Timpolis 2016

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr.2016 23 - 29 decembrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Riscul de a ne pierde viitorul melania.cincea@timpolis.ro

Î

n pragul a 24 de ani de la Revoluþia din Decembrie, o cercetare INSCOP Research aratã cã 44,4% dintre români apreciazã cã înainte de 1989 se trãia mai bine, iar 44,7% considerã comunismul ca fiind un lucru bun pentru þarã. Ultimul, un procent puþin mai mare decât în urmã cu trei ani, când un sondaj de opinie realizat de IICCMER releva cã 44% dintre românii intervievaþi spuneau despre comunism cã a fost o idee bunã, dar prost aplicatã. Nu ºtiu dacã aceºti oameni – care se aratã dispuºi sã încerce sã retrãiascã ori sã trãiascã experienþa traumatizantã a regimului totalitarist – sunt blamabili din cauza uºurinþei cu care îºi dau „reset“ la memorie, a lejeritãþii cu care acceptã reiterarea greºelilor ºi dramelor trecutului recent, a superficialitãþii cu care îºi trateazã propriul viitor. Dacã nu cumva mai de condamnat sunt artizanii politicilor publice ºi de stat din ultimii 24 de ani, autori ai unor tactici distructive care stau la baza acestei stãri de spirit. Cei care au aruncat în derizoriu, cu bunã ºtiinþã, idealurile pentru care se ieºise în stradã în decembrie 1989. i-au bãtut joc de Punctul 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara. De 22 de ani a fost nevoie pentru ca lustraþia sã treacã de la idee la lege votatã. Departe, însã, de forma din 1990. e-au permis oamenilor din eºaloanele doi-trei ale regimului comunist sã ajungã în funcþii legislative sau executive importante, de unde au dictat apoi o continuitate, de un rafinament pervers, a sistemului comunist. Funcþii din care au împãrþit România între ei sau, dacã au preferat – din motive de autoconservare – traiul sub motto-ul „sãrac, dar cinstit“, au oferit-o, întru fidelizare, epigonilor lor. u permis intrarea pe listele de revoluþionari a fel de fel de impostori, pentru a-i decredibiliza ºi compromite astfel în ochii opiniei publice pe cei adevãraþi. ªi pentru a demonetiza ideea în sine de revoluþie. u ferecat în justiþie, indiferent de regim, misterele Revoluþiei. De jure, a rãmas neclar cine e culpabil pentru numãrul imens de oameni uciºi, mai cu seamã dupã cãderea comunismului. Potrivit Raportului Final al Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, între 22 ºi 27 decembrie 1989 s-au înregistrat 962 de morþi, în condiþiile în care numãrul total al celor uciºi, de la începutul revoluþiei, a fost de 1.104. n toþi aceºti 24 de ani nu a existat o strategie coerentã de politici publice care sã susþinã o pedagogie a memoriei colective a perioadei comuniste. Niciun discurs public oficial legat de perioada comunistã, ci doar discursuri individualizate, care nu au avut puterea sã formeze mase bine informate. Nu au existat programe naþionale educaþionale pentru predarea în ºcoli a istoriei regimului comunist. Aºa s-a ajuns la memoria selectivã ale cãrei rezultate le vedem azi. poi, în ultima perioadã, s-a ajuns pânã la sabotarea statului de drept, la subminarea instituþiilor democratice ale þãrii, la încãlcarea oficialã a principiului separaþiei puterilor în stat, la autoplasarea oamenilor puterii deasupra legilor ºi a Constituþiei. Totul, în beneficiul unei caste. roblema nostalgiei faþã de comunism, un regim totalitar, ar trebui, însã, tratatã cu atenþie, atât din perspectiva cauzei, pentru un diagnostic ºi un tratament eficiente, cât ºi din cea a efectului. Pentru cã de la o stare de spirit pesimistã, cauzatã de angoase economice, de derutã valoricã – stare suprapusã pe o lipsã a educaþiei ºi a memorializãrii –, se poate ajunge uºor la o ascensiune a populismului ºi, apoi, a politicilor radicale. Mesajul populist îl au ºi partidele de extremã stângã – cum a fost comunismul, iatã, „bun, dar eronat aplicat“ –, ºi cele de extremã dreaptã.

Dacã partidele de extremã stângã nu reprezintã, încã, un pericol demn de luat în seamã pentru vreun stat din Europa – chiar dacã ºi în alte þãri se manifestã nostalgia dupã comunism –, altfel stau lucrurile cu extrema dreaptã, care se aflã pe un trend ascendent. Iar de aici pânã la alunecarea într-un regim radical poate fi un pas. ãmâne speranþa ca, într-un efort comun al autoritãþilor, al media ºi al societãþii civile, sã se poatã pune stavilã, pânã nu e prea târziu, erodãrii încrederii publice în tot ceea ce þine de statul democratic.

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Prea târziu pentru salvarea fostului Abator din Timiºoara?

Deºi Consiliul Judeþean Timiº a rãmas pãgubit recent, dupã ce a fost fentat la licitaþia pentru o clãdire din Parcul Industrial a unei societãþi ajunse în insolvenþã, deºi era încris în masa credalã cu o datorie mare, iar clãdirea era pe propriul sãu teren, administraþia judeþeanã pare mai degrabã dornicã sã complice, nu sã clarifice situaþia alambicatã legatã de societãþile concesionare din Parcul Industrial, aprobând noi ipoteci bancare pe clãdirile din zonã. pag. 3

Concesionãri pentru un sfert de secol pentru pieþe din Timiºoara Deºi actuala conducere a Primãriei Timiºoara nu se arãta încântatã de aspectul pieþelor din municipiu ºi nici de încasãrile aferente obþinute de cãtre Municipalitate, actuala conducere a Primãriei pare decisã sã încetãþeneascã pe mai departe gestionarea pieþelor agro-alimentare timiºorene de cãtre societatea Pieþe S.A. Altfel nu se explicã intenþia de eºalonare a concesiunii cãtre Pieþe S.A. pentru recent reabilitatã Piaþã Iosefin pentru o perioadã de 25 de ani.

ª

L

A

pag. 3

Târg de Crãciun cu ofertã abundentã ºi preþuri aproape inaccesibile, la Timiºoara

A Î

Aproape o sutã de cãsuþe, forfotã multã, abundenþã de produse, preþuri piperate, poleialã ce-þi apare cu totul ºi cu totul altfel în lumina crudã a zilei ºi numeroºi trecãtori, mulþi dintre ei aproape resemnaþi. Aºa aratã centrul Timiºoarei acum, înainte de Sãrbãtoarea Crãciunului.

A

pag. 7

P

R

Administraþia judeþeanã complicã situaþia legatã de insolvenþele de la Parcul Industrial

Ion Iliescu “pune o vorbã bunã” la Guvern pentru indemnizaþiile de revoluþionar

În ultimii ani, mai multe clãdiri de patrimoniu ale Timiºoarei s-au degradat pânã la faza în care nu a mai existat nicio ºansã de reabilitare a lor. Comitetul civic pentru salvarea patrimoniului Timiºoarei susþine cã în acest fel s-au pierdut foarte multe monumente arhitectonice de valoare, reprezentative pentru oraº, ºi dã

exemplul ansamblului de clãdiri ale Abatorului, unde abia acum, dupã ani în care imobilele au fost lãsate sã se degradeze, s-au dat sancþiuni de cãtre Primãrie ºi au fost iniþiate acþiuni de reabilitare. Însã, pentru destul de multe din imobilele din perimetru, aceste acþiuni vin mult prea târziu. pag. 6

Într-un mod neaºteptat, ºi oarecum ironic, revoluþionarii care s-au ales cu indemnizaþiile suspendate dupã începerea crizei economice ºiau gãsit, în prag de sãrbãtori, sprijin din partea fostului preºedinte Ion Iliescu. Acesta le-a promis cã va vorbi cu Victor Ponta pentru reluarea plãþilor indemnizaþiilor. În acest context, asociaþii de revoluþionari din Timiºoara spun cã, în cazul revoluþionarilor cu merite deosebite – categoria afectatã de suspendarea indemnizaþiilor – ar fi trebuit sã existe câteva zeci, nu mii sau zeci de mii de beneficiari. pag. 10

2

social

23 - 29 decembrie 2013

Situaþie încordatã în U.S.L. Timiº

Un apel la onoare ºi demnitate pe adresa viceprimarului Traian Stoia Un conflict care ameninþa sã se încheie cu un viceprimar trimis la ascuþit creioane

Urmând, se pare, trendul naþional, vârfurile U.S.L. Timiº continuã sã-ºi trimitã sãgeþi.

Primarul liberal Nicolae Robu îl atenþioneazã pe viceprimarul social-democrat Traian Stoia cã onoarea ºi demnitatea nu se negociazã. ligia.hutu@timpolis.ro

„Onoarea ºi demnitatea nu se negociazã” Câteva declaraþii de-ale viceprimarului P.S.D. Traian Stoia, menite sã se substituie aºteptatelor retractãri ale afirmaþiilor cu caracter denigrator lansate, pânã nu demult, la adresa primarului P.N.L. Nicolae Robu, au stârnit reacþia edilului-ºef, care face trimitere la „caracterul nenegociabil al unor valori cum sunt onoarea ºi demnitatea”.

Viceprimarul Traian Stoia a declarat joi cã a început sã funcþioneze corect colaborarea cu primarul Nicolae Robu ºi cã este alãturi de primar “în orice se întâmplã în Primãrie”, catalogând drept o „minune” neaºteptatã faptul cã vor fi semnate, de comun acord, plângeri penale vizând elucidarea a 11 - 12 situaþii patrimoniale controversate. Aceste declaraþii au venit în contextul în care lui Traian Stoia i-a fost solicitat sã retracteze, „în termeni neambigui”, toate afirmaþiile cu caracter denigrator la adresa lui Nicolae Robu. O atitudine la care îl obliga de altfel acordul semnat între reprezentanþii U.S.L. Timiº, în 13 noiembrie, când s-au renegociat condiþiile pãcii din alianþa localã.

Traian Stoia a mai precizat ºi cã ºedinþele de lucru care erau organizate periodic de edil, cu alþi membri din conducerea Primãriei Timiºoara, printre care ambii viceprimari, consilierii personali ºi city manager-ul oraºului, ar fi fost sistate, lucru pe care l-a apreciat ca având efecte pozitive, menit sã contribuie la consolidarea relaþiilor de colaborare profesionalã dintre el ºi primarul liberal ºi la o mai eficientã comunicare.

Primarul solicitã respectarea obligaþiilor din protocolul U.S.L. Timiº Reacþia primarului Nicolae Robu faþã de aceastã încercare a viceprimarului Traian Stoia de a substitui, prin referiri evazive la buna colaborare, îndatorirea asumatã în baza protocolului încheiat de liderii U.S.L. Timiº, a fost promptã ºi a comportat o serie de nuanþe.

Precizând cã pentru sine “onoarea ºi demnitatea sunt valori nenegociabile” ºi cã, tocmai de aceea, încã aºteaptã din partea viceprimarului social-democrat „gestul remediativ cu care este dator”, ”în termeni neambigui, printr-un comunicat de presã”.

Primarul Timiºoarei mai spune cã seria de consideraþii neclare fãcute de Traia Stoia la adresa colaborãrii

cu el nu poate substitui obligaþia asumatã de acesta în baza unui acord. „Eu am fost, sunt ºi voi fi întotdeauna un om deschis, pozitiv, neîncrâncenat ºi neranchiunos, un om concentrat pe realizãri palpabile”, declarã Nicolae Robu, într-un comunicat de presã, prin care semnaleazã faptul cã pãstreazã întreaga disponibilitate la comunicare, atât în relaþia cu Traian Stoia, cât ºi în relaþia cu ceilalþi colaboratori, „dar þine de dânºii mãsura în care ei fac uz de ea”. În ceea ce priveºte ºedinþele invocate de viceprimarul P.S.D., mai spune primarul liberal, „vreau ca dânsului sã-i fie clar cã ele nu au fost sistate, ci vor continua, ele þinând de stilul meu managerial. N-am cum sã nu fac ºedinþe operative cu colaboratorii cei mai apropiaþi, care sunt: viceprimarii, city-manager-ul ºi consilierii personali, iar domnul viceprimar Stoia trebuie sã înþeleagã ºi sã respecte asta”.

Referitor la subiectul de la care au plecat, oficial, majoritatea disputelor dintre cei doi, problemele ce þin de situaþia patrimonialã a Timiºoarei, Nicolae Robu susþine cã va sprijini toate demersurile legale care vizeazã clarificarea situaþiei incerte a acelor imobile câºtigate ilegal de cãtre falºi revendicatori. De asemenea, se declarã interesat de soluþionarea situaþiilor litigioase care treneazã de mulþi ani.

“Eu am acþionat întotdeauna de când sunt primar numai ºi numai în interesul municipiului Timiºoara ºi al timiºorenilor, neavând nevoie de vreun imbold din partea domnului viceprimar sau a altcuiva. Dar am fãcut-o discret, prin demersuri oficiale, instituþionale, de altfel singurele pe care, ca adept al statului de drept, le pot admite”, puncteazã Nicolae Robu.

Cât despre afirmaþia lui Traian Stoia potrivit cãreia „minunea s-a întâmplat”, menitã sã semnaleze cã sunt deja în lucru un numãr de plângeri penale referitoare la soluþionarea

de 23 de ani un reper al cetãþii

unor situaþii imobiliare ºi la faptul cã a fost semnatã o astfel de plângere legatã de o succesiune vacantã generatoare de controverse în cazul unui imobil preluat de Stat ºi revendicat acum de mai mulþi moºtenitori, Nicolae Robu susþine cã a fãcut, demult, din proprie iniþiativã, o astfel de solicitare scrisã, atât cãtre Poliþie, cât ºi cãtre Parchet. Solicitând investigarea situaþiilor dubioase de transfer de proprietate publicã spre zona privatã, respectiv de acumulare masivã de proprietãþi foste publice în mâna unor persoane private. „Aceste solicitãri nu au rãmas fãrã ecou. Drept urmare, nu este decât un lucru firesc cã am semnat acea plângere penalã punctualã la care face referire dl viceprimar Stoia”. ªi, subliniazã primarul Robu, viceprimarul Traian Stoia “pare a nu înþelege nici acum cã, în orice se întâmplã în Primãrie, dânsul este alãturi de mine ºi nu eu alãturi de dânsul”.

P.S.D. îºi reafirmã sprijinul faþã de Traian Stoia În urma publicãrii comunicatului care conþinea punctul de vedere al lui Nicolae Robu, a sosit, în scris, ºi punctul de vedere al P.S.D., purtând semnãtura preºedintelui P.S.D. Timiº, Titu Bojin, ºi a viceprimarului Traian Stoia. Comunicatul de presã începe nu cu asumarea de cãtre Traian Stoia a obligaþiei specificate în acordul încheiat la finele ºedinþei comune a U.S.L. Timiº, din 13 noiembrie, ci prin reafirmarea sprijinului ºi a solidaritãþii exprimate de liderii P.S.D. Timiº faþã de viceprimarul Stoia ºi cu aprecieri la adresa activitãþii lui: “(...) liderii P.S.D. Timiº ºi-au exprimat din nou susþinerea totalã faþã de viceprimarul Traian Stoia, considerându-se, în urma unei analize, cã activitatea edilului a fost una foarte bunã”, se aratã în comu-

nicat.

Dupã care se mai spune cã Traian Stoia þine sã precizeze cã are o relaþie de colaborare tot foarte bunã cu primarul Nicolae Robu ºi cã „au deschis canale de comunicare care au rezolvat problemele din trecut, toatã activitatea fiind concentratã pe bunul mers al oraºului ºi al cetãþenilor Timiºoarei. Având în vedere înþelegerea semnatã de conducerea U.S.L., se retracteazã eventualele expresii care pot aduce prejudicii de imagine pãrþilor”.

Preºedintele P.S.D. Timiº, Titu Bojin, promisese, la începutul lunii decembrie, cã, înainte de finalul acestui an, va fi prezent într-o conferinþã de presã alãturi de viceprimarul Traian Stoia, prilej cu care îºi va asuma partea care îi revine din obligaþiile specificate în înþelegerea U.S.L. Timiº din 13 noiembrie.

Chestionat la o zi distanþã despre conþinutul declaraþiilor lui Titu Bojin, viceprimarul Traian Stoia a pãrut extrem de deranjat, precizând cã nu are nimic altceva de adãugat pe marginea acestui subiect, în afara faptului cã relaþia de colaborare cu primarul Nicolae Robu funcþioneazã corect ºi cã, la fel ca în sânul unei familii, “pot apãrea conflicte care se rezolvã, uneori printr-o strângere de mânã”. În 13 noiembrie, la finele întâlnirii care a avut loc în U.S.L. Timiº pentru a gãsi o soluþie la situaþia conflictualã iscatã la vârful Primãriei Timiºoara, sa decis, printre altele, cã Traian Stoia sã retracteze „în termeni neambigui, printr-un comunicat de presã, afirmaþiile denigratoare pe care le-a fãcut la adresa Primarului Nicolae Robu, ca fiind total nefondate”.

Tensiunile de la vârful conducerii Primãriei Timiºoara s-au intensificat atunci când primarul liberal a declarat cã, din pricina unor divergenþe legate de încãlcarea în mod repetat de cãtre viceprimarul social-democrat a îndatoririlor de serviciu ºi din cauza nerespectãrii confidenþialitãþii în probleme ce þin de cursul anchetelor referitoare la cazuri patrimoniale controversate, nu mai poate continua colaborarea profesionalã cu el. ªi a cerut P.S.D. retragerea sprijinului politic ºi desemnarea unui alt candidat pentru poziþia de viceprimar.

Nicolae Robu mai spunea atunci cã, dacã P.S.D. nu îi va retrage sprijinul politic lui Traian Stoia, va recurge la restrângerea atribuþiiilor acestuia de serviciu, trimiþându-l “la ascuþit creioane”.

Numeroasele declaraþii fãcute în cadrul conferinþelor de presã sãptãmânale de cãtre viceprimarul Traian Stoia, despre cursul anchetelor care vizeazã elucidarea situaþiilor imobiliare controversate, care au permis unor familii înstãrite de romi din Timiºoara sã intre în posesia a mai mult de 140 de imobile de patrimoniu din Timiºoara, dar ºi dezvãluirile din cursul anchetelor au fost invocate de edilul-ºef ca fiind doar câtevadintre motivele care au stat la baza divergenþelor de principiu intervenite între cei doi.

eveniment

23 - 29 decembrie 2013

3

Administraþia judeþeanã complicã situaþia legatã de insolvenþele de la Parcul Industrial Deºi Consiliul Judeþean Timiº a rãmas pãgubit recent, dupã ce a fost fentat la licitaþia pentru o clãdire din Parcul Industrial a unei societãþi ajunse în insolvenþã, deºi era înscris în masa credalã cu o datorie mare, iar clãdirea era pe propriul sãu teren, administraþia judeþeanã pare mai degrabã dornicã sã complice, nu sã clarifice situaþia legatã de societãþile concesionare din Parcul Industrial. Aprobând noi ipoteci bancare pe clãdirile din zonã.

Aceasta deºi chiar administraþia judeþeanã susþinea cã e ciudatã ºi complicatã situaþia din zonã, fiind tranzacþionate fãrã probleme clãdiri ale unor societãþi ajunse în faliment, deºi sunt construite pe terenul Consiliului Judeþean.

sunt concesionare de teren de la C.J. Timiº, ci cumpãrãtoare de hale.

„Fentare” rãmasã fãrã urmãri

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O nouã ipotecã pe o halã de pe terenul C.J.T. Dupã ce susþinea, în acest an, cã nu este foarte clar cum se va rezolva situaþia de la Parcul Industrial Timiºoara, unde mai multe clãdiri ale unor societãþi ajunse în insolvenþã au fost scoase la licitaþie, deºi sunt pe terenul C.J. Timiº, administraþia judeþeanã pare sã complice ºi mai mult situaþia alambicatã de la P.I.T.T., aprobând noi ipoteci puse pe hale de pe propriul teren.

Zilele trecute a fost fãcut public un proiect de hotãrâre prin care se

aprobã instituirea unei ipoteci asupra unei hale a unei societãþi comerciale, deºi clãdirea e construitã pe o parcelã din Parcul Industrial ºi Tehnologic Timiºoara. Este vorba despre o halã pe un teren al C.J. Timiº, în suprafaþã de 2004 metri pãtraþi, ipoteca fiind instituitã în favoarea unei bãnci comerciale pentru accesarea unei linii de credit de cãtre societatea concesionarã.

Aprobarea ipotecãrii este ciudatã, în condiþiile în care chiar administraþia judeþeanã suþinea recent cã se confruntã cu o situaþie cel puþin ciudatã, pentru cã o parte din firmele care ºi-au construit hale pe terenurile concesionate de aici au ajuns în insolvenþã.

„Având în vedere faptul cã, în momentul de faþã, ne confruntãm cu situaþia intrãrii în procedura de insolvenþã a mai multor firme care au concesionat ºi au realizat investiþii pe astfel de parcele ºi, prin urmare, cu scoaterea la licitaþie de cãtre lichidatorii judiciari a halelor construite, ceea ce presupune implicit încetarea contractelor de concesiune cu firmele respective, se impune gãsirea unei soluþii pentru reglementarea situaþiei terenului, care rãmâne în continuare ocupat de construcþii”, se menþiona într-un raport recent legat de P.I.T.T. Cu alte cuvinte, halele respective se pot vinde, deºi terenul de dedesubt

este al C.J. Timiº, lucru care poate cauza controverse de ordin juridic ºi ar putea genera noi procese. “Vânzarea halei construite, proprietatea firmei concesionare, intratã în procedura de insolvenþã, duce la încetarea contractului cu firma respectivã, iar pentru teren nu se va putea percepe nicio redevenþã atâta timp cât nu existã concesionar, deºi terenul rãmâne ocupat în continuare de investiþiile realizate”, spun reprezentanþii C.J. Timiº. Cu alte cuvinte, firmele care cumpãrã hale ar putea sã stea gratis pe terenul Consiliului Judeþean, pentru cã nu existã bazã contractualã de a încasa redevenþe, atâta vreme cât respectivele firme nu

În plus, C.J. Timiº a fost recent fentat pe propriul teren, la Parcul Industrial, dupã ce hala în care voia sã-ºi amenajeze un service a fost vândutã fãrã ºtiinþa sa. Pentru a reduce cheltuielile aferente reparaþiilor necesare pentru parcul auto, a decis sã-ºi creeze un service propriu. A gãsit ºi locul de funcþionare potrivit – o halã de la Parcul Industrial, care aparþinuse unei societãþi intrate în insolvenþã. Zilele trecute, oficialilor C.J. Timiº li s-a adus însã la cunoºtinþã cã hala a fost vândutã. Fãrã ºtiinþa administraþiei judeþene, deºi Consiliul Judeþean fãcea parte din masa credalã, având de încasat sume destul de mari de la societatea ajunsã în insolvenþã.

Situaþia a fost însã acceptatã ca atare, fãrã sã aibã vreo urmare. „Acel imobil s-a pierdut, ºi nu se mai poate face nimic în momentul de faþã. ªi opinia mea este cã s-a pierdut din cauza neglijenþei conducerii executive a Consiliului Judeþean. ªi nu este exclus sã se fi mers la pont, sã se fi sifonat informaþii din C.J. Timiº”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu. „Acum, într-adevãr, nu se mai poate face nimic în privinþa acelui imobil.

Suntem nevoiþi sã investim într-o altã locaþie, pentru cã, având multe societãþi în subordine, ºi un parc auto pe mãsurã, chiar avem nevoie de acel service”, ne-a declarat ºi consilierul judeþean P.N.L. Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a C.J. Timiº.

Concesionãri pe un sfert de secol pentru pieþe din Timiºoara Deºi actuala conducere a Primãriei Timiºoara nu se arãta încântatã de aspectul pieþelor din municipiu ºi nici de încasãrile aferente obþinute de cãtre Municipalitate, actuala conducere a Primãriei pare decisã sã încetãþeneascã pe mai departe gestionarea pieþelor agroalimentare timiºorene de cãtre societatea Pieþe S.A. Altfel, nu se explicã intenþia de eºalonare a concesiunii cãtre Pieþe S.A. pentru recent reabilitatã Piaþã Iosefin pe o perioadã de 25 de ani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O concesionare pe un sfert de veac Primãria Timiºoara a fãcut public, zilele trecute, un proiect de hotãrâre ce vizeazã contractul de concesiune prin atribuire directã a Pieþei Iosefin cãtre societatea Pieþe S.A. Într-unul dintre articolele acestui act normativ se aratã, printre altele, cã „redevenþa datoratã de cãtre concesionar reprezintã recuperarea valorii de investiþie într-o perioadã de 25 de ani – din care anul 1 ºi anul 2 perioadã de graþie”. Ca atare, Municipalitatea intenþioneazã

nu sã obþinã venituri cât mai mari de pe urma exploatãrii pieþei, ci sã-ºi recupereze mãcar investiþia pentru reabilitare pe o perioadã ce se întinde pe un sfert de secol, lucru care cumva gireazã faptul cã Municipalitatea intenþioneazã sã pãstreze administrarea pieþelor de cãtre S.C. Pieþe S.A., deºi recent îºi exprimase nemulþumirea cu privire la felul în care aratã ºi funcþioneazã majoritatea pieþelor din muncipiu. „Este clar cã Primãria nu e mulþumitã deloc de cum decurge administrarea pieþelor în municipiu. Pãrerea mea, ºi nu doar a mea, este cã, dacã pieþele s-ar da spre administrare unor operatori privaþi, Primãria ar scoate mult mai mulþi bani din gestionarea lor, ºi activitatea s-ar eficientiza. Dar aºa, prin concesiuni pe 25 de ani, e ca ºi cum Primãria ar gira aceeaºi societate ca administrator al pieþelor pentru cel puþin un sfert de secol”, spune consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu. În ultimele luni ale mandatului lui Gheorghe Ciuhandu la Primãrie ºi primele luni de mandat ale lui Nicolae Robu se vorbea destul de mult despre posibilitatea concesionãrii pieþelor cãtre operatori privaþi, existând ºi un proiect concret în acest sens. Pânã la urmã, însã, s-a renunþat la idee.

Aspectul ºi gestionarea pieþelor

din Timiºoara au revenit pe agenda Primãriei dupã o interpelare a grupului de consilieri locali ai P.D.-L. care au atras atenþia recent asupra mizeriei ºi deficienþelor de organizare care pot fi remarcate inclusiv în pieþe modernizate recent, cum este Piaþa Badea Cârþan. ªi dacã, de obicei, la astfel de interpelãri, Primãria contrazicea iniþiatorii, de aceastã datã primarul Nicolae Robu s-a arãtat întru totul de acord cu aspectele remarcate. „Nu pot decât sã spun cã e ºi concluzia mea. Într-adevãr, suntem extrem de rãmaºi în urmã la capitolul pieþe, aratã jalnic ºi Piaþa 700, ºi Piaþa Badea Cârþan, ºi pieþele din cartiere”, spunea Nicolae Robu. Or aceastã concluzie vine în contradicþie cu intenþiile legate de concesionarea pe termen lung a pieþelor.

Modernizare contestatã chiar de o parte din beneficiari În ceea ce priveºte Piaþa Iosefin, lucrãrile extinse de reabilitare care au avut loc la acest spaþiu comercial nu au pãrut sã fie pe placul majoritãþii vânzãtorilor de aici, care spun cã structura etajatã a noii pieþe îi dezavantajeazã

pe cei de la etajele de sus pentru cã, dacã nu merg lifturile, nimeni nu urcã pânã la etajele superioare pe scãri “pentru un fir de pãtrunjel”.

O parte din producãtorii de aici susþineau cã vânzãrile le-au scãzut substanþial dupã modernizarea pieþei ºi cã planificã sã se mute în alte pieþe din oraº. E o intenþie care vine în

contradicþie cu scopul modernizãrii, Municipalitatea putând avea surpriza sã constate cã a dat milioane de euro pentru un spaþiu care riscã sã rãmânã aproape gol.

Inaugurarea Pieþei Iosefin a fost amânatã cu câteva luni faþã de data stabilitã iniþial. Construcþia a fost ridicatã pe o suprafaþã de 1.645 de metri pãtraþi.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

23 - 29 decembrie 2013

reportaj

Târg de Crãciun cu ofertã abundentã ºi preþuri aproape inaccesibile, la Timiºoara Aproape o sutã de cãsuþe, forfotã multã, abundenþã de produse, preþuri piperate, poleialã ce-þi apare cu totul ºi cu totul altfel în lumina crudã a zilei ºi numeroºi trecãtori, mulþi dintre ei aproape resemnaþi.

Aºa aratã centrul Timiºoarei acum, înainte de Sãrbãtoarea Crãciunului. ligia.hutu@timpolis.ro

Un oraº scãldat în luminiþe de Crãciun Un oraº aproape cenuºiu ºi care îmbracã, pe alocuri, aspect de bazar, îi întâmpinã pe trecãtorii care se încumetã sã înfrunte frigul ºi sã ia la pas strãzile din centru ºi din apropierea zonei centrale. E plin de ornamente de Crãciun dintre cele mai diverse, care împodobesc în devãlmãºie intrãrile în cafenele, baruri sau magazine. Deasupra capului, strãjuind strada Alba Iulia, regãseºti aceleaºi decoraþiuni de Crãciun pe care le ºtii deja de anul trecut. Apoi, imediat ce treci de poarta îmbrãcatã în cetinã de brad, eºti propulsat direct în universul Târgului de Crãciun.

La cele 100 de cãsuþe de Crãciun, dupã principiul veni, vidi ºi cam atât Vezi bradul înalt, instalat în apropierea Operei, ºi rãzbate înspre tine mirosul de vin fiert ºi de cârnaþi ce vine din spaþiul anume destinat comercianþilor de alimente ºi preparate specifice sãrbãtorilor de iarnã. Mâncare multã, însã deloc ieftinã, sortimente dintre cele mai diverse, preparate tradiþionale, tobã, caltaboº, jumãri ºi cârnaþi, sarmale ºi bucãþi imense de fripturã de toate felurile se întrec sã le ofere timiºorenilor iluzia îndestulãrii în preajma sãrbãtorilor.

Cãsuþele din Piaþa Operei sunt multe, aproape 100, un numãr record adicã, ºi sunt construite la fel, din lemn. Poþi distinge, printre ele, de exemplu, Atelierul de olãrit al lui Moº Crãciun, care îi îmbie pe cei mici cu activitãþi atrãgãtoare, ce îi lasã sã-ºi dea frâu liber imaginaþiei, fiindcã pot picta pe ceramicã dupã bunul plac ºi propriul gust. Strãjuind centrul de o parte ºi de alta, aliniate frumos, restul cãsuþelor din lemn îºi înfãþiºeazã, la rândul lor, oferta. „Am venit numai ca sã ne plimbãm, e frumos totul, dar lucrurile sunt scumpe, mult mai scumpe decât le poþi gãsi la supermarket sau la magazinele mici din cartier”, îmi spune o doamnã cu pãrul cãrunt, care þine de mânã un bãieþel în salopetã albastrã de fâº, cu obrajii îmbujoraþi. „Nu te poþi apropia de ele”, zice nemulþumit ºi domnul Ion Pater, care a stat o vreme la coadã în faþa unei cãsuþe cu brânzeturi.

A întrebat cât costã, a calculat preþul unui kilogram ºi a plecat spunând, revoltat, cã nu poate sã dea 120 de lei pe kilogram.

La fel se întâmplã ºi în cazul jumãrilor. Sunt apetisante, oamenii se apropie, întreabã cât costã, dar apoi se îndepãrteazã agale. Resemnaþi. „Pentru pensiile noastre, preþurile sunt de lux. Sunt produse din abundenþã, dar nu þi le poþi permite” , spune alt domn, care se plimbã prin centru cu soþia. A venit sã priveascã, sã analizeze oferta. Dar cam atât... Spune cã pen-

de 23 de ani un reper al cetãþii

sionarii sunt umiliþi ºi obligaþi sã se descurce cu pensii de mizerie ºi cã abia le mai rãmân bani pentru mâncare dupã ce îºi plãtesc cheltuielile ºi îºi cumpãrã medicamentele. Nu vrea însã sã îºi spunã numele, fiindcã zice cã „oricum, doamnã, la ãºtia care conteazã nu le pasã de ce spun eu”.

Dacã te apropii de comercianþi ºi îi întrebi dacã au sau nu clienþi, îþi spun, aproape la unison, cã oamenii care cumpãrã sunt destul de puþini. Vin, se uitã la produse, întreabã de preþ ºi marea majoritate pleacã fãrã sã cumpere ceva. „Nu ne putem permite, însã, sã lãsãm prea mult la preþ”, spune o doamnã care vinde cârnaþi. ªi explicã ºi de ce: „Preþul cãsuþelor e mare, aºa cã, dupã ce plãteºti taxele, rãmâi cu mai nimic. Trebuie sã câºtigãm ºi noi ceva. E greu sã stai toatã ziua în frig ºi sã nu vinzi mare lucru”.

Mai multã animaþie la cãsuþele cu dulciuri La cãsuþele cu ciocolatã de casã, salam de biscuiþi ºi cozonaci e ceva mai multã animaþie. Aici, preþul, deºi e mare, pãleºte în faþa insistenþei copiilor pofticioºi. Aºa cã vânzãtorii se pot considera mai norocoºi.

Cei care vând jucãrii, însã, spun cã, deºi e perioada cadourilor, lucrurile se miºcã foarte greu. ªi invocã drept motive tot concurenþa supermarket-urilor, unde preþul jucãriilor e mult mai mic.

De gãsit, poþi gãsi însã la Târgul de Crãciun (aproape) orice: de la icoane pictate meºteºugit pe lemn, pe sticlã sau pe piatrã, pânã la aranjamente de Crãciun fãcute din brad ºi împodobite cu globuri, de la suveniruri, pânã la mãrunþiºuri de tot felul, tocmai bune sã fie oferite în dar. Fulare, cãciuli, mãnuºi, halva, vin fiert, caºcaval, jumãri, „plãcintã întinsã de Turnu”, cu viºine, cu mere, cu brânzã ºi cu nuci, murãturi, dovleac copt, dulceþuri, lumânãri, bomboane de pom, candele, icoane, colaci secuieºti, brânzã de burduf, tobã ºi din nou cârnaþi. De data asta ungureºti, preparaþi dupã reþete tradiþionale. Cu multã boia de ardei. La preþuri piperate, însã. ªi-apoi tocãniþe ºi gulaº la ceaun ºi kurtos kolacs, fãcut proaspãt, chiar în faþa ta, deasupra jarului încins, rãspândind în jur parfum de vanilie. ªi ciocolatã de casã, nuci caramelizate, fructe confiate, salam de biscuiþi, cozonaci de toate felurile. Vin fiert, clocotind în cazane uriaºe, în care plutesc leneºe cuiºoare, bucãþi de scorþiºoarã, mere ºi felii de portocale. Toate acestea compun tabloul, fãcut din fãrâme, al Târgului de Crãciun din Timiºoara acestui final de an. În Timiºoara cea din ajun de sãrbãtori, negustori pricepuþi cautã sã îþi vândã, la preþuri exorbitante, numeroasele ispite ale unui Crãciun occidentalizat.

Mai sunt ºi colinde, care rãsunã tare din difuzoare, ºi frânturi de liturghie, ce rãzbat dinspre Catedralã. ªi, în faþa Operei, stinghere, arzând pe mai multe rânduri, stau candelele aprinse în amintirea celor ce s-au trecut în Decembrie ºi care amintesc cã, înainte sã vinã Crãciunul, se împlinesc 24 de ani de libertate. Într-o Timiºoarã eclecticã, în care, fãurit din contraste, spiritul Crãciunului cautã sã se armonizeze cât se poate de bine cu direcþia în care se duc timpul ºi vremurile...

cazuisticã

23 - 29 decembrie 2013

5

Conferenþiar de la Universitatea de Medicinã, condamnat la închisoare pentru luare de mitã Daniel Cioca, conferenþiar doctor la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara, a fost condamnat, pentru luare de mitã, la trei ani de închisoare de cãtre Tribunalul Timiº. Sentinþa poate fi, însã, atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro

Condamnare ºi confiscarea extinsã a averii În afarã de condamnarea cu închisoare, instanþa a mai stabilit confiscarea a 2.910 euro, reprezentând valoare mitei luate ºi dovedite de cãtre procurori. De asemenea, magistraþii au decis confiscarea extinsã a 33.500 de euro ºi 123.320 lei, bani transferaþi de Daniel Cioca în conturile mamei sale, dupã începerea anchetei. Sentinþa Tribunalului Timiº nu este definitivã, ea putând fi atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. În 8 februarie, în urma unor percheziþii fãcute în biroul ºi maºina profesorului Daniel Cioca ºi în urma unor

audieri fãcute de procurori, acesta a fost reþinut pentru 24 de ore. A doua zi, judecãtorii Tribunalului Timiº au decis arestarea lui preventivã a pentru 29 de zile, pentru luare de mitã de la studenþi pentru a trece examenele. Ulterior, contractul individual de muncã al profesorului a fost suspendat pânã la lãmurirea situaþiei juridice.

La începutul lunii aprilie, Daniel Cioca a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº, primul termen fiind stabilit pentru 13 mai, la Tribunalul Timiº. Purtãtorul de cuvânt al acestei instanþe, Lavinia Biniº, declara cã instanþa a decis, în 4 aprilie, menþinerea în arest a profesorului pentru alte 60 de zile, acesta fiind arestat încã din februarie, pentru luare de mitã de la studenþi. Decizia a fost, însã, atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara.

Procurorii au arãtat în rechizitoriul în cazul profesorului de la Universitatea de Medicinã Timiºoara cã acesta primea 100 - 300 de euro de la studenþi pentru a-i trece examenele ºi avea sume importante în conturi, iar din 2005 nu ºi-a mai scos banii de salariu din cont.

Din 2005 nu ºi-a mai scos salariul din bancã Procurorii au verificat ºi situaþia financiarã a profesorului Daniel Cioca, constatând cã acesta a depus sume importante în mai multe bãnci din Timiºoara. Astfel, la B.C.R. avea un depozit de 25.000 de lei, din septembrie 2009, precum ºi aproape 10.000 de lei în contul de salariu, la B.R.D., avea 40.000 de lei din aprilie 2010, la Bank Leumi România, avea un depozit de 153.000 de lei, din noiembrie 2012, ºi unul de aproape 70.000 de lei, din decembrie 2012, iar la Banca Transilvania mai avea un depozit de peste 33.000 de euro ºi unul de 122.000 de lei, ambele deschise la începutul acestui an.

Potrivit rechizitoriului, de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara, din munca la catedrã ºi cercetare, din 2007 pânã în 2012, el a realizat venituri de aproximativ 500.000 de lei.

Procurorii au notat ºi cã, din 2005, profesorul nu ºi-a mai scos banii de salariu din bancã, ci doar a adãugat sume sau a fãcut depozite. În anii fiscali 2008 2012, Cioca a realizat venituri de apro-

ximativ 550.000 de lei, însã valorile depuse în bãnci depãºesc aceastã sumã. În rechizitoriu se mai aratã cã la începutul lunii februarie, la câteva zile dupã ce a fost ridicat de procurori pentru a fi audiat, din conturile profesorului au fost transferate sume în conturi aparþinând mamei sale. Este vorba de 33.500 de euro ºi 122.060 de lei, procurorii cerând instanþei de judecatã confiscarea acestor bani. În 8 februarie, în urma unor per-

Modificãrile la legea privind sancþionarea spãlãrii banilor, retrimise la Parlament Traian Bãsescu a retrimis, miercuri, la Parlament Legea privind prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, atrãgând atenþia cã, prin modificãrile aduse, se limiteazã capacitatea operaþionalã a Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi i se reduce rolul la unul pur formal.

TIMPOLIS

Potrivit unui comunicat de presã al Administraþiei Prezidenþiale, legea trimisã la promulgare modificã ºi completeazã Legea nr. 656/2002, pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, prin transpunerea prevederilor art. 8 din Directiva 2010/78/U.E. a Parlamentului European ºi a Consiliului, din 24 noiembrie 2010.

Totodatã, însã, potrivit expunerii de motive, actul normativ îºi propune „consolidarea capacitãþii operaþionale a Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi întãrirea cooperãrii cu toate autoritãþile de aplicare a legii”, se mai aratã în comunicatul citat de Mediafax. În acest context, potrivit cererii de reexaminare, modificãrile aduse alineatului 1 al articolului 8 ºi alineatului 2 al articolului 26 din Legea nr.

656/2002, precum ºi abro-

garea, începând cu data de 1 februarie 2014, a punctelor 1 ºi 2 ale Articolului 55 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/ 2010 privind Codul de Procedurã Penalã, prin care atribuþia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este înlocuitã cu atribuþia de simplã informare a autoritãþilor judiciare, sunt de naturã a limita capacitatea operaþionalã a Oficiului ºi de a-i reduce rolul la unul pur formal. „În forma iniþialã, atunci când Oficiul constata existenþa unor indicii temeinice de

spãlare a banilor sau de finanþare a actelor de terorism, aceastã autoritate avea obligaþia sesizãrii de îndatã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, iar aceastã instituþie avea obligaþia efectuãrii de cercetãri cu privire la existenþa sau inexistenþa unor asemenea fapte grave. În legea transmisã spre promulgare, prin inserarea obligaþiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, nu se mai creeazã obligaþia de cercetare a aspectelor cu care s-a fãcut informarea, Parchetul putând

decide dacã va da sau nu curs acestor cercetãri”, se mai aratã în cererea de reexaminare.

De asemenea, se menþioneazã cã, prin modificarea adusã alineatului 7 al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, reprezentantul Asociaþiei Române a Bãncilor nu va mai face parte din plenul Oficiului, ca structurã deliberativã ºi de decizie: „La momentul adoptãrii Legii nr. 656/2002, includerea unui reprezentant al Asociaþiei Române a Bãncilor în plenul Oficiului a avut la bazã dezvoltarea unor mecanisme adecvate ºi eficiente în vederea coordonãrii luptei împotriva spãlãrii banilor ºi combaterii terorismului, activitate în care considerãm implicarea sistemului bancar ca necesarã ºi importantã. În acest sens, considerãm oportunã reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaþiei Române a Bãncilor.

Totodatã, având în vedere necesitatea pãstrãrii unui reprezentant Asociaþiei Române a Bãncilor, alãturi de introducerea unui reprezentant al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, pentru pãstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, þinând, totodatã, cont ºi de atribuþiile Serviciului Român de Informaþii în acest domeniu, susþinem ºi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului”.

cheziþii fãcute în biroul ºi maºina profesorului Daniel Cioca ºi în urma unor audieri fãcute de procurori, acesta a fost reþinut pentru 24 de ore. A doua zi, judecãtorii Tribunalului Timiº au decis arestarea preventivã a acestuia pentru 29 de zile, el fiind cercetat pentru luare de mitã de la studenþi pentru a trece examenele. Ulterior, contractul individual de muncã al profesorului a fost suspendat pânã la lãmurirea situaþiei juridice.

CEDO dã dreptate unui deþinut din România care solicitã meniu special pentru cã este budhist Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a dat câºtig de cauzã unui deþinut budhist care a dat în judecatã statul român, stabilind cã deþinuþii au dreptul la un regim alimentar care sã fie în concordanþã cu convingerile religioase ale acestora.

Refuzul autoritãþilor române de a oferi un regim alimentar vegetarian deþinutului moldovean Ghennadi Vartic, convertit la budhism, reprezintã o încãlcare a libertãþii religioase a acestuia, a stabilit C.E.D.O., relateazã AFP, sursã citatã de Mediafax. Ghennadi Vartic este deþinut în România, dupã ce a fost condamnat, în 1999, la 25 de ani de închisoare.

Decizia C.E.D.O. nu este definitivã, Bucureºtiul având la dispo-

ziþie trei luni pentru a o contesta.

Pânã în anul 2007, deþinutul primea colete cu mâncare din partea familiei. Însã, de atunci, legislaþia s-a modificat, iar coletele nu mai sunt permise. Deþinutul este nemulþumit de meniul destinat postului creºtin-ortodox, afirmând cã este deficitar în calorii. La rândul sãu, Administraþia Penitenciarelor a argumentat cã regimul vegetarian nu îi convine lui Vartic deoarece acesta suferã de hepatitã. În cursul sesiunilor la C.E.D.O., autoritãþile române au anunþat cã suspecteazã cã unii deþinuþi se convertesc la o anumitã religie pentru a obþine meniuri mai bune. Însã judecãtorii au stabilit cã nu existã dovezi cã Vartic ar fi procedat în acest fel.

România va trebui sã îi plãteascã deþinutului 3.000 de euro ca daune morale. (TP)

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

23 - 29 decembrie 2013

Prea târziu pentru salvarea fostului Abator din Timiºoara? l Ansamblul de clãdiri, extrem de degradat, e foarte greu de reabilitat În ultimii ani, mai multe clãdiri de patrimoniu ale Timiºoarei s-au degradat pânã la faza în care nu a mai existat nicio ºansã de reabilitare a lor. Comitetul civic pentru salvarea patrimoniului Timiºoarei susþine cã în acest fel s-au pierdut foarte multe monumente arhitectonice de valoare, reprezentative pentru oraº, ºi dã exemplul ansamblului de clãdiri ale Abatorului, unde abia acum, dupã ani în care imobilele au fost lãsate sã se degradeze, s-au dat sancþiuni de cãtre Primãrie ºi au fost iniþiate acþiuni de reabilitare. Însã, pentru destul de multe din imobilele din perimetru, aceste acþiuni vin mult prea târziu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un dezastru general Perimetrul fostului Abator Orãºenesc a ajuns sã fie una dintre cele mai urâte ºi neîngrijite zone din Timiºoara, având un aspect dezolant, cu clãdiri distruse ºi o vegetaþie de junglã. Primãria susþine abia acum cã reprezentanþii societãþii proprietare a terenului de pe bulevardul Eroilor de la Tisa “au înþeles importanþa demersului iniþiat de Primãria Timiºoara cu privire la protejarea patrimoniului istoric” ºi au termen trei luni sã igienizeze cele cinci hectare, dupã aplicarea unei amenzi de 8.000 de lei.

Una din societãþile proprietare, membrã a Þiriac Holding, alãturi de o companie spaniolã, a fost sancþionatã pentru încãlcarea Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, dar ºi pentru nerespectarea autorizaþiei de construcþie, emisã în 2008 de Primãria Timiºoara, autorizaþie a cãrei valabilitate a expirat, fãrã ca societatea sã solicite una nouã, dupã cum precizeazã reprezentanþii Primãriei. Reprezentanþii societãþii au avut

în octombrie o întâlnire cu viceprimarul Traian Stoia, iar mãsurile discutate au fost punerea în siguranþã în regim de urgenþã a monumentului istoric, conform legii, ºi obþinerea autorizaþiei de construire în regim de urgenþã pentru reabilitarea clãdirilor existente în ansamblul monumentului istoric Abator, pânã la 16 ianuarie 2014. De asemenea, în acelaºi termen trebuie realizatã ºi igienizarea celor cinci hectare de teren aferent construcþiilor.

Din pãcate, multe din aceste mãsuri ce vizeazã iniþierea de reabilitãri în zonã vin mult prea târziu. O mare parte din clãdirile ce þin de fostul Abator sunt la a cincea sau a ºasea iarnã în care nu mai au acoperiº, sau au acoperiº perforat, iar zãpada ºi ploaia au distrus structura acestora, ºubrezindu-le pânã la stadiul în care nu se mai poate face mare lucru pentru ele.

“Din informaþiile pe care le am, în zonã a început sã se lucreze. Tot ce se va face va fi însã strict supravegheat de Poliþia Construcþiilor. Eu cred cã în zonã o parte din clãdiri au fost lãsate voit sã se degradeze, pentru a nu se mai putea salva ulterior mare lucru”, declara Traian Stoia. În urmã cu aproape douã luni, viceprimarul spunea cã “aºteptãm cu interes punerea în operã a obligaþiilor asumate în procesul-verbal ºi salvarea unui monument important pentru istoria Timiºoarei”.

Aºteptarea se pare cã se prelungeºte, însã conducerea Primãriei Timiºoara susþine cã, dacã se va constata cã existã rea-voinþã ºi nu se implementeazã planul de consolidare ºi reabilitare a clãdirilor din ansamblul arhitectonic, va face sesizãri penale proprietarilor Abatorului. “Au început sã cureþe Abatorul, dar s-au oprit înainte de a începe reparaþiile acoperiºurilor. Eu i-am lãudat cã s-au apucat sã cureþe, am fost obiectiv. O sã-i abordãm telefonic.

Urmãtoarea mãsurã nu mai e amendã, e dosar penal ºi pedepsele sunt de la unu la zece ani

Mall-ul, încã vehiculat ca destinaþie

de închisoare. Mai au timp sã repare acoperiºul. Am crezut cã lucrurile vor continua într-un mod corect, probabil cã multitudinea de probleme pe care le au oamenii ãºtia in businessurile pe care le conduc i-au împiedicat sã-ºi facã treaba”, a declarat Traian Stoia.

Rãmâne de vãzut dacã ameninþãrile Primãriei se vor concretiza ºi ce se va mai lucra în zonã, þinând cont cã se anunþã cãderi de zãpadã ºi vin ºi sãrbãtorile.

Ministerul Culturii nu a avut bani sã-l cumpere Abatorul Orãºenesc, de pe bulevardul Eroilor de la Tisa nr.

24, a fost construit între anii 1904 ºi 1905, dupã planurile arhitectului Székely László.

La acea vreme, autoritãþile locale i-au încredinþat celui care a fost primul arhitect-ºef al Timiºoarei proiectarea unui

Daniel Vighi: “Încã de acum ºase ºapte ani am tras semnale de alarmã cu privire la Abator” Daniel Vighi, membru al Comitetul civic pentru salvarea patrimoniului Timiºoarei, susþine cã în Timiºoara s-a încetãþenit o practicã prin care multe imobile de patrimoniu au fost distruse, fãrã ºansã de a mai fi reabilitate. “În cazul Abatorului, cred cã de prin 2006 - 2007 tot tragem semnale

de alarmã. Nu ºtiu ce se mai poate salva acum. Nu este însã singurul monument distrus în acest fel. Constatãm cã ºi în zona centralã s-a adoptat un fel de strategie, prin care cei care cumpãrã astfel de spaþii le distrug indirect, abandonândule”. Daniel Vighi mai spune cã, în mod normal, dacã se distru-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ge o clãdire de patrimoniu, se intrã sub incidenþa Codului Penal. Dar aºa, “se ºubrezeºte puþin structura, se sparge acoperiºul, dupã care e lãsatã natura sã desãvârºeascã distrugerea. În acest mod proprietarii evitã ºi problemele cu legea, iar clãdirile respective se distrug rapid”.

abator modern, acesta fiind urmat de peste 20 de alte clãdiri reprezentative pentru Timiºoara. Abatorul ºi-a încetat activitatea în 1989, iar din 1992 a fost lãsat în paraginã. Astãzi figureazã pe Lista Monumentelor Istorice ºi este considerat una dintre clãdirile urbane reprezentative din oraº, Situaþia din prezent, când o bunã parte din acest ansamblu arhitectonic a fost degradatã, pânã în punctul în care nu se ºtie ce se mai poate salva, putea fi evitatã prin exercitarea de cãtre autoritãþi a dreptului de preemþiune, adicã dreptul de a fi preferat unor persoane fizice sau juridice la vânzarea unui sediu de instituþie sau a unei clãdiri de patrimoniu.

Statul putea sã cumpere clãdirea pentru care exista intenþia transformãrii în centru comercial. În februarie 2001, firma care era proprietarã atunci, Plaza Center, depusese spre avizare la Ministerul Culturii documentaþia cu privire la constructia unui mall, Timiºoa-

ra Plaza Center, pe respectiva locaþie. Intenþiile iniþiale ale investitorului fuseserã de a demola cea mai mare parte a monumentului istoric, dar Ministerul Culturii ºi-a dat acordul în privinþa avizãrii unui plan care presupunea demolarea parþialã.

Proprietarul de atunci, Plaza Center, a renunþat însã la proiectul de construire a mallului, a anunþat Ministerul Culturii ºi Cultelor cã nu mai are bani ºi cã vrea sã vândã imobilul, Statul fiind primul cãruia îi fãcea aceasta ofertã, în virtutea dreptului de preemþiune.

Nici în 2003, nici în 2006, când a fost anunþat faptul cã Plaza Center vrea sã vândã Abatorul, Statul nu a avut bani. “Ministerul Culturii ºi Cultelor nu a dispus ºi nu dispune de fondurile necesare achiziþionãrii imobilului, drept pentru care a declinat acest drept în ambele rânduri, atenþionând atât proprietarul, cât ºi Primãria cu privire la responsabilitãþile ce revin prin lege”, ne comunicau oficialii ministeriali.

Încã nu este clar în momentul de faþã care va fi destinaþia acestui spaþiu, însã s-ar putea ca tot destinaþia de mall sã rãmânã ca idee fezabilã. Existã în acest sens ºi un Plan Urbanistic Zonal aprobat de ani buni de Primãria Timiºoara, în care se precizeazã cã “în zona de sud a Timiºoarei comerþul ºi loisir-ul lipsesc aproape cu desãvârºire, dacã este sã calculãm raportat la numãrul de locuitori. Datorita faptului cã pentru a trece din partea de nord în cea de sud este nevoie sã treci peste douã bariere, canalul Bega ºi calea feratã, întreaga viaþã a oraºului este perturbatã de aceastã migraþie continuã”. În sprijinul acestei idei au venit, în mod surprinzãtor, ºi concluziile unor arhitecþi care fac lobby pentru un asemenea proiect, afirmând cã sediul fostului abator este nefuncþional de mai bine de 20 de ani, ceea ce a dus la o degradare continuã ºi ca este foarte posibil ca aceastã construcþie sã nu mai reziste încã o iarnã. Noul centru comercial ce urma sã se construiascã aici ar fi urmat sã adãposteascã magazine, sãli de cinema, restaurante, cafenele, ºi sã aibã ºi o parcare pe mãsurã. De asemenea, vechiul proiect prevedea cã pe 30.000 mp din cei 60.000 mp câþi are întregul ansamblu, sã fie destinaþi locuinþelor, fiind preconizatã amenajarea a aproape 200 de apartamente.

Necesitatea construirii mall-ului a fost invocatã ºi în contextul în care s-a impus în acest an o “prohibiþie” la vânzarea de alcool la localurile din Complexul Studenþesc. Pânã la un moment dat a existat un temei legal pentru a refuza autorizarea de baruri ºi fast-food-uri în zonã, în 2004 fiind adoptatã o hotãrâre de Consiliu Local prin care se delimita zona Complexului ºi se spunea clar cã nu este permisã înfiinþarea de baruri sau restaurante de tip fast-food, invocându-se faptul cã, oricum, în zonã urmeazã sã se construiascã mall-ul de la Abator, unde studenþii sã poatã avea acces la spaþii de acest gen, iar campusul sã fie un loc de studiu ºi odihnã. Pânã la urmã, însã, s-a ales praful de aceste planuri, iar respectiva hotãrâre de consiliu local a fost încãlcatã în serie.

economic

23 - 29 decembrie 2013

7

Impozit suplimentar pe masaj erotic ºi reviste deocheate l Inedita propunere legislativã are printre iniþiatori ºi un senator timiºean

Completare la “Legea autostopului”

Cu sau fãrã indicii legate de gradul de golire al bugetului de stat, pe lângã celebra iniþiativã a impozitului pe autostop, în Parlament a fost depus recent un proiect de lege ce vizeazã impozitatea suplimentarã a saloanelor de masaj erotic ºi a publicaþiilor deocheate.

Ineditul proiect de lege îl are printre iniþiatori ºi pe senatorul P.N.L. de Timiº Ben-Oni Ardelean. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Impozit XXX Ineditul proiect de lege depus recent la Senat, numit „Propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr.

196/2003, privind prevenirea ºi combaterea pornografiei, precum ºi a Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal” îi are printre iniþiatoripe senatorii P.N.L. Ben-Oni Ardelean ºi Sorin Roºca Stãnescu.

Proiectul prevede, printre altele, accizarea produselor ºi serviciilor cu caracter pornografic, precizând cã mãsurile instituite nu pot fi catalogate drept cenzurã, având în vedere cã “accesul la materiale ºi servicii cu caracter pornografic nu va fi restricþionat, ci doar limitat, cu scopul ocrotirii minorilor, dar ºi al moralei publice, precum ºi a limitãrii efectelor evaziunii fiscale în domeniu”. Iniþiatorii mai susþin cã necesitatea accizãrii produselor ºi serviciilor de acest gen îºi gãseºte fundamentul atât în prevederile similare, existente la nivel european, cât ºi în “politica fiscalã modernã, adoptatã de Guvernul României”.

Mai precis, se doreºte, prin acest proiect de lege, instituirea unei accize fixe pentru fiecare obiect sau publicaþie cu caracter pornografic, precum ºi achitarea unei taxe anuale de licenþã de cãtre operatorii economici care presteazã activitãþi de tip striptease sau masaj erotic. Argumentul, expus în motivaþia proiectului de lege, este cã materialele cu caracter pornografic, precum ºi serviciile de aceastã naturã, nu reprezintã o necesitate ºi nici bunuri de larg consum, ci pot fi încadrate cu uºurinþã în categoria bunurilor de

lux, ºi, în aceste condiþii, “necesitatea taxãrii suplimentare devine evidentã, mãsura având un impact pozitiv asupra veniturilor la bugetul de stat”.

Pentru a nu lãsa lucrurile nelãmurite, proiectul de lege începe cu definiþii, arãtând cã, de exemplu, prin materiale cu caracter pornografic se vor înþelege publicaþii, obiecte, fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, filme, înregistrãri video ºi/sau audio, spoturi publicitare, programe ºi aplicaþii informatice, piese muzicale, precum ºi orice alte forme de exprimare care prezintã comportament sexual explicit sau sugereazã o activitate sexualã ºi cã “prin obiect cu carcater pornografic se înþelege acel obiect, indiferent de forma sau materialul din care este realizat, care are scopul de fi folosit pentru stimularea actului sexual sau în orice alt scop erotic”.

Striptease doar cu scenã, camere de masaj, doar cu toaletã proprie Proiectul de lege prevede ºi norme clare legate de localurile de striptease ºi saloanele de masaj erotic. Astfel, localurile în care se prezintã programe erotice, de striptease trebuie sã aibã spaþiile de desfãºurare a activitãþii inaccesibile privirilor din exterior, sã aibã pazã asiguratã, sã nu foloseascã o reclamã stra-

dalã indecentã ºi sã fie amplasate la o distanþã mai mare de 250 de metri faþã de ºcoli, internate sau lãcaºuri de cult. Totodatã, existã ºi prevederi legate de spaþiul minim ºi amenajãrile interioare, în sensul cã localurile respective vor trebui sã aibã, prin lege, o suprafaþã de minimum 100 de metri pãtraþi ºi sã deþinã cel puþin o scenã. În cazul saloanelor de masaj erotic, prevederile legale obligatorii sunt ºi mai interesante. Pe lângã obligativitatea suprafeþei de minimum 100 de metri pãtraþi, camerele în care se desfãºoarã aceste activitãþi trebuie sã fie dotate cu grup sanitar propriu ºi trebuie sã angajeze doar personal calificat în profesia de tehnician masor.

Deºi se ºtie cã, în general, clienþii nu merg la astfel de saloane pentru cã au gâtul înþepenit.

Publicaþiile cu caracter pornografic, potrivit aceleiaºi propuneri legislative, trebuie sã fie destinate exclusiv persoanelor majore ºi sã fie prezentate în

ambalaje care nu permit rãsfoirea sau vizionarea la stand.

Nu scapã de braþul legii nici persoanele care realizeazã siteuri cu caracter erotic sau pornografic, care sunt obligate sã le paroleze, iar accesul la acestea va fi permis numai dupã ce s-a plãtit un abonament lunar de utilizare, stabilit de realizatorul site-ului ºi declarat la organele fiscale. Totodatã, se interzice realizarea ºi administrarea site-urilor având caracter pedofil, zoofil sau necrofil.

Proiectul de lege nu uitã sã precizeze ºi accizele care se sperã cã se vor încasa în urma aplicãrii acestui act normative.

Astfel, pentru revistele porno se va plãti un euro pe bucatã, pentru filmele porno trei euro pe bucatã, pentru obiectele cu caracter ponografic, cu valoare unitarã de pânã la 50 de euro, cum ar fi, de pildã, vibratoarele, se va plãti 10 euro pe bucatã, iar pentru cele care depãºesc 50 de euro, adicã, probabil gonflabile, se va plãti 20 de euro pe bucatã.

Proiectul de lege depus la Senat are ca scop declarat creºterea veniturilor de stat, scop asumat ºi de un alt proiect de lege devenit celebru în ultimele zile – cel de interzicere sau impozitare a autostopului. Astfel, în condiþiile în care reþeaua de transport public rutier este inexistentã între multe localitãþi, inclusiv în Timiº, neexistând autobuze sau microbuze care sã aibã curse regulate, iar multe linii ferate folosite de navetiºti s-au închis, Guvernul U.S.L. vrea sã interzicã sau sã impoziteze în regim de taxi una dintre cele mai practicate metode de transport rutier din România – autostopul, pe motiv cã este o practicã ilicitã cu efecte semnificative asupra transportului local ºi cel judeþean.

Astfel, persoanele fizice sau cele juridice nu vor mai putea realiza transport public de persoane cu un autoturism dacã nu respectã prevederilor Legii privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere. În acest scop, Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publicã un proiect de ordonanþã de urgenþã.

Iniþiatorii proiectului actului normativ motiveazã noile reglementãri ºi urgenþa acestora prin faptul cã legislaþia în vigoare nu prevede dispoziþii pentru sancþionarea respectivelor fapte care sã descurajeze aceste practici ilicite în activitãtile de transport rutier de persoane. Ei mai spun cã menþinerea acestei stãri de fapt, prin perpetuarea practicilor ilicite, afecteazã profund activitatea întreprinderilor autorizate ºi mediul concurenþial, având un impact negativ inclusiv asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplãþii taxelor ºi impozitelor aferente activitãþilor de transport rutier de persoane neautorizate desfãºurate de cãtre persoa-

ne fizice ºi juridice.

Situaþia actualã, se aratã în acelaºi proiect, reclamã o intervenþie imediatã pentru “întãrirea ºi perfecþionarea instrumentelor legale de combatere a activitãþilor de transport rutier de persoane neautorizate, inclusiv prin stabilirea unei sancþiuni contravenþionale având un puternic caracter disuasiv, de naturã a face intervenþia organelor abilitate mai eficientã”, “eliminarea acelor practici în transportul rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, care afecteazã siguranþa circulaþiei rutiere”, precum ºi “garantarea unui mediu concurenþial corect pe piaþa transportului rutier de persoane.”

Altfel spus, Guvernul Ponta vrea sã creeze cadrul legal prin care pot fi sancþionate persoanele fizice sau juridice care efectueazã activitãþi neautorizate de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor. Potrivit proiectului, constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 5.000 de lei efectuarea de transport public de persoane cu autoturism de cãtre persoanele fizice sau juridice fãrã respectarea prevederilor legale, conform cãrora transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizaþi.

Este greu de imaginat însã cum se vor aplica aceste prevederi legale, cum vor lucra agenþii fiscali puºi sã depisteze autostopiºti, ºi cum vor dovedi aceºtia cã o persoanã surprinsã într-o maºinã e autostopist, rudã sau prieten al conducãtorului auto. În plus, ce alternativã oferã Guvernul care vrea sã stopeze aceastã practicã, într-un judeþ mare, precum Timiºul, unde reþeaua rutierã de transport public lipseºte cu desãvârºire pe zone destul de mari?

Economist: “Unele din propunerile de impozitare din ultima perioadã intrã în sfera penibilului” Economistul Nicolae Bobiþan, conferenþiar universitar la Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Administrare a Afacerilor din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara, susþine cã unele dintre propunerile de impozitare din ultima perioadã intrã în sfera penibilului ºi cã

reprezintã un indiciu cã Statul nu ºtie de unde sã mai facã rost de bani la buget.

“Din punctul meu de vedere, multe din aceste proiecte recente legate de impozitare suplimentarã intrã în sfera penibilului ºi reprezintã un indiciu cã s-a cam ajuns la fundul sacului, ºi cã nu se ºtie

de unde sã se mai scoatã bani. Din propunerile recente de impozitare, fezabil e doar acel proiect legat de construcþii speciale, care e normal, pânã la urmã, pentru cã ºi companiile trebuie sã plãteascã pentru acest gen de construcþii, la fel cum plãtesc persoanele fizice. În ce-

ea ce priveºte propunerile ciudate legate de impozitare, cum ar fi acea impozitare a autostopului, pe lângã faptul cã sunt imposibil de aplicat, sunt ridicole ºi aratã cã Guvernul, pentru cã nu i-a ieºit planul cu acciza pe carburanþi, cautã surse alternative de a mai strânge bani.”

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

23 - 29 decembrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

23 - 29 decembrie 2013

9

ªanse suplimentare în confruntarea cu un destin potrivnic “Va câºtiga cel care pune mai mult suflet”

O întâlnire cât o lecþie de viaþã, care te îndeamnã sã îþi reevaluezi prioritãþile dintr-o perspectivã cu totul diferitã, la o dezbatere publicã organizatã de Fundaþia Pentru Voi. Identificarea posibilitãþilor ºi soluþiilor de integrare profesionalã a persoanelor cu dizabilitãþi intelectuale a adus împreunã câþiva tineri cu diverse grade de dizabilitate ºi câþiva educatori, formatori, mentori ºi reprezentanþi ai structurilor care au în grijã destinele persoanelor din categoriile vulnerabile. ligia.hutu@timpolis.ro

Cursuri adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilitãþi intelectuale Dezbaterea prilejuitã de încheierea proiectului „Excelnet – Înfiinþarea unei reþele de centre de excelenþã în furnizarea serviciilor de reabilitare ºi integrare profesionalã pentru persoanele cu dizabilitãþi, ca grup vulnerabil pe piaþa muncii” a fost moderatã de directorul executiv al Fundaþiei Pentru Voi, Laila Onu, ºi de directorul Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº, Emilia Milutinovici.

La întâlnire au fost prezenþi atât formatori din cadrul proiectului derulat de Fundaþia Pentru Voi în parteneriat cu Organizaþia Naþionalã a Persoanelor cu Handicap din România, cât ºi psihologi, asistenþi sociali, mentori ºi beneficiari direcþi ai proiectului, adicã persoane cu diverse grade de dizabilitate intelectualã, dar

care au avut cu acest prilej ºansa de a dobândi o calificare.

Laila Onu a vorbit despre existenþa unor bariere sociale de care persoanele cu diverse dizabilitãþi se lovesc, menþionând cã, în pofida dezavantajului cu care acestea pornesc la drum, societatea are totuºi deschiderea de a le oferi sprijin, care sã le confere un anume grad de independenþã.

Fundaþia Pentru Voi a înfiinþat în 1999, în premierã naþionalã, un serviciu de angajare asistatã, care a dobândit recunoaºtere ca model de bunã practicã la nivel naþional ºi internaþional. Cea mai mare reuºitã a fost, spune Laila Onu, angajarea pe piaþa liberã a muncii ºi în unitãþi protejate a peste 80 de adulþi cu dizabilitãþi intelectuale. În plus, au fost îndrumate ºi consiliate vocaþional alte peste 100 de persoane.

Laila Onu mai spune cã, atunci când au cãutat pe piaþa muncii din România furnizori de formare profesionalã care sã aibã competenþa de a susþine cursuri destinate persoanelor cu diverse dizabilitãþi, au constatat cã existã prea puþini furnizori de cursuri accesibilizate, în format uºor de înþeles, ºi au fost nevoiþi sã se acrediteze, pentru proiectele în curs, în calitatea de furnizor pentru aceastã categorie de persoane. Reprezentanþii Fundaþiei Pentru Voi au derulat douã cursuri destinate persoanelor de la Centrul de Recuperare ºi Reabilitare Neuropsihiatricã Gãvojdia, unul de calificare nivel I în ocupaþia de lucrãtor în cultura plantelor ºi un altul de iniþiere-comunicare în limba oficialã.

“Zeci de persoane cu dizabilitãþi au în prezent un loc de muncã datoritã programelor de suport oferite de

Fundaþie, devenind astfel cât se poate de independente”, spune Emilia Milutinovici, directorul D.G.A.S.P.C. Timiº.

Beneficii imediate pentru cursanþi Nu a fost vorba nici mãcar o clipã despre nemulþumire, umilinþã sau resemnare la dezbaterea prilejuitã de finalizarea programului de calificare profesionalã a persoanelor cu dizabilitãþi intelectuale.

Dimpotrivã, s-a vorbit despre speranþã, reuºitã, puterea de a gestiona cu maximum de demnitate situaþii de viaþã nefavorabile ºi despre bucuriile mici ale vieþii, evaluate din perspectiva unor persoane care, potrivit precizãrilor Lailei Onu, au cãutat sã compenseze prin muncã neajunsurile unei vieþi de zi cu zi. ªi au izbutit sã îºi câºtige o brumã de independenþã. “Nu a fost deloc uºor, pentru cã, spre deosebire de ceea ce înþelegem de obicei prin cursuri, în cazul acesta am avut ºi cursanþi care, o parte dintre ei, nu ºtiu sã scrie sau sã citeascã. ªi atunci, fiecare curs, a trebuit tradus într-un format cât mai accesibil, în imagini ºi informaþii concrete, care sã îi ajute pe cursanþii noºtri sã îºi dobândeascã deprinderile practice”, a precizat Laila Onu. Aceasta mai spune cã respectivele cursuri, pline de noþiuni practice, au stârnit un entuziasm neaºteptat în rândul cursanþilor. “Am primit multe telefoane de la pãrinþii cursanþilor care ne-au semnalat cã aceºtia învaþã cu mult entuziasm pentru examenele de final de curs. În plus, cursul acesta a mai fost deosebit prin

Laila Onu

Emilia Milutinovici ceva, în afarã de modalitatea de predare: prin aceea cã a adus beneficii imediate, concrete, pentru cei implicaþi. Iar acestea s-au concretizat, pe de o parte, prin dobândirea unor cunoºtinþe ºi deprinderi practice ºi, pe de altã parte, prin aceea cã fiecare cursant a primit pe durata cursului câte o indemnizaþie”, precizeazã Laila Onu.

Vorbesc în cuvinte puþine, sunt emoþionaþi ºi se mai poticnesc din când în când.

Te frapeazã, însã, felul în care îºi descriu bucuria, la final de curs, când “ºtim sã deosebim orzul de ovãz ºi de orzoaicã”, dupã ce au plantat lavandã, arbuºti ornamentali, meri ºi cireºi, ale cãror fructe vor aºtepta sã le culeagã, “dar nu acum, ci peste vreo câþiva ani”, ºi au învãþat cum se pregãteºte ºi se fertilizeazã pãmântul. Te frapeazã, de asemenea, felul în care se raporteazã, cu nãdejde ºi curãþenie sufleteascã, la Dumnezeu, cãruia îi mulþumesc pentru bucuria lucrurilor însemnate din vieþile lor.

Se bucurã de flori ºi de televizorul sau de brânza topitã pe care ºi le-au cumpãrat din banii lor. ªi spun, cu o seninãtate vrednicã de a fi luatã drept exemplu, cã atâta vreme cât sunt sãnãtoºi ºi au o meserie, nu le lipseºte nimic.

Cosmin Daniel Nicolici, unul dintre cursanþi, de la C.R.R.N. Gãvojdia, spune cã a mai lucrat ºi mai demult, a fost frizer, a lucrat ºi la cules porumbul, dar acum are o meserie ºi se bucurã : “Mie îmi place ºi sã îngrijesc via, ºi am învãþat sã lucrez ºi în grãdinã, ºi la solar, ºi am lucrat în livada cu meri de la noi”. Povesteºte fericit, dar ºi uºor stânjenit, cã, din banii de indemnizaþie, ºi-a cumpãrat brânzã topitã, un telefon mobil, un pachet de þigãri ºi suc ºi spune cã, la viitorul concurs pe care îl vor organiza în primãvara anului viitor între centre, pentru desemnarea celei mai frumoase grãdini îngrijite de ei, absolvenþii acestui curs, “va câºtiga echipa care va pune cel mai mult suflet”.

Luminiþa Cãldãraº, de la Centrul “Împreunã”, spune ºi ea, emoþionatã: “Poate cã nu ºtiu sã mã exprim, dar ºtiu multã practicã. ªi îi mulþumesc lui Dumnezeu cã am tot ce îmi trebuie ºi am foarte multe flori”.

Despre aceasta, Laila Onu spune cã este, începând din acest an, ºi membrã a Organizaþiei Europene a Autoreprezentanþilor, adicã a persoanelor cu dizabilitãþi care vorbesc în nume propriu, dar ºi a Comitetului de Femei al Forumului European al Persoanelor cu Dizabilitãþi.

Inginerul agronom Ana Rusmir spune cã nu a crezut vreodatã cã îi va mai folosi calificarea sa de bazã, aceea de inginer agronom. E masterand în asistenþã socialã ºi este ºef serviciu la Centrul Împreunã. ªia dobândit atestat de lector pentru cursul de cultura plantelor adresat persoanelor cu dizabilitãþi ºi spune cã a fost o provocare aceasta, “pentru cã ºtiþi, o parte dintre ei, pe lângã problemele specifice, nu ºtiu sã scrie sau sã citeascã ºi, atunci, e ca ºi când ai primi un manual în limba chinezã, ºi tu, ca lector, trebuie sã îl traduci, sã îl accesibilizezi în limba românã, pentru ca ei sã poatã înþelege ºi învãþa. ªi am fãcut foarte multã practicã”.

Ana Rusmir insistã, la fel ca ºi instructorul Gabriela Schera, de la C.R.R.N. Gãvojdia, pe faptul cã acest gen de cursuri sunt utile ºi prin prisma terapiei ocupaþionale, pentru cã “o datã cã le furnizeazã o calificare, ceea ce este important, dupã cum ºtiþi, pentru o treaptã de salarizare superioarã, ºi apoi îi scoate din rutina zilnicã, ceea ce e iarãºi important, ºi le conferã independenþã”.

de 22 de ani un reper al cetãþii

10

chestiunea sãptãmânii

23 - 29 decembrie 2013

Ion Iliescu “pune o vorbã bunã” la Guvern pentru indemnizaþiile de revoluþionar l “Trebuiau sã fie doar câteva zeci de luptãtori cu merite deosebite în toatã

þara”, spun reprezentanþii unor asociaþii de revoluþionari din Timiºoara Asociaþia Revoluþionarilor fãrã Privilegii – o altã formã de protest faþã de vânãtoarea de certificate Într-un mod neaºteptat ºi oarecum ironic, revoluþionarii care s-au ales cu indemnizaþiile suspendate dupã începerea crizei economice ºi-au gãsit, în prag de sãrbãtori, sprijin din partea fostului preºedinte Ion Iliescu.

Acesta le-a promis cã va vorbi cu Victor Ponta pentru reluarea plãþilor indemnizaþiilor. În acest context, unele asociaþii de revoluþionari din Timiºoara spun cã, în cazul revoluþionarilor cu merite deosebite – categoria afectatã de suspendarea indemnizaþiilor – ar fi trebuit sã existe câteva zeci, nu mii sau zeci de mii de beneficiari.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un sprijin neaºteptat Preºedintele de onoare al P.S.D., Ion Iliescu, le-a spus, la sfârºitul sãptãmânii trecute, revoluþionarilor care i s-au plâns de greutãþile materiale pe care le întâmpinã dupã suspendarea indemnizaþiei pe care o primeau, cã existã bani ºi cã plata pentru cei cu merite deosebite se va relua: “Sunt bani ºi se va relua plata. Ea a fost suspendatã. Eu am sã vorbesc cu Victor Ponta ca sã abordeze lucrurile direct, sã ajute Secretariatul de Stat. Nu e lipsa acestui Guvern. Boc a întrerupt ºi e greu sã revii la normalitate”.

Revoluþionarii i-au transmis cã au pierdut foarte mulþi bani în instanþã, unul dintre aceºtia, preºedinte de asociaþie de revoluþionari, precizând cã a fãcut 700 de dosare. Preºedintele de onoare al P.S.D. i-a rãspuns cã Secretariatul de Stat pentru Revoluþionari prezintã o documentaþie în acest sens: “Nu poate sã dea la douãzeci ºi ceva de mii de oameni. Nu o sã câºtige toþi în instanþã”.

Reprezentantul revoluþionarilor i-a reproºat cã problema nu a fost rezolvatã de USL, deºi au trecut doi ani ºi jumãtate: “Ordonanþa 84, cea care taie banii revoluþionarilor, a fost datã în data de 12 ºi tot în 12 a fost publicatã în Monitorul Oficial. Deci, s-a încãlcat dreptul de a se comunica, de a discuta cu societatea civilã. E fãcutã cu încãlcarea legii. Orice om de bunã credinþã, jurist, putea pânã acum sã o rezolve. Faptul cã nu s-a dorit rezolvarea pe noi ne pune pe gânduri.”

Ion Iliescu susþine cã blocajul plãþilor nu a intervenit din

cauzã cã nu s-a dorit: “Existau douãzeci ºi ceva de mii de certificate, Secretariatul lucreazã.

Sunt trei categorii distincte: rãniþii, familiile celor decedaþi ºi cei cu merite deosebite. útia au fost suspendaþi la platã, celelalte merg în continuare”.

Rãmâne de vãzut care va fi rezultatul acestor asigurãri ºi promisiuni, ºi de unde ºtie Ion Iliescu cã existã bani, mai ales cã bugetul s-a discutat din start fãrã majoritatea amendamentelor pentru investiþii, motivându-se faptul cã nu existã bani, iar Timiºul este unul dintre judeþele care, ca ºi anul trecut, nu s-a ales cu mai nimic în urma alocãrilor bugetare pe anul viitor.

A.L.T.A.R.: “Cele mai multe probleme au fost la dosarele luptãtorilor” Virgil Hosu, preºedintele Asociaþiei Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi în Revoluþie A.L.T.A.R. 1989, susþine cã, de la început, cele mai mari controverse ºi semne de întrebare au existat la dosarele revoluþionarilor cu merite deosebite, nu la rãniþi sau la urmaºii celor decedaþi, unde acordarea de certificate s-a bazat pe o documentaþie mult mai clarã. “În cazul urmaºilor celor decedaþi în Revoluþie, la dosar sunt înscrisuri clare – certificate de deces ale celor care ºi-au pierdut viaþa în Decembrie 1989 ºi aºa mai departe. La fel, la rãniþi existã certificate medicolegale, iar la cei arestaþi existã, la Timiºoara de exemplu, evidenþele de la Penitenciarul Popa ªapcã. În cazul luptãtorilor, lucrurile sunt ceva mai complicate, pentru cã s-a mers pe declaraþiile a trei martori ºi avizul unui preºedinte de asociaþie, oricare ar fi acesta”.

Din punctul sãu de vedere, dacã s-ar fi mers pe acorda-

de 23 de ani un reper al cetãþii

rea de certificate strict în litera legii, în categoria de revoluþionari cu merite deosebite ar fi rãmas doar câteva zeci, nu mii, nu zeci de mii ca în prezent.

“Legea spunea cã se acordã certificate doar acelor persoane care au participat nemijlocit la acþiunile de stradã sau conducãtorilor de grupuri. Dacã se mergea doar pe oraºele mari, ºi strict pe cei cu merite deosebite, nu cred cã erau mai mult de câteva zeci de posesori de astfel de certificate. Pânã întro sutã, la nivel naþional. Nu este normal ca la Caracal sau la alt aºa-zis oraº martir sã fie 3000 de revoluþionari cu merite deosebite, iar la Timiºoara, doar 300. A luat o asemenea amploare acest fenomen, ºi s-a uitat cã atunci nimeni nu a ieºit în stradã pentru beneficii”. În ceea ce priveºte drepturile prevãzute de lege pentru revoluþionari, cum ar fi acel hectar de teren acordat revoluþionarilor, Virgil Hosu spune cã, în Timiº, tocmai o bunã parte din revoluþionarii cu merite reale nu au mai putut beneficia de aceastã prevedere: “Jumãtate dintre membrii A.L.T.A.R. nu au primit acel hectar de teren, ºi cine ºtie când ºi dacã îl vor mai primi. Însã sunt destui revoluþionari de ocazie care au fost printre primii împroprietãriþi în Timiº cu astfel de suprafeþe, fiind cunoscute de presã controversele locale legate de aceste puneri în posesie”.

Ca o formã de protest faþã de aºa-numita vânãtoare de certificate de revoluþionar, în urmã cu câþiva ani se înfiinþa la Bucureºti Asociaþia Revoluþionarilor Fãrã Privilegii, o asociaþie formatã din luptãtori în Revoluþia din 1989 care nu au beneficiat ºi nu doresc sã beneficieze de privilegiile oferite de legislaþia românã.

Membri ai acestei asociaþii sunt cei care au participat la demonstraþiile din Decembrie 1989, au luptat împotriva comunismului, cei care au fost arestaþi sau izolaþi pe motive politice, cu ocazia acelor evenimente, ºi care nu au pretins, solicitat sau beneficiat de privilegii materiale, precum ºi revoluþionarii cu certificat care nu au solicitat sau beneficiat de avantajele materiale oferite de certificatul de revoluþionar.

Asociaþia ºi-a propus, prin-

tre altele, aflarea ºi aducerea la cunoºtinþa publicã a adevãrului despre evenimentele din Decembrie 1989, denunþarea profitorilor, precum ºi descurajarea ºi denunþarea imposturii ºi spiritului mercantil ale celor ce revendicã statutul de revoluþionar în scopul obþinerii de foloase materiale.

Asociaþia Timiºoara a sprijinit acest demers, considerându-l benefic ºi salutar, în contextul controverselor legate de privilegii, de revoluþionarii autentici ºi cei de ocazie. “Ideea a fost sã demonstrãm cã existã o categorie de oameni care a fost în stradã în Decembrie 1989 ºi care nu a avut intenþia de a obþine foloase de pe urma implicãrii în revoluþie. Ideea a fost a lui Ion Caramitru ºi, în momentul înfiinþãrii, am publicat în ziarul Timiºoara, pe prima paginã, o pozã cu Piaþa Operei în

Decembrie 1989, cu mesajul «Dacã vã recunoaºteþi în fotografie, veniþi sã vã înscrieþi în asociaþie!» Cumva, în ultimii ani s-a încercat într-un mod incorect sã se acrediteze ideea cã, dacã nu ai certificat de revoluþionar, atunci e clar cã nu ai fost la Revoluþie. Or, lucrurile nu stau aºa”, ne-a declarat Florian Mihalcea, preºedintele Societãþii “Timiºoara”.

Niculae Mircovici: “Unii au primit certificate pentru cã, în Decembrie 1989, au mers la Primãrie ºi s-au aºezat pe scaunul primarului” Deputatul timiºean Niculae Mircovici, unul dintre parlamentarii care au cerut verificãri extinse ale eliberãrii de certificate de revoluþionar în ultimii ani, spune cã problemele cele mai multe legate de eliberarea de certificate de revoluþionar au apãrut pe perioada în care a fost secretar de stat George Costin, condamnat recent pentru trafic de influenþã: “S-au acordat extrem de multe certificate controversate de revoluþionar, dar nu la Timiºoara, ci la Bucureºti, la Asociaþia Metrou, la Constanþa. Aþi vãzut ºi câte oraºe martir au apãrut în ultima perioadã. În aceste oraºe existã aºa-ziºi revoluþionari care au cerut ºi au primit certificate, cu beneficiile aferente, pentru cã în Decembrie 1989 au intrat în biroul primarului ºi s-au aºezat pe scaunul lui”.

Acum un an, dupã ce douã

proiecte legislative legate de declararea Constanþei ºi a Craiovei oraºe-martir au fost adoptate de Parlament, forul legislativ a aprobat o nouã propunere privind declararea Caransebeºului ca oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989, în expunerea de motive arãtându-se cã acolo au murit trei oameni.

Conform unor contabilizãri fãcute de cãtre asociaþii de revoluþionari, situaþia pe oraºemartir a revoluþionarilor este urmãtoarea : Bucureºti – 6.496 de persoane, Timiºoara – 2.790 de persoane, Braºov – 1.389 de persoane, Constanþa – 1.298 de persoane, Sibiu – 687 de persoane, Buzãu – 576 de persoane, Cluj – 545 de persoane, Arad – 486 de persoane, Dâmboviþa – 480 de persoane, Prahova – 330 de persoane, Mureº – 343 de persoane, Brãila – 214 persoane ºi Iaºi – 189 de persoane.

În total, împreunã cu Craiova ºi Caransebeºul – ultimele beneficiare ale acestui statut – sunt 15 oraºe-martir, în care sunt înregistraþi 15.823 de revoluþionari, respectiv peste 61% din totalul revoluþionarilor care au dobândit certificatele ºi titlurile conform legii 42/1990 republicatã. În celelalte 29 de judeþe în care nu sunt oraºemartir sunt înregistrate 12.063 de persoane.

11

intersecþii

23 - 29 decembrie 2013

DN6 Timiºoara - Lugoj, unul dintre cele mai periculoase drumuri din Timiº Drumul Naþional 6, segmentul Timiºoara - Lugoj, s-a dovedit încã o datã a fi unul dintre cele mai periculoase drumuri ce strãbat Timiºul. Porþiunea ce leagã cele douã oraºe a înregistrat trei accidente grave doar în aceastã lunã, punctul negru fiind segmentul din dreptul comunei Belinþ. george.tugurlan@timpolis.ro

Douã accidente recente pe aceeaºi porþiune de drum

Timiºoara - Lugoj, un drum periculos DN6, ce face parte din E70, este un drum ce poate fi considerat periculos, mai ales pe porþiunea Timiºoara Lugoj. Curbele ºi traficul intens, coroborate cu viteza excesivã, au dus, nu o datã, la producerea de accidente grave. Pentru cã drumul se aflã în stare bunã, ºoferii au tendinþa de a circula cu vitezã, de multe ori neluând în considerare curbele periculoase, obligaþia de asigurare în momentul depãºirii sau faptul cã traficul este intens. Prin urmare, astfel de accidente au ajuns sã fie frecvente pe traseul Timiºoara Lugoj, îndeosebi în zona Belinþ. Doar în acest an, trei accidente grave, pe lângã cele douã amintite, s-au produs

pe aceastã porþiune de drum. Îîn 5 august, din cauza vitezei, un accident s-a produs la intrarea în Izvin. Douã maºini s-au ciocnit dupã ce unul dintre ºoferi a efectuat o depãºire riscantã. La câteva minute de la impact, una dintre maºini a luat foc, arzând complet, iar cele patru persoane implicate în accident au avut nevoie de îngrijiri medicale. În 3 iunie, un alt accident grav s-a petrecut tot la ieºirea din localitatea Belinþ, spre Chizãtãu. ªoferul unui autotren a lovit un bãrbat care circula pe partea carosabilã. Victima a fost aruncatã în ºanþul de pe marginea drumului. Se pare cã bãrbatul circula haotic pe ºosea, iar ºoferul l-a observat târziu, fiindu-i imposibil sã evite impactul. Medicii de pe o ambulanþã din Lugoj au ajuns la faþa locului, dar nu au mai putut face nimic pentru a salva viaþa bãrbatului. Accidentul s-a produs în acelaºi loc unde, în 27 mai, un ºofer de microbuz a lovit un biciclist. Acesta, un tânãr de 18 ani a fost agãþat de oglinda microbuzului, în timp ce ieºea de pe un drum lateral pe strada principalã, fãrã a se asigura.

Biciclistul s-a lovit cu capul de asfalt, fiind dus la Spitalul Judeþean din Timiºoara în stare foarte gravã.

DN6, segmentul Timiºora - Lugoj, a fost, în decembrie anul trecut, locul unui accident în care a fost implicat ºi fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã. El a fost rãnit în urma unui eveniment rutier produs la ieºirea din localitatea Izvin spre Recaº, dupã ce pierduse controlul volanului, iar maºina pe care o conducea a intrat întrun cap de pod, iar apoi s-a rãsturnat. În urma impactului violent, Valeriu Tabãrã ºi-a fracturat femurul, fiind internat la Clinica de Ortopedie I a Spitalului Judeþean din Timiºoara, unde a fost supus unor intervenþii chirurgicale la ambele picioare în doar câteva zile.

Foto TIMPOLIS

Douã accidente grave s-au produs în zona localitãþii timiºene, la nici douã sãptãmâni distanþã. Cel mai recent eveniment rutier grav a avut loc luni dimineaþã, 19 august, în afara localitãþii Belinþ. În urma acestuia, o persoanã a murit ºi alte ºase au fost rãnite. Accidentul de circulaþie s-a produs din cauza ciocnirii frontale a douã maºini.

Impactul a fost foarte mare, ºoferul uneia dintre maºini a murit, iar alte ºase persoane, pasageri în cele douã autovehicule, au fost rãnite, dintre care douã au ajuns în stare gravã. La faþa locului au intervenit patru ambulanþe ºi echipaje ale S.M.U.R.D., douã echipaje de descarcerare de la I.S.U. „Banat” ºi poliþiºti lugojeni. Una dintre victime, a cãrei stare a fost cea mai gravã, a fost transferatã cu elicopterul S.M.U.R.D. de la Lugoj la Spitalul Judeþean din Timiºoara. Cele douã maºini, un autoturism ºi o dubiþã, s-au ciocnit într-o curbã uºoarã, dupã ce ºoferul dubiþei a intrat pe contrasens. Se pare cã ºoferul U. Nicolae, de 42 de ani, din Prahova, care mergea dinspre Lugoj cãtre Timiºoara, a adormit la volan din cauza oboselii ºi a intrat pe contrasens, lovind frontal o maºinã ce se deplasa regulamentar. U.

Nicolae ºi un alt pasager au fost rãniþi grav, iar alþi patru, din cealaltã maºinã, au avut ºi ei nevoie de îngrijiri medicale. Rãniþii au fost duºi de urgenþã la spitalul din Lugoj, însã ºoferul maºinii care circula regulamentar, M. Pavel, de 29 de ani, din Lugoj, a decedat. Poliþiºtii lugojeni continuã cercetãrile în acest caz, întocmindu-i dosar penal deschis lui U. Nicolae, pentru ucidere din culpã ºi vãtãmare corporalã din culpã.

Accidentul de luni vine la nici douã sãptãmâni de când un alt accident soldat cu un mort a avut loc, pe acelaºi drum. În 10 august , între localitãþile Coºteiu ºi Belinþ, o maºinã de taxi a unei firme din Lugoj a intrat în plin într-o autoutilitarã. ªoferul taxiului, care mergea dinspre Timiºoara spre Lugoj, a pierdut controlul volanului, într-o curbã, intrând pe contrasens direct în autoutilitarã. Echipa de descarcerare l-a scos pe M. Elvis, de 25 de ani, din Darova, dintre fiarele contorsionate, însã acesta nu a mai putut fi salvat.

Momentan, fãrã mãsuri speciale de prevenire Ionuþ Bocancea, purtãtor de cuvânt al I.P.J. Timiº, spune cã pentru vitezomani se doreºte utilizarea unui nou aparat radar, modern, de cãtre agenþi din Belinþ, dar precizeazã cã aceastã mãsurã este doar la nivel de intenþie, neexistând nicio informaþie concretã despre posibilitatea ºi momentul

dotãrii cu un asemenea aparat. În plus, spune Ionuþ Bocancea, pe acel tronson de drum poliþiºtii rutieri sunt prezenþi în ture, în patrulare, observare ºi control, însã „acestea nu reprezintã mãsuri speciale de prevenire, care s-au luat special pentru acel drum sau vreun segment al lui”.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

timp liber

23 - 29 decembrie 2013

Vitrina cu cãrþi

Expoziþii l 23:59

O expoziþie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune cã este perceputã ca o imagine iconicã pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii ºi incertitudinii care ne dominã”.

Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Puterea Justiþiei ºi puterea spiritualã O expoziþie semnatã Bogdan Gârbovan „O lecþie politicã – spun organizatorii – oferitã de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, nonierarhicã ºi egalitarianã a forþelor de ordine publicã ºi spiritualã” Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Gânduri

O expoziþie a artistului Horia Bojin “Alfabetul lui Horia Bojin sunt niºte glife ancestrale; fiecare în sine un semn-simbol, încãrcat metafizic, în dialog cu Divinul, unde mersul, repausul ºi meditaþia sunt stãri apriori de graþie”, spune istoricul de artã Dana Sarmeº.

Papillon Cafe, pânã în 23 ianuarie 2014 l Expoziþie a taberei de creaþie Gernik 2013

„În intimitatea secolului 19”, Ioana Pârvulescu (Ed. Humanitas) „Se pot închipui oamenii din aceastã carte în România secolului 21? L-aº vedea perfect pe Maiorescu, atât de echilibrat, de raþional, de modern în toate privinþele, în Parlament, punându-i la punct pe toþi demagogii ºi flecarii, propunând legi ºi amendamente folositoare, luând poziþie în chestiuni litigioase ºi, nu în ultimul rând, influenþând mersul lumii cu autoritatea lui.

L-aº vedea apoi pe neobositul Carol Davilla scoþând iar la luminã medicina de astãzi. Le-aº vedea în secolul 21 ºi pe doamnele din secolul 19, dedicânduse deplin unor cauze altruiste, cum numai ele ºtiau s-o facã, rezolvând o datã pentru totdeauna problema «copiilor strãzii», deschizând azile pentru bãtrâni, pentru orfani, cantine pentru sãraci ºi câte ºi mai câte. L-aº vedea pe primarul Protopopescu-Pache rezolvând problema circulaþiei, a parcãrilor, a murdãriei ºi a gropilor din asfalt. ªi pe Caragiale l-aº vedea dând un nou volum de Momente, de trei ori mai voluminos ºi mai savuros decât cel din 1901, în care personaje sã fim noi toþi”, spunea Ioana Pârvulescu, într-un interviu.

“Femeile vin de pe Venus, bãrbaþii de la bãut”, Simona Tache, Mihai Radu (Ed. Trei) Femeile vin de pe Venus, bãrbaþii de la bãut s-a nãscut în paginile sãptã-

mânalului de umor Caþavencii. La cererea insistentã a cititorilor, o parte dintre textele rubricii Bãtãi în dialog sunt adunate acum în acest volum.

Deºi pare cã e vorba de un „rãzboi între sexe”, în realitate, autorii n-au dus niciodatã un rãzboi, ci un dialog. Ei lanseazã, alternativ, câte o temã la care rãspunde celãlalt. Rând pe rând, toate stereotipurile care circulã despre viaþa de cuplu sunt puse într-o luminã umoristicã, eliberatoare. În mod normal, paginile care urmeazã ar trebui sã vã salveze de la divorþ sau mãcar sã vã scuteascã de a mai da banii pe terapie de cuplu. Cu o singurã condiþie: sã aveþi umor.

“Dumnezeu, când a fãcut pixul. a zis: «Iar pixul acesta trebuie sã stea pe frigider!», ªi. ca sã fie sigur cã pixul acela va sta numai în locul acela de pe frigider ºi niciunde altundeva în lume, Dumnezeu a fãcut-o ºi pe femeie. De micã, se uitã ca totul sã fie în regulã.

La naºtere, urlã mai tare decât restul pentru cã nu suportã ca toate lucrurile din sala aia sã fie aºa, în dezordine, altfel decât le-a lãsat ea într-o viaþã anterioarã, când era asistentã”, spune Mihai Radu.

La rândul ei, Simona Tache spune: “Dumnezeu, când a fãcut salariul, a zis aºa: “Iar salariul acesta se duce acasã, la familie ºi la copii”, Cu toate astea, bãrbatul îl duce mereu, din greºealã, la cârciumã. Dacã veþi vedea o tipã îmbrãcatã sado-maso cã-i aruncã lui portofelul cât colo, dupã care îi dã un pantof cu toc în cap ºi-i strigã «Apporte!», nu vã gândiþi la cine ºtie ce

preludiu pervers. E doar o amãrâtã de nevastã disperatã, care încearcã sã-ºi înveþe bãrbatul sã aducã leafa acasã.”

“ªef în Gulag. Amintirile unui ofiþer sovietic”, Feodor Mociuslki ºi Deborah Kaple (Ed. Corint) „O incursiune unicã ºi fascinantã în mintea ºi moralitatea celor care au condus lagãrele de concentrare sovietice”, spune Anne Applebaum, autoarea volumului Gulag: o istorie, câºtigãtoare a Premiului Pulitzer Relatãrile cutremurãtoare ale lui Aleksandr Soljeniþîn, Evghenia Ghinzburg ºi Varlam ªalamov au dezvãluit

întregii lumi adevãrul despre teroarea din Gulag. Însã pânã acum nu a apãrut niciun volum de memorii despre viaþa din interiorul lagãrelor scris de un angajat al poliþiei secrete. În aceste memorii extrem de interesante, Feodor Mociulski vorbeºte despre perioada în care a fost brigadier în lagãrul de muncã forþatã de la PeciorLag, în tundra îngheþatã. În vârstã de numai 22 de ani, în acel moment nu avea decât o vagã idee despre ceea ce însemna Gulagul. A gãsit acolo o lume de o inimaginabilã suferinþã ºi moarte.

Acest volum de memorii aruncã o nouã luminã asupra uneia dintre cele mai obsedante tragedii ale secolului al XX-lea.

Ce urãri de sãrbãtori le poþi trimite celor dragi Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, mii de români trimit mesaje de Crãciun ºi îºi fac urãri serioase sau amuzante. Mediafaxi propune câteva urãri care pot fi trimise celor dragi

Galeria Pygmalion, Casa Artelor , din 23 decembrie 2013, ora 18, pânã în 15 ianuarie 2014. Cuvântul de deschidere va fi rostit de cãtre Szekernyes Ianos, Ion Marin Almajan, Gabriel Kelemen ºi Calin Chincea Publicitate

TIMPOLIS

Mesaje hazlii E Crãciun! Este divin! Ne uitãm pe geam afarã...prin zãpadã Moºul zboarã ? ...Ni se trage de la vin Sã ai parte de tot ce e mai bun în viaþa! L-am visat pe Moº azi noapte, venea tare de departe cu un sac mare în spate sã aducã sãnãtate, deci aºteaptã-l cã el vine, dar acum este la mine!

Cãþeluº cu pãru’ creþ, sã ai jeepu’ în coteþ ºi o vilã cu piscinã /Andreea Marin ca vecinã, o lopatã pentru bani/ La Anu ºi la Mulþi Ani! E Crãciun! Este divin! Ne uitãm pe geam afarã...prin zãpadã Moºul zboarã? ...Ni se trage de la vin...

Moº Crãciun cu suflet bun, sã v-aducã în Ajun, carduri VISA Diamant, carnavaluri pe la Rio, brazilience-n custodie. Haide, gata cu visatul, cã s-a ars ºi cozonacul!

Lovite-ar trenul fericirii, trãsnitear fulgerul iubirii, cãdeþi-ar în cap un sac cu bani ºi un bilet cu La mulþi ani.

Mesaje clasice Bogãþie câtã vreþi, Sãnãtate pentru toþi, Iar la anul care vine Sã va fie

de 23 de ani un reper al cetãþii

ºi mai bine. Sã va fie casa, casa Cu bucate noi pe masã Moº Crãciun cu sacul plin, Drumu-n viaþa cât mai lin.

Fie cã sãrbãtoarea Crãciunului sã îþi umple sufletul de bucurie,sã îþi aducã pace ºi liniºte în suflet,iar lumina lui minunatã sã îþi lumineze în continuare paºii în viaþa. Crãciun fericit!

Vã doresc ca sãrbãtorile de iarnã sã vã aducã sãnãtate ºi fericire, împlinirea tuturor dorinþelor ºi sãnãtate celor dragi. La mulþi ani!

Fie ca sãrbãtorile de iarnã sã vã aduca liniºte, cãldura ºi armonie în suflet. Crãciun fericit ºi un An Nouplin de împliniri!

Lumina sfântã venitã în Ajun sã vã aducã în suflet un veºnic Crãciun.

Sãrbãtori de vis alãturi de cei dragi!

De sfintele Sãrbãtori sã deschidem uºa pentru oaspeþi dragi, ºi inima pentru speranþã, bucurie ºi luminã. Sã fim mai buni ºi sã privim înainte cu încredere, ºtiind cã dacã avem cre-

dinþã, drumul din faþa noastrã va fi presarat cu împliniri.

Fie ca spiritul blând al Sfintelor Sãrbãtori sã ningã asupra voastrã doar bucurie ºi senin, prosperitate, veselie ºi sãnãtate în anul ce vine! Sãrbãtori fericite!

Fie ca Pruncul nãscut în ieslea din Bethleem sã vã umple casele ºi vieþile cu bucurie,sãnãtate ºi multã înþelepciune pentru anul care vine. La mulþi ani!

13

timp liber

23 - 29 decembrie 2013

Un documentar despre cel mai mare taifun din lume, cel din Filipine, pe 26 decembrie, la Discovery Discovery Channel va difuza, pe 26 decembrie, de la ora 22, un documentar despre cel mai mare taifun din lume, cel din Filipine.

TIMPOLIS

Prezentând în premierã absolutã imagini filmate de echipe de ºtiri aflate la faþa locului, dar ºi opinii ale unor experþi în domeniu ºi mãrturii în exclusivitate ale unor „vânãtori de furtuni” care au fost martorii oculari ai pregãtirii ºi dezlãnþuirii acestui cataclism, programul „Cel mai mare taifun din lume” va fi difuzat în premierã pe Discovery Channel, pe 26 decembrie, de la ora 22, anunþã Mediafax.

Urmãrind orã de orã Taifunul Haiyan, acest program relateazã povestea completã a fenomenului, explicând ºtiinþific forþa sa distrugãtoare ºi cumulul de evenimente care au dus la producerea sa. Acest documentar include ºi interviuri cu experþi în climatologie, meteorologie ºi oceanologie, dar ºi segmente de graficã 3D, imagini preluate prin satelit ºi demonstraþii

practice, pentru a urmãri amãnunþit derularea taifunului din Filipine, apelând la cele mai recente tehnologii. În plus, experþii încearcã sã prognozeze ce s-ar putea întâmpla în con-

tinuare, pornind de la impactul inevitabil pe care îl au schimbarea climei ºi creºterea temperaturii mãrilor.

Comparând Taifunul Haiyan cu alte furtuni produse în ultima vreme pe

Filmele „Pulp Fiction” ºi „Mary Poppins”, printre peliculele incluse în Arhiva de film americanã

glob, profesioniºtii investigheazã dacã astfel de evenimente ar putea pune în pericol viaþa, folosind cele mai recente tehnologii utilizate pentru detectarea furtunilor.

Cel mai mare taifun din lume este un program realizat de cãtre ITN Productions pentru Discovery Networks International. Elizabeth McIntyre este producãtorul executive din partea Discovery, iar Emma Read este producãtorul executiv pentru ITN Productions.

Discovery Networks Europa Centralã & de Est, Orientul Mijlociu & Africa (CEEMEA) face parte din una din cele mai mari companii de media din lume în domeniul programelor nonficþiune, Discovery Communications.

Discovery Networks CEEMEA le oferã oamenilor posibilitatea de a-ºi explora universul ºi de a-ºi satisface curiozitatea, prin intermediul celor 14 branduri de televiziune, în frunte cu Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Discovery Science ºi Discovery HD Showcase, dar ºi prin intermediul produselor ºi serviciilor sale comerciale ºi educaþionale. Programele Discovery sunt difuzate în 27 limbi, ajungând la peste 244 de milioane de abonaþi din 118 þãri, de pe trei continente.

Publicitate

Filmele “Pulp Fiction”, “Mary Poppins” ºi “Who’s Afraid of Virginia Woolf?” se numãrã printre cele 25 de pelicule selecþionate de Biblioteca Congresului american pentru a fi incluse în Arhiva Naþionalã de Filme.

Arhiva de film americanã, înfiinþatã de Biblioteca Congresului (Library of Congress) în 1989, în urma adoptãrii unei legi prin care se asigurã conservarea operelor cinematografice considerate importante din punct de vedere “cultural, istoric sau estetic”, include deja numeroase pelicule clasice de la începuturile Hollywood-ului, documentare ºi filme experimentale, dar ºi capodopere cinematografice, precum Casablanca, Cetãþeanul Kane ºi Naºul, anunþã Mediafax.

Graþie listei din 2013, numãrul filmelor incluse în National Film Registry va ajunge la 625 de filme. Alte filme celebre, precum, Roger & Me, The Magnificent Seven, Judgment at Nurnberg, au fost incluse pe lista din 2013.

Sunt eligibile pelicule hollywoodiene clasice, filme mute, documentare, filme experimentale ºi independente. Lista din acest an este una eclecticã ºi include un film SF clasic, Forbidden Planet, produs de MGM în 1956, drama cu John Wayne The Quiet Man , regizatã de John Ford, în 1952, filmul alb negru Gilda, un clasic film noir, regizat de Charles Vidor, cu

Rita Hayworth, dar ºi animaþia din 1962 The Hole, o meditaþie despre catastrofele nucleare, semnatã de animatorii Jon ºi Faith Hubley.

Din epoca filmului mut a fost incluse The Virtuous Vamp (1919), o parodie cu Constance Talmadge, Ella Cinders (1926), un film cu Colleen Moore considerat un arhetip al comediilor din anii ’20, ºi Daughter of Dawn , un film independent realizat cu o distrubuþie exclusiv amerindianã.

Lista celor 25 de filme incluse în NFR este alcãtuitã în 2012 de peliculele Bless Their Little Hearts (1984), Brandy in the Wilderness (1969), Cicero March (1966), Daughter of Dawn (1920), Decasia (2002), Ella Cinders (1926), Forbidden Planet (1956), Gilda (1946),

The Hole (1962), Judgment at Nurnberg (1961), King of Jazz (1930), The Lunch Date (1989), The Magnificent Seven (1960), Martha Graham Early Dance Films (1931 - 1944), Mary Poppins (1964), Men and Dust (1940), Midnight (1939), Notes on the Port of St. Francis (1951), Pulp Fiction (1994), The Quiet Man (1952), The Right Stuff (1983), Roger & Me (1989), A Virtuous Vamp (1919), Who’s Afraid of Virginia Woolf? (1966) ºi Wild Boys of the Road (1933).

Biblioteca Congresului american a publicat de curând un raport care a confirmat faptul cã 70% din totalul filmelor mute produse de studiourile americane au fost pierdute ºi cã doar 14% dintre ele mai existã în zilele noastre în formatul lor original pe peliculã de 35 milimetri.

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

23 - 29 decembrie 2013

Timiºul are bani pentru tratamentul gratuit a doar 400 de bolnavi de cancer Un sistem sanitar cu grave probleme de sãnãtate

În Timiº nu se înregistreazã probleme semnificative în ce priveºte asigurarea medicamentelor pentru pacienþii oncologici, susþine preºedintele C.J.A.S. Timiº. Eugen Nicolãescu pune, însã, Timiºul pe lista judeþelor care întâmpina probleme cu douã tipuri de medicamente oncologice catalogate drept neuzuale. ligia.hutu@timpolis.ro

Timiºul are bani pentru tratamentul gratuit a doar 400 de bolnavi de cancer Pe lista judeþelor nominalizate de ministrul Eugen Nicolãescu cã ar întâmpina probleme cu douã tipuri de medicamente oncologice catalogate drept neuzuale ºi care nu se vor administra în perioada sãrbãtorilor figureazã ºi Timiºul.

Alãturi de judeþele Bihor, Constanþa, Ialomiþa, Ilfov, Vâlcea ºi Vaslui.

Preºedintele C.J.A.S. Timiº, Viorel Dumitraºcu, susþine cã peste 400 de pacienþi primesc gratuit tratament oncologic în judeþ, iar în luna septembrie a fost prima datã când lista de aºteptare pentru medicamente gratuite pentru cancer a fost redusã la zero. În plus, spune acesta, având în vedere arieratele foarte mari înregistrate cãtre farmacii,

care împiedicã buna desfãºurare a activitãþii farmaciilor ºi limiteazã accesul asiguraþilor la medicamente, Timiºului i-au fost alocate, pe parcursul lui 2013, „fonduri foarte mari pentru ca toþi bolnavii sã poatã beneficia fãrã întrerupere de medicamente compensate ºi gratuite, inclusiv medicamente gratuite pentru cancer, pentru ca aceºtia sã fie incluºi în programul de tratament ºi pentru a avea continuitate în tratament”.

Potrivit oficialului C.J.A.S. Timiº, în 2013 au fost plãtite pentru medicamentele compensate ºi gratuite, inclusiv pentru medicamentele gratuite destinate tratamentului bolnavilor de cancer, aproximativ 290 de milioane de lei, din care 81,6 milioane, pentru tratamentul bolnavilor de cancer, „faþã de 58,6 milioane de lei plãtite pentru aceºtia în anul 2012”.

Detaliile acestea nu spulberã, însã, incertitudinile legate de capacitatea spitalelor din Timiº de a asigura necesarul de medicamente pentru pacienþii bolnavi de cancer, ci exclusiv la numãrul de pacienþi din Timiº care beneficiazã de tratament gratuit.

Accesul la tratament, o problemã majorã în Timiº Doar 10 - 15% dintre bolnavii de cancer care ar avea nevoie de radioterapie pot face acest tratament. În România sunt doar 12 aparate care funcþioneazã ºi ar fi nevoie de 60, judecând du-

de 23 de ani un reper al cetãþii

pã numãrul pacienþilor bolnavi de cancer, a declarat, citat de Mediafax, preºedintele Federaþiei Asociaþiei Bolnavilor de Cancer (F.A.B.C.), dr. Cezar Irimia: „În radioterapie, pacienþii noºtri în sistemul de stat sunt programaþi în patru sau cinci luni. Doar 10 - 15 la sutã dintre bolnavii cu cancer care ar avea nevoie de radioterapie pot face acest tratament, întrucât în România sunt 12 aparate, în loc de 60. Noi dorim un program complet de oncologie, în care sã fie inclusã ºi radioterapia”.

Dr. Anca Croitoru, de la Spitalul Municipal Timiºoara, afirmã cã în aceastã unitate sanitarã sunt douã aparate pentru radioterapie ºi 200 de pacienþi pe zi care ar avea nevoie de tratament.

Mortalitatea prin cancer, în creºtere Specialiºtii spun cã, în România, mortalitatea prin cancer s-a dublat în perioada 2009 2012 ºi estimeazã cã va continua sã creascã. Pe de altã parte, potrivit preºedintelui F.A.B.C., aproximativ 20 la sutã din noua listã de medicamente compensate ºi gratuite reprezintã medicamente noi pentru tratarea cancerului sau cu indicaþie de cancer. El a atras însã atenþia asupra deficitului de cadre medicale, care a ajuns la 40.000. Cezar Irimia mai spune cã existã ºi veºti bune, una dintre acestea fiind aceea cã rata de supravieþuire a bolnavi-

Viorel Dumitraºcu lor cu cancer a crescut la cinci ani de la momentul diagnosticului: „Aceastã realitate, a creºterii supravieþuirii la cinci ani, are ºi serioase implicaþii financiare: majoritatea pacienþilor primesc tratament ºi acceseazã serviciile de sãnãtate în mod activ, adãugându-se celor noi diagnosticaþi. Aceastã presiune financiarã va creºte algoritmic în urmãtoarea decadã, pe mãsurã ce cancerul va fi mai repede depistat ºi mai bine tratat. Cele patru elemente de susþinere în tratamentul cancerului sunt: prevenþia tuturor cancerelor care pot fi prevenite, tratamentul tuturor cancerelor care pot fi tratate, vindecarea tuturor cancerelor care pot fi vindecate, furnizarea de îngrijiri paliative oricând sunt necesare”.

La rândul sãu, Olga Cridlan, de la Asociaþia P.A.V.E.L., afirmã cã lista medicamentelor disponibile în spitale s-a îmbunãtãþit faþã de anii trecuþi, însã, în continuare, unele produse importante nu sunt disponibile.

Situaþii extrem de grave au fost semnalate în funcþionarea sistemului de sãnãtate din România la acest final de an, dupã ce au fost aduse la cunoºtinþa publicului informaþii despre neregulile în asigurarea calitãþii actului medical la Spitalul Judeþean de Urgenþã din Ploieºti, la semnalarea unuia dintre medicii chirurgi de acolo, care a precizat cã unele proceduri medicale stau din start sub semnul malpraxis-ului, din pricina lipsei fondurilor ºi a absenþei unor medicamente ºi consumabile de strictã necesitate.

Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a dispus efectuarea unor controale în spitale, în intervalul 10 - 15 decembrie, pentru a evalua capacitatea sistemului de sãnãtate publicã de a asigura asistenþa medicalã a populaþiei. Urmare a evaluãrii unei pãrþi din rezultatele acestui control, ministrul declarã, citat de Mediafax, cã sistemul sanitar românesc are asigurate “ condiþii normale pentru servicii medico-sanitare de calitate pe durata perioadei de iarnã, dar în limita banilor de care dispune”.

Acesta mai spune cã „sistemul sanitar va face pentru ei (pentru pacienþi – n.r.) tot ceea ce poate, cât poate sistemul în limita banilor pe care-i are.

Aceasta e realitatea, spitalele asigurã câþi bani au, vrem sã alocãm medicamentele vitale.

Nu sunt ipocrit sã spun cã avem de toate, dacã banii ãºtia sunt.

Sã aducem bani de pe Lunã, de unde sã aducem? Ceea ce putem spune este cã, în ultima perioadã, se întâmplã din ce în ce mai puþin sã existe lipsuri în spital”.

Totodatã, ministrul a admis cã au fost semnalate nereguli majore în ceea ce priveºte Spitalul Judeþean de Urgenþã Covasna, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Cluj ºi Spitalul Judeþean de Urgenþã Râmnicu Vâlcea, “care au probleme în asigurarea medicilor pentru chirurgia plasticã, pentru echipaje de ambulanþã obiºnuite, pentru ORL copii ºi cãrora le recomandãm sã încheie imediat protocoale cu cele mai apropiate spitale cu competenþã în domeniu”.

Ministrul Eugen Nicolãescu a mai precizat cã în câteva judeþe sunt spitale care au disfuncþionalitãþi în aprovizionarea cu unele medicamente. În aceastã situaþie se aflã Spitalul

Clinic Judeþean Oradea, Spitalul Judeþean Slobozia, Institutul Regional de Oncologie Iaºi ºi Spitalul Judeþean de Urgenþã Drobeta Turnu Severin.

De asemenea, a precizat ministrul, citat de Mediafax, „în câteva judeþe – Bihor, Constanþa, Ialomiþa, Ilfov, Timiº, Vâlcea, Vaslui – s-a constatat lipsa anumitor medicamente sau stocuri insuficiente, ca urmare a neonorãrii de cãtre furnizori a comenzilor. Menþionãm cã este vorba de medicamente neuzuale, în speþã douã tipuri de medicamente din grupa oncologicelor, care nu se vor administra în perioada sãrbãtorilor, nefiind tratamente programate” . ªi în ce priveºte publicarea listei cu medicamentele gratuite ºi compensate, Eugen Nicolãescu s-a manifestat în cursul acestui an consecvent cu... propria, cunoscutã, inconsecvenþã. În 4 decembrie, Ministerul Sãnãtãþii a anunþat cã va lansa în dezbatere publicã, în jurul datei de 15 decembrie, proiectul de hotãrâre de guvern pentru aprobarea listei de medicamente compensate ºi gratuite. Documentul ar urma sã cuprindã un numãr important de produse pentru cancer sau alte boli cronice. Asta dupã ce, în 31 iulie, declarase cã noua listã a medicamentelor compensate urma sã fie adoptatã pânã la 31 decembrie, pentru a putea deveni operaþionalã la începutul lui 2014.

Anterior, tot el avansase ca posibile termene pentru intrarea în vigoare a hotãrârii datele de 1 iulie ºi respectiv 1 august. În aceste condiþii, reprezentanþii Coaliþiei Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din Romania (C.O.P.A.C.), cea mai reprezentativã organizaþie a pacienþilor din România, au semnalat cu îngrijorare cã modul cum sunt încãlcate promisiunile publice fãcute de reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii vor avea consecinþe grave în implementarea unor politici care vizeazã pacienþii ºi vor accentua starea de incertitudine pe fondul accesului tot mai dificil al pacienþilor la medicamentele gratuite ºi cele oferite în regim compensat destinate tratamentului unor afecþiuni cronice grave, printre care ºi cancerul.

integrame

23 - 29 decembrie 2013

15

Un avion zbura spre Montreal, când o blonda se ridica de pe locul ei de la Economic Class si se aseaza pe un loc de la First Class. Însotitorul de zbor o vede si o roaga sa-i arate biletul. Apoi, îi spune blondei ca ea a platit un loc la Economic Class asa ca va trebui sa se aseze în spate. Blonda îi da replica: - Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gând sa stau aici! Însotitorul intra în cabina pilotilor si le spune de blonda care nu vrea sa stea pe locul platit. Copilotul se duce la ea si încearca sa-i explice din nou cum stau lucrurile. Blonda îi raspunde la fel: - Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gând sa stau aici!

Copilotul îi spune pilotului ca, probabil, vor trebui sa astepte pâna la aterizare si acolo sa o dea pe mana politiei, la care pilotul îi raspunde: - Ce spui? E blonda?.Ma ocup eu atunci. Sunt însurat cu o blonda.

Se duce la blonda, îi sopteste ceva la ureche, la care ea: - Oh, ma scuzati. Si se muta înapoi pe locul ei de la clasa Economic. Însotitorul de zbor si copilotul uimiti îl întreaba ce i-au spus de a reusit s-o faca sa se mute la locul ei fara scandal.

- I-am spus ca First Class-ul nu merge la Montreal! l

Doi mosnegi se intilnesc: - Ce mai faci, Vasile?

- Uite, am fost la femei.

- Si cum a fost?

- Mai curat decât la barbati. l

Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: “Va rugam sa ne spuneti opinia dumneavoastra în legatura cu lipsa de alimente din restul lumii.” Sondajul a fost un esec total: - în Africa nu stiau ce înseamna “alimente”; - în Europa de Vest nu stiau ce înseamna “lipsa”; - în Europa de Est nu stiau ce înseamna “opinie”; - în America de Sud nu stiau ce înseamna “va rugam”; - în S.U.A. nu stiau ce înseamna “restul lumii”. l

Sotia unui programator il trimite la alimentara: - Draga cumpara si tu un salam si daca are si oua, ia 10 Se duce tipul la alimentara: - Dati-mi va rog un salam. Dar oua aveti?

- Da. - Atunci dati-mi 10 salamuri. l

Merge Ion la birt si îi cere Mariei un suc si doua paie.

Maria îi zice: - Pai, cum mai, un suc si doua paie?

- Sunt cu mândra.

A doua zi vine Ion si cere un suc si trei paie.

- Cum, mai?

- Pai, sunt cu doua mândre, zice Ion. A treia zi vine Ion si cere un suc si un sac de paie.

- Pai, cum, mai Ioane, zice Maria, un sac de paie?

- Sunt cu calul azi. l

Apel telefonic la o agentie de fotomodele din capitala. O voce pitigaiata spune: - Alo! Agentia de fotomodele Superstar?

- Da. - As vrea sa stiu. Cât platiti pentru o sedinta foto?

- De platit, platim foarte bine, dar suntem si foarte exigenti. Primim doar fotomodelele care se încadreaza în masurile 90-60-90.

- O, din punctual acesta de vedere va asigur ca nu vor fi niciun fel de probleme. La mine coincide întru totul: si înaltimea, si vârsta, si greutatea.

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

23 - 29 decembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.