cyan
magenta
Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL
Riscul de a ne pierde viitorul melania.cincea@timpolis.ro
Î
n pragul a 24 de ani de la Revoluþia din Decembrie, o cercetare INSCOP Research aratã cã 44,4% dintre români apreciazã cã înainte de 1989 se trãia mai bine, iar 44,7% considerã comunismul ca fiind un lucru bun pentru þarã. Ultimul, un procent puþin mai mare decât în urmã cu trei ani, când un sondaj de opinie realizat de IICCMER releva cã 44% dintre românii intervievaþi spuneau despre comunism cã a fost o idee bunã, dar prost aplicatã. Nu ºtiu dacã aceºti oameni – care se aratã dispuºi sã încerce sã retrãiascã ori sã trãiascã experienþa traumatizantã a regimului totalitarist – sunt blamabili din cauza uºurinþei cu care îºi dau „reset“ la memorie, a lejeritãþii cu care acceptã reiterarea greºelilor ºi dramelor trecutului recent, a superficialitãþii cu care îºi trateazã propriul viitor. Dacã nu cumva mai de condamnat sunt artizanii politicilor publice ºi de stat din ultimii 24 de ani, autori ai unor tactici distructive care stau la baza acestei stãri de spirit. Cei care au aruncat în derizoriu, cu bunã ºtiinþã, idealurile pentru care se ieºise în stradã în decembrie 1989. i-au bãtut joc de Punctul 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara. De 22 de ani a fost nevoie pentru ca lustraþia sã treacã de la idee la lege votatã. Departe, însã, de forma din 1990. e-au permis oamenilor din eºaloanele doi-trei ale regimului comunist sã ajungã în funcþii legislative sau executive importante, de unde au dictat apoi o continuitate, de un rafinament pervers, a sistemului comunist. Funcþii din care au împãrþit România între ei sau, dacã au preferat – din motive de autoconservare – traiul sub motto-ul „sãrac, dar cinstit“, au oferit-o, întru fidelizare, epigonilor lor. u permis intrarea pe listele de revoluþionari a fel de fel de impostori, pentru a-i decredibiliza ºi compromite astfel în ochii opiniei publice pe cei adevãraþi. ªi pentru a demonetiza ideea în sine de revoluþie. u ferecat în justiþie, indiferent de regim, misterele Revoluþiei. De jure, a rãmas neclar cine e culpabil pentru numãrul imens de oameni uciºi, mai cu seamã dupã cãderea comunismului. Potrivit Raportului Final al Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, între 22 ºi 27 decembrie 1989 s-au înregistrat 962 de morþi, în condiþiile în care numãrul total al celor uciºi, de la începutul revoluþiei, a fost de 1.104. n toþi aceºti 24 de ani nu a existat o strategie coerentã de politici publice care sã susþinã o pedagogie a memoriei colective a perioadei comuniste. Niciun discurs public oficial legat de perioada comunistã, ci doar discursuri individualizate, care nu au avut puterea sã formeze mase bine informate. Nu au existat programe naþionale educaþionale pentru predarea în ºcoli a istoriei regimului comunist. Aºa s-a ajuns la memoria selectivã ale cãrei rezultate le vedem azi. poi, în ultima perioadã, s-a ajuns pânã la sabotarea statului de drept, la subminarea instituþiilor democratice ale þãrii, la încãlcarea oficialã a principiului separaþiei puterilor în stat, la autoplasarea oamenilor puterii deasupra legilor ºi a Constituþiei. Totul, în beneficiul unei caste. roblema nostalgiei faþã de comunism, un regim totalitar, ar trebui, însã, tratatã cu atenþie, atât din perspectiva cauzei, pentru un diagnostic ºi un tratament eficiente, cât ºi din cea a efectului. Pentru cã de la o stare de spirit pesimistã, cauzatã de angoase economice, de derutã valoricã – stare suprapusã pe o lipsã a educaþiei ºi a memorializãrii –, se poate ajunge uºor la o ascensiune a populismului ºi, apoi, a politicilor radicale. Mesajul populist îl au ºi partidele de extremã stângã – cum a fost comunismul, iatã, „bun, dar eronat aplicat“ –, ºi cele de extremã dreaptã. Dacã partidele de extremã stângã nu reprezintã, încã, un pericol demn de luat în seamã pentru vreun stat din Europa – chiar dacã ºi în alte þãri se manifestã nostalgia dupã comunism –, altfel stau lucrurile cu extrema dreaptã, care se aflã pe un trend ascendent. Iar de aici pânã la alunecarea într-un regim radical poate fi un pas. ãmâne speranþa ca, într-un efort comun al autoritãþilor, al media ºi al societãþii civile, sã se poatã pune stavilã, pânã nu e prea târziu, erodãrii încrederii publice în tot ceea ce þine de statul democratic.
yellow
black
Anul XXII Nr. 2017 30 decembrie 2013 5 ianuarie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)
un reper al cetãþii
Timiºul, plin de focare de contaminare, de la parcurile de exploatare a petrolului
O listã de proiecte majore despre care s-a discutat în repetate rânduri în 2013. O aducere a lor în actualitate la final de octombrie 2013, atunci când au fost incluse pe lista prioritãþilor dezbãtute cu ministrul de Finanþe, Daniel Chiþoiu, în timpul unei vizite de-a acestuia la Timiºoara. ªi apoi, dupã anunþarea proiectului de buget pe 2014, o schimbare de discurs, resemnarea, dar ºi tentativele comise la unison de cãtre primarul Nicolae Robu ºi de cãtre preºedintele Consiliului Judeþean Timiº de a justifica de ce Timiºoarei ºi judeþului îi vor reveni... zero lei de la bugetul de stat pe 2014. pag. 2
Statul renunþã la concesionarea liniei ferate din Timiº recent reabilitate Dupã ce surse din sistem dãdeau ca sigurã iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului în judeþ: Timiºoara Sud Buziaº - Lugoj, recent reabilitat de cãtre Stat, în urma scandalului iscat, Ministerul Transporturilor s-a rãzgândit.
ª
L
pag. 3
30 de milioane de euro pentru “pasajele pentru urºi” pe autostrada Lugoj - Deva
A A
Premierul Victor Ponta a anunþat sãptãmâna trecutã cã subtraversãrile pentru urºi care vor fi construite pe tronsonul de autostradã Lugoj Deva vor costa Guvernul între 30 ºi 32 de milioane de euro. Interesant este cã, potrivit reprezentanþilor Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi, pe acest traseu nu existã urºi, care, oricum, fug de zgomotul traficului.
Î
A
pag. 3
Cinci poduri noi, în proiect la Timiºoara
P
R
Timiºul ºi Timiºoara nu se regãsesc printre prioritãþile Guvernului USL pentru 2014
Nici Timiºul nu a fost scutit în ultimul an de manifestaþii de stradã ºi proteste virulente legate de exploatarea de gaze de ºist, care, pânã în momentul de faþã, la nivelul judeþului nu au trecut încã de stadiul de explorare. Adversarii extragerii gazelor naturale prin procesul de fracturare a rocilor aduc argumentul poluãrii masive pe care îl presupune aceastã formã de exploatare a
resurselor subsolului. Se uitã însã cã alternativa exploatãrilor clasice de petrol ºi gaze naturale este cel puþin la fel de poluantã, iar Timiºul, ca zonã de extracþie a petrolului ºi gazelor naturale, nu a fost deloc lipsitã în ultimii ani de incidente legate de poluãri accidentale generate de zonele de exploatare a acestor resurse. pag. 7
Linia “S.F.”-urilor, adicã a studiilor de fezabilitate care nu se ºtie în ce mãsurã au ºanse de finalizare, ºi noua echipã executivã a Primãriei Timiºoara stã la fel de bine ca precedenta. Ultimul obiectiv de acest gen este construcþia a cinci poduri noi. Radu Radoslav, fost arhitectºef al Timiºoarei, susþine cã o asemenea construcþie simultanã este imposibilã, dat fiind cã un astfel de proiect colectiv ar costa între 50 ºi 100 de milioane de euro, bani pe care e greu de spus de unde îi va lua Primãria. În 2013 nu s-au gãsit fonduri nici pentru demararea unui singur pasaj rutier din cele trei a cãror construcþie era datã ca sigurã cu un an înainte. pag. 6
2
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
social
Timiºul ºi Timiºoara nu se regãsesc printre prioritãþile Guvernului U.S.L. pentru 2014 O listã de proiecte majore despre care s-a discutat în repetate rânduri în 2013. O aducere a lor în actualitate la final de octombrie 2013, atunci când au fost incluse pe lista prioritãþilor dezbãtute cu ministrul de Finanþe, Daniel Chiþoiu, în timpul unei vizite de-a acestuia la Timiºoara. ªi apoi, dupã anunþarea proiectului de buget pe 2014, o schimbare de discurs, resemnarea, dar ºi tentativele comise la unison de cãtre primarul Nicolae Robu ºi de cãtre preºedintele Consiliului Judeþean Timiº de a justifica de ce Timiºoarei ºi judeþului îi vor reveni... zero lei de la bugetul de stat pe 2014. ligia.hutu@timpolis.ro
Aºteptãri invalidate de realitate La final de octombrie, în timpul unei vizite la Timiºoara a miniºtrilor Daniel Chiþoiu, Mariana Câmpeanu ºi Maria Grapini, edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a dat glas unei nemulþumiri legate de faptul cã, pe tot cuprinsul anului, oraºul nu a beneficiat de fonduri guvernamentale efective pentru proiectele sale majore. Primarul ºi-a catalogat atunci afirmaþia drept “o formã de transparenþã ºi nu un reproº adresat reprezentanþilor actualului Cabinet”. La final de octombrie 2013, Nicolae Robu mai spunea cã nu se ºtia exact pentru ce proiecte se va primi finanþare pentru Timiºoara, proiectele urmând sã fie luate în calcul la discuþiile prilejuite de întocmirea proiectului de buget pe 2014. Pe lista principalelor proiecte pentru care administraþia oraºului mai aspira, pe atunci, la susþinere financiarã din partea Guvernului figura Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, un proiect despre care se afirma cã va fi demarat în 2014, întrucât, potrivit declaraþiilor edilului, 2013 a fost un “an dedicat întocmirii documentaþiei tehnice necesare”. Tot pe lista proiectelor aflate în aºteptare, enumerate de edil, a fost realizarea Centurii Sud ºi a racordului la autostradã pe relaþia Calea Aradului Sânandrei, apoi incineratorul de deºeuri, plãnuit sã fie realizat prin credit furnizor, dar care, potrivit aºteptãrilor reprezentanþilor administraþiei publice locale, ar putea beneficia de rambursarea cãtre Municipalitate a 25% din valoarea totalã a investiþiilor din fonduri de la bugetul consolidat de stat.
Schimbare de discurs dupã anunþarea proiectului de buget pe 2014 Dupã ce proiectul de buget pe 2014 a fost fãcut public, principalii actori politici de la nivel local ºi judeþean par, însã, cã s-au rãzgândit subit. Aºa se face cã principalele elemente de discurs din mesajele decidenþilor de la nivel central au fost preluate ºi livrate la unison în discursurile prin care autoritãþile locale ºi judeþene au justificat, la început de decembrie, imediat dupã structurarea bugetului pe 2014, cele 0% fonduri de la bugetul de stat alocate Timiºului ºi Timiºoarei. “Putem comenta cã este injustã situaþia de la ora actualã, dar nu are sens sã ne lamentãm. Nu e corect ºi nu e drept în raport cu Timiºoara. (…) Ocup, însã, o funcþie administrativã ºi am promis cã voi face niºte lucruri, pe care le voi face aºa cum am început: repede ºi bine. De unde fac eu rost de bani e sarcina mea. Orice în plus faþã de aceste prioritãþi e secundar ºi periferic”, ºi-a reconsiderat primarul Nicolae Robu punctul de vedere. Acesta a precizat cã „lucrurile vor merge înainte într-un ritm accelerat, aºa cum s-a întâmplat ºi pânã acum”, adicã apelând la investiþii din venituri proprii ºi la prefinanþãri de proiecte europene: “Vom continua sã fim aplicanþi foarte serioºi pe proiecte din exerciþiul programatic 2014 – 2020. În noi înºine trebuie sã gãsim soluþii ca sã ne fie mai bine”. Preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, a apreciat cã este chiar mai eficientã atragerea de finanþãri din fonduri europene: „Timiºul este un judeþ care nu stã sã aºtepte bani de la bugetul de stat. Timiºul este un judeþ care dã bani la alþii”, a declarat, la început de decembrie, Titu Bojin, adãugând cã ºansele de materializare pentru proiectele de interes major de la nivel judeþean depind de „perspicacitatea preºedinþilor de Consilii Judeþene ºi a parlamentarilor locali” de a identifica surse de finanþare. Titu Bojin a cãutat sã îºi susþinã noul punct de vedere ºi prin evocarea unui exemplu menit sã probeze ineficienþa aºteptãrii finanþãrilor de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructurã. „Dacã vreau sã realizez un drum de zece kilometri cu fonduri de la Guvern, îmi va lua zece ani, însã dacã realizez acelaºi proiect cu bani din credit, el se poate face în doi ani”, spunea Titu Bojin, argumentându-ºi astfel ºi interesul pentru obþinerea creditului solicitat de C.J. Timiº.
Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, un proiect de domeniul viitorului Dupã ce a slujit drept vehicul care a tractat, în spatele unui imens potenþial emoþional, un interes de naturã electoralã, proiectul construirii unui nou corp de clãdire pentru Spitalul Clinic de Copii „Louis Þurcanu” a devenit doar un mãr al discordiei între actorii politici. Deputatul P.S.D. de Timiº Sorin Grindeanu a indicat drept responsabilã pentru pierderea fondurilor obþinute de la Guvern pe 2013 echipa din Primãrie, cãreia i-ar fi luat prea mult timp elaborarea documentaþiei tehnice necesare etapei premergãtoare demarãrii lucrãrilor. Pus în faþa acuzelor de ineficienþã în elaborarea documentaþiei tehnice, primarul Nicolae Robu a ripostat, precizând cã întocmirea documentaþiei pentru un proiect de asemenea anvergurã este un proces laborios. Ulterior, la început de decembrie, când devenise limpede faptul cã banii obþinuþi de la Guvern vor fi pierduþi, edilul-ºef a revenit ºi a precizat cã ia în calcul posibilitatea finanþãrii lucrãrilor la corpul B de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” din fondurile proprii ale Primãriei Timiºoara. ªi aceasta pentru cã, oricum, a mai precizat el, în baza discuþiilor purtate la începutul anului 2013 cu premierul Victor Ponta, Municipalitãþii îi revine un procent de contribuþie proprie. Pe care trebuie sã îl onoreze, indiferent cã va fi vorba despre utilizarea acestor bani la darea lucrãrilor în execuþie sau mai târziu. “Finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deºi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar noi nici nu avem nevoie de bani pânã în aprilie – mai, dupã ce se vor finaliza toate etapele premergãtoare începerii lucrãrilor, care includ întocmirea documentaþiei tehnice ºi organizarea licitaþiei”, a cãutat primarul Nicolae Robu sã atenueze efectul veºtii cã nu sunt prevãzute surse de finanþare în bugetul consolidat de stat pe 2014 pentru lucrãrile de construcþie la corpul B de clãdire al Spitalului de Copii. Edilul a adãugat însã cã „nu ar fi drept ca de la bugetul de stat sã nu primim cel puþin 50% din valoarea totalã a investiþiei. Iar orice procent pe care îl vom obþine dincolo de 50% este mulþumitor.”
Fondurile europene, singura ºansã pentru proiectele majore de infrastructurã ale Timiºului Referitor la situaþia proiectelor de infrastructurã de interes major pentru judeþ, cel care s-a pronunþat asupra identificãrii unor surse alternative de finanþare a fost preºedintele C.J. Timiº,Titu Bojin. Finalizarea Centurii Sud a Timiºoarei a figurat ca obiectiv în toate pliantele electorale distribuite de U.S.L. în Timiº. Proiectul viza închiderea inelului de centurã al Timiºoarei, pentru devierea totalã a traficului greu, aºa încât acesta sã nu mai traverseze oraºul. Politicienii locali ai U.S.L. promiteau cã vor realiza acest obiectiv imediat dupã preluarea puterii. Acum, preºedintele C.J. Timiº mai spune doar cã pentru Centura Sud se vor cãuta în continuare surse de finanþare. ªi cã este probabil cã acestea vor veni, chiar ºi de la buget, prin alocarea de fonduri cãtre Ministerul Transporturilor, prin intermediul C.N.A.D.N.R., cãci este vorba despre un proiect considerat “de interes naþional”. Cât despre proiectul de realizare a conexiunii la autostradã pe relaþia Calea Aradului - Sânandrei, aflãm doar cã anul viitor va începe elaborarea studiului de fezabilitate, etapã premergãtoare construirii acestei porþiuni de conexiune. „Am dat dispoziþie sã se facã în linie dreaptã, fãrã curbe pentru cã are cineva teren în zonã”, precizeazã preºedintele C.J. Timiº, care mai spune cã proiectul va fi realizat din
fonduri proprii, întrucât s-a convenit asupra asumãrii acestei investiþii cu primarul Timiºoarei.
Cel mai vechi proiect de Centru Intermodal, dependent de o decizie politicã Referitor la posibilitatea realizãrii în judeþ a unui Centru Intermodal, Timiºul are întocmit cel mai vechi proiect din þarã. Proiectul a fost evocat încã din 2011 ºi soarta lui e dependentã în prezent, se pare, exclusiv de decizii de ordin politic. Iniþial, proiectul a fost propus spre realizare la Recaº, acolo unde exista deja terenul necesar pentru demararea lucrãrilor. Ulterior, dupã schimbarea puterii, în 2012, în ciuda faptului cã fusese întocmit chiar ºi un studiu de prefezabilitate, s-a vorbit cu insistenþã despre dorinþa autoritãþilor de a reloca proiectul la Remetea. Doar cã aici terenul pe care ar urma sã se realizeze investiþia nu aparþine Statului, fiind alocatã în 2013, de la bugetul Consiliului Judeþean Timiº, suma de 1,5 milioane lei pentru achiziþionarea de teren ºi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de exproprierile necesare. În acest moment, situaþia referitoare la proprietatea asupra terenului pe care ar urma sã se realizeze investiþia nu este clarificatã. Dar nici bugetul consolidat de stat pe 2014 nu prevede vreo sursã de finanþare pentru Centrul Intermodal Timiºoara.
Dezinteres al reprezentanþilor Guvernului faþã de Timiº Prezent la Timiºoara la final de octombrie, vicepremierul ºi ministrul de Finanþe, Daniel Chiþoiu, a informat, ambiguu, cã i-au fost aduse la cunoºtinþã proiectele majore ale Timiºoarei pentru anul 2014, dar s-a ferit sã asume vreo promisiune concretã, afirmând doar cã soarta proiectelor Timiºoarei depinde de felul în care va fi structurat
bugetul pe 2014. Acelaºi mesaj ambiguu ºi lipsit de orice fel de angajament concret la adresa Timiºului ºi a Timiºoarei l-a avut drept exponent pe vicepremierul ºi ministrul Dezvoltãrii ºi Administraþiei Regionale, Liviu Dragnea. Prezent în oraº la jumãtatea lunii decembrie, dupã ce principalele repere
de 23 de ani un reper al cetãþii
ale bugetului consolidat de stat pe 2014 erau deja cunoscute, s-a mulþumit sã facã referire la proiectele majore ale „judeþului... Timiºoara”, fãrã sã poatã oferi însã vreo informaþie concretã despre vreunul dintre acestea ºi fãrã sã poatã indica vreo sursã posibilã de finanþare, în afarã de trimiterile repetate la posibilitatea accesãrii de
fonduri europene pentru proiectele de infrastructurã. O singurã referire a fost fãcutã în treacãt de vicepremierul Liviu Dragnea la proiectul Centurii Sud ºi la proiectul Centrului Intermodal. Pentru care însã acesta i-a desemnat drept responsabili pe ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu, ºi pe ministrul Marilor Proiecte, Dan
ªova. Atunci când a fost solicitat sã furnizeze informaþii concrete referitoare la soarta proiectelor de dezvoltare localã finanþate de la bugetul de stat, vicepremierul Liviu Dragnea a furnizat un rãspuns ambiguu, preferând sã declare doar cã “se vor aloca în 2014 sume mai mici decât ar fi necesar, dar mai mari decât în alþi ani”.
eveniment
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
3
30 de milioane de euro pentru “pasajele pentru urºi” pe autostrada Lugoj - Deva l Reprezentanþii A.J.V.P.S. susþin cã pe acest traseu nu existã urºi Premierul Victor Ponta a anunþat sãptãmâna trecutã cã subtraversãrile pentru urºi care vor fi construite pe tronsonul de autostradã Lugoj - Deva vor costa Guvernul între 30 ºi 32 de milioane de euro. Interesant este cã, potrivit reprezentanþilor Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi, pe acest traseu nu existã urºi. Animale care, oricum, fug de zgomotul traficului. bogdan.piticariu@timpolis.ro
“Autostrada urºilor” Deºi primul tronson al Autostrãzii Lugoj - Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaþiei sãptãmâna trecutã, lucrãrile fiind finalizate cu nouã luni mai târziu decât termenul stabilit, ºi, cu toate cã fost obþinut ºi avizul de mediu pentru aceastã lucrare, premierul Victor Ponta a anunþat cã pentru acest tronson vor costa “vreo 30 de milioane de euro subtraversãrile pentru urºi”. Prim-ministrul le-a mai spus jurnaliºtilor: “Dumneavoastrã puteþi sã zâmbiþi, eu nu pot sã zâmbesc, dar asta e realitatea. Da, trebuie sã facem niºte subtraversãri, costã vreo 30, 32 de mi-
lioane de euro toate acele lucrãri.” Anunþul vine dupã ce, în luna septembrie, Victor Ponta a declarat cã o porþiune de autostradã, finanþatã din fonduri U.E., nu poate fi realizatã pentru cã nu are aviz de mediu, deoarece nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi.“Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un tronson de autostradã în regiunea Deva, pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi, ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãstrând în acelaºi timp cât mai mult din naturã”, declara atunci primul-ministru.
A.J.V.P.S.: “Pe acest segment nu existã urºi” Reprezentanþii Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi
Timiº afirmã cã acest gen de traversãri pentru animale sãlbatice sunt prevãzute la majoritatea lucrãrilor mari de infrastructurã rutierã din vestul Europei. “Peste tot, prin locurile prin care trec autostrãzi sau drumuri naþionale sunt prevãzute pasaje pentru traversarea de cãtre animalele sãlbatice. Au venit ºi la noi consultanþi care se ocupã de autostradã sã ne cearã opinia, însã noi nu prea avem fonduri de vânãtoare prin zonele în care trec segmentele de autostradã”, declarã Cornel Lera, ºeful A.J.V.P.S. Timiº. Totuºi, diferenþa faþã de ce se întâmplã în România este cã, la autostrãzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevãzute de la începutul lucrãrii, nu “post-factum, ca la autostrada Lugoj - Deva, unde ajung sã coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizãrii ulterioare. Un lucru semnificativ în actualul context este ºi cã, deºi se vor realiza aceste subpasaje pentru urºi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanþii A.J.V.P.S. Timiº spun cã pe acest segment nu existã… urºi. Animale care, oricum, prin firea lor, evitã zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradã. “Întradevãr, în aceastã zonã nu existã urºi. Însã aceste subpasaje nu sunt doar
pentru urºi, ci ºi pentru cãprioare, mistreþi sau alte animale sãlbatice din arealul în care se construieºte autostrada”, spune Cornel Lera.
Tronson de autostradã deschis de câteva zile Potrivit reprezentanþilor Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, primul lot al autostrãzii Lugoj Deva a fost deschis circulaþiei sãptã-
mâna trecutã, fiind daþi la o parte parapeþii care opreau accesul autoturismelor. Acesta a fost construit de consorþiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’Acqua- Cossi Construzioni, valoarea investiþiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adaugã TVA. Acest prim lot al autostrãzii Lugoj - Deva are câte douã benzi de circulaþie pe sens, zece poduri ºi 18 pasaje. Lucrãrile nu sunt însã finalizate în totalitate, nefiind montaþi parapeþi ºi amenajate spaþii pentru servicii. Acestea urmeazã sã fie finalizate pânã în anul 2015.
Statul renunþã la concesionarea liniei ferate din Timiº recent reabilitate l
Tronsonul Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj nu mai e inclus în planurile de concesionare pentru anul viitor
Dupã ce surse din sistem dãdeau ca sigurã iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului în judeþ: Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj, recent reabilitat de cãtre Stat, în urma scandalului iscat, Ministerul Transporturilor s-a rãzgândit. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Ministerul Transporturilor renunþã la închiriere Ca o dovadã cã închirierea tronsonului Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj nu a fost doar un zvon a fost confirmatã de mai multe interpelãri parlamentare care au fost trimise în ultima perioadã, pe aceastã temã, Ministerului Transporturilor. „Problema a fost sesizatã de o serie de angajaþi ºi lideri ai Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã din România - Regionala Timiºoara. Dorim sã prevenim transpunerea în fapt a unei iniþiative total inadecvate, ºi anume trecerea pe lista liniilor neinteroperabile, linii ce vor fi supuse închirierii sau închiderii secþiei de circulaþie Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj”, se arãta într-una dintre interpelãrile parlamentare trimise zilele trecute Ministerului Transporturilor. În aceeaºi sesizare se arãta cã aceastã linie, inauguratã în 1986, este
o variantã alternativã în caz de evenimente feroviare, catastrofe pentru secþia de circulaþie Timiºoara - Recaº Lugoj, fiind utilizatã ºi în circulaþia trenurilor Inter-regio spre Simeria. Probabil din cauza acestor interpelãri ºi a scandalului produs pe aceastã temã, Ministerul Transporturilor a renunþat la planul iniþial de închiriere a acestui tronson. “În prezent se aflã în lucru un proiect de hotãrâre a guvernului privind modificarea ºi comple-
tarea H.G. nr. 643/2001, pentru aprobarea condiþiilor de închiriere de cãtre Compania Naþionalã de Cãi Ferate C.F.R. S.A. a unor pãrþi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum ºi gestionarea acestora. Secþia de cale feratã Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj nu este cuprinsã în acest proiect, rãmânând în categoria infrastructurii feroviare interoperabile”, declarã, ca rãspuns la aceste interpelãri, ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu.
Intenþii de închiriere pentru un traseu recent reabilitate Decizia de concesionare a acestui tronson, infirmatã acum, ar fi fost consideratã cu atât mai ciudatã cu cât aceeaºi linie a fost reabilitatã recent de cãtre Stat. ªi în interpelãrile trimise Ministerului Transporturilor se men-
þiona cã aceastã iniþiativã creeazã suspiciuni privind forma sub care se doreºte renunþarea la aceastã secþie, cu atât mai mult cu cât a fost reabilitatã cu investiþii publice, iar infrastructura ºi dotãrile acestei linii nu mai necesitã reparaþii cel puþin zece ani. „Este adevãrat cã s-a vorbit tot mai insistent despre transformarea acestui traseu într-unul neinteroperabil, ºi concesionarea sa ulterioarã. Ne bucurãm cã s-a renunþat la idee, deocamdatã, cel puþin. Ar fi fost anormal ca Statul sã investeascã sume deloc mici în reabilitarea liniilor de pe acest tronson, iar acum sã-l închirieze. ªtiu cã s-a lucrat pe acest tronson, la reabilitãri, inclusiv pânã în luna decembrie a acestui an”, afirmã Petricã Stoian, liderul Sindicatului Miºcare-Comercial Timiº. Totuºi, Statul mai are precedente pentru acest gen de închirieri ale unor tronsoane reabilitate recent, sindicaliºtii dând exemplul unor linii precum Timiºoara Est - Radna, Timiºoara Nord - Nerãu sau Timiºoara - Cenad. În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii, a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi. La ultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria Pestiº (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est - Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã.
de 23 ani un reper al cetãþii
4
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii
publicitate
cazuisticã
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
5
Conferenþiar de la Universitatea de Medicinã, condamnat la închisoare pentru luare de mitã Daniel Cioca, conferenþiar doctor la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara, a fost condamnat, pentru luare de mitã, la trei ani de închisoare de cãtre Tribunalul Timiº. Sentinþa poate fi, însã, atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro
Condamnare ºi confiscarea extinsã a averii În afarã de condamnarea cu închisoare, instanþa a mai stabilit confiscarea a 2.910 euro, reprezentând valoare mitei luate ºi dovedite de cãtre procurori. De asemenea, magistraþii au decis confiscarea extinsã a 33.500 de euro ºi 123.320 lei, bani transferaþi de Daniel Cioca în conturile mamei sale, dupã începerea anchetei. Sentinþa Tribunalului Timiº nu este definitivã, ea putând fi atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. În 8 februarie, în urma unor percheziþii fãcute în biroul ºi maºina profesorului Daniel Cioca ºi în urma unor
audieri fãcute de procurori, acesta a fost reþinut pentru 24 de ore. A doua zi, judecãtorii Tribunalului Timiº au decis arestarea lui preventivã a pentru 29 de zile, pentru luare de mitã de la studenþi pentru a trece examenele. Ulterior, contractul individual de muncã al profesorului a fost suspendat pânã la lãmurirea situaþiei juridice. La începutul lunii aprilie, Daniel Cioca a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº, primul termen fiind stabilit pentru 13 mai, la Tribunalul Timiº. Purtãtorul de cuvânt al acestei instanþe, Lavinia Biniº, declara cã instanþa a decis, în 4 aprilie, menþinerea în arest a profesorului pentru alte 60 de zile, acesta fiind arestat încã din februarie, pentru luare de mitã de la studenþi. Decizia a fost, însã, atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. Procurorii au arãtat în rechizitoriul în cazul profesorului de la Universitatea de Medicinã Timiºoara cã acesta primea 100 - 300 de euro de la studenþi pentru a-i trece examenele ºi avea sume importante în conturi, iar din 2005 nu ºi-a mai scos banii de salariu din cont.
Din 2005 nu ºi-a mai scos salariul din bancã Procurorii au verificat ºi situaþia financiarã a profesorului Daniel Cioca, constatând cã acesta a depus sume importante în mai multe bãnci din Timiºoara. Astfel, la B.C.R. avea un depozit de 25.000 de lei, din septembrie 2009, precum ºi aproape 10.000 de lei în contul de salariu, la B.R.D., avea 40.000 de lei din aprilie 2010, la Bank Leumi România, avea un depozit de 153.000 de lei, din noiembrie 2012, ºi unul de aproape 70.000 de lei, din decembrie 2012, iar la Banca Transilvania mai avea un depozit de peste 33.000 de euro ºi unul de 122.000 de lei, ambele deschise la începutul acestui an. Potrivit rechizitoriului, de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara, din munca la catedrã ºi cercetare, din 2007 pânã în 2012, el a realizat venituri de aproximativ 500.000 de lei. Procurorii au notat ºi cã, din 2005, profesorul nu ºi-a mai scos banii de salariu din bancã, ci doar a adãugat sume sau a fãcut depozite. În anii fiscali 2008 2012, Cioca a realizat venituri de apro-
ximativ 550.000 de lei, însã valorile depuse în bãnci depãºesc aceastã sumã. În rechizitoriu se mai aratã cã la începutul lunii februarie, la câteva zile dupã ce a fost ridicat de procurori pentru a fi audiat, din conturile profesorului au fost transferate sume în conturi aparþinând mamei sale. Este vorba de 33.500 de euro ºi 122.060 de lei, procurorii cerând instanþei de judecatã confiscarea acestor bani. În 8 februarie, în urma unor per-
Modificãrile la legea privind sancþionarea spãlãrii banilor, retrimise la Parlament Traian Bãsescu a retrimis, miercuri, la Parlament Legea privind prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, atrãgând atenþia cã, prin modificãrile aduse, se limiteazã capacitatea operaþionalã a Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi i se reduce rolul la unul pur formal. TIMPOLIS
Potrivit unui comunicat de presã al Administraþiei Prezidenþiale, legea trimisã la promulgare modificã ºi completeazã Legea nr. 656/2002, pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, prin transpunerea prevederilor art. 8 din Directiva 2010/78/U.E. a Parlamentului European ºi a Consiliului, din 24 noiembrie 2010. Totodatã, însã, potrivit expunerii de motive, actul normativ îºi propune „consolidarea capacitãþii operaþionale a Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi întãrirea cooperãrii cu toate autoritãþile de aplicare a legii”, se mai aratã în comunicatul citat de Mediafax. În acest context, potrivit cererii de reexaminare, modificãrile aduse alineatului 1 al articolului 8 ºi alineatului 2 al articolului 26 din Legea nr. 656/2002, precum ºi abro-
garea, începând cu data de 1 februarie 2014, a punctelor 1 ºi 2 ale Articolului 55 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/ 2010 privind Codul de Procedurã Penalã, prin care atribuþia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este înlocuitã cu atribuþia de simplã informare a autoritãþilor judiciare, sunt de naturã a limita capacitatea operaþionalã a Oficiului ºi de a-i reduce rolul la unul pur formal. „În forma iniþialã, atunci când Oficiul constata existenþa unor indicii temeinice de
spãlare a banilor sau de finanþare a actelor de terorism, aceastã autoritate avea obligaþia sesizãrii de îndatã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, iar aceastã instituþie avea obligaþia efectuãrii de cercetãri cu privire la existenþa sau inexistenþa unor asemenea fapte grave. În legea transmisã spre promulgare, prin inserarea obligaþiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, nu se mai creeazã obligaþia de cercetare a aspectelor cu care s-a fãcut informarea, Parchetul putând
decide dacã va da sau nu curs acestor cercetãri”, se mai aratã în cererea de reexaminare. De asemenea, se menþioneazã cã, prin modificarea adusã alineatului 7 al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, reprezentantul Asociaþiei Române a Bãncilor nu va mai face parte din plenul Oficiului, ca structurã deliberativã ºi de decizie: „La momentul adoptãrii Legii nr. 656/2002, includerea unui reprezentant al Asociaþiei Române a Bãncilor în plenul Oficiului a avut la bazã dezvoltarea unor mecanisme adecvate ºi eficiente în vederea coordonãrii luptei împotriva spãlãrii banilor ºi combaterii terorismului, activitate în care considerãm implicarea sistemului bancar ca necesarã ºi importantã. În acest sens, considerãm oportunã reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaþiei Române a Bãncilor. Totodatã, având în vedere necesitatea pãstrãrii unui reprezentant Asociaþiei Române a Bãncilor, alãturi de introducerea unui reprezentant al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, pentru pãstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, þinând, totodatã, cont ºi de atribuþiile Serviciului Român de Informaþii în acest domeniu, susþinem ºi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului”.
cheziþii fãcute în biroul ºi maºina profesorului Daniel Cioca ºi în urma unor audieri fãcute de procurori, acesta a fost reþinut pentru 24 de ore. A doua zi, judecãtorii Tribunalului Timiº au decis arestarea preventivã a acestuia pentru 29 de zile, el fiind cercetat pentru luare de mitã de la studenþi pentru a trece examenele. Ulterior, contractul individual de muncã al profesorului a fost suspendat pânã la lãmurirea situaþiei juridice.
CEDO dã dreptate unui deþinut din România care solicitã meniu special pentru cã este budhist Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a dat câºtig de cauzã unui deþinut budhist care a dat în judecatã statul român, stabilind cã deþinuþii au dreptul la un regim alimentar care sã fie în concordanþã cu convingerile religioase ale acestora. Refuzul autoritãþilor române de a oferi un regim alimentar vegetarian deþinutului moldovean Ghennadi Vartic, convertit la budhism, reprezintã o încãlcare a libertãþii religioase a acestuia, a stabilit C.E.D.O., relateazã AFP, sursã citatã de Mediafax. Ghennadi Vartic este deþinut în România, dupã ce a fost condamnat, în 1999, la 25 de ani de închisoare. Decizia C.E.D.O. nu este definitivã, Bucureºtiul având la dispo-
ziþie trei luni pentru a o contesta. Pânã în anul 2007, deþinutul primea colete cu mâncare din partea familiei. Însã, de atunci, legislaþia s-a modificat, iar coletele nu mai sunt permise. Deþinutul este nemulþumit de meniul destinat postului creºtin-ortodox, afirmând cã este deficitar în calorii. La rândul sãu, Administraþia Penitenciarelor a argumentat cã regimul vegetarian nu îi convine lui Vartic deoarece acesta suferã de hepatitã. În cursul sesiunilor la C.E.D.O., autoritãþile române au anunþat cã suspecteazã cã unii deþinuþi se convertesc la o anumitã religie pentru a obþine meniuri mai bune. Însã judecãtorii au stabilit cã nu existã dovezi cã Vartic ar fi procedat în acest fel. România va trebui sã îi plãteascã deþinutului 3.000 de euro ca daune morale. (TP)
de 23 de ani un reper al cetãþii
6
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
actualitate
Cinci poduri noi, în proiect la Timiºoara l Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al Timiºoarei: “Un asemenea proiect ar
costa între 50 ºi 100 de milioane de euro”
Foarte multe poduri sunt expirate
Linia “S.F.”-urilor, adicã a studiilor de fezabilitate care nu se ºtie în ce mãsurã au ºanse de finalizare, ºi noua echipã executivã a Primãriei Timiºoara stã la fel de bine ca precedenta. Ultimul obiectiv de acest gen este construcþia a cinci poduri noi. Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al Timiºoarei, susþine cã o asemenea construcþie simultanã este imposibilã, dat fiind cã un astfel de proiect colectiv ar costa între 50 ºi 100 de milioane de euro, bani pe care e greu de spus de unde îi va lua Primãria. În 2013 nu s-au gãsit fonduri nici pentru demararea unui singur pasaj rutier din cele trei a cãror construcþie era datã ca sigurã cu un an înainte. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Proiecte mãreþe Probabil pe fondul febrei sãrbãtorilor, generatoare de vise ºi speranþe pentru anul viitor, conducerea Primãriei Timiºoara anunþa, zilele trecute, demararea procedurilor iniþiale pentru realizarea unui numãr de cinci noi poduri peste Bega în oraº, în urmãtorii ani. Ca de obicei, primul pas, ca la oricare alt proiect, este realizarea studiilor de fezabilitate aferente, care nu se ºtie în ce mãsurã vor mai fi finalizate. “Vom da drumul la studiile de fezabilitate ºi vom licita deodatã cu studiile de fezabilitate ºi proiectele tehnice ºi documentaþiile de execuþie pentru câteva noi poduri. Timiºoara are nevoie urgentã de un
nou pod la Jiul, de un nou pod la Solventul, de un nou pod la Bobâlna ºi cel puþin un nou pod, dar mai degrabã douã, în vecinãtatea Podului Decebal: unul în amonte de Podul Decebal ºi unul în aval”, a declarat primarul Nicolae Robu. Anunþul a venit dupã ce reprezentanþii Primãriei au precizat cã au fost iniþiaþi primii paºi pentru reabilitarea podurilor ªtefan cel Mare, Eroilor ºi Muncii. ªi aici, totul e la nivel de documentaþie, deci, din nou, Primãria plãteºte studii de fezabilitate. Aceºtia anunþã cã au semnat documentaþia pentru tema de proiectare pentru reabilitarea podului ªtefan cel Mare, situat pe bulevardul Dragalina, înspre Garã, pentru reabilitarea Podului Eroilor, din cartierul Iosefin, ºi pentru reabilitarea Podului Muncii, de pe bulevardul Iuliu Maniu. “Se lucreazã la tema de proiectare ºi, în 2014, când vom avea toate datele cunoscute, vom lansa licitaþia pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic ºi documentaþie de execuþie, iar apoi, în mod eºalonat, vom trece ºi la execuþie”, declarã Nicolae Robu. Ca ºi în cazul celor trei pasaje rutiere – Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã – , pentru care Primãria Timiºoara dãdea ca sigur cã va începe lucrãrile în acest an, nici pentru podurile în devenire nu se ºtie de unde va scoate banii. Este clar cã studiile de fezabilitate, care probabil cã se vor ridica din nou la sume de ordinul zecilor de mii de euro, vor fi plãtite din bugetul local. Mai departe, însã, nu se ºtie ce se va întâmpla, pentru cã, dacã nu sunt bani, documentaþiile vor expira ºi se va alege praful de întregul proiect.
de 23 de ani un reper al cetãþii
Actuala conducere a Primãriei a recunoscut cã starea tehnicã a unor poduri din Timiºoara – majoritatea, foarte vechi, cel mai nou, ieºit ºi el din garanþie, Podul Muncii, datând din 1978 – nu este bunã, raportatã la trafic ºi la standardele de siguranþã din domeniu. Conform datelor Primãriei, din cele 18 poduri, pasarele ºi pasaje care se aflã în patrimoniul Municipalitãþii, doar patru se aflã în garanþie, ºi numai cinci au expertiza de consolidare efectuatã. Însã nici cele cinci poduri expertizate nu sunt cu documentaþiile la zi, ultimele evaluãri fiind fãcute în urmã cu patru cinci ani. Conducerea Primãriei a dat ca exemplu de pod cu probleme cel de la Gara de Nord, înspre bulevardul Tinereþii, unde existã douã linii de tramvai ºi o semaforizare pe ambele pãrþi ale podului ºi unde, din cauza stãrii lucrãrii, se produc vibraþii puternice la fiecare trecere a unui vehicul ceva mai greu. O parte din podurile ºi pasarelele din Timiºoara au fost reparate ºi consolidate în intervalul 1995 – 2008, însã ºi acestea trebuie expertizate din nou, din punct de vedere al siguranþei. Podurile intens traficate din Timiºoara au fost, însã, construite de firme strãine, de regulã austriece, în perioada în care nu se fãcea rabat de la calitate la acest gen de construcþii. Astfel, a stârnit vâlvã faptul cã, în urmã cu mai mult
Fost arhitect-ºef: “Dacã se merge ape documentaþia avizatã în 2005, pânã acum puteam avea cel puþin trei poduri noi” Radu Radoslav, fost arhitectºef al Timiºoarei, susþine cã nimeni nu ar trebui sã-ºi facã iluzii cã se va izbuti construcþia a cinci poduri noi în perioada urmãtoare. “Este un proiect faraonic. Realizarea a cinci poduri noi ar costa undeva între 50 ºi 100 de milioane de euro. În 2005 ºtiu cã am avizat un proiect ce prevedea construcþia, dar nu simultanã, ci în timp, a cinci poduri noi. Se estima atunci un cost de zece milioane de euro pe pod. Dacã se respecta acel proiect, ºi se menþinea un ritm de construcþie realist de mãcar un pod la doi ani, deja puteam avea cel puþin trei poduri noi, lucru care ar fi contat enorm pentru traficul din oraº. Cine crede acum cã se pot face cinci poduri simultan în perioada imediat urmãtoare nu e realist. Ar fi bine sã se înceapã cu câte unul, ºi sã se meargã în acelaºi ritm, pe rând. ªi un pod nou în plus ar fi salvator pentru traficul din oraº”, spune Radu Radoslav.
de zece ani, Primãria Timiºoara a primit o înºtiinþare de la o firmã austriacã, urmaºã a companiei care construise poduri în Timiºoara la început de secol trecut, înºtiinþare în care se preciza cã au ajuns la termenul de “expirare” Podurile Traian, Mihai Viteazul, Dacilor ºi Decebal, la construirea cãrora a contribuit respectiva companie. Starea podurilor din municipiu a constituit ºi subiectul unei interpelãri parlamentare a deputatului P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean, înaintatã Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine. În aceastã interpelare, Cornel Sãmãrtinean menþiona cã din podurile, pasajele ºi pasarelele aflate în patrimoniul Municipalitãþii Timiºoara, doar patru se aflã în garanþie ºi doar cinci au expertiza de consolidare efectuatã. “În cazul celor cinci poduri care au expertizã, în momentul în care acestea vor intra în reparaþii, expertizele lor trebuie aduse la zi, în condiþiile în care cele mai noi sunt de trei - patru ani”, trãgea un semnal de alarmã parlamentarul timiºean. Ministrul de resort Dan ªova “rezolva” rapid interpelarea respectivã, menþionând lapidar cã Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara nu se ocupã de… poduri. Sau, cel puþin, nu de cele din Timiºoara. Deci, totul rãmâne în ograda Primãriei Timiºoara.
Multe poduri cu probleme în Timiºoara Deºi în alte domenii au fost planificate investiþii de amploare, lucrãrile derulate la poduri de Direcþia Tehnicã a Primãriei nu au fost foarte multe în ultima perioadã. În ultimii doi ani au fost începute lucrãri la Podul de la Uzina de Apã ce asigurã legãtura dintre strada Uzinei ºi strada Rozelor care, dupã cum specificã specialiºtii Direcþiei Tehnice, “se aflã într-o stare avansatã de degradare, stare care nu mai conferã siguranþã desfãºurãrii traficului auto ºi pietonal”. Deocamdatã, alte lucrãri specifice nu au mai fost demarate, fiind prevãzute doar documentaþii sub formã de studii de fezabilitate. Pe lângã podul de la Uzina de Apã, Primãria a demarat în acest an un proiect al fostei administraþii, care prevede realizarea unui pasaj rutier subteran în zona Michelangelo, lucrãrile prevãzând ºi reabilitarea podului. Însã, conform unor consilieri locali, proiectul nu rezolvã una dintre marile probleme legate de acest pod, care ar putea încurca viitoare proiecte legate de navigaþia pe Bega. Conform acestor aleºi locali, Podul Michelangelo nu e în aliniament, ca înãlþime, cu celelalte poduri peste Bega. E un lucru care poate fi un impediment din perspectiva navigaþiei pe canal, podul trebuind ridicat mai sus. Din pãcate, aceastã problemã nu se rezolvã nici prin actualul proiect derulat în zonã.
Un pod recent reabilitat ºi finalizat este cel din Calea ªagului. Lucrãrile de reabilitare la pasajul din Calea ªagului au demarat în 2008 ºi au fost finalizate, oficial, în cea mai mare parte, la finalul anului trecut. Timp de aproape doi ani, circulaþia rutierã din zonã a fost datã peste cap, cu minute în ºir de mers barã la barã. Tranzitat zilnic de mii de autovehicule, pasajul care face legãtura cu Belgradul a fost blocat mai bine de doi ani de lucrãri de reabilitare, timp în care s-a circulat pe câte un singur sens de mers, deoarece nu existã trasee convenabile de deviere a circulaþiei, dupã cum explicau reprezentanþii Primãriei Timiºoara. Construit în urmã cu peste 30 de ani ºi aflat într-un stadiu avansat de degradare, podul a intrat în reabilitare în 2008, iar principalele lucrãri au vizat consolidarea ºi modernizarea acestuia. Autoritãþile locale au plãtit peste zece milioane de lei pentru aceste lucrãri, afirmând cã „structura de rezistenþã a podului are acum o garanþie de 25 - 30 de ani, iar asfaltul, una de zece ani”. Autoritãþile locale au redeschis traficul pe toate cele patru benzi de circulaþie pe pod, în 1 decembrie 2010, deºi lucrãrile nu erau încã finalizate. Lucrãrile au continuat inclusiv pânã anul trecut, când Direcþia Tehnicã a Primãriei a consemnat un plan stufos de noi amenajãri în zonã.
economic
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
7
Isteria gazelor de ºist omite poluarea din exploataþiile de petrol ºi gaze naturale
Timiºul, plin de focare de contaminare, de la parcurile de exploatare a petrolului Nici Timiºul nu a fost scutit în ultimul an de manifestaþii de stradã ºi proteste virulente legate de exploatarea de gaze de ºist, care, pânã în momentul de faþã, la nivelul judeþului nu au trecut încã de stadiul de explorare. Adversarii extragerii gazelor naturale prin procesul de fracturare a rocilor aduc argumentul poluãrii masive pe care îl presupune aceastã formã de exploatare a resurselor subsolului. Se uitã însã cã alternativa exploatãrilor clasice de petrol ºi gaze naturale este cel puþin la fel de poluantã, iar Timiºul, ca zonã de extracþie a petrolului ºi gazelor naturale, nu a fost deloc lipsitã în ultimii ani de incidente legate de poluãri accidentale generate de zonele de exploatare a acestor resurse. bogdan.piticariu@timpolis.ro
O sursã de poluare despre care nu mai vorbeºte nimeni Pe fondul controverselor care au însoþit licenþele de explorare a gazelor de ºist din zona Banatului, o parte din O.N.G.urile activiste ºi personajele foarte vocale împotriva acestui tip de exploatare au uitat sã menþioneze care este ºi alternativa, cea a exploatãrii „clasice” de petrol ºi gaze naturale în Timiº, care a generat în ultimii ani nu o datã poluãri ºi contaminãri de ape ºi sol despre care nimeni nu mai vorbeºte. Astfel, mulþi dintre cei care militeazã pentru alternativa ex-
„Perimetrele de extracþie a petrolului din zona Banatului au risc de poluare ce nu poate fi neglijat” ploatãrilor clasice de petrol ºi gaze naturale în judeþ au uitat sau nu ºtiu ce presupun acestea. Într-un raport recent care analizeazã zonele de risc, din punct de vedere al poluãrii în judeþ, Consiliul Judeþean Timiº menþioneazã sondele de extracþie þiþei ºi gaze, precum ºi staþiile de injecþie de apã de zãcãmânt din judeþ ca potenþiale surse de erupþii, incendii, deversãri accidentale de þiþei ºi apã de zãcãmânt din beciul sondei, precum ºi fenomene de coroziune ºi uzurã ce conduc la fisurarea instalaþiilor ºi deversãri accidentale. Adicã, aproximativ aceleaºi riscuri de poluare ca ºi în cazul gazelor de ºist. Acelaºi studiu publicat recent de C.J. Timiº dã ºi exemple concrete legate de poluãri de amploare cauzate în judeþ de exploatãrile „clasice” de þiþei ºi gaze naturale. Astfel, se menþioneazã cã râul Bega Veche a fost afectat din cauza scurgerilor de produse petroliere de la Parcul de extracþie Dudeºtii Vechi, unde s-a dispus izolarea conductei afectate ºi montarea unui baraj plutitor absorbant pe cursul de apã pentru prevenirea unei poluãri transfrontaliere.
Totodatã, ºi în Pesac, în zona de exploatare petrolierã, din cauza spargerii colectorului de pompare subteran a canalului de desecare, produsul petrolier s-a scurs în canal, afectând solul pe o suprafaþã destul de mare. Deºi au fost dispuse mãsuri de refacere ºi ecologizare a zonei afectate ºi s-a aplicat amendã de 20.000 de lei deþinãtorului sondelor, efectele poluãrii au rãmas în zonã. Totodatã, s-au semnalat probleme legate de perimetre de extracþie petrolierã din Beba Veche ºi Valcani, unde s-au sesizat scurgeri de apã de foraj contaminatã. ªi din cauza acestor accidente, cu efecte deloc neglijabile, Garda de Mediu a indicat exploatãrile petroliere din zona ªandra, staþia de dezbenzinare din Cãlacea ºi perimetrele de extracþie ca sursã potenþialã semnificativã de poluãri accidentale, ce pot afecta cursuri de apã precum Bega Veche. De altfel, douã sonde din zona ªandra – 49 ºi 500 – sunt menþionate de Garda de Mediu ca situri contaminate, cu depãºiri mari ale pragurilor de intervenþie pentru hidrocarburi petroliere.
Situri contaminate masiv cu hidrocarburi petroliere sunt considerate de cãtre Garda de Mediu ºi platforma Solventul, din Timiºoara, de pe strada Gãrii, ºi cea din Margina. De altfel, pe amplasamentul Solventul din Timiºoara, unde existã încã în rezervoare subterane cantitãþi mari de reziduuri de solvenþi, în urmã cu câþiva ani, în momentul privatizãrii, un întreprinzãtor avusese ideea construirii unui viitor ansamblu rezidenþial. Asta, deºi, fãrã o ecologizare riguroasã ºi de duratã, impactul acelui mediu pentru sãnãtatea viitorilor locatari ai respectivului ansamblu imobiliar, rãmas, din fericire, pe hârtie, ar fi fost unul grav. În Timiº, conform aceluiaºi studiu al C.J. Timiº, existã suprafeþe mari care, într-o formã sau alta, au fost contaminate cu produºi chimici toxici, solvenþi sau produse petroliere. Poluate masiv sunt fostele sau actualele zone de extracþie, îmbarcare ºi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizãrii C.J. Timiº, sunt în Cãlacea, Parc Dumbrãviþa, Moraviþa Parc, Parc Partoº, Lovrin, Satchinez ºi ªandra.
Prof. univ. dr. Petru Urdea (foto), director pe programe masterale al Departamentului de Geografie al Universitãþii de Vest Timiºoara, susþine cã în Timiº reacþiile legate de activitatea de explorare de gaze de ºist au fost exagerate, probabil ºi din cauza lipsei informãrii corespunzãtoare. „Se neglijeazã faptul cã, cu ocazia acestor explorãri, se pot gãsi zãcãminte de gaze naturale ºi petrol despre care nu se ºtia, precum ºi resurse care nu presupun poluare, cum ar fi apele termale. Explorarea nu înseamnã exploatare. Lumea a devenit însã prea agitatã, probabil ºi din cauza lipsei informaþiilor avizate”. În opinia sa, se uitã faptul cã orice activitãþi de exploatare de gaze naturale ºi petrol, indiferent de metodã, pot constitui surse de poluare majorã. „ªi în zona Banatului, nu puþine sunt zonele de extracþie de petrol în jurul cãrora apar perimetre de poluare. În timp ce se face foraj se pot produce erupþii de þiþei, dacã zãcãmântul este sub presiune poate arunca în aer inclusiv sonda, provocând incendii de am-
ploare. Orice exploatare este poluantã. Mai ales cã, acum, exploatãrile clasice de þiþei seamãnã tot mai mult cu cele de gaze de ºist – dacã la început, când zãcãmântul era bogat, ºi sub presiune, petrolul ieºea singur, acum se introduc substanþe în sol, pentru a determina scoaterea petrolului. E tot un fel de fracþionare hidraulicã, folositã încã din anii ’60. ªi dacã la început se injecta doar apã sãratã, acum se introduc tot felul de substanþe poluante, din segmentul solvenþilor, pentru a stimula ieºirea petrolului”, susþine profesorul timiºorean.
Mostre de gestionare a poluãrii tipic româneºti Exemplul cel mai bun legat de riscurile de poluare aferente metodelor „clasice” de extragere a þiþeiului rãmâne, în judeþ, cel de la Dumbrãviþa. Unde, în februarie 2006, în urma unor sesizãri locale, o echipã a Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare a fãcut o investigaþie referitoare la contaminarea radioactivã a unei zone situate la liziera pãdurii, ca urmare a unor deversãri de ape de zãcãmânt din trecut, asociate cu exploatarea de gaze naturale. În urma mãsurãtorilor ºi a analizelor de specialitate a fost confirmatã existenþa contaminãrii radioactive a solului în zona indicatã, identificându-se o situaþie de expunere cronicã la radiaþii, ca urmare a unor activitãþi din trecut. Recent, Partidul Verde, prin Organi-
zaþia Localã Ghiroda, a fãcut o adresã cãtre Agenþia de Mediu Timiº, în care aminteºte ceea ce s-a întâmplat în cazul exploatãrii de la Dumbrãviþa. În apelul transmis se aminteºte faptul cã existã un grav precedent de contaminare radioactivã a solului din localitate (în zona de lângã Giarmata Vii), ca urmare a exploatãrii zãcãmintelor de gaze, cu deversarea apei de zãcãmânt în canalul situat la liziera pãdurii, ceea ce a determinat “acumularea de radionuclizi din seriile naturale ale uraniului, provocând o expunere cronicã la radiaþii, pentru locuitorii din zonã”. Ca urmare a demersurilor Primãriei Dumbrãviþa, spun reprezentanþii Partidului Verde, la acea vreme, acest aspect a fost confirmat prin investiga-
þii radiologice. “Totodatã, este cunoscut faptul cã, în ciuda somãrilor repetate ºi a reluãrii subiectului în presã ºi în ºedinþele publice ale unor autoritãþi locale, nu a fost asumatã responsabilitatea privind decontaminarea solului, fapt ce permite în continuare rãspândirea radiaþiilor în sol ºi în apele subterane”, se aratã în apelul transmis Direcþiei de Mediu Timiº. Situaþia de la Dumbrãviþa este un exemplu clar de tergiversare a luãrii unor mãsuri concrete, în pofida pericolului reprezentat de contaminarea radioactivã. Dupã o perioadã destul de lungã de la momentul la care au fost sesizaþi, reprezentanþii C.N.C.A.N. nu au identificat progrese legate de marcarea ºi restricþionarea accesului în zona contaminatã. Au dispus, din nou,
mãsuri de remediere a problemei. Lucru care nu s-a mai întâmplat, pânã recent. Pur ºi simplu, a fost împrejmuitã zona cu un gãrduþ ºi au fost puse plãcuþe de avertizare... Aceste plãcuþe au fost furate în mod constant, probabil de persoane care au teren în zonã ºi care nu voiau sã le arate clienþilor veniþi sã cumpere pãmânt cã existã posibilitatea sã-ºi facã o casã în preajma unui teren cu o radioactivitate cu mult peste limitele normale admise. Glumind, reprezentanþii administraþiei locale spuneau anul trecut cã, probabil, lumea ar trebui sã mai aºtepte, pentru cã nu dureazã “decât” 750 de ani ca zona sã-ºi înjumãtãþeascã potenþialul radioactiv... Intervenþia în zonã fusese amânatã, conform aceloraºi reprezentanþi ai administraþiei
locale, pentru cã iarna nu se putea lucra, întrucât era pãmântul îngheþat, iar vara sunt buruieni... În mod normal, pãmântul contaminat radioactiv ar fi trebuit sã fie excavat ºi dus din zonã, problema fiind rezolvatã cu 50 - 60 de camioane de pãmânt duse la Depozitul de Deºeuri Radioactive din Feldioara - Braºov. Interpelatã anul trecut pe aceastã temã C.N.C.A.N. a dat un rãspuns care nu lãmureºte situaþia în sine: “C.N.C.A.N. are în evidenþã zona Dumbrãviþa, perimetru contaminat cu ape de zãcãmânt rezultate de la extracþia de gaze naturale conþinând Th-232 si Ra-226 în concentraþii ce depãºesc nivelele de excludere prevãzute de Normele fundamentale de securitate radiologicã”.
de 23 de ani un reper al cetãþii
8
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
special
Anul nou sau mitul renaºterii Fie cã este sãrbãtorit în noaptea de 31 decembrie sau în altã datã, în funcþie de calendarul pe care-l foloseºte un popor, Anul Nou reprezintã pentru toatã lumea înnoirea simbolicã a timpului, o nouã ºansã de început. La trecerea dintre ani, cele rele trebuie sã rãmânã în urmã ºi se fac planuri pentru ca anul care vine sã fie mai bun. Punte între vechi ºi nou, noaptea dintre ani este însoþitã, oriunde în lume, de obiceiuri ºi superstiþii pãstrate din cele mai vechi timpuri ºi transmise în fiecare an mai departe, noilor generaþii. Românii au o mulþime de obiceiuri pentru trecerea spre un an nou – pluguºorul, jocul caprei, al ursului, uratul ºi sorcovitul fiind doar câteva dintre ritualurile aducãtoare de noroc, sãnãtate ºi prosperitate celui care le primeºte în casa lui. TIMPOLIS
Pluguºorul, cel mai popular obicei la trecerea dintre ani Ca orice alt eveniment important din viaþã, ºi trecerea dintr-un an în altul este asociatã cu o serie de superstiþii, obiceiuri ºi tradiþii. În tradiþia româneascã, noaptea de Anul Nou este plinã de superstiþii, dar ºi de tradiþii strãvechi. Nu toþi le cunosc sau nu toþi cred în ele, însã cei extrem de superstiþioºi le respectã cu stricteþe. În noaptea dintre 31 decembrie ºi 1 ianuarie, la români sunt practicate o mulþime de obiceiuri strãvechi, însã cu un caracter laic. Atât în Banat, o zonã în care multiculturalitatea ºi-a spus puternic cuvântul – aici convieþuind români de diverse naþionalitãþi, ºvabi, maghiari, ruºi, sârbi ºi bulgari –, cât ºi în alte zone ale þãrii, precum Moldova sau Oltenia, obiceiurile tradiþionale de iarnã s-au
amestecat, fiecare preluând de la fiecare. De exemplu, de Anul Nou, ºvabii bãnãþeni obiºnuiesc sã desfacã 12 foi de ceapã, pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului. Se pune sare în fiecare foaie de ceapã ºi se aºeazã pe o suprafaþã uscatã. A doua zi, dupã cum sarea din ele va fi uscatã sau umedã, luna reprezentatã de acea foiþã de ceapã va fi secetoasã ori ploioasã. La etnicii bulgari, obiceiul este altul. Aceºtia merg la colindat în ajun de Anul Nou, cu un bãþ “fermecat”, existând credinþa cã cei pe care îi ating cu acesta vor fi feriþi de rele în anul care urmeazã. Ruºii, dupã ora 12 noaptea, când se bate ceasul vechiului an, deschid uºile ºi geamurile, pentru ca noul an sã le intre în casã. Rãspândit în orice loc este, însã, Pluguºorul. Urare tradiþionalã la români în preajma Anului Nou, acesta a pãstrat scenariul ritualic al unei invocãri magice cu substrat agrar. Întotdeauna însoþit de strigãturi, pocnete de bici ºi sunete de clopoþei, pluguºorul trebuie primit în fiecare casã pentru a aduce prosperitate în noul an. Potrivit portalului Tradiþii ºi datini de Anul Nou, Potrivit sursei, în ajunul Anului Nou, mai ales în zona Moldovei, cete de flãcãi pleacã cu Plugul pentru a face urarea obiºnuitã de recolte bogate în anul care abia începe. Folcloriºtii au întocmit poezioare specifice, majoritatea începând cu „S-a sculat mai an, Bãdica Traian”. Cu ani în urmã, alaiurile de urãtori erau însoþite de un plug tras de boi ºi se trãgea o brazdã în faþa casei colindate, în acordurile pocnetelor de bici care egalau în intensitate petardele de azi. Strigãturile flãcãilor sunt însã ºi astãzi inspirate din întâmplãri hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase.
Jocuri tradiþionale româneºti purtãtoare de noroc
români este ºi jocul caprei, capra fiind personajul cel mai pitoresc ornat. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil, fãcut din lemn, cu un bãþ lung din douã corpuri acþionate cu o pârghie ºi o sfoarã. Acest mic mecanism scoate sunete ritmice în concordanþã cu monologul vãtafului : “Þa, þa, þa, cãpriþã, þa!” Trupa poate avea zeci de personaje – zâne, draci, babe, moºnegi, haiduci, vânãtori, zgripþuroaice, harapi, doctori sau negustori. Alte personaje mai sunt ursarii, cãpitanii, ciobanii ºi fluierarul. Jocul ursului este o altã tradiþie româneascã specificã Anului Nou, cel mai des întâlnitã în Bucovina ºi Moldova. Poate, cel mai vechi dintre dansurile cu mãºti, jocul ursului este extrem de simplu ºi în acelaºi timp spectaculos. Ursul este întruchipat de un flãcãu purtând pe cap ºi umeri blana unui animal, împodobitã în dreptul urechilor cu ciucuri roºii. Alteori, capul ursului se confecþioneazã dintr-un schelet de lemn acoperit cu o bucatã de blanã, iar trupul, dintr-o pânzã solidã, astfel decoratã încât sã sugereze culoarea maro caracteristicã blãnii acestui animal. Masca este condusã de un ursar, însoþitã de muzicanþi ºi urmatã de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs). Adaptatã de ursar („Joacã
bine, mãi Martine,/Cã-þi dau pâine cu mãsline”), în bãtaia tobelor sau pe melodia fluierului, þinându-ºi echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormãie ºi imitã paºii legãnaþi ai ursului, izbind puternic pãmântul cu tãlpile. Rostogolirea urºilor în cerc, bãtutul ºi moartea ursului, apoi învierea miraculoasã, ca ºi urcarea acestuia pe bâtã (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, cândva, stãteau sub semnul acestui animal, capabil sã învingã iarna ºi sã vesteascã primãvara. Obiceiul are la origine rolul de a purifica ºi fertiliza solul în noul an. Cultul ursului este moºtenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru, de aceea nici astãzi nimeni nu trebuie sã refuze sã primeascã în casã pe cei care joacã ursul. Unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit din tradiþiile româneºti, este Sorcova. Obiceiul este reprezentat de semãnãtorii care vin sã însãmânþeze brazda din ajun cu boabe de grâu sau din orez. Acest obicei, al sorcovirii, se întâlneºte ºi la alte popoare care, în loc de bãþul, de aproximativ 30 - 40 de cm, împodobit cu flori de foiþã coloratã de staniol, cum este la noi, merg pe la case cu ramuri de mãslin sau de laur, pentru a face urãri de Anul Nou.
Superstiþii de Anul Nou l Copiii nãscuþi de Anul Nou au noroc în viaþã. l Tot pentru noroc, este bine sã aveþi pe masa de Anul Nou crenguþe de vâsc. l Calendarul noului an trebuie agãþat în cui abia dupã Anul Nou, altfel aduce ghinion. l Dacã la intrarea în noul an nu ai bani în buzunar, vei fi sãrac tot anul. l La fel, nu trebuie sã ai datorii la intrarea în noul an. l Nu trebuie aruncat nimic din casã în prima zi de an nou, nici mãcar gunoiul. l Îmbrãcaþi ceva nou pe 1 ianuarie. l Nu spargeþi nimic în prima zi a noului an. l Nu plângeþi în prima zi a noului an. l Faceþi mult zgomot la miezul nopþii, pentru a alunga spiritele rele. l Aduce noroc sã mãnânci carne de porc sau linte de Anul Nou. l Anul Nou va fi luminos ºi bun dacã se lasã aprinsã o lumânare pânã la ziuã. l În dimineaþa de 1 ianuarie se pun bani de argint în apã cu care se spalã fetele tinere din familie.
Un alt obicei rãspândit la
Superstiþii pãstrate peste ani Existã obiceiuri de Anul Nou care s-au pãstrat doar în mediul rural (stingerea luminilor simbolizând întunericul ºi haosul ºi aprinderea lor ca simbol al naºterii ºi credinþei). În mediul urban, multe din obiceiurile ºi tradiþiile de Revelion au fost înlocuite cu distracþia ºi focurile de artificii. Pe lângã obiceiuri ºi tradiþii, existã însã ºi superstiþii referitoare la noaptea dintre ani. Cei care cred în superstiþii nu trebuie sã spele rufe, sã coase sau sã tricoteze în noaptea dintre ani (aceste îndeletniciri, se spune, aduc ghinion), nu trebuie sã intre în
de 23 de ani un reper al cetãþii
noul an fãrã bani în buzunar (se zice cã aºa va fi tot anul care vine), nu trebuie sã fie datori, (pentru cã se zice ca datoriile vor exista tot anul urmãtor) etc. Tot de Anul Nou se practicã ºi obiceiuri care amintesc de Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esenþial în delimitarea ritului rãsãritean, al ortodoxiei, de cel apusean. Astfel, în prima zi a noului an, se cântã colinde specifice ºi se împart daruri, mai mult simbolice. Acest obicei reprezintã un rit precreºtin de fertilizare, de invocare a spiri-
telor bune în gospodãria celui urât. În ziua de Sfântul Vasile, se spune, cerul este deschis ºi se considerã cã rugãciunile sunt mai eficiente, dar ºi cã magia are mai mulþi sorþi de izbândã. Din aceste motive, în aceastã zi li se prezice fetelor viitorul. Pentru aceasta, în vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul cãrþilor ºi cea cu oglinda. De asemenea, pentru ca fata sã-ºi viseze ursitul, ea trebuia sã-ºi punã sub limbã, înainte de a se culca, puþin busuioc. La sate se coace ºi acum pâine în aceastã zi ºi, prin mo-
dul în care aceasta se rupe, se prevestesc evenimentele din anul abia început. Obiceiurile ºi tradiþiile de Revelion sunt respectate de toþi românii, fiind transmise din generaþie în generaþie. Termenul de «Revelion» vine din francezã («Réveillon») ºi înseamnã «veghe» sau «ospãþ la miezul nopþii». De aici tradiþia de a avea o masã bogatã ºi de a nu dormi în noaptea dintre ani. Tot în rândul tradiþiilor de Anul Nou se înscriu ºi jocurile, muzica, urãrile care reprezintã alungarea rãului din anul ce se încheie ºi întâmpinarea binelui din anul ce urmeazã.
special
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
în sãrbãtorile de iarnã
9
La trecerea de la anul vechi, la cel nou se urmãreºte renovarea simbolicã a lumii
Ritualul îngropatului Anului Vechi Etnologul Ion Ghinoiu spune cã Revelionul reprezintã de fapt un ceremonial funerar al antichitãþii getodace, ocazionat de moartea ºi renaºterea simbolicã a primului zeu al omenirii, Anul, ºi a timpului calendaristic cu care se confundã, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. „Întoarcerea simbolicã a timpului în noaptea de Revelion a fost asimilatã cu moartea divinitãþii adorate, iar reluarea numãrului zilelor, cu naºterea acesteia”. Potrivit lui Ion Ghinoiu, ciclul sãrbãtorilor de Anul Nou, o perioadã care începe cu Ajunul Crãciunului ºi se încheie cu Ajunul Bobotezei ºi Boboteaza, este un timp ritual împãrþit simetric de Revelion : perioada dintre Crãciun ºi miezul nopþii de Revelion ºi perioada cuprinsã între miezul nopþii de Revelion ºi Boboteazã : „În prima parte a ciclului, timpul se degradeazã neîncetat : se mãreºte noaptea, sporeºte frigul ºi întunericul ºi, o datã cu acestea, spaima oamenilor cã lumea merge spre pierzanie, cã va veni momentul când Soarele va dispãrea definitiv de pe cer. Soseºte, însã, fenomenul astronomic spectaculos al solstiþiului de iarnã, când Soarele începe sã urce pe bolta cerului ºi ziua sã creascã puþin câte puþin, cu cât sare cocoºul de pe pragul casei sau cu cât se miºcã puiul în gãoacea oului”. Apoi, dupã miezul nopþii de Revelion, apar optimismul, veselia, ordinea ºi echilibrul, iar „oamenii culturalizeazã fenomenele naturale desfãºurate independent de dorinþa ºi voinþa lor”. Printre acestea, etnologul Ion
Ghinoiu aminteºte sacrificiul ritual al porcului, reprezentarea zoomorfã a spiritului grâului, prepararea alimentelor rituale din grâu (de exemplu, a colacilor ori a turtelor), a alimentelor din carne de porc (piftia, cârnaþii), credinþa cã se deschid mormintele ºi se întorc spiritele morþilor printre cei vii, abundenþa ospeþelor ºi petrecerilor unde apar excese de mâncare) cu bãuturã, distracþie, gesturi, cuvinte ºi expresii licenþioase). Tot în categoria fenomenelor naturale desfãºurate independent de dorinþa ºi voinþa oamenilor, culturalizate în perioada dintre ani, sunt amintite Periniþa, strigatul peste sat, bilanþul nocturn, în auzul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau rãu în anul care se încheie, activitatea cetelor de feciori care redau, printre altele, prin colinde ºi numeroase acte rituale, drama naºterii ºi morþii anuale a divinitãþii adorate, stingerea luminilor în noaptea de Revelion, act care înfãþiºeazã întunericul ºi haosul desãvârºit provocat de moartea divinitãþii, dar ºi aprinderea luminilor care simbolizeazã naºterea divinitãþii ºi, o datã cu aceasta, a timpului lumii înconjurãtoare, credinþa deschiderii cerului, arderea comorilor ºi vorbitul animalelor, alungarea spiritelor malefice prin zgomote ºi încurcatul cailor, Sorcova, Chiraleisa, încercarea norocului, aflarea ursitei, întocmirea calendarului, efectuarea observaþiilor astronomice ºi meteorologice, împãcarea pricinilor ºi sãvârºirea actelor de toleranþã ºi îngãduinþã,dar ºi începerea simbolicã a lucrului.
Foto Radio România Actualitãþi
Periniþa este un dans ritual în noaptea dintre ani
Existã credinþa cã anul este o personificare a Soarelui numit la solstiþiul de iarnã An Vechi. Acesta moare la miezul nopþii de Revelion, renãscând apoi imediat ca An Nou, spune etnologul Ion Ghinoiu, pe portalul crestinortodox.ro. Considerat a fi sinonim cu zeii omenirii, Anul Nou se naºte, creºte, îmbãtrâneºte ºi moare odatã cu timpul calendaristic, pentru a renaºte dupã 365 de zile – sau 366 de zile, în anii bisecþi : „Anul a fost imaginat ca un ciclu care avea un început ºi un sfârºit. La trecerea de la ciclul vechi (anul vechi) la ciclul nou (anul nou) se desfãºura un spectaculos ritual care urmãrea, în esenþã, un singur scop : renovarea simbolicã a lumii. Tãierea «sãgeþii» unidimensionale a timpului ºi obþinerea unei figuri circulare numitã an a devenit simbolul fundamental al stãpânirii timpului”. Potrivit unor legende populare, între vârsta timpului calendaristic (marcatã între zilele de 1 ianuarie ºi 31 decembrie) ºi cea a sfinþilor, existã o corespondenþã uºor sesizabilã. Sfinþii repartizaþi pe zilele calendarului popular sunt tineri, maturi ºi bãtrâni, funcþie de norocul pe care l-au avut la împãrþirea sãrbãtorilor, mai apropiate ori mai îndepãrtate de Anul Nou. Astfel, pentru cã a avut ºansa sã fie sãrbãtorit în prima zi a anului, opineazã Ion Ghinoiu, „Sfântul Vasile cel Mare apare în legendele populare ca un tânãr chefliu, care stã cãlare pe butoi, bea ºi mãnâncã, petrece ºi iubeºte”. Tot sfinþi tineri sunt consideraþi Dragobetele ºi Sângiorzul, Simultan cu scurgerea timpului, sfinþii se maturizeazã, sfinþi maturi fiind consideraþi cei celebraþi la mijlocul anului (de exemplu, Sfântul Ilie ori Sfânta Maria), pentru ca spre sfârºitul anului, sã domine generaþia sfinþilormoºi : Moº Nicolae, Moº Crãciun, Moº Ajun. „Excepþiile întãresc regula : Moº Alexa ºi Baba Dochia, celebraþi primãvara, ºi-au pãstrat locul avut într-un strãvechi calendar, cu început de an în perioada echinocþiului de primãvarã”, declarã etonologul Ion Ghinoiu.
Etnologul Ion Ghinoiu Acesta mai spune cã ceea ce i-a inspirat pe oameni sã-ºi mãsoare existenþa nu în zile inºirate la infinit, ci în ani, perioade repetabile ºi egale ca numãr de zile, au fost ritmurile cosmice (fazele Lunii, alternanþa zilei cu noaptea, a solstiþiilor cu echinocþiile) ºi cele terestre (de exemplu, succesiunea sezoanelor secetoase cu cele ploioase, a sezoanelor cãlduroase cu cele friguroase, ciclurile vegetale ºi animale divizate în perioade caracteristice prin fertilitate sau sterilitate, apariþia ºi dispariþia animalelor ºi a pãsãrilor, prin migraþie ori hibernare). În spaþiul carpato-danubiano-pontic, mai spune etonologul, se cunosc trei începuturi de an, la 1 ianuarie, la 1 martie ºi la 1 septembrie, asta deºi calendarul popular a cuprins, în timp, ºi alte începuturi de an. „Pentru a descoperi datele calendaristice vechi de celebrare a Anului Nou, se va elabora un important instrument de lucru, scenariul morþii ºi renaºterii timpului dupã 365 sau 366 de zile, la care se vor raporta apoi sãrbãtorile ºi obiceiurile calendaristice”. Potrivit profesorului Ion Ghinoiu, modelul presupune, printre altele, existenþa unei perioade în care sã se desfãºoare ritualul complex de înnoire a timpului, sacrificiul ritual al unui animal, vãzut ca un substitut al divi-
nitãþii care moare ºi renaºte anual, pregãtirea unor mâncãruri rituale, stingerea ºi aprinderea ritualã a focurilor, o serie de practici ºi manifestãri orgiastice, jocurile cu mãºti, sãrbãtorile nocturne ºi priveghiurile, credinþa întoarcerii morþilor printre cei vii, egalitatea supuºilor cu stãpânii, strigatul peste sat, practicile de fertilizare a ogoarelor, vitelor, dar ºi a oamenilor, prevestirile ºi pronosticurile, jocurile de încercare a norocului, dar ºi credinþa cã, la miezul nopþii dintre ani, cerul se dechide. „Înnoirea timpului în calendarul popular se desfãºoarã dupã un ritual care, pentru a fi împlinit, necesitã mai multe «zile cosmogonice». De pildã, moartea ºi renaºterea Anului contemporan cuprinde un ciclu de 12 zile (25 decembrie - 6 ianuarie), intersectat la mijloc de momentul culminant al «tãierii» timpului, la miezul nopþii dintre Anul Vechi ºi Anul Nou. Acesta este un timp condensat, o reducere simbolicã a anului solar de 12 luni”, mai spune Ion Ghinoiu. Potrivit acestuia, în gândirea popularã, „orice început, fie viaþã, an, treabã, drum, cãsãtorie, moarte, adicã de trecere sau schimbare a unei stãri în alta reprezintã o perioadã de crizã, în care lupta dintre forþele rãului ºi binelui este inevitabilã”.
Un moº cu vie pe rod, personificarea miticã a Anului Etnologul ºi scriitorul Romulus Vulcãnescu scria, la rândul sãu, pe acelaºi portal, crestinortodox.ro, cã numele Anului ºi reprezentarea lui alegoricã se întâlneºte într-un basm mitic în care este vorba despre legenda lunii februarie. „În general, Anul este personificat printr-un moº cu vie pe rod ºi 12 feciori, care purtau numele celor 12 luni. Cei doisprezece feciori au lucrat la vie, au cules-o, au fãcut vin ºi l-au pus într-un butoi mare,
dându-i 12 cepuri la nivelele corespunzãtoare vinului, pentru lunile anului. Cepul de la fundul butoiului era cepul lunii Fãurar, deoarece era fratele cel mai mic, ºi el lua ceea ce rãmânea în butoi. Fiecare frate trebuia sã bea în luna lui de la cepul lui, care era suprapus lunii anterioare. Fratele cel mic bea mereu de la cepul lui. Fraþii mai mari aºteptau sã le vinã rândul dupã ce se termina partea celui mic. Dar Fãurar, pasã-mi-te de frig ce era, bea mereu de la cepul lui. Când au vrut sã bea în ordinea
Etnolog Romulus Vulcãnescu vârstei, ceilalþi nu mai aveau vin în butoi pentru cã pe cepul lui Februar, feciorul sorbise tot vinul de deasu-
pra. Fraþii ceilalþi îl fugãresc sã-l omoare, însã prâslea prinsese puteri de atât vin ce bãuse ºi scãpã nevãtãmat”.
de 23 de ani un reper al cetãþii
10
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
chestiunea sãptãmânii
Exploziile de la instalaþiile de gaze – morþi, rãniþi ºi pagube de milioane de euro, fãrã vinovaþi Aproape cã nu trece nicio iarnã fãrã sã aparã cel puþin un caz de deflagraþie de proporþii produsã de defecþiunile de la instalaþiile de gaze naturale. Ultimul pe lista incidentelor de acest fel este cel survenit sãptãmâna trecutã la Cãlãraºi, unde o persoanã a murit, iar alte ºase au fost rãnite în urma unei explozii la instalaþia de gaze naturale. Partea cea mai spectaculoasã la acest caz este cã locatarii de la imobilul afectat de explozie au fãcut sesizãri repetate, ºi la faþa locului a fost prezentã, cu scurt timp înainte de explozie, ºi o echipã de intervenþie a distribuitorului de gaze naturale. Situaþii asemãnãtoare au fost semnalate ºi în Timiº în ultimii ani ºi, de regulã, nimeni nu a plãtit pentru distrugerile materiale, ºi nici pentru vãrãmãrile corporale grave sau pierderile de vieþi omeneºti. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Un caz dintr-o lungã serie O persoanã a murit, iar alte ºase au fost rãnite în urma unei explozii produse sãptãmâna trecutã la instalaþia de gaz într-un bloc de locuinþe din centrul municipiului Cãlãraºi, care a fost distrus de deflagraþie. Revoltãtor este faptul cã locatarii blocului afectat de explozie ºi angajaþi ai cafenelei de la parterul clãdirii susþin cã înainte de producerea deflagraþiei, mai mulþi lucrãtori ai operatorului de distribuþie de gaze naturale, Distrigaz, au venit la faþa locului pentru a verifica dacã existã scurgeri de gaz, dupã ce oamenii le-au solicitat intervenþia. Reprezentanþii Distrigaz Sud Reþele spun cã, în urma primelor cercetãri, s-a stabilit cã explozia de la Cãlãraºi s-a produs ca urmare a unei acumulãri de gaze pe instalaþia de utilizare a gazelor naturale din interiorul apartamentului în care a avut loc deflagraþia. Echipele Distrigaz Sud Reþele au fost însã sesizate de mai multe ori cu privire la existenþa de miros de gaze pe casa scãrii din blocul în care s-a produs
explozia. Nu una, ci douã echipe de intervenþie trimise au susþinut cã nu au depistat scurgeri de gaze pe casa scãrii ºi nici pe branºamentul blocului sau pe reþeaua de distribuþie din zonã înainte de producerea exploziei. Iar constatãrile specialiºtilor au fost contrazise doar de deflagraþia ºi incendiul care a urmat. ªi mai comic este cã societatea reaminteºte cã exploatarea ºi întreþinerea instalaþiei de utilizare de gaze naturale revine clienþilor, deºi clienþii nu au voie sã intervinã în niciun fel la aceste instalaþii. Deocamdatã, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Cãlãraºi a deschis dosar penal în care se fac cercetãri pentru infracþiunile de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi distrugere. Nu se ºtie însã cine e titularul respectivului dosar, deschis deocamdatã, fãrã inculpaþi, ºi, probabil, ca în foarte multe cazuri de acest gen, ºi în cazul deflagraþiei de la Cãlãraºi se va stabili cã nu existã niciun vinovat pentru incidentele survenite.
Dezastre fãrã responsabili Situaþii precum cea de la Cãlãraºi
au apãrut ºi în Timiºoara în ultimii ani, ºi aproape de fiecare datã anchetele iniþiate nu au dus nicãieri, deºi era evident cã, de foarte multe ori, operatorul de distribuþie avea cel puþin o parte din responsabilitate. În decembrie 2008, într-o clãdire de pe bulevardul Iuliu Maniu, din Timiºoara, douã persoane au decedat ºi alte trei au fost rãnite grav, în urma unei acumulãri de gaze la subsolul imobilului. Cauza exploziei, arãtau rezultatele preliminare ale anchetei, a fost neglijenþa unor muncitori care, cu câteva zile înainte, efectuaserã lucrãri de refacere a infrastructurii de apã ºi canalizare ºi au atins cu utilajele conducta de gaz, fisurând-o. Deºi s-a deschis o anchetã la Parchetul Curþii de Apel Timiºoara, cercetãrile nu au dus nicãieri. Niciunde nu a dus ancheta în cazul exploziei de la mijlocul lunii octombrie 2010, de pe strada Cloºca, din Timiºoara, accident în urma cãruia un om ºi-a pierdut viaþa. Deflagraþia s-a produs dupã aprinderea unui bec, fiind urmatã de un incendiu violent care a cuprins casa în care erau proprietarul imobilului, un nepot de-al sãu, în vârstã de 16 ani, ºi o prietenã a bãiatului, în vârstã de 21 de ani. Dacã proprietarul casei a scãpat fãrã rãni serioase, tinerii au suferit rãni grave: fata avea arsuri
pe 65% din suprafaþa corpului, iar bãiatul, pe 25%. Câteva ore mai târziu, amândoi au fost transferaþi la un spital din Bucureºti, însã fata nu a mai putut fi salvatã. Pompierii anunþau cã explozia s-a produs din cauza unei acumulãri de gaze provenite de la conducta din stradã, care se fisurase. Potrivit cercetãrilor preliminare fãcute de angajaþii distribuitorului de gaz, explozia a fost provocatã de o acumulare de gaze naturale în interiorul imobilului, investigaþiile efectuate indicând ºi existenþa unor scãpãri de gaze pe reþeaua de distribuþie stradalã, pe branºamentul de gaz din apropierea imobilului. Nu s-a stabilit cine se face vinovat de aceastã tragedie ºi cine trebuia sã verifice starea instalaþiei de gaz. Dosarul penal a fost declinat poliþiºtilor de la Serviciul de Investigaþii Criminale, iar apoi a fost preluat de procurorii Parchetului Curþii de Apel Timiºoara. În aprilie 2011 o altã explozie izbucnea într-un imobil din Complexul Studenþesc, din Timiºoara, când mai multe camere de la primul etaj al cãminului C 14 au fost afectate de suflul exploziei. În acest caz i s-a solicitat Biroului de Presã al E.On Gaz Vest sã rãspundã dacã s-a efectuat o contraexpertizã la raportul efectuat de inspec-
torii E.On, care infirmau primele date ale pompierilor, ce indicau cã explozia ar fi fost provocatã de o acumulare de gaze. Raportul final cu privire la cauza exploziei a rãmas neschimbat, deºi nu a fost efectuatã o contraexpertizã în acest caz. “Dupã cum arãtam ºi în raportul de atunci, este exclus ca explozia sã se fi produs de la o acumulare de gaze. Contraexpertizarea poate fi solicitatã ºi efectuatã doar de organele de cercetare. E.On a pus la dispoziþie toate documentele necesare, iar organele abilitate trebuie sã caute experþi”, au precizat reprezentanþii E.On Gaz pe regiunea Vest. Întrebaþi dacã au demarat o astfel de procedurã, poliþiºtii timiºeni au declarat cã în acest caz nu este necesarã o contraexpertizã cât timp existã doar pagube materiale mici, iar pãrþile vãtãmate nu solicitã aceste demersuri. “Universitatea Politehnica, de care aparþine cãminul în care a avut loc explozia, a comunicat cã verificãrile la instalaþiile de gaz au fost efectuate la timp, iar inspectorii E.On au stabilit cã nu a fost acumulare de gaze. Fiind un prejudiciu foarte mic, Politehnica nu sa constituit parte civilã. Poliþiºtii continuã cercetãrile în dosarul de distrugere pentru a stabili cauza deflagraþiei, expertizele fiind efectuate doar în infracþiunile contra persoanei, fapt de care se ocupã un corp al inspecþiei tehnice din cadrul Parchetului”, spuneau reprezentanþii I.P.J. Timiº. ªi, deºi a trecut atâta timp de la producerea exploziei în cãminul din Complexul Studenþesc, nu a fost stabilit încã niciun vinovat. Întrebaþi dacã sunt efectuate contraexpertize faþã de rapoartele E.On Gaz au fost ºi reprezentanþii Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei, care are misiunea de a crea ºi aplica sistemul de reglementãri necesar funcþionarii sectorului energiei ºi pieþelor de energie electricã, energie termicã ºi gaze naturale. “Noi verificãm aplicarea normelor impuse de A.N.R.E, autorizãm firme pentru executarea de lucrãri, aceasta e competenþa noastrã”, afirmau fãrã alte comentarii, funcþionarii de la Biroul de Relaþii Publice al A.N.R.E.
O relaþie defectuoasã între consumatori ºi furnizorii de gaze La nivel local, consumatorii nici nu prea au cu cine sã discute în cazul în care intervin disfuncþionalitãþi în relaþia cu furnizorii de energie. În cazuri legate de distribuþia de energie, Comisariatul Teritorial de Protecþie a Consumatorului nu are decât rolul de transmitere a sesizãrilor cãtre Bucureºti, la Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei. Aceasta este structura desemnatã ca fiind instituþia competentã sã gestioneze cazuri de acest gen. Însã A.N.R.E. nu are o structurã localã ºi nu are nici mãcar un reprezentant la nivel local. “În general, eventualele sesizãri ale timiºorenilor, legate de distribuþia de
gaze, sunt direcþionate de cãtre O.P.C. cãtre Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei care, teoretic, are obligaþia de a interveni. Însã s-a întâmplat sã constatãm nu o datã cã nici O.P.C., nici A.N.R.E., nu-ºi fac treaba în mod corespunzãtor”, ne-a declarat Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara. În aceste condiþii, de multe ori, parlamentarii timiºeni au fost nevoiþi sã îndeplineascã o funcþie de curea de transmisie între consumatorii timiºeni care semnalau diverse anomalii sau abuzuri legate de furnizarea de energie electricã ºi gaze ºi A.N.R.E. Din cauza multelor sesizãri pe aceastã temã, pri-
de 23 de ani un reper al cetãþii
mite de la timiºeni, unii senatori ºi deputaþi timiºeni s-a alãturat grupului de parlamentari care au propus crearea, în Senat, a unei Comisii de Anchetã privind obligaþiile contractuale ale furnizorilor de energie. Aceastã comisie nu a fost înfiinþatã deocamdatã. “Procedurile, la A.N.R.E., sunt birocratice, complicate, ºi cred cã ar trebui ruptã cumva pisica ºi în acest domeniu, însã nu trebuie acþionat la nivelul A.N.R.E., ci la un nivel mai înalt. De prea multe ori A.N.R.E. se prevaleazã de faptul cã are competenþe la nivel general, legate de reglementarea pieþei”, ne-a declarat senatorul P.N.L. de Timiº Petru Ehegartner, unul dintre parla-
mentarii de Timiº care au fãcut mai multe sesizãri cãtre A.N.R.E. legate de ano-
maliipesegmentuldedistribuþiealenergiei electrice ºi gazelor naturale în Timiº.
intersecþii
11
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
DN6 Timiºoara - Lugoj, unul dintre cele mai periculoase drumuri din Timiº Drumul Naþional 6, segmentul Timiºoara - Lugoj, s-a dovedit încã o datã a fi unul dintre cele mai periculoase drumuri ce strãbat Timiºul. Porþiunea ce leagã cele douã oraºe a înregistrat trei accidente grave doar în aceastã lunã, punctul negru fiind segmentul din dreptul comunei Belinþ. george.tugurlan@timpolis.ro
Douã accidente recente pe aceeaºi porþiune de drum
Timiºoara - Lugoj, un drum periculos DN6, ce face parte din E70, este un drum ce poate fi considerat periculos, mai ales pe porþiunea Timiºoara Lugoj. Curbele ºi traficul intens, coroborate cu viteza excesivã, au dus, nu o datã, la producerea de accidente grave. Pentru cã drumul se aflã în stare bunã, ºoferii au tendinþa de a circula cu vitezã, de multe ori neluând în considerare curbele periculoase, obligaþia de asigurare în momentul depãºirii sau faptul cã traficul este intens. Prin urmare, astfel de accidente au ajuns sã fie frecvente pe traseul Timiºoara Lugoj, îndeosebi în zona Belinþ. Doar în acest an, trei accidente grave, pe lângã cele douã amintite, s-au produs
pe aceastã porþiune de drum. Îîn 5 august, din cauza vitezei, un accident s-a produs la intrarea în Izvin. Douã maºini s-au ciocnit dupã ce unul dintre ºoferi a efectuat o depãºire riscantã. La câteva minute de la impact, una dintre maºini a luat foc, arzând complet, iar cele patru persoane implicate în accident au avut nevoie de îngrijiri medicale. În 3 iunie, un alt accident grav s-a petrecut tot la ieºirea din localitatea Belinþ, spre Chizãtãu. ªoferul unui autotren a lovit un bãrbat care circula pe partea carosabilã. Victima a fost aruncatã în ºanþul de pe marginea drumului. Se pare cã bãrbatul circula haotic pe ºosea, iar ºoferul l-a observat târziu, fiindu-i imposibil sã evite impactul. Medicii de pe o ambulanþã din Lugoj au ajuns la faþa locului, dar nu au mai putut face nimic pentru a salva viaþa bãrbatului. Accidentul s-a produs în acelaºi loc unde, în 27 mai, un ºofer de microbuz a lovit un biciclist. Acesta, un tânãr de 18 ani a fost agãþat de oglinda microbuzului, în timp ce ieºea de pe un drum lateral pe strada principalã, fãrã a se asigura. Biciclistul s-a lovit cu capul de asfalt, fiind dus la Spitalul Judeþean din Timiºoara în stare foarte gravã. DN6, segmentul Timiºora - Lugoj, a fost, în decembrie anul trecut, locul unui accident în care a fost implicat ºi fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã. El a fost rãnit în urma unui eveniment rutier produs la ieºirea din localitatea Izvin spre Recaº, dupã ce pierduse controlul volanului, iar maºina pe care o conducea a intrat întrun cap de pod, iar apoi s-a rãsturnat. În urma impactului violent, Valeriu Tabãrã ºi-a fracturat femurul, fiind internat la Clinica de Ortopedie I a Spitalului Judeþean din Timiºoara, unde a fost supus unor intervenþii chirurgicale la ambele picioare în doar câteva zile.
Foto TIMPOLIS
Douã accidente grave s-au produs în zona localitãþii timiºene, la nici douã sãptãmâni distanþã. Cel mai recent eveniment rutier grav a avut loc luni dimineaþã, 19 august, în afara localitãþii Belinþ. În urma acestuia, o persoanã a murit ºi alte ºase au fost rãnite. Accidentul de circulaþie s-a produs din cauza ciocnirii frontale a douã maºini. Impactul a fost foarte mare, ºoferul uneia dintre maºini a murit, iar alte ºase persoane, pasageri în cele douã autovehicule, au fost rãnite, dintre care douã au ajuns în stare gravã. La faþa locului au intervenit patru ambulanþe ºi echipaje ale S.M.U.R.D., douã echipaje de descarcerare de la I.S.U. „Banat” ºi poliþiºti lugojeni. Una dintre victime, a cãrei stare a fost cea mai gravã, a fost transferatã cu elicopterul S.M.U.R.D. de la Lugoj la Spitalul Judeþean din Timiºoara. Cele douã maºini, un autoturism ºi o dubiþã, s-au ciocnit într-o curbã uºoarã, dupã ce ºoferul dubiþei a intrat pe contrasens. Se pare cã ºoferul U. Nicolae, de 42 de ani, din Prahova, care mergea dinspre Lugoj cãtre Timiºoara, a adormit la volan din cauza oboselii ºi a intrat pe contrasens, lovind frontal o maºinã ce se deplasa regulamentar. U.
Nicolae ºi un alt pasager au fost rãniþi grav, iar alþi patru, din cealaltã maºinã, au avut ºi ei nevoie de îngrijiri medicale. Rãniþii au fost duºi de urgenþã la spitalul din Lugoj, însã ºoferul maºinii care circula regulamentar, M. Pavel, de 29 de ani, din Lugoj, a decedat. Poliþiºtii lugojeni continuã cercetãrile în acest caz, întocmindu-i dosar penal deschis lui U. Nicolae, pentru ucidere din culpã ºi vãtãmare corporalã din culpã. Accidentul de luni vine la nici douã sãptãmâni de când un alt accident soldat cu un mort a avut loc, pe acelaºi drum. În 10 august , între localitãþile Coºteiu ºi Belinþ, o maºinã de taxi a unei firme din Lugoj a intrat în plin într-o autoutilitarã. ªoferul taxiului, care mergea dinspre Timiºoara spre Lugoj, a pierdut controlul volanului, într-o curbã, intrând pe contrasens direct în autoutilitarã. Echipa de descarcerare l-a scos pe M. Elvis, de 25 de ani, din Darova, dintre fiarele contorsionate, însã acesta nu a mai putut fi salvat.
Momentan, fãrã mãsuri speciale de prevenire Ionuþ Bocancea, purtãtor de cuvânt al I.P.J. Timiº, spune cã pentru vitezomani se doreºte utilizarea unui nou aparat radar, modern, de cãtre agenþi din Belinþ, dar precizeazã cã aceastã mãsurã este doar la nivel de intenþie, neexistând nicio informaþie concretã despre posibilitatea ºi momentul
dotãrii cu un asemenea aparat. În plus, spune Ionuþ Bocancea, pe acel tronson de drum poliþiºtii rutieri sunt prezenþi în ture, în patrulare, observare ºi control, însã „acestea nu reprezintã mãsuri speciale de prevenire, care s-au luat special pentru acel drum sau vreun segment al lui”. Publicitate
de 23 de ani un reper al cetãþii
12
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
Operã l
Liliacul
(Fragment din Suita Arleziena nr. 1), P.I. Ceaikovski (Dansul lebedelor mici din baletul Lacul lebedelor op. 20), E. Grieg (Dansul Anitrei, din Suita Peer Gynt op. 46 nr. 1), G. Rossini (Duetul pisicilor), G. Puccini (Aria Nessun dorma, din opera Turandot) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 31 decembrie, ora 18
Expoziþii l 23:59
Operetã în trei acte Muzica: Johann Strauss Libretul: Karl Haffner ºi Richard Genée Un spectacol susþinut de Corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Timiºoara. Soliºtii baletului sunt Cristina Romândaºu, Manuela Ardelean, Alina Mihai, Andreea Farcaº, Irina Constantin, Darius Agrima, Cornel Bercea, Alexandru Pîntea, Sergiu Anghel Opera Românã Timiºoara, 31 decembrie, ora 18 l My Fair Lady
O expoziþie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune cã este perceputã ca o imagine iconicã pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii ºi incertitudinii care ne dominã”. Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Puterea Justiþiei ºi puterea spiritualã O expoziþie semnatã Bogdan Gârbovan „O lecþie politicã – spun organizatorii – oferitã de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhicã ºi egalitarianã a forþelor de ordine publicã ºi spiritualã” Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Gânduri
Dupã „Pygmalion”, de George Bernard Shaw Musical în trei acte ºi 17 tablouri Muzica: Frederick Loew Libretul: Alan Jay Lerner Un spectacol susþinut de corul, orchestra ºi ansamblul de balet ale Operei Naþionale Române Opera Românã Timiºoara, 5 ianuarie, ora 15
Filarmonicã l Concert simfonic extraordinar de Anul Nou
Un spectacol dirijat de Peter Oschanitzky În program sunt incluse lucrãri de J. Strauss (Uvertura la opera Liliacul, Marº egiptean, Polca pãlãvrãgelii, Trandafir din sud, Annen Polka, Tritsch Trastch Polka, Tic-tac Polka, Polca La vânãtoare, Polca fierarului, Valsul Povestiri din pãdurea vienezã ºi Valsul Viaþa de artist), Eduard Strauss (Drum liber – Galop), E. Waldteufel (Valsul Patinatorii op. 183), G. Bizet
O expoziþie a artistului Horia Bojin “Alfabetul lui Horia Bojin sunt niºte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încãrcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, repausul ºi meditaþia sunt stãri apriori de graþie”, spune istoricul de artã Dana Sarmeº. Papillon Cafe, pânã în 23 ianuarie 2014 l Expoziþie a taberei de creaþie Gernik 2013
Galeria Pygmalion, Casa Artelor, din 23 decembrie 2013, ora 18, pânã în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de deschidere va fi rostit de cãtre Szekernyes Ianos, Ion Marin Almãjan, Gabriel Kelemen ºi Cãlin Chincea
de 23 de ani un reper al cetãþii
timp liber
Vitrina cu cãrþi “Din vorbã-n vorbã. 23 de ani de întrebãri ºi rãspunsuri”, Andrei Pleºu (Ed. Humanitas) „Am fost eu însumi surprins de cantitatea neobiºnuitã de texte care sau adunat în urma dialogurilor purtate de-a lungul vremii. O masivã investiþie de timp ºi de energie! Dar nu efortul cheltuit de mine în ultimele douã decade a fost motivaþia alcãtuirii acestei cãrþi. ªi cu atât mai puþin înclinaþia de a etala opinii personale, hrãnite de o subteranã egolatrie. Am constatat însã cã, acoperind un interval de aproape un sfert de secol, interviurile au o substanþialã dimensiune documentarã. Sunt anii în care România s-a angajat în cursa integrãrii europene ºi euroatlantice, anii dezbaterilor legate de înfiinþarea C.N.S.A.S., anii mai multor guverne ºi preºedinþi, anii în care probleme esenþiale pentru reaºezarea noastrã în normalitate au constituit substanþa vieþii publice, a neliniºtilor ºi a speranþelor noastre. S-a întâmplat sã fiu contemporan cu aceastã perioadã ºi, nu o datã, direct implicat în desfãºurarea evenimentelor. Mãrturia mea poate fi, aºadar, o legitimã notã de subsol a istoriilor viitoare”, spune Andrei Pleºu, care vede în interviu „o specie camuflatã a confesiunii”. Perioada subîntinsã în jocul întrebare-rãspuns al cãrþii este 1989 pânã azi, astfel încât ea poate fi cititã ºi ca o „istorie a României din ultimii 23 de ani”, o istorie vãzutã, trãitã ºi povestitã de autor de pe poziþia celui care a fost discipol al lui Constantin Noica, urmãrit de Securitate, dat afarã din Institutul de Istoria Artei ºi exilat la Tescani, apoi, dupã 1989, ministru al Culturii, ministru de Externe, consilier prezidenþial, fondator ºi rector al New Europe College. Acest parcurs biografic al lui Andrei Pleºu, dimpreunã cu disponibilitatea sa de a se lãsa provocat de întrebãri ºi de a investi în fiecare rãspuns dat ceva din experienþele sale forma-
toare ºi din judecata nepãtimaºã dau cititorilor privilegiul de a fi martorii unui dialog profund, generos, cu accente vii, confesive, de viaþã personalã, pe alocuri, sau obiective, de rece diagnostic al vieþii politice, sociale ori culturale.
„Fantomateca”, Nicolae Prelipceanu (Ed. Paralela 45) E limpede cã pentru Nicolae Prelipceanu, poet totodatã al vibraþiei civice ºi deconstrucþionist al minciunii sociale, existã o „lume a ideilor ºi a frumosului, a adevãrului ºi a dreptãþii”, dupã cum spune Dan Cristea. Dar este la fel de limpede cã în viziunea sa scepticã, relativistã asupra lucrurilor, o asemenea lume, de esenþã platonicianã, se intersecteazã extrem de rar cu lumea noastrã terestrã. Aceasta este, þine sã ne asigure autorul într-una dintre ultimele sale compuneri, o „lume rãsturnatã cu josul în sus”. Mai impresionant e faptul cã nu avem de-a face aici, cum s-ar putea presupune, cu o gândire ivitã dintr-o înþelepciune negativã, acumulatã insidios, odatã cu trecerea anilor, ci de o perspectivã profundã, care strãbate, precum o falie ce lasã sã se vadã abisurile, întreaga poezie a lui Nicolae Prelipceanu.
“Cum sã arãþi de milioane. Eleganþã ºi bun-gust fãrã cheltuieli exorbitante”, Andrea Pomerantz Lustig (Ed. Litera) Andrea Pomerantz Lustig e cunoscutã în redacþia revistei “Glamour” drept „detectivul de frumuseþe“, graþie rubricii ei cu sfaturi de frumuseþe ºi articolelor pe care le-a scris pentru revistã în ultimii zece ani ºi care se bucurã de o popularitate ieºitã din comun, precum ºi pentru faptul cã telefonul ei BlackBerry e plin ochi cu date de contact ale celor mai cãutaþi profesioniºti din industria frumuseþii. Ea a pus bazele blogului de frumuseþe de pe site-ul Glamour.com ºi e îndrãgitã de cititoa-
rele Glamour pentru trucurile, ideile ºi soluþiile ei de înfrumuseþare, care sunt mereu originale ºi inovatoare. Înainte de a deveni editor-colaborator la Glamour a fost primul redactor-ºef al siteului Sephora.com, iar înainte de a ajunge acolo ºi-a petrecut zece ani ca director de frumuseþe ºi fitness la Cosmopolitan. Apare cu regularitate în massmedia din SUA, la emisiuni precum The Early Show, Good Morning America, Today, Oprah ºi Entertainment Tonight. Trucurile ei de frumuseþe se regãsesc în publicaþii ca Glamour, The New York Times, Women’s Wear Daily, Allure, iar bloggerii le împãrtãºesc cu regularitate cititorilor care îi urmãresc. Absolventã a Universitãþii din Pennsylvania, locuieºte în New York alãturi de soþul ei ºi de cei trei copii.
Ion Caramitru va susþine un recital de poezie eminescianã la Paris Actorul Ion Caramitru va susþine, pe 12 ianuarie, un recital de poezie la Paris, cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la naºterea poetului Mihai Eminescu, informeazã Institutul Cultural Român din capitala francezã. TIMPOLIS
Ion Caramitru va recita poezii eminesciene ºi va fi acompaniat de Aurelian Octav-Popa, la clarinet, Constantin Bogdãnaº, la vioarã, ºi Kazuko Hiyama, la pian, anunþã Mediafax. La evenimentul din capitala francezã va participa ºi profesorul Nicolae Georgescu, un eminescolog reputat. Spectacolul – care va fi prezentat în limba românã – se înscrie în seria de manifestãri ciclice dedicate momentelor excepþionale ale culturii române. Ion Caramitru este unul dintre cei mai apreciaþi actori români, a cãrui carierã cuprinde peste 30 de roluri în teatru ºi film. Nãscut într-o familie de macedo-români, Ion Caramitru, astãzi
în vârstã de 71 de ani, a triumfat pe plan internaþional cu rolul Hamlet, din piesa shakespearianã omonimã. Deºi nu ºi-a încetat nicio clipã cariera artisticã, Ion Caramitru a fost ministru al Culturii între anii 1997 ºi 2000 ºi
director al Teatrului Bulandra din Bucureºti (1990 - 1993). În prezent este directorul Teatrului Naþional Bucureºti. Este Ofiþer al Ordinului Imperiului Britanic, precum ºi Cavaler al Artelor ºi Literelor.
timp liber
Hollywood-ul, în vizorul lui Barack Obama, din cauza filmelor tot mai violente Filmele americane au devenit tot mai violente, motiv pentru care autoritãþile americane au iniþiat o anchetã pentru a stabili dacã cineaºtii de la Hollywood au o anumitã responsabilitate faþã de masacrele comise recent în Colorado ºi Connecticut. TIMPOLIS
O declaraþie delicatã „În ceea ce priveºte violenþa armelor, trebuie sã ne asigurãm cã aceasta sã nu fie glorificatã, pentru cã poveºtile pe care le spuneþi modeleazã privirea ºi viaþa copiilor noºtri (...) Poveºtile pe care le spunem au o anumitã importanþã. Iar voi sunteþi aceia care le povestesc mai frumos ca oricine altcineva de pe pãmânt. Cine are puteri mari are ºi responsabilitãþi mari”, spunea Barack Obama, pe 26 noiembrie, în campusul studiourilor DreamWorks din Glendale, California, potrivit nouvelobs.com, sursã citatã de Mediafax. A fost o declaraþie delicatã. Hollywood-ul ºi, în special, Jeffrey Katzenberg, directorul DreamWorks Animation, se numãrã printre cei mai generoºi sponsori ai Partidului Democrat. Preºedintele american trebuia sã fie atent pentru a nu-ºi supãra preþioºii sãi aliaþi. Barack Obama a þinut însã ºi la menþinerea impresiei de echilibru: preºedintele american care, în ianuarie, la scurt timp dupã masacrul comis în ºcoala primarã „Sandy Hook” din Newtown (Connecticut), a prezentat 23 de mãsuri de urgenþã pentru a lupta contra flagelului violenþei cauzate de armele de foc ºi a cerut în mod public ca pãrþile implicate în acest fenomen sã îºi asume responsabilitãþile – National Rifle Association, puternicul lobby al armelor, dar ºi Hollywood-ul.
Scenele de violenþã armatã din filmele nerecomandate minorilor s-au triplat din 1985 Violenþa din filmele americane a crescut, potrivit unui studiu realizat de Ohio State University ºi Annenberg Public Policy Center, din cadrul Universitãþii Pennsylvania. Mai mult decât atât, scenele de violenþã armatã din
filmele „PG-13” (nerecomandate minorilor sub 13 ani) s-au triplat din 1985, anul în care a fost introdusã încadrarea „PG-13”. Acestea sunt în prezent la fel de violente ca filmele care au încadrarea „R” (interzise persoanelor sub 17 ani care nu sunt însoþite de un adult) sau chiar mai violente. Make war, not love (Faceþi rãzboi, nu dragoste) – acesta pare sã fie semnalul transmis de Motion Picture Association of America (M.P.A.A.), organismul care decide încadrãrile filmelor. Harvey Weinstein se vede constrâns cu regularitate sã facã apel la verdictul dat de M.P.A.A., aºa cum a fost ºi recent cazul filmului Philomena, noul lungmetraj regizat de Stephen Frears. Pelicula a primit o încadrare „R”, pe motivul cã douã personaje pot fi auzite, de douã ori pe parcursul filmului, pronunþând un cuvânt obscen („fuck”). Alte filme, precum Skyfall ºi The Dark Knight Rises , au simþit ºi ele rigorile impuse de M.P.A.A., întrucât au primit încadrarea „PG-13”. „Dacã sexul trebuie interzis persoanelor sub 17 ani, atunci acelaºi lucru ar trebui sã se întâmple ºi cu scenele armate de violenþã extremã”, afirmã Daniel Romer, unul dintre autorii studiului menþionat. De aceeaºi pãrere este ºi Michael Welner, doctor în psihiatrie: „Asasinii erau prezentaþi în trecut ca niºte monºtri; de acum, ei sunt nu numai prezentaþi ca personaje cu care poþi sã de identifici, precum Tony Soprano, ci ºi ca niºte veritabili eroi!” „Uitaþi-vã la eroii din serialul «Breaking Bad»: spectatorul vrea ca ei sã scape, chiar dacã personajele tre-
buie sã ucidã pentru asta. Din punct de vedere cultural, se încalcã graniþa dintre bine ºi rãu”, a adãugat el. Mulþi americani îºi spun însã: „ªi ce dacã? Doar nu mã apuc sã tranºez oameni în bucãþi doar pentru cã mã uit la «Dexter»”. Au serialele TV sau jocurile video o influenþã realã asupra comportamentelor uman? Dacã filmele, serialele TV sau jocurile video ar avea o influenþã realã, mãsurabilã asupra comportamentelor umane, atunci oamenii ar ºti. Însã niciun studiu ºtiinþific nu a putut vreodatã sã dovedeascã acest lucru. Cel puþin pânã în prezent. Pe 16 ianuarie, la o lunã dupã masacrul comis în Newtown, Barack Obama a solicitat Congresului sã deblocheze zece milioane de dolari pentru Centers for Disease Control, principala agenþie guvernamentalã în domeniul sãnãtãþii publice, pentru a finanþa cercetãrile despre „influenþa jocurilor video ºi alte medii asupra violenþei”. Ideea în sine pare o trimitere directã la Quentin Tarantino. Pentru regizorul unor filme precum Django Unchained, Kill Bill ºi Reservoir Dogs, violenþa din cinema reprezintã un lucru bun, pentru cã ea este purificatoare: „În mod evident, aceste crime în masã reprezintã o problemã care þine de controlul armelor de foc ºi de instituþionalizarea bolnavilor mintali”. Acelaºi aspect a fost remarcat ºi de Entertainment Software Association, ce reprezintã puternicul lobby al jocurilor video, într-un comunicat publicat la puþin timp dupã tragedia de la Newtown: “jocurile video violente au la fel de mult
13
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
succes în alte þãri, însã crimele în masã au rãmas un element specific american”.
NRA ºi Hollywood-ul se ascund în spatele Constituþiei Ce se va întâmpla în continuare? „Nimic, fãrã îndoialã. Cel puþin pe termen scurt”, afirmã autorul articolului publicat pe site-ul nouvelobs.com. În iulie 2012, masacrul din Aurora (statul Colorado), comis într-o salã de cinema în care rula filmul The Dark Knight Rises, a scufundat naþiunea americanã în teroare. Pentru cinci minute. Grupul Warner Bros. a donat o parte din încasãri familiilor victimelor, a retras din circulaþie trailerul filmului Gangster Squad, care prezenta un schimb de focuri de armã într-un cinematograf, ºi a decalat lansarea acestui film, pentru a suprima scena vizatã ºi pentru a filma câteva scene noi. Însã, în vara din 2013, totul a fost dat uitãrii, iar acelaºi studio a lansat Man of Steel, ce prezintã un Superman atât de violent încât site-ul buzzfeed s-a amuzat cerându-i unui expert în catastrofe sã estimeze costul pagubelor pe care le-ar provoca bãtãlia finalã din acest lungmetraj dacã aceasta s-ar derula la New York. Bilanþul este copleºitor: 129.000 de morþi, 250.000 de dispãruþi ºi aproape un milion de rãniþi. Încã de atunci, NRA denunþã cu tãrie ipocrizia Hollywoodului: Jamie Foxx apãrea în spotul Enough (Ajunge!), înregistrat dupã masacrul din Newtown, care cere o mai bunã regle-
mentare a regimului armelor de foc. O sãptãmânã mai târziu, acelaºi actor putea fi vãzut pe afiºul filmului Djano Unchained, unul dintre cele mai violente filme ale anului. Dupã fiecare masacru american, NRA ºi Hollywoodul încep sã se acuze reciproc ºi sã se ascundã în spatelui celui de-al doilea ºi a celui de-al treilea amendament din Constituþia americanã. Scenariul este deja bine rodat. În spatele acestui antagonism de suprafaþã, în realitate existã o comuniune de interese între cele douã tabere: într-un anumit fel, ambele vând arme. Atunci când Wayne LaPierre, vicepreºedintele excutiv al NRA, spune cã „singurul fel de a stopa un rãufãcãtor care are o armã este de a i se opune altcineva tot cu o armã”, opozanþii lui i-au spus cã se crede într-un film cu Arnold Schwarzenegger. Dupã masacrul din Newtown, în timp ce filmul Masacrul din Texas 3D/ Texas Chainsaw 3D se instala confortabil pe primul loc în box officeul nord-american, vicepreºedintele Joe Biden s-a întâlnit cu reprezentanþii industriei de divertisment. Operaþiunea a reamintit imediat de evenimentele de dupã 11 septembrie când, încã o datã, Hollywoodul a fost arãtat cu degetul: atentatele au semãnat cu scene din filme precum Minciuni adevãrate/ True Lies ºi Greu de ucis. Într-o primã fazã, studiourile hollywoodiene au pãrut cã se cãiesc, amânând lansarea filmului Collateral Damage ºi ºtergând prin programe digitale imaginile cu Turnurile Gemene din filmul Zoolander. Anumiþi scenariºti chiar ºi-au oferit serviciile Pentagonului pentru a concepe scenariile unor posibile atacuri teroriste, semãnând puþin cu personajul jucat de Robert Redford în Cele trei zile ale condorului, în care protagonistul citeºte romane de spionaj în cãutarea unor idei noi ºi a unor semnificaþii ascunse. Însã acele rezoluþii au fost repede uitate. Masacrele recente au obligat Hollywoodul sã îºi facã o introspecþie sincerã. Cel de la Newtown, în special, din cauza celor 26 de morþi, din care 20 erau copii. Mulþi dintre actori sunt ºi ei pãrinþi. Singura problemã este cã violenþa pare sã fie viagra box officeului american. Blockbusterurile marilor studiouri, realizate cu bugete uriaºe, se numãrã printre cele mai bune produse de export ale Americii. Publicitate
de 23 de ani un reper al cetãþii
14
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
sãnãtate
Ministerul Sãnãtãþii, prin vocea secretarului de stat Raed Arafat, promite:
Centru medical destinat îngrijirii pacienþilor cu arsuri majore, la Timiºoara Timiºoara ar putea avea în urmãtorii doi ani ºi jumãtate un centru medical destinat îngrijirii pacienþilor cu arsuri majore. Investiþia va fi finanþatã din bani proveniþi de la Banca Mondialã. ligia.hutu@timpolis.ro
Referindu-se la cazurile pacienþilor arºi, cu afectare pe suprafeþe mari ale corpului, care sunt desemnaþi în practica medicalã drept „mari arºi”, secretarul de stat Raed Arafat spune cã, în prezent, în absenþa unor astfel de centre regionale, întreaga cazuisticã a marilor arºi este transferatã la Spitalul de Arºi din Bucureºti. Raed Arafat anunþã cã Ministerul Sãnãtãþii are în derulare un program finanþat de Banca Mondialã, în cadrul cãruia se doreºte realizarea unui pro-
iect special pentru înfiinþarea a trei centre noi, în Timiºoara, Târgu Mureº ºi Iaºi, în care sã fie preluaþi ºi trataþi pacienþii cu arsuri majore. „Pânã acum, aþi observat, totul ducem la Bucureºti. Orice se întâmplã, un ars grav, imediat merge la Bucureºti. În urmãtorii doi ani, doi ani ºi jumãtate, cu programul Bãncii Mondiale, sper sã reuºim sã avem un numãr de paturi de «arºi», cel puþin în încã trei locuri din þarã în afara Bucureºtiului. La secþiile de «mari arºi » nu îþi trebuie zeci de paturi, de regulã vorbim de patru pânã la ºase paturi de bolnavi”, spune Raed Arafat, citat de Mediafax. În afara noilor centre care vor funcþiona la Timiºoara, Târgu Mureº ºi Iaºi, banii obþinuþi din finanþarea Bãncii Mondiale vor fi utilizaþi ºi pentru modernizarea Spitalului de Arºi din
Bucureºti, informeazã secretarul de stat Raed Arafat, care mai spune cã au existat în ultimii ani situaþii în care numãrul pacienþilor cu arsuri majore a ajuns, în anumite situaþii, la limita maximã a capacitãþii de spitalizare de care dispune Spitalul de Arºi din Bucureºti. „Din pãcate, am trecut prin fenomene care ne-au arãtat cã putem sã avem un numãr mare de pacienþi arºi deodatã. Discoteca de la Sighetul Marmaþiei, care ne-a produs în prima fazã ºapte «arºi mari » ºi apoi încã nouã «arºi mari», la câteva ore, accidentul de la Mina Petrila ºi multe alte situaþii care produc doi, trei, patru «arºi mari». La acestea se adaugã situaþiile care apar zilnic, cel puþin în douã - trei judeþe mai apare câte un «ars mare» de la un incendiu sau un accident de muncã”.
Spitalele, obligate sã aloce un procent din contractul cu Casa de Asigurãri pentru achiziþionarea de medicamente Spitalele vor fi obligate, în baza contractului cadru încheiat anul viitor, sã aloce un procent minim din contractul cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pentru achiziþionarea de medicamente ºi materiale sanitare. Acestui procent urmeazã sã îi fie adãugate, în funcþie de specificul spitalelor, alte sume alocate achiziþiei de medicamente ºi consumabile. ligia.hutu@timpolis.ro
Sancþiuni pentru nerambursarea cãtre pacienþi a banilor cheltuiþi pentru medicamente Anunþul a fost fãcut de preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Cristian Buºoi, care a declarat, citat de Mediafax, cã au fost identificate spitale care au prevãzutã achiziþia de medicamente la valori de 2,3%, 3%, 4% din contractul cu C.N.A.S.: “Este foarte puþin. Trebuie ca în viitorul contract-cadru ºi în norme sã avem un procent minim din contractul cu Casa care sã fie acordat medicamentelor ºi materialelor sanitare. Repet, care sã fie minim. Dupã care putem pune ca recomandare în contract, în funcþie de clasificarea spitalelor, spre exemplu, de tariful pe caz ponderat, de cât este cheltuiala de personal, un procent care sã fie discutat”. Mãsura ar avea ca scop evitarea unor situaþii grave, cum au fost cele semnalate recent în unele spitale, în care angajaþii s-au plâns cã nu sunt prevãzuþi bani pentru achiziþionarea de medicamente ºi materiale sanitare. “Vor fi discuþii peste discuþii, dar cel puþin pentru procentul minim trebuie sã gãsim o formulã rezonabilã. Va trebui sã gãsim o soluþie, pentru cã unele spitale au cheltuieli de personal de peste 80 - 90 la sutã. Cheltuielile de personal, utilitãþi, hranã, curãþenie, materiale sanitare ºi medicamente trebuie sã ajungã la sutã la sutã. Dacã vor-
bim de spitalele bine finanþate, cele de înaltã performanþã sau cele din Bucureºti, cheltuielile de personal nu sunt atât de dramatice precum cele din þarã. Acolo, procentul poate fi discutat”, mai spune preºedintele C.N.A.S. Cristian Buºoi spune cã spitalele trebuie sã se organizeze mai bine: “Într-un spital unde bolnavii nu sunt trimiºi sã-ºi cumpere medicamente, 70 la sutã din cheltuieli sunt pentru plata personalului ºi 10 la sutã pentru medicamente. Managerii spitalelor trebuie sã opreascã angajãrile nejustificate ºi sã renunþe la achiziþiile nepotrivite. Existã spitale, în general în þarã, unde cheltuielile de personal sunt de 85 - 90, chiar 95 la sutã din buget”.
O decizie necunoscutã la nivel local Întrebaþi dacã în unitãþile spitaliceºti ale cãror destine le coordoneazã astfel de practici sunt uzuale sau dacã ele reprezintã doar o excepþie, managerii spitalelor din Timiºoara au invocat faptul cã aceste situaþii sunt, în majoritatea lor, rodul unor “sincope în aprovizionare”. Managerul Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã, medicul Iulius Jugãnaru, declara, în noiembrie 2013, cã nu s-a primit oficial nicio notificare legatã de anunþata intenþie a preºedintelui C.N.A.S. de sancþionare a managerilor de spitale, cã nu ºtie dacã sancþiunile avute în vedere de Cristian Buºoi vor fi de ordin financiar sau administrativ, dar cã “subiectul acesta s-a mai discutat” ºi cã “mi se pare normal ca pacienþii sã nu fie nevoiþi sã îºi plãteascã din banii proprii medicamentele de care au nevoie în spital”. Întrebat dacã are cunoºtinþã despre situaþii concrete de acest gen, petrecute în spitalul aflat în subordinea sa, dr. Iulius Jugãnaru a admis cã astfel de situaþii existã ºi cã ele pot fi motivate de anumite sincope care apar în aprovizionare: “Consumul este apreciat în baza unor estimãri bazate pe
de 23 de ani un reper al cetãþii
Structurã antifraudã în subordinea C.N.A.S.
istoric ºi astfel se poate ajunge, în unele cazuri, la epuizarea stocurilor”. Iulius Jugãnaru mai spune cã s-au întreprins la nivel de spital demersuri pentru punerea la punct a unor proceduri de urgenþã în ce priveºte achiziþia de medicamente, care sã acopere astfel nevoile unor pacienþi aflaþi în situaþii disperate.
Medicamentele cumpãrate de pacienþi, decontate de spital Managerul Spitalului Clinic Municipal, medicul Octavian Mazilu, a declarat la rândul sãu cã îi este cunoscutã intenþia lui Cristian Buºoi, dar cã nu cunoaºte la modul oficial detalii despre subiect ºi cã este prematur sã se pronunþe, fiind vorba despre o decizie care vizeazã anul 2014. La Spitalul Municipal, a mai precizat managerul Octavian Mazilu, pacienþii nu sunt nevoiþi sã îºi cumpere medicamentele decât în cazuri de excepþie. “Avem însã o procedurã de lucru în baza cãreia medicamentele cumpãrate de pacienþi pe perioada spitalizãrii sunt decontate ulterior de cãtre noi”, a declarat dr. Octavian Mazilu, punctând cã Spitalul Municipal Timiºoara se situeazã, din punctul de vedere al cheltuielilor cu personalul, sub limita de 70% din valoarea totalã a bugetului alocat. ªi asta, în pofida faptului cã “aceastã structurã pavilio-
narã pe care o avem, cu corpuri de clãdire plasate la distanþe semnificative unele de altele, implicã gestionarea spitalului cu mari eforturi administrative”.
Lider Sanitas Timiº: „De vinã poate fi ºi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor” Liderul sindicatului Sanitas Timiº, dr. Livius Cârstea, a declarat cã, potrivit unor informaþii vehiculate în diverse spaþii publice ºi care au ajuns la cunoºtinþa sa, la Spitalul Municipal Timiºoara nu se recurge la acest gen de solicitare adresatã pacienþilor. Dar afirmã cã la Secþia de Neurologie a Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã din Timiºoara ºi la Institutul de Boli Cardiovasculare Timiºoara au fost semnalate frecvent astfel de situaþii, în care, la intrare, pacienþilor le-au fost înmânate liste cu necesarul de materiale de unicã folosinþã ºi de medicamente pentru perioada de internare. Liderul Sanitas a mai apreciat cã, în afarã de subfinanþare, responsabilã pentru crearea unor astfel de situaþii poate fi ºi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor, caz în care pacienþii sunt nevoiþi sã îºi achiziþioneze substituenþi pentru substanþele de bazã.
Cristian Buºoi afirmã cã, în noiembrie, a fost înfiinþatã Direcþia Generalã Monitorizare, Control ºi Antifraudã, structurã specializatã care efectueazã activitãþi de control în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, cu rolul de a coordona, monitoriza, investiga ºi combate fraudele în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate. Aceasta are ca obiectiv realizarea de activitãþi de control inopinate la furnizorii de servicii medicale dintr-un judeþ. Prima acþiune de control inopinat a avut loc la jumãtatea lunii decembrie 2013, în Bucureºti ºi în nouã judeþe. Printre neregulile constatate se numãrã nerespectarea criteriilor de internare. “Am gãsit cazuri internate în spitalizare de zi ºi rezolvate în spitalizare continuã, iar de multe ori la foile de observaþie nu existã calitatea de asigurat. Am mai gãsit, ceea ce pentru noi a fost o uriaºã surprizã, foi de observaþie necompletate, ceea ce ridicã un mare semn de întrebare ºi pentru structurile de control local. Probabil, în prima sãptãmânã din 2014, vom avea un raport detaliat cu ceea ce am gãsit. Au mai fost cazuri sporadice de bolnavi þinuþi în spital patru luni ºi neasiguraþi þinuþi în urgenþã peste trei zile, fãrã sã existe dovada stãrii de urgenþã”, declarã Cristian Buºoi. În iulie 2013, în premierã naþionalã, C.J.A.S. Timiº a instituit un set de mãsuri antifraudã care prevãd necesitatea întocmirii de cãtre spitale a unor evidenþe informatice care sã includã pacienþii trataþi, cu menþionarea adresei de contact ºi a numerelor de telefon ale acestora. Mãsura a fost luatã, preciza atunci medicul Victor Dumitraºcu, preºedintele C.J.A.S. Timiº, tocmai pentru a se putea verifica mai eficient dacã banii alocaþi spitalelor sunt utilizaþi în folosul pacienþilor.
integrame
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
15
Un avion zbura spre Montreal, când o blonda se ridica de pe locul ei de la Economic Class si se aseaza pe un loc de la First Class. Însotitorul de zbor o vede si o roaga sa-i arate biletul. Apoi, îi spune blondei ca ea a platit un loc la Economic Class asa ca va trebui sa se aseze în spate. Blonda îi da replica: - Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gând sa stau aici! Însotitorul intra în cabina pilotilor si le spune de blonda care nu vrea sa stea pe locul platit. Copilotul se duce la ea si încearca sa-i explice din nou cum stau lucrurile. Blonda îi raspunde la fel: - Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gând sa stau aici! Copilotul îi spune pilotului ca, probabil, vor trebui sa astepte pâna la aterizare si acolo sa o dea pe mana politiei, la care pilotul îi raspunde: - Ce spui? E blonda?.Ma ocup eu atunci. Sunt însurat cu o blonda. Se duce la blonda, îi sopteste ceva la ureche, la care ea: - Oh, ma scuzati. Si se muta înapoi pe locul ei de la clasa Economic. Însotitorul de zbor si copilotul uimiti îl întreaba ce i-au spus de a reusit s-o faca sa se mute la locul ei fara scandal. - I-am spus ca First Class-ul nu merge la Montreal! l
Doi mosnegi se intilnesc: - Ce mai faci, Vasile? - Uite, am fost la femei. - Si cum a fost? - Mai curat decât la barbati. l
Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: “Va rugam sa ne spuneti opinia dumneavoastra în legatura cu lipsa de alimente din restul lumii.” Sondajul a fost un esec total: - în Africa nu stiau ce înseamna “alimente”; - în Europa de Vest nu stiau ce înseamna “lipsa”; - în Europa de Est nu stiau ce înseamna “opinie”; - în America de Sud nu stiau ce înseamna “va rugam”; - în S.U.A. nu stiau ce înseamna “restul lumii”. l
Sotia unui programator il trimite la alimentara: - Draga cumpara si tu un salam si daca are si oua, ia 10 Se duce tipul la alimentara: - Dati-mi va rog un salam. Dar oua aveti? - Da. - Atunci dati-mi 10 salamuri. l
Merge Ion la birt si îi cere Mariei un suc si doua paie. Maria îi zice: - Pai, cum mai, un suc si doua paie? - Sunt cu mândra. A doua zi vine Ion si cere un suc si trei paie. - Cum, mai? - Pai, sunt cu doua mândre, zice Ion. A treia zi vine Ion si cere un suc si un sac de paie. - Pai, cum, mai Ioane, zice Maria, un sac de paie? - Sunt cu calul azi. l
Apel telefonic la o agentie de fotomodele din capitala. O voce pitigaiata spune: - Alo! Agentia de fotomodele Superstar? - Da. - As vrea sa stiu. Cât platiti pentru o sedinta foto? - De platit, platim foarte bine, dar suntem si foarte exigenti. Primim doar fotomodelele care se încadreaza în masurile 90-60-90. - O, din punctual acesta de vedere va asigur ca nu vor fi niciun fel de probleme. La mine coincide întru totul: si înaltimea, si vârsta, si greutatea.
de 23 de ani un reper al cetãþii
16
30 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014
publicitate
E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16
Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR
Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389
TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS
de 23 de ani un reper al cetãþii
Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.