Timpolis 2015

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

un reper al cetãþii

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Riscul de a ne pierde viitorul melania.cincea@timpolis.ro n pragul a 24 de ani de la Revoluþia din Decembrie, o cercetare INSCOP Research aratã cã 44,4% dintre români apreciazã cã înainte de 1989 se trãia mai bine, iar 44,7% considerã comunismul ca fiind un lucru bun pentru þarã. Ultimul, un procent puþin mai mare decât în urmã cu trei ani, când un sondaj de opinie realizat de IICCMER releva cã 44% dintre românii intervievaþi spuneau despre comunism cã a fost o idee bunã, dar prost aplicatã. Nu ºtiu dacã aceºti oameni – care se aratã dispuºi sã încerce sã retrãiascã ori sã trãiascã experienþa traumatizantã a regimului totalitarist – sunt blamabili din cauza uºurinþei cu care îºi dau „reset“ la memorie, a lejeritãþii cu care acceptã reiterarea greºelilor ºi dramelor trecutului recent, a superficialitãþii cu care îºi trateazã propriul viitor. Dacã nu cumva mai de condamnat sunt artizanii politicilor publice ºi de stat din ultimii 24 de ani, autori ai unor tactici distructive care stau la baza acestei stãri de spirit. Cei care au aruncat în derizoriu, cu bunã ºtiinþã, idealurile pentru care se ieºise în stradã în decembrie 1989. i-au bãtut joc de Punctul 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara. De 22 de ani a fost nevoie pentru ca lustraþia sã treacã de la idee la lege votatã. Departe, însã, de forma din 1990. e-au permis oamenilor din eºaloanele doi-trei ale regimului comunist sã ajungã în funcþii legislative sau executive importante, de unde au dictat apoi o continuitate, de un rafinament pervers, a sistemului comunist. Funcþii din care au împãrþit România între ei sau, dacã au preferat – din motive de autoconservare – traiul sub motto-ul „sãrac, dar cinstit“, au oferit-o, întru fidelizare, epigonilor lor. u permis intrarea pe listele de revoluþionari a fel de fel de impostori, pentru a-i decredibiliza ºi compromite astfel în ochii opiniei publice pe cei adevãraþi. ªi pentru a demonetiza ideea în sine de revoluþie. u ferecat în justiþie, indiferent de regim, misterele Revoluþiei. De jure, a rãmas neclar cine e culpabil pentru numãrul imens de oameni uciºi, mai cu seamã dupã cãderea comunismului. Potrivit Raportului Final al Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, între 22 ºi 27 decembrie 1989 s-au înregistrat 962 de morþi, în condiþiile în care numãrul total al celor uciºi, de la începutul revoluþiei, a fost de 1.104. n toþi aceºti 24 de ani nu a existat o strategie coerentã de politici publice care sã susþinã o pedagogie a memoriei colective a perioadei comuniste. Niciun discurs public oficial legat de perioada comunistã, ci doar discursuri individualizate, care nu au avut puterea sã formeze mase bine informate. Nu au existat programe naþionale educaþionale pentru predarea în ºcoli a istoriei regimului comunist. Aºa s-a ajuns la memoria selectivã ale cãrei rezultate le vedem azi. poi, în ultima perioadã, s-a ajuns pânã la sabotarea statului de drept, la subminarea instituþiilor democratice ale þãrii, la încãlcarea oficialã a principiului separaþiei puterilor în stat, la autoplasarea oamenilor puterii deasupra legilor ºi a Constituþiei. Totul, în beneficiul unei caste. roblema nostalgiei faþã de comunism, un regim totalitar, ar trebui, însã, tratatã cu atenþie, atât din perspectiva cauzei, pentru un diagnostic ºi un tratament eficiente, cât ºi din cea a efectului. Pentru cã de la o stare de spirit pesimistã, cauzatã de angoase economice, de derutã valoricã – stare suprapusã pe o lipsã a educaþiei ºi a memorializãrii –, se poate ajunge uºor la o ascensiune a populismului ºi, apoi, a politicilor radicale. Mesajul populist îl au ºi partidele de extremã stângã – cum a fost comunismul, iatã, „bun, dar eronat aplicat“ –, ºi cele de extremã dreaptã.

Dacã partidele de extremã stângã nu reprezintã, încã, un pericol demn de luat în seamã pentru vreun stat din Europa – chiar dacã ºi în alte þãri se manifestã nostalgia dupã comunism –, altfel stau lucrurile cu extrema dreaptã, care se aflã pe un trend ascendent. Iar de aici pânã la alunecarea într-un regim radical poate fi un pas. ãmâne speranþa ca, într-un efort comun al autoritãþilor, al media ºi al societãþii civile, sã se poatã pune stavilã, pânã nu e prea târziu, erodãrii încrederii publice în tot ceea ce þine de statul democratic.

Î

Anul XXII Nr. 2013 19 - 22 decembrie 2013 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Costul clãdirii de 1,3 milioane de euro de la Zoo ar putea creºte, deºi s-a promis o scãdere

În ciuda obiecþiilor din plen, Consiliul Judeþean e decis sã cumpere fosta clãdire a Finanþelor În noiembrie, aproape jumãtate din timpul alocat ºedinþei de plen a Consiliului Judeþean Timiº a fost ocupat de discuþiile generate de intenþia administraþiei judeþene de a cumpãra clãdirea de pe bulevardul Revoluþiei, în care au funcþionat ani buni Finanþele Publice. Cu toate cã proiectul a fost respins din cauza dubiilor legate de corectitudinea evaluãrii, a fost reintrodus din nou la ºedinþa de plen de miercuri, ºi aprobat de o majoritate simplã. pag.3

Patru studii de fezabilitate pentru un proiect nerealizat Problema studiilor de fezabilitate plãtite de Primãria Timiºoara din bani publici pentru proiecte care sunt ºi rãmân doar pe hârtie a fost una discutatã constant în ºedinþele de plen din ultimele douã mandate.

Cu toate acestea, nimic nu pare sã se schimbe, iar fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul ºi Popa ªapcã, pentru care s-au dat din nou bani în acest an sã se facã studii. Asta deºi investiþia pentru realizarea lor e de ordinul zecilor de milioane de euro, bani pe care Primãria Timiºoara nu se ºtie de unde îi va obþine.

ª

L

A

pag.6

A

A

Foto TIMPOLIS

Î

La Grãina Zoologicã Timiºoara se face o clãdire educaþionalã despre care unii consilieri locali spun cã e mai scumpã decât un aquapark A trecut un an de când Primãria Timiºoara a supus atenþiei Consiliului Local proiectul deja celebrei Clãdiri educaþionale multifuncþionale de la Grãdina Zoologicã, cea despre care consilierii locali spuneau cã e mai scumpã decât un aquapark. Atunci, primarul Timiºoarei spunea cã preþul i se pare exagerat, ºi se

promitea o revizuire a devizului pentru acest imobil. Lucru care nu s-a mai întâmplat.

Dimpotrivã, aºa cum reiese dintr-un proiect de hotãrâre de consiliu local, fãcut public recent, devizul, ºi aºa astronomic, al clãdirii ar mai putea creºte în perioada urmãtoare. pag. 4

P

R

Mariana Farcãu, femeia întoarsã de noroc din drumul spre Crematoriul “Cenuºa” Mariana Farcãu este una din victimele lui Decembrie 1989. ªi un nume în unul din numeroasele dosare ale Revoluþiei. Al celui cunoscut la C.E.D.O. ca “dosarul lotului 72 Timiºoara”. Mariana Farcãu este femeia care a renãscut practic în noaptea de 17 spre 18 Decembrie 1989. A fost “culeasã” de doi brancardieri dintre cadavre, dupã ce fusese împuºcatã de douã ori, de un glonþ de mitralierã ºi unul de pistol, unul ajuns în mânã, celãlalt, în abdomen. A fost salvatã de la drumul spre crematoriu, unde putea ajunge de vie… Nici ei, ca multor altora, nu i s-a fãcut dreptate, nici dupã aproape 24 de ani. pag.12

TIMPOLIS vã doreºte un Crãciun fericit ºi un An Nou mai bun!

Statul reparã linii C.F.R. ºi le închiriazã privaþilor Deºi se promitea cã, pe partea de vest a þãrii, nu se vor mai concesiona tronsoane C.F.R., pentru cã, oricum, s-a concesionat aproape tot ce se putea, ºi relaþia cu concesionarii nu este tocmai una perfectã, surse din sistem dau ca sigurã iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului în judeþ: Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj. Culmea e cã exact acelaºi traseu a fost recent reabilitat de cãtre Stat. Cu alte cuvinte, Statul a cheltuit bani pentru reabilitarea unei linii pe care, în loc sã o foloseascã, o închiriazã cãtre operatorii privaþi.

Urmãtoarea ediþie tipãritã a ziarului va fi în data de 9 ianuarie 2014. Ediþia online va apãrea în zilele de 23 ºi 30 decembrie 2013 , respectiv 6 ianuarie 2014.

pag.13

2

social

19 - 22 decembrie 2013

Primarul Timiºoarei promite recuperarea drepturilor luptãtorilor în Revoluþie Din 20.000 de revoluþionari, doar 1.200 sunt din Timiºoara

În 17 decembrie, zi în care Timiºoara a fost în doliu în memoria martirilor Revoluþiei din 1989, primarul promite cã se va implica în susþinerea unei iniþiative legislative pentru ca luptãtorii din Revoluþie sã îºi redobândeascã dreptul de a-ºi primi indemnizaþiile din partea Statului.

Foto TIMPOLIS

ligia.hutu@timpolis.ro

Drepturi acordate etapizat luptãtorilor în Revoluþie În17 decembrie, declaratã zi de doliu în memoria martirilor Revoluþiei din 1989 de la Timiºoara , primarul Nicolae Robu a promis cã se va implica, în calitatea sa de vicepreºedinte P.N.L. la nivel naþional ºi de edil al oraºului în care a început Revoluþia Românã din Decembrie 1989, în susþinerea unei iniþiative în baza cãreia luptãtorii din Revoluþie sã îºi redobândeascã dreptul de a-ºi primi indemnizaþiile din partea Statului român. Nicolae Robu opineazã cã aceste indemnizaþii ar putea fi reacordate etapizat, pentru fiecare localitate în parte, imediat ce se va lãmuri situaþia generatã de prezenþa pe liste a unor persoane care au dobândit în mod ilegal certificatele de revoluþionar.

Primarul Timiºoarei apreciazã drept nefiresc faptul cã luptãtorii în Revoluþie din Timiºoara sã nu îºi primeascã indemnizaþiile,

pe motiv cã în unele localitãþi din þarã figureazã pe listele cu revoluþionari un numãr considerabil mai mare de revoluþionari decât cei mai puþin de 300 de luptãtori în Revoluþie cât figureazã în prezent pe listele din Timiºoara. Întrebat dacã intenþioneazã sã susþinã o nouã iniþiativã legislativã, care sã substituie prevederile Legii Recunoºtinþei (Legea 341/2004), Nicolae Robu a declarat cã nu apreciazã cã va fi neapãrat necesarã o altã lege, ci, în mãsura în care va fi posibil, vrea amendarea celei deja existente, pentru a se corija o nedreptate ºi de a se permite reluarea, în mod etapizat, pe oraºe, a plãþii indemnizaþiilor pentru revoluþionari. În reglementarea drepturilor ºi statutului revoluþionarilor trebuie sã se þinã cont, potrivit aprecierilor primarului Timiºoarei, de etapa în care aceºtia au participat la Revoluþie: „Drepturile instituite prin lege ar trebui sã fie acordate

pentru revoluþionarii dintr-o anumitã localitate, din momentul în care pentru acea localitate s-a soluþionat situaþia cu listele de revoluþionari ºi s-au fãcut rectificãrile de rigoare”. În plus, precizeazã el, aceastã iniþiativã nu poate produce efecte retroactiv, în sensul de a permite recuperarea indemnizaþiilor care nu au mai fost plãtite de la finalul lui 2011, în baza Legii 410/2011.

Primarul Nicolae Robu a mai punctat cã nu este cazul sã aparã noi revoluþionari, ci dimpotrivã, spune cã se va ajunge, dupã verificarea temeinicã a listelor, la restrângerea numãrului acestora.

Edilul anunþã cã Municipalitatea va acorda titluri de cetãþean de onoare al Timiºoarei cel puþin câte unui reprezentant al fiecãrei asociaþii ºi organizaþii de revoluþionari în parte: “Vom cere asociaþiilor sã îºi desemneze ele persoana care sã primeascã titlul respectiv. Cred cã nimeni altcineva nu ar putea face mai bine selecþia”.

În momentul de faþã existã numeroase controverse legate de posibilitãþile prin care revoluþionarii rãmaºi fãrã indemnizaþii, în urma aplicãrii prevederilor Legii 410/2011, ar putea sã îºi recupereze în mod legal drepturile prevãzute de Legea Recunoºtinþei.

Despre maniera în care s-a fãcut selecþia celor care au dobândit certificate de revoluþionar ºi despre numãrul mult mai mare de revoluþionari din alte oraºe, în comparaþie cu cei din Timiºoara, au vorbit însã în repetate rânduri ºi reprezentanþii asociaþiilor de revoluþionari din Timiºoara.

Virgil Hosu, preºedintele Asociaþiei Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi la Revoluþie, spunea cã, deºi în Timiºoara au existat peste 980 de persoane care au avut acte cã au fost reþinuþi de Procuratura Militarã, în Decembrie 1989, nu au beneficiat de statutul de luptãtori decât aproximativ 500.

Pentru cã asociaþia a fãcut o verificare riguroasã a celor care solicitau acest statut.

Prelungirea succesivã a termenului-limitã pentru completarea dosarelor de revoluþionar i s-a pãrut o mãsurã aberantã ºi a fãcut nenumãrate apeluri în acest sens la structurile competente de pe plan central. “În mod normal, dupã ce a intrat în vigoare Legea Recunoºtinþei, în 2004, ar fi fost suficienþi doi ani în care sã se depunã documentaþiile.

Când s-a început seria de prelungiri ale acestor termene-limitã, noi am fãcut apeluri, solicitând stoparea.

Am fost ignoraþi, însã, ºi am tras concluzia cã aproape toate partidele au avut interesul sã prelungeascã nejustificat termenul limitã impus de legea din 2004”.

Din punctul sãu de vedere, din cauza acelor prelungiri s-a ajuns la acordarea nejustificatã a unui numãr mare de certificate de revoluþionari, ceea ce a generat discuþiile ºi tensiunile din prezent. “La un moment dat, la un an sau doi dupã intrarea în vigoare a Legii Recunoºtinþei, ni s-a comunicat de la Secretariatul de Stat pen-

tru Problemele Revoluþionarilor cã sunt înregistraþi la nivel naþional 6.000 de revoluþionari. Sã spunem cã e o cifrã de bun simþ. Dupã ce au început prelungirile, numãrul a tot crescut, ºi s-a ajuns în prezent la peste 23.000 de posesori de certificate de revoluþionari. Mi se pare o cifrã aberantã, atâta vreme cât în Timiºoara, în locul din care a pornit revoluþia sunt 1.200 de revoluþionari”, susþine liderul Asociaþiei ALTAR 1989.

Corina Untilã, preºedintele Asociaþiei 17 Decembrie, ai cãrei membri sunt rãniþii ºi membrii familiilor îndoliate din Timiºoara, ca urmare a Revoluþiei, susþine acelaºi punct de vedere cu cel exprimat de Virgil Hosu: “Nu era necesar sã se prelungeascã succesiv termenul-limitã prevãzut de Legea Recunoºtinþei. Am fãcut în acest sens numeroase adrese ºi cãtre Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor, ºi cãtre comisiile guvernamentale competente. Totul, fãrã niciun rezultat”.

În 2013, Timiºul a primit 13,5 milioane de lei de la buget. În 2014, momentan, zero lei pentru investiþii Din totalul de aproape 60 de milioane de lei alocaþi de la bugetul de stat bugetelor locale, Timiºului i-au revenit anul acesta, puþin peste 13,5 milioane de lei. Anul 2014 va debuta, însã, sub auspicii nefavorabile: zero lei, pentri investiþii, de la bugetul de stat. Momentan. ligia.hutu@timpolis.ro

de 23 de ani un reper al cetãþii

figureazã reabilitaree conacului Sinersig, al cãrei beneficiar este Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului.

Banii europeni au salvat infrastructura judeþului La secþiunea de implementare a programului propriu de investiþii al C.J. Timiº, unde sunt incluse proiectele realizate din fonduri europene a cãror cofinanþare a fost asiguratã din bugetul propriu al C.J. Timiº, este consemnatã, aferent perioadei ianuarie - decembrie 2013, o valoare totalã de 17.121.000 de lei.

Pe lista acestor proiecte figureazã urmãtoarele obiective: sistem Integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº, achiziþionare de echipamente specifice pentru îmbunãtãþirea capacitãþii ºi calitãþii sistemului de intervenþie în situaþii de urgenþã ºi pentru acordarea asistenþei medicale de urgenþã ºi a primului ajutor calificat, extindere ºi modernizare sistem de apã ºi canalizare, îmbunãtãþirea managementului Siturilor Natura 2000 ºi proiectul „Înapoi la naturã”, Pentru realizarea sistemelor de canalizare ºi a staþiilor de epurare a ape-

Foto TIMPOLIS

Din bugetul total planificat pentru anul 2013, suma alocatã de la bugetul consolidat de stat a fost de 13.589.000 de lei, în vreme ce suma alocatã din bugetul propriu de investiþii al judeþului a fost de 83.628.000 de lei, se aratã în bilanþul activitãþii Consiliului Judeþean Timiº.

La o analizã succintã a modului în care a fost distribuit bugetul, rezultã cã sumele alocate cheltuielilor de funcþionare a C.J.Timiº s-au ridicat la aproape trei pãtrimi din bugetul total, în vreme ce doar un sfert a fost alocat cheltuielilor de dezvoltare.

Bugetul total planificat al judeþului Timiº, aferent anului 2013, a fost de 461.128.000 de lei, sumã din care 322.317 .000 de lei au fost alocaþi secþiunii de funcþionare, iar 138.811.000 de lei au fost destinaþi secþiunii de dezvoltare.

Aceasta în condiþiile în care numãrul

obiectivelor aflate pe lista de investiþii a judeþului a fost de 189.

Din bugetul total planificat aferent anului 2013, pânã la jumãtatea lunii decembrie 2013 au fost utilizaþi 371.523.000 de lei, adicã 80% din buget, dintre care 287.433.000 de lei au reprezentat cheltuieli de funcþionare, ºi numai 84.089 mii lei au fost reprezentate de cheltuielile de dezvoltare.

Pe lista proiectelor de investiþii ale judeþului aflate încã în derulare ºi despre care C.J. Timiº precizeazã cã au fost realizate cu sume alocate din bugetul propriu, figureazã înscrise pe anul 2013 extindere corp funcþional clinica Casa Austria, reabilitare termicã a Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã, obiectiv a cãrui finalizare este preconizatã pentru acest final de an, consolidare sediul Muzeului Banatului, Castel Huniade, a pavilionului administrativ al Muzeului Satului Bãnãþean, reabilitare ºi modernizare cãi de circulaþie la Muzeul Satului Bãnãþean, realizarea Centrului de Recuperare ºi Reabilitare Neuropsihiatricã nr. 2 Lugoj, amenajare salã spectacol la Teatrul pentru Copii ºi Tineret „Merlin” ºi reabilitare alei pietonale, drumuri de acces ºi auto, platforme curte interioarã la Liceul Teoretic „Iris”.

Pe lista proiectelor deja finalizate

În 2013, Timiºul a primit 13,5 milioane de lei de la buget. În 2014 – zero lei lor uzate au fost alocaþi 2.786.000 lei. În baza subprogramului vizând regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor au fost alocaþi 1.760.000 de lei, din care realizarea sistemelor de alimentare cu apã ºi staþii de tratare au fost alocaþi 1.560.000 de lei, iar pentru domeniul referitor la realizarea sistemelor de canalizare ºi a staþiilor de epurare a apelor uzate au fost alocaþi 200.000 de lei.

Pentru infrastructurã au fost alo-

caþi 1.500.000 de lei care, potrivit bilanþului realizat la finalul lui 2013, au fost folosiþi pentru modernizarea drumurilor judeþene. La aceastã sumã s-au adãugat, din bugetul propriu de investiþii al C.J. Timiº, 41.000.000 de lei alocaþi obiectivului de reabilitare a drumurilor judeþene.

Iar anul 2014 va debuta sub auspicii extrem de puþin favorabile: zero lei de la bugetul de stat.

eveniment

19 - 22 decembrie 2013

3

În ciuda obiecþiilor din plen, Consiliul Judeþean e decis sã cumpere fosta clãdire a Finanþelor l Proiectul, respins la ºedinþa din noiembrie, a fost repus pe ordinea de zi

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Scandal fãrã urmãri În ciuda avertismentelor consilierilor judeþeni P.D.-L. ºi P.P.-D.D. legate de corectitudinea evaluãrii clãdirii de pe bulevardul Revoluþiei, din imediata vecinãtate a Palatului Administrativ, Consiliul Judeþean Timiº a dorit sã achiziþioneze neapãrat acest imobil.

Astfel, deºi proiectul legat de oportunitatea achiziþiei a fost respins în ºedinþa de plen din noiembrie, cu o încãpãþânare demnã de o cauzã mai bunã, a fost reintrodus de cãtre conducerea C.J. Timiº pe ordinea de zi a ºedinþei de miercuri, fiind pânã la urmã aprobat de majoritatea consilierilor

judeþeni. “Proiectul a fost aprobat cu o majoritatea simplã. Noi, consilierii P.D.-L., am votat împotrivã, însã degeaba. Din punctul nostru de vedere, evaluarea realizatã nu reflectã realitatea.

S-a folosit acelaºi tip de evaluare ca la sediul P.S.D.-ului, de pe strada Tudor Vladimirescu”, ne-a declarat, la finalul ºedinþei de miercuri, consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

De altfel, încã de sãptãmâna trecutã, consilierii P.D.-L. Marius Martinescu ºi Tiberiu Lelescu au atras atenþia asupra acestei tranzacþii, arãtând cã, tocmai pentru cã existau dubii legate de evaluare, au fost propuse douã amendamente, care prevedeau ca suma de cumpãrare a imobilului sã nu depãºeascã suma de ipotecã de 4.129.488 de lei, a Administraþiei Finanþelor Publice a Municipiului Timiºoara ºi sã se efectueze trei rapoarte de evaluare de cãtre trei societãþi distincte. ªi consilierul judeþean P.P.-D.D. Ilie Bertea spune cã i s-a pãrut cã nu e ceva în regulã: “Sunt niºte preþuri de parcã era o clãdire din Bucureºti toatã din sticlã, deºi are geamurile sparte, iar tencuiala e cãzutã ºi pe dinafarã, ºi pe dinãuntru. Noi insistãm sã fie cumpãratã, vrem sã fie cumpãratã, pentru ca viitoare regionalizare sã prindã consiliul judeþean cu un spaþiu amenajat, dar nu la orice preþ. Nu putem oferi un preþ mai mare decât ipoteca pusã pe ea, pentru cã nici nu cred cã ar veni cumpãrãtori”.

Argumente ignorate Imobilul aparþine unei firme aflate în acest moment în procedurã de insolvenþã. Asupra imobilului, care are o suprafaþã de 3.200 de metri pãtraþi, este instituitã o ipotecã de cãtre Administraþia Finanþelor Publice Timiºoara, în valoare de 4.129.488 de lei.

Preºedintele C.J. Timiº, Titu Bojin, a votat în favoarea cumpãrãrii, susþinând cã o parte din instituþiile din subordinea C.J. Timiº sunt plãtitoare de chirii a cãror valoare este ridicatã. Mai mult, a precizat cã va fi nevoie de relocarea acestor instituþii în spaþii aparþinând C.J. Timiº. “Firma Sintex este în procedurã de insolvenþã în acest moment ºi, ca atare, pentru noi, reprezentanþi ai Statului Român în plan local, interesul este sã achiziþionãm imobilul la un preþ la care Statul Român sã-ºi dobândeascã valoarea de ipotecã, respectiv suma de 4.129.488 lei. Peste aceastã sumã nu avem niciun interes sã subvenþionãm o firmã aflatã în acest stadiu”, declara consilierul judeþean Marius Martinescu, la ºedinþa anterioarã, din noiembrie, când acest proiect a fost respins tocmai din cauza dubiilor legate de evaluare. În replicã, preºedintele C.J. Timiº a precizat: “Ei au un raport de evaluare pe care ni l-au ºi prezentat, dar cu care noi nu suntem de acord pentru cã suma ajunge la aproximativ douã milioane de euro. Sunt de acord cu dumneavoastrã când spuneþi cã nu trebuie

Foto TIMPOLIS

În noiembrie, aproape jumãtate din timpul alocat ºedinþei de plen a Consiliului Judeþean Timiº a fost ocupat de discuþiile generate de intenþia administraþiei judeþene de a cumpãra clãdirea de pe bulevardul Revoluþiei în care au funcþionat ani buni Finanþele Publice. Cu toate cã în noiembrie, proiectul legat de oportunitatea achiziþiei a fost respins din cauza dubiilor legate de corectitudinea evaluãrii, a fost reintrodus din nou la ºedinþa de plen de miercuri, ºi aprobat de majoritatea simplã a consilierilor judeþeni.

sã depãºim suma care ar îndestula un creditor, în cazul de faþã, Finanþele Publice. Dacã mergem pe varianta unui raport de expertizã pe care-l comandãm noi, atunci de la valoarea aceea trebuie sã discutãm ºi nu de la datoria pe care o are firma respectivã.”

Grupul de consilieri judeþeni P.P.D.D, preciza tot atunci cã, deºi nu sunt experþi, trecând zilnic pe lângã aceastã clãdire, vãd cã nu este într-o stare tocmai bunã ºi cã are nevoie de investiþii.

Cu toate aceste obiecþii ºi nelãmuriri, pânã la urmã majoritatea a decis, în ºedinþa de miercuri, sã aprobe proiectul de hotãrâre ce viza oportunitatea achiziþiei imobilului. “Au fost 11

voturi împotrivã. Din punctul nostru de vedere, pentru cã e vorba de patrimoniu, ar fi trebuit ca douã treimi din consilieri sã voteze pentru, lucru care nu s-a întâmplat. Proiectul a trecut cu majoritate simplã. ªi, deºi noi am precizat cã e nevoie de douã treimi din voturi, preºedintele C.J. Timiº ne-a spus cã a citit într-un regulament cã se poate ºi cu majoritate simplã”, ne-a declarat consilierul judeþean P.D.L. Georgeta Rus. Rãmâne de vãzut dacã aleºii judeþeni care s-au opus proiectului vor gãsi o modalitate de a face o contra-evaluare, ºi ce surprize rezervã aceastã procedurã.

Cãminele de bãtrâni promise în locul spitalelor desfiinþate în Timiº, proiect eºuat Conform informaþiilor furnizate de cãtre Guvern, programul prin care cele 67 de spitale închise în 2011 ar fi trebuit transformate în cãmine pentru bãtrâni “s-a lovit de neputinþa financiarã ºi umanã de la nivel local”. Astfel cã Executivul a aprobat deja prelungirea lui, dar ºi înjumãtãþirea bugetului alocat iniþial, de la 200 la 100 de milioane lei. În Timiº, cele douã spitale desfiinþate acum doi ani nu au devenit nici cãmine de bãtrâni, ºi nu au rãmas nici unitãþi spitaliceºti. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cele douã cãmine de bãtrâni din Timiº trebuiau amenajate pânã acum Guvernul decidea, în 2011, închiderea a 67 de spitale care nu ar fi fost eficiente, propunând transformarea lor în cãmine pentru vârstnici. Astfel, a fost demarat Programul de interes naþional prin care urma sã se dezvolte o reþea de astfel de cãmine, a cãror funcþionare sã fie susþinutã de autoritãþile locale, cu contribuþia beneficiarilor ºi a aparþinãtorilor acestora. Potrivit aces-

tui program, reþeaua de cãmine pentru vârstnici ar fi trebuit sã fie finalizatã ºi perfect funcþionalã pânã la sfârºitul acestui an.

Situaþia de fapt – care înseamnã, în prezent, efectuarea de plãþi pentru 18 cãmine cu o capacitate de 949 de locuri ºi cheltuirea a doar 31 de milioane de lei, în perioada aprilie 2011 - decembrie 2013, din peste 200 de milioane alocate programului – demonstreazã însã eºecul acestuia. În aceste condiþii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice a propus, iar Guvernul a aprobat deja, zilele trecute, prelungirea programului pânã în octombrie 2015, dar ºi înjumãtãþirea bugetului alocat, cu argumentul cã a rãspuns astfel “doleanþelor autoritãþilor publice locale”. Scadenþa programului nu aduce nimic nou în Timiº, nici din punct de vedere al îngrijirilor medicale, nici al celor sociale.

De altfel, Timiºul, unde au fost desfiinþate douã spitale – Centrul de Sãnãtate Buziaº ºi Spitalul Ciacova –, nici mãcar nu se regãseºte pe lista de solicitanþi de finanþare pentru Programul naþional “Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoanele vârstnice”, unde s-au înscris pânã în prezent doar 22 de spitale, din 15 judeþe.

La Spitalul Buziaº s-a pãstrat doar

Serviciul de Urgenþã al Centrului, pe partea de demisol, iar pentru partea de sus a centrului s-a încheiat un contract de colaborare cu o policlinicã de specialitate privatã, s-au înfiinþat cabinete medicale de diverse specialitãþi, medicii plãtind chirie pentru acele spaþii, cu condiþia ca aceºtia sã asigure asistenþã medicalã pentru cazurile sociale. Decizia desfiinþãrii Spitalului Buziaº a fost cu atât mai ciudatã cu cât localitatea este staþiune de tratament.

Reprezentanþii Primãriei spun cã nici nu s-a luat în calcul posibilitatea transformãrii sale în cãmin de bãtrâni.

Nici la Ciacova se pare cã nu a fost luatã în calcul aceastã posibilitate.

Reprezentanþii Primãriei ºi-au argumentat decizia cã mai au deja în subordine trei cãmine de bãtrâni ºi încã un altul ar fi fost de prisos. Aºa cã s-a ales tot soluþia unui centru de servicii medicale privat, Primãria fãcând un proiect pentru concesionarea spitalului ºi menþionând în acesta cã “la Ciacova, prin desfiinþarea spitalului, populaþia a rãmas fãrã posibilitatea unui examen medical de specialitate, nevoitã fiind sã ia calea Timiºorii.” În acelaºi proiect se afirmã cã “ în condiþiile sãrãcirii populaþiei, redeschiderea spitalului ar fi beneficã”, deºi e greu de imaginat cu ce ajutã un spital privat populaþia sãracã.

“Ar fi necesare cãmine de bãtrâni, dar nu existã personal pentru acestea” Adrian Marcu, liderul Federaþiei Sindicale Pro Asistenþã Socialã Timiº, susþine cã în Timiº ar fi nevoie de construirea unor noi cãmine de bãtrâni, pentru cã existã solicitãri din partea vârstnicilor care vor sã beneficieze de asistenþã în acest gen de unitãþi. “Aºa ar fi trebuit, ºi aºa s-a promis la desfiinþarea spitalelor, cã se vor face cãmine pentru bãtrâni. Lucru care nu s-a întâmplat. Însã, pe lângã construcþia unor astfel de cãmine, ar fi nevoie ºi de personal. În momentul de faþã, toate structurile subordonate Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului sunt afectate de lipsa personalului suficient. Se lucreazã peste tot la cote de avarie”, susþine liderul sindical.

De altfel, ºi în Timiº, ca în oricare alt judeþ, Guvernul a înþeles sã scape de rãspunderea finanþãrii cãminelor de bãtrâni, pasând problema pe umerii autoritãþilor locale. Aºa se face cã, acum, pe sfârºit de an, Consiliul Judeþean Timiº a fost nevoit sã majoreze sumele alocate iniþial pentru ca unitãþi precum Cãminul de bãtrâni din Lugoj sã poate funcþiona mai departe în condiþii normale. În acest an, pentru a nu se ajunge

la situaþia extrem de ciudatã a închiderii unor cãmine de bãtrâni, C.J. Timiº a trebuit sã preia cofinanþarea Cãminului de bãtrâni Comloº. Prin acest contract, impus cu ordin de la Guvern, Timiºul ºi comuna Comloºu Mare s-au obligat sã finanþeze activitatea Cãminului pentru persoane vârstnice. C.J. Timiº a acordat iniþial un milion de lei, dupã care, printr-o adresã a conducerii Cãminului pentru bãtrâni Comloºu Mare, i s-a solicitat suplimentarea transferurilor alocate cu suma de 200.000 de lei.

“Suplimentarea este motivatã prin creºterea alarmantã a preþurilor la alimentele de bazã, precum ºi la întreþinere (energie, electricã, cãldurã, întreþinerea clãdirilor etc.), achiziþionarea de medicamente pentru asistaþi (toþi asistaþii fiind suferinzi de boli cronice), achiziþionarea de alimente (norma de hranã fiind de 8,30 de lei pe zi de asistat), achiziþionarea de combustibil solid pentru centrala termicã din dotare(în prag de iarnã), precum ºi achiziþionarea unor materiale pentru întreþinere ºi funcþionare”, se arãta în motivaþia hotãrârii prin care se cerea suplimentarea bugetului. În mod normal, nu C.J. Timiº, nici Primãria Comloº, ci Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, dupã cum îi sugereazã ºi numele, ar fi trebuit sã fie principalul finanþator al cãminelor de bãtrâni din judeþ.

de 23 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

19 - 22 decembrie 2013

Costul clãdirii de 1,3 milioane de euro de la Zoo ar putea creºte, deºi s-a promis o scãdere l Consilieri locali: “La metrul pãtrat, e mai scumpã ca un hotel de cinci stele”

Dotãri considerate extravagante

Foto TIMPOLIS

La Grãina Zoologicã Timiºoara se face o clãdire educaþionalã despre care unii consilieri locali spun cã e mai scumpã decât un aquapark A trecut un an de când Primãria Timiºoara a supus atenþiei Consiliului Local proiectul deja celebrei Clãdiri educaþionale multifuncþionale de la Grãdina Zoologicã, cea despre care consilierii locali spuneau cã e mai scumpã decât un aquapark. Atunci, primarul Timiºoarei spunea cã preþul i se pare exagerat, ºi se promitea o revizuire a devizului pentru acest imobil. Lucru care nu s-a mai întâmplat. Dimpotrivã, aºa cum reiese dintr-un proiect de hotãrâre de consiliu local, fãcut public recent, devizul, ºi aºa astronomic, al clãdirii ar mai putea creºte în perioada urmãtoare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un an fãrã nimic concret Un proiect ceva mai vechi al Primãriei Timiºoara, legat

de realizarea la Grãdina Zoologicã a unei clãdiri educaþionale, a generat încã de acum un an discuþii în contradictoriu ºi controverse în Consiliul Local.

Mai mulþi aleºi locali spuneau atunci, ºi spun ºi acum, cã preþul pe metru pãtrat construit al respectivei investiþii este aproape dublu faþã de preþul pieþei ºi cã soluþiile tehnice aferente proiectului sunt scumpe ºi ineficiente. Grosul finanþãrii urmeazã sã fie prevãzut anul viitor, când Primãria Timiºoara va trebui sã dea 3,5 milioane de lei, iar Ministerul Mediului, 2,4 milioane de lei. Astfel, prin bugetul anunþat deja, valoarea totalã a proiectului este 6,3 milioane de lei (respectiv, 1, 3 milioane de euro). Deºi pânã ºi conducerea Primãriei Timiºoara a considerat preþul mare, ºi a solicitat o revizuire a devizului aproximat pentru construcþia acestui imobil, acest lucru nu s-a mai întâmplat.

La urmãtoarea ºedinþã de plen consilierilor locali li se cere aprobarea bugetului multianual necesar implementãrii,

cu acelaºi buget controversat ºi contestat de mai mulþi aleºi locali timiºoreni. Mai mult, s-ar putea ca devizul chiar sã creascã, nu sã scadã, având în vedere cã a fost reactualizatã documentaþia tehnico-economicã pentru realizarea obiectivului de investiþie “în vederea conformãrii cu standardele, normele tehnice privind proiectarea ºi realizarea lucrãrilor de construcþii ºi a legislaþiei în vigoare”.

Ca atare, s-au stabilit o serie de elemente adiacente ºi suplimentare, printre care se numãrã actualizarea proiectului tehnic, caietelor de sarcini, a detaliilor de execuþie ºi a devizelor, reproiectarea completã a instalaþiilor electrice, “deoarece s-au modificat normele tehnice care le înlocuiesc ºi/ sau completeazã pe cele valabile”, adaptarea la soluþii ecologice privind asigurarea apei calde menajere ºi încãlzirii, eficientizarea energeticã ºi ecologicã conform normelor U.E., introducerea sistemului KNX de coordonare a tuturor instalaþiilor ºi respectarea Or-

Consilier local: “Clãdirea are un preþ pe metrul pãtrat mai mare ca un hotel de cinci stele” Consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu susþine cã, deºi au existat controverse legate de acest proiect, încã de când a fost prezentat Consiliului Local, preþul prezentat iniþial nu a mai scãzut, în ciuda promisiunilor Pri-

mãriei. “Ni s-a spus cã preþul va scãdea ºi cu 50% la atribuirea lucrãrilor. Pânã la urmã, preþul pe metrul pãtrat pentru acel imobil depãºeºte 1.600 de euro, ceea ce este enorm. Este preþul pe metrul pãtrat pentru construirea unui hotel de cinci stele.

de 23 de ani un reper al cetãþii

La ultima ºedinþã de plen chiar s-a spus cã Primãria a avut rezerve la achiziþionarea unui imobil cu un preþ de 360 de euro pe metrul pãtrat, dar construieºte la un preþ de cinci ori mai mare, fãrã a include valoarea terenului”, spune consilierul local.

dinului pentru modificarea Reglementãrii tehnice privind calculul termotehnic al elementelor de construcþie ale clãdirilor. La acestea se adaugã elaborarea planºelor de dotãri pentru piese de mobilier, elemente de inventar gospodãresc, dotãri PSI, dotãri necesare securitãþii muncii, alte dotãri necesare în funcþie de specific, precum ºi cheltuielile legate de taxele ºi contribuþiile privind taxa pentru inspecþia în construcþii (cu o marjã generoasã, între 0,1% ºi 0,7%) ºi contribuþia pentru Casa Socialã a Constructorilor (0,5%), taxe ºi contribuþii care, spun chiar iniþiatorii proiectului, nu au fost incluse în documentaþia tehnico-economicã iniþialã. ªi aceastã nouã documentaþie a fost supusã reautorizãrii Romsilva, prin Direcþia Silvicã Timiº, ºi Ministerului Culturii. Astfel, în loc ca devizul respectiv sã scadã, acesta ar putea creºte, ceea ce aratã cã, la fel ca în cazul multor alte proiecte controversate, toate discuþiile ºi certurile din Consiliul Local au fost inutile.

Proiectul Primãriei Timiºoara, legat de realizarea la Grãdina Zoologicã a unei clãdiri educaþionale, a rãmas neschimbat ºi dupã rectificarea bugetului Municipalitãþii. La un simplu calcul al suprafeþei construite, care este de 471 de metri pãtraþi, iar desfãºuratã, de aproximativ 1.000 de metri pãtraþi, cu tot cu salã multifuncþionalã, cu amenajãrile exterioare, cu diverse parcãri, rezultã, spune grupul de consilieri P.D.-L., un cost de peste 1.600 de euro pe metrul pãtrat. Or, un metru pãtrat de clãdire rezidenþialã este actualmente 860 de euro.

Conform unor aleºi locali, la acest preþ se puteau ridica douã clãdiri. O parte dintre cei care au cerut lãmuriri legate de acest proiect l-au comparat cu un aqualand terminat recent la Oradea, cu opt bazine încãlzite, tobogane, aparat de fãcut valuri ºi alte dotãri scumpe, care a costat aproximativ 1.000 de euro pe metrul pãtrat.

Reprezentanþii Direcþiei de Mediu au precizat cã, iniþial, proiectul era prevãzut în roºu ºi cã, ulterior, au apãrut diferenþe de preþ date de faptul cã imobilul este... mobilat. În plus, au precizat aceºtia, pentru realizarea sticlei acvariilor ºi terariilor sunt doar doi furnizori în Europa, ceea ce, susþin ei, ridicã preþul. Însã chiar ºi folosirea acestor materiale extrem de greu de gãsit nu li s-a pãrut consilierilor plauzibilã raportatã la preþul total calculat.

Acest preþ i s-a pãrut mare ºi primarului Nicolae Robu, care a declarat într-o ºedinþã de plen: “Este un proiect pentru care s-a obþinut finanþare în anumite condiþii ºi el trebuie materializat, altminteri se iese din graficul de finanþare ºi se pierd toþi banii. Îmbunãtãþirile pot fi aduse din mers ºi eu chiar voi urmãri sã se aducã aceste îmbunãtãþiri, desigur cu altã finanþare, pentru cã, din pãcate, nu mai putem acum sã modificãm proiectul în formula pentru care s-au obþinut banii pentru el”. Încã din 2008, Direcþia de Mediu a Primãriei a promovat acest proiect legat de realizarea acestei clãdiri educaþionale în cadrul Grãdinii Zoologice din Timiºoara. De atunci, devizul proiectului nu s-a modificat prea mult, deºi preþurile de pe piaþa imobiliarã ºi a construcþiilor s-au schimbat foarte mult, în sensul unor scãderi semnificative de

tarife. Proiectul a fost readus în actualitate în 2013, când s-a realizat reactualizarea documentaþiei din 2008, aºa cum s-a întâmplat în cazul multor studii de fezabilitate sau prefezabilitate.

Un alt aspect controversat legat de acelaºi proiect este soluþia de încãlzire, respectiv o centralã cu peleþi. Mai mulþi consilieri locali susþin cã ar fi trebuit sã se fi folosit o pompã de cãldurã, eventual cu panouri solare, care sã aibã aport la încãlzire, sau chiar cã o centralã pe lemne era o soluþie mult mai convenabilã, în condiþiile în care Primãria plãteºte sume de ordinul sutelor de mii de lei pentru tãieri de corecþie anuale, la arborii din oraº, deci ar fi existat fãrã probleme combustibil gratis din aceastã sursã pentru o centralã pe lemne.

Primarul le-a dat dreptate consilierilor locali care au contestat aceastã soluþie de încãlzire aleasã pentru noua clãdire, precizând: „Sigur cã ar fi bine sã se vinã cu aceste soluþii mai moderne, cu pompe de cãldurã cu celule fotovoltaice, pentru a asigura cheltuieli de funcþionare cât mai mici. Asta ºi eu cred cã ar fi binevenit. Dar putem sã-l completãm cu o susþinere din venituri proprii, ca sã asigurãm acele cheltuieli de funcþionare cât mai reduse”.

O altã componentã care a generat semne de întrebare este izolarea termicã. Grupul de consilieri P.D.-L. susþine cã, în devizul prezentat, izolaþia pe anumite porþiuni a clãdirii este de 10 - 15 cm polistiren extrudat. Or, nu se ºtie dacã se gãseºte polistiren extrudat de 10 15 cm în România, pentru cã nu se foloseºte decât la comandã ºi numai în sandvici cu aluminiu, în niciun caz la o clãdire de terariu sau de locuit. Conform aleºilor locali, acest tip de polistiren trebuie adus pe comandã specialã din Austria, ºi nu e normal sã se aleagã o astfel de soluþie, nejustificatã din punct de vedere al costurilor ºi utilitãþii, pentru o clãdire realizatã din bani publici.

Reprezentanþii Direcþiei de Mediu au precizat în acest cotext cã, pur ºi simplu, aceasta a fost soluþia aleasã de proiectant: „Din punct de vedere al izolaþiei, am chemat proiectantul care a ales soluþia tehnicã. Noi am scos la licitaþie acest serviciu, iar experþii au stabilit datele acestea dupã ce au fãcut niºte evaluãri tehnice”.

social

19 - 22 decembrie 2013

5

Conferenþiar de la Universitatea de Medicinã, condamnat la închisoare pentru luare de mitã Daniel Cioca, conferenþiar doctor la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara, a fost condamnat, pentru luare de mitã, la trei ani de închisoare de cãtre Tribunalul Timiº. Sentinþa poate fi, însã, atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro

Condamnare ºi confiscarea extinsã a averii În afarã de condamnarea cu închisoare, instanþa a mai stabilit confiscarea a 2.910 euro, reprezentând valoare mitei luate ºi dovedite de cãtre procurori. De asemenea, magistraþii au decis confiscarea extinsã a 33.500 de euro ºi 123.320 lei, bani transferaþi de Daniel Cioca în conturile mamei sale, dupã începerea anchetei. Sentinþa Tribunalului Timiº nu este definitivã, ea putând fi atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara. În 8 februarie, în urma unor percheziþii fãcute în biroul ºi maºina profesorului Daniel Cioca ºi în urma unor

audieri fãcute de procurori, acesta a fost reþinut pentru 24 de ore. A doua zi, judecãtorii Tribunalului Timiº au decis arestarea lui preventivã a pentru 29 de zile, pentru luare de mitã de la studenþi pentru a trece examenele. Ulterior, contractul individual de muncã al profesorului a fost suspendat pânã la lãmurirea situaþiei juridice.

La începutul lunii aprilie, Daniel Cioca a fost trimis în judecatã de procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº, primul termen fiind stabilit pentru 13 mai, la Tribunalul Timiº. Purtãtorul de cuvânt al acestei instanþe, Lavinia Biniº, declara cã instanþa a decis, în 4 aprilie, menþinerea în arest a profesorului pentru alte 60 de zile, acesta fiind arestat încã din februarie, pentru luare de mitã de la studenþi. Decizia a fost, însã, atacatã cu recurs la Curtea de Apel Timiºoara.

Procurorii au arãtat în rechizitoriul în cazul profesorului de la Universitatea de Medicinã Timiºoara cã acesta primea 100 - 300 de euro de la studenþi pentru a-i trece examenele ºi avea sume importante în conturi, iar din 2005 nu ºi-a mai scos banii de salariu din cont.

Din 2005 nu ºi-a mai scos salariul din bancã Procurorii au verificat ºi situaþia financiarã a profesorului Daniel Cioca, constatând cã acesta a depus sume importante în mai multe bãnci din Timiºoara. Astfel, la B.C.R. avea un depozit de 25.000 de lei, din septembrie 2009, precum ºi aproape 10.000 de lei în contul de salariu, la B.R.D., avea 40.000 de lei din aprilie 2010, la Bank Leumi România, avea un depozit de 153.000 de lei, din noiembrie 2012, ºi unul de aproape 70.000 de lei, din decembrie 2012, iar la Banca Transilvania mai avea un depozit de peste 33.000 de euro ºi unul de 122.000 de lei, ambele deschise la începutul acestui an.

Potrivit rechizitoriului, de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Timiºoara, din munca la catedrã ºi cercetare, din 2007 pânã în 2012, el a realizat venituri de aproximativ 500.000 de lei.

Procurorii au notat ºi cã, din 2005, profesorul nu ºi-a mai scos banii de salariu din bancã, ci doar a adãugat sume sau a fãcut depozite. În anii fiscali 2008 2012, Cioca a realizat venituri de apro-

ximativ 550.000 de lei, însã valorile depuse în bãnci depãºesc aceastã sumã. În rechizitoriu se mai aratã cã la începutul lunii februarie, la câteva zile dupã ce a fost ridicat de procurori pentru a fi audiat, din conturile profesorului au fost transferate sume în conturi aparþinând mamei sale. Este vorba de 33.500 de euro ºi 122.060 de lei, procurorii cerând instanþei de judecatã confiscarea acestor bani. În 8 februarie, în urma unor per-

Modificãrile la legea privind sancþionarea spãlãrii banilor, retrimise la Parlament Traian Bãsescu a retrimis, miercuri, la Parlament Legea privind prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, atrãgând atenþia cã, prin modificãrile aduse, se limiteazã capacitatea operaþionalã a Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi i se reduce rolul la unul pur formal.

TIMPOLIS

Potrivit unui comunicat de presã al Administraþiei Prezidenþiale, legea trimisã la promulgare modificã ºi completeazã Legea nr. 656/2002, pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, prin transpunerea prevederilor art. 8 din Directiva 2010/78/U.E. a Parlamentului European ºi a Consiliului, din 24 noiembrie 2010.

Totodatã, însã, potrivit expunerii de motive, actul normativ îºi propune „ consolidarea capacitãþii operaþionale a Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi întãrirea cooperãrii cu toate autoritãþile de aplicare a legii”, se mai aratã în comunicatul citat de Mediafax. În acest context, potrivit cererii de reexaminare, modificãrile aduse alineatului 1 al articolului 8 ºi alineatului 2 al articolului 26 din Legea nr.

656/2002, precum ºi abro-

garea, începând cu data de 1 februarie 2014, a punctelor 1 ºi 2 ale Articolului 55 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/ 2010 privind Codul de Procedurã Penalã, prin care atribuþia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este înlocuitã cu atribuþia de simplã informare a autoritãþilor judiciare, sunt de naturã a limita capacitatea operaþionalã a Oficiului ºi de a-i reduce rolul la unul pur formal. „În forma iniþialã, atunci când Oficiul constata existenþa unor indicii temeinice de

spãlare a banilor sau de finanþare a actelor de terorism, aceastã autoritate avea obligaþia sesizãrii de îndatã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, iar aceastã instituþie avea obligaþia efectuãrii de cercetãri cu privire la existenþa sau inexistenþa unor asemenea fapte grave. În legea transmisã spre promulgare, prin inserarea obligaþiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, nu se mai creeazã obligaþia de cercetare a aspectelor cu care s-a fãcut informarea, Parchetul putând

decide dacã va da sau nu curs acestor cercetãri”, se mai aratã în cererea de reexaminare.

De asemenea, se menþioneazã cã, prin modificarea adusã alineatului 7 al Articolului 26 din Legea nr. 656/2002, reprezentantul Asociaþiei Române a Bãncilor nu va mai face parte din plenul Oficiului, ca structurã deliberativã ºi de decizie: „La momentul adoptãrii Legii nr. 656/2002, includerea unui reprezentant al Asociaþiei Române a Bãncilor în plenul Oficiului a avut la bazã dezvoltarea unor mecanisme adecvate ºi eficiente în vederea coordonãrii luptei împotriva spãlãrii banilor ºi combaterii terorismului, activitate în care considerãm implicarea sistemului bancar ca necesarã ºi importantã. În acest sens, considerãm oportunã reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaþiei Române a Bãncilor.

Totodatã, având în vedere necesitatea pãstrãrii unui reprezentant Asociaþiei Române a Bãncilor, alãturi de introducerea unui reprezentant al Autoritãþii de Supraveghere Financiarã, pentru pãstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, þinând, totodatã, cont ºi de atribuþiile Serviciului Român de Informaþii în acest domeniu, susþinem ºi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului”.

cheziþii fãcute în biroul ºi maºina profesorului Daniel Cioca ºi în urma unor audieri fãcute de procurori, acesta a fost reþinut pentru 24 de ore. A doua zi, judecãtorii Tribunalului Timiº au decis arestarea preventivã a acestuia pentru 29 de zile, el fiind cercetat pentru luare de mitã de la studenþi pentru a trece examenele. Ulterior, contractul individual de muncã al profesorului a fost suspendat pânã la lãmurirea situaþiei juridice.

CEDO dã dreptate unui deþinut din România care solicitã meniu special pentru cã este budhist Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a dat câºtig de cauzã unui deþinut budhist care a dat în judecatã statul român, stabilind cã deþinuþii au dreptul la un regim alimentar care sã fie în concordanþã cu convingerile religioase ale acestora.

Refuzul autoritãþilor române de a oferi un regim alimentar vegetarian deþinutului moldovean Ghennadi Vartic, convertit la budhism, reprezintã o încãlcare a libertãþii religioase a acestuia, a stabilit C.E.D.O., relateazã AFP, sursã citatã de Mediafax. Ghennadi Vartic este deþinut în România, dupã ce a fost condamnat, în 1999, la 25 de ani de închisoare.

Decizia C.E.D.O. nu este definitivã, Bucureºtiul având la dispo-

ziþie trei luni pentru a o contesta.

Pânã în anul 2007, deþinutul primea colete cu mâncare din partea familiei. Însã, de atunci, legislaþia s-a modificat, iar coletele nu mai sunt permise. Deþinutul este nemulþumit de meniul destinat postului creºtin-ortodox, afirmând cã este deficitar în calorii. La rândul sãu, Administraþia Penitenciarelor a argumentat cã regimul vegetarian nu îi convine lui Vartic deoarece acesta suferã de hepatitã. În cursul sesiunilor la C.E.D.O., autoritãþile române au anunþat cã suspecteazã cã unii deþinuþi se convertesc la o anumitã religie pentru a obþine meniuri mai bune. Însã judecãtorii au stabilit cã nu existã dovezi cã Vartic ar fi procedat în acest fel.

România va trebui sã îi plãteascã deþinutului 3.000 de euro ca daune morale. (TP)

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

19 - 22 decembrie 2013

“S.F.”-uri la superlativ, la Primãria Timiºoara

Patru studii de fezabilitate pentru un proiect nerealizat Bugete astronomice

Foto TIMPOLIS

Problema studiilor de fezabilitate plãtite de Primãria Timiºoara din bani publici pentru proiecte care sunt ºi rãmân doar pe hârtie a fost una discutatã constant în ºedinþele de plen din ultimele douã mandate. Cu toate acestea, nimic nu pare sã se schimbe, iar fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul ºi Popa ªapcã, pentru care s-au dat din nou bani în acest an sã se facã studii.

Asta deºi investiþia pentru realizarea lor e de ordinul zecilor de milioane de euro, bani pe care Primãria Timiºoara nu se ºtie de unde îi va obþine.

Mai mulþi consilieri locali susþin cã, pentru cel puþin unul dintre aceste pasaje, s-au realizat… patru studii de fezabilitate, deºi proiectul nu s-a mai concretizat, iar studiile anterioare au expirat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Soluþii diferite de la aceiaºi proiectanþi Recent, atunci când a fost vorba ca în Consiliul Local sã se dea aviz favorabil studiilor de fezabilitate cumpãrate de Primãrie în acest an pentru mai vechile proiecte legate de modernizarea pasajelor rutiere Jiul ºi Popa ªapcã, pentru care s-au mai realizat în trecut sudii de fezabilitate care nu au folosit la nimic, expirând, câþiva consilieri locali au vrut sã ºtie ce anume, din punct de vedere tehnic, este diferit la noile studii de fezabilitate faþã de cele votate deja în Consiliul Local, in anii anteriori, ºi dacã este vorba de reactualizãri sau de alte date tehnice.

Rãspunsul, oferit de conducerea Primãriei, nu a fost de naturã sã dea asigurãri cã ºi de aceastã datã nu vor expira studiile de fezabilitate pânã la realizarea efectivã a proiectului, mai ales cã soluþiile tehnice propuse pentru Pasajul Jiul presupun costuri mari ºi lucrãri de amploare. La Pasajul Jiul, de exemplu, se prevede “lãrgirea strãzii la patru benzi, iar trecerea pe sub calea feratã este lãrgitã mai mult cu o altfel de rezolvare a intersecþiei, plus cã apare ca variantã ºi o linie de tramvai pe mijloc, între Garã ºi Spitalul de copii.” Chiar primarul Nicolae Robu a recunoscut cã Primãria urmeazã sã decidã dacã aceastã linie se va face sau nu.

Ideea de bazã e extinderea zonei pietonale, în aºa fel încât tramvaiul sã nu mai treacã pe

ªi pentru pasajul rutier Jiul s-au dat din nou bani în acest an sã se facã studii de fezabilitate

lângã Catedralã. “Atunci, tramvaiul 6 ar rãmâne pe ruta lãrgita, pe la garã, ºi apoi, de la gara pe Republicii pâna la Spitalul de copii, respectiv, tramvaiul 8 ar merge de la garã pâna la Maria ºi, de acolo, ar continua pe ruta sa actualã”, declarã primarul Nicolae Robu. În noua viziune, parte integrantã a noului proiect, tramvaiele 1 ºi 2 nu ar mai ajunge în zona centralã, iar legãtura între Gara de Nord ºi Spitalul de copii s-ar face pe bulevardul Republicii. Însã primarul Nicolae Robu a admis cã “lucrurile acestea nu se fac în 2014”, lucru de naturã sã ridice, din nou, semne de întrebare, legate de oportunitatea achiziþionãrii studiilor de fezabilitate pentru pasaje.

Fostul viceprimar þãrãnist Adrian Orza spune cã e bizar faptul cã se vine cu noi proiecte pentru aceleaºi pasaje, pentru cã ºi cele vechi, expirate între timp, au fost realizate cu concursul aceloraºi specialiºti din Primãrie. “ªi la Urbanism, ºi la Transport, ºi la Tehnic, când s-au elaborat acele studii, erau aceiaºi specialiºti care sunt ºi astãzi în Primãrie. Mã întrebam de ce existã alte soluþii, de ce s-a dat girul în Consiliu, de ce nu au venit atunci cu aceastã idee?

Pentru cã s-au votat ºi atunci niºte studii, ele au fost reactualizate, probabil, banii aceia se vor pierde. ªi de asta existã specialiºti, ºi sunt aceiaºi, ºi la Urbanism ºi la Transport, aceleaºi persoane, aceiaºi oameni,

de 23 de ani un reper al cetãþii

nu au venit alþii, nu au plecat”, spune Adrian Orza.

Patru studii pentru acelaºi pasaj Problema pare sã-i fi interesat în egalã mãsurã ºi pe alþi consilieri locali, care ºi-au adus aminte cã, în total, pentru Pasajul Jiul s-au realizat ºi aprobat, în ultimii zece ani, patru studii de fezabilitate. Dintre acestea, trei au expirat, fiind bani pierduþi din bugetul local. Din aceste motive, consilierii locali au vrut explicaþii de la reprezentanþii Direcþiei Tehnice, unii remarcând cã în acest an conducerea Direcþiei nu a venit la nicio ºedinþã de plen a Consiliului Local, lucru care l-a enervat inclusiv pe primarul Nicolae Robu, care a spus la ultima ºedinþã de plen: “Culiþã Chiº sã fie prezent la toate ºedinþele, începând de azi. Sã vinã, indiferent unde este acum. O fi pe ºantiere... Sã sunaþi, sã vinã aici.”

Despre istoricul studiilor de fezabilitate care nu s-au mai concretizat, pentru aceste pasaje, a vorbit ºi consilierul local P.D.-L. Ovidiu Ciuhandu care a declarat în plen: “Dacã nu mã înºel, în 2008 sau în 2009, domnul Culiþã Chiº a dat un rãspuns la microfon ºi a zis cã varianta din 2004, pe care tot noi am votat-o în 2004, ºi când ne spunea cã e varianta bunã, în 2008 nu mai era bunã, pentru cã trebuia modificatã ºi

atunci, la vremea respectivã, era o sumã mare de bani, nu vreau sã exagerez, dar erau bani mulþi care s-au dat pe studiul respectiv. Au trecut patru ani de zile, nu s-a realizat. Acum se vine cu un nou studiu”.

Consilierul local se aratã sceptic cu privire la ºansele ca pasajele pentru ale cãror studii de fezabilitate s-au alocat ºi în acest an bani de la buget sã fie demarate. “Pentru Popa ªapcã sau Jiul ºtiu cã s-au votat cel puþin douã studii de fezabilitate, anterioare celor de acum. ªi culmea e cã în 2008 de exemplu, nu luase nimeni legãtura cu cei de la C.F.R., deºi trebuiau implicaþi în acest proiect, care nu se poate face fãrã ei.

Eu nu cred cã din bugetul local se vor gãsi sumele necesare pentru demararea acestor pasaje în urmãtorii ani. Este o sumã pe care Primãria nu ºi-o permite”, ne-a declarat Ovidiu Ciuhandu. În urma acestor discuþii ºi controverse, la viitoarea ºedinþã de plen Primãria Timiºoara va trebui sã pregãteascã o situaþie clarã, din care sã reiasã câþi bani s-au cheltuit pânã acum pe studii de fezabilitate pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã ºi de ce soluþiile tehnice propuse anterior de aceiaºi proiectanþi nu au mai fost valabile. Probabil cã devizul general se ridicã la o sumã de ordinul zecilor de mii de euro, cu care s-ar fi putut iniþia primele lucrãri pentru realizarea efectivã mãcar a unui pasaj.

Nicolae Robu

Adrian Orza

Ovidiu Ciuhandu

Cele trei pasaje din Timiºoara, a cãror demarare era promisã anul trecut de cãtre Primãria Timiºoara – Jiul, Popa ªapcã ºi Solventul – costã împreunã peste 51 de milioane de euro. Problema e cã, deocamdatã, Municipalitatea nu ºtie de unde va lua aceastã sumã ºi existã riscul ca, în condiþiile lipsei banilor necesari demarãrii, ºi studiile de fezabilitate achiziþionate în acest an sã expire.

Pentru pasajul Popa ªapcã, ce se doreºte a fi lãrgit ºi modernizat, bugetul estimat prin studiul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. Iar pentru modernizarea ºi lãrgirea pasajului Jiul, costul investiþiei a fost estimat la 8,1 milioane de euro.

Deºi în proiecte se menþioneazã ca sursã de finanþare bugetul local, este greu de crezut cã Primãria Timiºoara va avea în urmãtorii ani un buget care sã permitã asemenea investiþii de amploare. “Asta nu înseamnã cã vom pune în mod efectiv, direct, deodatã, banii necesari de la bugetul local.

Asta poate însemna ºi realizarea acestor obiective pe sistemul credit furnizor. Dar cele trei obiective legate de subpasaje sunt pe listã ºi printre obiectivele importante pentru care noi solicitãm sprijin de la Guvernul României”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Studiile de fezabilitate achiziþionate pentru cele trei pasaje nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa ªapcã, ce se vrea a fi lãrgit la patru benzi, Primãria a dat, doar pentru documentaþie, 68.000 de lei. Aceeaºi sumã s-a atribuit ºi pentru realizarea documentaþiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lãrgit tot la patru benzi ºi înãlþat. ªi tot 68.000 de lei va da Primãria ºi pentru documentaþia aferentã realizãrii pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru douã dintre aceste mari proiecte s-a considerat cã este nevoie sã se achiziþioneze documentaþia completã – studii de fezabilitate, proiecte tehnice ºi detalii de execuþie, deºi pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã existau studii de fezabilitate întocmite acum cinci. S-a considerat însã cã aceste documentaþii pentru care, în anii trecuþi, Primãria a plãtit bani grei, nu mai sunt de actualitate ºi trebuie refãcute de la zero.

“Noi trebuie sã facem studii de fezabilitate în momentul în care avem ºi hotarârea fermã sã le punem în practicã, pentru cã altfel, ideile se învechesc, soluþiile se învechesc ºi, dupã aceea, ne trezim cã am dat banii degeaba ºi nu se alege oraºul cu nimic”, spunea chiar primarul Nicolae Robu la ultima ºedinþã de plen. Rãmâne de vãzut dacã aceastã teorie se va aplica ºi în cazul celor trei pasaje rutiere, considerate extrem de importante pentru fluidizarea traficului în municipiu.

actualitate

19 - 22 decembrie 2013

7

Serviciile poºtale, inaccesibile pentru mii de timiºeni Plata pensiilor, subiect sensibil

Este greu de crezut cã, la nivelul anului 2013, multe localitãþi din Timiº nu mai au acces la servicii poºtale. Primirea sau trimiterea unei banale scrisori este o adevãratã aventurã, pentru care e nevoie de parcurgerea unor distanþe de zeci de kilometri, în unele cazuri. Reorganizarea Poºtei Române a fãcut ca aproape 10.000 de gospodãrii din Timiº sã nu mai aibã acces la servicii poºtale, din cauza desfiinþãrii oficiilor poºtale ºi a disponibilizãrilor factorilor poºtali, disponibilizãri care ar putea continua ºi anul viitor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Poºta, serviciu “de lux” Din punct de vedere al serviciilor de corespondenþã ºi coletãrie clasice, poºtale, lucrurile nu au mers înainte în Timiº, în ultimii ani, ci au dat înapoi. În momentul de faþã se poate spune fãrã niciun fel de exagerãri, cã, din acest punct de vedere, era mult mai bine înainte de 1989, când factorii poºtali ajungeau ºi în cel mai îndepãrtat cãtun din judeþ, iar cutiile poºtale nu erau raritãþi, aºa cum au devenit în ultimii ani.

De vinã pentru situaþia incredibilã din prezent este de reorganizarea Poºtei Române. Conform sindicatelor, ca urmare a reorganizãrii care a presupus închideri de oficii poºtale ºi disponibilizãri de personal, aproape 10.000 de gospodãrii din Timiº, adicã peste 30.000 de timiºeni, nu mai au acces la serviciile poºtale. Zeci de localitãþi, mai ales sate aparþinãtoare, au rãmas fãrã poºtaº. La Variaº, de exemplu, satele Gelu ºi Sânpetru Mic sunt deservite de un singur

poºtaº. La Bechicherecu Mic, din trei angajaþi, la serviciul poºtal nu a mai rãmas niciunul. ªi lista poate continua.

“Sunt zone în care efectiv nu mai existã acoperire a serviciilor poºtale, pentru cã nu sunt poºtaºi. Pe toatã zona Tomeºti, de pildã, a rãmas un singur factor, cu jumãtate de normã, care nu mai poate face faþã volumului de muncã. Pe douã din satele aparþinãtoare ale comunei Balinþ, Bodo ºi Târgoviºte, nu era niciun factor poºtal. S-a angajat cu mare greu un om, dupã care acesta, când a vãzut cât e salariul ºi cât are de lucru, ºi-a dat demisia. Iar postul sãu nici mãcar nu a mai fost scos la concurs. Sunt doar câteva exemple, situaþii de acest gen sunt destul de multe”, spune Ambrozie Barna, liderul Sindicatului Angajaþilor din Poºta Românã - Timiº. Acesta mai spune cã s-a dat ordin de la nivel central ca la toate localitãþile sub 3.000 de locuitori, fostele oficii poºtale sã se transforme în agenþii: “Aceasta înseamnã cã din doi - trei angajaþi a mai rãmas unul, care nu poate gestiona toatã activitatea aferentã fostului oficiu. În multe cazuri, nu a mai rãmas niciun lucrãtor. În aceste condiþii, disponibilizãrile au continuat.

Anul acesta, din Timiº, au fost concediaþi peste 130 de angajaþi ai Poºtei”. În Timiº, peste 60 de oficii poºtale s-au transformat peste noapte în ghiºee cu cel mult un angajat.

Nici la oraº lucrurile nu stau mai bine Nici în mediul urban situaþia nu stã însã cu mult mai bine. În Lugoj, a rãmas un singur oficiu poºtal, la o populaþie de circa 45.000 de locuitori. În Timiºoara au fost desfiinþate trei oficii poºtale, din cauza faptului cã spaþiile nu aparþineau

“Sunt zone în care nu mai existã acoperire a serviciilor poºtale, pentru cã nu sunt poºtaºi. Pe toatã zona Tomeºti, de pildã, a rãmas un singur factor, cu jumãtate de normã, care nu mai poate face faþã volumului de muncã.

Pe douã din satele aparþinãtoare ale comunei Balinþ, Bodo ºi Târgoviºte, nu era niciun factor poºtal. S-a angajat cu mare greu un om, dupã care acesta, când a vãzut cât e salariul ºi cât are de lucru, ºi-a dat demisia. Iar postul sãu nici mãcar nu a mai fost scos la concurs.”

Ambrozie Barna, lider Sindicatul Angajaþilor din Poºta Românã - Timiº Poºtei Române. Dupã Oficiile Poºtale nr.

9, din centru, ºi nr. 7, din zona Calea Lugojului, ultimul a fost desfiinþat Oficiului Poºtal nr. 16, de pe Calea Martirilor, care deservea zeci de mii de timiºoreni care locuiesc în zonele Girocului ºi Soarelui.

Acesta a fost închis fãrã ca timiºorenii sã fie anunþaþi în prealabil despre decizie sau sã fie consultaþi pe aceastã temã.

Totodatã, ºi la nivelul municipiului Timiºoara, cutiile poºtale, omniprezente în urmã cu 15 - 20 de ani, au devenit raritãþi pe domeniul public. Puþinele asemenea obiecte de mobilier urban care mai existã sunt, în mare parte, vandalizate, ruginite, cu vopseaua cojitã, ºi probabil cã tocmai din acest motiv timiºorenii au rezerve în a le utiliza, îndoindu-se de faptul cã acestea ar mai fi vizate zilnic, sau mãcar la câteva zile de angajaþii Poºtei.

Pe lângã corespondenþã, o altã problemã legatã de localitãþile care nu mai sunt acoperite de servicii poºtale e cea privind plata pensiilor. Practic, pensionarii aflaþi în aceastã situaþie sunt împinºi spre alternativa bancarã de încasare a pensiei. De altfel, în luna mai a acestui an, când conflictul de muncã de la Poºtã a luat amploare, discutându-se despre posibilitatea întârzierii plãþii pensiilor prin extinderea protestelor la mai multe oficii poºtale din þarã, premierul Victor Ponta i-a avertizat pe greviºti cã Guvernul are la îndemânã inclusiv varianta plãþii tuturor pensiilor prin carduri bancare ceea ce ar duce la înjumãtãþirea personalului Poºtei Române. În prezent, 3,7 milioane de români îºi primesc pensia prin Poºta Românã. Tocmai de aceea, în actualul context economic, transferul plãþii tuturor pensiilor în sistemul bancar ar reprezenta un cadou nesperat pentru bãnci. În Timiº sunt peste 147.000 de pensionari care, în varianta în care Guvernul chiar vrea sã treacã plata pensiilor în sistemul bancar, ar deveni cu toþii posesori de card ºi plãtitori de comisioane bancare.

Un astfel de transfer nu ar fi însã simplu pentru pensionarii din mediul rural, care în bunã parte nu au informaþiile necesare pentru a ºti la ce foloseºte sau cum se utilizeazã

cardul. În plus, bancomatele sunt încã raritãþi în multe sate ºi comune din România. Ideea ca toate pensiile sã fie plãtite prin intermediul bãncilor nu este agreatã de Nicolae Suciu, preºedintele Ligii Pensionarilor Timiº.

“Pensionarii din Timiº nu sunt de acord cu aceastã aºa-zisã soluþie.

Majoritatea s-au obiºnuit ca poºtaºul sã le aducã banii acasã. E modalitatea de platã cea mai sigurã, mai comodã ºi mai puþin costisitoare pentru ei. Nu vrem sã vedem pensionarii stând pe la cozi pe la bãnci, în situaþii în care se uitã sau se întârzie virarea banilor în conturi, aºa cum s-a mai întâmplat.

Poate cã disponibilizãrile de la Poºtã par o soluþie bunã pentru guvernanþi, dar nu ºi pentru noi”, spune Nicolae Suciu.

O soluþie alternativã discutatã în ultima vreme este cea legatã de distribuirea trimiterilor poºtale ºi a pensiilor de cãtre Primãrii. Aceasta ar însemna francizarea serviciilor poºtale ºi soluþia s-a discutat la nivelul Asociaþiei Comunelor din Judeþul Timiº, pentru a se stabili modul în care s-ar putea face francizarea. Însã este nevoie de acorduri de la nivel central pentru o asemenea alternativã. În plus, nu se ºtie câte Primãrii timiºene din mediul rural ar fi mulþumite de o astfel de soluþie, în varianta în care, oricum, nu stau bine cu schemele de personal.

O reorganizare controversatã În varã, în cadrul planului de reorganizare a Poºtei Române, se lua decizia reducerii timpului de lucru cu pânã la patru ore, în cazul lucrãtorilor poºtali, ºi diminuarea salariilor cu 25 sau 50% pentru pânã la 6.000 de salariaþi, aceasta fiind, în opinia unor lideri de sindicat, o formã mascatã de concediere colectivã. În Timiº, aceastã reducere de normã fãcutã în cazul factorilor poºtali a fost consideratã aberantã de cãtre sindicaliºti, mai ales în mediul rural unde, spun aceºtia, s-au redus normele la douã sau patru ore, fãrã sã se þinã cont de kilometri ºi de natura prestaþiilor. În acest sens, s-a dat ca exemplu situaþia de la Belinþ, unde factorului poºtal i se reduce norma la douã ore, în condiþiile în care are de acoperit 12 kilometri. Or, nici drumul în sine nu poate sã-l parcurgã în acest timp.

Cert este cã în Timiº existã un deficit acut de personal operativ, care a început sã se manifeste încã din 2008. Pe atunci exista o situaþie foarte ciudatã din punct de vedere al salarizãrii, o parte dintre poºtaºi fiind retribuiþi cu sume sub salariul minim pe economie, din cauza unei directive care reglementa salarizarea în Poºta Românã. Din pricina

acestei situaþii, potrivit unor surse interne, anual, peste 170 de lucrãtori poºtali timiºeni au plecat din sistem, orientându-se spre alte domenii, mai bãnoase.

Conform sindicatelor, factorii poºtali au un salariu de 900 de lei, iar lucrãtorii de la oficiu primesc o leafã lunarã de 1.100 de lei. Sindicatele spun cã doar pentru Timiºoara ar mai fi nevoie de cel puþin 35 de factori poºtali, pentru ca situaþia sã se normalizeze din punct de vedere al personalului de pe teren. Liderii sindicali susþin cã plecãrile din sistem sunt legate ºi de faptul cã meseria de poºtaº este una grea, în condiþiile în care greutatea medie a unei tolbe de poºtaº este de peste 15 kilograme.

Sindicaliºtii considerã cã politicile de restructurare promovate în ultimii ani nu au fãcut altceva decât sã îngreuneze situaþia companiei. Astfel, pentru cã s-au închis ºi se intenþioneazã sã se mai închidã oficii poºtale, dacã în urmã cu ceva vreme, oamenii veneau ºi sã plãteascã facturi la Poºtã, iar compania avea câºtiguri din aceste comisioane, acum, odatã cu scãderea numãrului oficiilor, au scãzut dramatic ºi veniturile companiei. Iar în câºtig au ieºit, din nou, bãncile.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

19 - 22 decembrie 2013

publicitate

Comunicat de presã privind derularea proiectului Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educaþie ºi servicii în domeniile medicinei veterinare ºi tehnologiilor inovative pentru Regiunea Vest

Beneficiar: Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului Timiºoara Reprezentant legal beneficiar: Rector, Prof. Dr. Ing. Paul Pîrºan Director proiect: Prorector, Prof. Dr. H.C. Horia Cernescu Finanþare prin: Programul Operaþional Creºterea Competitivitãþii Economice Axa prioritarã 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi inovare, Domeniul major de intervenþie 2.2 – Investiþii în infrastructura de CDI, Operaþiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii CD existente ºi crearea de noi infrastructuri CD Data semnãrii: 1 martie 2009 Durata contractului: 59 luni de la data semnãrii Valoarea contractului: 43.951.701 lei, din care 37.015.911 lei valoare eligibilã.

Obiectivele proiectului: 1. Modernizarea, renovarea ºi construirea de noi spaþii de cercetare in vederea dezvoltãrii cooperãrii dintre USAMVBT cu sectorul economic antreprenorial din domeniile medicinei veterinare ºi a tehnologiilor inovative – s-au modernizat 8 laboratoare, s-au construit 25 laboratoare noi ºi 6 unitãþi experimentale, precum ºi infrastructura adiacentã.

2. Crearea facilitãþilor pentru derularea experimentelor în acord cu temele europene ºi crearea unui organism intern de concordanþã a planurilor de cercetare ºi autentificare a rezultatelor obiectiv care va fi îndeplinit prin a) achiziþionarea echipamentelor care vor permite dotarea laboratoarelor anterior amintite, b) crearea sistemului de management a calitãþii cercetãrii ºi serviciilor ºi prin c) înfiinþarea unitãþii de administrare ºi coordonare ºtiinþificã.

3. Abordarea unor domenii noi de cercetare ºi diseminarea rezultatelor în scopul creºterii competitivitãþii companiilor române pe plan internaþional prin susþinerea cercetãrii în: a). Biotehnologii utilizabile pentru obþinerea producþiilor animaliere, în cercetare, precum ºi evaluarea impactului acestora asupra mediului. b). Supravegherea epidemiologicã, biosecuritatea fermelor ºi siguranþa producþiilor animaliere obþinute prin metode ºi tehnologii nepoluante; c). Terapii, tehnologii ºi nanotehnologii inovative utilizabile în medicina veterinarã ºi producþiile animaliere.

de 23 de ani un reper al cetãþii

special

19 - 22 decembrie 2013

9

Crãciunul, o sãrbãtoare care se reinventeazã în fiecare an O sãrbãtoare vie, care se recompune cu fiecare an ce trece, aºa este vãzut Crãciunul prin ochii unui antropolog. Cum sunt, însã, percepute Târgurile de Crãciun? Care sunt obiceiurile ºi tradiþiile premergãtoare sãrbãtorilor de iarnã din Banatul tradiþional, tradiþiile-surogat?

Pentru cã spiritul Crãciunului real, autentic, este la distanþã de magia cu amprentã hollywoodianã a filmelor ce cultivã ideea cã oamenii se pot recalibra, pe motiv cã, în preajma Crãciunului, imposibilul ar deveni posibil. ligia.hutu@timpolis.ro

Târgul de Crãciun, un obicei împrumutat din spaþiul central-european Antropologul Otilia Hedeºan, profesor universitar la Facultatea de Litere, Istorie ºi Teologie a Universitãþii de Vest din Timiºoara ºi prorector al universitãþii, spune cã Târgul de Crãciun, devenit comun în ultimii ani ºi la Timiºoara, nu este o practicã tradiþionalã româneascã, el putând fi documentat ca manifestare în spaþiul cultural de la noi abia în perioada post-socialistã, adicã dupã Revoluþia din 1989.

Obiceiul organizãrii unui târg în perioada premergãtoare Crãciunului este însã o practicã uzualã în oraºele Europei Centrale, mai cu seamã în oraºele din Germania, obicei consemnat ca atare încã din perioada medievalã.

Otilia Hedeºan spune cã organizarea unui Târg de Crãciun în Timiºoara, dupã model german sau vienez, e însã un lucru care poate fi apreciat drept oportun: „Poþi gãsi aici, la fel ca pretutindeni, produse ce amintesc de valorile tradiþionale, de lumea tradiþionalã, mâncãruri din bucãtãria bunicii sau dulciuri ale unor epoci revolute. La Stuttgart fiind, în urmã cu vreo zece ani, simþind aromele de acolo, de la Târgul de Crãciun, a fost ca ºi când maº fi întors în bucãtãria bunicii”.

Târgurile de Crãciun oferã aceastã posibilitate a unei reîntoarceri în timp, prin raportare la valorile familiare ºi la aspecte cu valoare sentimentalã. „Aº aprecia, aºadar, cã Târgul de Crãciun nu e o practicã deviantã, ci o manifestare tradiþionalã centraleuropeanã, care a prins contur ºi la noi”, mai spune Otilia Hedeºan.

O practicã frecventã la Târgurile

Târgul de Crãciun a devenit comun în ultimii ani ºi la Timiºoara de Crãciun de pretutindeni este aºezarea unor statuete care reconstituie scena Naºterii Domnului, lângã iesle.

La Timiºoara, aceastã scenã a fost reconstituitã preþ de mai mulþi ani în Piaþa Operei, în apropierea Catedralei Mitropolitane. Acest lucru echivaleazã însã cu o uºoarã forþare a tradiþiei, apreciazã Otilia Hedeºan, cãci „reconstituirea ieslei de Crãciun nu este o practicã specificã Bisericii Ortodoxe, iar pentru un oraº ecumenic, cum e Timiºoara, a fost un lucru tolerat atâta vreme”. În acest an, însã, scena ieslei a fost reconstituitã într-un alt spaþiu, mai apropiat de zona centralã a pieþei.

Rostul colindului Zona Banatului este una atipicã în privinþa sãrbãtorilor de iarnã, cãci este un spaþiu deschis ºi multicultural. „Dacã este sã ne referim la obiceiuri specifice întregului Banat, inclusiv localitãþilor din jurul Timiºoarei, atunci unul dintre acestea este colindatul copiilor dis-de-dimineaþã, în ziua de Ajun. Urãrile pe care aceºtia le rostesc sunt scurte, fãrã un caracter poetic foarte pronunþat”, spune Otilia Hedeºan. Menirea în sine a obiceiului de a colinda este legatã mai mult de sim-

bolistica prezenþei copiilor în curtea gospodarilor, ca un semn cã, în anul ce vine, lucrurile pot fi luate cu bine de la început.

Un alt obicei, mai rãspândit de aceastã datã în partea de rãsãrit a Banatului, în zona Fãgetului, este colindatul cu dube al cetei de feciori. „Aceºtia sunt, de altfel, purtãtorii peste secole ai unor colinde care, dacã e sã dãm crezare bibliografiei etnografice, vin dintr-un repertoriu de colinde amplu ºi sofisticat”, precizeazã profesorul Otilia Hedeºan.

O încercare de analizã atentã aplicatã textului acestor colinde, mai spune ea, ar putea pune în dificultate pe orice vorbitor al limbii române de azi: „Textele lor, departe de a ne fi accesibile 100%, aºa cum ne sunt, spre pildã, textele poeziilor lui Mihai Eminescu sau Vasile Alecsandri, diferã mult de textul colindelor care sunt difuzate intens pe posturile de televiziune. Dacã cineva dintre noi s-ar reîntoarce în aceste sate unde se colindã, ar constata cã existã 30 - 40 de colinde repertorizate în astfel de spaþii tradiþionale, în ale cãror texte vechi au fost osificate cunoºtinþe ºi informaþii ce coboarã dincolo de secolul al XVIII-lea. Aceste texte conservã ºi nareazã despre viaþa

de zi cu zi a oamenilor din anumite comunitãþi”. Otilia Hedeºan precizeazã cã acest gen de colindat tradiþional este cu totul diferit de colindatul cu caracter generalizator, specific mai degrabã unor spaþii urbane. În spaþiul cultural tradiþional al unor astfel de comunitãþi rurale care au conservat obiceiul colindatului tradiþional, existã colinde adresate fiecãrei categorii de public în parte: colinde pentru gospodari, pentru fetele de mãritat, pentru vânãtori, pentru persoanele care poartã numele unor sfinþi º.a.m.d.

Ulterior, undeva în secolul al XIXlea, mai spune antropologul Otilia He-

deºan, au apãrut, urmând linia poveºtilor evanghelice care evocã Naºterea Mântuitorului, textele unor colinde bine cunoscute, cum sunt O, ce veste minunatã!,Steaua sus rãsare, Trei crai de la Rãsãrit. „În cazul acestor colinde, textul este 100% accesibil ºi putem constata cã le înþelegem integral ºi nu ne scapã niciun cuvânt de acolo. Dacã textul colindului ne este limpede ca un discurs politic, spre exemplu, atunci trebuie sã avem suspiciuni legate de originea acestuia”, mai spune Otilia Hedeºan, care puncteazã faptul cã, în acest caz, „asupra textului a intervenit un cãrturar, un mic fãcãtor de texte, care a fãcut textul sã devinã 100% inteligibil”.

Existã, de aceea, o distincþie netã între zonele în care se mai practicã ºi acum colindatul tradiþional, nuanþat, ºi în care, în curtea unor anumite case, se cântã în fiecare an acelaºi colind cântat ºi anul trecut. Acestea sunt, spune Otilia Hedeºan, spaþii în care comunitãþile continuã sã se raporteze la aceleaºi modele tradiþionale ºi în care numeroºii actori care compun comunitatea au nevoie de aceste mesaje osificate în colind ca semn cã anul poate începe sub bune auspicii ºi în aceeaºi succesiune de ritmuri ca ºi anul trecut.

La polul opus se situeazã comunitãþile în care se practicã forma de colind generalizat, unificator, semn cã acestea nu au avut un colindat de ceatã.

O parte dintre aceste texte ale colindelor cu caracter extrem de general s-au impus atenþiei publicului într-un context particular cultural ºi politic, atunci când, în ultimele zile ale lui decembrie 1989, printre puþinele colinde care existau înregistrate ºi la care publicul a avut acces, prin difuzarea lor repetatã la televiziune, au fost cele din repertoriul Corului Madrigal ºi cele cântate de ªtefan Hruºcã. Dacã cele din repertoriul Madrigalului reprezentau însã o muzicã grea, puþin accesibilã publicului larg, colindele cântate de ªtefan Hruºcã s-au impus, refolclorizându-se.

Ulterior, cântãreþi care abordeazã diferite genuri muzicale, de la maneaua de cea mai proastã calitate pânã la muzica uºoarã, ºi-au inclus în repertoriu piese pe care le-au prezentat drept colinde, a cãror linie melodicã este aplicatã unor texte de autor, care nu reprezintã cu niciun chip un colind.

Acesta este, menþioneazã Otilia Hedeºan, cazul piesei intitulate Împodobeºte, mamã, bradul, a lui Fuego, care beneficiazã de „o melodicitate simplificatã ºi de un text plângãreþ ºi facil”.

Una e Crãciunul magic, alta e Crãciunul real Otilia Hedeºan declarã cã aceastã naþionalizare ºi prezentare reductivã a sãrbãtorii Crãciunului au fost posibile ºi cu participarea mass-media, care a impus un numãr relativ restrâns de colindãtori, posturile de televiziune fiind fericite sã poatã difuza aceste piese, cu texte care au construit tradiþiile-surogat ale ultimilor 20 ºi mai bine de ani. În felul acesta, textele colindelor locale, grele, fruste, au fost substituite de texte facile, care configureazã o tradiþie mai subþire ºi mai sãracã.

Lucrurile nu trebuie însã deplânse, pentru cã datoria antropologului este aceea sã observe, sã consemneze ºi sã fie lucid, mai spune profesorul universitar Otilia Hedeºan, care puncteazã faptul cã sãrbãtoarea Crãciunului nu este aºa cum ne-am dori sã fie ºi nici nu este o copie a poveºtilor frumoase din filmele difuzate intens de televiziuni, în care, datoritã magiei pe care sãrbãtoarea o aduce cu sine, totul devine posibil, iar oamenii devin mai buni, pentru cã spiritul sãrbãtorii le îngãduie o anume formã de recali-

brare: „Crãciunul real nu seamãnã cu cel magic. (...) Aceasta nu înseamnã însã cã acest Crãciun e mai urât decât ceea ce se întâmpla, spre exemplu, în anii 60 - 70. Pentru cã, întotdeauna, atunci când ceva se pierde, ºi apare senzaþia de sãrãcire, altceva se câºtigã, într-o altã direcþie. Libertatea de a sãrbãtori, multitudinea de practici, de la tradiþia rudã, purã, pânã la aspectele comerciale ale sãrbãtorii, ne îndreptãþesc sã constatãm cã sãrbãtoarea Crãciunului este o sãrbãtoare care se recompune cu fiecare an”.

de 23 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

19 - 22 decembrie 2013

Plan anti-disponibilizãri, la nivel european l ªi în Timiº, rata ºomajului a crescut în ultimele luni

Creºtere naþionalã a ratei ºomajului

Îngrijorate, probabil, de creºterile ratei ºomajului anunþate la nivel european, structurile de specialitate ale Comisiei Europene au creat un plan de acþiuni menit sã atenueze efectul restructurãrilor ºi al disponibilizãrilor, care continuã sã afecteze ºi acum majoritatea statelor membre U.E. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Cod de bune practici pentru atenuarea efectului pierderii masive de locuri de muncã Restructurãrile afecteazã toate þãrile din Europa ºi reprezintã o problemã realã în contextul recesiunii. Din 2002 ºi pânã în prezent, în U.E. s-au înregistrat peste 16.000 de operaþiuni de restructurare, care au dus la pierderea netã a peste douã milioane de locuri de muncã. Comisia Europeanã urmãreºte sã stopeze aceastã tendinþã prin introducerea unui set de bune practici pentru întreprinderi, lucrãtori, sindicate, organizaþii patronale ºi administraþii publice.

Pornind de la rezultatele consultãrii publice lansate pe aceastã temã, C.E. a elaborat orientãri bazate pe experienþa societãþilor comerciale. A-

cestea abordeazã preocupãrile tuturor grupurilor implicate ºi propun modalitãþi prin care întreprinderile pot sã anticipeze restructurarea ºi sã gestioneze procesele specifice. Se sperã, astfel, cã bunele practici publicate vor ajuta întreprinderile sã anticipeze mai bine nevoile ºi competenþele necesare pe piaþa forþei de muncã ºi sã vinã în sprijinul lucrãtorilor concediaþi care îºi cautã un alt loc de muncã.

Printre mãsurile specifice se numãrã monitorizarea strategicã pe termen lung a evoluþiilor pieþei, ur-

mãrirea permanentã a nevoilor în materie de competenþe ºi locuri de muncã, furnizarea de servicii de formare ºi consiliere profesionalã pentru lucrãtorii afectaþi ºi sprijinirea acestora pentru a-ºi gãsi noi locuri de muncã, implicarea unor organisme externe – autoritãþi publice, universitãþi, centre de formare ºi valorificarea la maxim a fondurilor U.E. pentru promovarea creãrii de locuri de muncã.

Planurile C.E. vizeazã nu doar sã ofere exemple de bune practici, ci ºi sã contribuie la menþinerea compe-

titivitãþii întreprinderilor pe termen lung. În plus, ele þin cont de contextul mai larg al impactului economic ºi social pe care restructurãrile îl au asupra oraºelor ºi regiunilor afectate. C.E. încurajeazã Guvernele statelor membre sã sprijine ºi sã promoveze aceste orientãri ºi sã ia în considerare aplicarea acestora în cazul angajaþilor din sectorul public. Pânã în 2016 se va întocmi un raport care sã analizeze în ce mãsurã ar fi necesare acþiuni suplimentare ºi eventuale noi norme europene.

Deºi se spune cã perioada de crizã economicã, cu disponibilizãrile ºi concedierile colective aferente, ar fi trecut, acest lucru nu se vede în ansamblul economiei. În România rata ºomajului e în creºtere, în aproape toate judeþele. În ultima lunã, conform statisticilor Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã, numãrul ºomerilor a crescut cu peste 18.000. Rata ºomajului la sfârºitul lunii noiembrie a fost de 5,60 la sutã, în creºtere cu 0,20 puncte procentuale atât faþã de luna octombrie, cât ºi faþã de perioada similarã a anului trecut. ªi în Timiº, se constatã aceeaºi creºtere. “Avem, pe ultima lunã, o uºoarã creºtere a ratei ºomajului, de la 1,80% la 1,89%”, declarã Simona Potîng, consilier EURES în cadrul A.J.O.F.M. Timiº. Judeþul are 5.455 de ºomeri, dintre care indemnizaþi, 3.439.

2.659 sunt femei.

Din pãcate, rata ºomajului ar mai putea creºte în perioada urmãtoare, fiind anunþate o serie de restructurãri care vor duce la pierderea câtorva sute de locuri de muncã.

“Ne-au fost anunþate o serie de restructurãri în patru societãþi comerciale mari de pe raza judeþului, în urma cãrora vor fi concediaþi 445 de angajaþi. Încã nu se ºtie dacã aceste disponibilizãri se vor face în aceastã lunã sau în ianuarie”, precizeazã Simona Potîng.

Expulzãrile romilor, combãtute în spaþiul european l Spre deosebire de alþi ani, pânã acum nu s-a anunþat niciun un zbor cu romi repatriaþi la Timiºoara,

înainte de Crãciun

Parlamentul European a adoptat o nouã rezoluþie în care se aratã cã trebuie opritã expulzarea ilegalã a etnicilor romi din statele membre U.E. Rãmâne de vãzut dacã aceastã noua atenþionare va avea efect în privinþa romilor repatriaþi la intervale regulate din Franþa.

Cert este cã la Timiºoara, spre deosebire de ce se întâmpla anul trecut în preajma sãrbãtorilor, încã nu au fost anunþate astfel de transporturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi reglementãri anti-discriminare Statele membre trebuie sã opreascã expulzarea ilegalã a romilor, precum ºi profilele etnice, abuzurile Poliþiei ºi încãlcãrile drepturilor omului împotriva acestora, se aratã într-o rezoluþie non-legislativã a Parlamentului adoptatã zilele trecute. Textul evalueazã strategiile statelor membre pentru a sprijini integrarea romilor ºi cere mai multe fonduri pentru a preveni discriminarea ºi a ajuta proiectele comunitãþilor mici. Rezoluþia condamnã încercãrile statelor membre de a limita ilegal dreptul romilor la libera circulaþie în U.E. Cu o populaþie estimatã între 10 ºi 12 milioane în Europa (a-

proape ºase milioane trãind în U.E.), romii sunt cea mai mare minoritate etnicã de pe continent. În aceeaºi rezoluþie se mai specificã faptul cã, pe viitor, Comisia Europeanã ºi statele membre trebuie sã asigure fonduri suficiente pentru integrarea romilor, atât din bugetele naþionale, cât ºi din programele U.E., cum ar fi Fondul Social European ºi Fondul European de Dezvoltare Regionalã.

Deputaþii sugereazã, de asemenea, sã fie oferite scheme speciale de granturi, cum ar fi fonduri flexibile ºi mici, pentru proiectele unor comunitãþi.

Executivul U.E. trebuie, aratã rezoluþia, sã continue sã evalueze modul în care statele membre cheltuiesc fondurile U.E. alocate integrãrii romilor ºi sã raporteze concluziile Parlamentului ºi Consiliului, în fiecare an.

Parlamentul mai cere C.E. sã monitorizeze drepturile fundamentale ale romilor, acþiunile îndreptate împotriva lor, inclusiv crimele cauzate de urã, la nivelul U.E. Acþiuni în justiþie trebuie declanºate, spun deputaþii, dacã aceste drepturi sunt încãlcate, mai ales în ceea ce priveºte libertatea de miºcare ºi rezidenþã, accesul la serviciile de sãnãtate ºi de educaþie, non-discriminarea, protecþia datelor personale ºi interzicerea creãrii de registre de etnie ºi rasã.

Statele membre trebuie sã evite

de 23 de ani un reper al cetãþii

discriminarea la locul de muncã, sã faciliteze accesul romilor pe piaþa muncii ºi sã creeze scheme speciale de formare profesionalã. Deputaþii mai cer instituþiilor europene sã creeze ºi programe speciale de stagiaturã ºi sã angajeze romi.

Zboruri “tradiþionale”, cu romi repatriaþi, încã nu au fost anunþate la Timiºoara Cu sau fãrã legãturã cu recomandãrile Parlamentului European, care spune cã trebuie acordatã mai multã atenþie felului în care sunt cheltuiþi banii pentru programele de integrare a romilor, dupã ani de zile în care autoritãþile franceze au finanþat, din bani publici, repatrierea romilor, aduºi periodic ºi pe Aeroportul Timiºoara, se pare cã, în sfârºit, a existat o revelaþie legatã de inutilitatea acestui program.

Franþa a anunþat o reducere drasticã a primelor de repatriere acordate romilor români repatriaþi ºi, pe viitor, se intenþioneazã eliminarea completã a acestei mãsuri de „motivare”, care e posibil sã fi dus nu la micºorarea, ci la creºterea numãrului de romi din taberele improvizate din Franþa. Ajutorul acordat de Guvernul de la Paris a fost

redus de la 300 de euro la 50 de euro, pentru un adult, ºi de la 100 de euro la 30 de euro, pentru un copil. Aproape 5.000 de persoane beneficiau de aceste prime anual. Dintre acestea, peste 1.000 erau repatriate cu curse charter pe Aeroportul Timiºoara, deºi doar o micã parte din ei erau din zona Banatului.

Mãsura reducerii primei de repatriere a avut efecte imediate, în sensul cã numãrul romilor repatriaþi la Timiºoara a scãzut semnificativ. Deºi erau “tradiþionale” zborurile cu repatriaþi înainte de Crãciun, mulþi romi alegând aceastã varianta gratuitã de a se întoarce în þarã pe perioada sãrbãtorilor de

iarnã, în acest an, pânã acum, nu s-au anunþat transporturi cu romi repatriaþi la Timiºoara. “Încã nu ºtim nimic în acest sens, nu am fost anunþaþi cã s-ar pregãti astfel de acþiuni. Într-adevãr, în «perioada de glorie» erau anunþate zboruri de acest gen cu douã - trei sãptãmâni înainte de Crãciun. În acest an, încã nu ni s-a adus ala cunoºtinþã vreo intenþie de repatriere. Probabil cã e un efect direct al faptului cã acea primã de repatriere a scãzut de la 300 de euro la doar 50”, spune comisarul-ºef Dan Peteri, purtãtorul de cuvânt al Poliþiei T.F. Timiºoara.

intersecþii

19 - 22 decembrie 2013

11

Starea ºantierelor din Timiºoara, analizatã în termeni optimiºti de primar l

În ciuda numeroaselor decalãri ale lucrãrilor de pânã acum

Mesajul pe care primarul Timiºoarei îl transmite în legãturã cu starea ºantierelor oraºului este optimist. Asta, chiar dacã au fost înregistrate numeroase decalãri ale lucrãrilor de pe multe dintre ºantiere.

Edilul apreciazã cã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo evolueazã favorabil, dupã redeschiderea circulaþiei pe una dintre axe, iar pe strada Vãcãrescu sunt ºanse sã fie redeschisã circulaþia pânã la finalul anului. ligia.hutu@timpolis.ro

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, se aratã mulþumit de felul în care evolueazã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo, dupã redeschiderea, la finalul sãptãmânii trecute, a circulaþiei pentru autovehicule pe axa sud - nord. În prezent, spune acesta, se lucreazã la armãturile care sã permitã realizarea stratului intermediar al planºeului, lucrare pe care o considerã dificilã din punct de vedere tehnic, întrucât se lucreazã cu structuri metalice de diametru mare, care sunt dificil de manevrat: „Funcþioneazã foarte bine intersecþia Michelangelo aºa, cu traficul parþial deschis pe axa sud - nord, ºi se simte în oraº faptul cã am deschis aceastã nouã trecere peste Be-

ga, care, de ºase - ºapte luni, nu a mai putut fi utilizatã”. În plus, spune primarul, se procedeazã la dislocarea pãmântului deja acumulat pe ºantier, înainte sã se treacã la deschiderea unui nou front de sãpare în altã parte a ºantierului.

Ritmul în care s-au desfãºurat lucrãrile pe ºantierul Michelangelo a generat numeroase controverse legate de nerespectarea promisiunilor iniþiale ale primarului, privind redeschiderea circulaþiei pe axa sud - nord. La închiderea circulaþiei pentru autovehicule, la începutul verii, edilul dãdea asigurãri cã traficul va fi redeschis în 15 septembrie, o datã cu reînceperea ºcolii.

Ulterior, mai multe estimãri ale primarului, legate de redeschiderea traficului, au fost invalidate, termenele asumate neputând fi respectate. Abia la finalul sãptãmânii trecute, traficul în zonã a fost redeschis, pe axa sud nord, exclusiv pentru autovehicule. În prezent, în zonã se poate circula pe Podul Michelangelo, dinspre Hotel Continental, spre strada Cluj, ºi dinspre Aleea Sportivilor sprePodul Michelangelo.

Istoria celui mai mare ºantier din Timiºoara Lucrãrile pe ºantierul Michelan-

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, se aratã mulþumit de felul în care evolueazã lucrãrile pe ºantierul Michelangelo gelo au fost demarate la jumãtatea lunii aprilie, documentaþia tehnicã fiind primitã moºtenire de la administraþia Gheorghe Ciuhandu. Proiectul vizeazã realizarea unui pasaj subteran, ºi asta în pofida opiniilor critice exprimate de unii dintre consilierii locali care au apreciat cã un pasaj suprateran ar fi implicat costuri de douã ori mai mici. În mai 2012, cu puþinã vreme înaintea alegerilor locale, fostul primar, Gheorghe Ciuhandu, pusese piatra de temelie, dând semnalul cã lucrãrile

ar putea începe. Demararea acestora, însã, a generat controverse. Unele dintre ele s-au legat de asumarea paternitãþii proiectului. Consilierul local P.D.L. Ovidiu Ciuhandu i-a atribuit-o fostului primar, de a cãrui echipã se leagã atât conceperea proiectului, cât ºi identificarea surselor de finanþare necesare materializãrii lui.

Un alt subiect de nemulþumire a fost legat de disconfortul generat de restricþiile ºi devierile de trafic pe care lucrãrile desfãºurate pe ºantier le-au

impus, într-o zonã din oraº excesiv de aglomeratã, mai cu seamã pe intervalele orare de vârf. În contextul acestor discuþii, fostul arhitect-ºef al oraºului, Radu Radoslav, declara cã proiectul aferent pasajului Michelangelo ar fi plecat de la început de la o idee greºitã, întrucât în toate marile oraºe se cautã soluþii pentru scoaterea circulaþiei din zona centralã, în vreme ce, prin proiecte de genul celui legat de pasajul Michelangelo, se obþine exact efectul contrar, adicã concentrarea traficului rutier în zona centralã.

Conform specificaþiilor tehnice incluse în proiect, pasajul subteran care va lega bulevardul Vasile Pârvan de strada Corneliu Coposu va avea o lungime de 583 de metri, dintre care mai mult de 100 de metri va fi zonã acoperitã.

Lucrãrile au inclus ºi reabilitarea Podului Michelangelo, extinderea circulaþiei în zonã la patru benzi, amenajarea de piste de biciclete ºi amenajarea trotuarelor.

De lucrãri se ocupã firma CCCF – Drumuri ºi Poduri Timiºoara, care a câºtigat licitaþia organizatã în primãvara acestui an. Ordinul de începere a lucrãrilor a fost dat în 8 aprilie, iar termenul complet de execuþie asumat de Municipalitate este de 16 luni.

Proiectul Iosefin, un alt ºantier, aceleaºi probleme în respectarea termenelor asumate Referitor la starea ºantierului din zona Pieþei Iosefin, primarul Nicolae Robu s-a arãtat, de asemenea, optimist, deºi termenul asumat iniþial a fost finalul lunii noiembrie. Edilul spune cã dacã timpul se va dovedi favorabil, atunci ar fi posibilã redeschiderea circulaþiei înainte de sfârºitul anului, iar în primãvarã se va turna ultimul strat de asfalt.

Nicolae Robu declarã cã, la cea mai recentã verificare a stadiului lucrãrilor pe ºantier pe care a fãcut-o, muncitorii turnau primele straturi de asfalt pe strada Iancu Vãcãrescu, pe porþiunea ce leagã bulevardul Regele Carol I de splaiul Tudor Vladimirescu, în zona Pieþei Iosefin. Pentru acest proiect, realizat cu finanþare europeanã, termenul limitã este primãvara anului viitor.

“Pânã în dreptul clãdirii pieþei era

deja turnat bitum, acel strat suport numit binder, ºi se pietruia de zor ºi partea a doua dinspre Bega. Eu am cerut firmei care realizeazã proiectul sã facã tot posibilul sã toarne stratul acela suport în toata piaþa pânã la lãsarea zãpezii. Ar fi extraordinar sã se finalizeze”, declarã primarul, care a precizat cã trotuarul este deja complet realizat, la fel, pista de biciclete pe porþiunea de vizavi de piaþã, urmând ca aceasta sã fie finalizatã ºi în porþiunea din faþã a pieþei ºi în dreptul terenului viran adiacent.

Referindu-se la depãºirea termenului asumat iniþial pentru reluarea circulaþiei, consilierul local P.D.L. ªtefan Sandu a reclamat faptul cã toate aceste întârzieri au consecinþe nefaste asupra activitãþii comercianþilor din Piaþa Iosefin.

La rândul lor, reprezentanþii firmei Confort – cea care executã lucrarea în zonã – spun cã, deºi termenul de predare al lucrãrii este sfârºitul lunii noiembrie, ºantierul va mai dura câteva luni, din cauza unor probleme de proiectare. Georgicã Cornu, proprietarul firmei Confort, declara, în octombrie, cã, potrivit propriilor estimãri, termenul de predare asumat pentru sfârºitul lunii noiembrie va fi depãºit.

Omul de afaceri motiva aceastã întârziere prin faptul cã au intervenit probleme ce þin de proiectul de execuþie. ªantierul de pe strada Iancu Vãcãrescu, pe tronsonul dintre bulevardul Regele Carol I ºi splaiul Tudor Vladimirescu, a început la sfârºitul lunii mai.

Lucrãrile constau în reabilitarea carosabilului ºi în refacerea infrastructurii

ªantierul din Piaþa Iosefin va mai dura câteva luni de apã ºi canalizare, inclusiv iluminatul public ºi telecomunicaþiile. Valoarea totalã a lucrãrilor se ridicã la peste opt

milioane de lei, ºase milioane de lei reprezentând fonduri europene, iar restul co-finanþare de la bugetul local.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

1

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorii ultimei ediþii a concursului “Câºtigã ºcoala de ºoferi!” sunt : Lavinia Moþ, din Timiºoara – locul I, un loc la cursurile ªcolii de ªoferi “Blitz”, Cristian Daminescu ºi Paul Kiss, din Timiºoara, locurile II ºi III, un premiu a câte 100 de lei.

Câºtigãtorii sunt aºteptaþi la redacþie vineri, 20 decembrie.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

special

19 - 22 decembrie 2013

Mariana Farcãu, femeia întoarsã de noroc din drumul spre Crematoriul “Cenuºa”

oana.dima@timpolis.ro

“Am scãpat ºi nu am mai ajuns de vie la crematoriu” Cum aþi supravieþuit? Am citit în relatãri de presã despre acel moment cã a fost practic o minune cã nu aþi fost îmbarcatã în maºina care plecase spre crematoriu…

Mergeam spre sediul Securitãþii, unde erau fratele ºi sora mea, arestaþi deja. Atunci nu ºtiam decât cã sunt arestaþi. Ulterior am aflat cã au fost bãtuþi bestial, zdrobiþi cu patul mitralierei. Am fost împuºcatã în apropierea Podului Decebal. Au tras fãrã nicio somaþie. M-am trezit la Judeþean, înconjuratã de mai mulþi alþi rãniþi. Îmi amintesc cã m-au luat din secþie. Securiºtii intraserã în Judeþean, cu acceptul doctorului Golea, au luat rãniþii din paturi, pentru a-i duce la “interogatoriu”, spuneau ei. Doar cã nici unul nu a mai fost adus înapoi. La “interogatoriu”, aceºti oameni au fost împuºcaþi. Mi-a venit într-un final rândul ºi mie sã fiu dusã la “interogatoriu”. Norocul meu – protec-

þie divinã, spun eu –, a fost sã intru în comã. Au crezut cã sunt moartã. Securiºtii se îndepãrtaserã de noi, în aºteptarea camionului Comtim, în care trebuiau încãrcate cadavrele ºi duse la crematoriu, în Bucureºti. Un brancardier ºi un infirmier m-au vãzut cã miºc ºi m-au dus într-o debara. Eu nu am conºtientizat momentul. Ceea ce vã spun acum nu spun din amintiri, ci din ceea ce am citit despre ceea ce s-a întâmplat, despre felul în care am fost salvatã, în declaraþiile fãcute de ei la dosar. M-au scos de acolo abia dupã ce a plecat maºina Comtim-ului ºi m-au transportat la Spitalul de Ortopedie.

Aºa am scãpat ºi nu am mai ajuns de vie la crematoriu…

V-aþi întâlnit ulterior cu cei care v-au salvat?

Nu. Unul dintre ei a murit, s-a sinucis prin 1991. Celãlalt, infirmierul, a plecat din þarã.

“Unul dintre visurile lui Teodor Mãrieº este sã revinã asupra Legii lustraþiei” Cum l-aþi cunoscut pe Teodor Mãrieº, preºedintele Asociaþiei “21 Decembrie 1989”, care v-a sprijinit în procesul cu Statul Român, derulat la C.E.D.O.?

L-am cunoscut în 19 decembrie 1992, când am plecat cu un grup de timiºoreni la comemorarea cadavrelor arse la “Cenuºa”, de la Popeºti-Leordeni. El ne aºtepta la garã, aºa cum face de 23 de ani, ne-a transportat, ne-a cazat. Pe banii lui.

De atunci am urmãrit, de la distanþã, ceea ce face. În fiecare an, Doru Mãrieº fãcea ceva concret pentru drepturile revoluþionarilor, pentru urmaºii acestora, ori pentru a li se face dreptate, post-mortem, celor care ºi-au dat viaþa în Decembrie.

A creat pentru România precedente în ceea ce priveºte drepturile

de 23 de ani un reper al cetãþii

omului. Dosarele Revoluþiei care se aflã la C.E.D.O., în stadiu avansat, au ajuns acolo datoritã lui Doru Mãrieº, care de 23 de ani luptã pentru dreptate ºi adevãr. Aceste dosare au avansat pentru cã Doru Mãrieº a organizat, cu revoluþionari autentici, nu cu lichele care-ºi spun revoluþionari, în februarie 2009, un miting autorizat în faþa clãdirii C.E.D.O. A fost primit atunci chiar de preºedintele C.E.D.O. Acest om îºi pune viaþa în pericol de câte ori e nevoie, fãrã sã ezite. A fost aruncat în temniþã 45 de zile, din ordinul lui Ion Iliescu. A fost arestat exact în zilele Mineriadei, era printre liderii “golanilor” din Piaþa Universitãþii. A instigat Piaþa Universitãþii împotriva lui Iliescu, nu împotriva lui ca om, ci împotriva faptelor acestuia – pentru genocidul de la Revoluþie, pentru cã, dupã data de 22 Decembrie, au murit oameni ºi din cauza ºi din ordinul lui, iar Iliescu nu a fãcut nimic sã opreascã aceste crime, pentru promulgarea Decretului 4/1990, prin intermediul cãruia au fost graþiaþi toþi cei care s-au fãcut vinovaþi ºi unii condamnaþi deja pe motivul genocidului din Decembrie.

De graþiere a beneficiat inclusiv “lotul de la Timiºoara”. Când a fost promulgat acest decret, împreunã cu Mãrieº ºi cu alþi revoluþionari de la Bucureºti ºi de la Timiºoara am decis înfiinþarea Uniunii Naþionale a Asociaþiilor Revoluþionare, pentru a cere trimiterea în judecatã a lui Iliescu ºi a tuturor celor care se fãceau vinovaþi de crimele de la Revoluþie. Atunci, Doru Mãrieº trebuia sã moarã. I s-a pus ceva în mâncare – nu ºtie multã lume acest lucru –, ºi numai o minune l-a salvat.

Toate lucrurile acestea, pentru care el luptã de 24 de ani, au cerut implicare totalã, inclusiv materialã. În toþi aceºti ani, Doru Mãrieº a fost curtat de foarte mulþi politicieni, care i-au oferit bani pentru a-l determina sã închidã unele segmente de adevãr. Mãrieº nu a coborât, însã, niciodatã la aceste trucuri murdare. A rãmas sãrac material, dar bogat, bogat moral.

Foto TIMPOLIS

Mariana Farcãu este una din victimele lui Decembrie 1989. ªi un nume în unul din numeroasele dosare ale Revoluþiei. Al celui cunoscut la C.E.D.O. ca “dosarul lotului 72 Timiºoara”. Mariana Farcãu este femeia care a renãscut practic în noaptea de 17 spre 18 Decembrie 1989. A fost “culeasã” de doi brancardieri dintre cadavre, dupã ce fusese împuºcatã de douã ori, de un glonþ de mitralierã ºi unul de pistol, unul ajuns în mânã, celãlalt, în abdomen. A fost salvatã de la drumul spre crematoriu, unde putea ajunge de vie…

Nici ei, ca multor altora, nu i s-a fãcut dreptate, nici dupã aproape 24 de ani.

Mariana Farcãu ºi Teodor Mãrieº Unul dintre visurile sale este sã revinã, într-o zi, asupra Legii lustraþiei.

Adicã, vrea o refacere a actualei Legi a lustraþiei, care nu mai are mai nimic în comun cu varianta originalã, plecatã de la Punctul 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara…

Iliescu are oameni printre falºi revoluþionari Teodor Mãrieº a recurs la greve ale foamei, care i-au pus viaþa în pericol, pentru aflarea adevãrului de la Revoluþie, pentru pedepsirea vinovaþilor, pentru ca Parlamentul sã voteze legi care sã ducã în direcþia asta...

Nu a câºtigat nimic pentru el însuºi. Doru Mãrieº trãieºte, de peste 20 de ani, într-un apartament modest. A câºtigat, însã, moral. Se simte împlinit ºi fericit cã a reuºit sã împingã lucrurile spre o direcþie normalã, pentru a le face altora dreptate care, fãrã gesturile sale, nu ar fi fost fãcutã. Practic, se hrãneºte cu dreptate ºi cu adevãr. Este nepãtat. 24 de ani a fost ademenit sã se îmbogãþeascã. Nu a cedat, a refuzat.

Am remarcat, la un moment

dat, o înteþire a atacurilor venite din partea unora care se prezintã ca membri sau preºedinþi ai unor asociaþii de revoluþionari…

Rolul acestor denigrãri care vin împotriva lui Mãrieº este limpede.

Sunt atacuri de la oamenii lui Iliescu.

Iliescu are oameni printre revoluþionari. Printre falºii revoluþionari. Doru Mãrieº are grijã de oamenii care au suferit la Revoluþie, de urmaºi ai celor care ºi-au pierdut viaþa atunci, are grijã de drepturile revoluþionarilor adevãraþi ºi ale urmaºilor revoluþionarilor adevãraþi. Aceºti falºi revoluþionari îl denigreazã pentru cã el a refuzat sã le dea o diplomã contra-cost – Mãrieº nu a împãrþit diplome pe bani, nu s-a mânjit cu aºa ceva. Aceºtia sunt, repet, oamenii lui Iliescu. Iar Iliescu va merge pânã la capãt împotriva lui Mãrieº, nu-l va ierta. Imaginea lui a avut de suferit enorm dupã dezvãluirile fãcute de Mãrieº ºi din cauza faptului cã Mãrieº a reuºit sã determine punerea lui sub urmãrire. Un ºef de stat pus sub urmãrire. Este un precedent creat de Mãrieº.

Cum e precedentul cu desecretizarea dosarelor, cu imprescriptibilitatea crimelor, un proiect pentru care a fost dispus sã-ºi dea viaþa, la propriu.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

19 - 22 decembrie 2013

13

Statul reparã linii C.F.R. ºi le închiriazã privaþilor l Timiºoara - Buziaº – Lugoj, ultimul tronson pe lista de închirieri

Subvenþii plãtite ºi în avans

Deºi se promitea cã, pe partea de vest a þãrii, nu se vor mai concesiona tronsoane C.F.R., pentru cã, oricum, s-a concesionat aproape tot ce se putea, ºi relaþia cu concesionarii nu este tocmai una perfectã, surse din sistem dau ca sigurã iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului în judeþ: Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj. Culmea e cã exact acelaºi traseu a fost recent reabilitat de cãtre Stat. Cu alte cuvinte, Statul a cheltuit bani pentru reabilitarea unei linii pe care, în loc sã o foloseascã, o închiriazã cãtre operatorii privaþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ministerul Transporturilor, notificat de intenþia de închiriere Dovada cã închirierea tronsonului Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj nu este doar un zvon este confirmatã de mai multe interpelãri parlamentare care au fost trimise în ultima perioadã, pe aceastã temã, Ministerului Transporturilor. „Problema a fost sesizatã de o serie de angajaþi ºi lideri ai Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã din România Regionala Timiºoara. Dupã cum se ºtie, Banatul deþinea cea mai veche reþea feroviarã din întreaga þarã, începând cu 1854 ºi 1856, când au circulat primele trenuri de marfã ºi cãlãtori. Tocmai de aceea, dorim sã prevenim transpunerea în fapt a unei iniþiative total inadecvate, ºi anume trecerea pe lista liniilor neinteroperabile, linii ce vor fi supuse închirierii sau închiderii secþiei de circulaþie Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj”, se aratã într-una dintre interpelãrile parlamentare trimise zilele trecute Ministerului Transporturilor. În aceeaºi sesizare se aratã cã aceastã linie, inauguratã în 1986, este o variantã alternativã în caz de evenimente feroviare, catastrofe pentru secþia de circulaþie Timiºoara - Recaº - Lugoj, fiind utilizatã ºi în circulaþia trenurilor Inter-regio spre Simeria.

Decizia de concesionare a acestui tronson este consideratã cu atât mai ciudatã cu cât aceeaºi linie a fost reabilitatã recent de cãtre Stat. În aceeaºi interpelare se spune cã aceastã iniþiativã creeazã suspiciuni privind forma sub care se doreºte renunþarea la aceastã secþie, cu

atât mai mult cu cât a fost reabilitatã cu investiþii publice, iar infrastructura ºi dotãrile acestei linii nu mai necesitã reparaþii cel puþin zece ani. „Din experienþa anterioarã, rezultã cã aceste decizii aduc beneficii doar operatorilor privaþi ºi duc la spolierea statului român”, se aratã în interpelare.

Deputatul P.S.D. Sorin Stragea, unul dintre parlamentarii care au fãcut interpelare pe aceastã temã, declarã cã nu i se pare normalã concesionarea acestui tronson, mai ales în condiþiile în care Statul a investit sume importante pentru reabilitarea sa, ºi nu mai este nevoie de reparaþii pe aceastã linie timp de cel puþin un deceniu: „Nu are nicio logicã sã se facã investiþii, ºi sã se dea mai departe liniile”. „Da, este adevãrat, se vorbeºte tot mai insistent despre transformarea acestui traseu într-unul neinteroperabil, ºi concesionarea sa ulterioarã. Sigur cã e cel puþin ciudat ca Statul sã investeascã sume deloc mici în reabilitarea liniilor de pe acest tronson, iar acum sã-l închirieze.

Dar acelaºi lucru s-a întâmplat ºi pe liniile Timiºoara Est - Radna, Timiºoara Nord - Nerãu sau Timiºoara - Cenad. Aceasta, deºi s-a dovedit din plin în ultimii ani cã problemele C.F.R. nu se rezolvã prin concesionãri ºi închirieri de linii. Se dau oamenii afarã, liniile folosite de operatorii privaþi se ºubrezesc, ºi C.F.R. nu se alege cu aproape nimic”, susþine, la rândul sãu, Petricã Stoian, liderul Sindicatului MiºcareComercial Timiº.

Concesionãri în serie În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi.

La ultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est - Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã.

Chiria, la pachet, propusã de C.F.R. pentru aceste trasee a fost modicã, þinând cont de lungimea traseului ºi de faptul cã în zonele respective nu prea mai existã alternative de transport, ºi anume 559.000 de lei pe an.

Procesul de concesionare de linii neinteroperabile în vestul þãrii a pus, însã, sub semnul întrebãrii unul dintre cele mai importante proiecte regionale care se vor a fi promovate prin intermediul Regiunii D.K.M.T. – realizarea liniei ferate Timiºoara - Szeged, prin refacerea podului feroviar de la Cenad. În momentul de faþã, cãlãtoria pe calea feratã între oraºele mari ale Euroregiunii Dunãre-Criº-Mureº-Tisa, cum este Timiºoara, Szeged sau Subotica, presupune o duratã lungã de timp ºi este posibilã doar cu utilizarea unor servicii al cãror nivel de calitate lasã de dorit. Însã cel mai mare semn de întrebare legat de acest proiect e închirierea de cãtre Statul român

La ultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est - Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã. a liniei Timiºoara - Cenad cãtre operatorul privat Regiotrans, cu un contract de cinci ani, cu posibilitate de prelungire automatã.

Astfel, eventualii responsabili de programe europene de finanþare transfrontalierã ar putea avea dubii legate de acordarea de fonduri pentru proiectul liniei ferate Timiºoara - Szeged, atâta vreme cât porþiunea Timiºoara - Cenad nu este operatã de Statul român. Dubii ar putea avea ºi partenerii maghiari, care ar afla astfel cã nu pot negocia direct cu Statul pe acest proiect, intervenind intermedierea unui operator privat.

Nu în ultimul rând, pentru cã existã precedente, dacã acest contract de închiriere între Statul român ºi operatorul privat a fost încheiat prost, autoritãþile române ar putea constata cã trebuie sã plãteascã despãgubiri fabuloase societãþii care a închiriat tronsonul, înainte de a putea demara orice fel de demersuri legate de proiect.

Operatorii privaþi primesc în continuare subvenþii pentru traseele din aºa-numitul pachet minim social, în care sunt incluse trenuri care trebuie sã circule, orice s-ar întâmpla, pe anumite relaþii. Valorile compensaþiei acordate pentru 2013 pentru pachetul minim social aprobat sunt urmãtoarele: pentru trenurile Interregio, de 44,526 de lei pe mia de cãlãtori/kilometru ºi 15,20 lei pe tren/kilometru, iar pentru trenurile Regio, 178,106 de lei pe mia de cãlãtori/kilometru ºi 15,20 lei pe tren/ kilometru.

Printre traseele din pachetul social cu legãturã directã cu Timiºul, pentru care Statul a acordat subvenþii în acest an se numãrã: Iaºi Timiºoara, Lugoj - Buziaº, Lugoj - Margina, Lugoj - Simeria, Timiºoara Nord - Aradu Nou, Timiºoara Nord Baia Mare, Timiºoara Nord Beclean pe Someº, Timiºoara Nord - Buziaº, Timiºoara Nord - Caransebeº, Timiºoara Nord - Drobeta Turnu Severin, Timiºoara Nord - Jimbolia, Timiºoara Nord - Lugoj, Timiºoara Nord - Mangalia, Timiºoara Nord -

Oradea, Timiºoara Nord Reºiþa, Timiºoara Nord Sibiu, Timiºoara Nord - Stamora Moraviþa, Timiºoara Nord - Târgu Jiu ºi Timiºoara Nord - Târgu Mureº.

Se poate observa cã printre ele se numãrã ºi acest ultim traseu pe care Statul vrea sã-l închirieze în Timiº.

Conform unor surse din interiorul sindicatelor feroviare, subvenþia cãtre operatorii privaþi ar fi plãtitã extrem de operativ, câteodatã ºi în avans, spre deosebire de sistemul de platã cãtre C.F.R. Cãlãtori. “Ne facem noi nouã concurenþã neloialã, spunând cã operatorii privaþi au profit, iar noi mergem prost. Ei primesc subvenþii din partea Statului, li se dã material rulant la un preþ modic ºi li se dã subvenþia, în cazul multora, uneori chiar în avans. Prin contract, din câte ºtiu eu, chiar dacã trenurile respective circulã fãrã niciun cãlãtor, ele tot primesc subvenþii. Ce câºtigã Statul?

Oricum, plãteºte acele subvenþii”, a precizat Dan Pintea, vicepreºedintele Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã.

Surprize pentru cãlãtori Pe lângã aceste politici greu de înþeles, Statul a avut ºi în Timiº, nu o datã, surprize generate de concesionarea de linii. Anul trecut, în decembrie, timp de douã zile, cãlãtorii pe ruta Timiºoara - Sânnicolau Mare - Cenad au fost obligaþi sã apeleze la autostop sau la puþinele autobuze care circulau pe traseul respectiv. ªi asta pentru cã traficul feroviar pe aceastã linie, concesionatã de un operator privat, nu doar cã a avut întârzieri ca ºi în cazul C.F.R., ci a fost anulat…

Oficialii Regionalei C.F.R. Timiºoara spun cã, în astfel de condiþii, la nivel local nu se poate interveni în niciun fel. Regionala nu are competenþe, din acest punct de vedere, pentru cã aºa stipuleazã contractul, încheiat pe cinci ani. Contractul cu operatorul privat a fost încheiat la nivel central, ºi

Regionalei Timiºoara nu iau fost trasate niciun fel de atribuþii pe acest segment. „În mod normal, orice firmã privatã trebuie sã fie direct interesatã sã cureþe traseul, pentru a putea circula pe el ºi a obþine venituri din exploatare”, preciza conducerea Regionalei.

Oficialii C.F.R. mai spuneau tot atunci cã normele prevãd ca, în condiþiile în care stratul de zãpadã depãºeºte 20 de centimetri, locomotive mai grele, diesel, sã circule pe linii în sistem pendular, pentru a curãþa ºinele, pentru cã, dacã stratul de zãpadã trece de un anumit nivel, locomotivele cu putere mai micã, aºa cum sunt aceste motoare, nici nu mai pot circula. Situaþia, din nou, se poate reglementa, dacã se intenþioneazã sã se reglementeze în vreun fel, tot de la nivel central.

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

19 - 22 decembrie 2013

Promisiunile Ministerului Sãnãtãþii privind pachetul de bazã ºi lista compensatelor, neonorate Promisiunile Ministerului Sãnãtãþii legate de pachetul de bazã ºi de lista medicamentelor compensate rãmân neonorate, astfel cã mulþi pacienþi nu ºtiu în ce mãsurã vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, considerã Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice.

TIMPOLIS

Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronice din Romania (C.O.P.A.C.) trage un semnal de alarmã legat modul cum sunt respectate promisiunile publice fãcute de reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii cu privire la implementarea unor politici care vizeazã pacienþii. Reprezentanþii C.O.P.A.C . spun, citaþi de Mediafax, cã, deºi în 21 noiembrie, în cadrul unei conferinþe publice, Eugen Nicolaescu, ministrul Sãnãtãþii, spunea cã pânã pe 15 decembrie lista medicamentelor compensate va intra în dezbatere publicã, nimic nu s-a întâmplat. „Deºi cu mai multã vreme în urmã se spunea ca va fi finalizat pachetul de bazã pentru sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate pentru a se putea construi ºi pachetele asigurãrilor complementare, lucrurile au rãmas undeva în aer. În acest moment, nu se ºtie la nivelul spitalelor nici mãcar cum vor continua

Promisiunile Ministerului Sãnãtãþii legate de pachetul de bazã ºi de lista medicamentelor compensate rãmân neonorate programele de sãnãtate în 2014, deºi tratamentele se terminã la începutul anului”, mai spun oficialii C.O.P.A.C. În aceste condiþii, susþin ei, îngrijorarea pacienþilor este în creºtere, pentru cã gradul de incertitudine legat de ce îi aºteaptã în 2014 este unul foarte mare: „Mulþi pacienþi urmãresc

îngrijoraþi cum se concretizeazã promisiunile Ministerului Sãnãtãþii, dar constatã cã în acest moment nu ºtiu în ce mãsurã vor avea acces la tratamentele noi sau la serviciile medicale în anul 2014”.

Preºedintele C.O.P.A.C., Radu Gãnescu, este de pãrere, în acest con-

Aproape 84% din angajaþii din sistemul sanitar, de acord cu plata în funcþie de performanþã Aproape 84 la sutã din anagajaþii din sistemul sanitar se declarã de acord cu salarizarea în funcþie de performanþã, iar 78 la sutã considerã cã acest sistem va conduce la creºterea calitãþii serviciilor medicale.

Potrivit unui studiu dat publicitãþii zilele trecute de Federaþia „Solidaritatea Sanitarã”, inechitãþile salariale ar afecta aproape 46 la sutã dintre salariaþi, care au rãspuns cã au salariul mai mic decât colegii cu acelaºi nivel de pregãtire, anunþã Mediafax.

Aproape 84 la sutã dintre salariaþi sunt de acord cu introducerea unui sistem de salarizare în funcþie de performanþã, 40 la sutã dintre respondenþi indicând un grad de satisfacþie mare ºi foarte mare faþã de introducerea unui astfel de sistem.

Totodatã, 42,4 la sutã din respondenþi considerã cã salarizarea în funcþie de performanþã va avea ca impact creºterea semnificativã a calitãþii serviciilor medicale, în timp ce 35,6 la sutã indicã o creºtere discretã a calitãþii serviciilor prin aplicarea acestui sistem.

Majoritatea respondenþilor, 74 la

text, cã promisiunile fãcute de Ministerul Sãnãtãþii pacienþilor sunt „trageri de timp” ºi cã aceºtia nu vor avea acces, în 2014, la noi molecule de tratament compensate. „Ne aºteptãm ca atunci când Ministerul Sãnãtãþii, prin reprezentanþii sãi, anunþã un lucru, acest lucru sã se întâmple. Iar dacã nu

Alocarea a cel puþin 6% din PIB fondului unic de asigurãri de sãnãtate, adoptatã tacit de Senat Fondul naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate nu poate sã fie mai mic de 6% din PIB, prevede o iniþiativã legislativã adoptatã tacit, marþi, de Senat.

sutã, considerã cã salarizarea în funcþie de performanþã trebuie sã se aplice în mod diferenþiat pe categorii de salariaþi ºi pe specialitãþi. În ceea ce priveºte criteriile propuse de cãtre Ministerul Sãnãtãþii pentru evaluarea personalului în vederea salarizãrii în funcþie de performanþã, 35 la sutã dintre respondenþi s-au

de 23 de ani un reper al cetãþii

pronunþat pentru nivelul de pregãtire profesionalã, 32 la sutã – calitatea muncii, 21 la sutã – cantitatea muncii ºi 12 la sutã – fidelizarea muncii.

Sondajul a fost realizat în perioada 15 iulie - 10 octombrie, pe un eºantion de 395 de salariaþi din sistemul sanitar, care au completat integral chestionarul propus. (TP)

se întâmplã, aceeaºi instituþie trebuie sã comunice de ce nu s-a realizat ceea ce s-a promis. Astfel nu putem decât sã credem cã lucrurile sunt amânate la nesfârºit ºi nimic nu se finalizeazã. Eu, în acest moment, sunt ferm convins cã nici în anul 2014 pacienþii din România nu vor avea acces la noi molecule de tratament compensate ºi ca toate promisiunile fãcute nu sunt decât trageri de timp, în detrimentul vieþii unor pacienþii care au nevoie disperatã de soluþii, nu de vorbe”, mai spune Radu Gãnescu.

C.O.P.A.C. se declarã cea mai reprezentativã organizaþie a pacienþilor din România, cu 13 asociaþii naþionale care sunt membri în prezent. În 4 decembrie, Ministerul Sãnãtãþii anunþa cã va lansa în dezbatere publicã, în jurul datei de 15 decembrie, proiectul de hotãrâre de guvern pentru aprobarea listei de medicamente compensate ºi gratuite, documentul cuprinzând un numãr important de produse pentru cancer sau alte boli cronice. În 31 iulie, ministrul Eugen Nicolãescu declara cã noua listã a medicamentelor compensate trebuie adoptatã pânã la 31 decembrie, astfel încât sã poatã deveni operaþionalã la începutul anului viitor, dupã ce tot el a dat anterior, ca posibile termene de intrare în vigoare, 1 iulie ºi 1 august 2013.

Potrivit proiectului, care va fi transmis Camerei Deputaþilor în forma iniþiatorului, asigurarea plafonului minim al sumelor fondului se va face prin subvenþii de la bugetul de stat, “suficiente pentru a garanta faptul cã acest fond reprezintã cel puþin ºase la sutã din produsul intern brut”.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv Legea privind reforma în domeniul sãnãtãþii, constituirea fondului se face, în prezent, din contribuþia pentru asigurãri sociale de sãnãtate, suportatã de asiguraþi, de persoanele fizice ºi juridice care angajeazã personal salariat, din subvenþii de la bugetul de stat, precum ºi din alte surse – donaþii, sponsorizãri, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi al Caselor de Asigurãri de Sãnãtate, potrivit legii.

Iniþiatorii susþin, în expunerea de motive, cã reforma în acest domeniu nu ºi-a atins încã obiectivul principal –

finanþarea adecvatã a sistemului medical ºi capacitatea sa de a oferi servicii de calitate în condiþii optime.

Ei susþin cã subfinanþarea a devenit principala problemã a sistemului medical românesc, care produce „neajunsuri în cascadã” – salarii mici, plecarea din sistem, în privat sau în afara þãrii, lipsa dotãrilor ºi a spaþiilor spitaliceºti adecvate, servicii de calitate slabã, închiderea unor spitale, corupþie.

Semnatarii proiectului menþioneazã, citând statistici Eurostat, cã Ungaria alocã sãnãtãþii 7,6% din PIB, Cehia – 7,2%, Slovenia – 8,6%, iar Slovacia – 8,4%. Într-o ºedinþã anterioarã, Comisia pentru sãnãtate, sesizatã în fond, propusese plenului un raport de admitere fãrã amendamente, dar senatorii au decis retrimiterea la comisie a proiectului pentru raport suplimentar, anunþã Mediafax.

Propunerea legislativã pentru modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii are ca iniþiatori mai mulþi senatori P.S.D. ºi P.N.L., printre care Elena Federovici, Petru Filip, Gabriela Firea, Ioan Ghise, Paul Ichim, Nicolae Nasta, Mario-Ovidiu Oprea, Liviu Pop ºi Iosif Secãºan. (TP)

integrame

19 - 22 decembrie 2013

15

Un avion zbura spre Montreal, când o blonda se ridica de pe locul ei de la Economic Class si se aseaza pe un loc de la First Class. Însotitorul de zbor o vede si o roaga sa-i arate biletul. Apoi, îi spune blondei ca ea a platit un loc la Economic Class asa ca va trebui sa se aseze în spate. Blonda îi da replica: - Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gând sa stau aici! Însotitorul intra în cabina pilotilor si le spune de blonda care nu vrea sa stea pe locul platit. Copilotul se duce la ea si încearca sa-i explice din nou cum stau lucrurile. Blonda îi raspunde la fel: - Sunt blonda, sunt frumoasa, merg la Montreal si am de gând sa stau aici!

Copilotul îi spune pilotului ca, probabil, vor trebui sa astepte pâna la aterizare si acolo sa o dea pe mana politiei, la care pilotul îi raspunde: - Ce spui? E blonda?.Ma ocup eu atunci. Sunt însurat cu o blonda.

Se duce la blonda, îi sopteste ceva la ureche, la care ea: - Oh, ma scuzati. Si se muta înapoi pe locul ei de la clasa Economic. Însotitorul de zbor si copilotul uimiti îl întreaba ce i-au spus de a reusit s-o faca sa se mute la locul ei fara scandal.

- I-am spus ca First Class-ul nu merge la Montreal! l

Doi mosnegi se intilnesc: - Ce mai faci, Vasile?

- Uite, am fost la femei.

- Si cum a fost?

- Mai curat decât la barbati. l

Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: “Va rugam sa ne spuneti opinia dumneavoastra în legatura cu lipsa de alimente din restul lumii.” Sondajul a fost un esec total: - în Africa nu stiau ce înseamna “alimente”; - în Europa de Vest nu stiau ce înseamna “lipsa”; - în Europa de Est nu stiau ce înseamna “opinie”; - în America de Sud nu stiau ce înseamna “va rugam”; - în S.U.A. nu stiau ce înseamna “restul lumii”. l

Sotia unui programator il trimite la alimentara: - Draga cumpara si tu un salam si daca are si oua, ia 10 Se duce tipul la alimentara: - Dati-mi va rog un salam. Dar oua aveti?

- Da. - Atunci dati-mi 10 salamuri. l

Merge Ion la birt si îi cere Mariei un suc si doua paie.

Maria îi zice: - Pai, cum mai, un suc si doua paie?

- Sunt cu mândra.

A doua zi vine Ion si cere un suc si trei paie.

- Cum, mai?

- Pai, sunt cu doua mândre, zice Ion. A treia zi vine Ion si cere un suc si un sac de paie.

- Pai, cum, mai Ioane, zice Maria, un sac de paie?

- Sunt cu calul azi. l

Apel telefonic la o agentie de fotomodele din capitala. O voce pitigaiata spune: - Alo! Agentia de fotomodele Superstar?

- Da. - As vrea sa stiu. Cât platiti pentru o sedinta foto?

- De platit, platim foarte bine, dar suntem si foarte exigenti. Primim doar fotomodelele care se încadreaza în masurile 90-60-90.

- O, din punctual acesta de vedere va asigur ca nu vor fi niciun fel de probleme. La mine coincide întru totul: si înaltimea, si vârsta, si greutatea.

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

19 - 22 decembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.