, între tragic ºi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaþã.

Studio “Uþu Strugari”, 15 ianuarie, ora 19 l A fost odatã la Timiºoara

De Peter Kerek Un spectacol în regia artisticã a lui Peter Kerek A fost odatã la Timiºoara este o poveste despre oameni ºi despre cum aceºti oameni sunt, individual ºi în interiorul legãturilor lor de sânge, o proiecþie fidelã – deºi subiectivã ºi la scarã redusã – a istoriei „mari”. Timiºoara, oraºul alcãtuit din oameni care, mai demult sau mai recent, au venit ºi l-au fãcut sã devinã prin înseºi diferenþele dintre ei, are ºi acest chip: cel al unei familii care îºi redescoperã esenþa compozitã din cioburi, îndepãrtãri ºi amintiri. Cãci, pânã la urmã, un oraº e o familie: cu revoluþiile ei,

cu prejudecãþile ei, cu acele lucruri mereu nespuse ºi nefãcute la timp, cu momentele ei de curaj ºi de laºitate, ºi, da, cu memoria ei frântã.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 14 ianuarie, ora 19 l Bad Bed Stories

De Oleg ºi Vladimir Presniakov Un spectacol în regia lui Traian ªoimu B.B. Stories adunã la un loc ºase momente, ºase intermezzo-uri. Sunt ºase poveºti despre intimitate, în toate formele ei, intimitatea care – paradoxal – reflectã singurãtatea cum nimic altceva n-ar putea sã o facã. Suntem iremediabil singuri, surzi ºi muþi, incapabili sã comunicãm, incapabili sã ieºim din cuºca propriilor noastre experienþe. ªi totuºi… Dincolo de barierele pe care ni le punem noi înºine strãbate, fãrã a putea fi opritã în vreun fel, speranþa. Umorul. Râsul, despre care unul dintre personaje spune clar ºi limpede cã „este singurul lucru prin intermediul cãruia poþi fi înþeles”.

Râsul care ne învaþã cã, undeva, noi sau sufletele noastre se pot întâlni cu adevãrat, neintermediat de realitãþi sociale abrupte, crude, agresive.

Studio “Uþu Strugari”, 17 ianuarie, ora 19 l Crize sau încã o poveste de dragoste de Mihai Ignat Un spectacol în regia Robertei Popa Ionescu Studio “Uþu Strugari”, 18 ianuarie, ora 19 l Pescãruºul De Anton Pavlovici Cehov Un spectacol cu supratitrare în limba românã în regia lui Yuri Kordonsky În jurul actriþei Irina Nikolaevna Arkadina, care nu mai e la prima tinereþe, se strâng la moºie mai mulþi apropiaþi: fratele ei, Sorin, iubitul ei, scriitorul Trigorin, fiul ei, Treplev, care vrea de asemenea sã devinã scriitor, iubita acestuia, Nina, care îi joacã piesa, administratorul moºiei împreunã cu soþia ºi fiica sa, un medic ºi un învãþãtor. Nina, care vrea sã devinã actriþã, e impresionatã de succesul scriitorului Trigorin ºi se îndrãgosteºte de el, ceea ce va afecta toate relaþiile dintre personaje, care se aflã precum într-un lanþ de îndrãgostiþi nefericiþi, ale cãror eºecuri le marcheazã nu doar conversaþiile, ci însãºi existenþa.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 15 ianuarie, ora 19.30 l Nunta micilor burghezi De Bertolt Brecht Un spectacol cu supratitrare în limba românã, în regia lui Alexandru Dabija Bertolt Brecht a scris Nunta micilor burghezi (titlul iniþial Nunta) în anul 1919, la vârsta de doar 21 de ani.

Premiera absolutã a avut loc ºapte ani mai târziu. Piesa zugrãveºte într-un cadru comic degradarea micii burghezii: la o nuntã se întâlnesc mirii, tatãl ºi sora miresei, mama mirelui ºi câþiva prieteni. Sãrbãtoarea se transformã treptat într-o catastrofã. Invitaþii se poartã nepoliticos unii cu alþii, intervin unul peste celãlalt atunci când vorbesc, se contreazã reciproc ºi nu se dau îndãrãt nici de la apropouri vulgare. Ca ºi cum nu ar fi de ajuns, mândria mirelui, mobila construitã de el însuºi, începe literalmente sã se descom-

de 23 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi „Eroul discret”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas) Acesta este primul roman publicat de Mario Vargas Llosa dupã acordarea Premiului Nobel pentru literaturã, în 2010. „Un roman de mare forþã, cu accente de melodramã impregnatã de umor, ale cãrui episoade se deruleazã într-un Peru eliberat de dictaturile militare – dupã cum îl caracterizeazã Marin Mãlaicu-Hondrari – aici Piura ºi Lima, oraºele predilecte ale lui Vargas Llosa, nu sunt spaþii fizice, ci teritorii ficþionale locuite de personaje ivite din imaginaþia rodnicã a scriitorului. Cu Eroul discret, romancierul revine la temele lui obsedante: iubirea, libertatea, politica. Povestea are doi protagoniºti, cu douã vieþi oarecum paralele, care se încruciºeazã într-o bunã zi, pe neaºteptate. Felícito Yanaqué ºi Ismael Carrera, doi bãrbaþi cãrora viitorul nu pare a le pregãti surprize, ajung într-un moment de cumpãnã al existenþei. Primul se trezeºte supus unui ºantaj cãruia se hotãrãºte sã nu-i dea curs, ghidându-se dupã cuvintele pe care tatãl sãu i le-a spus înainte de a muri: «Niciodatã sã nu te laºi cãlcat în picioare!» Cel deal doilea se pomeneºte prins în vârtejul unei bizare probleme de familie ºi se hotãrãºte sã le dea o lecþie de viaþã fiilor lui, care-i vâneazã averea. Ambii eroi sunt, fiecare în felul sãu, rãzvrãtiþi discreþi împotriva sorþii ce le pare pecetluitã, sfidând convenþiile claselor sociale din care fac parte. Deºi nu sunt nici rebeli, nici justiþiari în toatã puterea cuvântului, au forþa de a-ºi depãºi condiþia, de a respinge ideile de-a gata, normele de viaþã ºi idealurile celorlalþi.

Un roman marca Mario Vargas Llosa, scris impecabil, alert, ludic, inteligent, din galeria marilor romane care i-au

adus scriitorului faima binemeritatã ºi Premiul Nobel pentru literaturã”.

„Povestiri cu Basil ºi Josephine”, Francis Scott Fitzgerald (Ed. Polirom) Povestiri cu Basil ºi Josephine reuneºte cele paisprezece povestiri scrise de Scott Fitzgerald de-a lungul anului 1928, în timp ce lucra la romanul Blândeþea nopþii, ºi publicate iniþial separat, în revista Saturday Evening Post. Cei doi eroi, Basil Duke Lee, personaj în care se poate distinge profilul autorului însuºi, surprins în copilãrie ºi adolescenþã, ºi replica sa femininã, Josephine Perry, a cãrei sursã de inspiraþie este Ginevra King, prima iubire a lui Scott Fitzgerald, sunt doi tineri precoce privilegiaþi, enfants terribles în felul lor. Cu un dar inegalabil al evocãrii ºi un umor cuceritor, povestirile înfãþiºeazã evoluþia dramaticã a celor douã personaje ºi vorbesc despre relaþii sociale, idei, moralitate, adevãruri ale societãþii, valoare personalã, putere, ambiþie, frumuseþe ºi emoþii – despre devenire ºi viaþã ca suitã de nenumãrate începuturi.

“Palatul chelfãnelii”.

Pascal Bruckner (Ed. Trei) “Prefer oamenilor cãrþile: sunt deja scrise, le deschizi, le închizi dupã voie. O fiinþã omeneascã nu ºtii niciodatã de unde s-o apuci, nu poþi s-o rânduieºti sau s-o deplasezi dupã cum þi-e cheful”, spune Pascal Bruckner.

Radu Toma spune cã “sugestia pe care o conþine romanul lui Pascal Bruckner este cã Timpurile Moderne s-au angajat pe o cale fãrã întoarcere, cã ra-

þionalizarea lumii a produs ravagii definitive: o progresivã ºi ireversibilã derealizare a vieþii. Putem vedea în Preºedinte încarnarea a douã dintre ideile majore ºi strâns înrudite ale Timpurilor Moderne, idei în care unii vãd forþa, alþii slãbiciunea acestora din urmã. Mai întâi, ideea cã nu existã naturã umanã, cã omul este de o nelimitatã plasticitate. Pregnanta formulã sartrianã de acum o jumãtate de secol, conform cãreia existenþa precede esenþa, nu fãcea decât sã dea o datã mai mult corp unui gând mijit pe la sfârºitul Veacului Luminilor: eºti ceea ce faci din tine ºi poþi face din tine orice”.

Luvru, pe primul loc în topul muzeelor cu cei mai mulþi vizitatori în 2013 Muzeul Luvru s-a menþinut pe primul loc în topul celor mai vizitate instituþii de profil din lume, cu 9,2 milioane de vizitatori în 2013, însã numãrul acestora a scãzut cu 500.000 faþã de anul 2012.

TIMPOLIS

Potrivit administratorilor muzeului, aceastã scãdere a numãrului de vizitatori se explicã prin faptul cã 2012 a fost un an de excepþie, informeazã lefigaro.fr, citat de Mediafax. În 2012, Muzeul Luvru a stabilit un record mondial absolut – 9,7 milioane de vizitatori –, graþie inaugurãrii unor noi spaþii dedicate Departamentului de Arte ale Islamului, în curtea Visconti, ºi a douã expoziþii consacrate unor „staruri” ale Renaºterii: Leonardo da Vinci (cu prezentarea picturii restaurate Sfânta Ana, Fecioara ºi Pruncul cu mielul) ºi Rafael. În 2011, 8,89 milioane de persoane au vizitat Muzeul Luvru, care adãposteºte 12.000 de picturi ºi alte obiecte de artã, considerate veritabile comori. În comparaþie cu celelalte muzee franceze, numãrul de vizitatori de la Luvru se menþine la un nivel “stratosferic”.

Totuºi, lui Jean-Luc Martinez, noul director al instituþiei pariziene, îi va fi destul de greu sã imite aceeaºi curbã de progresie pe care a reuºit-o predecesorul sãu. În 2001, Henri Loyrette a ajuns la conducerea muzeului, în momentul în care Luvrul avea 5,1 milioane de

vizitatori pe an, reuºind astfel aproape sã dubleze aceastã cifrã.

Jean-Luc Martinez se confruntã ºi cu o scãdere a subvenþiilor, de 2,5% pe an, ºi va trebui sã se descurce ºi cu o prelevare a fondului de rulment de 36 milioane de euro pe trei ani. În plus, el va trebui sã accepte poliþe de asigurare pentru împrumuturile de opere de artã care vor deveni din ce în ce mai scumpe. Prioritãþile sale constau în perenizarea proiectului Louvre-Lens, deschiderea Louvre Abou Dhabi, reamenajarea accesului principal sub Piramida de la Luvru, redeschiderea sãlilor cu mobilier din secolul al XVIII-lea în primãvara acestui an. Noul director intenþioneazã astfel sã privilegieze expoziþii care au în continuare o mare rigoare ºtiinþificã fiind însã de un gabarit mai mic. În 2013, strãinii au reprezentat aproape 70% din totalul vizitatorilor Muzeului Luvru. Pe primele locuri în

topul vizitatorilor din strãinãtate se aflã americanii, chinezii ºi brazilienii.

O altã cifrã în progresie în 2013: 700.000 de elevi au trecut prin faþa Jocondei, în aproape 28.000 de grupuri organizate. O mai bunã primire a elevilor rãmâne un obiectiv declarat.

Sãli special dedicate profesorilor ºi învãþãtorilor vor fi amenajate, în acest an, în aripa Richelieu. Aproape 50% dintre vizitatorii de la Luvru au mai puþin de 30 de ani. În ceea ce priveºte domeniul expoziþiilor organizate în 2013 în Holul Napoleon, care este spaþiul principal, proiectele expoziþionale „L’Allemagne de Friedrich à Beckmann” ºi „Le printemps de la Renaissance dans la sculpture florentine” au primit 209.000 respectiv 215.000 vizitatori. Potrivit reprezentanþilor muzeului, aceste cifre nu se ridicã la nivelul speranþelor organizatorilor, nici al calitãþii operelor expuse.

timp liber

Meryl Streep spune cã Walt Disney era antisemit ºi sexist Meryl Streep, care i-a înmânat marþi Emmei Thompson premiul pentru cea mai bunã actriþã la gala National Board of Review Awards, pentru rolul din “Saving Mr. Banks: În cãutarea poveºtii”, l-a criticat vehement pe Walt Disney pentru vederile sale sexiste ºi antisemite.

TIMPOLIS

În discursul ce a însoþit înmânarea premiului, Meryl Streep a pus accentul pe atitudinea „bigotã” faþã de femei a lui Walt Disney, reflectatã în strategiile companiei sale de producþie, potrivit contactmusic.com. „Unii dintre asociaþii acestuia au relatat cã Walt Disney nu agrea femeile”, a declarat actriþa, înainte de a-i înmâna premiul Emmei Thompson. „Disney, care a adus bucurie, dupã cum ºtim, în viaþa a miliarde de oameni a fost probabil rasist (...) sau a avut anumite înclinaþii rasiste. El a format ºi a susþinut un grup de lobby antisemit din industrie. ªi a fost, fãrã îndoialã, dupã cum aratã strategiile companiei sale, un bigot sexist”, a continuat actriþa.

Aceasta ºi-a exemplificat afirmaþiile citând dintr-o scrisoare din 1938 a lui Walt Disney, adresatã unei tinere din Arkansas, care dorea sã participe la un program de formare în domeniul creãrii desenelor animate. „Femeile nu au nicio contribuþie creativã în legãturã cu pregãtirea desenelor animate pentru proiectarea pe marele ecran, deoarece aceastã sarcinã este realizatã în întregime de tineri. Din acest motiv, fetele nu sunt luate în considerare pentru ºcoala de pregãtire”, preciza

Disney în scrisoare.

Meryl Streep a explicat cã a ales acest discurs critic la adresa lui Disney, „ca omagiu faþã de Emma (...) deoarece este o feministã convinsã (...), ca ºi mine!”.

Emma Thompson a primit premiul pentru cea mai bunã actriþã în rol principal, la gala National Board of Review Awards, interpretând rolul lui P.L. Travers, autoarea cãrþii pentru copii Mary Poppins, în filmul Saving Mr. Banks: În cãutarea poveºtii/ Saving Mr. Banks, regizat de John Lee Hancock. Filmul urmãreºte modul în care Walt Disney, interpretat de Tom Hanks, a ajuns sã ecranizeze celebra carte pentru copii, dupã ce, iniþial, s-a lovit de împotrivirea autoarei.

Meryl Streep, nãscutã în 1949, a câºtigat în 2012 premiul Oscar pentru cea mai bunã actriþã în rol principal, pentru interpretarea fostului premier britanic Margaret Thatcher, în filmul Doamna de Fier/ The Iron Lady. Acesta a fost cel de-al treilea Oscar câºtigat de Meryl Streep, dupã cele care i-au recompensat prestaþiile din Kramer contra Kramer ºi Alegerea Sophiei. Streep are, în total, 17 nominalizãri la Oscar.

Cu filme precum Vânãtorul de cerbi, Podurile din Madison County ºi Julie ºi Julia, Meryl Streep este o adevãratã legendã a cinematografiei mondiale.

Emma Thompson, în vârstã de 54 de ani, a obþinut premiul Oscar pentru cea mai bunã actriþã în 1993, pentru rolul din Întoarcere la Howard’s End, ºi Oscarul pentru cel mai bun scenariu, pentru adaptarea cinematograficã a romanului Raþiune ºi simþire, de Jane Austen. Thompson este printre puþinii

actori de la Hollywood care au fost nominalizaþi la Oscar pentru un rol principal ºi un rol secundar, în acelaºi an, 1994, pentru douã producþii diferite. În cazul actriþei Emma Thompson este vorba despre rolul principal din Rãmãºiþele zilei ºi rolul secundar din În numele tatãlui. Actriþa britanicã a fost recompensatã ºi cu o stea pe Walk of Fame din Hollywood, în august 2010.

Walt Disney (1901 - 1966), inovator al filmului de animaþie ºi cofondator al studioului de producþie Walt Disney Company, a fost nominalizat la 61 de premii Oscar ºi la ºapte premii Emmy, deþinând recordul pentru cele mai multe nominalizãri la trofeele Academiei americane. Disney ºi echipa sa au creat unele dintre cele mai celebre filme din lume ºi cele mai cunoscute personaje, inclusiv pe cel pe care majoritatea îl considerã alter ego-ul sãu, Mickey Mouse.

Sandra Bullock ºi Justin Timberlake, marii câºtigãtori la gala People’s Choice Awards 2014 Actriþa Sandra Bullock ºi cântãreþul Justin Timberlake au fost marii câºtigãtori la gala People’s Choice Awards 2014, recompense cunoscute ºi sub denumirea de premiile publicului american, întrucât sunt acordate pe baza voturilor exprimate de fani.

People’s Choice Awards, premii acordate în cinematografie, televiziune ºi muzicã, sunt decernate în urma voturilor exprimate de marele public pe internet, spre deosebire de celelalte trofee importante din industria de divertisment americanã, precum Oscaruri, Globuri de Aur, Emmy, Grammy, care sunt decernate de profesioniºti.

Fanii au putut sã îºi voteze favoriþii pe internet, la 58 de categorii, începând din data de 5 decembrie.

Astfel, Sandra Bullock, nominalizatã la cinci trofee, a primit premii la categoriile „actriþa preferatã”, „actriþa de comedie preferatã” ºi „actriþa de dramã preferatã”.

De asemenea, pelicula în care a jucat anul acesta, Gravity 3D: Misiune în spaþiu, a fost desemnatã drama preferatã a publicului, în timp ce colaborarea ei cu George Clooney din acest lungmetraj a fost recompensatã cu premiul pentru cel mai bun cuplu pe marele ecran.

De cealaltã parte, Justin Timberlake a primit premiile categoriilor „cântãreþul preferat”, „cântãreþul de R&B preferat” ºi „albumul preferat” (20/20 Experience).

Robert Downey Jr. a fost un alt mare câºtigãtor al galei, plecând acasã cu premiul pentru starul preferat într-un film de acþiune, în timp ce lungmetrajul în care a jucat Omul de oþel 3/ Iron Man 3 a fost recompensat cu premiile categoriilor „filmul preferat” ºi „filmul de acþiune preferat”.

Johnny Depp a fost desemnat actorul preferat al publicului american, Adam Sandler a primit premiul pentru actorul de comedie preferat, iar Leonardo DiCaprio a primit trofeul pentru actorul preferat într-un film dramatic.

Publicul american ºi-a ales ºi comedia preferatã, The Heat, precum ºi filmul dedicat îmtregii familii preferat, Sunt un mic ticãlos 2/ Despicable Me 2, cel mai bun horror – Carrie –, cel mai bun thriller – Now You See Me: Jaful perfect/ Now You See Me. În domeniul muzicii, Demi Lovato a fost desemnatã cântãreaþa preferatã a publicului american, Ariana Grande a primit trofeul pentru cel mai bun artist debutant, Britney Spears a primit titlul de artista pop preferatã, Taylor Swift a devenit artista country preferatã, duoul Macklemore & Ryan

Lewis a primit premiul pentru cel mai bun artist hip-hop, iar One Direction a fost desemnatã trupa preferatã.

Katy Perry, nominalizatã la cinci categorii, a primit douã premii, pentru cântecul preferat (Roar) ºi videoclipul preferat (Roar).

Serialul de televiziune Glee , un musical de mare succes în rândul adolescenþilor nord-americani, care fusese nominalizat la opt categorii de premii, a primit doar douã trofee, pentru cel mai bun actor de comedie (Chris Colfer) ºi cel mai bun duo de prieteni pe micul ecran - Lea Michele ºi Naya Rivera.

La categoria „serialul dramatic preferat difuzat de o reþea de televiziune” a fost recompensatã producþia The Good Wife, în timp ce The Big Bang Theory a primit premiul categoriei echivalente destinate comediilor.

De asemenea, la categoria „serialul dramatic preferat difuzat de un post TV prin cablu” a fost desemnat câºtigãtor The Walking Dead , iar la categoria „serialul de comedie preferat difuzat de un post TV prin cablu” a câºtigat Psych.

Cea de-a 40-a galã People’s Choice Awards a avut loc miercuri searã, la Nokia Theatre din Los Angeles. Gala a fost difuzatã de postul CBS ºi a fost prezentatã de Beth Behrs ºi Kat Dennings, starurile serialului de comedie 2 Broke Girls. (TP)

13

13 - 15 ianuarie 2014 punã. Iar concluzia e: „Slavã Domnului ºi diavolului cã au plecat în sfârºit!”

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 16 ianuarie, ora 20 l Fãptaºi De Thomas Jonigk Un spectacol cu supratitrare în limba românã, în regia lui Szabó K. István De ani de zile, Petra este abuzatã de cãtre tatãl ei, Erwin, iar mama ei, Karin, ignorã acest lucru. Magda îl violeazã pe fiul ei, Paul, însã nimeni nu aude strigãtele lui de ajutor. Destinul similar îi aduce faþã în faþã pe cei doi copii, care se strãduiesc, cu mai mult sau mai puþin succes, sã punã capãt abuzurilor pãrinþilor. Faptele pãrinþilor sunt greu de cuprins în cuvinte, ºi cu atât mai greu e ca aceºtia sã fie traºi la rãspundere.

Thomas Jonigk evocã în Fãptaºi unul dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani. În mod surprinzãtor, Jonigk descoperã în poveºtile Petrei ºi a lui Paul accente comice, totodatã însã cu constatarea cã societatea noastrã este una de fãptaºi.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 18 ianuarie, ora 19.30 l Sus în adâncuri Dup Nick Hornby Un spectacol în regia lui Kedves Emõke Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 14 ianuarie, ora 19 l Vremuri de pace

De Hajdu Szabolcs Un spectacol în regia lui Hajdu Szabolcs ºi în scenariul bazat pe ideile ºi improvizaþiile actorilor din distribuþie Dupã apariþia celei mai recente cãrþi ale sale, Langermann este rugat sã scrie o piesã de teatru. Moartea tatãlui sãu, agitaþia pregãtirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care ºi-a pierdut echilibrul, atmosfera sufocantã a societãþii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniºtii necesare pentru a crea.

Sarcina asumatã devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporþii ireale, fatale.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 17 ianuarie, ora 19 l Operã þãrãneascã De Pintér Béla - Darvas Benedek Un spectacol în regia lui Szikszai Rémusz Operã þãrãneascã, de Pintér Béla, este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original" montat de autor se joacã de nu mai puþin de zece ani pe scenele din Ungaria ºi din strãinãtate. În Operã þãrãneascã este prelucrat o poveste de baladã sub forma unei opere. La bazã stau cântece maghiare populare ardeleneºti, muzicã baroc ºi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuºi omogen. “Întâmplarea poate pãrea cunoscutã multora dintre voi”, spune Pintér Bél Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 19 ianuarie, ora 20.30

Operã l

Voievodul þiganilor

Operetã în trei acte Muzica: Johann Strauss Libretul: Ignaz Schnitzer Un spectacol susþinut de Corul, Orchesta ºi Ansamblul de balet ale Operei Române din Timiºoara Opera Românã Timiºoara, 8 ianuarie, ora 17

Filarmonicã l Searã Eminescu Un spectacol susþinut de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea, cu participarea actorilor Alexandra Didilescu ºi Colin Buzoianu Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 15 ianuarie, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol susþinut de violonistul Florin Croitoru ºi dirijat de Radu Popa În program sunt incluse lucrãri de L. v. Beethoven (Uvertura Coriolan Op. 62 ºi Simfonia nr.1 Op. 21) ºi W.A. Mozart (Concertul nr. 3 pentru vioarã ºi orchestrã, KV 216, în Sol major) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 17 ianuarie, ora 19

Expoziþii l 23:59

O expoziþie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune cã este perceputã ca o imagine iconicã pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii ºi incertitudinii care ne dominã”.

Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Puterea Justiþiei ºi puterea spiritualã O expoziþie semnatã Bogdan Gârbovan „O lecþie politicã – spun organizatorii – oferitã de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhicã ºi egalitarianã a forþelor de ordine publicã ºi spiritualã” Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Gânduri O expoziþie a artistului Horia Bojin “Alfabetul lui Horia Bojin sunt niºte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încãrcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, repausul ºi meditaþia sunt stãri apriori de graþie”, spune istoricul de artã Dana Sarmeº.

Papillon Cafe, pânã în 23 ianuarie l Expoziþie a taberei de creaþie Gernik 2013 Galeria Pygmalion, Casa Artelor , din 23 decembrie 2013, ora 18, pânã în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de deschidere va fi rostit de cãtre Szekernyes Ianos, Ion Marin Almajan, Gabriel Kelemen ºi Calin Chincea

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

13 - 15 ianuarie 2014

Organizaþii de pacienþi susþin pachetele de servicii medicale ºi lista de compensate Reprezentanþii a zece organizaþii de pacienþi au semnat o declaraþie prin care s-au angajat sã susþinã implementarea cu “responsabilitate” a noilor proiecte din sistem, pachetele de servicii ºi noua listã de compensate.

TIMPOLIS

Liderii organizaþiilor de pacienþi au fost prezenþi, zilele trecute, la consultãrile de la Ministerul Sãnãtãþii pe tema hotãrârii de guvern privind pachetul minimal de servicii medicale, pentru cetãþenii neasiguraþi, ºi pachetul de servicii medicale de bazã, pentru cetãþenii asiguraþi, precum ºi pe tema noii liste de medicamente compensate.

În urma întâlnirii, a fost semnatã o declaraþie comunã prin care pãrþile îºi afirmã sprijinul pentru implementarea cu responsabilitate a pachetelor de servicii medicale ºi a noii liste de medicamente compensate. „Noi, semnatarii, ne angajãm la susþinerea acestor proiecte, ne aducem contribuþia prin idei ºi propuneri constructive ºi ne asumãm responsabilitatea de a promova ºi explica cât mai bine cãtre publicul larg necesitatea implementãrii cu responsabilitate a pachetelor de servicii medicale ºi a listei de medicamente compensate”, se aratã în declaraþia reprodusã într-un comunicat al Ministerului Sãnãtãþii, citat de Mediafax.

Declaraþia a fost semnatã de liderii mai multor oragnizaþii de pacienþi:

Alianþa Pacienþilor Cronici din România, Asociaþia Naþionalã a Hemofilicilor din România, Federaþia Asociaþiilor Diabeticilor din România, Asociaþia Pacienþilor cu Afecþiuni Autoimune, Asociaþia Transplantaþilor, Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din România, Asociaþia Naþionalã pentru Protecþia Pacienþilor, HelpAutism, Asociaþia Pacienþilor înregistraþi cu Boli Hepatice din Romania ºi Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA. La întâlnire au fost prezenþi ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, un secretar de stat din Ministerul Sãnãtãþii, Adrian Panã, ºi preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Cristian Buºoi.

Zahãrul, la fel de periculos ca tutunul Doctorii ºi academicienii cer marilor companii din domeniul alimentar sã reducã cu o treime conþinutul de zahãr din produsele lor, întrucât acesta tinde sã devinã la fel de periculos ca tutunul, provocând boli ºi chiar moartea.

Misterul evoluþiei holerei a fost elucidat Cercetãtorii australieni ºi canadieni au identificat tulpina bacterianã a holerei, o boalã vinovatã de declanºarea unei pandemii care a fãcut milioane de victime în secolul al XIX-lea, dupã ce au reuºit pentru prima datã sã secvenþieze genomul acestui patogen.

Lucrând pe o porþiune bine conservatã a intestinului uneia dintre victime, oamenii de ºtiinþã au reuºit sã descifreze misterul acestei bacterii care continuã sã facã ravagii ºi în zilele noastre în þãrile sãrace.

Studiul lor a fost publicat sãptãmâna trecutã în prestigioasa revistã medicalã americanã New England Journal of Medicine, anunþã Mediafax.

Descoperirea este consideratã foarte importantã, deoarece, pânã în prezent, cercetãtorii nu reuºiserã sã identifice primele tulpini ale bacteriei Vibrio cholerae, un patogen care se dezvoltã în apã. Cercetãtorii au putut astfel sã confirme primul dintre cele douã tipuri de holerã, considerat

„clasic” ºi care s-a fãcut vinovat probabil ce declanºarea a cinci dintre cele mai grave ºapte epidemii din secolul al XIX-lea.

Aproape toate au început în Golful Bengal. „Înþelegerea evoluþiei unei maladii infecþioase prezintã un potenþial uriaº pentru înþelegerea epidemiologiei sale, a felului în care aceasta evolueazã în timp ºi a factorilor care îi favorizeazã transmiterea între oameni, a explicat medicul Hendrik Poinar, profesor de geneticã ºi director al Centrului de studii asupra ADNurilor strãvechi de la Universitatea McMaster din Canada, unul dintre autorii studiului.

Originea bacteriei vinovate de apariþia holerei a rãmas multã vreme un mister, întrucât cercetãtorii nu puteau sã examineze eºantioane vechi.

Acest patogen se ascunde în intestinele victimelor ºi nu ajunge niciodatã în dinþi ºi oase.

Din acest motiv, nu existã aproape niciodatã resturi de ADN ale bacteriei. Pentru acest studiu, geneticienii au avut acces la o colecþie de þesuturi umane conservate într-un muzeu de

de 23 de ani un reper al cetãþii

istorie medicalã înfiinþatã de College of Physicians din Philadelphia în 1858, dupã ce acest oraº american se confruntase cu o epidemie de holerã cu câþiva ani înainte.

ADN-ul bacteriei utilizate în acest studiu a fost extras din intestinul unui bãrbat mort de holerã în 1849. Savanþii au putut astfel sã determine cã aceastã tulpinã de bacterie, denumitã „clasicã”, ºi cea de-a doua tulpinã, denumitã El Tor, au coexistat la oameni ºi în apele estuare timp de multe secole sau chiar multe milenii, înainte de declanºarea pandemiilor din secolul al XIX-lea.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii estimeazã cã în fiecare an apar pe plan mondial între trei milioane ºi cinci milioane de cazuri noi de holerã care fac între 100.000 ºi 120.000 de morþi. Holera afecteazã în special intestinul subþire ºi se manifestã prin tulburãri digestive severe – diaree gravã, vomitãri excesive – care duc la o deshidratare rapidã ºi severã ºi chiar la moartea bolnavului, daca boala nu este tratatã cu rapiditate. (TP)

Un iaurt cu vanilie, care avea marcat pe etichetã un nivel 0 de grãsimi, conþine cinci linguriþe de zahãr Simon Capewell, profesor de epidemiologie în cadrul Universitãþii din Liverpool susþine cã „zahãrul este noul tutun”, anunþã Mediafax. Capewell acuzã industria concentratã pe profit ºi nu pe sãnãtate cã pune presiune pe pãrinþi ºi copii prin intermediul bãuturilor dulci ºi al mâncãrurilor bogate în calorii care se gãsesc peste tot.

Obezitatea, devenitã epidemicã, dar ºi diabetul priveazã bugetul Marii Britanii de cinci miliarde de lire sterline anual.

Fãrã o reglementare costurile ar putea depãºi 50 de miliarde de lire sterline pânã în 2050.

Profesorul Capewell este membru al unui nou grup de iniþiativã americano-britanic, Action on Sugar, ºi susþine cã solicitarea adresatã companiilor de a schimba ceva nu a avut rezultate.

Un britanic obiºnuit consumã cam 12 linguriþe de zahãr pe zi, iar unii adulþi ajung la 46 de linguriþe. Asta în timp ce cantitatea maximã recomandatã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii este de zece linguriþe, dar este foarte posibil ca ea sã fie înjumãtãþitã.

Agenþia Naþiunilor Unite susþine cã existã dovezi copleºitoare cã bãuturile îndulcite cu

zahãr, dar ºi alte tipuri de consum de zahãr pot avea legãturã cu obezitatea, diabetul ºi bolile cardiovasculare. Un studiu efectuat de grupul de iniþiativã Action on Sugar a descoperit niveluri ridicate de zahãr în diferite mâncãruri, inclusiv în aperitive.

Un iaurt cu vanilie, care avea marcat pe etichetã un nivel 0 de grãsimi, conþinea, totuºi, cinci linguriþe de zahãr.

Action on Sugar susþine cã întreprinderile alimentare ar trebui sã reducã nivelul de zahãr din produsele lor cu 20 - 30 la sutã în urmãtorii trei pânã la cinci ani, scãzând astfel 100 de calorii din dieta zilnicã. Ar fi suficient pentru a opri, sau chiar scãdea numãrul cazurilor de obezitate ºi a bolilor asociate.

Graham MacGregor, profesorul Institutului de Medicinã Preventivã Wolfson, din Londra, ºi preºedinte al grupului de iniþiativã Action on Sugar, susþine cã „epidemia de obezitate trebuie combãtutã ferm atât în Marea Britanie, cât ºi în restul lumii. Trebuie sã punem în practicã un plan coerent structurat pentru reducerea treptatã a numãrului de calorii consumate de oameni prin scãderea nivelului de zahãr din mâncãruri ºi bãuturi”.

Directorul ºtiinþific al grupului, dr. Aseem, spune cã acest plan simplu lasã suficient spaþiu de manevrã atât companiilor alimentare, cât ºi reglementatorilor oficiali, pentru reducerea cantitãþilor mari de zahãr conþinute în mâncãruri ºi bãuturi.

Acesta aratã cã adaosul de zahãr nu are valoare nutriþionalã ºi nu produce senzaþia de saþietate. Dincolo de faptul cã reprezintã o cauzã importantã a obezitãþii, excesul de zahãr creºte riscul apariþiei diabetului de tip 2, provoacã probleme metabolice ºi afecteazã ficatul.

Grupul Action on Sugar susþine cã cei care trebuie protejaþi în primul rând de acest pericol public sunt copiii. Firmele din industria alimentarã

trebuie sã reducã imediat cantitãþile de zahãr, în special din alimentele destinate copiilor, ºi sã înceteze publicitatea fãcutã produselor cu un înalt nivel caloric care are ca þintã copiii.

Producãtorii de zahãr resping acuzaþiile Dar producãtorii de zahãr resping acuzaþiile experþilor arãtând cã dovezile lor nu întrunesc consensul comunitãþii ºtiinþifice. Ei invocã un material publicat, anul trecut, de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii în care se aratã cã legãtura dintre diabet ºi masa corporalã este determinatã de excesul de calorii, nu în mod special de consumul de zahãr.

Sunt invocate, de asemenea, numeroase studii ale experþilor britanici ºi europeni care aratã clar cã diabetul nu este provocat de consumul de zahãr.

Comisii respectabile de experþi au pus în balanþã dovezile adunate în cursul anilor ºi au concluzionat cã acestea nu indicã zahãrul ca fiind implicat în producerea bolilor stilului de viaþã.

Barbara Gallani, membrã a Food and Drink Federation, un grup al industriei alimentare, infirmã faptul cã zahãrul este vinovat de obezitate.

Ea aratã cã industria a oferit informaþii clare cumpãrãtorilor în privinþa nivelului de zahãr din produse. „Zahãrul, ca orice alt nutrient, trebuie consumat ca parte a unei diete variate ºi echilibrate, nefiind astfel cauza obezitãþii. Pentru aceastã boalã nu existã o soluþie simplã”, a spus Barbara Gallani.

Disputele pe aceastã temã continuã, însã, în lumea ºtiinþificã. Yoni Freedhoff, profesor de medicinã la Universitatea din Ottawa, susþine cã zahãrul trebuie sã fie o trataþie ocazionalã ºi nu regulatã. El susþine cã zahãrul ºi-a fãcut loc în practic orice mâncãm. (TP)

integrame

13 - 15 ianuarie 2014

15

Noaptea târziu. Sotul beat vine acasa, fata plina de ruj si fond de ten... În prag sotia furioasa.

- Draga, n-o sa ma crezi! M-am batut cu un clovn!

O blonda intra într-un local, merge repede la barman si-i susoteste, timid, în ureche: - Unde aveti toaletele?

Barmanul îi raspunde: - Pe partea cealalta, va rog!

Blonda se deplaseaza putin si-i susoteste în cealalta ureche: - Unde aveti toaletele? l

Un semafor catre celalalt -Nu te uita ca ma schimb. l

O blonda îi spune unei prietene: - Ieri am fost la oftalmolog.

- Si ce ti-a spus?

- Mi-a spus sa învat alfabetul. l

La consultatie medicul îi spune pacientului: -Nu-mi place deloc cum arati! Cred ca ai deja o grava afectiune pulmonara.

Câte tigari mai fumezi?

-10, câte mi-ati prescris ! Nici una mai mult.

-Si înainte câte fumai?

-Inainte nu fumam deloc l

-Ospatar, fii amabil, spune clientul, am comandat o friptura cu os!

-Da, domnule, v-am adus-o. Care este problema?

-Vrei sa vezi daca nu cumva carnea a ramas în bucatarie?

Bula, împreuna cu trei prieteni, carau pe umeri un sicriu asezat pe cant. Un alt prieten îi întreaba: - Ce s-a întâmplat?

Bula: - O înmormântez pe soacra-mea.

- Saraca, Dumnezeu sa o ierte... Da’ de ce nu duceti sicriul cum trebuie?

- Pai daca o duc pe spate începe sa sforaie! l

- Doamna, aratati superb în aceasta toaleta!

- Nesimtitule, închide usa ! l

La un tribunal în Groenlanda: - Unde ati fost în noaptea 18 noiembrie - 16 martie? l

Doi ciobani merg la un restaurant mediteranean. Dupa ce citesc meniul îl întreaba pe chelner - Dom’le draga, ce îs acelea fructe de mare?

- Caracatita, calamar, rac, creveti, raspunde chelnerul.

- Apoi bag de seama, zice unul dintre ciobani, dupa cum zici dumneata, vulpea, ursul si lupu’ îs fructe de padure! l

O pereche proaspat casatorita iesea din biserica. Doi baietei stateau si se uitau la ei. Unul dintre ei îl întreaba pe celalalt: - Vrei sa îi sperii?

- Da! Atunci, pu?tiul se duce aproape de miri si striga: - Tata! Tata! l

Un domn foarte respectuos intra într-o patiserie: - Buna ziua, am nevoie de un tort. E ziua de nastere a sotiei.

- Câte lumânari?

- 29, ca de obicei!

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

13 - 15 ianuarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.