Timpolis 2014

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr.2014 16 - 18 decembrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

“Supremii” melania.cincea@timpolis.ro u e pentru prima datã când parlamentarii fac praf egalitatea ºi separaþia puterilor în stat. Aºa se întâmplã în cazul comisiilor parlamentare speciale de anchetã, la care Constituþia dã dreptul, dar cãrora, prin Regulamentele de funcþionare ale Camerelor Parlamentului, le sunt aruncate în ambiguitate limitele. Lãsând loc abuzurilor, dezechilibrãrii balanþei Puterilor ºi uciderii lente a statului de drept. La abuz de imunitate recurg tot prin regulamentele de funcþionare ale celor douã Camere, plasate deasupra Constituþiei. Mai mult, Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor ºi-a conferit dreptul de a se amesteca în treburile Justiþiei ºi de a decide dacã probele aduse de procurori sunt bune sau nu, dacã existã sau nu “motive temeinice” pentru cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare. saltul împotriva ANI, pus la cale de 13 parlamentari – de la toate partidele parlamentare, cu excepþia FC – se înscrie tot în registrul sfidãrii în formã continuatã a Constituþiei.

Dacã acest proiect – ce prevede ca incompatibilitãþile ºi conflictele de interese ale parlamentarilor sã fie „cele stabilite exclusiv prin statutul deputaþilor ºi senatorilor” – va deveni lege, înseamnã cã parlamentarii vor fi mai egali în faþa legii decât ceilalþi cetãþeni. Deºi de imunitate se bucurã doar „pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”, nu pentru posibile fapte de naturã penalã. Iar incompatibilitãþile, altele decât cele invocate anterior, sunt definite prin lege organicã, nu prin Statute. În plus, o eventualã adoptare a proiectului ar presupune o substituire a ANI de cãtre Parlament. Deci, o încãlcare a principiului separaþiei puterilor în Stat. u mai vorbim cã o astfel de lege ar fi piedicã în faþa anticorupþiei. Cã ar sfida CE care, în Raportul din ianuarie, privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV, spunea: „E important sã se clarifice faptul cã ANI rãmâne singura autoritate însãrcinatã cu verificarea potenþialelor incompatibilitãþi ale funcþionarilor aleºi ºi numiþi.” Cã ne îndepãrteazã mai mult de intrarea în Schengen. „Amãnunte”... Ce pare sã conteze este cã se face un pas, mare, spre un deziderat al USL – pentru care, iatã, s-a oferit gir transpartinic, chiar dacã ulterior PDL ºi-a retras semnãturile de pe proiect – dacã nu desfiinþarea ANI, mãcar sterilizarea ei. Aversiunea liderilor USL faþã de ANI a fost doveditã nu o datã. În vara lui 2012, colonelul Dogaru deconspira o înþelegere secretã cu vârful USL, ce avea ca obiectiv ºi desfiinþarea ANI. Câteva luni mai târziu, fostul ministru al Justiþiei, Mona Pivniceru, îi anunþa pe experþii CE cã vrea sã-i elimine competenþele privind conflictele de interese ºi incompatibilitãþile demnitarilor. Apoi, Liviu Dragnea a iniþiat un proiect de lege ce scotea din regimul incompatibilitãþii calitatea primarilor de membri în consiliile de administraþie ale unor servicii deconcentrate. Un proiect pe care Ministerul Justiþiei a dat aviz negativ. În varã a izbucnit revolta primarilor incompatibili, care cereau schimbarea Legii ANI. Prins între presiunea UE – de care, oficial, trebuie sã þinã cont – ºi frãþia baronilor – de care trebuie sã þinã cont în perspectiva lui 2014 –, dl Ponta gãsise „soluþia”: „Vreau sã vedem ce se întâmplã pe final ºi dupã aceea ne punem cu toþii la masã (...)sã vedem care e soluþia ”. La scurtã vreme, Crin Antonescu flutura spre presã propunerea privind amnistierea primarilor gãsiþi în conflict de interese. Punând responsabilitatea pe umerii premierului. ªtiind cã nu-i poate salva pe incompatibilii intraþi deja în vizor, dar mai ºtiind cã în ochii plebei cu carnet de membru de partid e omul care poate face orice, numai sã vrea. urmat o perioadã de tãcere. Pânã la începutul lunii decembrie, când 13 parlamentari, printre care, întâmplãtor sau nu, ºi dl Ilie Sârbu, ºi-au zis cã e cazul sã facã un pas spre împlinirea constantului deziderat. Fiindcã pot. Pentru cã, de facto, sunt „supremii” care nu se împiedicã nici de Constituþie.

N

A

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Patru studii de fezabilitate pentru un proiect nerealizat

Proiectul de reabilitare a Parcului Buziaº, rãmas tot “în aºteptare” Sunt ºanse foarte mari ca nici în urmãtoarea perioadã Parcul Buziaº, punctul central al staþiunii timiºene ºi colonada din acesta, unicã în Europa, sã nu beneficieze de niciun proiect de finanþare pentru reabilitare ºi modernizare.

Asta, deºi starea acestor douã obiective este una de degradare accentuatã. Ca într-un lanþ al slãbiciunilor, Guvernul, prin Ministerul Turismului, spune cã aºteaptã proiect de la Primãrie, în timp ce Primãria spune cã aºteaptã despãgubiri de la Guvern pentru cei care au revendicat parcul, în aºa fel încât sã poatã fi demarat un proiect de reabilitare. pag. 3

Spaþiu verde udat cu gãleata, în Piaþa Bãlcescu proaspãt reabilitatã?

Pe lângã celebra trecere de pietoni care nu duce nicãieri, din Piaþa Bãlcescu, proaspãt reamenajatã de Primãria Timiºoara, cu costuri de peste un milion de lei, Municipalitatea ºi-a mai trecut în palmares o altã “performanþã” legatã de aceeaºi lucrare. A uitat sã monteze sistem de irigare la spaþiul verde din centrul pieþei. Opþiunile sunt clare: în primãvara, fie se trece iar la sãpãturi, fie se rãmâne pe sistemul udat cu gãleata.

N

Un fost comisar al Gãrzii Financiare Timiº, achitat de acuzaþia de ºantaj Curtea de Apel Timiºoara a decis achitarea unui fost comisar al Gãrzii Financiare Timiº, acuzat de ºantaj, menþinând astfel o sentinþã a Judecãtoriei Timiºoara pag. 5

Aur cumpãrat de la ghiºeul bãncii

Foto TIMPOLIS

A

pag. 3

Problema studiilor de fezabilitate plãtite de Primãria Timiºoara din bani publici pentru proiecte care sunt ºi rãmân doar pe hârtie a fost una discutatã constant în ºedinþele de plen din ultimele douã mandate. Cu toate acestea, nimic nu pare sã se schimbe, iar fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul ºi Popa ªapcã, pentru care s-au dat din nou bani în acest

an sã se facã studii. Asta deºi investiþia pentru realizarea lor e de ordinul zecilor de milioane de euro, bani pe care Primãria Timiºoara nu se ºtie de unde îi va obþine. Mai mulþi consilieri locali susþin cã, pentru cel puþin unul dintre aceste pasaje, s-au realizat… patru studii de fezabilitate, deºi proiectul nu s-a mai concretizat, iar studiile anterioare au expirat. pag. 7

În ultima perioadã, tot mai multe bãnci ºi-au diversificat opþiunile de depozitare sau investiþii pentru clienþi, furnizându-le posibilitatea de a-ºi investi lichiditãþile în achiziþia de metale preþioase. Conform unor analiºti din domeniu, bãncile ar dori sã preia un segment de piaþã de la casele de amanet, al cãror numãr a crescut foarte mult, inclusiv la Timiºoara. pag. 6

Interceptãri cu notificare, prin noul Cod de Procedurã Penalã Printre “minunile” noului Cod de Procedurã Penalã se numãrã ºi notificarea interceptãrilor, care vor putea fi realizate abia dupã ce persoanei învinuite i se aduce la cunoºtinþã faptul cã a fost pusã sub urmãrire penalã. Or,

2

social

16 - 18 decembrie 2013

Doi consilieri judeþeni P.D.L. îl acuzã pe preºedintele C.J. Timiº cã nu are respect faþã de lege Raportarea incorectã ºi interpretarea subiectivã a unor prevederi legale, atitudinea discreþionarã în raport cu consilierii judeþeni, tentativele repetate de a încãlca legea, dar ºi decizii de revotare a unor proiecte votate deja de consilierii judeþeni, toate într-o încercare de a influenþa soarta unor hotãrâri – sunt acuze pe care consilierii judeþeni ai P.D.L. i le aduc preºedintelui social-democrat al C.J. Timiº. Despre care spun cã nu ar avea autoritatea moralã ºi probitatea profesionalã de a conduce toate ºedinþele de plen.

Mai mult, solicitã ca în perioada de final de an în care plenul nu se va reuni, sã nu îi fie acordat dreptul de semnãturã pentru hotãrârile care implicã decizii patrimoniale.

Preºedintele Titu Bojin a votat în favoarea întocmirii unui studiu de oportunitate a cumpãrãrii, pledând pentru necesitatea adoptãrii unei decizii în acest sens ºi a invocat în favoarea deciziei faptul cã o parte din instituþiile din subordinea C.J. Timiº sunt plãtitoare de chirii a cãror valoare este ridicatã. Mai mult, a precizat cã va fi nevoie de relocarea acestor instituþii în spaþii aparþinând C.J. Timiº.

Contradicþii în plen

ligia.hutu@timpolis.ro

Propunere de modificare a regulamentului de funcþionare al C.J. Timiº Doi consilieri judeþeni P.D.L. intenþioneazã sã acþioneze pentru a îngrãdi pe toate cãile legale posibile modalitãþile discreþionare de lucru ale preºedintelui Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin. Marius Martinescu ºi Tiberiu Lelescu au anunþat cã intenþioneazã sã supunã dezbaterii, în prima ºedinþã de plen din anul 2014, o modificare a regulamentului de organizare ºi funcþionare al C.J. Timiº, care sã le permitã consilierilor judeþeni sã conducã ºedinþele prin rotaþie, ºi nu aºa cum se procedeazã în prezent, când ºedinþele sunt conduse exclusiv de preºedintele C.J. Timiº. Articolul 46 din regulamentul actual de funcþionare ºi organizare al C.J. Timiº prevede cã ºedinþele sunt conduse de preºedintele consiliului, iar în situaþia în care acesta este absent, de cãtre unul dintre vicepreºedinþi sau, în cazul excepþional al absenþei acestora, de cãtre unul dintre consilierii judeþeni, desemnat cu votul majoritãþii consilierilor prezenþi.

Consilierii judeþeni democratliberali mai spun cã, pentru schimbarea prevederilor prezentului regulament, va fi nevoie de votul majoritãþii simple a consilierilor judeþeni, dar cã aceasta este o decizie care „denotã bun-simþ ºi respect faþã de consilierii judeþeni”.

Care, apreciazã Marius Martinescu, „chiar dacã nu sunt cu toþii specialiºti în administraþie, au dobândit, totuºi, experienþa unui an de mandat ºi pot conduce, prin rotaþie, ºedinþele C.J. Timiº”.

Chestionat dacã mizeazã pe spriji-

nul unui numãr suficient de consilieri judeþeni pentru a putea trece aceastã propunere de modificare a regulamentului, Marius Martinescu spune cã apreciazã cã existã ºanse pentru aceastã hotãrâre ºi cã „niciunul dintre colegi, chiar dacã vorbim de reprezentanþii U.S.L., cred cã nu simte nevoia unui dictator la conducerea C.J.T.”.

Tiberiu Lelescu ºi Marius Martinescu au reclamat lipsa de autoritate moralã a liderului C.J. Timiº, Titu Bojin, pe care îl acuzã nu doar de atitudine discreþionarã în relaþia cu consilierii judeþeni, ci ºi de tentative de încãlcare a principiilor legalitãþii în exersarea atribuþiilor de serviciu, prin decizia de a supune la vot acelaºi proiect de mai multe ori, aºa cum s-a întâmplat în cazul unui proiect dezbãtut în cadrul ºedinþei de plen a C.J. Timiº din luna noiembrie.

Motiv pentru care Marius Martinescu solicitã ca în perioada în care C.J. Timiº nu se va întruni în plen, lui Titu Bojin sã nu îi fie acordatã, printre prerogativele decizionale, ºi libertatea operaþionalã de a dispune dicreþionar în ce priveºte chestiunile patrimoniale, indiferent dacã acestea prevãd predarea sau primirea unor imobile de cãtre administraþia judeþeanã.

Un imobil ce trebuie cumpãrat cu orice preþ?

Marius Martinescu ºi-a argumentat propunerea fãcând referire directã la cazul unui proiect de hotãrâre dezbãtut în ºedinþa din luna noiembrie.

Proiectul viza aprobarea Studiului de oportunitate pentru achiziþionarea unui imobil de cãtre C.J.Timiº ºi efectuarea

raportului de evaluare a acestui imobil.

Proiectul fusese avizat favorabil în comisiile de specialitate ºi a fost supus aprobãrii plenului, în condiþiile în care au fost depuse douã amendamente.

Unul dintre amendamente aparþinea Comisiei pentru administraþie publicã localã, potrivit cãreia „suma de cumpãrare a imobilului sã nu depãºeascã suma de ipotecã de 4.129.488 de lei, a Administraþiei Finanþelor Publice a Municipiului Timiºoara”. Celãlalt amendament, venit din partea Comisiei economice, aviza proiectul, dar cu menþiunea: „Sã se efectueze trei rapoarte de evaluare de cãtre trei societãþi distincte.”

Amendamentele celor douã comisii au fost expuse în faþa plenului C.J. Timiº de cãtre reprezentanþii comisiilor, Ilie Bertea, preºedintele Comisiei pentru Administraþie Publicã ºi Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice. Acesta din urmã s-a delimitat încã de la început de conþinutul amendamentului depus de comisia a cãrei activitate o coordoneazã, preci-

zând cã amendamentul a fost înaintat de doi dintre consilierii judeþeni care sunt membri ai Comisiei Economice.

Gheorghe Bologa a precizat cã personal nu considerã oportunã realizarea a trei expertize ale aceluiaºi imobil, pe motiv cã acestea vor genera cheltuieli suplimentare, care nu vor putea fi asumate legal, decât în cazul întocmirii primului raport de evaluare a imobilului.

Imobilul pentru care s-a propus aprobarea studiului de oportunitate a cumpãrãrii ºi efectuarea unui raport de evaluare a preþului este situat în apropierea Palatului Administrativ ºi aparþine unei firme aflate în acest moment în procedurã de insolvenþã, Sintex.

Asupra imobilului, care are o suprafaþã de 3.200 de metri pãtraþi, este instituitã o ipotecã de cãtre Administraþia Finanþelor Publice Timiºoara, în valoare de 4.129.488 de lei. Evaluarea imobilului, fãcutã la solicitarea judecãtorului sindic, stabileºte o valoare aproximativã a acestuia situatã în jurul a 2,5 milioane de euro.

Proiectul a fost supus la vot în plen, în chiar forma în care a fost înaintat iniþial. ªi asta dupã respingerea cu 17 voturi împotrivã a amendamentului Comisiei de Administraþie Publicã ºi dupã retragerea amendamentului depus de Comisia Economicã. Soarta proiectului nu a fost însã lesne de decis, cãci rezultatul votului asupra proiectului a dat prilejul unor numeroase interpretãri ºi controverse.

Proiectul a fost declarat în primã instanþã respins, deºi a beneficiat de 21 de voturi favorabile, nouã împotrivã ºi trei abþineri. Cum deciziile care implicã bunuri patrimoniale se pot lua doar cu votul a douã tremi dintre consilierii judeþeni, Titu Bojin a declarat proiectul respins. Ulterior, tot el a propus reluarea votului, în urma punctelor de vedere formulate de consilierul judeþean liberal Gheorghe Bologa ºi de vicepreºedintele C.J. Timiº, Marian Vasile. Aceºtia au apreciat cã, fiind vorba despre o decizie care vizeazã doar întocmirea unui studiu de oportunitate, care nu angajeazã decizia de cumpãrare, proiectul poate fi considerat admis, fiind necesar doar votul a 50% +1 dintre consilierii judeþeni. A fost nevoie de intervenþia secretarului judeþului, Ioan Dãnuþ Ardelean, pentru a stopa intenþia preºedintelui C.J. Timiº de a supune încã o datã la vot proiectul respectiv. Ioan Dãnuþ Ardelean a opinat, potrivit stenogramei ºedinþei de plen din luna noiembrie, cã “fiind vorba despre realizarea unui studiu de oportunitate pentru achiziþionarea unui imobil ne referim la patrimoniu. Cu alte cuvinte, este vorba despre achiziþionarea ºi aducerea unui bun în patrimoniul judeþului. Acesta este punctul meu de vedere ºi consider cã este nevoie de douã treimi.” ªi asta în condiþiile în care consilierul judeþean P.S.D. Adrian Pau a apreciat cã, dimpotrivã, proiectul este aprobat, iar sarcina de a constata legalitatea votului îi revine în exclusivitate secretarului judeþului. În vreme ce “colegii de la P.D.L. vor putea contesta hotãrârea la Instituþia Prefectului ºi ne pot acþiona pentru abuz în serviciu. Din punctul meu de vedere problema este simplã ºi nu mai are rost sã discutãm”.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

eveniment

16 - 18 decembrie 2013

3

Proiectul de reabilitare a Parcului Buziaº, rãmas tot “în aºteptare” l Ministerul Turismului spune cã aºteaptã proiect de la Primãrie.

Primãria aºteaptã de la Guvern plata despãgubirilor pentru cei care au revendicat parcul Sunt ºanse foarte mari ca nici în urmãtoarea perioadã Parcul Buziaº, punctul central al staþiunii timiºene ºi colonada din acesta, unicã în Europa, sã nu beneficieze de niciun proiect de finanþare pentru reabilitare ºi modernizare. Asta, deºi starea acestor douã obiective este una de degradare accentuatã. Ca întrun lanþ al slãbiciunilor, Guvernul, prin Ministerul Turismului, spune cã aºteaptã proiect de la Primãrie, în timp ce Primãria spune cã aºteaptã despãgubiri de la Guvern pentru cei care au revendicat parcul, în aºa fel încât sã poatã fi demarat un proiect de reabilitare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Aºteptare fãrã rezultat Parcul Buziaº are nevoie de o reabilitare cât mai grabnicã, motiv pentru care Ministerului Turismului iau fost trimise în ultimele luni mai multe interpelãri, prin care i se solicitã sã ia mãsuri pentru deblocarea unor finanþãri care sã rezolv situaþia din ce în ce mai gravã de la Buziaº.

Zilele trecute, Ministerul Turismului, prin vocea ministrului Maria Grapini, a rãspuns la una dintre ultimele interpelãri pe aceastã temã. Rãspunsul, însã, nu rezolvã ºi nu lãmureºte

mare lucru. “În ceea ce priveºte posibilitatea atragerii unor surse de finanþare pentru proiectul propus, vã informãm cã Autoritatea Naþionalã pentru Turism poate include proiectul în baza de date cu propuneri de proiecte.

Pentru a avea o imagine de ansamblu mai clarã asupra eventualitãþii implicãrii instituþiei noastre în sprijinirea implementãrii unui proiect pe raza Staþiunii Buziaº, Primãria ar trebui sã ne informeze dacã dispune de documentaþia tehnico-economicã aferentã propunerii de proiect menþionatã. În caz afirmativ, aceasta va trebui depusã la sediul instituþiei noastre, împreunã cu propunerea de proiect ºi bugetul necesar, în vederea evaluãrii ei de cãtre direcþia de specialitate”, precizeazã Maria Grapini.

Din acest rãspuns se nasc mai multe semne de întrebare. De ce nu poate contacta direct Ministerul Turismului Primãria Buziaº, þinând cont cã e una dintre cele mai importante staþiuni din vestul þãrii? În al doilea rând, este posibil sã nu ºtie Ministerul Turismului cã Primãria Buziaº nu poate iniþia un proiect de finanþare, nici de la bugetul de stat, nici din fonduri europene, pânã când proprietarii care au revendicat Parcul Buziaº nu sunt despãgubiþi? Dosarul aºteaptã din 2009 la Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor, fãrã sã fie rezolvat, ºi deºi în ultimii ani au existat oportunitãþi foarte serioase de obþinere a unor finanþãri europene pentru reabilitarea

parcului, acestea nu au putut fi fructificate din cauza aceleiaºi situaþii. Proiectul “Modernizarea ºi reabilitarea Parcului din oraºul Buziaº”, depus pentru accesare de fonduri externe, în ianuarie 2008, a fost respins, din acest motiv. Sunt aspecte pe care Ministerul Turismului nu are cum sã nu le ºtie.

Nu este niciun secret faptul cã mai multe proprietãþi importante din Buziaº sunt revendicate de moºtenitorii lui Jacob Muschong, industriaºul care, în anul 1906, a achiziþionat bãile din localitate ºi, ulterior, în jurul lor a dezvoltat una dintre cele mai importante staþiuni balneare din România.

Nepoata sa, Margareta Wening, singura moºtenitoare a averii de milioane de euro a industriaºului bãnãþean, locuieºte în Germania ºi a împuternicit delegaþi care au întreprins demersurile de revendicare, cãrora li s-a dat câºtig de cauzã. Urmaºii lui Muschong ar fi trebuit sã recupereze, numai de la Bãile Buziaº, peste 200 de hectare de teren – doar parcul aflat în centrul staþiunii având 37 de hectare.

Primele demersuri legate de revendicarea parcului au fost fãcute în 2001.

De atunci nu s-a reuºit nici pânã în prezent sã se rezolve situaþia. ªi pânã când iniþiatorii acþiunii de revendicare nu-ºi primesc acele despãgubiri, Primãria susþine cã nu poate face niciun fel de investiþii la parc. Cât despre proiecte europene de reabilitare, nici nu poate fi vorba, cât timp existã aceastã problemã legatã de proprietate.

Guvernul aºteaptã de la Primãrie, Primãria aºteaptã de la Guvern Ca atare, este un lanþ al slãbiciunilor care ar mai putea dura ani buni.

Guvernul, prin Ministerul Turismului – aºteaptã un proiect de la Primãrie, în timp ce Primãria aºteaptã de la Guvern, mai precis de la una din structurile

subordonate, cu competenþe în acest domeniu, cum e Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor – plata despãgubirilor cãtre cei care au revendicat ºi câºtigat în instanþã parcul. “Cred cã ºi Primãria ar fi trebuit sã se adreseze instanþei, pentru a rezolva situaþia legatã de documentaþia aferentã Parcului. Noi, la Staþiune, aºa am procedat ºi am avut câºtig de cauzã”, este de pãrere Sorin Munteanu, directorul Staþiunii Buziaº.

Spaþiu verde udat cu gãleata, în Piaþa Bãlcescu proaspãt reabilitatã? l Lipsa instalaþiei de irigare e secondatã de o trecere de pietoni care nu duce nicãieri Pe lângã celebra trecere de pietoni care nu duce nicãieri, din Piaþa Bãlcescu, proaspãt reamenajatã de Primãria Timiºoara, cu costuri de peste un milion de lei, Municipalitatea ºi-a mai trecut în palmares o altã “performanþã” legatã de aceeaºi lucrare. A uitat sã monteze sistem de irigare la spaþiul verde din centrul pieþei. Opþiunile sunt clare: în primãvara, fie se trece iar la sãpãturi, fie se rãmâne pe sistemul udat cu gãleata. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mostre de “gândire strategicã” Timiºoara a devenit, din nou, subiect de ºtire dupã ce, probabil în tandem cu stâlpul din Caracal pus în mijlocul autostrãzii, în zona Pieþei Bãlcescu, proaspãt reamenajatã, s-a realizat o trecere de pietoni care nu ducea nicãieri. Adicã, pleca de pe trotuar ºi se terminã pe spaþiul verde. Acelaºi spaþiu verde însã este sursa unei alte “minuni” legate de lucrarea respectivã.

Consilierii locali P.D.-L. au mers probabil la pont ºi au întrebat Direcþia Tehnicã a Primãriei, care a fãcut pro-

iectul, dacã a fost prevãzut sistem de irigare pentru spaþiul verde din centrul intersecþiei, spre care duce zebra cãtre nicãieri.

Rãspunsul a fost negativ. “La una dintre interpelãri am primit rãspuns scris referitor la sensul giratoriu din Piaþa Bãlcescu dacã a fost prevãzut sistem de irigare. Rãspunsul a venit foarte ferm, proiectul a fost realizat de cãtre Direcþia Tehnicã ºi zona verde nu a fost prevãzutã cu sistem de irigare. Am bãgat câteva sute de mii de euro în realizarea acelui sens, avem ºi spaþiu verde foarte frumos, dar pe care îl vom uda în continuare cu gãleata”, au precizat consilierii P.D.-L. Primarul Nicolae Robu a recunoscut cã lucrurile stau aºa, dar a dat asigurãri cã situaþia urmeazã sã se tranºeze, poate la primãvarã: “La primãvarã, se va face ºi asta. Nu a fost prevãzut în proiect. Acesta a fost fãcut foarte repede ºi pus în practicã în timpul verii. Nu ºtiam ce vom face în mijloc ºi nici acum nu este tranºat, dar în perioada imediat urmãtoare o vom tranºa”.

Cât despre “zebra cãtre nicãieri”, primarul a þinut sã precizeze: “Aþi vãzut cã s-au trezit unii sã prezinte Timiºoara ca un oraº fãrã noimã, cu treceri de pietoni ce nu duc niciunde. Este evi-

Nu foarte convinºi de aceste explicaþii, consilierii locali P.D.-L. au solicitat Primãriei “ca mãcar de acum înainte sã nu mai existe proiect în care este zonã verde de o anumitã suprafaþã, care sã nu fie prevãzutã sursã de apã, cã pe urmã facem sistemul sau nu, dar sã existe sursa de apã” , remarcã la care primarul Nicolae Robu a rãspuns: “Sunt total de acord cu dumneavoastrã.”

“«Zebra» e pentru oamenii cu gãleata” dent cã acea trecere de pietoni duce spre acea insulã verde, momentan, ºi în care va fi un monument, poate va fi o amenajare ºi cu apã sau fãrã, dar în orice caz va fi o amenajare a vegetaþiei foarte spectaculoasã ºi, desigur, va fi un monument, cã e unul dintre puþinele locuri pe care le avem în oraº care se preteazã sã gãzduiascã un monument important care sã ºi aibã vizibilitate ºi sã fie pus în valoare din toate punctele de vedere. De aceea proiectul nu a prevãzut detaliile de amenajare a zonei centrale, urmând sã vedem ce vom face acolo. La primãvarã, însã, cu cer-

titudine va fi ºi un sistem de irigare.”

Situaþia e clarã deci: la primãvarã, în stil românesc, dupã finalizarea lucrãrii, se trece din nou la sãpat. Sau se merge pe sistemul “cu gãleata”. Cât despre asigurãrile cã acea trecere de pietoni are o destinaþie, respectiv spaþiul verde din centrul intersecþiei, probabil cã ea va asigura accesul spre “oaza de liniºte ºi verdeaþã” care n-are sistem de irigaþie, ºi unde timiºorenii din zonã vor avea parte de un moment de relaxare, înconjuraþi de zgomotul ºi gazele de eºapament ale maºinilor care trec prin sensul giratoriu.

Consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu estimeazã cã în primãvarã va urma o nouã tranºã de cheltuieli, pentru a se îndrepta ce se putea face de prima oarã. “Cât despre acea trecere de pietoni, ea probabil are scopul de a-I feri de accident pe oamenii cu gãleata care vor veni sã ude spaþiul verde. Pentru protecþia lor, Primãria ar mai putea monta în zonã ºi niºte calmatoare de trafic”, glumeºte consilierul local.

Reamenajarea pieþei a început în luna iunie ºi s-a terminat în luna octombrie. Lucrãrile au costat aproximativ 1,1 milioane de lei, bani proveniþi de la bugetul local.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

16 - 18 decembrie 2013

reportaj

Second-hand-ul de lux Vremea magazinelor secondhand deschise în dughene de periferie sau de cartier, îngrãmãdite pe locul unei garsoniere confort trei, a trecut. De o vreme, astfel de magazine sunt deschise în buricul târgului, chiar în clãdiri istorice, lãfãindu-se pe mulþi metri pãtraþi. Spaþii unde, se presupune, chiria nu e la îndemâna oricui ºi, tot pe presupunere mergând, afacerea chiar merge. Pentru cã lumea se buluceºte þoalelor second-hand, inclusiv a celor de la raiunul cu bacterii.

TIMPOLIS

Schimbarea la faþã a magazinelor second-hand Când te gândeºti la un magazin second-hand, parcã ºi vezi o încãpere de câþiva metri pãtraþi, doldora de grãmezi cu haine ºifonate, cu un iz pregnant de dezinfectant, care aºteaptã sã fie plimbate prin mâini. În aceste magazine, numite ºi de „haine la kilogram”, te mai aºtepþi ca preþul, dictat de cântar, sã fie derizoriu. Ei bine, a cam trecut vremea acestor “imagini-cadru” din magazinele de mâna a doua.

Genul acesta de comerþ s-a mai emancipat ºi el, astfel încât hainele second-hand se vând pe umeraº, cu preþul dinainte stabilit, nu se ºtie în funcþie de ce. În funcþie de brand, în funcþie de gradul de uzurã? ªi, în plus, din dughene de periferie sau de cartier, îngrãmãdite pe locul unei garsoniere confort trei, aceste magazine au ajuns, de o vreme, în buricul târgului, chiar în clãdiri

istorice, lãfãindu-se pe mulþi metri pãtraþi. Spaþii unde, se presupune, chiria nu e la îndemâna oricui ºi, tot pe presupunere mergând, afacerea chiar merge. În centrul Timiºoarei, patronii unor astfel de magazine fac tot posibilul ca, aparent cel puþin, atmosfera din aceste mici „centre comerciale” sã nu inducã nicio diferenþã faþã de alte magazine de îmbrãcãminte. În Piaþa Libertãþii ºi pe bulevardul Republicii întâlnim douã dintre cele mai cochete „second-hand-uri” din oraº, dacã nu cele mai dichisite. Înainte de a intra în magazin ºi de a te dumiri cã vând haine purtate, ochii îþi sunt furaþi de þoale strãlucitoare de pe manechinele din plastic, aºezate în vitrinã. Pe uºa, este scris cu litere de-o ºchioapã „Am primit colecþia de toamnã”. Adicã, o politicã în ton cu cea a tuturor celorlalze magazine. Doar cã o datã ce ai pus piciorul înauntru, eºti lovit de mirosul bulendrelor parcã fermentate, care stau cu sutele aºezate fie pe umeraºele din metal, fie pe rafturi, fie pe suporturi rotative. Mai nou, au ºi etichete – niºte bucãþi de carton cu numele magazinului pe care este scris de mânã preþul.

Pe panoul de lângã casierie stau, nu am înþeles de ce, imprimate numele oraºelor care dau startul tendinþelor în modã: „London, Paris, Tokio, Barcelona, New York”.

De parcã te-ai afla în renumite case de modã.

Iar dacã pânã acum îþi cumpãrai haine la mâna a doua, la kilogram, fãrã sã le probezi, ei bine, ai ºi cabinã de probã. Draperiile cu imprimeu alb-negru, asortate cu culoarea pereþilor, sunt o altã mostrã de ferchezuialã. Petele maronii de pe gulerul unei cãmãºi pe care ai luat-o sã o probezi te

trezesc la realitate ºi îþi readuc aminte cã eºti într-un magazin unde se vând haine purtate.

Preþurile ridicate nu inhibã clienþii O datã intrat în second-hand, nu ºtii încotro s-o apuci. ªtii doar cã misiunea ta pentru câteva zeci de minute este sã-þi treci mâinile prin sute de articole vestimentare. ªi ca sã pui mâna, de exemplu, pe o hainã în stare foarte bunã trebuie ochi de vultur. ªi dacã ai ochit deja una, înclini sã crezi cã ºi preþul ar trebui sã fie tot de mâna a doua. Dar cifrele de pe etichetã îþi despart pleopele din ce în ce mai mult, lãsându-te mut de uimire când vezi cã ai de plãtit 35 de lei pentru o bluzã cam ponositã.

Cu toate astea, lumea se înghesuie. În magazin, vânzolealã. La cabina de probã ai de aºteptat vreo 15 minute pânã sã stabileºti dacã un produs îþi vine bine. ªi dacã te-ai decis sã cumperi, ai de strãbãtut altã coadã. La casa de marcat. În general, însã, dintr-un magazin de genul acesta, nu existã sã pleci cu mâna goalã, chiar ºi în condiþiile în care preþurile întrec, uneori, limita bunului simþ.

Dovadã stã una dintre cliente care se îndreaptã spre ieºire þinând în braþe o pereche de pantofi sport ºi vreo trei pulovere. În jurul ei, alte câteva femei. ªi nu afiºând imaginea vânzãtoarei de butic, ci îmbrãcate cochet, unele business, care, cel puþin la prima vedere, par cã ar avea suficienþi bani ca sã-ºi cumpere haine de la cele mai renumite branduri. De ce or fi alegând aceste magazine e greu de înþeles.

Raionul cu bacterii E de prisos sã mai spunem cã în aceste second-hand-uri gãseºti de toate, de la fuste, rochii, pantaloni, jachete, sacouri pânã la pantofi, ºi, în plus, pentru toatã familia. Ce frapeazã este cã se vinde inclusiv lenjerie intimã – de la chiloþi ºi sutiene, la costume de baie ºi desuuri.

O pereche de chiloþi costã între patru ºi ºase lei, adicã un pic mai mult decât la un magazin de chinezãrii. Diferenþa este datã, probabil, de calitatea bacteriilor de pe fiecare produs... ªi pentru femeile care vor sã fie mai cochete atunci când merg la culcare, sunt desuurile în variate culori ºi modele. De la cele romantice, la cele ce par potrivite pentru doamnele (sau domnii) cu înclinaþii sado-maso. Preþul, universal, 12 lei, pare sã fie argumentul în faþa cãruia se depun armele. Aºa cã sfiala de a cumpãra un astfel de produs dispare. Grav este cã ºi teama de a se expune la vreo boalã dermato-venericã este înfrântã.

Deºi patronii magazinelor second-hand spun cã hainele sunt dezinfectate, inclusiv lenjeria intimã, autoritãþile avertizeazã cã aceasta reprezintã un mare poten-

de 23 de ani un reper al cetãþii

þial pericol pentru sãnãtatea clienþilor. De altfel, Protecþia Consumatorilor interzice comercializarea unor astfel de produse. Chiar dacã nu este sigurã de acest aspect, noul ºef al Oficiului pentru Protecþia Consumatorului Timiº, Mihaela Ignat, confirmã ideea: „Din câte ºtiu eu, lenjeria intimã, ca ºi jucãriile de pluº, sunt interzise comercializãrii în magazine second-hand”. Ce amendã riscã un magazin punând în vânzare astfel de produse? Aceasta a mai spus cã nu ne poate preciza exact cuantumul amenzii pe care-o riscã cei prinºi în aceastã situaþie, dar ºtie cãcontravenþia minimã este de 500 de lei.

Medicii dermato-venerologi avertizeazã cã oamenii care cumpãrã lenjerie intimã sau încãlþãminte de la astfel de magazine se pot alege cu boli de piele sau cu afecþiuni venerice. „Existã foarte multe riscuri, e adevãrat. Pot sã aparã ciuperci, dar ºi multe alte afecþiuni infecto-contagioase.

Orice boalã se transmite prin repurtarea lenjeriei intime care a aparþinut altei persoane infectate”, spune dr. Livius Cârstea (foto), de la Clinica de Dermato-

Venerologie din Timiºoara.

Cu toate acestea, magazinele second-hand continuã sã vândã, nu la kilogram, ci la bucatã, chiloþi – o întreagã varietate, de la tanga la boxeri, de la cei din dantelã, la cei din bumbac – sutiene, costume de baie, desuuri. E drept, unele de firmã pe care, dacã ar fi sã le cumperi din magazin, þi-ai rupe jumãtate din salariul mediu pe economie. Un motiv suficient, se pare, pentru doamnele care îºi diversificã garderoba intimã cu astfel de produse, deºi le-ar putea lua, la preþuri mult mai mici, de la magazinele de chinezãrii.

cazuisticã

16 - 18 decembrie 2013

5

Apostilarea documentelor româneºti va putea fi verificatã online Dupã aproape trei ani de proces

Un fost comisar al Gãrzii Financiare Timiº, achitat de acuzaþia de ºantaj Curtea de Apel Timiºoara a decis achitarea unui fost comisar al Gãrzii Financiare Timiº, acuzat de ºantaj, menþinând astfel o sentinþã a Judecãtoriei Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro

Curtea de Apel Timiºoara a judecat, în 12 decembrie, recursul D.N.A. împotriva sentinþei Judecãtoriei Timiºoara care l-a achitat pe fostul comisar Ioan Mureºan, de la Garda Financiarã Timiº, fost arbitru ºi actual observator al Federaþiei Române de Fotbal. Acesta fusese judecat pentru ºantaj.

Ioan Mureºan a fost reþinut în 13 ianuarie 2011 ºi apoi arestat dupã ce, împotriva sa, fusese depusã o plângere de cãtre patronul unei firme. Acesta îl acuza pe fostul comisar de gardã financiarã de ilegalitãþi comise în timpul unui control. Acesta declara cã, dupã ce reprezentantul Gãrzii Financiare a constatat unele abateri de la legislaþia fiscalã, i-a comunicat cã acestea sunt sancþionabile cu amendã contravenþionalã de 8.000 de lei ºi cu suspendarea activitãþii. Dupã depunerea plângerii, procurorii au ajuns la concluzia cã acest control a fost de fapt unul formal, pentru a o determina pe prietena patronului sã-i restituie cunoºtinþei comisarului, Maria Sîrbu, o datorie de 7.235,54 lei, provenitã din livrarea unor mãrfuri a cãror contravaloare nu a fost achitatã

în termen. În 19 ianuarie 2011, comisarul Ioan Mureºan a fost pus în libertate, motivul invocat de magistraþii Tribunalului Timiº fiind moralitatea acestuia. În timpul procesului, Ioan Mureºan a pledat nevinovat, motivându-ºi fapta prin aceea cã s-a gândit cã, dacã va discuta cu cei de la firmã, va face un lucru bun: „Am vrut sã fac un lucru bun. Când m-am dus la punctul de lucru ºi m-am întânit cu cetãþeanul F., acesta a recunoscut cã existã datoria ºi cã urmeazã sã o achite. Discuþia a fost foarte amiabilã, prietenoasã. Când neam despãrþit, dupã prima întâlnire, din 23 decembrie 2010, ne-am urat «Crãciun fericit» ºi ne-am pupat. Era prima oarã în viaþã când ne-am vãzut. Dorinþa de a face un bine m-a determinat sã merg la respectiva societate”.

Judecãtorii timiºoreni au infirmat însã acuzaþiile procurorilor. Dupã doi ani de procese, în martie, aceºtia au ajuns la concluzia cã nu poate fi vorba de infracþiunea de ºantaj, achitându-l pe fostul comisar. Ei au decis achitarea lui, pe motiv cã lipseºte unul dintre elementele constitutive ale infracþiunii, dar au hotãrât ºi achitarea Mariei Sîrbu, patroana firmei pentru care a intervenit, pentru cã, motivau magistraþii, fapta nu existã. D.N.A. a fãcut, însã, recurs.

Curtea de Apel Timiºoara a respins, joi, recursul, rãmânând definitivã achitarea celor doi.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcþia Generalã pentru Îndrumarea ºi Controlul Instituþiei Prefectului, a început implementarea proiectului „Sistem interoperabil centralizat pentru evidenþa apostilei eliberate de cãtre instituþiile prefectului pentru actele administrative”, ai cãrui beneficiari sunt Prefecturile.

Proiectul face posibil ca, în viitor, sã se ajungã ºi în România la întocmirea Registrului electronic al apostilelor, un sistem ce va oferi posibilitatea verificãrii, de cãtre persoanele interesate, a existenþei apostilelor eliberate în România pentru actele oficiale administrative. Cetãþenii, autoritãþile, instituþiile publice sau angajatorii vor putea verifica în timp real apostilarea documentelor româneºti, obþinând astfel garanþia autenticitãþii actelor oficiale administrative emise de cãtre autoritãþile statului ºi prezentate de cãtre cetãþenii români pe teritoriul statelor semnatare ale Convenþiei Apostilã.

Prin implementarea proiectului,

verificarea existenþei apostilei ºi a datelor cuprinse în aceasta se va face cu uºurinþã, printr-o procedurã online aflatã la îndemâna publicului, spun reprezentanþii Prefecturii Timiº.

Totodatã, se va crea premisa scãderii riscului de folosire a unor apostile falsificate, prin punerea la dispoziþia autoritãþilor ºi a altor persoane interesate a unui mod rapid ºi mai uºor de verificare a acestor date.

Odatã cu finalizarea acestui proiect va fi minimalizatã ºi posibilitatea apariþiei erorilor umane în prelucrarea datelor, pe fondul creºterii eficienþei activitãþilor desfãºurate în acest domeniu, prin alocarea de echipamente I.T. dedicate eliberãrii apostilei.

Apostila este un certificat eliberat de autoritãþile competente ale unui stat semnatar al Convenþiei de la Haga, pentru actele oficiale întocmite în þara respectivã, care urmeazã sã fie prezentate pe teritoriul unui alt stat semnatar al Convenþiei. Scopul eliberãrii ei este autentificarea originii unui act oficial, pentru prevenirea utilizãrii unor acte false în vederea producerii de efecte juridice.

Principalele categorii de acte pen-

tru care se elibereazã apostila sunt cele referitoare la starea civilã, cele care fac dovada schimbãrii numelui pe cale administrativã, actele care atestã componenþa familiei, certificatele de atestare a domiciliului ºi a cetãþeniei române, certificatele de cazier judiciar, fiscal, actele care dovedesc calificarea într-o meserie, cele privind recunoaºterea calificãrii pentru activitãþile profesionale din domeniul medical, actele cu caracter fiscal, actele referitoare la raporturile de muncã (stagiul de cotizare, adeverinþe prin care se atestã activitatea desfãºuratã, vechimea în muncã, în meserie ºi în specialitate), cele de studii, actele cu caracter medical, certificatul provizoriu de înlocuire a cardului european de sãnãtate, certificatele de botez, de cununie, sentinþa de divorþ bisericesc, adeverinþele, acte ale autoritãþilor administratiei publice centrale ºi locale, extrase ale registrelor deþinute de un organ al administraþiei publice, atestate, adeverinþe ºi certificate prin care se confirmã exactitatea sau realitatea unui fapt, se atestã o anumitã calitate sau un drept, în vederea valorificarii anumitor drepturi. (O.D.)

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

special

16 - 18 decembrie 2013

Aur cumpãrat de la ghiºeul bãncii În ultima perioadã, tot mai multe bãnci ºi-au diversificat opþiunile de depozitare sau investiþii pentru clienþi, furnizându-le posibilitatea de a-ºi investi lichiditãþile în achiziþia de metale preþioase. Conform unor analiºti din domeniu, bãncile ar dori sã preia un segment de piaþã de la casele de amanet, al cãror numãr a crescut foarte mult, inclusiv la Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O alternativã la casele de amanet Probabil pentru cã au intuit cã existã cerere pe piaþã, tot mai multe bãnci ºi-au diversificat opþiunile de investiþie pentru clienþii cu lichiditãþi, oferindu-le posibilitatea sã tranzacþioneze metale preþioase. Deºi se vorbea cã ºi în România vor apãrea bancomatele cu aur, care sunt extrem de populare în Orientul Mijlociu, deocamdatã, românii au posibilitatea sã cumpere aur direct de la ghiºeul bãncii. De exemplu, B.C.R. ºi-a anunþat recent intenþia de a vinde la ghiºeu aur, sub formã de monede ºi lingouri începând de la 2 grame, la 15 unitãþi din þarã, din care ºi cea din Timiºoara, de pe Calea Aradului.

Este o tendinþã remarcatã la tot mai multe bãnci, care par sã ia în considerare cu toatã seriozitatea aceastã modalitate

alternativã de investiþie. Conform unor specialiºti în domeniul bancar, ºi în România, dupã o perioadã de stagnare, par sã ia din nou avânt tranzacþiile cu metale preþioase, mai ales cã sunt firme de consultanþã internaþionalã, cum e PwC, care susþin cã preþul aurului ar putea reveni uºor anul viitor, în linie cu redresarea economiei mondiale, dupã ce s-a prãbuºit de la nivelul record de 1.900 de dolari pe uncie (28,3 grame), atins în 2011, la circa 1.200 de dolari în acest an.

Sunt voci din sistemul financiar care susþin cã unele bãnci ar dori sã preia o parte din segmentul de piaþã al caselor de amanet, care par sã reprezinte o afacere profitabilã, ºi la Timiºoara fiind remarcatã o creºtere a numãrului de autorizaþii eliberate pentru acest tip de activitate comercialã.

Atunci când au solicitat o evidenþã a localurilor din oraº cu jocuri de noroc de tip slot-machine, grupul de consilieri locali P.D.-L. au cerut Biroului Autorizare al Primãriei Timiºoara ºi o situaþie cu casele de amanet din municipiu, motivând cã “s-a observat în ultima vreme o proliferare a acestor activitãþi în oraº.”

Respectiva situaþie încã nu s-a întocmit, dar conform unor aleºi locali, creºterea numãrului de case de amanet indicã faptul cã, din punct de vedere al veniturilor, o bunã parte din timiºoreni nu stau foarte bine cu banii, pentru cã oamenii care trec pragul caselor de amanet pentru a face rost de lichiditãþi nu sunt, de

regulã, într-o situaþie financiarã foarte bunã. ªi în Timiºoara sunt case de amanet care practicã dobânzi extrem de mari la împrumuturile pe termen scurt garantate cu bijuterii. Aceste dobânzi pot oscila între 0,3 si 1% pe zi sau chiar 2% pe zi la case de amanet deschise non-stop. În comparaþie cu o dobândã de 1718% pe an, practicatã la un credit bancar, dobânzile de la casele de amanet fac ca o bunã parte din cei care-ºi amaneteazã bijuteriile sã nu le mai recupereze.

Conform unor estimãri grosiere, cel puþin 35 - 40% din bijuteriile cu care clienþii caselor de amanet îºi garanteazã împrumuturile nu mai sunt rãscumparate.

Bijuteriile perfecte, adicã fãrã defecte, sunt repuse în vânzare cu un adaos de 30 - 40%, iar aurul rãmas este dat la topit. În aceastã categorie se încadreazã peste 90% din bijuteriile care nu mai sunt recuperate. Într-o zi cu activitate medie, o casã de amanet poate primi aproximativ 20 - 25 de grame de aur, din care aproape jumãtate nu mai este recuperat, ceea ce face afacerea una foarte bãnoasã, mai ales pe tranzacþiile cu aur. Tocmai de aceea sunt case de amanet care înregistreazã selectiv aceste tranzacþii în contabilitate. E un aspect pe care-l pot confirma ºi poliþiºtii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, care în ultimii ani au avut nu o datã confiscãri de sute de grame de aur fãrã acte de provenienþã de la case de amanet din Timiºoara.

Fosta S.I.P.A., interesatã de procesele pentru “aurul miliþienilor” din Timiº Numãrul mare de case de amanet din oraº poate fi pus în legãturã însã ºi cu faptul cã tranzacþiile cu metale preþioase au fost mereu un specific local încã de dinainte de 1989, când cantitãþi mari de aur erau vândute ºi cumpãrate atât de rromii specializaþi pe tranzacþii imobiliare, cât ºi de unii studenþi libieni sau sirieni care veneau la Timiºoara ºi care au ºi devenit, dupã Revoluþie, patronii unor magazine de bijuterii sau case de amanet din oraº. În plus, Timiºul este unul dintre judeþele unde fenomenul solicitãrilor de restituire de metale preþioase confiscate înainte de 1989 a cunoscut o amploare fãrã precedent, în ultimii zece ani.

Deºi din cauza amplorii pe care o luase fenomenul solicitãrilor de restituire de metale preþioase s-a stabilit cã 30 decembrie 2009 e data-limitã pânã la care se mai pot introduce acþiuni de acest gen, în mai multe instanþe din Timiº au continuat sã se deruleze procese similare, unele iniþiate prin diverse demersuri judiciare, cum ar fi contestãrile în anulare ale unor sentinþe pronunþate de instanþã. Maratonul judiciar continuã, deci, sub diverse forme, deºi din 1990 ºi pânã în prezent B.N.R. a restituit peste trei tone de aur. În instanþele din Timiº, cantitãþi mari de aur confiscat de la cetãþeni strãini, de regulã italieni, au ajuns sã fie revendicate de cãtre persoane din Timi-

ºoara, de regulã de etnie rromã. Acestea susþin în instanþã cã sunt proprietarii acelui aur confiscat de Miliþia ceauºistã ºi cã respectivii cetãþeni italieni ar fi inexistenþi. Într-un astfel de proces, ajuns recent în ultima fazã la Curtea de Apel Timiºoara, a fost revendicat aurul confiscat de la doi cetãþeni italieni, care mai apar pomeniþi în mai multe procese de acest gen: Cogo Alessandro (menþionat ºi în alte trei procese de restituire de metale preþioase din instanþele timiºene) ºi Salori Horatius.

Martorii, foºti ofiþeri de la Direcþia Economicã a Miliþiei timiºene, au ajuns sã conteste în instanþã existenþa acestor cetãþeni, susþinând cã “deºi în acte se menþioneazã cã obiectele de aur s-au ridicat de la cetãþenii italieni – pârâþi în prezenta cauzã – din probe rezultã cã au aparþinut ºi s-au ridicat de la reclamantã, aceºti pârâþi neputând fi identificaþi din cauza datelor incomplete din acte”.

B.N.R., instituþia de la care se solicita restituirea aurului, ºi-a manifestat, prin sucursala de la Timiºoara, îndoiala cu privire la onestitatea acestei acþiuni, menþionând cã “foºtii lucrãtori ai Miliþiei nu relateazã date concrete care sã permitã conturarea cadrului care a fãcut posibilã singularizarea în memoria acestora a mãsurii confiscãrilor, în contextul în care aceºtia au participat la nenumãrate astfel de activitãþi”.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Totodatã, a arãtat cã “se îndoieºte de veridicitatea susþinerilor martorilor, în condiþiile în care inventarele întocmite pe numele unor cetãþeni strãini sunt înscrisuri autentice pentru care opereazã prezumþia de legalitate ºi autenticitate în raport cu declaraþiile martorilor”.

Cu toate acestea, argumentaþia B.N.R. nu a fost acceptatã, fiind contestatã însãºi existenþa italienilor în cauzã.

Miza unui singur proces de acest gen a constat în lingouri în greutate totalã de 200 de grame, bijuterii în greutate de 716,50 de grame, cinci bare laminate în greutate de 1.000,32 de grame, ºase plãcuþe laminate în greutate de 439,48 de grame, un lingou mic în greutate de 100 de grame ºi bijuterii în greutate de 997,72 de grame, bunuri aparþinând, în bunã parte, cetãþenilor italieni consideraþi “inexistenþi”.

Nu este însã un exemplu singular.

Anul trecut, la Tribunalul Timiº, într-un proces de restituire finalizat în cele din urmã cu respingerea cererii, instanþa solicita Direcþiei pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date sã facã investigaþii în Africa pentru a-i comunica “informaþii cu privire la domiciliul ºi reºedinþa pârâtului Mamadou Aliou Sow, domiciliat în Guineea Ecuatorialã”. Africanul era ºi el invocat ca persoanã inexistentã, aurul confiscat pe numele sãu fiind reven-

dicat de alte persoane.

Avocatul timiºorean Carmen Obârºanu (foto) spune cã, la nivelul unor instanþe din Timiº, se cunoaºte foarte bine cã s-a dispus restituirea unor cantitãþi mari de metale preþioase, pe baza unor documentaþii ºi declaraþii controversate, uºor de interpretat. “Sunt cazuri antologice, care se ºtiu pe plan local. La o solicitare de restituire de acest fel, de pildã, au existat douã dosare diferite pentru aceeaºi cantitate de aur. Iar judecãtorul, în loc sã le conexeze, le-a judecat separat ºi a dispus restituirea de douã ori a aceleiaºi cantitãþi de aur. Într-un alt proces de acest gen, dupã ce la o instanþã din Timiº s-a dispus restituirea a opt kilograme de aur, s-a ajuns cu respectiva cauzã, la recurs, la Curtea de Apel Timiºoara, unde s-a stabilit cã, de fapt, trebuiau restituite în acel dosar doar câteva zeci de grame de aur”, mai spune Carmen Obârºanu.

Abia dupã ani buni de restituiri controversate, în pofida faptului cã existau informaþii cunoscute legate de aceste procese controversate, datele legate de cauze judecate cel puþin ciudat, a cãror mizã era aºa-numitul aur al miliþienilor, au ajuns ºi la fostul serviciu de informaþii al Ministerului Justiþiei, Direcþia Generalã de Protecþie ºi Anticorupþie (continuatoarea celebrei S.I.P.A), care s-a arãtat inte-

resat de ce se întâmpla la Timiºoara, în aceste procese. “Dupã ani de zile, S.I.P.A., din câte se spune, ar fi dorit iniþierea unei anchete pe aceastã temã. Era deja târziu, însã, se restituiserã cantitãþi mari de aur la Timiºoara. În plus, nu se ºtie ce s-a mai ales de acea anchetã iniþiatã, legatã de restituirile din Timiº”, îºi aduce aminte Carmen Obârºanu.

Lucrurile par sã se fi terminat, din punct de vedere al investigãrii fenomenului, odatã cu desfiinþarea D.G.P.A., în 2006, ºi ar fi interesant de aflat ce date se regãsesc, în privinþa “aurului miliþienilor” în arhiva fostei S.I.P.A., pe care acum, brusc, Ministerul Justiþiei pare foarte dornic sã o preia.

economic

16 - 18 decembrie 2013

7

“S.F.”-uri la superlativ, la Primãria Timiºoara

Patru studii de fezabilitate pentru un proiect nerealizat Bugete astronomice

Problema studiilor de fezabilitate plãtite de Primãria Timiºoara din bani publici pentru proiecte care sunt ºi rãmân doar pe hârtie a fost una discutatã constant în ºedinþele de plen din ultimele douã mandate. Cu toate acestea, nimic nu pare sã se schimbe, iar fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul ºi Popa ªapcã, pentru care s-au dat din nou bani în acest an sã se facã studii.

Asta deºi investiþia pentru realizarea lor e de ordinul zecilor de milioane de euro, bani pe care Primãria Timiºoara nu se ºtie de unde îi va obþine.

Mai mulþi consilieri locali susþin cã, pentru cel puþin unul dintre aceste pasaje, s-au realizat… patru studii de fezabilitate, deºi proiectul nu s-a mai concretizat, iar studiile anterioare au expirat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Soluþii diferite de la aceiaºi proiectanþi Recent, atunci când a fost vorba ca în Consiliul Local sã se dea aviz favorabil studiilor de fezabilitate cumpãrate de Primãrie în acest an pentru mai vechile proiecte legate de modernizarea pasajelor rutiere Jiul ºi Popa ªapcã, pentru care s-au mai realizat în trecut sudii de fezabilitate care nu au folosit la nimic, expirând, câþiva consilieri locali au vrut sã ºtie ce anume, din punct de vedere tehnic, este diferit la noile studii de fezabilitate faþã de cele votate deja în Consiliul Local, in anii anteriori, ºi dacã este vorba de reactualizãri sau de alte date tehnice.

Rãspunsul, oferit de conducerea Primãriei, nu a fost de naturã sã dea asigurãri cã ºi de aceastã datã nu vor expira studiile de fezabilitate pânã la realizarea efectivã a proiectului, mai ales cã soluþiile tehnice propuse pentru Pasajul Jiul presupun costuri mari ºi lucrãri de amploare. La Pasajul Jiul, de exemplu, se prevede “lãrgirea strãzii la patru benzi, iar trecerea pe sub calea feratã este lãrgitã mai mult cu o altfel de rezolvare a intersecþiei, plus cã apare ca variantã ºi o linie de tramvai pe mijloc, între Garã ºi Spitalul de copii.” Chiar primarul Nicolae Robu a recunoscut cã Primãria urmeazã sã decidã dacã aceastã linie se va face sau nu.

Ideea de bazã e extinderea zonei pietonale, în aºa fel încât tramvaiul sã nu mai treacã pe

lângã Catedralã. “Atunci, tramvaiul 6 ar rãmâne pe ruta lãrgita, pe la garã, ºi apoi, de la gara pe Republicii pâna la Spitalul de copii, respectiv, tramvaiul 8 ar merge de la garã pâna la Maria ºi, de acolo, ar continua pe ruta sa actualã”, declarã primarul Nicolae Robu. În noua viziune, parte integrantã a noului proiect, tramvaiele 1 ºi 2 nu ar mai ajunge în zona centralã, iar legãtura între Gara de Nord ºi Spitalul de copii s-ar face pe bulevardul Republicii. Însã primarul Nicolae Robu a admis cã “lucrurile acestea nu se fac în 2014”, lucru de naturã sã ridice, din nou, semne de întrebare, legate de oportunitatea achiziþionãrii studiilor de fezabilitate pentru pasaje.

Fostul viceprimar þãrãnist Adrian Orza spune cã e bizar faptul cã se vine cu noi proiecte pentru aceleaºi pasaje, pentru cã ºi cele vechi, expirate între timp, au fost realizate cu concursul aceloraºi specialiºti din Primãrie. “ªi la Urbanism, ºi la Transport, ºi la Tehnic, când s-au elaborat acele studii, erau aceiaºi specialiºti care sunt ºi astãzi în Primãrie. Mã întrebam de ce existã alte soluþii, de ce s-a dat girul în Consiliu, de ce nu au venit atunci cu aceastã idee?

Pentru cã s-au votat ºi atunci niºte studii, ele au fost reactualizate, probabil, banii aceia se vor pierde. ªi de asta existã specialiºti, ºi sunt aceiaºi, ºi la Urbanism ºi la Transport, aceleaºi persoane, aceiaºi oameni,

nu au venit alþii, nu au plecat”, spune Adrian Orza.

Patru studii pentru acelaºi pasaj Problema pare sã-i fi interesat în egalã mãsurã ºi pe alþi consilieri locali, care ºi-au adus aminte cã, în total, pentru Pasajul Jiul s-au realizat ºi aprobat, în ultimii zece ani, patru studii de fezabilitate. Dintre acestea, trei au expirat, fiind bani pierduþi din bugetul local. Din aceste motive, consilierii locali au vrut explicaþii de la reprezentanþii Direcþiei Tehnice, unii remarcând cã în acest an conducerea Direcþiei nu a venit la nicio ºedinþã de plen a Consiliului Local, lucru care l-a enervat inclusiv pe primarul Nicolae Robu, care a spus la ultima ºedinþã de plen: “Culiþã Chiº sã fie prezent la toate ºedinþele, începând de azi. Sã vinã, indiferent unde este acum. O fi pe ºantiere... Sã sunaþi, sã vinã aici.”

Despre istoricul studiilor de fezabilitate care nu s-au mai concretizat, pentru aceste pasaje, a vorbit ºi consilierul local P.D.-L. Ovidiu Ciuhandu care a declarat în plen: “Dacã nu mã înºel, în 2008 sau în 2009, domnul Culiþã Chiº a dat un rãspuns la microfon ºi a zis cã varianta din 2004, pe care tot noi am votat-o în 2004, ºi când ne spunea cã e varianta bunã, în 2008 nu mai era bunã, pentru cã trebuia modificatã ºi

atunci, la vremea respectivã, era o sumã mare de bani, nu vreau sã exagerez, dar erau bani mulþi care s-au dat pe studiul respectiv. Au trecut patru ani de zile, nu s-a realizat. Acum se vine cu un nou studiu”.

Consilierul local se aratã sceptic cu privire la ºansele ca pasajele pentru ale cãror studii de fezabilitate s-au alocat ºi în acest an bani de la buget sã fie demarate. “Pentru Popa ªapcã sau Jiul ºtiu cã s-au votat cel puþin douã studii de fezabilitate, anterioare celor de acum. ªi culmea e cã în 2008 de exemplu, nu luase nimeni legãtura cu cei de la C.F.R., deºi trebuiau implicaþi în acest proiect, care nu se poate face fãrã ei.

Eu nu cred cã din bugetul local se vor gãsi sumele necesare pentru demararea acestor pasaje în urmãtorii ani. Este o sumã pe care Primãria nu ºi-o permite”, ne-a declarat Ovidiu Ciuhandu. În urma acestor discuþii ºi controverse, la viitoarea ºedinþã de plen Primãria Timiºoara va trebui sã pregãteascã o situaþie clarã, din care sã reiasã câþi bani s-au cheltuit pânã acum pe studii de fezabilitate pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã ºi de ce soluþiile tehnice propuse anterior de aceiaºi proiectanþi nu au mai fost valabile. Probabil cã devizul general se ridicã la o sumã de ordinul zecilor de mii de euro, cu care s-ar fi putut iniþia primele lucrãri pentru realizarea efectivã mãcar a unui pasaj.

Nicolae Robu

Adrian Orza

Ovidiu Ciuhandu

Cele trei pasaje din Timiºoara, a cãror demarare era promisã anul trecut de cãtre Primãria Timiºoara – Jiul, Popa ªapcã ºi Solventul – costã împreunã peste 51 de milioane de euro. Problema e cã, deocamdatã, Municipalitatea nu ºtie de unde va lua aceastã sumã ºi existã riscul ca, în condiþiile lipsei banilor necesari demarãrii, ºi studiile de fezabilitate achiziþionate în acest an sã expire.

Pentru pasajul Popa ªapcã, ce se doreºte a fi lãrgit ºi modernizat, bugetul estimat prin studiul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. Iar pentru modernizarea ºi lãrgirea pasajului Jiul, costul investiþiei a fost estimat la 8,1 milioane de euro.

Deºi în proiecte se menþioneazã ca sursã de finanþare bugetul local, este greu de crezut cã Primãria Timiºoara va avea în urmãtorii ani un buget care sã permitã asemenea investiþii de amploare. “Asta nu înseamnã cã vom pune în mod efectiv, direct, deodatã, banii necesari de la bugetul local.

Asta poate însemna ºi realizarea acestor obiective pe sistemul credit furnizor. Dar cele trei obiective legate de subpasaje sunt pe listã ºi printre obiectivele importante pentru care noi solicitãm sprijin de la Guvernul României”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Studiile de fezabilitate achiziþionate pentru cele trei pasaje nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa ªapcã, ce se vrea a fi lãrgit la patru benzi, Primãria a dat, doar pentru documentaþie, 68.000 de lei. Aceeaºi sumã s-a atribuit ºi pentru realizarea documentaþiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lãrgit tot la patru benzi ºi înãlþat. ªi tot 68.000 de lei va da Primãria ºi pentru documentaþia aferentã realizãrii pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru douã dintre aceste mari proiecte s-a considerat cã este nevoie sã se achiziþioneze documentaþia completã – studii de fezabilitate, proiecte tehnice ºi detalii de execuþie, deºi pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã existau studii de fezabilitate întocmite acum cinci. S-a considerat însã cã aceste documentaþii pentru care, în anii trecuþi, Primãria a plãtit bani grei, nu mai sunt de actualitate ºi trebuie refãcute de la zero.

“Noi trebuie sã facem studii de fezabilitate în momentul în care avem ºi hotarârea fermã sã le punem în practicã, pentru cã altfel, ideile se învechesc, soluþiile se învechesc ºi, dupã aceea, ne trezim cã am dat banii degeaba ºi nu se alege oraºul cu nimic”, spunea chiar primarul Nicolae Robu la ultima ºedinþã de plen. Rãmâne de vãzut dacã aceastã teorie se va aplica ºi în cazul celor trei pasaje rutiere, considerate extrem de importante pentru fluidizarea traficului în municipiu.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

16 - 18 decembrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

16 - 18 decembrie 2013

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

16 - 18 decembrie 2013

Interceptãri cu notificare, prin noul Cod de Procedurã Penalã l Prin noile prevederi legale, acest instrument probatoriu devine inutil

Puþini timiºeni reclamã abuzuri legate de interceptãri

Printre “minunile” noului Cod de Procedurã Penalã se numãrã ºi notificarea interceptãrilor, care vor putea fi realizate abia dupã ce persoanei învinuite i se aduce la cunoºtinþã faptul cã a fost pusã sub urmãrire penalã.

Or, evident, în aceste condiþii, se poate renunþa cu totul la acest instrument probatoriu, conform opiniilor unor judecãtori ºi procurori. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ascultarea telefoanelor post-notificare, inutilã Tot mai multe persoane din Justiþie denunþã modul în care se modificã în ultima perioadã nu doar Codul Penal, ºi Codul de Procedurã Penalã.

Recent, ºi ºeful D.N.A., procurorul Codruþa Kovesi, a declarat cã o prevedere din noul Cod de Procedurã Penalã va face inutile interceptãrile, în condiþiile în care, înainte de a se obþine autorizaþie pentru acestea, persoana vizatã în anchetã va trebui înºtiinþatã cã este urmãritã penal: “Existã o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedurã Penalã ºi care ne cere sã fie începutã urmãrirea penalã înainte sã putem obþine autorizaþie de interceptare. Practic, noi trebuie sã îl chemãm imediat pe cel cercetat ºi sã îi prezentãm învinuirile. Vã daþi seama cã, ulterior, interceptarea devine inutilã”. Procurorul-ºef al D.N.A. a adãugat cã, pentru a fi începutã urmãrirea penalã în cazul unui ministru, va fi necesarã o aprobare din partea Parlamentului. Acest lucru, susþine ea, înseamnã cã, din acel moment, “practic, investigaþia devine publicã”.

Codruþa Kovesi a comentat problema interceptãrilor ºi din perspectiva eficienþei organelor de urmãrire penalã, dând exemplul unei reþele internaþionale de trafic de droguri, în care un procuror din strãinãtate cere prin comisie rogatorie interceptarea unui traficant: “Noi ar trebui sã îi explicãm procurorului american cã nu putem sã-l interceptãm, pentru cã mai întâi trebuie sã-l chemãm sã-i prezentãm învinuirile”.

Totodatã, Codruþa Kovesi a subliniat cã infracþiunile de corupþie se comit, prin natura lor, în spaþii închise, în condiþii de confidenþialitate. “Nu strigã cineva «Hei, vecine, hai cã vreau sã iau mitã, vreau sã am martori!». Este nevoie de aceste interceptãri, dar nu existã do-

sare în care sã avem doar interceptarea comunicaþiilor. Nu existã niciun dosar fãcut exclusiv pe interceptãri”, a declarat ea, adãugând cã un rechizitoriu se întocmeºte prin administrarea mai multor probe.

Procurorul-ºef al D.N.A. mai spune cã i-a solicitat ministrului Justiþiei modificarea acestui act normativ, menþionând cã, deocamdatã, nu a primit un rãspuns. Ea adãugat cã la nivelul Ministerului Justiþiei existã un grup de lucru pentru noul Cod de Procedurã Penalã, D.N.A. având un reprezentant în acesta.

“Nu mai au rost interceptãrile, cu o asemenea reglementare” Procurorul-ºef al D.I.I.C.O.T. Timiºoara, Mircea Andreº, susþine cã, deºi existã ºi acum obligaþia notificãrii persoanei în cazul cãreia începe urmãrirea penalã, eventuala programare a interceptãrilor abia dupã acest moment ar face inutil acest instrument probatoriu: “Interceptãrile nu se pot face doar dupã ce o persoanã este notificatã cã este urmãritã penal, pentru cã nu mai au niciun rost. Este evident cã persoana în cauzã va fi pusã în gardã, iar interceptarea nu-ºi va mai avea sensul”.

“Sã vedem ce formã va avea pânã la urmã Codul” Ion Braºoveanu, procu-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ror general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, susþine cã ar trebui sã se aºtepte ajungerea la o formã definitivã a actualului Cod de Procedurã Penalã. “În momentul de faþã nu ºtim cu siguranþã ce se va elimina ºi ce se va adãuga. Cred cã ar trebui sã mai aºteptãm, pânã se ajunge la o formã definitivã, pentru a putea discuta pe ceva concret. Ipotetic vorbind, evident cã este puþin probabil ca, dupã aducerea la cunoºtinþã a punerii sub urmãrire penalã, interceptãrile sã mai fie utile, ca probã.”

“Dupã ce i se aduce la cunoºtinþã unei persoane începerea urmãririi penale, interceptarea ei nu mai are sens” Potrivit judecãtorului Cristi Danileþ, membru în C.S.M., realizarea interceptãrilor abia dupã notificarea persoanei cu privire la începerea urmãririi penale goleºte de sens acest instrument probatoriu: “Este evident cã, dacã o persoanã este anunþatã cã s-a început procedura de urmãrire penalã împotriva ei, interceptãrile nu-ºi mai au sensul. Însã nu întotdeauna interceptãrile se fac pe o anumitã persoanã, ci pe un numãr de telefon, ºi probabil cã, în noua variantã, ar putea fi realizate eventual între momentul în care se începe urmãrirea penalã pentru faptã ºi mo-

Mircea Andreº

Ion Braºoveanu

Cristi Danileþ mentul în care se începe urmãrirea penalã împotriva unei persoane. Dupã acest moment, când persoanei i se aduce la cunoºtinþã faptul cã e pusã sub urmãrire penalã, interceptarea nu trebuie continuatã, pentru cã nu-ºi mai are sensul”.

Deºi s-a vorbit mult despre abuzurile care se pot comite pe linia interceptãrilor nejustificate, mulþi dintre cei care devin þinte ale abuzurilor sau ilegalitãþilor nu sesizeazã autoritãþile.

E un aspect pe care îl confirmã ºi structurile de profil locale, respectiv reprezentanþii timiºoreni ai instituþiei Avocatului Poporului, respectiv ai Ligii pentru Apãrarea Drepturilor Omului Timiº.

Nu o datã, interceptãrile ºi gestionarea acestora au constituit motive de disputã în instanþele timiºene. De exemplu, la Curtea de Apel Timiºoara, într-un proces legat de trafic de migranþi, început în 2008 ºi nominalizat pe portalul de hotãrâri judecãtoreºti Jurindex, fãrã sã se deconspire numele protagoniºtilor, printr-o decizie penalã se consemna cã avocatul a obiectat cã nu a avut acces la interceptãrile propriu-zise. S-a susþinut, în acest caz, cã “s-a încãlcat dreptul la apãrare ºi la un proces echitabil, prin refuzul instanþei de a pune la dispoziþia apãrãtorului inculpaþilor a transcrierilor convorbirilor telefonice interceptate, a transcrierii înregistrãrii audio a ºedinþei ºi a copiei caietului grefierei, dorind sã invoce prin aceste solicitãri anumite ilegalitãþi de control judiciar”. În plus, atunci când se face consemnarea materialului dintr-un anumit dosar de corupþie sau crimã organizatã, se poate vedea cã materialul probator sub formã de transcrieri de înregistrãri telefonice se întinde pe sute, uneori chiar pe mii de pagini, fiind greu de crezut cã toate aceste interceptãri sunt relevante pentru cauza în sine, ºi punându-se în discuþie respectarea dreptului la liberã exprimare al celor interceptaþi colateral, care nu au comis vreo ilegalitate.

Astfel, într-un dosar de acest gen, instrumentat anul trecut de cãtre Curtea de Apel Timiºoara, se fãcea inventarul materialului probator dintr-un dosar instrumentat de D.I.I.C.O.T. Caraº-Severin, dupã cum urmeazã : “volumul I – 308 file, din care interceptãri telefonice 123 de file, volumul II – 153 de file, din care interceptãri telefonice 145 de file, volumul III – 212 file, din care interceptãri telefonice 117 file, volumul IV – 55 de file din care interceptãri telefonice 94 de file” (în ultimul caz fiind consemnate mai multe file de interceptãri decât nu-

mãrul total de file al dosarului).

Deci, într-un singur dosar, au fost anexate mai mult de 500 de file de transcrieri de interceptãri telefonice, fiind greu de crezut cã tot acest material este util sau relevant pentru instanþã.

Scandaluri legate de interceptãrile legale ºi de momentul efectuãrii acestora au existat ºi în Timiº. De pildã, într-unul din cazurile instrumentate de D.N.A. Timiºoara, în care un funcþionar de la Departamentul de Integrare Europeanã al Prefecturii Timiº a fost, în 2007, arestat pentru luare de mitã, avocaþii apãrãrii menþionau, în recursul de la Curtea de Apel Timiºoara, cã procurorul D.N.A. a solicitat ºi obþinut douã autorizaþii de interceptare a convorbirilor telefonice pentru douã telefoane mobile ºi o autorizaþie de interceptare ambientalã, înainte de începerea urmãririi penale. Avocaþii apãrãrii susþineau în recurs cã, “dacã s-ar înlãtura interceptãrile telefonice ºi înregistrãrile din mediul ambiental, obþinute total neprocedural, nu ar mai exista la dosar nicio dovadã în sprijinul vinovãþiei inculpatului”.

Procurorii D.N.A. s-au apãrat faþã de aceastã acuzaþie, susþinând cã, deºi Constituþia României stipuleazã cã autoritãþile publice respectã ºi ocrotesc viaþa intimã, familialã ºi privatã ºi cã secretul convorbirilor telefonice ºi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil, dreptul la intimitate „poate fi restrâns numai prin lege ºi numai dacã se impune, dupã caz, pentru apãrarea securitãþii naþionale, a ordinii, a sãnãtãþii ori a moralei publice, a drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor; desfãºurarea instrucþiei penale”.

Totodatã, la controalele fãcute în teritoriu, C.S.M. a gãsit ºi în Timiº nereguli legate de evidenþa autorizaþiilor de interceptare date de instanþe.

De exemplu, anul trecut, la Judecãtoria Lugoj, inspectorii C.S.M. consemnau cã din registrul de evidenþã a interceptãrilor ºi autorizãrilor înregistrãrilor “nu rezultã numãrul dosarului instanþei ºi data pronunþãrii încheierii, iar în dosarele înregistrate nu se face menþiunea prin rezoluþie, a datei de primire a dosarului iar procurorul nu semneazã de preluare a dosarului de urmãrire penalã ºi a autorizaþiei emise”.

11

intersecþii

16 - 18 decembrie 2013

Fuga de la locul accidentului, tot mai practicatã în Timiº l

Numãrul accidentelor cu fugã de la locul faptei aproape dublu faþã de anul trecut

Situaþiile în care ºoferii vinovaþi de producerea unor accidente de circulaþie încearcã sã scape de lege prin fuga de la locul accidentului sunt în creºtere. De la începutul anului pânã la sfârºitul lunii august, 16 asemenea cazuri au fost înregistrate în Timiº. Apropae dublu faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. george.tugurlan@timpolis.ro

16 ºoferi fugari de la locul accidentului, anul acesta Potrivit unei statistici a I.P.J. Timiº, în judeþ au fost înregistrate 121 de accidente grave, de la începutul anului. În urma acestora, 36 de persoane au murit ºi alte 100 au fost grav rãnite.

Comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, când s-au înregistrat 149 de accidente grave, numãrul celor morþi în evenimente rutiere a scãzut în acest an, în primele opt luni ale lui 2012 pierzându-ºi viaþa 43 de persoane ºi alte 129 fiind rãnite grav.

Anul acesta, 16 ºoferi au fugit de la locul faptei, opt în cazuri de accidente grave, ceilalþi, în situaþii de accidente uºoare. În primele opt luni ale anului trecut, Poliþia Rutierã s-a confruntat cu doar zece evenimente de acest gen, dintre care ºapte au fost accidente grave.

Mamã ºi fiicã, lovite pe trotuar Dintre cazurile de accident cu

fugã de la locul faptei, cel mai recent este cel al ºoferului care a lovit o mamã ºi pe fiica acesteia. Accidentul s-a produs în 27 august, pe strada Ardealul, din Timiºoara, când un ºofer cu permisul reþinut a lovit grav o femeie ºi a rãnit-o pe fiica acesteia, de doar doi ani. Femeia de 28 de ani ºi copilul au fost lovite chiar pe trotuar. ªoferul, C. Petru, de 25 de ani, din Timiºoara, a pierdut controlul direcþiei maºinii ºi, din aceastã cauzã, maºina a pãrãsit partea carosabilã, acroºându-le pe cele douã. Situaþia este cu atât mai gravã cu cât ºoferul inconºtient le-a lãsat pe marginea drumului ºi a fugit acasã. La scurt

timp, de la domiciilul sãu a fost ridicat de poliþiºti. El riscã pânã la ºapte ani de închisoare pentru pãrãsirea locului accidentului, potrivit legii în vigoare.

Ce spune legea despre fugari?

Pãrãsirea locului accidentului de cãtre ºoferul care a fost implicat întrun accident de circulaþie rezultat cu uciderea sau vãtãmarea uneia sau mai multor persoane reprezintã o infracþiune, prevãzutã de articolul 89 din Codul Rutier. Acesta spune cã, în astfel de

cazuri, dacã ºoferul pleacã de la locul accidentului, riscã o pedeapsã cu închisoarea de la doi la ºapte ani. De asemenea, legea îi pedepseºte cu aceiaºi ani de închisoare pe cei care modificã sau ºterg urmele unui accident soldat cu morþi sau rãniþi. Acest lucru se poate face doar dacã echipa de cercetare de la faþa locului dã acordul pentru aceste acþiuni, iar cei care sunt implicaþi în aceste evenimente pot pãrãsi locul dacã poliþia încuviinþeazã acest lucru.

Pãrãsirea locului accidentului nu este, însã, o faptã ilegalã dacã acea persoanã, în lipsa altor mijloace de transport, transportã personal rãniþii la

cel mai apropiat spital. Dar, pe lângã transport, trebuie sã declare datele personale ºi numãrul de înmatriculare al maºinii conduse. Mia mult, imediat dupã aceea, ºoferul este obligat sã se întoarcã la locul accidentului. Mai existã cazul în care, dacã victima pãrãseºte locul faptei ºi ºoferul anunþã imediat evenimentul la poliþie, conducãtorul auto este scutit de rãspundere în faþa legii.

De cealaltã parte, ºoferii maºinilor cu regim de circulaþie prioritarã (ce aparþin de poliþie, pompieri, jandarmerie, poliþie de frontierã, ambulanþã, medicinã legalã, protecþie civilã, Ministerul Apãrãrii care însoþesc coloane militare, unitãþi speciale ale S.R.I. ºi ale S.P.P., Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, procurori criminaliºti din Ministerul Public ºi D.N.A.) pot pãrãsi locul accidentului dacã anunþã de îndatã poliþia ºi dupã terminarea misiunii se prezinta la sediul unitãþii de poliþie pe raza cãreia s-a produs accidentul.

Aici, ºoferii trebuie sã întocmeascã documentele de constatare. Pedepse aproape la fel de mari sunt ºi cele pentru ºoferii care, dupã ce fug de la locul unui accident în care sunt implicaþi, consumã alcool, droguri sau medicamente cu efecte similare. Cel puþin nu pânã le sunt recoltate probe biologice ori sunt testaþi. Cei care nu se conformeazã acestei prevederi a legii riscã închisoare de la unu la cinci ani. În schimb, dacã medicamentele sau substanþele stupefiante sunt administrate de personal medical autorizat, fiind necesare datoritã stãrii de sãnãtate a ºoferului, fapta nu se pedepseºte în niciun fel.

Publicitate

Controale antivitezã pe ºoselele din Timiº Poliþiºti rutieri ºi cei de la Ordine Publicã au scos aparatele radar pe cele mai circulate drumuri din Timiº ºi pe cele unde au fost înregistrate evenimente rutiere produse din cauza vitezei. george.tugurlan@timpolis.ro

O analizã a accidentelor de circulaþie grave produse în Timiº, în perioada 1 ianuarie -16 august, aratã cã 18 accidente, soldate cu decesul a nouã persoane ºi rãnirea gravã a altor 13 au, avut drept cauzã viteza nelegalã ºi neadaptatã condiþiilor de drum. Un numãr în creºtere comparativ cu perioada similarã a anului trecut, când au avut loc 15 accidente cauzate de viteza excesivã.

Pentru prevenirea acestor accidente, Poliþia Rutierã a scos în stradã, în perioada 26 august - 1 septembrie, 17 aparate radar. Echipaje de câte doi poliþiºti au fost dispuse pe drumurile periculoase ºi pe cele intens circulate din judeþ . Au fost utilizate toate echipamentele video de supraveghere a traficului rutier ºi de mãsurare a vitezei, instalate pe autospecialele poliþiei rutiere ºi ordine publicã.

Cu o sãptãmânã înainte, în cadrul unei campanii preventive similare, denumitã „Seed”, poliþiºtii rutieriºti timiºeni au constatat 23 de infracþiuni rutiere, au dat peste 1.500 de amenzi ºi au reþinut 54 de permise de conducere pentru depãºirea cu peste 50 de kilometri la orã a limitei legale de vitezã.

Acþiunea poliþiºtilor timiºeni se înscrie în cea a Poliþiei Române, o

campanie de prevenire ºi reducere a accidentelor rutiere grave, produse de viteza excesivã. Acþiunea vine dupã ce, în perioada 23 - 25 august, oamenii legii au date aproape 26.000 de amenzi, din care peste 16.000 i-au vizat pe cei care calcã pedala de acceleraþie prea tare. De asemenea, au reþinut 1.000 de permise de conducere, dintre care peste 400 pentru vitezã.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

16 - 18 decembrie 2013 l

Insula

M-am hotãrât sã devin

prost

Dupã Martin Page Un spectacol de Antonella Cornici Antoine, 25 de ani, geniu, se simte exclus din lumea contemporanã de însãºi inteligenþa lui. Deprimat ºi singur, încearcã diferite metode sã devinã mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneºte pe un drum complet anti-iniþiatic, încearcã sã se integreze: n-a bãut în viaþa lui – vrea sã ia lecþii de alcoolism; nu ºtie ce e moartea – ia lecþii de sinucidere. Dar orice problemã are o soluþie. O poveste plinã de haz, M-am hotãrât sã devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantã cu psihicul uman.

Studio „Uþu Strugari”, 18 decembrie, ora 19 l Un Romeo ºi o Julietã

„Meditaþii la Psalmi”, C.S. Lewis (Ed. Humanitas)

De Mihai Sebastian Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol Pe Insula lui Mihail Sebastian, un loc scos din orice context geografic ºi istoric, sugerând, însã, o ipoteticã Americã de Sud, trei oameni care nu au absolut nimic în comun, forþaþi de un rãzboi civil izbucnit brusc, sunt nevoiþi sã îºi reevalueze radical valorile, concepþiile ºi, cu siguranþã, prioritãþile de viaþã. Blocaþi într-un loc complet strãin, flãmânzi ºi sub permanenta ameninþare a morþii, cei trei – Nadia, o tânãrã pictoriþã, Bob, sportiv celebru ºi bancherul Manuel – învaþã lecþiile renunþãrii ºi ale prieteniei, lecþia speranþei în cea mai profundã deznãdejde ºi lecþia despre splendoarea vieþii, dincolo de durerea pe care sistemul, politica, rãzboaiele – oamenii – o pot provoca oamenilor.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 22 decembrie, ora 18 l derdiedans

În aceastã carte C.S. Lewis scrie ca de la amator la amator, vorbind despre greutãþile pe care le-a întâlnit sau despre iluminãrile de care a avut parte când a citit Psalmii. Spunea cã scrie aceastã carte cu speranþa cã ea ar putea sã-i intereseze ori chiar sã-i ajute, uneori, pe alþi cititori nepricepuþi: “Aceasta nu este o lucrare «apologeticã». Nu voi cãuta sã-i conving pe necredincioºi de adevãrul creºtinismului. Mã adresez celor care deja cred sau celor care sunt gata sã-ºi «suspende necredinþa» pe parcursul lecturii. Un om nu poate sã apere întruna adevãrul; mai trebuie sã aibã uneori vreme sã se ºi hrãneascã din el”.

“Adulter cu smochine ºi pescãruºi”, Adrian Cioroianu (Ed. Curtea Veche) Un roman încins ºi proaspãt ca o zi de plajã – toamna, pe þãrmul Mediteranei. Un roman totodatã carnal ºi misterios, ca un vin roºu din þãrile Sudului. Un roman despre iubire ºi pãcat, dorinþã ºi iluzie, despre vanitãþi, gelozii ºi despre frica de singurãtate.

O carte despre un bãrbat ºi o femeie prinºi într-o capcanã a infidelitãþii pe care ºi-o construiesc singuri. O poveste a latinitãþii ºi a mãrilor calde, terminatã cu singura concluzie cã iubirea rãmâne, dincolo de toate, cea mai frumoasã dintre tainele umanitãþii.

“Copiii arborelui de jacaranda”, Sahar Delijani (Ed. Polirom)

Dupã W. Shakespeare Un concept de Laura Avarvari Studio „Uþu Strugari”, 19 decembrie, ora 19 l Anna Karenina

Adaptare de Helen Edmundson Dupã romanul lui Lev Tolstoi Un spectacol în regia artisticã a Adei Lupu Anna Karenina este povestea unei metamorfoze. Înconjuratã de oameni captivi în dilemele morale ale unei societãþi îngheþate în nemiºcare, Karenina porneºte, cu conºtiinþa treazã, pe un drum care o poartã înspre spaþiile necunoscute, obscure, înspre tenebrele distructive ale fiinþei sale. Descoperã în sine o lume complet nouã, o lume a pulsiunilor esenþiale, în care onestitatea nu lasã loc clemenþei. Se abandoneazã cu voluptate, cu disperare acestei uriaºe singurãtãþi care o transformã iremediabil. Face þãndãri fragilul înveliº social care o þinea legatã, descoperind cã ceilalþi nu sunt „tot ce avea ea”, dupã cum postuleazã un alt personaj. Drumul cu sens unic al cunoaºterii de sine este un drum al efervescenþei spiritului, dar ºi un drum al distrugerii ºi al singurãtãþii absolute.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 20 decembrie, ora 18 l Povestea de iarnã De W. Shakespeare Un spectacol în regia lui Alexander Hausvater Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 21 decembrie, ora 18

Vitrina cu cãrþi

Performance dupã un concept de Florin Fieroiu Un spectacol tradus la cascã în limba românã, în regia lui Florin Fieroiu Un spectacol non-narativ. Imagini alterate ale unui corp descompus în gesturi. Traiectorii non-psihologice. Afirmaþii coerente proiectate într-o sintaxã confuzã. Egalitate de opinii. În loc de subiect, un mecanism. Un triunghi, o bicicletã, patru stâlpi, un perete elastic, o masã, o maºinã de spãlat. Funcþional.

O instalaþie umanã cu zece actori. Entuziasm contagios sau fricã paralizantã.

Aºteptãri declamate sau nerostite. Cear trebui sã... Cea mai puternicã dorinþã... Ce-am uitat sã... Ieri, chiar nu mai existã. Cel de-acum o secundã e mort.

Nimic impus. Nimic de exclus: stres, ignoranþã, dezgust. Despre coerenþa disfuncþionalitãþii. Despre efectul carenþei ori al surplusului de magneziu asupra stãrii atât fizice, cât ºi psihice.

Despre viaþã ºi amnezie autoindusã.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 18 decembrie, ora 19.30 l Pescãruºul De Anton Pavlovici Cehov Un spectacol tradus cu supratitrare în limba românã, în regia lui Yuri Kordonsky În jurul actriþei Irina Nikolaevna Arkadina, care nu mai e la prima tinereþe, se strâng la moºie mai mulþi apropiaþi: fratele ei Sorin, iubitul ei, scriitorul Trigorin, fiul ei Treplev care vrea de asemenea sã devinã scriitor, iubita acestuia, Nina, care îi joacã piesa, administratorul moºiei împreunã cu soþia ºi

de 23 de ani un reper al cetãþii

Romanul de debut al scriitoarei Sahar Delijani urmãreºte destinele a trei generaþii de iranieni, prin prisma arestãrilor ºi încarcerãrilor din Teheran, în anii care au urmat Revoluþiei din 1979 ºi victoriei fundamentalismului islamic. Temporalitãþi ºi perspective multiple ale pãrinþilor ºi copiilor se întrepãtrund, dând naºtere unui model complex de cauze ºi consecinþe, secrete ºi mãrturisiri, poveºti de dragoste ºi sacrificiu.

Din acest model se disting câteva motive centrale, mereu aceleaºi: zidurile închisorii Evin, simbol al regimului

opresiv, strãzile ºi traficul haotic al Teheranului – spaþiu public al fricii ºi vulnerabilizãrii, dar ºi al expresiei politice, sau spaþiul intim ºi sigur al caselor ºi curþilor interioare, în care memoria se pãstreazã la umbra nelipsitelor flori ale arborelui de jacaranda.

Copiii arborelui de jacaranda este un portret evocator a trei generaþii de bãrbaþi ºi femei, inspiraþi de dragoste ºi poezie, animaþi de idealism ºi aspiraþii de dreptate ºi libertate. Romanul prinde tocmai detaliile mai puþin cunoscute ale unei þãri în care istoria a lãsat urme în toate formele pulsând de viaþã ori lipsite de strãlucirea ei.

Bavaria renunþã la planurile de tipãrire a unei noi ediþii din „Mein Kampf” Landul german Bavaria, care deþine drepturile asupra volumului “Mein Kampf”, a anunþat cã va renunþa la tipãrirea unei noi ediþii critice a cãrþii care urmeazã sã intre în domeniul public la sfârºitul anului 2015.

TIMPOLIS

În 2015, când se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler, landul Bavaria plãnuise sã publice o nouã ediþie, cu comentarii critice, pregãtitã de Institutul de Istorie Contemporanã din München. Pe de altã parte, însã, „numeroase conversaþii cu victimele Holocaustului ºi cu familiile acestora ne-au arãtat cã retipãrirea sub orice formã a acestor scrieri condamnabile vor cauza o enormã suferinþã”, declarã, potrivit Mediafax, ministrul ªtiinþei, Cercetãrii ºi Artei din Bavaria, Ludwig Spaenle.

Prin urmare, Guvernul landului Bavaria a decis, zilele trecute, sã renunþe la publicarea ediþiei critice a Mein Kampf, aflatã în pregãtire la Institutul de Istorie Contemporanã din München, la doi ani dupã încredinþarea proiectului. Într-o declaraþie publicatã pe siteul Guvernului bavarez, Ludwig Spaenle a afirmat cã landul Bavaria va lua mãsuri legale împotriva oricui încearcã sã publice chiar ºi câteva fragmente din Mein Kampf. Asta, deºi landul bavarez a

investit aproximativ 500.000 de euro în pregãtirea ediþiei critice, conform unor reprezentanþi ai Institutului din München, citaþi în presa din Germania, care adaugã faptul cã istoricii vor continua sã lucreze la acest proiect.

Comunitatea evreiascã din Germania a salutat decizia abandonãrii proiectului de retipãrire a cãrþii. „Tentativa regretabilã a lui Hitler este marcatã de urã ºi dispreþ faþã de omenire”, a declarat Charlotte Knobloch, un fost lider al Consiliului Central al Evreilor din Germania.

Landul Bavaria, situat în sudul Germaniei, deþine drepturile de publicare ºi a interzis retipãrirea sub orice formã a cãrþii autobiografice scrise de Hitler în închisoare, între anii 1923 1924, dupã puciul eºuat de la München.

Adolf Hitler a scris Mein Kampf, formatã din douã volume, în timpul detenþiei din închisoarea din Landsberg am Lech, în Bavaria, unde a fost închis dupã puciul eºuat din München, în 1923.

Cartea Mein Kampf nu este interzisã de legea germanã, însã Ministerul bavarez al Culturii vegheazã cu stricteþe ca acest volum sã nu fie reeditat, pentru a evita eventuala lui exploatare de cãtre grupãrile neonaziste. Volumul este, în schimb, autorizat în Statele Unite ale Americii ºi în Marea Britanie, în numele libertãþii de exprimare,

ºi face parte din lecturile care l-au inspirat pe Anders Behring Breivik, autorul crimelor din 22 iulie 2012 din Norvegia.

Mein Kampf, care promoveazã ideologia nazistã ºi ura rasialã, intrã în domeniul public la 1 ianuarie 2016, la 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler. Numeroºi juriºti, istorici, filosofi ºi editori solicitã aplicarea unui „marcaj” cu caracter universal ºi lãmuritor, la fel ca pentru þigarete ºi alcool, care sã însoþeascã difuzarea volumului “Mein Kampf” de Adolf Hitler.

13

timp liber

Ghid amuzant pentru Crãciun l

Ce se întâmplã în seara în care toþi copiii primesc un cadou?

Moº Crãciun va vizita 1,6 miliarde de copii într-o singurã searã, ceea ce înseamnã o medie de 5.556 de case pe secundã, se aratã într-un ghid amuzant al Crãciunului, pus la punct de o echipã de oameni de ºtiinþã din Marea Britanie.

TIMPOLIS

O echipã de ingineri ºi economiºti britanici a conceput “ºtiinþa lui Moº Crãciun”, sub forma unui ghid amuzant cu date ºtiinþifice despre ce se întâmplã în seara în care toþi copiii primesc un cadou, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Aceºtia au calculat cã Moº Crãciun va trebui sã facã 640 de milioane de opriri, luând în calcul faptul cã fiecare familie are în medie între doi ºi trei copii. Experþii au estimat cã un elf are nevoie de zece secunde pentru a împacheta un cadou, iar la aceastã vitezã este nevoie de 3.000 de elfi care sã lucreze opt ore pe zi, timp de un an, ca sã împacheteze douã cadouri pentru fiecare copil.

Dacã Moº Crãciun ar oferi douã cadouri fiecãrui copil, elfii vor avea

nevoie de 80 de centimetri de hârtie de împachetat, ceea ce înseamnã un total de peste 2,5 milioane de kilometri de hârtie. Aceastã suprafaþã este suficientã pentru a înconjura lumea de 60 de ori ºi reprezintã de ºase ori distanþa de la Pãmânt la Lunã.

Dacã Moº Crãciun ar trebui sã pãstreze toate cadourile într-un depozit, presupunând cã fiecare dar ocupã o suprafaþã medie de 0,008 metri cubi, depozitul s-ar întinde pe un spaþiu

echivalent cu suprafaþa ocupatã de 240.000 de autobuze. „Crãciunul se apropie ºi ne-am gândit cã faptul de a calcula «ºtiinþa lui Moº Crãciun» este o modalitate nemaipomenitã pentru a le arãta tinerilor, pãrinþilor ºi chiar lui Moº Crãciun cât de importante sunt ºtiinþa, matematica, ingineria ºi tehnologia”, a declarat Paul Jackson, directorul adjunct al fundaþiei EngineeringUK, care a participat la studiu.

16 - 18 decembrie 2013 fiica sa, un medic ºi un învãþãtor.

Nina, care vrea sã devinã actriþã, e impresionatã de succesul scriitorului Trigorin ºi se îndrãgosteºte de el, ceea ce va afecta toate relaþiile dintre personaje, care se aflã precum într-un lanþ de îndrãgostiþi nefericiþi, ale cãror eºecuri le marcheazã nu doar conversaþiile, ci însãºi existenþa.

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 18 decembrie, ora 19.30 l Operã þãrãneascã De Pintér Béla ºi Darvas Benedek Un spectacol în regia lui Szikszai Rémusz Operã þãrãneascã este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original" montat de autor se joacã de nu mai puþin de zece ani pe scenele din Ungaria ºi din strãinãtate. Esenþa piesei este foarte veche. Povestea arhaicã, de sondare a sorþii, împrumutã atmosfera tragediilor greci. O acþiune din trecut ne decide soarta. O zi, povestea unei nunþi, care îl înfãþiºeazã pe individ într-o manierã comico-pateticã. Deopotrivã frumos, urât, înãlþãtor, umilitor, comic ºi tragic.

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timiºoara, 16 decembrie, ora 19 l Gardenia

Publicitate

De Elzbieta Chowaniec Un spectacol în regia lui Koltai M. Gábor Fete, femei. Fetiþe, domniºoare, doamne, târfe, zâne, vrãjitoare, prinþese ºi slujnice împuþite, prostituate rãscoapte ºi dame rãsfãþate. Sunt înfometate, doritoare, se bat, se spurcã, se îmbrãþiºeazã, urlã, plâng, danseazã vals - patru femei. Patru generaþii de femei din Cracovia, Polonia, Europa Centralã. O felie de istorie centraleuropeanã. Cincizeci de ani infernali, cu vise ce rãbufnesc ºi se sting din nou ºi din nou, rupturi, ciocniri, înãlþãri ºi hemoragii. Un destin transmis de la o generaþie la alta, printr-o ramurã femininã particularã, ca într-o tragedie greacã. Patru portrete ºi o fãrâmã de continent în spatele lor. În valizele lor e istoria, în ele Femeia eternã, îngrozitoare ºi totuºi minunatã.

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timiºoara, 18 decembrie, ora 19 l Ai lãv iu De Jimmy Roberts - Joe DiPietro Un spectacol în regia lui Puskás Zoltán Legaþi-vã centurile de siguranþã!

Vom ateriza în abisurile cele mai profunde ale sufletului feminin ºi masculin! Atenþie: nu vã lãsaþi pãcãliþi de aparenþe, deocamdatã e doar suprafaþa! Ceea ce se aflã dincolo de acestea, ceea ce este totdeauna nou ºi necunoscut ºi umple tot este nebunul, ameþitul, înfocatul, încinsul, sãlbaticul ºi mârºavul extaz, farmecul... însãºi iubirea. Tot ceea ce aþi bãnuit în secret, dar v-a fost fricã sã recunoaºteþi despre întâlniri, romantism, cãsãtorie, iubiþi, soþi, neveste, prieteni ºi familie.

Aceastã celebrare a jocului împerecherii ne aratã adevãrurile ºi miturile din spatele rebusului contemporan numit "relaþie". Acest revue hazliu aduce un omagiu celor care au iubit ºi au pierdut, celor care au cãzut în bot la uºa dragostei, celor care au îndrãznit sã

spunã: "Bunã, ce faci sâmbãtã seara?".

Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” Timiºoara, Salar Mare, 20 decembrie, ora 19

Filarmonicã l Concert vocal-simfonic Un spectacol dirijat de Walter Kindl ºi susþinut de tenorul Daniel Zah ºi de Corul “Ion Românu” al Filarmonicii Banatul Domul Romano-Catolic,18 decembrie, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol sub genericul „Familii de muzicieni – Familia Mihãilescu” Un spectacol dirijat de Christoph Rehli, susþinut de pianiºtii Ioan, Dinu, Manuela ºi Dragoº Mihãilescu În program sunt incluse lucrãri de J.S. Bach (Concertul pentru pian (clavecin) si orchestra in fa minor BWV 1056), W. A Mozart (Concertul pentru doua piane si orchestra in fa major KV 242, Lodron Concerto) ºi Fr. Liszt (Concertul pentru pian si orchestra nr.1 în Mi bemol major) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 20 decembrie, ora 19

Expoziþii l 23:59 O expoziþie a artistului Radu Cioca, despre care acesta spune cã este perceputã ca o imagine iconicã pentru timpul nostru, „o specie de logo atribuit stresului, fricii ºi incertitudinii care ne dominã”.

Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie l Puterea Justiþiei ºi puterea spiritualã O expoziþie semnatã Bogdan Gârbovan „O lecþie politicã – spun organizatorii – oferitã de Bogdan Gîrbovan prin abordarea, în fapt, non-ierarhicã ºi egalitarianã a forþelor de ordine publicã ºi spiritualã” Jecza Gallery, pânã în 14 ianuarie

Proiecþie de film l

So glücklich war ich noch nie

Încântat de personajul impostorului, Alexander Adolph, portretizeazã în „So glücklich war ich noch nie” un escroc ºarmant ºi talentat pe nume Frank Knöpfel. Acesta este un profesionist în arta deghizãrii. El se dã drept manager de top, artist sau avocat ºi reuºeºte mereu sã înºele oamenii. În spatele actoriei ºi înºelãciunii prin acþiuni amuzante se ascunde, însã, trista poveste de viaþã a lui Frank Knöpfels. Chiar ºi iubirea ºi închisoarea nu sunt termeni necunoscuþi pentru Frank.

Proiecþia acestui film din anul 2009, în regia lui Alexander Adolph – care face parte din seria de filme „Vedere panoramicã, regizori contemporani” – este organizatã de Centrul Cultural German Timiºoara împreunã cu lectoratul D.A.A.D., din cadrul Universitãþii Politehnica Timiºoara, ºi cu Librãria Cãrtureºti ºi având sprijinul Goethe-Institut.

Ceainãria Librãriei Cãrtureºti, strada Mercy nr. 7, 19 decembrie, ora 18.30

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

16 - 18 decembrie 2013

Un al doilea cod genetic din ADN, descoperit de cercetãtorii americani Savanþii americani au descoperit un al doilea cod în structura ADN-ului, ce conþine informaþii care ar trebui sã prezinte într-o nouã luminã mutaþiile genetice, conceptul de sãnãtate ºi dezvoltarea bolilor, afirmã autorii unui studiu realizat la Washington.

Bilanþ alarmant

Numãrul de cazuri de cancer în lume a crescut Numãrul cazurilor noi de cancer a fost estimate, în 2012, la 14,1 milioane în lume, cu 8,2 milioane de decese, o creºtere de 11 ºi, respectiv, 8,4 puncte procentuale faþã de 2008, potrivit estimãrilor O.M.S. TIMPOLIS

Cu patru ani înainte, Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a estimat cã erau 12,7 milioane de cazuri noi ºi 7,6 milioane de decese, anunþã Mediafax.

Aceste cifre au fost furnizate de Agenþia Internaþionalã de Cercetare în domeniul Cancerului, agenþie specializatã a O.M.S., cu sediul la Lyon, în partea central-esticã a Franþei, care dispune de date privind 28 de tipuri de cancer în 184 de þãri.

Cele mai frecvente forme de cancer diagnosticate sunt cele de plãmâni (1,8 milioane de cazuri, respectiv 13 la sutã din total), de sân (1,7 milioane de

cazuri, 11,9 la sutã din total) ºi colorectal (1,4 milioane de cazuri, 9,7 la sutã din total). Iar cele mai frecvente decese survin în cazul cancerelor de plãmâni (1,6 milioane de decese, reprezentând 19,4 la sutã din total), de ficat (0,8 milioane de decese, 9,1 la sutã din total) ºi de stomac (0,7 milioane de decese, 8,8 la sutã din total).

Potrivit O.M.S., numãrul cazurilor de cancer de sân a crescut cu 20 la sutã faþã de 2008, în timp ce mortalitatea legatã de aceastã formã de cancer ca crescut cu 14 la sutã. În plus, cancerul de sân reprezintã 25 la sutã din formele de cancer diagnosticate la femei. În total, în fiecare an, 1,7 milioane de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân. În 2012, 6,3 milioane de femei trãiau cu cancer de sân diagnosticat în cursul precedenþilor cinci ani.

Cancerul de sân este cauza cea mai frecventã de deces provocat de cancer la femei (522.000 de decese) ºi forma

cel mai frecvent diagnosticatã la femei în 140 dintre cele 184 de þãri acoperite de studiu. Acesta este, de asemenea, una dintre principalele cauze de deces provocat de cancer în þãrile mai puþin dezvoltate, iar O.M.S. cere „demersuri eficiente ºi abordabile pentru depistarea precoce, diagnosticarea ºi tratamentul” cancerului de sân la femeile care trãiesc în aceste þãri, potrivit doctorului Christopher Wild, director al Agenþiei Internaþionale de Cercetare în domeniul Cancerului Proiecþiile care se bazeazã pe aceste estimãri anticipeazã o creºtere substanþialã de 19,3 milioane de cazuri noi de cancer pe an pânã în 2025, din cauza creºterii demografice ºi a îmbãtrânirii populaþiei. Peste jumãtate dintre cazurile de cancer (56,8 la sutã) ºi decese provocate de cancer (64,9 la sutã) în 2012 au fost înregistrate în regiunile cel mai puþin dezvoltate din lume, proporþie ce va creºte pânã în 2025.

Dupã ce codul genetic a fost descifrat în anii ’60, cercetãtorii credeau cã ADN-ul, acidul dezoxiribonucleic celular, conþinea doar informaþiile necesare pentru producerea proteinelor din organism. De fapt, genomul utilizeazã codul genetic pentru a scrie douã limbaje separate, simultan: unul permite fabricarea proteinelor, iar celãlalt dã instrucþiuni celulelor pentru a determina controlul asupra diverselor gene, explicã medicul John Stamatoyannopoulos, profesor de genomicã la Universitatea Washington, unul dintre autorii acestei descoperiri, prezentate într-un studiu publicat în revista ºtiinþificã americanã Science, anunþã Mediafax. „Timp de peste 40 de ani s-a crezut cã schimbãrile ADN-ului ce afecteazã codul genetic nu au niciun impact asu-

pra producþiei de proteine. Aceastã descoperire dezvãluie cã ADN-ul este o maºinã incredibil de puternicã ce stocheazã informaþia ºi pe care natura a exploatat-o pe deplin ºi de o manierã neaºteptatã”, a spus John Stamatoyannopoulos.

Cele douã coduri din ADN au evoluat în strânsã legãturã unul cu celãlalt, precizeazã autorii studiului. Codul care controleazã instrucþiunile genetice pare sã contribuie la stabilizarea anumitor caracteristici benefice ale proteinelor ºi influenþeazã maniera în care acestea sunt produse.

Noua descoperire are implicaþii majore asupra felului în care oamenii de ºtiinþã ºi medicii interpreteazã genomul unui bolnav, oferind noi perspective în domeniul diagnosticãrii ºi al tratamentului unor boli.

Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect internaþional intitulat „Enciclopedia elementelor funcþionale ale genomului uman” (ENCODE) ºi finanþat de Institutul american de cercetãri asupra genomului. Prin proiectul ENCODE, cercetãtorii vor sã descopere locul ºi felul în care codurile asociate funcþiilor biologice sunt stocate în genom. (TP)

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

integrame

16 - 18 decembrie 2013

15

- Domnule doctor, soþia mea mã considera nebun.

- De ce?

- Fiindcã eu dupã ce beau cafeaua, manânc ceaºca.

- Cum, mãnânci ceasca cu totul?

- Nu, ramâne numai toarta.

- Chiar esti nebun, toarta e cea mai gustoasa! l Un tânar avocat lucra la un caz al unui fermier, care a dat în judecata compania de cai ferate pentru faptul ca un tren a calcat 24 de porci ce-i apartin. La tribunal, dorind sa faca impresie la cantitatea daunei primite, tânarul avocat spune: - 24 de porci, domnilor! De doua ori mai mult ca voi! l Câtiva oameni zburau într-un balon si si-au dat seama ca au pierdut directia. Au decis atunci sa se apropie de sol si sa întrebe pe cineva unde se afla.

Apropiindu-se de o cladire cu aspect academic, au zarit în curtea interioara a acesteia un individ pe care l-au întrebat unde se aflau. Uitându-se la balon, si apoi la sol, individul a raspuns – Va aflati într-un balon.

Replica unuia din care calatoreau cu balonul a fost urmatoarea: – Urasc economistii.

– De unde stii ca este economist? au întrebat colegii sai.

– Pentru ca ceea ce a spus este perfect adevarat, dar fara niciun folos. l Ion si Maria în noaptea nuntii singuri în casa.

Maria: - Ioane hai ma în pat...

Ion: - Taci mai femeie!... si se uita pe geam.

Dupa vreo 30 de minute Maria îl striga iar.

- Ioane, hai ma în pat!

Ion: - Taci ma femeie. Si continua sa se uite pe geam...

Dupa vreo 3 ore tot asa Maria se ruga de Ion. Maria: - Ioane, hai ma în pat!

Ion: - Taci ma femeie! Mare dreptate avea tata, zise el uitându-se pe geam, chiar ca îi faina noaptea nuntii! l Am scos-o pe nevasta-mea la un restaurant. S-a întâmplat ca ospatarul sa ia mai întâi comanda mea - Un cotlet mare de vita, în sânge, pe gratar.

M-am întrebat: - Nu va pasa de vaca nebuna?

- Nu am raspuns eu. Poate comanda si singura... l Un copil vine acasa de la scoala si îi zice tatalui: - Tati, poti sa îti scrii numele foarte repede?

- Da, sigur!

- Dar cu ochii închisi si deodata si foarte repede?

- Da, normal!

- Atunci ia te rog hârtia asta si semneaza! l - N-o sa-ti vina sa crezi ce ghinion am avut!, îi spune un hot prietenului sau... Aseara, am spart casa unui avocat si omul m-a prins asupra faptului. Mi-a dat drumul si mi-a zis sa nu mai fur niciodata.

- Pai si care-i ghinionul?

- M-a taxat cu 500 de dolari pentru consultanta...

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

16 - 18 decembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.