Timpolis 2019

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXII Nr.2019 9 - 12 ianuarie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Va urma un seism în P.S.D.? melania.cincea@timpolis.ro mbele condamnãri ale lui Adrian Nãstase au fost însoþite de ameninþãri voalate din partea acestuia. Ambele sunt generate de o profundã stare de nemulþumire faþã de libertatea Justiþiei. Existã, însã, diferenþe majore între ele: de context ºi de destinatar. rima ameninþare fusese lansatã cu puþin timp înainte de prima condamnare: la adresa rivalilor sãi politici. Era luna mai a anului 2012. Plinã de speranþe pentru P.S.D., instalat confortabil la putere, dupã dãrâmarea Guvernului Ungureanu. Plinã de speranþe, aºadar, ºi pentru Adrian Nãstase.

Tonul din declaraþiile lui, date dupã ce la Justiþie fusese numit un fost consilier personal de-al sãu, Titus Corlãþean, indica un om foarte sigur pe el – o siguranþã ce îi reactivase aroganþa din anii de glorie –, un om foarte sigur nu numai pe victoria sa în lupta cu Justiþia, ci ºi pe apropierea zilei care ar fi fãcut posibilã o rãzbunare. „ªi pentru cã, de câteva zile, am vãzut o escaladare a retoricii mincinoase din partea acestei unelte a justiþiei bãsesciene (Monica Macovei – n.r.), cred cã trebuie sã aflãm ºi adevãrul. Sã îi transmit faimoasei luptãtoare anticorupþie cã, surprizã, miturile pot fi distruse, odatã cu mincinoºii care au stat la baza formãrii lor”, scria Adrian Nãstase, pe blogul sãu, în 22 mai, în preambulul unui termen (din multele succesive) în recursul formulat în dosarul „Trofeul calitãþii”. Citind afirmaþiile vituperante ale lui Adrian Nãstase, te întrebai la ce mituri se referã? Care sunt, în concepþia sa, mincinoºii care au stat la baza formãrii lor? ªi, în fine, ai fost tentat sã-þi pui o întrebare al cãrei rãspuns avertiza cã va depãºi sfera benignã a retoricii : Cum ºi cine va distruge respectivele mituri? Aceste rânduri, scrise cu doar o lunã înainte de decizia încarcerãrii sale, puteau fi decriptate ca o ameninþare, voalatã, la adresa Monicãi Macovei, a ºefului D.N.A. ºi a tuturor celor care au fãcut parte din „Justiþia bãsescianã” ºi ºi-au permis sã-l investigheze ºi sã-l judece. n 7 ianuarie 2014 – prima sa zi de detenþie în cea de-a doua condamnare – dl Nãstase fãcea publice, pe blogul personal, câteva rânduri, adresate, de data aceasta, propriilor sãi colegi, discipoli, premierul Victor Ponta fiind, în context, pion principal. Declaraþiile fãcute de dl Ponta ºi înaintea pronunþãrii sentinþei – „E o mare nedreptate ca Nãstase sã fie hãituit o viaþã întreagã de sistemul lui Bãsescu” –, ºi dupã – “este o justiþie generalizantã ºi greºitã” – par sã nu fi avut nicio valoare pentru Adrian Nãstase. Cuvintele lui trãdeazã o profundã dezamãgire – ceea ce presupune cã, pânã în ultimul moment, a avut speranþa cã va fi salvat. Sunt declaraþii ce pot fi interpretate ca avertisment transmis direct d-lui Ponta – “Rãul poate fi fãcut nu doar prin acþiune, ci ºi prin inacþiune. Faptul cã actuala coaliþie a consolidat mecanismele prin care Bãsescu controleazã sistemul judiciar la vârf, aplicând, în continuare, reguli aberante, este o mare neîmplinire” –, dar ºi ca ameninþare – “va rãspunde, oare, cineva, pentru rãul fãcut, pentru suferinþele ºi pentru proiectele neîmplinite? Nu ºtiu încã. Probabil cã nu… Sau?” a nici 24 de ore, venea o altã declaraþie.

Care nu numai cã intrã în contradicþie cu afirmaþiile lui Victor Ponta, dar trãdeazã tensiuni la vârful P.S.D. Întrebat dacã apreciazã cã fostul premier este condamnat politic, Ion Iliescu a rãspuns: “Nu este, cred, o legãturã, o conexiune directã între factorii politici ºi justiþie”. E greu de spus dacã dl Iliescu crede sincer în aceastã ipotezã.

Ceea ce pare cert e cã aceste opinii diferite, pe un subiect extrem de sensibil pentru P.S.D., trãdeazã falii în partid. Nu este exclus ca Victor Ponta sã fie fãcut responsabil pentru cã nu a reuºit sã-l salveze pe Adrian Nãstase – nu neapãrat pentru cã nu a vrut, ci pentru cã, sub presiune externã, nu a putut. (La fel ca în cazul baronilor ºi baroneþilor care, gãsiþi de A.N.I. în stãri de incompatibilitate, au pus presiune pe premier sã-i salveze.) Sã nu uitãm cã cel puþin o facþiune din partid îi pregãtea lui Adrian Nãstase revenirea în politicã, în liga principalã. Nu degeba a fost numit “simbol al P.S.D.”. Nu degeaba, la Congresul de anul trecut, a fost primit ca o figurã mesianicã, la a cãrei apariþie, din difuzoare a început sã rãsune “Oda bucuriei”. Nu degeaba, în vara 2013, la un ºi ceva dupã instalarea la putere, Adrian Nãstase declara cã e timpul ca P.S.D. sã se apuce de treabã.

A

P

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Spitalul din Giroc ar putea duce la închiderea unor secþii de la spitalele de stat l Consilierii judeþeni spun

cã încã nu se ºtie clar sub ce formã va funcþiona noua unitate

Aspectul parcurilor din Timiºoara, sursã de nemulþumire ºi pentru Primãrie În ultima perioadã s-au înmulþit, pe pagina de Facebook a primarului Nicoale Robu, dar ºi pe portalul domnuleprimar.ro, mesajele timiºorenilor nemulþumiþi de aspectul parcurilor din Timiºoara.

Culmea e cã ºi Primãria e nemulþumitã, deºi Municipalitatea cheltuie sume foarte mari pe reabilitãrile de spaþii verzi. pag.2

Suplimentare de buget pentru finalizarea reabilitãrii Catedralei Primãria Timiºoara a decis sã aprobe acordarea unei sume suplimentare din cota parte alocatã pentru lucrãrile de reabilitare a Catedralei Mitropolitane, în urma majorãrii devizului stabilit iniþial. Controversele legate de schimbarea treptelor par sã fi fost uitate între timp.

pag.3

500 de deþinuþi timiºeni ar putea beneficia Legea amnistierii Cu toate dezbaterile pe seama ei, Legea amnistierii ºi graþierii unor pedepse de pânã la ºapte ani nu a fost retrasã sau respinsã la Camera Deputaþilor. De prevederile acesteia ar putea beneficia peste 500 de deþinuþi de la Penitenciarul Timiºoara. Angajaþi din sistemul penitenciar susþin însã cã o asemenea prevedere legislativã nu este de bun augur ºi invocã precedentele amnistieri sau graþieri, a cãror urmare a fost reîntregirea în scurt timp a efectivelor de deþinuþi.

Î

pag.6

„Restitutio in integrum” pentru pensiile speciale Dupã ajustãrile pensiilor speciale dictate de condiþiile de austeritate din 2009 - 2010, aceste drepturi ar putea reveni la cuantumul iniþial, Statul acordându-le retroactiv „pensionarilor speciali” toþi banii care li s-ar fi cuvenit din momentul ajustãrii pânã în prezent. Un proiect de lege în acest sens, care are ca iniþiatori parlamentari P.S.D. din Timiº, este într-un stadiu avansat. În momentul de faþã sunt greu de estimat efectele unei asemenea iniþiative asupra bugetului de stat.

L

pag.12

Terenurile de golf, o alternativã pentru pârloagele Timiºului Dacã proiectul se va concretiza sub forma unei combinaþii între sistemul privat ºi cel de stat, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secþiilor unor unitãþi spitaliceºti de stat Consiliul Judeþean Timiº anunþa, în vara lui 2013, cã va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea unui campus spitalicesc la Giroc. Mai mult, a decis sã înceapã demersurile pentru amenajarea terenului pe care urmeazã sã se realizeze investiþia, prin investiþii de infrastructurã ºi demolãri, deºi, conform unor consilieri judeþeni, nu s-au lãmurit aspecte

importante legate de acest parteneriat. În plus, dacã proiectul se va concretiza sub forma anunþatã de conducerea C.J. Timiº, respectiv o combinaþie între sistemul privat ºi cel de stat, având în vedere cã, pe judeþ, existã aprobat un numãr fix de paturi de spital, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secþiilor unor unitãþi spitaliceºti de stat. pag. 4

În Timiº existã suficiente terenuri de tip pârloagã. Pe lângã amenajarea de parcuri de captare a energiei solare, o idee pentru rentabilizarea lor este utilizarea ca spaþii de agrement. Astfel de exemple sunt Herghelia de la Izvin, dar ºi terenul de golf de la Recaº. Deºi ideea investirii în crearea unui teren de golf a avut-o ºi Consiliul Judeþean, acum ºase ani, pânã la urmã proiectul a fost abandonat. pag.13

2

social

9 - 12 ianuarie 2014

Aspectul parcurilor din Timiºoara, sursã de nemulþumire ºi pentru Primãrie l Aceasta deºi Municipalitatea cheltuie sume enorme pe reabilitãrile de spaþii verzi În ultima perioadã s-au înmulþit, pe pagina de Facebook a primarului Nicoale Robu, dar ºi pe portalul domnuleprimar.ro, mesajele timiºorenilor nemulþumiþi de aspectul parcurilor din Timiºoara. Culmea e cã ºi Primãria e nemulþumitã, deºi Municipalitatea cheltuie sume foarte mari pe reabilitãrile de spaþii verzi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

În ciuda sumelor foarte mari cheltuite de cãtre Primãria Timiºoara pentru întreþinerea spaþiilor verzi, pe pagina de Facebook a primarului Nicolae Robu, dar ºi pe portalul domnuleprimar.ro apar tot mai multe mesaje ale unor timiºoreni care semnaleazã mizeria ºi aspectul deplorabil al multor parcuri din oraº. “În zona centralã, parcurile din apropiere (cel adiacent strãzii Mocioni, respectiv cel de pe splaiul Begãi, de-a lungul bulevardului Take Ionescu), aratã execrabil. Pe Filipescu, aleile de pe lângã imobile sunt ticsite cu gunoaie (una în special e plinã ochi de PET-uri de bere, cel puþin 20-30, pãturi vechi, ambalaje), iar spaþiul verde de lângã cãminul Facultãþii de Medicinã e folosit pe post de tomberon”. Sau “Domnule primar, când aþi trecut ultima datã printr-un parc din Timiºoara, din cele amenajate mai recent? La Turbinã, unde era

Foto TIMPOLIS

Mesaje “de bine” despre mizeria ºi debandada din parcuri Primãria e nemulþumitã, deºi Municipalitatea cheltuie sume foarte mari pe reabilitãrile de spaþii verzi

chiar frumos, este mizerie, rahaþi peste tot, gunoaie, nu se face absolut niciodatã curat, la fel, parcul de la Dacia, la fel, Parcul Central, chiar aºa?! Nu ne pasã deloc de aceste locuri de recreere, în care s-au investit mulþi bani? Nu mai existã Retim? Pentru ce îi mai plãtiþi?!” sunt doar douã din mesajele de “felicitare” adresate conducerii Primãriei pe domnuleprimar.ro.

Primarul Nicoale Robu a rãspuns zilele trecute acestor mesaje, arãtând cã nemulþumirea este comunã: “Am înþeles cã avem o nouã societate care se ocupã de spaþiile verzi, deoarece într-adevãr nimeni nu era mulþumit de felul în care erau întreþinute aceste zone. Sper sã nu mai avem astfel de probleme”.

Punctul de vedere al Primãriei este surprinzãtor, din perspectiva sumelor alocate anul trecut pentru întreþinerea spaþiilor verzi din municipiu. În 2013 Primãria Timiºoara anunþa cã e dispusã sã aloce 30 de milioane de lei pentru servicii de întreþinere a parcurilor, scuarurilor, spaþiilor verzi ºi sistemelor de irigare de pe domeniul public. ªi în 2012, conform datelor Primãriei Timiºoara, sumele date pentru lucrãrile efectuate pe spaþiile verzi din municipiu au depãºit suma de 15 milioane de lei. În primul semestru s-au executat lucrãri în valoare de 9,5 milioane de lei, iar în semestrul al doilea al anului trecut s-au executat lucrãri în valoare de peste 6,3 milioane de lei.

Aceasta în condiþiile în care, într-un

raport recent, Curtea de Conturi a menþionat cã Municipalitatea timiºoreanã nu are o evidenþã clarã a spaþiilor verzi din oraº ºi, din aceastã cauzã, nici nu poate estima corect justeþea investirii fondurilor în parcuri ºi scuaruri. Auditorii spun cã autoritãþile publice locale nu au realizat Registrul local al spaþiilor verzi ºi nici nu l-au actualizat ori de câte ori au intervenit modificãri în structura terenurilor definite ca spaþii verzi ºi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaþii verzi.

Reabilitãri fãcute dupã viziunea proprie Anul trecut, Asociaþia Peisagiºtilor

ºi Ordinul Arhitecþilor acuza Municipalitatea de lipsã de transparenþã, afirmând cã proiecte definitorii pentru dezvoltarea ºi aspectul viitor al oraºului sunt þinute la secret sau cã fac obiectul unei consultãri publice formale.

Nemulþumirile au plecat de la modul în care, spuneau contestatarii, s-a mimat consultarea publicului în legãturã cu felul în care se doreºte amenajarea Parcului Central. Reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor ºi cei ai Ordinului Arhitecþilor reclamau cã pentru proiectul de reamenajare a Parcului Central s-a venit în faþa opiniei publice doar cu douã variante “scoase din joben”. “Nemulþumirile noastre vizeazã în primul rând felul în care se realizeazã sau, mai bine zis, nu se realizeazã consultãrile publice pentru acest tip de proiecte. Nu au existat în ultima perioadã dezbateri publice serioase, de amploare, legate de amenajãrile parcurilor din municipiu. Iar lipsa consultãrii publice pe proiecte importante pentru aspectul oraºului are efecte vizibile.

Dacã la New York, de pildã, se iau mãsuri pentru limitarea traficului auto în zona centralã, crearea de zone pietonale ºi de spaþii verzi, la Timiºoara pare sã existe o tendinþã inversã, în care oraºul apare ca un spaþiu destinat maºinilor, nu cetãþenilor. Amenajarea zonei Bãlcescu este un exemplu foarte bun în acest sens. O zonã cu un potenþial extraordinar a fost transformatã într-un pseudo-sens giratoriu. ªi, din pãcate, din toate aceste proiecte neinspirate Primãria nu pare sã înveþe nimic”, ne declara Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest.

Anunþ

Soluþii britanice pentru Timiºoara, în scopul reducerii poluãrii

Argumente pentru introducerea bikesharing-ului londonez la Timiºoara Conºtientizarea gravitãþii fenomenului poluãrii ºi responsabilizarea individualã a fiecãrui cetãþean sunt câteva dintre elementele care fac parte dintr-un demers de educare a spiritului

civic menit sã probeze nu doar grija faþã de propria sãnãtate, ci ºi respectul faþã de calitatea resurselor de mediu care rãmân moºtenire generaþiilor viitoare. În plus, prin încurajarea deplasãrii cu bicicleta ºi reducerea poluãrii, Timiºoara îºi potenþeazã ºansele de a deveni un oraº mai curat, cu un indice de poluare mai scãzut, ºi un grad de confort mai ridicat, în perspectiva viitoarei candidaturi la titlul de Capitalã Culturalã Europeanã în 2021. În acest context, o campanie de informare ºi conºtientizare, derulatã în prezent pe reþelele de socializare de cãtre membri ai echipei P.D.L. Timiºoara, pledeazã pentru soluþia implicãrii individuale a timiºorenilor, pe care îi îndeamnã la adoptarea unui stil de viaþã responsabil ºi a unor soluþii cât mai puþin poluante, care s-au dovedit funcþionale în multe dintre marile oraºe europene. Unul dintre posibilele modele care pot fi luate în seamã este cel oferit de capitala britanicã, Londra, oraº în care, în încercarea de a decongestiona traficul, dar ºi de a reduce gradul de poluare a aerului, mulþi dintre locuitori utilizeazã pentru deplasãrile prin oraº bicicleta.

Capitala britanicã a implementat în acest sens ºi o soluþie numitã Barclays

de 23 de ani un reper al cetãþii

Foto P.D.L. Timiºoara

O prezenþã în topul primelor cinci cele mai poluate oraºe din Europa ºi o multitudine de probleme generate de poluare a cãror rezolvare treneazã încã.

Aceasta este una dintre realitãþile cu care Timiºoara intrã ºi în 2014. Una dintre soluþiile propuse de reprezentanþi ai P.D.L. Timiºoara, care s-au inspirat din modele funcþionale deja în unele oraºe europene, ar fi implicarea activã a fiecãrui cetãþean în limitarea poluãrii prin recurgerea la utilizarea unor mijloace de transport mai puþin poluante, cum este cazul bicicletelor închiriate în baza unui concept de bike-sharing.

Barclays Cycle Hire, un sistem de bike-sharing, devenit deja parte integrantã din transportul public londonez Cycle Hire, un sistem de bike-sharing, devenit deja parte integrantã din transportul public londonez. Soluþia, extrem de ingenioasã, pune la dispoziþia cetãþenilor, în spaþii special amenajate în acest sens, biciclete care pot fi închiriate direct, prin achitarea unei taxe la un automat stradal, în numerar sau cu cardul.

Sistemul de bike-sharing le permite cetãþenilor inclusiv sã ia bicicleta la o staþie ºi sã o lase la alta, fiind anume conceput pentru a favoriza drumurile scurte. Astfel, potrivit conceptului de bike-sharing, dacã drumul prin oraº dureazã maximum 30 de minute, taxa

care trebuie achitatã de cãtre utilizatorul bicicletei este zero ºi trebuie plãtitã doar contravaloarea abonamentului minim pentru 24 de ore, care este de 2 lire. Abonamentul pentru ºapte zile este de zece lire, în vreme ce abonamentul anual este de 90 de lire. Pentru plimbãri cu bicicleta de maximum o orã, trebuie plãtitã o taxã suplimentarã de 1 lirã, pentru 1,5 ore - 4 lire, iar dacã se doreºte închirierea unei biciclete pentru mai mult de douã ore, atunci se poate recurge la serviciile unui centru specializat în închirieri de lungã duratã.

Gãlan Valerica ºi Gãlan Marian anunþã publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare de cãtre APM Timiº de a nu se efectua evaluarea impactului asupra mediului ºi evaluarea adecvatã în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului ºi de evaluare a adecvatã, pentru proiectul “Construire locuinþã demisol, parter ºi mansardã”, propus a fi amplasat în comuna Dudeºtii Noi, str. Romanã, nr. 17, nr. CF 402210 Dudeºtii Noi, nr. cad. 404; 405/1; 406; 407/1/74, jud. Timiº.

Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la sediul APM Timiº, jud. Timiº, localitatea Timiºoara, b-dul Liviu Rebreanu nr. 18 - 18A, în zilele de luni - joi, între orele 8 ºi 16.30, vineri între orele 8 ºi 14, precum ºi la urmãtoarea adresã de internet: http://apmtm.anpm.ro – Secþiunea Acorduri de mediu. Publicul interesat poate înainta comentarii sau observaþii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicãrii prezentului anunþ, pânã la data de 14 ianuarie 2014.

eveniment

9 - 12 ianuarie 2014

3

Suplimentare de buget pentru finalizarea reabilitãrii Catedralei l Controversele legate de schimbarea treptelor par sã fi fost uitate Primãria Timiºoara a decis sã aprobe acordarea unei sume suplimentare din cota parte alocatã pentru lucrãrile de reabilitare a Catedralei Mitropolitane, în urma majorãrii devizului stabilit iniþial. Controversele legate de schimbarea treptelor par sã fi fost uitate între timp. bogdan.piticariu@timpolis.ro

200.000 de lei în plus Primãria Timiºoara a aprobat, zilele trecute, alocarea sumei de 200.000 de lei, din bugetul local, din fondul pentru „Culturã, recreere ºi religie”, cãtre Mitropolia Banatului, pentru finalizarea lucrãrilor de reabilitare la Catedrala Mitropolitanã. Banii sunt destinaþi finalizãrii lucrãrilor de reparaþii ºi restaurare efectuate la Catedrala Mitropolitanã, lucrãri care s-au dovedit mai scumpe decât se preconiza iniþial.

Cu alte cuvinte, la fel ca în multe alte cazuri de lucrãri finanþate de Primãrie, ºi la lucrãrile de la Catedralã s-a dovedit cã devizul iniþial, estimat, al lucrãrii, nu se potriveºte nici pe aproape cu valoarea finalã. „Pentru execuþia lucrãrilor, a fost întocmitã documentaþia tehnicã de cãtre o firmã de specialitate, care cuprinde Raport de expertizã tehnicã preliminarã, Memoriu general, respectiv Devizul general privind cheltuielile necesare realizãrii lucrãrilor. Valoarea totalã estimatã a devizului obiectivului menþionat a însu-

Controversele legate de schimbarea treptelor Catedralei Mitropolitane par sã fi fost uitate deja mat 484.317 lei. Odatã cu efectuarea lucrãrilor, devizul de lucrãri a fost recalculat, însumând valoarea de 585.000 de lei, sumã rezultatã din costul pentru lucrãrile suplimentare descoperite pe durata execuþiei”, precizeazã reprezentanþii Primãriei Timiºoara.

Discuþiile legate de trepte au fost date uitãrii Odatã cu aprobarea acestei supli-

mentãri de buget, se pare cã nimeni nu a mai adus niciun fel de obiecþii legate de celebra lucrare care a presupus schimbarea treptelor Catedralei.

Societatea civilã ºi revoluþionarii din Timiºoara s-au declarat revoltaþi, dupã ce s-a luat decizia înlocuirii treptelor pe care au murit oameni, în Decembrie 1989. Pentru aceastã lucrare s-au obþinut toate autorizaþiile pentru lucrarea de înlocuire a treptelor Catedralei ºi s-a primit ºi finanþare de la Consiliul Local, care a plãtit jumãtate din costurile

lucrãrilor, ridicate la un total de 100.000 de euro, fãrã TVA. Dincolo de valoare, consideratã prea mare, mai mulþi revoluþionarii susþin cã au fost puºi în faþa faptului împlinit, în sensul cã vechile trepte de mozaic au fost deja îndepãrtate ºi înlocuite cu altele, din granit, fãrã sã se fi iniþiat o dezbatere publicã pe aceastã temã.

De altfel, nu este prima oarã când, în ultimele luni, Primãriei Timiºoara i s-a reproºat cã ia decizii importante pen-

tru aspectul oraºului fãrã o consultare publicã prealabilã, organizatã în mod corespunzãtor.

Culmea e cã rezultatul nu a fost nici mãcar pe placul Primãriei, cofinanþatoare a proiectului. “Eu nu am pretenþia cã le ºtiu pe toate, dar sunt sigur cã mãcar simþ estetic am. Sunt sincer, ºi ce vãd la Catedrala Mitropolitanã Timiºoara nu îmi place. Nu vreau sã intru în conflict cu cineva doar sunt sincer ºi cred cã la câþi bani s-au folosit, treptele trebuiau sã arate altfel. Noi nu vom mai da bani pentru aceste trepte, am dat deja prea mult”, declara primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Aceeaºi investiþie a fãcut ºi obiectul unor interpelãri parlamentare.

“Toatã lumea se agitã în jurul sumei pe care onor Primãria ºi Mitropolia o investesc în înlocuirea treptelor Catedralei Mitropolitane. Nimeni însã nu vorbeºte de valoarea acelor trepte, de valoarea lor istoricã, sentimentalã ºi moralã. Pe treptele Catedralei s-a tras la Revoluþie, împotriva unor oameni care încercau sã se refugieze în lãcaºul Domnului. A curs sânge acolo, pentru libertate! O parte din istoria recentã a Timiºoarei dispare, fãrã nici cea mai micã rezervã din partea autoritãþilor locale, care chiar ºi plãtesc pentru ca acest fapt sã se realizeze”, spune deputatul timiºean P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean. În ciuda acestor semnale negative, nu s-a realizat niciun audit al lucrãrii, pentru a se vedea dacã se justificã investiþia, unde ºi dacã s-a greºit.

Ajutor dat de Primãria Timiºoara investitorilor locali, cu zero beneficiari

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prevederi mai relaxate, la final de an În primele luni ale mandatului actualei conduceri a Primãriei Timiºoara s-a aprobat, prin Hotãrâre de Consiliu Local, o schemã de ajutor a investitorilor cãrora, de la o anumitã valoare a investiþiei ºi un anumit numãr de locuri de muncã înfiinþate, li se acorda o serie de reduceri de la plata impozitelor locale. Atât de „atractive” au fost condiþiile oferite de Primãrie încât, dupã

cum recunoaºte chiar Municipalitatea timiºoreanã, niciun investitor nu s-a arãtat interesat de ele.

Pânã în prezent, spun reprezentanþii Primãriei Timiºoara, nu existã nicio firmã care sã fi beneficiat de acest ajutor. Aceºtia pun situaþia pe seama „condiþiilor de acordare prevãzute, respectiv valorii investiþiilor ce trebuie efectuate ºi a numãrului de noi locuri de muncã ce trebuie create ca urmare a realizãrii investiþiilor, acestea fiind prea ridicate faþã de posibilitãþile actuale ale beneficiarilor schemei. Totodatã, procentul de scutire acordat pentru realizarea condiþiilor nu este de naturã a stimula beneficiarii pentru realizarea investiþiilor prevãzute”.

Ca atare, în ultimele zile ale anului trecut Primãria a decis sã dreagã busuiocul ºi sã relaxeze condiþiile de acordare a acestui ajutor, precizând cã se impune atât modificarea condiþiilor de acordare, respectiv scãderea valorii investiþiilor efectuate ºi a numãrul de noi locuri de muncã create ca urmare a realizãrii investiþiilor, cât ºi a procentul de scutire acordat.

Ca atare, în noua formulã, sunt create condiþii mai relaxate, însã, de exemplu, noua schemã de ajutor prevede cã „pentru investiþiile care au o valoare mai mare de 10.000.000 de euro echivalent în lei ºi crearea a cel

puþin 140 de noi locuri de muncã în Timiºoara, ca urmare a realizãrii investiþiei iniþiale, se acordã o reducere de 30% la plata impozitului pe clãdiri ºi o scutire de la plata impozitului pe teren aferent investiþie”. Însã este greu de crezut, ºi în noua variantã, cã, la o aºa valoare a investiþiei, eventualul investitor va fi foarte interesat de reducerile acordate la plata impozitului pe clãdiri.

Cuantumul impozitelor locale, sub spectrul creºterii?

Deocamdatã nu se ºtie dacã în luna martie sau aprilie, când, anual, se discutã cuantumul taxelor ºi impozitelor locale, se pregãteºte o creºtere a acestora, la Timiºoara. „Din câte îmi amintesc, s-a promis cã nu vor fi crescute aceste taxe. ªi nu ºtiu dacã s-ar justifica o creºtere pentru cã, pânã la urmã, în ultimul an nu s-a produs nicio schimbare majorã în bine ºi nu s-a înregistrat nici vreo creºtere spectaculoasã a nivelului de trai, raportat la Timiºoara. Autoritãþile locale ar trebui sã þinã cont de acest lucru ºi sã încerce, pe cât posibil, sã protejeze populaþia”, spune Petru Olariu, preºedin-

Foto TIMPOLIS

O dovadã a faptului cã multe iniþiative de stimulare a investiþiilor locale ºi a înfiinþãrii de locuri de muncã sunt create doar pentru a rãmâne pe hârtie ºi a fi bifate este ºi un aºa-zis ajutor dat investitorilor timiºoreni, prin reducerea taxelor ºi impozitelor locale, de cãtre Primãria Timiºoara, la sfârºitul anului 2012. Condiþiile de acordare a acestui ajutor au fost atât de „atractive” încât, dupã mai bine de un an, schema de ajutor nu a avut nici mãcar o solicitare de acordare ºi, ca atare, niciun beneficiar.

Primãria a decis sã relaxeze condiþiile de acordare a ajutorului acordat prin reducerea taxelor ºi impozitelor locale tele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

Pe de altã parte, însã, conducerea Primãriei Timiºoara susþine cã Municipalitatea se va baza de acum mai mult pe sursele de finanþare proprii, adicã pe bugetul local, dupã ce, anul trecut, Timiºoara nu a primit niciun leu pentru investiþii la adoptarea bugetului.

Ceea ce înseamnã cã Primãria va cãuta noi surse de rotunjire a bugetului local, probabil prin creºteri de taxe ºi impozite locale. „Cred cã, înainte sã se gândeascã la majorãri de taxe ºi impo-

zite locale, conducerea Primãriei Timiºoara ar trebui sã facã demersuri pe lângã parlamentarii de Timiº, în aºa fel încât Guvernul sã nu mai uite Timiºoara atunci când se realizeazã bugetul. Mãcar în ceasul al 12-lea ar trebui sã se facã acest lucru. Nu înþeleg de ce, de exemplu, din toate cererile depuse de Timiºoara, pentru acordarea de fonduri necesare reabilitãrii termice, nu s-a aprobat nici mãcar una, în timp ce în alte municipii s-au aprobat destul de multe cereri de acest fel”, mai spune preºedintele F.A.L.T.

de 23 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

9 - 12 ianuarie 2014

Spitalul din Giroc ar putea duce la închiderea unor secþii de la spitalele de stat l Consilierii judeþeni spun cã încã nu se ºtie clar sub ce formã

va funcþiona noua unitate

Consiliul Judeþean Timiº anunþa, în vara lui 2013, cã va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea unui campus spitalicesc la Giroc. Mai mult, a decis sã înceapã demersurile pentru amenajarea terenului pe care urmeazã sã se realizeze investiþia, prin investiþii de infrastructurã ºi demolãri, deºi, conform unor consilieri judeþeni, nu s-au lãmurit aspecte importante legate de acest parteneriat. În plus, dacã proiectul se va concretiza sub forma anunþatã de conducerea C.J. Timiº, respectiv o combinaþie între sistemul privat ºi cel de stat, având în vedere cã, pe judeþ, existã aprobat un numãr fix de paturi de spital, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secþiilor unor unitãþi spitaliceºti de stat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un normativ fãrã “plus-minus” Pe lângã incertitudinile legate de forma de organizare ºi chiar existenþa spitalului preconizat a se construi la Giroc, ºi pentru care Consiliul Judeþean Timiº s-a grãbit sã demareze investiþii, problema noii unitãþi spitaliceºti mai vizeazã un aspect despre care nu s-a discutat aproape deloc. Prin ordin al Ministerului Sãnãtãþii, de ani buni existã aprobat pentru fiecare judeþ un numãr maxim de paturi de spital pentru care spitalele de stat pot încheia contracte de furnizare de servicii spitaliceºti decontate de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Cu alte cuvinte, fie-

presupunem, s-ar crea 300 de paturi cu ser vicii de furnizare de ser vicii medicale spitaliceºti în acest nou spital, este clar cã ar trebui desfiinþate aceste paturi din alte spitale de stat de aici din Timiº, sau s-ar putea desfiinþa secþii întregi”, explicã Georgeta Rus.

O lege în aºteptare

Dacã proiectul se va concretiza sub forma unei combinaþii între sistemul privat ºi cel de stat, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secþiilor unor unitãþi spitaliceºti de stat care judeþ are un asemenea numãr fix de paturi alocate, care nu poate fi depãºit. Acest numãr se referã la numãrul de paturi pentru care se asigurã finanþarea din fonduri publice, fãrã a îngrãdi posibilitatea funcþionãrii structurilor spitaliceºti cu un numãr mai mare de paturi finanþate din alte surse.

Pentru Timiº, acest numãr – aprobat prin Ordinul 1268/2012, privind aprobarea detalierii pe judeþe a numãrului total de paturi, pe anul 2013, din unitãþile sanitare publice ºi private pentru care Casele de Asigurãri de Sãnãtate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti este de 5.404 paturi. Un numãr insuficient în raport cu solicitãrile de internare, care se estimeazã cã sunt peste 10.000 pe lunã, însã trebuie respectat din raþiuni legate de finanþare.

Or, în cazul spitalului ce se doreºte a fi construit în Giroc, nu se poate concepe varianta în care va funcþiona doar ca unitate spitaliceascã în sistem privat, pentru cã atunci ar însemna cã administraþia judeþeanã sprijinã o unitate privatã. Însã, la o asemenea amploare a investiþiei, crearea unui numãr mare de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti cu C.A.S. ar însemna cã ele trebuie desfiinþate din altã parte, pentru a nu se depãºi numãrul de paturi de spital finanþate din bugetul de stat. Ceea ce înseamnã cã apariþia acestui spital, în aceastã formã, ar putea duce la reduceri importante ale numãrului de paturi sau chiar la desfiinþarea unor secþii din spitalele de stat existente. Lucru care nu ar fi de dorit, în varianta în care existã experienþã,

tradiþie ºi specialiºti pe majoritatea secþiilor spitalelor din Timiº, iar o astfel de permutare ar încuraja exodul personalului medical, care ºi aºa a luat amploare în ultimii ani.

“A rãmas valabil acel normativ legat de numãrul de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti la nivel de judeþ”, precizeazã prof. dr. Virgil Pãunescu, consilier prezidenþial la Departamentul de Sãnãtate Publicã.

Pe lângã aceastã problemã, legatã de faptul cã nu se ºtie cu claritate sub ce formã va funcþiona acest spital, existã ºi chestiunea acestui numãr limitat de paturi la nivelul spitalelor, pentru care se pot încheia contracte cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate, spune ºi medicul Georgeta Rus, consilier judeþean P.D.-L. “Or, dacã, sã

Între timp, conducerea C.J. Timiº susþine cã aºteaptã adoptarea Legii parteneriatului public-privat, care în prezent se aflã în Parlament, pentru ca proiectul legat de complexul spitalicesc din Giroc sã prindã contur. “Nouã ni s-a spus cã pânã la sfârºitul anului 2013 este aprobatã de Parlament, dar anul a trecut. Nu avem ce face, am discutat cu investitorii ºi, în principiu, sunt de acord sã mai aºtepte”, declarã preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin.

Lucru de naturã sã sugereze cã aºteptãrile legate de obþinerea de profit în urma acestei investiþii sunt pe mãsurã.

Consilierul Georgeta Rus susþine cã acest parteneriat se bazeazã pe o lege care nu existã: “Conform poziþiei C.J. Timiº, pânã nu se definitiveazã aceastã lege, parteneriatul nu poate demara. Este adevãrat cã pânã acum C.J. Timiº a mai fost angrenat în parteneriate public-privat, dar ele s-au fãcut pe baza unui regulament punctual, personalizat, ºi, de regulã nu au avut o finalitate prea bunã”.

La rândul sãu, consilierul P.N.L. Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a C.J. Timiº, declarã cã se aºteaptã adoptarea acelei legi. “Ni s-a spus cã luna aceasta sunt ºanse sã se voteze. Existã o lege veche care reglementeazã parteneriatul public-privat, însã mai mult încurcã lucrurile”, mai spune Gheorghe Bologa.

O investiþie cu multe semne de întrebare Consorþiul american PMG vrea sã construiascã un spital cu 600 de paturi ºi cu dotãri moderne. Pe lângã spital, ar urma sã se ridice o grãdiniþã pentru copiii angajaþilor, dar ºi o ºcoalã pentru asistente ºi îngrijitoare. Investiþia totalã s-ar ridica la 300 de milioane de euro. Spitalul va beneficia de multe secþii, iar la unele specializãri reprezentanþii consorþiului PMG vor sã fie centru de excelenþã.

Conform declaraþiilor de pânã acum ale oficialilor administraþiei judeþene, dupã recuperarea investiþiei, C.J. Timiº va deþine 40% din lucrare, iar 60% va reveni consorþiului. De asemenea, dupã 30 de ani, firma PMG se retrage complet ºi va transfera dreptul de proprietate judeþului. Pentru aceastã investiþie partenerii de peste Ocean vor asigura finanþarea, iar C.J. Timiº ar urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura, respectivul campus urmând a fi amenajat pe locaþia fostei unitãþi militare din Giroc.

În luna octombrie 2013, deºi mai mulþi consilieri locali au susþinut cã nu s-au lãmurit aspecte esenþiale legate de acest parteneriat, care trebuie clarificate înainte de a începe orice fel de investiþii, C.J. Timiº a decis sã demareze lucrãrile în zonã, aprobând în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Cu aceastã ocazie, în C.J. Timiº s-a precizat cã, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important sã se capitalizeze toate intervenþiile pe acest proiect, „de la motorinã pânã la demolarea clãdirilor”. La aceste intervenþii, preºedintele administraþiei judeþene, Titu Bojin, a precizat cã sperã sã fie aºa, menþionând cã, „în caz contrar, nu facem parteneriatul”. Întrebat care este garanþia cã acest consorþiu va realiza investiþia, Titu Bojin a mai declarat: „Garanþia va fi în momentul în care atât dumneavoastrã, cât ºi ceilalþi membri veþi semna acordul cu aceºtia.

Noi le punem la dispoziþie zece hectare

de 23 de ani un reper al cetãþii

de teren ºi asigurãm infrastructura. Pe terenul nostru existã niºte clãdiri care, indiferent dacã facem spitalul sau facem altceva, ele trebuie demolate”.

Unii consilieri judeþeni spun cã mai trebuie clarificate chestiuni importante înainte ca la nivelul C.J. Timiº sã fie demarat acest parteneriat. Ei susþin cã nu s-au lãmurit în privinþa unor aspecte importante, ºi aºteaptã sã se mai vinã cu informaþii noi. Astfel, trebuie sã se clarifice foarte bine dacã serviciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de populaþie, ºi trebuie lãmuritã relaþia contractualã a acestui spital cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Conform aceloraºi aleºi judeþeni, C.J. Timiº pune la dispoziþie un teren valoros ºi infrastructura aferentã, ºi, pentru cã este vorba de un parteneriat, trebuie sã existe ºi niºte obligaþii, dar ºi niºte drepturi clare. Din punctul acestora de vedere, C.J. Timiº ar trebui sã intre în acest parteneriat doar dacã unitatea spitali-

Spitalul de la Giroc, pe care vrea sã-l ridice consorþiul american PMG, ar urma sã aibã 600 de paturi ceascã va avea o adresabilitate largã. ªi, pentru cã existã la C.J. Timiº experienþa unor parteneriate publicprivate care nu s-au sfârºit bine, aceiaºi consilieri judeþeni au solicitat sã se

precizeze dacã managementul va fi asigurat de corporaþie în proporþie de 100%, ºi dacã da, atunci care ar fi ºansele ca serviciile medicale oferite sã fie ºi în relaþii contractuale cu C.N.A.S.

cazuisticã

9 - 12 ianuarie 2014

5

Mihai Necolaiciuc, achitat în dosarul “banilor pentru inundaþii” l Dosarul vizeazã ºi prejudicii importante produse pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara Judecãtoria Sectorului 1 l-a achitat pe fostul director general al C.F.R., Mihai Necolaiciuc, în dosarul în care este acuzat pentru o fraudã de 2,7 milioane euro, în legãturã cu achiziþionarea unor bunuri în cadrul unui proiect de reconstruire a infrastructurii afectate de inundaþiile din 2000.

Dosarul, care vizeazã prejudicii produse ºi pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara, a rãmas deocamdatã fãrã vinovaþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Fostul director C.F.R. a mai scãpat de un dosar Judecãtoria Sectorului 1 a dispus, marþi, achitarea lui Mihai Necolaiciuc pentru infracþiunea de utilizare a creditului garantat din fonduri publice, destinat reconstruirii infrastructurii afectate de inundaþii în alte scopuri decât cel pentru care a fost acordat, în scopul obþinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Magistraþii Judecãtoriei Sectorului 1 au revocat mãsura preventivã care fusese dispusã în cazul lui Necolaiciuc, respectiv cea a obligãrii de a nu pãrãsi Bucureºtiul, ºi au dispus ridicarea sechestrului instituit în 28 iulie 2009, de cãtre D.N.A., asupra bunurilor mobile ºi imobile ale lui Necolaiciuc. ªi Viorica Olãeru, fost director al Direcþiei Economice din C.F.R., a fost achitatã prin decizia de marþi a Judecãtoriei Sectorului 1.

Soluþia datã de Judecãtoria Sectorului 1 nu este, însã, definitivã, putând fi atacatã cu recurs la Tribunalul Bucureºti. În acest doar, în mai 2011, procurorii D.N.A. au dispus trimiterea în judecatã a lui Mihai Necolaiciuc, fost director general al Companiei Naþionale de Cãi Ferate C.F.R. S.A., la acel moment în stare de arest preventiv. El era acuzat de infracþiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeazã sã fie rambursate din fonduri publice, în formã continuatã.

Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeanã de Investiþii un contract de finanþare pentru realizarea “Proiectului de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inundaþiilor”, care viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundaþiile din 2000 ºi din anii anteriori. În ceea ce priveºte C.N.C.F.R. S.A., finanþarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrãri de reconstrucþie ºi consolidare a liniilor de cale feratã în valoare de 34,3 milioane de euro.

Clauzele contractuale stipulau ca banii sã fie utilizaþi exclusiv pentru achiziþionarea de bunuri ºi servicii ºi pentru realizarea lucrãrilor de natura celor menþionate. Fondurile necesare rambursãrii împrumutului se asigurau de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei. În aceste condiþii, spun procurorii, în perioada decembrie 2001 - ianuarie 2003, o parte din conducerea de atunci a C.F.R. a utilizat suma de 86.099.721.567

de lei (aproximativ 2.754.728 de euro), provenitã din creditul acordat de cãtre BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, au fost avizate 66 de ordine de platã cãtre 57 de societãþi comerciale, fiind achitate, în mod preferenþial, bunuri ºi servicii fãrã legãturã cu proiectul (servicii de publicitate în presã, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiþionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare ºi agende etc).

Pentru a recupera paguba creatã, procurorii au dispus luarea mãsurilor asigurãtorii asupra bunurilor imobile, atât din România, cât ºi din SUA. Din creditul “incriminat” trebuiau sã se reabiliteze 22 de kilometri de cale feratã în Timiº. Cu finanþarea obþinutã de la Banca Europeanã de Investiþii ar fi trebuit sã se facã lucrãri ºi pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara, unde a fost prevãzutã reabilitarea a aproximativ 22 de kilometri de cale feratã din zonele afectate de inundaþii sau în pericol de a fi afectate de inundaþii.

De altfel, Necolaiciuc pare sã fi avut o relaþie foarte specialã cu Regionala C.F.R. Timiºoara. Când a fost reþinut în SUA, pentru a fi extrãdat, i-a declarat procurorului federal Jesus Casas, care se ocupa de cazul sãu, cã ar fi ordonat un control în vara lui 2003, la Regionala Timiºoara, unde ulterior au fost descoperite mari ilegalitãþi. Într-un document depus la dosar, Mihai Necolaiciuc povestea cum i-a dat afarã pe toþi cei din conducerea Regionalei ºi cã, ulterior, trei directori succe-

sivi ai Regionalei timiºorene ar fi murit în condiþii suspecte, lucru care nu se potriveºte cu realitatea. Conform lui Necolaiciuc, cineva „ar fi încercat sã ºteargã urmele afacerilor de la Timiºoara”. Legat de acest caz ºi de „morþile suspecte”, Mihai Necolaiciuc a declarat, enigmatic, cã „nimic nu este întâmplãtor în lumea asta”.

“Din punctul meu de vedere, felul în care sunt instrumentate aceste dosare este dezamãgitor. Pânã la urmã, la nivel local, pentru o serie de achiziþii fãcute în acei ani la Regionala Timiºoara au fost condamnaþi foºti directori din Regionalã, în timp ce Necolaiciuc e achitat. Pe ansamblu, prejuiciul produs în acei ani a fost foarte mare ºi nu ºtiu cum ar mai putea fi recuperat. ªtiu cã un banal mouse de 8 - 10 lei costa la C.F.R. peste 50 de lei. Eu nu cred însã cã aceste achiziþii s-ar fi putut face

Mihai Necolaiciuc fãrã sprijin din partea unor responsabili din Ministerului Transporturilor”, spune Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.

Angajaþii din penitenciare ameninþã cu proteste, nemulþumiþi de condiþiile de muncã Angajaþii din penitenciare ameninþã cu acþiuni de protest dacã nu vor fi îmbunãtãþite condiþiile de lucru, reclamând cã lipsesc cele mai elementare dotãri, cum ar fi mijloacele de imobilizare ºi atenþionând cã numãrul insuficient de personal reprezintã un risc major pentru siguranþa unitãþilor.

TIMPOLIS

Federaþia Sindicatelor din Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor acuzã, într-un comunicat de presã, cã sistemul penitenciar este cronic subfinanþat, cã lipsesc cele mai elementare dotãri, iar condiþiile din penitenciare sunt în continuare proaste – în pofida angajamentelor politice pentru care România a fost condamnatã de cãtre Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.

F.S.A.N.P. solicitã Guvernului alocarea urgentã a fondurilor necesare investiþiilor în îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã, conform celor asumate prin acordurile colective ºi raportat la asigurarea unor condiþii cel puþin decente pentru personalul din penitenciare. „Rapoartele asupra stãrii de sãnãtate a personalului dezvãluie

situaþia dramaticã ºi evidenþiazã nevoia de a interveni rapid pentru a fi respectate normele privind sãnãtatea la locul de muncã”, susþin reprezentanþii F.S.A.N.P., citaþi de Mediafax. Aceºtia precizeazã cã existã situaþii în care peste 50 la sutã din personalul unui penitenciar suferã de boli cauzate de mediul de lucru, printre acestea fiind bolile cardiovasculare, afecþiunile neurologice, bolile cronice pulmonare, afecþiunile dermatologice, afecþiunile gastrice ºi cele hepatice.

Potrivit F.S.A.N.P., cauza acestei situaþii este lipsa de interes, în condiþiile în care un fond de 15 la sutã din bugetul penitenciarelor ar trebui asigurat pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru.

Totodatã, reprezentanþii F.S.A.N.P. atrag atenþia cã 14 penitenciare din cele 45 au, conform rapoartelor oficiale, posibilitatea tehnicã de a efectua corespunzãtor controlul accesului în penitenciar, restul aparaturii fiind nefuncþionalã. În plus, spun ei, un risc major pentru siguranþa locurilor de deþinere îl reprezintã lipsa personalului, cele peste 300.000 de ore lucrate suplimentar ºi neacordate fiind numai o parte a efortului depus. „Lipsesc do-

tãri elementare precum mijloacele de imobilizare, iar uniforme pentru personal au fost achiziþionate ºi distribuite ultima datã acum ºapte ani. ªi acestea sunt numai o micã parte a problemelor cu care ne confruntãm”, mai acuzã aceºtia.

F.S.A.N.P. a mai arãtat cã mai puþin de 100 de lei pe lunã sunt alocaþi, conform bugetului Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, pentru reparaþii curente la nivelul unui penitenciar: „Banii pentru utilitãþi ºi cheltuieli de funcþionare se sperã cã vor fi asiguraþi cu prilejul viitoarelor rectificãri, iar situaþii de genul celor în care s-a dispus paza la transformatoarele de energie electricã, pentru ca acestea sã nu fie oprite de cãtre furnizor, sperãm sã fie eliminate”.

Reprezentanþii F.S.A.N.P. avertizeazã cã dacã Guvernul continuã sã-ºi ignore obligaþia de a îmbunãtãþi condiþiile de lucru în penitenciare ºi de a asigura condiþiile necesare bunei desfãºurãri a activitãþii, începând cu luna februarie vor fi iniþiate acþiuni de protest ºi vor fi notificate organismele internaþionale cu privire la sabotarea de cãtre Guvern a actului de justiþie prin incapacitarea intenþionatã a sistemului penitenciar.

Federaþia Sindicatelor din Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor solicitã Guvernului alocarea urgentã a fondurilor necesare investiþiilor în îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

9 - 12 ianuarie 2014

500 de deþinuþi timiºeni ar putea beneficia de prevederile Legii amnistierii l Angajaþi din sistemul penitenciar avertizeazã cã o asemenea prevedere

legislativã nu este de bun augur

Cu toate dezbaterile pe seama ei, Legea amnistierii ºi graþierii unor pedepse de pânã la ºapte ani nu a fost retrasã sau respinsã la Camera Deputaþilor, continuând sã rãmânã pe ordinea de zi, cu ºanse de adoptare. De prevederile acesteia, în perspectiva adoptãrii, ar putea beneficia peste 500 de deþinuþi de la Penitenciarul Timiºoara.

Angajaþi din sistemul penitenciar susþin însã cã o asemenea prevedere legislativã nu este de bun augur ºi invocã precedentele amnistieri sau graþieri, a cãror urmare a fost reîntregirea în scurt timp a efectivelor de deþinuþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Apeluri pentru respingerea legii Dupã mai multe luãri de poziþie pe aceastã temã, ºi preºedintele Traian Bãsescu a declarat zilele trecute cã ar vrea sã se punã punct Legii amnistierii ºi graþierii: “Aº vrea sã punem punct Legii amnistierii ºi graþierii, sã o uitãm în sertarele Parlamentului sau sã fie votatã ºi respinsã. Sã nu se punã pe ordinea de zi, dar dacã se pune, sã se punã pentru a fi respinsã”.

Totodatã, avertizeazã aceastã lege, care ar decredibiliza eforturile de luptã anticorupþie ºi justiþia.

Deocamdatã, însã, Camera Deputaþilor a admis, prin vot, cu unanimitate, 23 de amendamente la Legea amnistierii ºi graþierii unor pedepse de pânã la ºapte ani, prezente în Raportul Comisiei juridice, în condiþiile în care acest raport nu figureazã nici pe site-ul Comisiei, nici pe cel al Camerei Deputaþilor. În urma amendamentelor, proiectul prevede amnistierea infracþiunilor pedepsite cu închisoare de pânã la ºase ani ºi graþierea pedepselor cu închisoarea de pânã la ºapte ani. Termenele iniþiale erau de pânã la patru ani pentru amnistie ºi de ºapte ani pentru graþiere. Proiectul de lege iniþiat de cãtre deputaþii Mãdãlin Voicu ºi Nicolae Pãun a fost respins în mai 2013 de Senat. Conform propunerii legislative, amnistirea nu se aplicã la infracþiuni precum luare ºi dare de mitã, deturnare de fonduri, omor, vãtãmare corporalã gravã, torturã, evadare, proxenetism, iar graþierea unor pedepse de pânã la ºase ani nu se aplicã ºi minorilor internaþi în centre de reeducare. “Amnistia înlãturã rãspunderea penalã pentru infracþiunea sãvârºitã, în toate formele ei de participaþie penalã, autor, coautor, instigator, complice ºi participaþie improprie. Dacã intervine dupã condamnare, ea înlãturã ºi executarea pedepsei pronunþate, precum ºi celelalte consecinþe ale condamnãrii. Amnistia nu are efecte asupra mãsurilor de siguranþã ºi asupra drepturilor persoanei vãtãmate”,

Peste 2.300 de lei cheltuiþi lunar de cãtre Stat cu fiecare deþinut

se aratã în proiect, care mai specificã faptul cã nu beneficiazã de prevederile actului normativ persoanele cu statut de recidivist.

500 de potenþiali beneficiari, la Timiºoara Având în vedere cã Penitenciarul Timiºoara are un efectiv mediu de 1.170 de persoane private de libertate ºi cã, potrivit Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, peste 50% dintre deþinuþi ispãºesc pedepse cuprinse între unu ºi cinci ani, eventuala adoptare a Legii amnistierii ar putea duce la eliberarea a peste 500 de deþinuþi de la unitatea de detenþie timiºoreanã.

Culmea este cã, deºi se aduce argumentul lipsei de spaþii de detenþie ºi de personal pentru a se justifica aceastã mãsurã, nici angajaþi din sistemul penitenciar nu considerã cã ar fi o idee foarte bunã. “Nu aºa se rezolvã criza de personal din sistemul penitenciar. Existã precedente – celebrele graþieri de dinainte de 1989, precum ºi graþierile de dupã Revoluþie, ultima având loc în 2001. În toate cazurile în maximum douã - trei luni peste trei sferturi din deþinuþii eliberaþi cu ocazia graþierii erau înapoi în penitenciar.

Graþierea nu este o soluþie, ºi e lesne de imaginat cã va aduce o creºtere rapidã a infracþionalitãþii”, declarã ªtefan Teoroc, preºedintele Sindicatului Naþional al Lucrãtorilor din Penitenciare.

O falsã soluþie pentru criza de personal Organizaþia sindicalã care reprezintã angajaþii din sistemul penitenciar susþine cã graþierea este o falsã soluþie la problema deficitului de personal, accentuatã de creºterea numãrului de deþinuþi, în condiþiile în care, ºi fãrã aceastã creºtere a numãrului persoanelor aflate în detenþie, schema de personal era insuficientã. În prezent sunt peste 33.000 de deþinuþi în sistemul penitenciar, mai mult de jumãtate fiind condamnaþi pentru

de 23 de ani un reper al cetãþii

“Nu aºa se rezolvã criza de personal din sistemul penitenciar. Existã precedente – celebrele graþieri de dinainte de 1989, precum ºi graþierile de dupã Revoluþie, ultima având loc în 2001. În toate cazurile în maximum douã - trei luni peste trei sferturi din deþinuþii eliberaþi cu ocazia graþierii erau înapoi în penitenciar. Graþierea nu este o soluþie, ºi e lesne de imaginat cã va aduce o creºtere rapidã a infracþionalitãþii”. ªtefan Teoroc, preºedinte al Sindicatului Naþional al Lucrãtorilor din Penitenciare furt sau înºelãciune, fiind, deci, beneficiari ai Legii graþierii, odatã adoptatã. Pe de altã parte, în sistemul penitenciar sunt 15.000 de posturi, dintre acestea doar 12.500 fiind ocupate.

“Nu s-a rezolvat problema angajãrilor în sistemul penitenciar, unde am avut surpriza sã constatãm cã Guvernul Ponta a desfiinþat posturile vacante. Dupã care s-a aprobat ocuparea locurilor vacante, dar, evident, nu mai era ce sã se ocupe. Acum s-a spus cã angajãri se pot face doar prin memorandum aprobat de Ministerul Finanþelor ºi Guvern. Am fãcut un memorandum pentru angajarea a 800 de persoane în sistemul penitenciar ºi s-au aprobat 25. Deci, e o bãtaie de joc.

Mai sunt ºi 150.000 de ore suplimentare care nu se pot compensa decât prin timp liber, deci nu vor mai fi recuperate vreodatã. Aceste probleme nu se rezolvã prin graþierea a 5.000 10.000 de deþinuþi, care într-o lunã se vor întoarce în penitenciare”, estimeazã ªtefan Teoroc.

Conform Sindicatului Naþional al Lucrãtorilor din Penitenciare, în cazul Penitenciarului Timiºoara ar mai fi nevoie de încadrarea a cel puþin 70 de angajaþi pe sectorul operativ - pazã, pentru ca lucrurile sã se apropie de normalitate.

Pe de altã parte, susþinãtorii Legii amnistierii invocã economia bugetarã care s-ar face prin aceastã mãsurã. Bugetul A.N.P. pe 2013 a fost de 912,5 milioane de lei, din care alocaþiile bugetare au reprezentat aproximativ 832 de milioane de lei, iar aproximativ 80,5 milioane au fost venituri proprii. Costul lunar al unui deþinut într-un penitenciar românesc este de 2.397 de lei. În ultimii ani, pentru nerespectarea condiþiilor de detenþie, Statul român a fost obligat, prin intermediul a 69 de hotãrâri C.E.D.O., la plata unor despãgubiri în cuantum de 680.605 euro ºi 10.000 de franci elveþieni. De asemenea, instanþele din România au emis hotãrâri cu acelaºi obiect. Ministerul Justiþiei spune cã C.E.D.O. a constatat cã supraaglomerarea din penitenciare ºi caracterul inadecvat al îngrijirii tratamentului medical constituie un tratament inuman ºi degradant.

Avocatul Poporului este cel care trebuie sã gestioneze plângerile formulate de cãtre deþinuþi. Anul trecut, de exemplu, a fost sesizat de un grup de deþinuþi din Penitenciarul Timiºoara care, se consemneazã în raportul instituþiei, ºi-au exprimat nemulþumirea cu privire la condiþiile de detenþie, modul în care sunt transportaþi la instanþele judecãtoreºti, comportamentul personalului de supraveghere faþã de ei ºi nerespectarea dreptului deþinuþilor la vizite. La solicitarea Avocatului Poporului, Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor a verificat cazul, anunþând cã aspectele semnalate nu s-au confirmat. “În 2013 am avut aproximativ 15 petiþii ale unor deþinuþi, majoritatea vizând nemulþumiri legate de condiþiile de detenþie. Majoritatea nu s-au confirmat”, declarã Roxana Marcu, expert coordonator al Echipei Biroului Teritorial Timiºoara al Avocatului Poporului.

Criza de spaþii de cazare, alt motiv invocat în favoarea amnistierii Un alt argument adus în favoarea amnistierii vizeazã criza de spaþii de cazare în unitãþile de detenþie. Într-un rãspuns recent la o interpelare parlamentarã, Ministerul Justiþiei recunoaºte cã are o mare problemã din acest punct de vedere: “Sistemul penitenciar are înregistrate peste 33.000 de persoane private de libertate ºi o capacitate de cazare de 27.433 de locuri (indice de ocupare de 118,39%). În situaþia ocupãrii unei suprafeþe de patru metri pãtraþi pe deþinut, standard impus de C.E.D.O., deficitul ajunge la 14.225 de locuri de cazare”.

Pânã acum, însã, în Timiº nu s-au gãsit decât soluþiile de transformare a unor sedii de instanþã neutilizate în penitenciare urbane, mai precis secþii externalizate ale Penitenciarului Timiºoara. “Reprezentanþii A.N.P. au vãzut ºi analizat mai multe imobile ºi ansambluri de clãdiri din Timiº, Caraº-Severin, Constanþa, Maramureº, Dolj, Giurgiu, Vaslui ºi Prahova, în care au funcþionat Judecãtorii sau care au fost construite în acest scop ºi, pânã în momentul de faþã, nu au funcþionat ca atare. Dintre acestea, interes a prezentat sediul fostei Judecãtorii Jimbolia ºi al Parchetului aferent care ar putea fi transformat în secþie exterioarã a Penitenciarului Timiºoara”, se aratã în punctul de vedere oficial al Ministerului Justiþiei.

Tot oficialii Ministerului Justiþiei mai spun cã, întrucât sediile respective se aflã în administrarea Ministerului Public, A.N.P. a adresat un memorandum procurorului general, pentru a sprijini demersul de preluare în administrare a imobilului din Jimbolia. Conform unor surse din A.N.P., pentru ca respectivul imobil sã devinã unitate de

detenþie ar fi nevoie de investiþii consistente, pentru securizarea ºi adaptarea clãdirii, investiþii estimate la cel puþin 300.000 de euro.

Marea problemã este cã nu se ºtie finalitatea clarã a acestei investiþii. ªi aceasta deoarece recomandãrile ºi practicile vest-europene cer scoaterea unitãþilor de detenþie nu doar din zonele centrale ale oraºelor, ci, în general, din perimetrele urbane. Or, la Jimbolia, imobilul vizat este chiar în centrul localitãþii. Astfel, Ministerul Justiþiei s-ar putea trezi în situaþia ca, dupã ce investeºte în acest imobil, pentru adaptarea sa la destinaþia de penitenciar, sã nu-l poatã folosi, în urma unor directive europene care interzic funcþionarea unitãþilor de detenþie în zona centralã a oraºelor.

Una dintre dorinþele actualei conduceri a Primãriei Timiºoara este ºi aceea de a muta Penitenciarul Timiºoara în afara oraºului. Intenþia nu s-a putut concretiza în acest an, din cauza lipsei fondurilor pentru documentaþiile preliminare aferente ºi a demersurilor autoritãþilor centrale responsabile. Totuºi, dupã cum declarã primarul Nicolae Robu, Municipalitatea nu renunþã la aceastã idee: “Este o decizie care trebuie luatã la nivel central, pe de o parte, de construire a unui nou penitenciar în afara oraºului, ºi, pe de altã parte, de a transfera cãtre Timiºoara terenurile respective. La începutul anului trecut, am avut o întâlnire cu parlamentarii, cãrora le-am transmis o listã cu solicitãrile noastre pentru Timiºoara ºi unul dintre puncte era ºi mutarea penitenciarului afarã din oraº. Din pãcate, nu s-a rezolvat nimic deocamdatã, dar eu nu voi renunþa la aceastã idee”.

actualitate

9 - 12 ianuarie 2014

7

Universitãþile de stat din Timiºoara, constrânse sã sporeascã bugetul Ministerului Educaþiei Libertatea conferitã universitãþilor de stat de a dispune integral de veniturile obþinute din ºcolarizarea studenþilor strãini va fi limitatã prin lege.

Universitãþile vor fi obligate sã transfere Ministerului Educaþiei Naþionale 5% din încasãrile în valutã percepute de la studenþii strãini. În plus, clasificarea universitãþilor devine amintire, revenindu-se la varianta aplicãrii unui set de criterii de competitivitate pentru aprecierea performanþei universitare. Cum vãd rectorii din Timiºoara aceste modificãri de lege? ligia.hutu@timpolis.ro

O taxã nouã ºi noi criterii de performanþã universitarã O ordonanþã de urgenþã emisã cu douã zile înainte de Crãciun, în 23 decembrie 2013, ºi publicatã în Monitorul Oficial în 30 decembrie, aduce cu sine modificãri ale Legii Educaþiei Naþionale 1/2011. Sunt vizate modificãri aduse sistemului de finanþare a universitãþilor de stat ºi se renunþã definitiv la efectele clasificãrii universitãþilor, prin revenirea la aprecierea performanþelor instituþiilor de învãþãmânt în baza unor indicatori de calitate stabiliþi arbitrar, “dupã criterii de competitivitate bazaþi pe standarde internaþionale”. În noua ei formã, legea prevede, printre altele, obligativitatea, pentru instituþiile de învãþãmânt superior de stat, de a transfera cãtre bugetul Ministerului Educaþiei Naþionale un procent de 5% din încasãrile în valutã provenite din taxele de studii aplicate studenþilor ºi cursanþilor strãini.

I-am întrebat pe reprezentanþii celor patru universitãþi din Timiºoara cum apreciazã obligativitatea transferãrii a 5% din veniturile în valutã obþinute de instituþiile de învãþãmânt cãtre bugetul Ministerului Educaþiei Naþionale? ªi, de asemenea, în ce mãsurã o astfel de decizie are repercusiuni asupra modului în care ºi-au structurat proiectele de investiþii ºi bugetele alocate programelor de cercetare pentru anul în curs? I-am mai întrebat ºi dacã renunþarea la criteriile de clasificare a universitãþilor ºi elaborarea unui nou set de criterii de performanþã sunt decizii avantajoase?

Rectorul Universitãþii de Medicinã: „Ar trebui sã existe ºi indicatori care sã reflecte calitatea activitãþii didactice” Rectorul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, prof. univ. dr. Marius Raica, declarã, referindu-se la noua taxã, cã “niciodatã atunci când trebuie sã dai bani nu e o plãcere”, dar cã taxa stabilitã acum este inferioarã celei existente înainte de anul 2011.

Deºi la U.M.F.T. numãrul studenþilor strãini plãtitori de taxe de studii în valutã este „îndeajuns de mare” încât prevederile legii, în noua ei formã, sã producã efecte asupra bugetului universitãþii, acesta este unul dintre aspectele considerate secundare de cãtre rectorul instituþiei, în raport cu absenþa din nota de fundamentare a legii a unor prevederi clare privind criteriile de promovare pe poziþiile didactice.

Marius Raica apreciazã cã noul set de criterii de evaluare a performanþei „reproduce în fapt, prin recurs la formule alambicate, indicatorii de performanþã valabili în 2011”.

Rectorul U.M.F.T. mai spune cã, în elaborarea noului set de criterii de performanþã, ar trebui sã se acorde atenþie modalitãþilor de stabilire corectã a criteriilor de promovare didacticã. „Se reflectã foarte puþin în criteriile de performanþã componenta didacticã a activitãþii noastre. Ar trebui, poate, sã existe ºi indicatori care sã reflecte calitatea activitãþii de la catedrã”, opineazã Marius Raica, adãugând cã „în prezent, promovarea pe linie didacticã se face exclusiv în baza unor criterii ºtiinþifice”, chestiune al cãrei temei este unul pe care rectorul U.M.F.T. îl considerã complet discutabil. Acesta afirmã cã întâmpinã probleme legate de ocuparea poziþiilor didactice, din pricina prevederii potrivit cãreia pentru candidaþii la poziþia de asistent universitar este prevãzutã obligativitatea de a deþine titlul ºtiinþific de doctor.

Rectorul Universitãþii de Vest: „O taxã parafiscalã” Rectorul Universitãþii de Vest din Timiºoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, apreciazã cã introducerea taxei de 5% din totalul taxelor de ºcolarizare provenite de la studenþii strãini este o mãsurã care nu încurajeazã demersul de internaþionalizare a învãþãmântului: „Anul 2014 a adus cu sine taxe noi ºi a multiplicat practic numãrul acestora.

Taxa aceasta de 5% reprezintã o taxã parafiscalã, pe care nu o apreciem ca fiind o mãsurã încurajatoare în vederea atragerii studenþilor strãini ºi a internaþionalizãrii învãþãmântului”.

Totuºi, dat fiind faptul cã numãrul studenþilor strãini înmatriculaþi la U.V.T. este de aproximativ 170, introducerea taxei de 5% „nu va avea efecte semnificative asupra bugetului instituþiei ºi nu ne va afecta în aceeaºi mãsurã în care vor fi afectate alte universitãþi, cum este cazul Medicinei, spre exemplu”.

Marilen Pirtea mai spune cã, din punct de vedere organizatoric ºi administrativ, U.V.T. a întreprins demersuri pentru creºterea numãrului de programe de licenþã ºi masterat derulate în limbi strãine, ºi aceasta în pofida faptului cã, în virtutea specificului unora dintre disciplinele socio-umane studiate la U.V.T., existã domenii care pot atrage mai greu studenþii strãini, fiind vorba despre profesii din domeniul ºtiinþelor juridice sau economice. În cazul lor este dificilã standardizarea diplomelor la nivel internaþional. În privinþa renunþãrii la efectele clasificãrii universitãþilor ºi a revenirii

Marius Raica

la finanþarea instituþiilor de învãþãmânt de stat în baza unor criterii de performanþã, Marilen Pirtea spune cã în acest moment oricum nu se mai þine cont de criteriile de clasificare universitarã.

Acestea au fost contestate în instanþã, ele fiind aplicate efectiv doar în 2012. În prezent, se lucreazã la setul de noi criterii de evaluare, spune rectorul Marilen Pirtea, care deþine, din iunie 2011, ºi calitatea de membru în Consiliul Naþional pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior. Acesta apreciazã cã revenirea la criteriile de performanþã stabilite în 2010 ºi demersurile care vizeazã actualizarea acestora sunt mãsuri favorabile pentru U.V.T., instituþie pe care a catalogat-o drept unul dintre marii perdanþi ai clasificãrii universitare din 2011. „Dacã stabilirea criteriilor de performanþã se va face în mod transparent ºi dacã indicatorii de performanþã vor fi echitabili, atunci mãsura revenirii la finanþarea în baza unor criterii de performanþã va fi una beneficã pentru instituþia noastrã ”, mai spune rectorul U.V.T.

Rectorul Politehnicii: „Vechea clasificare pe programe de studii, cel puþin discutabilã” Rectorul Universitãþii Politehnice, prof. univ. dr. Viorel ªerban, spune cã procentul de 5% din încasãrile în valutã de taxe de ºcolarizare de la studenþii ºi cursanþii strãini nu afecteazã Universitatea Politehnica, pentru cã „este vorba doar despre studenþii valutari, iar noi avem destul de puþini astfel de studenþi”. În plus, mai spune rectorul U.P.T., acest procent este inferior unor prevederi legale care au existat în trecut ºi care stipulau cã 30% din încasãrile în valutã ale Universitãþilor aparþin Ministerului Educaþiei Naþionale.

Cu privire la revenirea la indicatorii de performanþã, printr-un sistem de evaluare similar celui utilizat înainte

de 2012, rectorul U.P.T. o apreciazã drept o mãsurã care nu dezavantajeazã Universitatea Politehnica. „Noi am contestat atunci, în trecut (în 2012 – n.r.), foarte puternic, varianta de clasificare pe programe de studii, pe care am considerat-o discutabilã”, declarã Viorel ªerban. Acesta reaminteºte cã, din punctul de vedere al clasificãrii universitare, instituþia pe care o conduce a fãcut parte din cea mai performantã categorie. „Acum se discutã despre elaborarea unui nou set de indicatori de performanþã. Au existat în trecut peste 30 de indicatori, dar se vorbeºte acum despre o restrângere a acestora, aºa cã este probabil cã vor exista în jur de 16 indicatori principali”, mai spune rectorul U.P.T.

Marilen Pirtea

Viorel ªerban

Rectorul Universitãþii de ªtiinþe Agricole: „E nevoie de noi criterii de performanþã, stimulative” Rectorul Universitãþii de ªtiinþe Agricole, prof. univ. dr. Paul Pârºan, apreciazã cã, în condiþiile în care numãrul studenþilor strãini care învaþã la universitãþile din oraº este în creºtere, orice diminuare a veniturilor obþinute din încasarea taxelor de ºcolarizare a acestora va produce efecte care vor fi resimþite în bugetele universitãþilor: „Dacã ne gândim la situaþia financiarã a universitãþilor în general, e limpede cã orice leu pierdut ne afecteazã”. Paul Pârºan estimeazã, însã, cã nu va fi vorba despre o afectare dramaticã a bugetului instituþiei de învãþãmânt pe care o conduce, pentru cã „ponderea studenþilor strãini care studiazã în acest moment la U.S.A.M.V.B.T., 100 - 120, este considerabil mai micã decât în cazul altor universitãþi din oraº”.

Referitor la renunþarea la criteriile de clasificare în favoarea reintroducerii unor criterii de performanþã în baza cãrora le vor fi atribuite instituþiilor de învãþãmânt sume pentru dezvoltare

Paul Pârºan instituþionalã, prof. univ. dr. Paul Pârºan apreciazã cã aceastã decizie e în avantajul universitãþii: „Singura problemã este ca aceste criterii de performanþã sã fie stabilite de comun acord cu universitãþile ºi ca ele sã fie stimulative”.

Acesta mai spune cã o evaluare fãcutã dupã criterii stabilite rapid, pe genunchi, nu este în avantajul universitãþilor ºi apreciazã cã evaluarea anterioarã, care a condus la clasificarea universitãþilor, a fost fãcutã „pe picior, în mare grabã, sub presiunea timpului”, ºi de aceea unele criterii nu au avut cum sã corespundã situaþiei reale. Existã însã, mai spune rectorul U.S.A.M.V.B.T., speranþe legate de noul set de criterii de performanþã, care ar putea genera efecte favorabile, dacã se lucreazã cu profesionalism ºi se þine cont de „actuala stare de fapt, de tendinþele din învãþãmânt ºi de realitãþile cu care ne confruntãm”.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

9 - 12 ianuarie 2014

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

9 - 12 ianuarie 2014

9

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

9 - 12 ianuarie 2014

Solicitãri de amprentare a românilor care “vâneazã” indemnizaþii sociale în Germania Mai vechea problemã a românilor care solicitã în mod nejustificat indemnizaþii sociale în Germania a revenit în actualitate, odatã cu solicitãrile unor politicieni germani, care vor ca Guvernul Federal sã ia mãsuri mult mai stricte pentru identificarea imigranþilor care provin din Bulgaria ºi România ºi care solicitã diverse forme de sprijin social de la statul german. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Amprentarea, ultima soluþie?

Dezbaterea privind imigranþii români ºi bulgari care vor ajunge în Germania a atins un nou nivel zilele trecute, când politicieni conservatori de rang înalt au cerut amprentarea imigranþilor pentru a-i împiedica sã primeascã indemnizaþii sociale.

“Imigranþii care vin în Germania doar pentru indemnizaþii de ºomaj, alocaþii pentru copii ºi asigurãri de sãnãtate trebuie trimiºi rapid în þãrile lor de origine. Pentru a preveni intrãrile multiple trebuie sã ne gândim la amprentarea lor”, a declarat preºedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, Elmar Brok, pentru cotidianul Bild.

Elmar Brok, un membru al Uniunii Creºtin-Democrate a cancelarului Angela Merkel, a fost, însã, criticat de partidul sãu pentru aceste comentarii. Armin Laschet, vicepreºedinte al C.D.U., a declarat cã ideea “este în dezacord cu o Europã deschisã”.

Disputele din cadrul Guvernului de mare coaliþie condus de Angela Merkel pe tema sosirii în Germania a

românilor ºi bulgarilor dupã ridicarea restricþiilor pe piaþa muncii s-au înregistrat pânã în prezent între socialdemocraþi ºi aliatul bavarez al C.D.U., C.S.U., care a adoptat o atitudine mai durã în privinþa imigraþiei. Dar comentariile lui Elmar Brok au provocat fricþiuni în cadrul C.D.U. Regina Görner, un membru al comitetului de conducere al C.D.U., a descris cererile C.S.U. de restricþii pentru români ºi bulgari drept absurde. C.S.U. vrea sã le facã mai dificil accesul noilor imigranþi români ºi bulgari la generosul sistem de protecþie socialã din Germania. Între timp, social-democraþii au calificat aceste cereri drept populism.

Datele oferite de Agenþia Federalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã aratã cã 0,6% dintre alocaþiile de ºomaj merg cãtre români ºi bulgari. În perioa-

da septembrie 2012 - august 2013, persoanele din cele douã þãri au pretins 172 de milioane de euro.

Declaraþii de care Parlamentul European se delimiteazã Despre problema “vânãtorilor” de indemnizaþii sociale în Germania s-a vorbit ºi pe plan local, în momentul în care Inspecþia Socialã a descoperit cã existã timiºeni care, deºi emigraserã în Franþa sau Germania, continuau sã încaseze ajutoare sociale de la Statul român ºi probabil cã beneficiau de aceleaºi forme de protecþie socialã ºi în statele în care imigraserã temporar.

Conform statisticilor Agenþiei

Naþionale pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã, în ultima lunã raportatã a anului trecut, la un numãr total de 1.797 de timiºeni beneficiari figurau ºi 126 de asistaþi social cãrora li s-a suspendat acordarea venitului minim garantat, o parte dintre aceºtia fiind ºi persoane care au beneficiat “la dublu” de aceste prestaþii sociale, deºi erau plecate în strãinãtate, unde, de asemenea, probabil cã încasau diverse forme de sprijin social sau munceau.

Deputatul Ovidiu Ganþ, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România, spune cã acea declaraþie legatã de amprentarea românilor care solicitã în mod nejustificat indemnizaþii sociale în Germania nu reprezintã poziþia Guvernului Federal, ºi nici a Uniunii Creºtin-Democrate: “Este o declaraþie a unui om politic de

“Este o declaraþie a unui om politic de care ºi Parlamentul European s-a delimitat ºi care trebuie interpretatã ºi în contextul apropiatei campanii electorale pentru alegerile europarlamentare. Cert este cã Guvernul federal va constitui un grup de lucru care va analiza cu atenþie modul de acordare al indemnizaþiilor sociale. Nu se poate pune însã problema amprentãrii, pentru cã nu este vorba de infractori”.

Deputat Ovidiu Ganþ care ºi Parlamentul European s-a delimitat ºi care trebuie interpretatã ºi în contextul apropiatei campanii electorale pentru alegerile europarlamentare. Cert este cã Guvernul federal va constitui un grup de lucru care va analiza cu atenþie modul de acordare al indemnizaþiilor sociale. Nu se poate pune însã problema amprentãrii, pentru cã nu este vorba de infractori”.

Europa, confruntatã cu criza angajaþilor calificaþi l

Din cauza lipsurilor legate de calificarea adecvatã, ºomajul creºte în statele comunitare

Nu doar angajatorii români, ci ºi cei vest-europeni se confruntã în ultima perioadã cu o lipsã a angajaþilor cu o specializare corespunzãtoare, instruirea asiguratã în multe instituþii de învãþãmânt continuând sã fie ruptã de cerinþele pieþei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O situaþie îngrijorãtoare În majoritatea statelor europene, Microsoft, PayPal, Fujitsu ºi multe alte companii de top anunþã cã în acest an îºi accelereazã investiþiile, creând mii de locuri de muncã.Totuºi, dincolo de aceste intenþii, de naturã sã dea speranþe, existã o problemã legatã de numãrul redus al celor care sunt calificaþi pentru posturile cãutate de aceste companii de top. Dupã o crizã economicã de cinci ani, aceasta este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntã majoritatea þãrilor europene.

Sute de mii de oameni care ºi-au pierdut locurile de muncã ºi mulþi tineri care se alãturã forþei de muncã descoperã cã nu au pregãtirea necesarã pentru uriaºul numãr de locuri de muncã bazate pe inovaþie ce apar pe continent.

“Asistãm la o îngrijorãtoare lipsã a

aptitudinilor potrivite, ceea ce înseamnã cã un numãr însemnat de ºomeri nu sunt pregãtiþi pentru noile locuri de muncã”, aratã Glenda Quintini, economist în cadrul Organizaþiei de Cooperare ºi Dezvoltare Economicã.

Angajatorii se plâng de mult timp cã absolvenþii nu au aptitudinile de care au nevoie. Însã un raport recent al Organizaþiei Internaþionale a Muncii avertizeazã cã aceastã nepotrivire dintre ceea ce oferã piaþa muncii ºi pregãtirea absolvenþilor s-a accentuat în Europa, dupã declanºarea crizei. Cei care au fost disponibilizaþi în cele mai afectate sectoare, de la construcþii la cel financiar, au în faþã o lungã perioadã în care vor trebui sã se pregãteascã pentru alte domenii, în timp ce prea puþini absolvenþi care intrã pe piaþa muncii au ales domeniile ingineriei, ºtiinþei sau tehnologiei pentru piaþa locurilor de muncã bazate pe inovaþie, ce se aflã în continuã creºtere.

Aceastã situaþie are efecte importante asupra procesului de redresare economicã, în condiþiile în care zona euro se confruntã cu rate ale ºomajului care se menþin la peste 12%. Acest lucru poate împiedica revenirea la o ratã de creºtere însemnatã ºi ar putea în acelaºi timp genera costuri economice ºi sociale semnificative, potrivit Comisiei Europene.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Organizaþia Internaþionalã a Muncii merge chiar mai departe, avertizând cã aceastã discrepanþã ar putea prelungi perioadele de creºtere a ºomajului ºi reduce eficacitatea intervenþiilor de naturã strategicã menite sã stimuleze creºterea. În jur de douã milioane de locuri de muncã din U.E. rãmân neocupate, un numãr aproximativ neschimbat faþã de 2010, potrivit Eurostat. Un studiu publicat în noiembrie anul trecut de Eurofound, divizia de cercetare a U.E., aratã cã în pofida recesiunii, aproape 40% din companii au anunþat cã întâmpinã dificultãþi în a gãsi angajaþi cu aptitudini potrivite, comparativ cu 37%, în 2008, ºi 35%, în 2005.

Problema este deosebit de pronunþatã în cazul companiilor care se bazeazã pe inovaþie, companii ce genereazã locuri de muncã într-un ritm rapid, în condiþiile în care toate sectoarele economiei se bazeazã din ce în ce mai mult pe tehnologie. Pânã în 2015, aproximativ 900.000 de locuri de muncã din domeniul IT ºi cel al tehnologiei comunicaþiilor ar putea rãmâne neocupate în U.E., avertiza recent Comisia Europeanã.

Cursurile de frizerie ºi bucãtãrie, preferate de ºomerii timiºeni Oportunitãþile de finanþare oferite

pe plan european în domeniul reconversiei profesionale au fost fructificate în ultima perioadã ºi pe plan local.

Reprezentanþii Agenþiei Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Timiº spun cã firmele ºi organizaþiile neguvernamentale care au câºtigat astfel de finanþãri au oferit o mânã de ajutor binevenitã în ceea ce priveºte reconversia profesionalã la nivelul Timiºului.

Pe lângã cele 21 de cursuri de formare profesionalã oferite de A.J.O.F.M., în ultima perioadã au fost firme sau fundaþii care au câºtigat proiecte europene prin care se oferã cursuri, gratuit, ºomerilor din Timiº. Ca atare, posibilitãþile de reconversie profesionalã s-au diversificat.

Totuºi, ºomerii timiºeni par mai degrabã interesaþi de meseriile care se cautã ºi pe piaþa externã, lucru de naturã sã sugereze cã mulþi dintre ei intenþioneazã ca, dupã absolvire, sã plece sã lucreze în strãinãtate.

“Cursurile de formare profesionalã la care am avut anul trecut cei mai mulþi cursanþi sunt frizieriecoafurã, alimentaþie publicã – bucãtari, ajutoare de bucãtari, ospãtari, îngrijire de bãtrâni, inspectori de resurse umane ºi limbi strãine”, spune Simona Potâng, consilier Eures în cadrul A.J.O.F.M. Timiº.

intersecþii

9 - 12 ianuarie 2014

11

Ministrul de Interne vrea urgentarea intrãrii în vigoare a noului Cod Rutier Sancþiunile usturãtoare par sã fi blocat Codul în Parlament

Ministerul de Interne spune cã ºoferii manifestã indisciplinã în trafic ºi conduc agresiv Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, declarã cã numãrul mare de accidente care au avut loc în perioada sãrbãtorilor aratã cã ºoferii sunt indisciplinaþi ºi conduc agresiv, fiind astfel necesarã intrarea în vigoare mai repede a noului Cod Rutier, aflat în dezbatere în Parlament.

TIMPOLIS

44 de oameni morþi în accidente, de sãrbãtori Radu Stroe a spus cã, în condiþiile în care de sãrbãtori, în urma accidentelor rutiere, au murit 44 de oameni, iar 200 au fost grav rãniþi, „trebuie sã ne gândim din nou la celebra ordonanþã, Codul Rutier”. În plus, spune ministrul, în perioada sãrbãtorilor nu s-a reuºit evitarea unui numãr mare de accidente rutiere, ceea ce aratã cã ºoferii manifestã în continuare indisciplinã în trafic ºi conduc agresiv. „De sãrbãtori au fost organizate 2.483 de acþiuni ale Poliþiei Rutiere, iar poliþiºtii au ridicat 2.351 de permise ºi au dat peste 52.000 de amenzi contravenþionale, în valoare de 9,6 milioane de lei, fapt care dovedeºte cã ºoferii sunt indisciplinaþi ºi conduc agresiv”, a declarat, citat de Mediafax, Radu Stroe, într-o conferinþã de presã la M.A.I. Ministrul a adãugat cã se analizeazã la nivelul M.A.I. oportunitãþile reluãrii discuþiilor referitoare la Codul

Rutier, pentru gãsirea unor soluþii de urgentare a intrãrii în vigoare a proiectului: „Evident, legea este în Parlament, Parlamentul este suveran, dar realitãþile vieþii curente ne obligã sã reluãm aceastã discuþie la nivel de Guvern, cu domnul prim-ministru, ºi sã gãsim o formulã de urgentare a proiectului în Parlament, fãrã a da sarcini Parlamentului, sau vom gãsi o altã soluþie. Vom vedea”.

Codul Rutier trimis Parlamentului din octombrie În 16 octombrie, premierul Victor Ponta anunþa cã proiectul noului Cod Rutier este transmis spre dezbatere Parlamentului, pentru a face parte dintr-o asumare comunã: „Astãzi, Codul Rutier îl trimitem spre Parlament. Vreau sã vãd foarte clar o implicare a tuturor.

Nu vreau sã fie, dom’ne, «Codul lui Stroe ºi al lui Ponta» ºi toatã lumea contra. Eu vreau sã fie vorba despre o asumare comunã a lucrurilor esenþiale pe care trebuie sã le rezolvãm cât mai rapid, ºi anume siguranþã mai mare pe drumuri, sancþiuni mai dure pentru cei care încalcã legea, aplicarea sancþiunilor, cã degeaba dãm sancþiuni dacã nu le aplicãm. Eu sunt convins cã aceastã asumare comunã va avea loc foarte repede, dacã nu, am discutat cu domnul Stroe ºi o sã ne asumãm doar noi doi, o sã fim doar noi doi cei rãi ºi toþi ceilalþi, buni, dar eu cred cã interesul de a avea

Radu Stroe strãzi mai sigure ºi pedepse care se aplicã este un interes comun ºi vreau sã cred cã Parlamentul ne va sprijini în acest sens”.

Pe agenda ºedinþei de Guvern din 16 octombrie, proiectul noului Cod Rutier a fost înscris sub forma unei ordonanþe de urgenþã. Aceasta este, de asemenea, transmisã spre dezbatere Parlamentului, dar este ºi aplicatã pânã la momentul avizului parlamentar, când poate fi completatã cu eventuale modificãri ulterioare, spre deosebire de un proiect de lege, care poate fi aplicat doar dupã ce este aprobat de Parlament ºi promulgat de preºedinte.

Anterior, Guvernul amânase de douã ori adoptarea noului Cod Rutier, pentru a clarifica detaliile tehnice de constituire a contului unic în care sã fie vãrsate toate sumele încasate din amenzile percepute pentru contravenþii ºi infracþiuni.

Amenda maximã pentru ºoferi ajunge la 9.600 de lei, iar cea mai lungã perioadã de suspendare a permisului de conducere este de doi ani, potrivit proiectului noului Cod Rutier.

Depãºirea limitei de vitezã cu 51 pânã la 60 de kilometri pe orã se sancþioneazã cu amenzi din clasa a IV-a, cuprinse între 9 ºi 20 de puncte amendã, adicã între 720 ºi 1.600 de lei. În plus, se ridicã ºi permisul de conducere pentru 90 de zile. În cazul depãºirii limitei de vitezã cu peste 60 de kilometri pe orã, se aplicã amenzi din clasa a V-a, care implicã sancþiuni cuprinse între 21 ºi 50 de puncte amendã (între 1.680 ºi 4.000 de lei), plus suspendarea permisului de conducere pentru 180 zile. În cazul în care depãºirea vitezei legale cu mai mult de 60 de kilometri pe orã se soldeazã cu un accident rutier urmat exclusiv de pagube materiale, se aplicã sancþiuni din clasa VI-a, care implicã de la 51 pânã la 120 de puncte de amendã (între 4.080 ºi 9.600 de lei), la care se adaugã suspendarea permisului pentru un an. În cazul în care accidentul se soldeazã cu victime, perioada de suspendare a permisului se dubleazã la doi ani, însã amenda rãmâne aceeaºi, potrivit proiectului citat.

Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitãþilor, unde circulaþia se desfãºoarã pe o singurã bandã pe sens, þinând seama de împrejurãri ºi de cât de intensã este circulaþia, administratorul drumului poate stabili ºi limite de vitezã inferioare, dar nu mai puþin de zece kilometri pe orã pentru tramvaie ºi de 30 kilometri pe orã pentru toate autovehiculele, dar numai cu avizul Poliþiei.

Potrivit proiectului de lege, conducerea unui autovehicul sau tramvai pe drumurile publice de cãtre o persoanã care a consumat droguri, a luat medicamente cu efecte similare stupefiantelor sau are o îmbibaþie de 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat, respectiv 0,2 g/l alcool pur în sânge, este interzisã. În acest sens, conform proiectului de lege, „conducerea unui autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã aflatã sub influenþa bãuturilor alcoolice, care

are o îmbibaþie alcoolicã cuprinsã între 0,2 -0,5 g/l alcool pur în sânge, respectiv 0,15 - 0,25 mg/l alcool pur în aerul expirat se sancþioneazã cu amenda prevãzutã în clasa a V-a de sancþiuni (21 la 50 puncte-amendã) ºi cu suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce pentru o perioadã de 180 de zile”. În cazul în care îmbibaþia alcoolicã este de peste 0,5 g/l alcool pur în sânge, fapta constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Proiectul noului Cod Rutier sancþioneazã nerespectarea regulilor la trecerea la nivel cu calea feratã, conducerea pe contrasens pe autostradã, depãºirea unui autoturism cu mai mult de 60 kilometri pe orã a vitezei maxime admise ºi conducerea unei maºini neînmatriculatã cu amendã cuprinsã între 21 ºi 50 de puncte, plus suspendarea permisului pentru 180 de zile. În cazul în care aceste abateri sunt urmate de un accident, se vor aplica amenzi între 51 ºi 120 puncte ºi suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadã de un an, dacã accidentul este soldat doar cu pagube materiale, iar în cazul în care sunt persoane rãnite, perioada de suspendare a permisului se dubleazã.

Potrivit proiectului de lege, vor fi sancþionaþi cu 9 pânã la 20 de puncteamendã ºi suspendarea permisului pânã la trei luni numai ºoferii care nu acordã prioritate, depãºesc sau trec pe roºu ºi provoacã un accident rutier soldat exclusiv cu pagube materiale. În cazul în care un ºofer nu îºi achitã amenda în termen de 30 de zile, permisul de conducere îi este suspendat. Concret, Poliþia Rutierã întocmeºte dispoziþia de suspendare în termen de cinci zile de la expirarea termenului de platã a amenzii ºi o comunicã persoanei vizate. Suspendarea efectivã a permisului are loc, însã, dupã alte 15 zile de la comunicarea dispoziþiei de suspendare.

Sumele aferente amenzilor percepute pentru contravenþii rutiere vor fi vãrsate într-un cont unic deschis la Trezorerie, din care vor fi transferate ulterior cãtre primãrii ºi care va fi verificat de cãtre Poliþie.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

1

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 19 februarie 2014, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 20 februarie 2014.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

special

9 - 12 ianuarie 2014

„Restitutio in integrum” pentru pensiile speciale l 19.400 de lei, cea mai mare pensie specialã din Timiº Dupã ajustãrile pensiilor speciale dictate de condiþiile de austeritate din 2009 - 2010, aceste drepturi ar putea reveni la cuantumul iniþial, Statul acordându-le retroactiv „pensionarilor speciali” toþi banii care li s-ar fi cuvenit din momentul ajustãrii pânã în prezent. Un proiect de lege în acest sens, care are ca iniþiatori parlamentari P.S.D. din Timiº, este într-un stadiu avansat de dezbatere la Camera Deputaþilor. În momentul de faþã sunt greu de estimat efectele unei asemenea iniþiative legislative, odatã adoptate, asupra bugetului de stat.

4.000 ºi 5.000 de lei, 16 pensionari cu pensii între 5.000 ºi 6.000 de lei ºi 103 pensionari cu pensii peste 6.000 de lei.

Pânã unde se duce însã nivelul maxim? „În momentul de faþã pensia specialã cea mai mare încasatã în Timiº este de 19.400 de lei. În acelaºi timp, pensia cea mai mare din sistemul normal de pensii de stat este de 9.500 de lei”, declarã Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

„Se menþine în mod voit o situaþie de haos legatã de calcularea pensiilor”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Diferenþã acordatã retroactiv „Propunere legislativã privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniþi din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanþelor judecãtoreºti ºi al parchetelor de pe lângã acestea, din rândul personalului diplomatic ºi consular, din rândul funcþionarilor publici parlamentari, din rândul deputaþilor ºi senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaþia civilã ºi din cadrul Curþii de Conturi” se numeºte proiectul de lege înaintat Camerei Deputaþilor, care vizeazã revenirea la nivelul pensiilor din 2010, ºi acordarea eºalonatã a diferenþei aferente intervalului 2010 - 2013.

Proiectul de lege a fost înaintat de 11 senatori ºi deputaþi P.S.D., printre care se regãsesc ºi doi deputaþi timiºeni – Sorin Stragea ºi Dorel Covaci.

Dupã cum se poate vedea ºi din titlul proiectului de lege, beneficiari direcþi ai acestui proiect de lege, în varianta în care va fi adoptat, nu sunt doar foºtii magistraþi ºi diplomaþi, ci ºi deputaþii ºi senatorii. Conform expunerii de motive, prin modelul de recalculare instituit de cãtre Stat în anul 2010, „pe fondul unui deficit major al bugetului asigurãrilor sociale destinat pensiilor, de peste 17%”, ar fi dus la o diminuare for-

þatã a acestor pensii speciale, cu procente cuprinse între 20 ºi 80%. „Întrucât, în prezent, o parte din pensionarii care fac parte din categoriile de pensii speciale primesc în continuare, în mod corect, pensiile recalculate în cuantumul stabilit pe baza legislaþiei anterioare, pe baza unor hotãrâri judecãtoreºti irevocabile, în timp ce cea mai mare parte dintre pensionarii din categoriile respective, tot pe baza unor hotãrâri judecãtoreºti irevocabile, primesc pensii al cãrui cuantum a fost diminuat cu 20 - 80%, este momentul pentru luarea unor mãsuri reparatorii”, se aratã în motivaþia aceluiaºi proiect de lege. Practic, prin aceastã lege, doar pensiile diminuate revin la cuantumul din 2010, înainte de recalculare, iar cele care, la recalculare, au ieºit pe plus, adicã mai mari, rãmân aºa.

Iniþiativa legislativã urmãreºte, însã, ºi acordarea retroactivã a drepturilor bãneºti pierdute de pensionarii din categoriile speciale, precizând cã “drepturile bãneºti astfel stabilite se cuvin de la data de 1 septembrie 2010, iar plata acestora se efectueazã începând cu luna urmãtoarea celei care intrã în vigoare legea, iar plata drepturilor restante se va face eºalonat, pe o perioadã de trei ani, în tranºe stabilite prin hotãrâre a Guvernului”. Deºi nu este foarte clar cum ºi de unde va lua Statul banii necesari pentru majorãri ºi pen-

Sorin Stragea tru acordarea retroactivã a sumelor pierdute, iniþiatorii legii susþin cã impactul macro-economic al acestei propuneri legislative este nul.

Aproape 20.000 de lei, pensie de fost magistrat în Timiº În prezent, la nivel naþional, pensia medie este de 759 de lei, iar numãrul pensionarilor depãºeºte 5,2 milioane. În Timiº, conform datelor Casei Judeþene de Pensii, pensia medie este ceva mai mare – respectiv 789 de lei, dar se remarcã discrepanþe foarte mari între pensiile medii pe categorii. Dacã pensiile de agricultor au o medie, la nivelul judeþului, de doar 332 de lei, pensiile de stat au o medie, pe judeþ, de 817 lei, în

Dorel Covaci timp ce pensiile de serviciu, acordate judecãtorilor ºi procurorilor cu o vechime de cel puþin 25 de ani în magistraturã au, în Timiº, o medie de 8.730 de lei.

Este o diferenþã enormã între aceste pensii speciale ºi pensiile normale, din sistemul de stat. În judeþ sunt în prezent 157.404 pensionari: 28.160 de pensionari cu pensii între 400 ºi 600 de lei, 5.629 de pensionari cu pensii între 351 ºi 400 de lei, 4.900 de pensionari cu pensii între 300 ºi 350 de lei, 7.134 de pensionari cu pensii între 200 ºi 300 de lei, 2.205 pensionari cu pensii între 100 ºi 200 de lei ºi 405 pensionari cu pensii pânã în 100 de lei. În ceea ce priveºte „pensionarii de top”, cei din categoriile speciale, situaþia stã astfel în Timiº: sunt 283 de pensionari cu pensii între 3.000 ºi 4.000 de lei, 44 de pensionari cu pensii între

Nicolae Suciu, preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº, spune cã majoritatea pensionarilor din sistemul de stat sunt profund nemulþumiþi de discrepanþele uriaºe dintre aºa-zisele pensii din sistemul de stat, ºi cele speciale. „Existã în continuare diferenþe foarte mari, care nu sunt corecte, ºi se continuã cu un sistem alambicat de calculare a pensiilor. Se pare cã Guvernul Ponta continuã sã favorizeze pensionarii din sistemul de pensii speciale, chiar dacã o parte din aceºti pensionari sunt foºti miliþieni, securiºti, procurori ºi judecãtori comuniºti. Pensionarii din sistemul normal, de stat, sunt discriminaþi, iar la alegerile viitoare actualul Guvern va simþi cu vârf ºi îndesat care e preþul acestei bãtãi de joc la adresa pensionarilor”.

Reprezentantul Ligii Pensionarilor mai spune cã, de fapt, aºa-zisele mãriri de pensii anunþate de Guvern nu sunt decât niºte indexãri, care au fost realizate de cãtre toate Guvernele. „Nicio promisiune adresatã pensionarilor în campania electoralã nu a fost respectatã de actualul Guvern. ªi se evitã în continuare realizarea unei Legi a pensiilor pe criterii clare. Se menþine în mod voit o situaþie de haos legatã de calcularea pensiilor, pentru ca nimeni sã nu ºtie nimic, în mod precis, iar pensionarii sã nu-ºi dea seama dacã pensiilor lor sunt sau nu calculate în mod corect”, susþine Nicolae Suciu.

Pensiile speciale, „secret de stat” De-a lungul timpului au existat, inclusiv în Timiº, destule suspiciuni legate de beneficiarii de pensii speciale, suspiciuni generate ºi de faptul cã, permanent, cuantumul acestor pensii era considerat un fel de secret de stat.

Astfel, dacã în ultimii ani, Casa Judeþeanã de Pensii Timiº a publicat în mod constant pe tranºe cuantumul pensiilor din judeþ, în privinþa pensiilor militare exista un secret perpetuat mereu. „Niciodatã nu a existat acces la aceste baze de date, legate de pensiile militarilor, ºi probabil cã niciodatã nu vom avea acces. E un sistem separat, gestionat de M.A.I., respectiv M.Ap.N. Nu am avut vreo tangenþã cu ei, ºi aceastã confidenþialitate, perpetuatã prin lege, va continua probabil”, susþin surse

din cadrul Casei Naþionale de Pensii.

Controversele legate de diferenþele între pensiile militare ºi pensiile civile au fost alimentate, în Timiº cel puþin, ºi de constantele invocãri ale faptului cã printre aceºti beneficiari de pensii speciale se gãsesc inclusiv foºti ofiþeri de Securitate implicaþi în activitãþi de poliþie politicã ºi care ºi-au „fãcut datoria” ºi la Revoluþie, în sensul încercãrii de a oprima miºcãrile de stradã. În acest sens, europarlamentarul Tokes Laszlo fãcea publicã în 2011 o listã cu ofiþeri de securitate, inclusiv din Timiº, care s-au ocupat de urmãrirea sa, înainte de 1989, ºi despre care spunea : „În total s-au identificat 154 de ofiþeri de securitate implicaþi în ur-

de 23 de ani un reper al cetãþii

mãrirea ºi racolarea ca informator al personalului Bisericii Reformate ºi a celor care au venit în contact cu ei. Unii dintre cei care se regãsesc pe listã pot fi decedaþi. Dar o mare parte dintre ei sunt pensionari, beneficiind de pensii speciale foarte mari”. În prezent, e imposibil de aflat cuantumul pensiei unui fost „poliþist politic” al regimului comunist. „Solicitarea dumneavoastrã iese din graniþele legii cu privire la informaþiile de interes public, referindu-se la date personale”, ne comunicau reprezentanþii Biroului de Presa al S.R.I., la solicitarea noastrã de a preciza cuantumurile maximale ºi minimale ale unor lucrãtori din fosta Securitate, fãrã a da nume.

Neoficial, unii dintre cunoscuþii

Tokes Laszlo unor securiºti timiºeni care s-au remarcat prin „fapte de vitejie” – cum e vorba de o parte dintre cei care au partici-

pat la acþiunea „Autobuzul”, soldatã cu victime nevinovate – spun ca aceºtia au acum pensii de peste 1.000 de euro.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

9 - 12 ianuarie 2014

13

Terenurile de golf, o alternativã pentru pârloagele Timiºului l O astfel de investiþie, luatã în calcul de Consiliul Judeþean,

a fost, însã, abandonatã

Jocul fãrã adversar Golful este un joc sportiv în care competitorii, folosind mai multe tipuri de crose, lovesc mingile ºi încercã sa le introducã, pe rând, în gãurile unui teren de golf, din cât mai puþine lovituri. Acest sport se poate practica de la vârstele cele mai mici pânã la cele mai înaintate. O rundã standard de golf implicã parcurgerea pe jos a unei distanþe de 10 - 15 km, uzual.

Regulamentul nu impune un teren de joc standardizat.

Dimpotrivã, jocul se desfãºoarã pe trasee de golf, fiecare având o formã particularã, conform reliefului pe care este construit. Un detaliu comun este faptul cã aceste trasee au în general 9 sau 18 gãuri.

Fiecare rundã presupune jucarea unui numãr de gãuri într-o anumitã ordine pe un teren

Consiliul Judeþean Timiº intenþiona, în ur,ã cu ani de zile, sã amenajeze un teren de golf la Bogda.

Proiectul a murit, însã, în faºã. În Timiº existã suficiente terenuri de tip pârloagã, care nu sunt potrivite nici pentru agriculturã, nici pentru construcþii. Pe lângã amenajarea de parcuri de captare a energiei solare, o idee pentru rentabilizarea unor astfel de terenuri este utilizarea lor ca spaþii de agrement. Astfel de exemple sunt Herghelia de la Izvin, dar ºi terenul de golf de la Recaº. Deºi ideea investirii în crearea unui teren de golf a avut-o ºi Consiliul Judeþean, acum ºase ani, pânã la urmã proiectul a fost abandonat, deºi în cazul de la Recaº se dovedeºte a fi o investiþie reuºitã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Puþine terenuri, raportate la cerere Nu multã lume ºtie cã în Timiº se gãseºte, de ani buni, unul dintre cele ºase terenuri de golf care funcþioneazã în prezent în România. Este vorba de primul club de golf din Banat, Tite Golfresort, realizat cu o investiþie de câteva sute de mii de euro, într-o fostã fermã recãºeanã.

Situat la numai 23 de kilometri de Timiºoara, pe un teren de 24 de hectare care au aparþinut Comtim, clubul este prevãzut ºi cu maºini speciale de

golf americane, cu motocositoare, precum ºi automate pentru mingi.

“Se intenþioneazã construirea unui teren ºi lângã Arad, însã deocamdatã proiectul stagneazã. În Cluj s-au amenajat douã terenuri. Dar existã cerere. Doar în Clubul de Golf Timiºoara sunt în prezent peste 60 de membri”, spune Sorin Sãftescu, administrator al Golf Resort Recaº. În judeþul Arad, la Fântânele, a început construirea unui circuit complet, pe fonduri europene, dar lucrãrile au fost oprite. Iar bucureºtenii preferã, de exemplu, sã se înscrie la cluburile din Bulgaria, tocmai din cauzã cã sunt foarte puþine terenuri pe plan naþional.

Un sport nobil Se ºtie cã golful nu este, în general, un joc ieftin. Un echipament complet pentru un jucãtor de golf costã aproximativ 500 de euro, bani în care intra trusa de crose, pantofii speciali, geanta de mingi ºi mãnuºile. În momentul de faþã doar la Bucureºti existã un magazin specializat în comercializarea unor asemenea accesorii.

Ca peste tot în lume, ºi la Timiºoara pasionaþi de acest sport sunt doctorii, avocaþii, oamenii de afaceri, oameni care îºi permit sã plãteascã taxa anualã de membru în clubul de profil, care este de câteva sute

de euro. Înscriºi sunt însã ºi copii, care nu plãtesc taxa, dintre care cel mai mic are 12 ani.

Faptul cã sunt membri ai unui club afiliat Federaþiei Române de Golf le oferã avantajul de a putea juca pe terenuri “de top”, în strãinãtate. Ceea ce ºi fac, de mai multe ori pe an. În vestul Europei, însã, golful nu mai este demult un sport elitist. A devenit un sport de masã. Iar o bunã din parte dintre pasionaþii timiºeni ai acestui sport sunt convinºi ca acelaºi lucru se va întâmpla ºi în Banat. “Nu este un sport ieftin, dar nu este în niciun caz la fel de scump, ca vânãtoarea.

Dacã s-ar face o comparaþie cu tenisul, valoarea de investiþie e cam aceeaºi. În plus, indiferent cã e crizã sau nu, cei care sunt pasionaþi de acest sport au gãsit resurse pentru el”, precizeazã Sorin Sãftescu.

Un proiect eºuat al Consiliului Judeþean Timiº Acum zece ani, ºi Consiliul Judeþean Timiº intenþiona sã amenajeze un astfel de teren în judeþ ºi, probabil, dacã ar fi reuºit, s-ar fi dovedit cã una dintre puþinele investiþii profitabile ale administraþiei judeþene. În bugetul aprobat pe anul 2003 al administraþiei judeþene se gãsea, la capitolul “Alte acþiuni economice”, suma de 50 de milioane

“Se intenþioneazã construirea unui teren ºi lângã Arad, însã deocamdatã proiectul stagneazã. În Cluj s-au amenajat douã terenuri. Dar existã cerere. Doar în Clubul de Golf Timiºoara sunt în prezent peste 60 de membri” Sorin Sãftescu, administrator al Golf Resort Recaº. de lei pentru amenajarea unui teren de golf în localitatea Bogda.

Actualul primar din Bogda, Dorel Luca, a declarat cã nu are idee de unde s-a nãscut un asemenea proiect ºi cã, deºi era prevãzutã în bugetul C.J. Timiº o sumã pentru realizarea acestui teren de golf în Bogda, pânã la urmã nu s-a mai fãcut nimic. “Oricum, ideea aceasta cu terenul de golf nu a venit de la noi. Nu avem noi fonduri pentru aºa ceva”, precizeazã Dorel Luca.

Dacã s-ar fi concretizat aceastã investiþie, probabil cã nu ar fi dus lipsã de cerere. O dovadã cã românii sunt interesaþi de golf este ºi faptul cã în acest an a fost inaugurat la Cluj primul teren de golf din România construit dupã standardele United States Golf Association, în urma unei investiþii care depãºeºte un milion de euro.

de golf. O caracteristicã specialã a jocului de golf este ca jucãtorul nu joacã împotriva unui adversar care trebuie învins.

Concurenþii ºi colegii nu pot interveni sau influenþa performanþa jucãtorului. Acesta joacã exclusiv cu mingea lui, cu crosele sale. În jocul de golf jucãtorul þine cont exclusiv de terenul pe care joacã, condiþiile meteo, de propriile abilitaþi ºi limite. Pentru a nu influenþa jocul celorlalþi jucãtori, existã reguli legate de etichetã, þinutã ºi conduitã.

Oricine începe sã joace golf în mod organizat pleacã de la un handicap de 54 de puncte. În funcþie de rezultate, acest handicap scade, la început, foarte repede. În România nu existã deocamdatã jucãtori profesioniºti de golf.

O tradiþie interbelicã uitatã Teoria nocivã conform cãreia golful este un sport burghez – rãmasã din vremea regimului comunist – s-a perpetuat ºi exista încã ideea cã golful este exclusiv sportul oamenilor bogaþi. Astfel, autoritãþile române au lãsat golful exclusiv pe seama iniþiativelor private.

Aceste iniþiative, deºi lãudabile, sunt încã limitate, neavând o piaþã pe care sa prospere. Înainte de cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, în România existau cinci terenuri de golf.

Cel mai important teren era cel din Bãneasa, urmat de cel din Sinaia. Doar una din cele cinci locaþii antebelice a supravieþuit (parþial ºi cu o pauzã de aproape douã decenii) epocii comuniste, care vedea golful drept un sport capitalist. Se spune cã prima loviturã de crosã datã pe un teren de golf din România i-a aparþinut Regelui Ferdinand, în 1923, prima femeie care a fãcut acest lucru fiind Regina Maria. ªi preºedintele primului club de golf a fost un membru al familiei regale: Principele Nicolae. Patru dintre aceste terenuri au fost devastate de armata germanã ºi desfiinþate, câþiva ani mai târziu, de comuniºti. Al cincilea, cel de la Clubul Diplomatic din Bucureºti, dupã ce a fost ocupat temporar de un spital de campanie al Wehrmachtului, a pierdut, o datã cu naþionalizarea, nouã din cele optsprezece gãuri, iar în 1975, a fost închis la ordinul lui Ceauºescu. ªapte decenii mai târziu, Româ-

nia încã se chinuie sã ajungem la nivelul antebelic.

Dacã în ultimii ani am reuºit sã atenuãm o bunã parte a diferenþelor care ne separã de þãrile vecine ºi mai ales de cele din vestul Europei, la capitolul golf se stã în continuare foarte prost. „Estul continentului are o piaþã a golfului imaturã, oferind doar douã procente din numãrul total de terenuri ºi doar un procent din numãrul total de jucãtori înregistraþi în Europa. Aceastã subdezvoltare este cauzatã în principal de faptul cã golful a fost un sport interzis în perioada socialistã în majoritatea þãrilor din regiune” este principala concluzie a unui studiu realizat de compania KPMG. Doar 134 din cele peste 6.000 de terenuri europene omologate se aflã în estul continentului, în timp ce rata de practicare a acestui sport la nivelul populaþiei (unde sunt cam 40.000 de jucãtori înregistraþi) este de circa douãzeci de ori mai micã în fostele þãri comuniste faþã de Occident. Cu toate acestea, nu trebuie uitat cã, la începutul anilor ‘90, erau în Est numai zece terenuri ºi doar 2.000 de practicanþi. În prezent, nu mai puþin de 68 dintre cele 134 de terenuri existente în estul Europei (adicã mai mult de jumãtate din total) se aflã în Cehia. Faþã de 1990, numãrul acestor locaþii a crescut aici de circa opt ori, iar numãrul jucãtorilor înregistraþi a crescut de 15 ori. România se aflã, din pãcate, la polul opus.

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

9 - 12 ianuarie 2014

Aproximativ 33% dintre adulþii din întreaga lume sunt clasificaþi ca fiind obezi sau supraponderali Aproximativ 33% dintre adulþii din întreaga lume sunt clasificaþi ca fiind obezi sau supraponderali, se aratã într-un raport realizat de Overseas Development Institute din Marea Britanie.

TIMPOLIS

Overseas Development Institute (ODI) a coordonat o cercetare în urma cãreia s-a constatat o explozie globalã în ceea ce priveºte numãrul persoanelor supraponderale ºi obeze, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Adicã, 1,46 de miliarde de adulþi din toatã lumea sunt obezi sau supraponderali, ceea ce înseamnã cã indicele lor de masã corporalã – o formulã matematicã ce asociazã înãlþimea cu greutatea ºi care este folositã pe scarã largã încã de la începutul anilor 1970 – este mai mare de 25.

ODI a avertizat în privinþa riscurilor asupra sãnãtãþii asociate cu aceastã tendinþã de creºtere în greutate, sugerând cã schimbarea dietelor ºi supraconsumul alimentelor au legãturã cu prosperitatea din þãrile în curs de dezvoltare. Odatã ce veniturile cresc, se trece de la consumul de cereale ºi

fibre la o dietã bazatã pe carne, grãsimi ºi zahãr. În Marea Britanie, 64% dintre adulþi se încadreazã în aceastã categorie ºi sunt cei mai predispuºi la a suferi un

infarct miocardic, accident vascular cerebral ºi la a dezvolta cancer, diabet ºi alte probleme medicale. În þãrile în curs de dezvoltate, numãrul persoanelor obeze sau supraponderale a cres-

cut de aproape patru ori, de la 250 de milioane, în 1980, la 904 milioane, în 2008. În ceea ce priveºte numãrul persoanelor obeze sau supraponderate în þãrile dezvoltate, acesta a crescut de

1,7 ori în aceeaºi perioadã.

La nivel global, în perioada 1980 2008, numãrul persoanelor obeze ºi supraponderale a crescut de la 23% la 34%. ªi în Africa de Nord, Orientul Mijlociu ºi America Latinã, numãrul acestor persoane a crescut la un nivel similar cu cel din Europa, ceea ce înseamnã în jur de 58 de procente. Cu un procent de 70%, America de Nord înregistreazã în continuare cel mai mare numãr de persoane adulte care sunt supraponderale, dar ºi în regiuni precum Australia ºi sudul Americii Latine procentul este destul de mare, de 63%.

Supraconsumul de alimente ºi viaþa din ce în ce mai sedentarã reprezintã cauzele principale care duc la aceastã situaþie. Numãrul supraponderalilor este mai mare în þãrile dezvoltate, dar un procent semnificativ se evidenþiazã ºi în þãrile în care veniturile sunt medii.

Raportul ODI mai aratã cã obezitatea ºi consumul excesiv de grãsimi ºi sare au legãturã cu creºterea la nivel global a numãrului cazurilor de boli nontransmisibile, precum cancer, diabet, boli ale inimii ºi accidente vasculare cerebrale.

Regimul hipocaloric Accesele de furie pot fi controlate cu ajutorul aspirinei poate vindeca diabetul de tip 2 Aspirina poate reprezenta un remediu pentru calmarea stãrilor de furie, care pot fi provocate de unele inflamaþii din organism, se aratã într-un studiu realizat de o echipã de cercetãtori americani.

Cercetãri recente ale unor oameni de ºtiinþã de la Universitatea Chicago sugereazã cã accesele de furie ºi chiar „mofturile” copiilor sunt, de fapt, probleme medicale care pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor, în unele cazuri, chiar cu banala aspirinã, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. În cazul persoanelor furioase, un rãspuns inflamator resimþit în organism reprezintã cauza activãrii stãrilor agresive, aºadar existã o cauzã psihologicã pentru care acestea îºi pierd calmul. Inflamaþia este un rãspuns normal la rãni ºi infecþii, influenþând producþia de citokine, substanþe care alerteazã sistemul imunitar. Dar, în cazul unor oameni, rãspunsul inflamator nu dispare în momentul în care pericolul trece. Mai mult decât atât, devine cronic, iar citokina continuã sã circule prin sânge.

Studiul realizat în Statele Unite ale Americii sugereazã cã inflamaþia îi face pe oameni sã fie mai predispuºi la accese de furie. Pentru realizarea acestei cercetãri, oamenii de ºtiinþã de la Universitatea Chicago au realizat teste de sânge pentru 70 de persoane care sufereau de tulburare explozivã intermitentã – diagnostic psihiatric pentru actele scurte de agresiune. Afecþiunea, caracterizatã ca un eºec de a rezista impulsurilor agresive, a fost identificatã recent. Dar, potrivit unui studiu realizat de Harvard Medical School ºi Uni-

O dietã hipocaloricã, bazatã pe sucuri ºi legume, testatã clinic în Marea Britanie, a ajutat pacienþii cu diabet de tip 2 sã renunþe la medicamente ºi a inversat evoluþia bolii dupã doar câteva luni.

versity of Chicago, publicat în anul 2006, mai mult de trei milioane de britanici se confruntã cu aceastã tulburare.

Ultimele studii, publicate în urmã cu douã sãptãmâni, au arãtat cã oamenii cu acestã afecþiune au înregistrat un nivel mai ridicat de citokinã, în comparaþie cu cei care nu sunt predispuºi la accese de furie. Studiul sugereazã o legãturã directã între inflamaþie ºi agresivitatea umanã, spun cercetãtorii în studiul publicat în JAMA Psychiatry. Cu alte cuvinte, inflamaþia ar putea face oamenii sã fie nervoºi. În cazul în care se declanºeazã accesele de furie, cercetãtorii sugereazã cã, decât sã încerce sã se calmeze, persoanele care suferã de aceastã stare ar trebui, mai degrabã, sã ia o

de 23 de ani un reper al cetãþii

aspirinã, pentru a potoli izbucnirile.

Aceastã acþiune este recomandatã pentru cã aspirina blocheazã procesul chimic al inflamaþiei, la fel ca medicamentele nonsteroidiene, cum ar fi ibuprofenul. „Nu ºtim încã dacã inflamaþia declanºeazã sentimentul de agresivitate sau sentimentele agresive duc la inflamaþie, dar este o indicaþie redutabilã cã cele douã sunt conectate biologic”, declarã profesorul Emil Coccaro, de la Universitatea din Chicago, care a coordonat acest studiu.

Pe de altã parte, existã persoane sceptice care subliniazã cã acest cel mai recent studiu a fost efectuat pe un numãr prea mic de persoane pentru a avea rezultate semnificative. (TP)

Dupã 18 luni, unii dintre bolnavii de diabet care urmaserã dieta continuau sã nu prezinte niciun simptom.

Deºi dieta a fost testatã pe un numãr restrâns de pacienþi, în Marea Britanie se va derula în curând o nouã serie de teste, în valoare de 2,4 milioane de lire sterline (peste 2,8 milioane de euro), efectuate pe 280 de diabetici, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Pacienþii care suferã de diabet de tip 2 vor fi supuºi unei diete hipocalorice, bazatã pe sucuri ºi supe, ºi li se va permite sã consume doar 800 de calorii pe zi – cantitate pe care unele persoane o consumã numai în timpul prânzului.

Diabetul de tip 2 apare de obicei în cazul pacienþilor de vârstã mijlocie, fiind cea mai frecventã formã de diabet, ºi se dezvoltã atunci când pancreasul nu secretã suficientã insulinã.

Roy Taylor, profesor la Universitatea din Newcastle, a emis ipoteza conform cãreia grãsimea din jurul organelor vitale ar putea fi cheia înþelegerii acestei boli.

Acest tip de grãsime blocheazã pancreasul ºi ficatul, întrerupând secreþia de insulinã ºi împiedicând utilizarea adecvatã a acesteia. Odatã cu aceastã dietã strictã, însã, grãsimile sunt arse, iar organele vitale sunt re-

aduse la funcþionarea lor normalã. În timpul testãrii iniþiale, efectuate pe 11 bãrbaþi ºi femei – dieta a constat numai din sucuri utilizate în curele de slãbire, salate ºi legume fãrã amidon –, s-a constatat, dupã opt sãptãmâni, cã evoluþia diabetului a fost inversatã. Nivelurile de grãsime din pancreas au revenit la normal, iar acest organ a fost capabil sã pompeze din nou insulinã fãrã probleme. La trei luni dupã încheierea dietei, simptomele diabetului nu reveniserã la ºapte dintre cei 11 participanþi, iar 18 luni mai târziu, cel puþin patru dintre pacienþi nu prezentau încã simptome de diabet.

Noul test, mai cuprinzãtor, care va fi efectuat cu colaborarea cercetãtorului Mike Lean, de la Universitatea din Glasgow, va urmãri sã stabileascã dacã nu cumva succesul testului iniþial va putea fi repetat ºi în cazul unui grup mai mare de oameni. De asemenea, acesta va observa cât de uºor le va fi pacienþilor sã urmeze dieta ºi intervalul de timp în care vor rãmâne sãnãtoºi dupã ce vor începe iar sã mãnânce normal. „Dacã analizele noastre vor arãta cã aceastã abordare este eficientã (...), scopul nostru va fi sã generãm un program care ar putea fi implementat în cadrul Serviciului Naþional de Sãnãtate cât mai curând”, mai spune profesorul Mike Lean. Cu toate acestea, cercetarea nu are implicaþii pentru persoanele cu diabet de tip 1, unde lezarea pancreasului este cauzatã de sistemul imunitar al organismului. (TP)

integrame

9 - 12 ianuarie 2014

15

Noaptea târziu. Sotul beat vine acasa, fata plina de ruj si fond de ten... În prag sotia furioasa.

- Draga, n-o sa ma crezi! M-am batut cu un clovn!

O blonda intra într-un local, merge repede la barman si-i susoteste, timid, în ureche: - Unde aveti toaletele?

Barmanul îi raspunde: - Pe partea cealalta, va rog!

Blonda se deplaseaza putin si-i susoteste în cealalta ureche: - Unde aveti toaletele? l

Un semafor catre celalalt -Nu te uita ca ma schimb. l

O blonda îi spune unei prietene: - Ieri am fost la oftalmolog.

- Si ce ti-a spus?

- Mi-a spus sa învat alfabetul. l

La consultatie medicul îi spune pacientului: -Nu-mi place deloc cum arati! Cred ca ai deja o grava afectiune pulmonara.

Câte tigari mai fumezi?

-10, câte mi-ati prescris ! Nici una mai mult.

-Si înainte câte fumai?

-Inainte nu fumam deloc l

-Ospatar, fii amabil, spune clientul, am comandat o friptura cu os!

-Da, domnule, v-am adus-o. Care este problema?

-Vrei sa vezi daca nu cumva carnea a ramas în bucatarie?

Bula, împreuna cu trei prieteni, carau pe umeri un sicriu asezat pe cant. Un alt prieten îi întreaba: - Ce s-a întâmplat?

Bula: - O înmormântez pe soacra-mea.

- Saraca, Dumnezeu sa o ierte... Da’ de ce nu duceti sicriul cum trebuie?

- Pai daca o duc pe spate începe sa sforaie! l

- Doamna, aratati superb în aceasta toaleta!

- Nesimtitule, închide usa ! l

La un tribunal în Groenlanda: - Unde ati fost în noaptea 18 noiembrie - 16 martie? l

Doi ciobani merg la un restaurant mediteranean. Dupa ce citesc meniul îl întreaba pe chelner - Dom’le draga, ce îs acelea fructe de mare?

- Caracatita, calamar, rac, creveti, raspunde chelnerul.

- Apoi bag de seama, zice unul dintre ciobani, dupa cum zici dumneata, vulpea, ursul si lupu’ îs fructe de padure! l

O pereche proaspat casatorita iesea din biserica. Doi baietei stateau si se uitau la ei. Unul dintre ei îl întreaba pe celalalt: - Vrei sa îi sperii?

- Da! Atunci, pu?tiul se duce aproape de miri si striga: - Tata! Tata! l

Un domn foarte respectuos intra într-o patiserie: - Buna ziua, am nevoie de un tort. E ziua de nastere a sotiei.

- Câte lumânari?

- 29, ca de obicei!

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

9 - 12 ianuarie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.