Timpolis 2011

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXII Nr.2011 5 - 8 decembrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Va arunca România, prin USL, zarurile geopolitice în altã direcþie? melania.cincea@timpolis.ro n Parlamentul României s-a întâmplat, în cadrul Forumului economic China - Europa Centralã ºi de Est, un lucru ce nu poate trece fãrã sã ridice semne de întrebare. La cererea delegaþiei premierului chinez Li Keqiang, de la prezidiul Parlamentului României, autoritãþile române au îndepãrtat drapelul UE, rãmânând doar cel al Chinei comuniste ºi al României. Asta, în condiþiile în care România este membrã a UE ºi în condiþiile în care la acest forum erau prezenþi oficialii statelor din toatã Europa Centralã ºi de Est, care nu sunt reprezentaþi nici de steagul României, nici de cel al Chinei. ã fie aceasta doar gafã la adresa partenerilor occidentali, fãcutã sub presiunea tentaþiei celor opt - zece miliarde de euro promise de China, sub formã de investiþii? Sau sã fie semnale cã, la Bucureºti, zarurile geopolitice sunt pe cale sã fie aruncate într-o altã direcþie decât cea recunoscutã oficial? Existã câteva indicii care înclinã balanþã în favoarea celei de a doua ipoteze: . Dupã acest episod de la Parlament, nimeni din partea Puterii nu s-a simþit dator cu vreo explicaþie. Nici faþã de popor, nici faþã de UE. În iulie, am fost martorii unui episod asemãnãtor, al cãrui actant a fost premierul Victor Ponta. „Tocmai m-am întors dintr-o vizitã într-o þarã extraordinarã, un bun prieten al României“, declara, referindu-se la China, dl Ponta, chiar la recepþia datã de Ambasada SUA la Bucureºti, în cinstea sãrbãtorii Zilei Americii. . Cu o zi înainte de începerea vizitei sale în China, un deputat PSD, Bogdan Diaconu, scria, pentru Vocea Rusiei, postul de radio guvernamental rusesc pentru strãinãtate: „Cred cã turneul asiatic al premierului reprezintã numai începutul unei noi viziuni a politicii externe“. Opiniile d-lui Diaconu nu par simple articole de presã. ªi nu sunt pãrerile unui analist politic, ci ale unui reprezentant al Puterii, deputat în Parlamentul României. . De la preluarea puterii, în mai anul trecut, USL a atacat ºi sfidat constant UE, cancelarii occidentale ºi Departamentul de Stat al SUA. Cu mici pauze. Ca o parantezã fie spus, se împlineºte un an, luna aceasta, de când SUA nu au ambasador la Bucureºti. De la încheierea mandatului ES Mark H. Gittenstein, funcþia este ocupatã interimar de însãrcinatul cu Afaceri al Misiunii Diplomatice a SUA, Duane C. Butcher. . Simultan cu vizita delegaþiei chineze la Bucureºti, CE difuza un document prin care li se solicita þãrilor membre sã rãmânã unite în negocierile de orice fel cu China. O atitudine care trãdeazã temerea occidentalilor cã un actant din echipa UE ar putea trãda interesele comunitare ºi ar putea crea o breºã care sã schimbe ordinea geopoliticã în regiune. Îngrijorarea oficialilor UE pare confirmatã, indirect, printr-o opinie publicatã pe Vocea Rusiei: „Banii chinezilor merg doar în acele þãri din Europa de Est, unde liderii politici sunt deciºi sã iasã de pe orbita SUA”. Care nu uitã sã aminteascã de faptul cã „ Rusia ºi China au gândit împreunã un vast plan de acþiune în Europa de Est, bazat pe crearea unui «coridor sanitar», alcãtuit din câteva state din zona balcanicã”, din care România a refuzat, deocamdatã, sã facã parte. . Nu în ultimul rând, trebuie luat în calcul refuzul USL de a include la vot, în Parlament, SNAp. Acest document – care menþioneazã printre obiectivele naþionale de securitate creºterea influenþei internaþionale a NATO ºi a UE, în paralel cu consolidarea cooperãrii dintre ele – e blocat în Legislativ din 2010. Odatã votat, presupune ca, imediat dupã adoptare sã fie dezvoltate strategii sectoriale. Sã fie doar coincidenþã tergiversarea adoptãrii SNAp? Sau rezultatul faptului cã voci ale Puterii cocheteazã cu ideea punerii României pe o altã direcþie strategicã, dar nu au curaj (încã) sã ºi-o asume oficial, apelând, în aceastã fazã, „doar“ la dublul limbaj sau dubla agendã?

Î

S

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Finanþarea pentru reabilitarea Gãrii de Nord a fost pierdutã

Sistemul de parcare Tim-Park – bilanþ cu nemulþumiri Dupã un an de funcþionare a sistemului de parcare Tim-Park e greu de spus cã bilanþul ar fi pe plus. Mai mulþi consilieri locali sunt în continuare nemulþumiþi de inovaþiile aduse de noul sistem ºi de faptul cã s-au pierdut investiþii aferente sistemelor de parcare prin ticketing ºi bariere. În plus, spun aceºtia, în zona centralã parcarea e sursã de confuzii ºi nemulþumiri. pag.3

Frezele de cartier, soluþia de deszãpezire a Timiºoarei despre care nu se mai aude nimic Timiºoara era, din nou, oraºul premierelor, în luna ianuarie a acestui an, când Primãria anunþa achiziþionarea a 40 de freze de deszãpezire a trotuarelor, vãzute ca o soluþie alternativã pentru îndepãrtarea zãpezii din oraº. Câþiva consilieri locali, dar ºi reprezentanþi ai F.A.L.T. spun cã nu au vãzut utilajele respective funcþionând ºi cã, oricum, cu metodologia de utilizare instituitã de Primãrie, nu se ºtie dacã va apãrea ºi în aceastã iarnã vreo astfel de frezã pe strãzile oraºului.

l ªi autorizaþia de construcþie

a expirat în noiembrie

1

pag.3

2

Pe relaþia Timiºoara Bucureºti sunt porþiuni de cale feratã pe care se circulã cu 15 kilometri pe orã

3

Conform declaraþiilor Ministerului Transporturilor, generate de Forumul Economic ºi Comercial China - Europa Centralã ºi de Est, organizat la Bucureºti, printre investiþiile prognozate a se derula în perioada urmãtoare de cãtre Statul român, cu companii de specialitate din China, se numãrã ºi o cale feratã de mare vitezã ce va trece prin vestul þãrii ºi va uni Viena cu Constanþa, via Bucureºti. Proiectul pare paradoxal, în contextul în care, de ani de zile, Statul nu este în stare sã facã investiþii de infrastructurã minime pe calea feratã care leagã Banatul de Capitalã. Pe relaþia Timiºoara - Bucureºti sunt porþiuni în care trenul circulã cu 15 kilometri pe orã, din cauza stãrii infrastructurii.

4

pag.6

Zeci de localitãþi din Timiº, ameninþate de alunecãri de teren Foto TIMPOLIS

5

Gara de Nord Timiºoara va arãta în acelaºi mod jalnic multã vreme de acum încolo. Ministerul Transporturilor a pierdut finanþarea B.E.R.D. Ministerul Transporturilor a recunoscut, zilele trecute, cã finanþarea Bãncii Europene de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru reabilitarea Gãrii de Nord Timiºoara a expirat ºi cã va trebui gãsitã o nouã sursã de finanþare. Din cauza neseriozitãþii unor contractanþi, dar ºi a

contestaþiilor în serie, Statul român a pierdut aceastã oportunitate de finanþare ºi nu se ºtie când ºi de unde vor mai fi obþinuþi bani pentru reabilitarea Gãrii. În plus, ºi autorizaþia de construcþie a expirat luna trecutã. pag. 4

Conform ultimei versiuni a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean Timiº, a cãrui formã actualizatã urmeazã a fi aprobatã de cãtre consilierii judeþeni, zeci de localitãþi din Timiº sunt ameninþate de alunecãri de teren. De vinã sunt atât unele lucrãri de infrastructurã fãcute dupã ureche, cât ºi defriºãrile masive. pag. 13

2

social

5 - 8 decembrie 2013

Propunerea primarului Timiºoarei, adresatã consilierilor locali

Directorii de regii autonome, salarizaþi pe principiul meritocraþiei Directorii de regii autonome din subordinea Primãriei Timiºoara vor avea, începând de anul viitor, un salariu conceput în baza unui nou sistem de salarizare. Decizia a fost anunþatã de edilul-ºef Nicolae Robu, care a argumentat cã mãsura este menitã sã stimuleze performanþa profesionalã ºi sã rãspundã principiilor liberale care încurajeazã meritocraþia. ligia.hutu@timpolis.ro

Consilierii locali, solicitaþi sã voteze proiectul “în acord cu propria conºtiinþã” Primarul Nicolae Robu a anunþat, zilele acestea, cã va supune dezbaterii, în ºedinþa de plen a Consiliului Local din 10 decembrie, un proiect de hotãrâre potrivit cãruia Consiliul Local sã fie cel care sã dea mandat imperativ Consiliilor de Administraþie ale Regiilor Autonome sã modifice sistemul de salarizare al managerilor respectivelor regii. Edilul a precizat cã decizia se va referi la toate regiile autonome din oraº, indiferent dacã ele se situeazã în acest moment pe profit sau sunt în pierdere.

Potrivit acestui proiect de hotãrâre, salariile directorilor vor avea o

componentã fixã, care se va situa la nivelul salariului city manager-ului (care este de aproximativ 4.000 de lei) ºi o componentã care se va afla la latitudinea Consiliilor de Administraþie.

Acest supliment faþã de componenta fixã va putea fi acordat doar dacã societatea are un bilanþ pozitiv pe ultimele ºase luni, ºi asta fãrã a se lua în calcul datoriile istorice ale regiilor autonome, a precizat primarul: „Mãsura, în cazul în care ea va obþine girul consilierilor locali, este menitã sã încurajeze performanþele manageriale”.

Nicolae Robu anunþã cã proiectul, care e dat deja în lucru, va reglementa întreg sistemul de salarizare al angajaþilor din regii, astfel încât niciun alt angajat nu trebuie sã aibã salariu mai mare decât directorii de regii. „Mã aºtept ca directorii de regii sã devinã mai preocupaþi”, declarã primarul Nicolae Robu, care admite cã, deºi soluþia propusã pentru reglementarea salariilor acestora este perfect legalã, existã ºi posibilitatea ca, nemulþumiþi de hotãrâre, unii directori sã îºi dea demisia. În plus, mai spune primarul, nu exclude posibilitatea de a întâmpina rezistenþã faþã de acest proiect de hotãrâre, în condiþiile în care fiecare consilier local va vota în acord cu propria conºtiinþã ºi în acord cu doctrina politicã pe care o reprezintã.

Primarul mai spune cã, potrivit

Nicolae Robu principiilor liberale, „este firesc ca performanþa profesionalã sã fie recompensatã”, însã „nu e normal ca managerii sã fie sancþionaþi pentru minusurile istorice”.

Consiliul Local al Primãriei Municipiului Timiºoara este unic acþionar în cadrul regiilor autonome, cu excepþia societãþii de salubrizare Retim, la care nu este unic acþionar. Societatea a devenit, în februarie 2007, societate mixtã româno-germanã, sub numele Retim Ecologic Service SA, fiind condusã în prezent de economistul Gheorghe Para. În ce priveºte regiile autonome care sunt pe profit, primarul a indicat cã, deºi Primãria nu dispune de un bilanþ global, în care sã nu fie luate în cal-

cul datoriile istorice, “în mod cert Aquatim este pe profit în acest moment”.

Referindu-se la situaþia Societãþii de Drumuri Municipale, edilul declarã cã aceasta are în prezent toate premisele pentru a deveni profitabilã, dupã majorarea de capital operatã recent ºi dupã câºtigarea unor contracte care presupun efectuarea unor lucrãri mari.

Managerul Aquatim, pe primul loc în topul veniturilor În topul salariilor managerilor

care coordoneazã activitatea regiilor autonome din subordinea Primãriei Timiºoara conduce detaºat Ilie Vlaicu, directorul societãþii Aquatim, cu un venit anual declarat pentru anul 2012 de 138.000 de lei, reprezentând retribuþiile obþinute pentru funcþia de manager, cumulate cu cele aferente activitãþii didactice desfãºurate la Universitatea de Vest Timiºoara ºi la Universitatea Politehnicã Timiºoara.

Pe locul al doilea în ce priveºte venitul anual încasat se situeazã managerul Colterm, Petricã Pampu, care, potrivit celei mai recente declaraþii de avere publicate pe site-ul Primãriei, a câºtigat în 2012 suma de 86.914 lei.

Locul al treilea este ocupat de directorul societãþii Horticultura, Andrei Drãgilã, cu un venit anul declarat de 77.223 de lei.

Managerilor din top 3 le urmeazã, în ordine, fostul director al A.D.P. – instituþia care a fuzionat, anul acesta, cu Drumuri Municipale –, Liviu Barbu, cu un venit anual de 70.194 de lei, managerul S.C. Pieþe S.A., Victor ªtefan, cu un venit anual de 49.591 de lei, managerul Societãþii de Drumuri Municipale, Octavian Ioan Bulboacã, cu un venit de 45.911 lei, ºi managerul Regiei Autonome de Transport Timiºoara, Ioan Goia, cu un venit anual de 42.912 lei.

ADX Energy Ltd. spune cã în Banat nu se vor exploata gaze de ºist Companiile ADX Energy ºi East West Petroleum Corp. se pregãtesc sã demareze prospecþiuni în Timiº, deºi se lovesc de rezistenþa îngrijoratã a cetãþenilor. Directorul tehnic al ADX Energy Ltd le propune un pact de non-beligeranþã timiºenilor din localitãþile ce aparþin de concesiunea Parþa, unde vor fi demarate explorãri în curând. În plus, spune el, oamenii pot sta liniºtiþi, întrucât datele recente ale unor studii întreprinse în Banat de americanii de la US Energy Information Administration spun cã în zonã nu ar exista gaze de ºist. ligia.hutu@timpolis.ro

Australienii de la ADX Energy promit transparenþã totalã Revolta care i-a cuprins pe localnicii din comuna vasluianã Pungeºti, atunci când au fost constrânºi de forþele de ordine sã permitã accesul pe terenurile lor americanilor de la Chevron, aflaþi în cãutare de gaze de ºist, a fost un subiect care nu a trecut neobservat nici în Timiº. Unde, sâmbãta trecutã, au avut loc întâlniri tensionate între reprezentanþii companiei de explorare Prospecþiuni S.A. ºi sãtenii din localitãþile ce fac parte din concesiunea Parþa, zonã în care drepturile de ex-

plorare ºi exploatare aparþin companiei australiene ADX Energy. Acuzelor de lipsã de transparenþã ºi de comunicare defectuoasã cu cetãþenii care deþin terenurile pe care urmeazã sã se efectueze prospecþiunile, reprezentanþii companiei ADX Energy au ales sã le rãspundã cu un comunicat în care îºi explicã intenþiile ºi metodele de explorare la care vor recurge.

Totul, ambalat abil într-un text redactat pe un ton liniºtitor, din care rezultã cã, drept rãspuns la invocata nevoie de informare a cetãþenilor ºi a primarilor din localitãþile vizate, directorul tehnic al ADX Energy, Peter Fink, “a aranjat ca întrebãrile ºi neliniºtile, mai ales cele legate de gazele de ºist, precum ºi daunele aduse mediului înconjurãtor sã primeascã un rãspuns din partea unui specialist în cel mai scurt timp posibil”.

În Banat nu sunt zãcãminte de gaze de ºist Recent, compania ADX Energy a încheiat un contract cu compania Prospecþiuni S.A., deþinutã, printre alþii, de omul de afaceri timiºorean Ovidiu Tender. În baza acestui contract, compania australianã, deþinãtoare a concesiunilor vizând explorarea în perimetrele localitãþilor Dudeºtii Noi, Becicherecu Mic, Cãrpiniº, Checea, Sãcãlaz, Bogda, Cenei, Uivar, Giulvãz,

de 23 de ani un reper al cetãþii

Sânmihaiu Român, Parþa, Giroc, ªag, Sânandrei, Pãdureni, Peciu Nou ºi Jebel, ar urma sã primeascã datele explorãrilor prin metode seismografice.

Explorare de resurse convenþionale, adicã petrol ºi gaze naturale, precizeazã acum, reprezentanþii companiei.

Reprezentanþii ADX Energy Ltd. calificã informaþiile referitoare la explorarea resurselor subsolului românesc drept „poveºti fictive” ºi dau asigurãri cã ADX Energy nu cautã gaze de ºist. Aceºtia indicã drept sursã de informare un document oficial al Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale. “Pentru explorare folosim tehnica seismicii. Seismica nu este seismologie ºi, cu siguranþã, nu este o magie misticã. Putem înþelege cã oamenii se întreabã cum funcþioneazã aceastã tehnicã ºi dacã provoacã daune. Nu ne ascundem ºi suntem disponibili pentru a rãspunde tuturor întrebãrilor”, transmite Peter Fink. În plus, se precizeazã, rezultatele prospecþiunilor realizate în ultimii 50 de ani în România, dublate de concluziile unui studiu realizat în 2013 de US Energy Information Administration, relevã cã în Banat nu sunt zãcãminte de gaze de ºist.

ADX Energy promite avantaje pentru regiune Reprezentanþii ADX Energy informeazã cã s-au înscris la licitaþia

internaþionalã organizatã de Statul român în runda a zecea de acordare a licenþei de explorare pentru concesionarea resurselor minerale din zona Timiº. Australienii au obþinut atunci concesiunea Parþa, care dã dreptul companiei sã identifice ºi sã extragã resursele minerale convenþionale – petrol ºi gaze naturale. În ce priveºte informaþiile contradictorii care circulã cu referire la modalitãþile de lucru utilizate, în explorãrile convenþionale, spun reprezentanþii ADX Energy, nu se produce niciun prejudiciu cuantificabil pe termen lung, aºa încât “nu existã nicio urmã a faptului cã pãmântul se prãbuºeºte sau a faptului cã apa nu ar mai fi potabilã”.

Australienii de la ADX Energy dau asigurãri cã energia eliberatã în acest proces este abia perceputã de oameni, undele acustice generate fiind

mai scãzute decât zgomotul produs de un camion sau un tren. În plus, spun ei, în Timiº nu este vorba despre o investiþie financiarã pe termen scurt: „Dorim sã investim aici ºi în cele din urmã sã lucrãm în aºa fel încât întreaga regiune sã aibã avantaje”.

ADX Energy Ltd. este o companie de explorare ºi evaluare a petrolului ºi gazelor naturale care gestioneazã în prezent patru permise pentru petrol ºi gaze naturale în Africa de Nord ºi în Europa. Cu sediul principal în Australia, compania care a anunþat cã va demara explorãri ºi în Timiº mai are birouri suplimentare ºi în Viena, Tunis ºi Bucureºti.

Concesiunea pentru lotul Parþa a fost ratificatã de Parlament în 29 noiembrie 2012, iar primele activitãþi de explorare vizând stabilirea potenþialului de resurse ale Timiºului au început în 13 februarie anul acesta.

eveniment

5 - 8 decembrie 2013

3

Frezele de cartier, soluþia de deszãpezire a Timiºoarei despre care nu se mai aude nimic l Preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari: „Eu nu le-am vãzut funcþionând nicãieri” Timiºoara era, din nou, oraºul premierelor, în luna ianuarie a acestui an, când Primãria anunþa achiziþionarea a 40 de freze de deszãpezire a trotuarelor, vãzute ca o soluþie alternativã pentru îndepãrtarea zãpezii din oraº.

Câþiva consilieri locali, dar ºi reprezentanþi ai F.A.L.T. spun cã nu au vãzut utilajele respective funcþionând ºi cã, oricum, cu metodologia de utilizare instituitã de Primãrie, nu se ºtie dacã va apãrea ºi în aceastã iarnã vreo astfel de frezã pe strãzile oraºului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

În luna ianuarie a acestui an, Primãria fãcea public faptul cã a decis achiziþionarea câtorva zeci de freze de deszãpezire, cu care se spera cã se va face diferenþa în ceea ce priveºte îndepãrtarea zãpezii, deºi Timiºoara are peste 900 de strãzi. Un singur utilaj a costat 1.950 de lei, iar investiþia pentru cele 40 de freze achiziþionate a costat Municipalitatea aproape 80.000 de lei. La aproape un an dupã aceea, e greu de estimat ce s-a ales de pe urma acestei iniþiative. Mai mulþi consilieri locali, dar ºi reprezentanþi ai Federaþiei Asociaþiilor de Locatari spun cã nu au

astfel de utilaje? Utilizarea acestor freze nu este lipsitã de riscuri – cel care le foloseºte trebuie sã aibã un instructaj de protecþia muncii, sã ºtie bine cum se utilizeazã aceste utilaje. Sa ocupat cineva de acest lucru?”, se întreabã Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

Deci, practic, fãrã sã existe o desemnare clarã a persoanelor care pot folosi aceste utilaje, persoane, care sã ºi fie instruite, cine ºi-ar fi putut asuma rãspunderea ºi riscul utilizãrii unui utilaj care, folosit necorespunzãtor, poate fi periculos? „În mod normal, ar fi trebuit date cãtre Retim. ªi angajaþii Retim ar fi putut sã vinã ºi sã asiste cetãþenii care doreau utilizarea lor pentru curãþarea zãpezii din jurul blocurilor, de exemplu. Dar aºa, cine utilizeazã, de fapt, aceste utilaje?” , mai spune Petru Olariu.

Întrebãri fãrã rãspuns Din ianuarie ºi pânã acum, ºi alte necunoscute legate de aceste freze au rãmas nelãmurite. Prin sistemul de gestionare, cetãþenii trebuiau sã se programeze, pentru a avea acces la utilaj. Dar cine are timp de aºa ceva, în cazul unor cãderi semnificative de zãpadã? „Este un sistem birocratic, a cãrui finalitate va fi probabil cã utila-

Foto TIMPOLIS

Freze cu utilizatori necunoscuþi

vãzut astfel de utilaje la treabã pe strãzile Timiºoarei. De vinã ar fi metodologia stabilitã de Primãria Timiºoara, care a decis sã dea 19 astfel de freze, pe semnãturã Consiliilor Consultative de Cartier, celelalte ajungând în diverse unitãþi publice, în ºcoli ºi spitale. „Aceste freze sunt foarte bune pentru deszãpezirea trotuarelor”, declara atunci Nicolae Robu, primarul Timiºoarei. Deocamdatã, însã, nu se poate confirma sau infirma exactitatea acestei afirmaþii, fiindcã e greu de gãsit cineva care sã le fi vãzut în funcþiune. ªi aceasta dintr-un motiv foarte simplu: aceste utilaje au avut de la început ºi au ºi rãmas cu utilizatori necunoscuþi.

F.A.L.T. avertiza încã de anul trecut cã, de fapt, Consiliile de Cartier, cãrora le-au fost repartizate aceste utilaje, nu sunt persoane juridice, nu au sediu, nu au angajaþi. Deci, nimeni nu trebuia sã-ºi închipuie cã aceste Consilii de Cartier vor avea obligaþia sã realizeze deszãpezire cu utilajele respective. Pentru cã nu aveau cum. În plus, se întrebau reprezentanþii F.A.L.T., ce poþi sã faci, la un oraº de dimensiunile Timiºoarei, cu 20 de freze date Consiliilor de Cartier? Întrebarea a rãmas fãrã rãspuns ºi acum. „Eu nu am vãzut vreun astfel de utilaj utilizat la Timiºoara. Au Consiliile de Cartier muncitori angajaþi, specializaþi pe utilizarea unor

În iarna anului trecut, primarul Nicolae Robu prezentând frezele achiziþionate de Municipalitate jele vor rãmâne nefolosite”, prognozau anul trecut câþiva consilieri locali. Primele cãderi de zãpadã mai mari cantitativ din acest an ar putea confirma aceastã estimare. În plus, nu s-a lãmurit, în acelaºi context, cine va împiedica, întreprinzãtorii care vor sã facã un ciubuc sã foloseascã acele freze contra cost ºi

nici cine ºi dacã va urmãri unde sunt folosite acele freze. O enigmã e ºi locul de depozitare al frezelor atribuite Consiliilor de Cartier care nu au sediu. Poate garanta cineva cã investiþia Primãriei nu rugineºte într-un subsol umed de bloc? Sunt doar câteva din întrebãrile la care existã speranþa cã mãcar Municipalitatea poate rãspunde.

Sistemul de parcare Tim-Park – bilanþ cu nemulþumiri l

Unii consilieri locali acuzã cã în zona centralã a Timiºoarei este debandadã

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nemulþumiri dupã un an de Tim-Park Dupã aproape un an de funcþionare a noului sistem Tim-Park, mai mulþi consilieri locali din grupul P.D.-L. sunt nemulþumiþi de felul în care funcþioneazã actualul sistem ºi de implicaþiile sale, din punct de vedere al banilor publici. “În zona centralã este o bulibãºealã.

Oricum, nu trebuiau începute amenajãrile pânã nu se realizau parcãri. Problema se putea rezolva cu parcãri etajate, o idee foarte bunã pe care Primãria o ignorã de doi ani”, susþine consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu. În opinia sa, Primãria a greºit desfiinþând sistemele funcþionale de parcare pe bazã de ticketing sau bariere, pentru care s-au investit bani nu puþini, ºi care asigurau

venituri mult mai mari decât cele care se pot colecta în prezent în aceleaºi zone, dând exemplul parcãrilor de la Modex sau din spatele magazinului Bega.

Cea mai ciudatã decizie legatã de implementarea noului sistem este consideratã a fi dispariþia sistemului cu barierã, abia fãcut de fostul A.D.P. în zona Pieþei 700, pe un teren pe care Primãria l-a dat ulterior la schimb pentru celebrul “Acvariu” din centru. Aici, chiar în urma demersurilor actualei echipe din fruntea Primãriei, se amenajase de cãtre A.D.P. o parcare care a costat aproximativ douã miliarde de lei vechi, dar investiþia realizatã a devenit inutilã dupã ce terenul parcãrii a fost cedat de cãtre Primãrie.

Conducerea fostei A.D.P., a declarat cã investiþia a costat douã miliarde de lei vechi ºi, dupã ce a cerut Primãriei rambursarea sumei respective, i s-a comunicat cã i se va deconta jumãtate din contravaloare, respectiv un miliard de lei vechi, pentru amenajãrile fãcute la terenul respectiv. Dar, i s-a mai spus, sistemul de bariere nu va fi decontat, sugerându-i-se sã îl demonteze ºi sã îl foloseascã în altã parte, rezultatul fiind o pagubã de un miliard de lei, produsã A.D.P. “Probabil cã atâta vreme cât sunt bani publici, pe nimeni nu intereseazã. Cum sã faci o investiþie, pe care sã o demolezi apoi imediat, ºi sã pui în loc un sistem care funcþioneazã doar

Foto TIMPOLIS

Dupã un an de funcþionare a sistemului de parcare Tim-Park e greu de spus cã bilanþul ar fi pe plus. Mai mulþi consilieri locali sunt în continuare nemulþumiþi de inovaþiile aduse de noul sistem ºi de faptul cã s-au pierdut investiþii aferente sistemelor de parcare prin ticketing ºi bariere. În plus, spun aceºtia, în zona centralã parcarea e sursã de confuzii ºi nemulþumiri.

parþial?”, se întreabã Simion Moºiu.

Acesta mai spune cã, pentru a fi funcþional ºi rentabil, actualul sistem trebuia sã continue în paralel sistemele de ticketing ºi parcare cu barierã.

“Sunt oameni bãtrâni, sunt strãini care nu ºtiu ce e cu acest sistem sau, pur ºi simplu, nu au telefon. Este o discriminare sã-i obligi sã-ºi ia telefon sau sã-i amendezi pentru cã nu au telefon. În plus, nu toatã lumea are timp de scris SMS-uri. Lumea care are treabã în zona centralã în general se grãbeºte. Dar ce se întâmplã dacã atunci când pleci, tot din grabã, uiþi sã trimiþi SMS?”.

Simion Moºiu apreciazã cã exclusivitatea acestei metode, în detrimen-

tul altora pentru care s-au fãcut investiþii ºi s-au dat bani publici, este “cel puþin suspectã”. “În plus, sistemul cu bariere funcþioneazã în toatã Europa, din Ungaria ºi pânã în Finlanda. Cum pot sã spunã edilii din Timiºoara cã nu e un sistem funcþional, sau modern?”, se întreabã consilierul democrat-liberal.

Curtea de Conturi, aºteptatã sã lãmureascã rentabilitatea noului sistem Fosta conducere a A.D.P. preciza,

la jumãtatea acestui an, cã ultimul control al Curþii de Conturi a relevat cã noul sistem de parcare cu platã Tim-Park, introdus de actuala administraþie, a generat pierderi deloc mici în bugetele A.D.P. “Analizând situaþiile financiare ale S.C. Administrarea Domeniului Public Timiºoara, la data prezentului control, auditorii publici externi constatã cã s-au diminuat considerabil veniturile societãþii, mai ales din urmãtoarele surse: administrare parcãri, control acces, bariere, ridicãri ºi blocãri autoturisme, precum ºi curãþenie”, se arãta în raportul Curþii de Conturi, finalizat recent.

Astfel, doar pe partea de administrare de parcãri, faþã de ce se întâmpla în primele luni din 2012, auditorii publici ai Curþii de Conturi au constatat un minus de peste 350.000 de lei, ca venituri încasate ºi, analizând situaþia actualã a societãþii, îºi exprimau dubiile cu privire la faptul cã în noile condiþii generate de instituirea sistemului TimPark societatea ar mai putea sã-ºi continue activitatea în mod profitabil.

Rãmâne ca noul control, pe care-l va face Curtea de Conturi la Drumuri Municipale, care a înglobat A.D.P., sã lãmureascã cât de bunã pentru veniturile colectate la buget a fost iniþiativa schimbãrii fostului sistem de parcare Tel-Park.

de 23 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

5 - 8 decembrie 2013

Finanþarea pentru reabilitarea Gãrii de Nord a fost pierdutã l ªi autorizaþia de construcþie a expirat în noiembrie

Devizul lucrãrilor rãmase, estimat la 1,5 milioane de euro

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un final previzibil Ca rãspuns la o interpelare adresatã Ministerului Transportului de cãtre deputatul timiºean P.D.-L. Cornel Sãmãrtinean, care atrãgea atenþia asupra faptului cã, în ciuda promisiunilor de reabilitare ºi alocare de fonduri, „Gara de Nord Timiºoara aratã ca pânã acum, adicã jalnic”, Ministerul Transporturilor, prin vocea ministrului Ramona Mãnescu, a recunoscut cã finanþarea pentru Garã a fost pierdutã. Era un final previzibil al maratonului de contestaþii, rezilieri contractuale ºi neîndepliniri de obligaþii asumate prin contract care au marcat acest proiect care, în Timiºoara, e în lucru de mai bine de un deceniu. „În prezent, C.F.R. S.A. trebuie sã gãseascã o altã sursã de finanþare, deoarece împrumutul B.E.R.D. a expirat, ºi, de asemenea, trebuie elaborat proiectul tehnic pentru restul lucrãrilor de executat. Achiziþia serviciului de elaborare «Proiect tehnic ºi documentaþie de licitaþie pentru rest de lucrãri de executat aferente obiectivului Modernizarea spaþiilor ºi eficientizarea activitãþilor comerciale în Staþia C.F. Timiºoara» s-a fãcut prin negociere, fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare, cu proiectantul iniþial”, a precizat ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu.

Banii pe care Statul i-a pierdut acum au fost la dispoziþia sa din 2003, când Compania Naþionalã de Cãi Ferate C.F.R. S.A. a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la B.E.R.D., finanþarea fiind garantatã de cãtre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, pentru execuþia de lucrãri de modernizare a cinci mari staþii de cale feratã din þarã – Constanþa, Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi Craiova –, precum ºi pentru servicii legate de supervizarea lucrãrilor, care au fost atribuite de la Bucureºti.

Foto TIMPOLIS

Ministerul Transporturilor a recunoscut, zilele trecute, cã finanþarea Bãncii Europene de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru reabilitarea Gãrii de Nord Timiºoara a expirat ºi cã va trebui gãsitã o nouã sursã de finanþare. Din cauza neseriozitãþii unor contractanþi, dar ºi a contestaþiilor în serie, Statul român a pierdut aceastã oportunitate de finanþare ºi nu se ºtie când ºi de unde vor mai fi obþinuþi bani pentru reabilitarea Gãrii. În plus, ºi autorizaþia de construcþie a expirat luna trecutã.

Gara de Nord Timiºoara va arãta în acelaºi mod jalnic multã vreme de acum încolo. Ministerul Transporturilor a pierdut finanþarea B.E.R.D. Dacã în cazul celorlalte patru staþii C.F.R. lucrurile au fost puse în practicã întocmai, la Timiºoara s-au împotmolit din cauza neînþelegerilor cu antreprenorii. Banii au rãmas la dispoziþia Statului român pânã la sfârºitul acestui an, când perioada de acordare a expirat.

Bani pierduþi prin procese Deºi a existat timp de zece ani aceastã oportunitate de finanþare, proiectul a avut ghinionul sã nu fie implementat. În urma unei licitaþii internaþionale, în iunie 2005, între C.N.C.F.R. ºi Poldmir Construction ltd. Israel a fost încheiat un contract pentru realizarea proiectului “Modernizare activitãþi comerciale ºi reducere costuri de întreþinere în staþia de cale feratã Timiºoara”. Cu toate cã lucrãrile trebuiau finalizate pânã în 2007, contractul pentru modernizarea gãrii a fost realizat în proporþie de doar 30%.

Pentru cã firma constructoare nu s-a achitat de obligaþiile contractuale, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul, în 2008. În plus, C.F.R. a cerut despãgubiri de patru milioane de euro. Firma israelianã a acuzat reprezentanþii Ministerului Transporturilor cã nu ar fi fost lãsatã sã termine lucrãrile. În replicã, oficialii C.F.R. au precizat cã materialele pe care compania antreprenoare ar fi trebuit sã le foloseascã nu erau conforme cu proiectul, pentru cã, la înlocuirea unor þevi, s-ar fi constatat cã s-a folosit un alt tip de material, sub care se afla altul mai vechi.

Pentru cã aºa s-a convenit în contractul iniþial, nu se ºtie pe ce criterii, ºi pentru cã aceas-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ta a fost ºi opþiunea B.E.R.D., care a asigurat finanþarea, litigiul a ajuns sã fie tranºat la Paris, la Curtea de Arbitraj Internaþional. Procedura a fost complicatã ºi a durat foarte mult timp, existând, dupã cum era de aºteptat, divergenþe legate de acceptarea unor experþi care sã fie agreaþi de ambele pãrþi, pentru efectuarea unei expertize legate de stadiul lucrãrilor. În cele din urmã, în urma arbitrajului de la Paris, litigiul cu firma israelianã s-a încheiat, iar C.F.R. a avut câºtig de cauzã.

Din pãcate, a apãrut un nou obstacol: un nou litigiu, de data aceasta cu societatea cu care s-a încheiat iniþial un contract de consultanþã referitor la reabilitare. Respectiva societate, din Belgia, aleasã de reprezentanþii Ministerului Transporturilor, nu a dorit sã renunþe la contractul de consultanþã încheiat în 2005. ªi, evident, atâta vreme cât aceste litigii legate de vechiul contract nu au fost rezolvate definitiv, lucrãrile de reabilitare nu au putut începe, prin desemnarea altor antreprenori. ªi s-a continuat aºa, cu toate asigurãrile date de pe plan central ºi local cã lucrãrile vor fi deblocate pânã când finanþarea a fost pierdutã.

„ªi autorizaþia de construcþie a expirat” În ultimii doi ani, sperând cã se vor finaliza, totuºi, litigiile ºi va fi demaratã investiþia, Regionala C.F.R. a reuºit sã obþinã prelungiri succesive ale autorizaþiei de construcþie care, însã, a expirat ºi ea luna trecutã. „Da, este adevãrat, finanþarea B.E.R.D. s-a pierdut, pentru cã a expirat contractul. Acum va tre-

„Finanþarea B.E.R.D. s-a pierdut, pentru cã a expirat contractul.

Acum va trebui gãsitã o nouã sursã de finanþare. În plus, ºi autorizaþia de construcþie a expirat, în noiembrie. Din pãcate, proiectul nu a fost considerat unul prioritar, la nivel central”.

Mircea Benec, directorul Regionalei C.F.R. Timiºoara bui gãsitã o nouã sursã de finanþare. În plus, ºi autorizaþia de construcþie a expirat, în noiembrie. Din pãcate, proiectul nu a fost considerat unul prioritar, la nivel central”, spune directorul Regionalei C.F.R. Timiºoara, Mircea Benec.

La rândul sãu, Petricã Stoian, liderul zonal al Sindicatului feroviar Miºcare-Comercial, acuzã cã, în momentul de faþã, nu mai existã vreo garã dintr-un oraº mare care sã arate atât de rãu ca ºi Gara de Nord Timiºoara: „Gara, din cauza aspectului jalnic, a fost aleasã ºi pentru o reclamã cu James Bond, cãutându-se tocmai o garã care aratã deplorabil, acþiunea spotului fiind plasatã pe undeva, prin Siberia”.

Actualul ministru al Transporturilor, Ramona Mãnescu, a enumerat zilele trecute lucrãrile pe care se va axa proiectul de reabilitare, fãrã sã dea vreo idee legatã de când ºi dacã se va putea obþine finanþare. Conform ministrului Transporturilor, proiectul va urmãri finalizarea lucrãrilor ce concurã la minimizarea costurilor de întreþinere, maximizarea oportunitãþilor de obþinere de venituri din chirii, înlocuirea în totalitate a instalaþiilor electrice, termice ºi sanitare, amenajarea mezaninului aferent holului corpului principal (adicã, acel subsol infect, care duce la liniile peron), amenajarea ºi finisarea tuturor spaþiilor la nivel de parter, amenajarea peronului principal, asigurarea accesului persoanelor cu mobilitate redusã, prin amplasarea unui ascensor, înlocuirea tâmplã-

riei ºi executarea finisajelor exterioare. Ministerul Transporturilor susþine cã proiectantul a estimat valoarea lucrãrilor rãmase de executat la aproximativ 1,5 milioane de euro.

Actuala conducere a Primãriei Timiºoara s-a arãtat interesatã de acest proiect, pe care l-a pus cap de listã la promisiunile electorale fãcute anul trecut. Asta, deºi era o chestiune care excede Primãriei, fiind un proiect al Ministerului Transporturilor.

Poate ar fi timpul sã se ºi implice efectiv în aceastã investiþie. Imposibil nu ar fi, þinând cont cã acest deviz estimat – respectiv 1,5 milioane de euro – este cam cât suma pe care Primãria a anunþat cã o alocã în acest an pentru echipa de fotbal A.C.S. Poli – adicã, ºapte milioane de lei.

Un proiect rãmas la faza de intenþie, de un deceniu Teoretic, proiectul de modernizare a Gãrii de Nord Timiºoara a rãmas acelaºi, vizând refacerea faþadei clãdirii, construirea unui lift exterior de sticlã, construirea ºi amenajarea unor spaþii comerciale, modernizarea zonelor publice, a intrãrilor, a pasajelor subterane, a grupurilor sanitare din zonã ºi a caselor de bilete. În 2005, Gara de Nord din Timiºoara a fost vizatã de un alt proiect de modernizare. Un grup de specialiºti italieni în planificare urbanã a studiat integrarea infrastructurii feroviare în viitorul transportului în comun ºi a propus Municipalitãþii transformarea gãrii într-un centru cu funcþiuni de tip mall, având ca model Gara Paris, una dintre cele mai moderne din Europa. Astfel, Gara de Nord Timiºoara urma sã fie dezvoltatã pe douã nivele. La cel superior ar fi fost plecãrile, iar la cel inferior, sosirile. În plus, proiectul prevedea cinci linii moderne pentru trenuri de mare vitezã, care sã facã legãtura în-

tre Timiºoara ºi oraºe europene, precum ºi alte patru linii pentru trafic naþional.

Noua garã urma sã fie dotatã cu scãri rulante care sã faciliteze accesul spre peroane, iar imediat dupã sosire, cãlãtorii sã aibã acces mai uºor la mijloacele de transport local. Termenul final de execuþie a proiectului ar fi fost anul 2020.

Pentru a putea fi pus în aplicare un astfel de proiect, Primãria trebuia sã identifice parteneri, iar apoi sã realizeze un studiu pentru a vedea cât costã implementarea ºi, în final, sã gãseascã surse de finanþare de la bugetul local, naþional sau european.

Proiectul, evident, nu s-a concretizat, idei din acel studiu fiind introduse într-un alt proiect pe care Municipalitatea îl are în implementare în viitorul îndepãrtat - Vision 2030, care vizeazã modernizarea mai multor obiective din oraº, printre care ºi Gara de Nord. Totul este însã deocamdatã doar la nivel de intenþii, studii ºi proiecte.

cazuisticã

5 - 8 decembrie 2013

5

Potrivit unui proiect al M.A.I.

Poliþiºtii rãniþi grav în misiuni ar putea rãmâne angajaþi, la munca de birou Poliþiºtii care, în urma rãnilor suferite în timpul serviciului, sunt încadraþi în gradul III de invaliditate ar putea cere sã rãmânã angajaþi, pe funcþii care nu implicã efort fizic. De asemenea, copiii ºi soþii acestora s-ar putea angaja în M.A.I., potrivit unui proiect de ordin de ministru.

Mediafax

Gradul III de invaliditate asigurã un alt loc de muncã în M.A.I. Proiectul de Ordin al ministrului Afacerilor Interne privind mãsurile de sprijin acordate poliþiºtilor încadraþi într-un grad de invaliditate ºi familiilor acestora, precum ºi familiilor poliþiºtilor decedaþi a fost supus marþi dezbaterii publice, anunþã Mediafax. Potrivit proiectului de act normativ, un poliþist rãnit în timpul activitãþii ºi încadrat în gradul III de invaliditate, ceea ce înseamnã cã ºi-a pierdut jumãtate din capacitate de muncã, poate cere sã rã-

mânã angajat al Ministerului Afacerilor Interne pe o funcþie care nu implicã efort fizic: „Se creeazã astfel posibilitatea menþinerii în activitate, la cerere, a poliþistului încadrat în gradul III de invaliditate ca urmare a rãnirii acestuia într-un accident de muncã, pe alte funcþii unde îºi poate valorifica experienþa profesionalã”. ªi poliþiºtii al cãror contract de muncã încheiat cu M.A.I. a încetat dupã ce au fost încadraþi în gradul III de invaliditate vor putea cere reangajarea odatã cu intrarea în vigoare a actului normativ. Aceºtia vor putea fi menþinuþi în activitate dacã existã un post vacant, sunt îndeplinite cerinþele de ocupare prevãzute în fiºa postului ºi existã avizul favorabil al Comisiei.

Din decizia medicalã emisã de Comisia de expertizã medico-militarã teritorialã ºi avizatã de Comisia centralã de expertizã medico-militarã, solicitatã ca document justificativ, trebuie sã rezulte cã încadrarea în gradul de invaliditate ºi clasarea ca inapt pentru serviciul poliþienesc are ca legãturã de cauzalitate un accident de muncã cercetat ºi înregistrat conform legislaþiei în vigoare.

Domeniile de activitate în care poliþistul poate fi menþinut în activitate sau renumit în funcþie sunt: asigurare logisticã/tehnico-materialã, financiarcontabil, asistenþã medicalã, asistenþã juridicã, informare ºi relaþii publice, resurse umane, învãþãmânt, analiza informaþiilor, cercetarea ºi prevenirea criminalitãþii, cazier judiciar, statisticã ºi evidenþã operativã, comunicaþii ºi tehnologia informaþiei, secretariat ºi informaþii clasificate, management organizatoric ºi operaþional ºi exploatare tehnicã. Cererea de încadrare pe un alt post va fi soluþionatã în maximum 45 de zile de la data înregistrãrii.

Mãsuri de protecþie ºi pentru familia poliþiºtilor-victimã Proiectul de ordin mai prevede ºi posibilitatea angajãrii în funcþii de poliþist sau personal contractual, în unitãþi ale M.A.I., la cerere, a copiilor aflaþi în întreþinerea poliþistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rãnirii sale în timpul exercitãrii atribuþiilor de serviciu. A-

ceste mãsuri de protecþie sunt aplicabile ºi soþului, respectiv soþiei poliþistului.

De asemenea, copiii aflaþi în întreþinerea poliþiºtilor încadraþi într-un grad de invaliditate, ca urmare a rãnirii acestora într-un accident de muncã, vor putea fi înmatriculaþi sau transferaþi în instituþiile de învãþãmânt ale M.A.I., adicã la Academia de Poliþie sau la ºcolile de subofiþeri.

Pentru înmatricularea într-o instituþie de învãþãmânt a M.A.I., copilul

Sporuri salariale între 20 ºi 50 la sutã pentru poliþiºti Poliþiºtii ar putea primi sporuri salariale între 20 ºi 50 la sutã din salariul de bazã, bani de chirie, dacã lucreazã în alte localitãþi decât cea de domiciliu, ºi platã dublã pentru zilele de sãrbãtoare muncite, potrivit noului Statut al Poliþistului, supus dezbaterii publice. sorin.olaru@timpolis.ro

La capitolul „Drepturi compensatorii” din proiectul publicat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne se aratã cã poliþiºtii care acceptã sã lucreze în mediul rural sau în localitãþi izolate vor primi un spor salarial de 20 la sutã din leafa de bazã, anunþã Mediafax. Sporurile ajung, însã, la 50 la sutã din salariul lunar „corespunzãtor riscurilor deosebite ale funcþiei de poliþist, a interdicþiilor, a restrângerii unor drepturi sau libertãþi ºi a incompatibilitãþilor impuse de funcþia publicã cu statut special, în condiþiile stabilite prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”.

Conform aceluiaºi proiect, poliþiºtii care vor merge la serviciu în zilele de sãrbãtoare vor fi plãtiþi dublu pentru orele lucrate. În acelaºi timp, poliþiºtii care fac ore suplimentare ar urma sã încaseze, pentru acestea, un spor de 75 la sutã din salariul lunar. În acelaºi timp, noul Statut al Poliþistului aduce noutãþi în ceea ce priveºte compensaþia lunarã pentru poliþiºtii care lucreazã departe de casã. Astfel, în cazul în care poliþistul este „numit în prima funcþie sau

transferat în interesul serviciului într-o altã localitate decât cea în care îºi are domiciliul” ºi nu deþine o locuinþã în localitatea respectivã sau pe o razã de 30 de kilometri, el poate beneficia de decontarea chiriei, în raport cu preþul pieþei din localitatea respectivã.

Potrivit proiectului publicat pe site-ul M.A.I., poliþiºtii care lucreazã în altã localitate decât cea de domiciliu, care nu vor sã stea cu chirie, ci doresc sã îºi cumpere sau sã îºi ridice o casã în localitatea respectivã, urmeazã sã fie „sprijiniþi prin acordarea unei compensaþii lunare, pentru o perioadã ce nu poate depãºi durata creditului aflat în derulare, dar nu mai mult de zece ani, o singurã datã în carierã, din momentul contractãrii unui credit ipotecar sau imobiliar destinat achiziþionãrii sau construirii unei locuinþe în acea localitate sau pe o razã de 30 de kilometri”.

Comisarul-ºef Doinel Malcoci, liderul judeþean al Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor, spune cã un agent are un salariu între 1.500 ºi 2.000 de lei, în timp ce un ofiþer, are între 2.200 de lei ºi 3.000 de lei.

“Sperãm ca aplicarea acestor sporuri, despre care se vorbeºte acum, sã nu-i favorizeze tot pe acei ºefi care au salarii foarte mari. Marea masã a angajaþilor este formatã din agenþi, ºi nu este corect ca salariile mici sã rãmânã mici, iar cele mari sã devinã ºi mai mari. Vom avea discuþii aprinse pe aceastã temã, ºi vom face tot ce ne stã în putinþã pentru ca sporurile sã se îndrepte în primul rând spre poliþiºtii cu salarii mici”, mai spune Doinel Malcoci.

poliþistului trebuie sã promoveze probele eliminatorii, respectiv examinarea medicalã ºi evaluarea psihologicã, precum ºi verificarea aptitudinilor fizice.

M.A.I. a precizat cã proiectul de act normativ asigurã transpunerea într-un cadru legal a prevederilor din Legea 360/2002, privind Statutul poliþistului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, privind protecþia specialã de care poate beneficia un poliþist în activitate.

ªeful Direcþiei Generale Anticorupþie, schimbat din funcþie ªeful Direcþiei Generale Anticorupþie din Ministerul de Interne, chestorul Jãnicã ArionÞigãnaºu, a fost schimbat din funcþie, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, fiind înlocuit cu comisarul-ºef Dan Dãnilã, care ocupa funcþia de ºef al Direcþiei Investigaþii din D.G.A. TIMPOLIS

Calificativele nesatisfãcãtoare pot duce la demiterea din Poliþie Noul proiect al legii privind Statutul poliþistului aduce modificãri ºi legate de modul de evaluare profesionalã al poliþiºtilor. Astfel, poliþiºtii vor fi evaluaþi anual, ca ºi pânã acum, însã, dacã vor primi calificativul „nesatisfãcãtor” sau de douã ori „satisfãcãtor”, cei cu funcþii de execuþie vor fi obligaþi sã urmeze cursuri de perfecþionare. Dacã nici dupã aceste cursuri nu primesc calificativul „bine” sau „foarte bine”, ei vor fi daþi afarã. În acelaºi timp, poliþiºtii care ocupã funcþii de conducere ºi care vor fi notaþi cu „nesatisfãcãtor” sau „satis-

fãcãtor” vor face obiectul unui control, iar dacã se vor descoperi neajunsuri, aceºtia vor fi trecuþi într-o funcþie inferioarã sau una de execuþie.

Vasile Lincu, preºedintele Sindicatului „Pro Lex”, afirmã cã sunt multe articole bune în noul Statut al poliþistului, care, pânã la un punct, a fost conceput împreunã cu „Pro Lex”: „Este un lucru bun cã s-a þinut cont de propunerea noastrã legatã de modul în care se acordã compensaþiile lunare pentru poliþiºtii care lucreazã departe de localitatea de domiciliu ºi care sunt obligaþi sã închirieze locuinþe”.

ªeful Direcþiei Generale Anticorupþie, chestorul Jãnicã Arion-Þigãnaºu, a fost schimbat din funcþie, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, fiind înlocuit cu comisarul ºef Dan Dãnilã, care ocupa funcþia de ºef al Direcþiei Investigaþii din D.G.A., potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax. În acelaºi timp, în funcþia de adjunct al D.G.A. a fost împuternicit comisarul-ºef Liviu Croitorescu, care ocupa funcþia de ºef al I.P.J. Ilfov. În locul acestuia a fost împuternicit comisarul-ºef Gheorghe Popescu.

Chestorul Jãnicã Arion-Þigãnaºu a fost împuternicit în funcþia de ºef al Direcþiei Generale de Management Operaþional din Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit unor surse din cadrul M.A.I., chestorul Aurel Vlãdulescu, care se afla la conducerea Direcþiei Generale de Management Operaþional, a fost trecut pe o funcþie de adjunct.

Chestorul Jãnicã Arion-Þigãnaºu a ocupat funcþia de ºef al Direcþiei Generale Anticorupþie din 23 noiembrie 2010, atunci fiind împuternicit în locul lui Liviu Popa, dupã numirea acestuia la conducerea Poliþiei Române. Ulterior, Jãnicã ArionÞigãnaºu a obþinut funcþia prin concurs.

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

5 - 8 decembrie 2013

Pe relaþia Timiºoara - Bucureºti sunt porþiuni de cale feratã pe care se circulã cu 15 kilometri pe orã l Guvernul vrea, însã, cale feratã de mare vitezã “made in China”

pe relaþia Viena - Constanþa

Conform declaraþiilor Ministerului Transporturilor, generate de Forumul Economic ºi Comercial China - Europa Centralã ºi de Est, organizat la Bucureºti, printre investiþiile prognozate a se derula în perioada urmãtoare de cãtre Statul român, cu companii de specialitate din China, se numãrã ºi o cale feratã de mare vitezã ce va trece prin vestul þãrii ºi va uni Viena cu Constanþa, via Bucureºti.

Proiectul pare paradoxal, în contextul în care, de ani de zile, Statul nu este în stare sã facã investiþii de infrastructurã minime pe calea feratã care leagã Banatul de Capitalã. Pe relaþia Timiºoara - Bucureºti sunt porþiuni în care trenul circulã cu 15 kilometri pe orã, din cauza stãrii infrastructurii. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Planuri mari pentru o “autostradã” feroviarã Conform declaraþiilor recente ale ministrului Transporturilor, Ramona Mãnescu, România vrea sã atragã investitori chinezi pentru un tren de mare vitezã ce va circula de la graniþa cu Ungaria pânã la Constanþa. România vrea sã atragã antreprenorii chinezi în mai multe proiecte de transport, dar prioritarã ar fi realizarea unei linii feroviare de mare vitezã de la graniþa cu Ungaria pânã la Constanþa, prin Bucureºti, având un cost estimat de 11 miliarde de euro.

Linia de mare vitezã ar intra în România dinspre Viena ºi Budapesta, cel mai probabil prin Arad, ºi, nu se ºtie deocamdatã dacã va îngloba, printr-o buclã, ºi Timiºoara. Valoarea lucrãrilor de la graniþa cu Ungaria pânã în Constanþa a fost estimatã la 11 miliarde de

euro. “Prima întâlnire de lucru va fi pe 10 decembrie, apoi în ianuarie, în prima jumãtate a lunii. Vom începe probabil cu un tronson, care este un pic mai uºor de realizat datoritã condiþiilor de teren. Interesul foarte mare este sã conectãm Portul Constanþa ºi sã îl dezvoltãm ulterior”, a declarat Ramona Mãnescu.

Ministrul a mai precizat cã discuþiile tehnice privind acest proiect urmeazã sã înceapã cu partenerii chinezi, varianta propusã de partea românã fiind de finanþare a proiectului printr-un parteneriat public-privat, deºi Statul român nu prea are experienþe fericite legate de relaþia cu firme private pe proiecte feroviare.

Ramona Mãnescu susþine cã proiectul care va lega Bucureºti de Viena ar avea un impact major asupra creºterii numãrului de pasageri pe calea feratã ºi ar permite circulaþia trenurilor cu viteze de peste 200 - 250 de kilometri la orã, valoarea estimatã pentru lucrãrile de infrastructurã ºi a construcþiilor de acostare pentru dezvoltarea terminalelor specializate ridicându-se la 294 de milioane de euro.“România are un bu-

get insuficient, iar fondurile europene nu acoperã toate proiectele de infrastructurã care pot fi realizate sau care trebuie realizate pentru a avea condiþii favorabile de dezvoltare economicã a regiunii. Este foarte clar cã trebuie sã gãsim surse de finanþare alternative”, spune ministrul Transporturilor, sugerând cã implicarea investitorilor chinezi în acest proces ar fi de naturã sã grãbeascã implementarea sa.

“Suntem departe de un astfel de proiect” Petricã Stoian, liderul Sindicatului Feroviar Miºcare Comercial Timiº, susþine cã suntem departe de un astfel de proiect, în condiþiile în care, în prezent, principala cale feratã care uneºte vestul þãrii de Capitalã are o infrastructurã depãºitã, fiind sectoare pe care se circulã extrem de greu, tocmai din cauza stãrii cãii ferate. “Abia în ultima perioadã au mai început unele lucrãri, dar timid, pe tronsoane cum ar fi Curtici Ilia. Raportat la felul în care se prezintã starea traseului Bucureºti -Timiºoa-

ra, pot spune cã suntem foarte departe de acel proiect al trenului de mare vitezã, care sã uneascã vestul þãrii de Capitalã”. Petricã Stoian mai spune cã se doreºte sã se facã investiþii pe zona aceasta, a Culoarului IV paneuropean, care este extrem de importantã, dar nu se reuºeºte, de ani buni. “În momentul de faþã, zona cea mai problematicã, din punct de vedere al stãrii infrastructurii, este cea de lângã Dunãre ºi pe porþiuni cum ar fi Caransebeº -Severin. Este ºi zona la care intervenþiile de modernizare sunt cele mai scumpe ºi mai dificile – e vorba de o zonã muntoasã, lângã Dunãre, cu tunele, viaducte ºi aºa mai departe”, mai spune liderul sindical timiºean.

“Pe traseul Bucureºti Timiºoara, se circulã ºi cu 10 - 15 kilometri pe orã” Sceptic faþã de proiectul trenului de mare vitezã se aratã a fi ºi Constantin Petreanu, liderul sindical timiºean

al Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier. În opinia sa, este extrem de greu sã se discute despre trenuri cu viteze de circulaþie de 250 - 300 de kilometri pe orã, în condiþiile în care pe relaþia Bucureºti - Timiºoara sunt porþiuni pe care se circulã ºi cu 10 - 15 kilometri pe orã, din cauza stãrii infrastructurii. “În zona Balota, de exemplu, în care se urcã, trenul circulã cu 10 - 15 kilometri pe orã, de vinã fiind starea cãii ferate.

Sunt probleme mari legate de aceastã magistralã, care este ºi cea mai importantã din þarã. Iar intervenþiile sunt foarte grele, pentru cã se circulã pe un singur fir, iar ca sã se facã lucrãri de reparaþii ºi modernizare de amploare ar trebui ca întreaga circulaþie sã fie opritã, pe o perioadã indefinitã, lucru care ar crea destule probleme”, crede liderul sindical. În opinia sa, cel mai afectat traseu de întârzierile cauzate de starea infrastructurii este ºi cel mai important, respectiv legãtura cu Capitala. În opinia sa, relaþia Timiºoara - Bucureºti a ajuns sã fie cea mai proastã linie interoperabilã din vestul þãrii, pe segmentul Lugoj - Caransebeº, ºi se poate constata cum, de la an an la an, durata cãlãtoriei Timiºoara - Bucureºti se lungeºte, din cauza limitãrilor de vitezã cauzate de starea infrastructurii.

Legat de proiectul liniei de mare vitezã Viena - Constanþa, Constantin Petreanu susþine cã este greu de înþeles de ce a fost inclusã Constanþa în aceastã “ecuaþie”. “Vorbim de trenuri de mare vitezã pentru cãlãtori, nu pentru marfã. Este foarte bine cã se realizeazã legãtura vestului þãrii ºi a unor capitale precum Viena sau Budapesta cu Bucureºtiul, dar nu înþeleg ce cautã Constanþa în acest proiect. Cred cã a fost pusã doar pentru cã unii au chef sã ajungã rapid la mare. ªi autostrada tot acolo s-a construit prima oarã, pentru bucureºtenii dornici sã ajungã rapid pe Litoral. Pe partea feroviarã da, vara ar fi suficienþi cãlãtori, dar acum îi numeri pe degete”, susþine liderul Federaþiei Sindicale Feroviare Drum de Fier.

Un alt traseu care exclude Timiºoara Ca atare, reprezentanþii C.F.R. S.A. ºi ai firmelor antreprenoare au semnat o minutã, prin care fiecare parte s-a angajat sã ia mãsuri pentru recuperarea întârzierilor înregistrate în graficul de execuþie a lucrãrilor. Întârzieri au fost constatate inclusiv pe tronsonul cel mai apropiat, din judeþul vecin, respectiv Frontierã Curtici - Arad, unde stadiul lucrãrilor este de doar 33%.

Reprezentanþii unor structuri sindicale feroviare locale spun cã, dacã autoritãþile judeþene s-ar fi mobilizat în ultimii ani, pentru refacerea podului feroviar de la Cenad, poate cã acest Culoar feroviar IV pan-european ar fi trecut prin Timiº, nu prin Arad ºi, chiar dacã nu ar fi fost aºa, prin refacerea podului feroviar de la Cenad s-ar fi realizat o legãturã fiabilã de transport fero-

de 23 de ani un reper al cetãþii

viar cu vestul þãrii, ceea ce ar fi adus foarte multe venituri la bugetele locale, fãcându-se, în acest sens, o comparaþie cu punctul de trecere rutier Cenad care nu a fost conceput de la început pentru traficul autocamioanelor, astfel cã tirurile intrã în þarã pe la Nãdlac ºi veniturile aferente rãmân în judeþul Arad.

La Consiliul Judeþean Timiº existã, teoretic, în lucru un proiect ce s-a dorit a fi promovat prin intermediul Regiunii D.K.M.T. – realizarea liniei ferate Timiºoara - Szeged, prin refacerea podului feroviar de la Cenad, argumentul fiind cã, în momentul de faþã, cãlãtoria pe calea feratã între oraºele mari ale Euroregiunii Dunãre-Criº-Mureº-Tisa, cum este Timiºoara, Szeged sau Subotica, presupune o duratã lungã de timp ºi este posibilã doar cu utilizarea unor servicii al cãror nivel de calitate lasã de dorit.

Foto TIMPOLIS

Ar fi regretabil ca ºi acest proiect sã ocoleascã Timiºoara, aºa cum s-a întâmplat în cazul lucrãrilor aferente Coridorului IV pan-european, finanþate din fonduri europene.

Pe acest tronson, reprezentanþii C.F.R. au constatat, recent, cã stadiul de execuþie a lucrãrilor de modernizare este întârziat ºi au cerut constructorilor sã respecte termenele de finalizare prevãzute în contracte, respectiv 2014 ºi 2015.

“S-a constatat insuficienta mobilizare a constructorilor pe anumite tronsoane, unde lucrãrile de reabilitare au evoluat într-un ritm scãzut faþã de situaþia raportatã în ultimele douã luni, ºi pe încadrarea în graficul de execuþie, astfel încât termenul de finalizare prevãzut în contracte sã fie respectat”, spun reprezentanþii C.F.R.

Pe lângã traficul rutier, Cenadul putea fi ºi pe harta traficului feroviar Tocmai de aceea, refacerea podului feroviar de la Cenad ar fi însemnat reluarea transportului feroviar internaþional pe aceastã rutã, lucru care ar fi adus beneficii economice enorme nu doar Timiºului ºi Csongradului – principalele ºi, de altfel, singurele judeþe

susþinãtoare ale acestui proiect –, ci întregii zone de vest a României.

Din pãcate, acest proiect pare deocamdatã a fi uitat de cãtre administraþia judeþeanã, poate ºi din cauza lipsei finanþãrii, dar ºi a dezinteresului judeþelor vecine.

actualitate

5 - 8 decembrie 2013

7

Adãposturi doar pentru un sfert din oamenii strãzii din Timiºoara Ca în fiecare iarnã, mulþi dintre oamenii strãzii care nu mai prind locuri în puþinele adãposturi de noapte din Timiºoara sunt clienþii Secþiilor de Urgenþã ale Spitalului Municipal ºi Judeþean.

Deºi aceste secþii nu sunt fãcute pentru cazare, ci pentru acordare de asistenþã medicalã de urgenþã, deocamdatã nu existã altã soluþie, pânã când va fi finalizat Centrul de Urgenþã pentru Persoane fãrã Adãpost, a cãrui construcþie a fost demaratã de cãtre Primãrie în acest an, pe strada Telegrafului. Construcþia va fi gata cel devreme dupã jumãtatea anului viitor, din cauza procesului cu locuitorii de pe stradã, care nu-ºi doresc în zonã un asemenea adãpost.

Medicinã Legalã Timiº a constatat decesul din cauza hipotermiei în peste 30 de cazuri, în marea majoritate fiind vorba despre oameni ai strãzii, gãsiþi îngheþaþi.

“Azilul” de la spital

bogdan.piticariu@timpolis.ro

700 de oameni ai strãzii ºi doar 200 de locuri de cazare De fiecare datã când începe îngheþul aferent sezonului rece, în Timiºoara se constatã cã nu existã suficiente locuri de cazare pentru oamenii strãzii, care riscã sã moarã îngheþaþi pe stradã, din cauzã cã nu au unde sã se adãposteascã, pe perioada nopþii.

Cele câteva centre de zi ºi de noapte înfiinþate la Timiºoara nu pot face faþã cererilor. Totalul numãrului de locuri disponibile abia dacã ajunge la 200, iar numãrul persoanelor strãzii este estimat de Poliþia Localã la peste 700.

Pentru cei care nu gãsesc loc în astfel de centre, rãmâne doar “alternativa” adãposturilor improvizate în

Pentru cei care nu gãsesc loc în astfel de centre, rãmâne doar “alternativa” adãposturilor improvizate în guri de canal guri de canal, în scãri de bloc ori în clãdiri pãrãsite. Aceste adãposturi sunt însã distruse periodic de Poliþia Localã, fie pentru cã se aflã pe domeniul public, fie pe terenuri private.

Pentru oamenii strãzii care doar teoretic au domiciliul în Timiºoara Direcþia de Asistenþã Socialã, din cadrul Primãriei Timiºoara, încearcã sã ofere cazare la adãpostul de pe strada Învãþãtorului, numãrul 8, unde sunt puse la dispoziþie doar 34 de paturi, ºi sã acorde un ajutor social lunar de 125 de lei. Ceilalþi sunt trimiºi spre casã, sau

cel puþin aºa se încearcã, pentru cã mulþi se dau jos din tren la prima staþie ºi se întorc la Timiºoara.

Greul îl duce, ca în fiecare an, Azilul de noapte „Pater Jordan”, de pe strada C. Brâncoveanu, care aparþine Federaþiei Caritas. Acesta poate gãzdui maximum 90 de persoane pe noapte. În nopþile cu multe grade sub zero, aici sunt cazaþi, însã, ºi peste o sutã de oameni, aceºtia fiind acceptaþi sã înnopteze pe scaune sau în holuri.

Tot Federaþia Caritas a înfiinþat Centrul de zi ºi de noapte pentru copii,

care dispune de 16 locuri ºi se ocupã de contactarea familiei, în mãsura în care acest lucru este posibil.

Posibilitãþi de cazare mai sunt, în caz de urgenþã, ºi la Fundaþia umanitarã “Timiºoara ‘89”, într-un centru de zi cu o capacitate de 24 de locuri.

Cu toatã implicarea sectorului O.N.G. ºi a Bisericii Catolice, posibilitãþile de cazare pentru oamenii strãzii nu trec în niciun an de 200 de locuri. În aceste condiþii, aproape 500 de oameni riscã sã îºi piardã viaþa, din cauza hipotermiei. Anul trecut, Institutul de

De când a început sezonul rece, Serviciul de Ambulanþã aduce oameni ai strãzii în secþiile de urgenþã ale spitalelor. Dupã ce sunt repuºi pe picioare, aceºtia trebuie, însã, sã se întoarcã în stradã. Anul trecut, în urma unor mãsuri ale Comandamentului de Iarnã, s-a dispus ca oamenii strãzii sã poatã fi gãzduiþi câteva ore pe zi pe holurile spitalelor, sã beneficieze de un ceai cald, însã doar atât. Mãsurã care, probabil, se va lua ºi în acest an. Însã secþiile de urgenþã ale Spitalului Judeþean ºi Municipal nu pot fi aglomerate cu oameni ai strãzii, care sã-ºi petreacã aici noaptea, pentru cã nu existã spaþii pentru acest lucru, iar secþiile în cauzã au scopul de a acorda asistenþã medicalã de urgenþã, nu cazare oamenilor strãzii. Însã, în lipsa altor alternative, nu o datã, când temperaturile sunt foarte scãzute, spitalele devin pseudo-aziluri de noapte. “Într-adevãr, mai aducem oameni ai strãzii pe care îi gãsim dormind pe stradã, în nopþile cu temperaturi scãzute, însã nu sunt foarte multe cazuri de hipotermie. Unii, din cauza stãrii de sãnãtate pe care o au, sunt internaþi, pentru ceilalþi, însã, sunt amenajate spaþii cu paturi, unde sunt lãsaþi sã stea pânã dimineaþã. La Spitalul Judeþean existã un astfel de spaþiu, iar cadrele medicale încearcã, aºa cum pot, sã-i ajute pe aceºti oameni”, spune dr.

Leonida Iancu, ºeful Serviciului de Ambulanþã Timiº.

Proiectul Centrului de zi pentru oamenii strãzii, blocat în instanþã Pentru a rezolva mãcar parþial problema oamenilor strãzii, Primãria Timiºoara a intenþionat sã transforme actuala Cantinã de Ajutor Social într-un centru pentru persoane fãrã adãpost.

Investiþia, pentru care s-au accesat fonduri europene, a fost însã blocatã în instanþã aproape doi ani. Valoarea proiectului este de aproape patru milioane de lei, ºi încã de acum doi ani a fost realizatã documentaþia tehnicoeconomicã ºi analiza cost-beneficiu, care au fost ºi aprobate de Consiliul Local Timiºoara.

Un avantaj major legat de acest proiect era faptul cã, de fapt, contribuþia proprie a Timiºoarei la cofinanþarea proiectului era foarte micã, de peste 64.500 de lei, ceea ce reprezintã doar 2% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

Din pãcate, proiectul legat de Centrul de zi de pe Telegrafului s-a lovit de opoziþia unor localnici din zonã, care nu au dorit amplasarea unei astfel de instituþii în vecinãtatea lor, unul dintre motivele invocate fiind cã scade valoarea proprietãþilor din zonã.

Reprezentanþii Primãriei s-au chinuit sã convingã rezidenþii de necesitatea acelui centru. Argumentele nu au fost

însã de naturã sã schimbe nimic, aºa cã disputa s-a mutat în instanþã ºi s-a terminat abia la mijlocul acestui an, când Primãria ºi Cantina de Ajutor Social au câºtigat procesul.

Din pãcate, aceastã disputã în instanþã a întârziat derularea proiectului, pentru care abia în luna octombrie s-a reuºit desemnarea antreprenorului care sã se ocupe de amenajarea Cantinei, pentru a deveni Centru de urgenþã pentru oamenii strãzii, contractul fiind adjudecat cu 1,61 milioane de lei.

“S-a semnat contractul ºi s-au demarat lucrãrile. Însã estimãm finalizarea investiþiei abia peste un an. Din pãcate, acest proces pe care l-am avut a tergiversat destul de mult implementarea proiectului”, declarã Gabriela Teslaru, ºef serviciu la Cantina de Ajutor Social Timiºoara.

Exista chiar riscul ca, în momentul în care se termina procesul, sã fie prea târziu pentru implementarea proiectului cu fonduri europene. Reprezentanþii conducerii Cantinei de Ajutor Social Timiºoara spuneau însã cã, dacã Municipalitatea pierdea posibilitatea finanþãrii din cauza acestui proces, iar instanþa dãdea câºtig de cauzã Primãriei în ultima fazã proce-

sualã, se analiza posibilitatea acþionãrii în instanþã a localnicilor cu care s-a derulat acest litigiu.

Oricum, în momentul de faþã, aproximativ 10% dintre persoanele care primesc hranã de la Cantina de Ajutor Social sunt persoane fãrã adãpost, personalul instituþiei fiind obiºnuit sã lucreze cu oamenii strãzii. Noul centru va avea douã etaje, ridicate în prelungirea clãdirii actuale, ºi va avea 10 - 12 locuri pentru cei din alte judeþe, adãpostiþi temporar aici, pânã se deruleazã procedurile pentru a fi trimiºi acasã. Programul de asistenþã în care vor fi incluse persoanele fãrã adãpost din Timiºoara se va întinde pe durata a nouã luni, în acest timp beneficiarii fiind asistaþi social din toate punctele de vedere. În motivarea necesitãþii acestui proiect reprezentanþii Primãriei Timiºoara specificã faptul cã “situaþia economicã socialã a municipiului Timiºoara, ca urmare a contextului general naþional ºi internaþional actual, duce la dificultãþi economice în dezvoltarea serviciilor sociale, chiar dacã nevoile identificate de dezvoltare ºi îmbunãtãþire a serviciilor sociale sunt stringente pe anumite domenii”, iar “lipsa

Când nu mai sunt locuri în paturile Centrului de noapte, oamenii strãzii sunt cazaþi pe holuri fondurilor face dificilã acordarea serviciilor sociale persoanelor defavorizate din comunitatea timiºoreana”.

Reprezentanþii Primãriei Timiºoara recunosc cã în momentul de faþã în municipiu existã o lipsã majorã de servicii destinate persoanelor strãzii.

Aceasta deºi sunt zeci de O.N.G.-uri autointitulate umanitare care au ºi primit finanþãri europene pe tot felul de proiecte cu tentã socialã, care nu

rezolvã însã cu nimic situaþia oamenilor strãzii. “Pânã în prezent, aceastã categorie socialã a fost monitorizatã ºi s-au aplicat doar mãsuri coercitive asupra lor, neexistând o reþea pluridisciplinarã de profesioniºti în asistenþã socialã stradalã, care sã aplice servicii individualizate asupra fiecãrui caz în parte, pânã la reintegrarea socio-familialã a acestora”, menþioneazã reprezentanþii Primãriei Timiºoara.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

5 - 8 decembrie 2013

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

5 - 8 decembrie 2013

9

Dupã ce au fost somaþi de Guvern sã-ºi facã ordine pe liste

Unii revoluþionari vor legi noi, alþii spun cã existã legi ºi trebuie doar voinþã politicã La împlinirea a 24 de ani de la Revoluþia din 1989, o parte dintre membrii asociaþiilor de revoluþionari din România mai cautã încã soluþii pentru rezolvarea situaþiei confuze generate de numãrul extrem de mare de revoluþionari ºi de planarea, asupra multora, a acuzelor de imposturã. Unii propun legi noi. Alþii nu sunt de acord cu ele ºi spun cã existã deja o lege, fiind nevoie doar de voinþã politicã pentru aplicarea ei. ligia.hutu@timpolis.ro

“Primus inter pares”, o iniþiativã care are în vedere exclusiv Timiºoara Decizia Guvernului Boc, de la sfârºitul lui 2011, referitoare la sistarea plãþilor indemnizaþiilor cãtre luptãtorii din Revoluþie, pe fondul crizei economice, a dat naºtere unei serii de polemici. Multe dintre acestea au mãcinat chiar din interior solidaritatea dintre membrii asociaþiilor de revoluþionari.

Iar aplicarea prevederilor Legii 410/ 2011, care ar fi trebuit sã discearnã între adevãraþii revoluþionari ºi revoluþionarii de mucava, nu a fãcut decât sã agraveze nemulþumirile.

Recent, reprezentanta Asociaþiei 16 Decembrie Timiºoara 1989, Maria Trãistaru, a declarat injustã decizia Guvernului Ponta de a acorda indemnizaþii exclusiv rudelor eroilor-martir, rãniþilor ºi celor arestaþi în timpul Revoluþiei din 1989. Cu atât mai mult cu cât în rândul acestora existã impostori.

Maria Trãistaru mai spune cã e necesarã o iniþiativã legislativã, o aºa-numitã Lege Timiºoara 1989, care sã îi aibã în vedere exclusiv pe acei participanþi la Revoluþie care au rezistat singuri în faþa represiunilor regimului comunist.

Liviu Bãcanã, reprezentant ºi el al Asociaþiei 16 Decembrie Timiºoara 1989, precizeazã cã e vorba, de fapt, despre douã proiecte legislative, dar cã

niciunul nu îºi propune sã substituie Legea Recunoºtinþei 341/2004, privind remunerarea cu caracter reparator a luptãtorilor ºi rãniþilor în Revoluþie, a urmaºilor eroilor-martir ºi a deþinuþilor.

Oricum, prin prevederile Legii 410/2011, Guvernul Boc a decis sistarea plãþilor cãtre luptãtorii din Revoluþie ºi cãtre urmaºii eroilor-martir, aºa încât, potrivit explicaþiilor oferite de Liviu Bãcanã, prin noile iniþiative legislative nu se doreºte decât sã se contureze niºte premise pentru recunoaºterea meritelor revoluþionarilor care au iniþiat ºi întreþinut miºcãrile de protest din oraºe cum sunt Timiºoara, Lugoj, Arad, Sibiu, Cluj, Reºiþa ºi Bucureºti.

Una dintre aceste noi iniþiative propuse de Asociaþia 16 Decembrie Timiºoara 1989, “Primus inter pares”, se referã exclusiv la revoluþionarii Timiºoarei, iar cealaltã, “Legea Timiºoara 1989 - Legea 0 a democraþiei româneºti”, se referã la liderii Revoluþiei din 1989, însã “nu în sensul acela elitist, care ar putea stârni imediat indignarea unora, cât în sensul legat de iniþierea ºi întreþinerea miºcãrilor de protest de pânã la momentul în care, din punctul nostru de vedere, Revoluþia a fost înfãptuitã. Din punctul de vedere al celor care ne-am aflat atunci în balconul Operei, revoluþia din Timiºoara a început cu Daniel Zãgãnescu ºi cu toþi cei care au fost autorii pantografelor din Piaþa Maria”.

Liviu Bãcanã se declarã dezamãgit de prestaþia instituþiilor Statului “care se acoperã de ridicol somând revoluþionarii sã îºi facã singuri curãþenie, eliminându-i pe impostori”, ºi aceasta în condiþiile în care cei care au eliberat certificatele de revoluþionar au fãcut parte din structuri ale Statului. În plus, reclamã Liviu Bãcanã, este injust faptul cã mulþi dintre revoluþionarii timiºoreni – acesta fãcând trimitere la Claudiu Iordache, Ion Marcu, Maria Trãistaru, Petre Boroºoiu, Emil Vlãdeºan, Sorin Oprea, Mihaela Munteanu, Adela Sãbãilã, Ioa Savu, Tudorin Burlacu, Nelu Dolca sau Dinu Buhãianu – sunt ignoraþi sau cã se încearcã

Liviu Bãcana

aruncarea numelor lor în derizoriu: “Este normal ca revoluþionarul Lorin Fortuna sã fie plasat pe lista celor care nu îºi mai primesc indemnizaþia de revoluþionar de la statul român, în vreme ce torþionarul Alexandru Viºinescu a primit vreme de zeci de ani o pensie uriaºã din partea aceluiaºi sistem?”

Potrivit declaraþiilor lui Liviu Bãcanã, în prezent existã în Timiºoara 282 de persoane care nu îºi mai primesc indemnizaþiile de revoluþionar.

Se declarã dezamãgit de faptul cã actualul premier practicã un exerciþiu pur retoric în ce priveºte problema revoluþionarilor, refuzând sã asume orice fel de mãsurã care ar putea tranºa problema ºi care ar putea ajuta sã se facã invocata curãþenie.

“Aceste certificate le-au fost acordate revoluþionarilor de cãtre instituþiile Statului român. Întrebarea mea este: De ce le-ai eliberat atunci impostorilor? Chiar dacã în primã instanþã aceste propuneri au aparþinut unor preºedinþi de asociaþii de revoluþionari, nu poþi spune cã au fost cu toþii mânjiþi, pentru cã aceste comisii care au eliberat certificatele de revoluþionar au avut în componenþã ºi alþi membri, nu doar pe aceºti preºedinþi. Au fost aceºtia cu toþii samsari de certificate?”, se întreabã Liviu Bãcanã. Acesta mai spune cã,

dacã se doreºte eliminarea impostorilor, ar trebui decisã înfiinþarea, pe o perioadã determinatã, a unei comisii de reverificare a activitãþii comisiilor care au întocmit listele cu revoluþionari.

Asociaþia 17 Decembrie: “Asociaþiile de revoluþionari nu au cum sã facã singure curãþenie” Corina Untilã, preºedintele Asociaþiei 17 Decembrie 1989 Timiºoara, spune cã nu au cum sã îºi facã curãþenie asociaþiile de revoluþionari, aºa cum le-a solicitat premierul Victor Ponta, atâta vreme cât au existat douã comisii interguvernamentale mandatate sã îndrepte erorile comise în beneficiul celor care ulterior s-au dovedit a fi niºte impostori. “Legea 341 trebuie respectatã. Se pare cã nici Guvernul Boc, nici Guvernul Ponta nu au vrut ºi nu vor sã facã luminã în aceastã problemã. Mie personal mi s-ar pãrea injust ºi imoral sã nu ne gândim la revoluþionarii din toatã þara, la eroii-martir ºi la copiii acestora”, mai spune reprezentanta Asociaþiei 17 Decembrie 1989.

Corina Untilã semnaleazã faptul cã asociaþia pe care o reprezintã ºi Asociaþia 21 Decembrie a Rãniþilor ºi Urmaºilor Eroilor Martiri din Reºiþa au trimis recent o scrisoare deschisã adresatã premierului, în care solicitau înlocuirea lui Victor Socaciu din fruntea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor. Acesta este acuzat, pe de o parte, de conflict de interese, dat fiind cã în perioada 2008 - 2012 a fost membru în Comisia Parlamentarã a Revoluþionarilor din Decembrie 1989, fiind responsabil cu eliberarea certificatelor de revoluþionar. Iar acum, în calitate de secretar de stat, a deschis în instanþã 88 de dosare, care fac referire la 4.373 de nume ale unor participanþi cãrora le este contestatã calitatea de revoluþionar.

“O datã cu sistarea plãþii indemnizaþiilor cãtre luptãtorii remarcaþi prin fapte deosebite au fost sistate ºi indemnizaþiile copiilor urmaºi de erou-martir cu vârsta peste 26 de ani, copii ai cãror pãrinþi nu au murit din cauza unei boli sau a vreunui accident, ci au fost uciºi de cãtre instituþiile Statului român, în Revoluþia din 1989. Este inuman sã continuãm sã îi facem pe aceºti copii sã creadã cã nu mai onorãm memoria eroilor noºtri, iar pe adevãraþii luptãtori cu merite deosebite sã-i aruncãm în groapa ruºinii, din cauza unor profitori”, se aratã în textul scrisorii pe care membrii Asociaþiei 17 Decembrie 1989 au adresat-o primului-ministru.

A.L.T.A.R.: “Dacã existã voinþã politicã, se va face luminã pe acest subiect” Virgil Hosu, reprezentantul A.L.T.A.R., declarã cã, personal, nu este de pãrere cã ar trebui creatã o altã lege, care sã se preocupe exclusiv de situaþia unora dintre revoluþionari în detrimentul celorlalþi. “Existã un cadru legal în acest moment, reprezentant de Legea Recunoºtinþei”, spune Virgil Hosu, care precizeazã cã Asociaþia 16 Decembrie Timiºoara 1989 este o organizaþie constituitã legal la Bucureºti, care funcþioneazã în prezent în Capitalã ºi cã reprezentanþii acesteia nu au iniþiat consultãri cu restul asociaþiilor de revoluþionari, referitoare la intenþiile de elaborare a unor noi proiecte de lege. Din punctul de vedere al liderului A.L.T.A.R., Legea Recunoºtinþei ar trebui sã facã obiectul preocupã-

rilor tuturor factorilor responsabili de lãmurirea situaþiei confuze referitoare la drepturile cuvenite revoluþionarilor.

“Important este ca legea sã fie una pentru toþi”, mai spune Virgil Hosu, care apreciazã cã “factorul decisiv în acest moment este voinþa politicã de a se face luminã pe acest subiect”. Liderul A.L.T.A.R. mai spune cã vinovaþii care au permis pãtrunderea impostorilor printre revoluþionarii adevãraþi trebuie traºi la rãspundere, precizând cã “persoanele care se fac responsabile de creºterea inexplicabilã a numãrului de pretinºi revoluþionari au fost retribuite din bani publici”. Aceste persoane, mai spune el, au fost parte din comisiile parlamentare care s-au ocupat de-a lungul timpului de problemele

revoluþionarilor sau au fost secretari de stat din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor. Acestora le-a fost solicitatã, de altfel, în mod repetat, demisia de cãtre reprezentanþii unora dintre asociaþiile de revoluþionari. Aºa cum s-a întâmplat în trecut cu fostul secretar de stat George Costin, cercetat sub acuza cã fabrica certificate de revoluþionar unor impostori, sau cum se întâmplã în acest moment cu actualul secretar de stat Victor Socaciu.

“Noi suntem de pãrere cã nu trebuia sã li se dea girul celor care au încercat sã îºi treacã dosarele care nu au corespuns prevederilor legii. Iar legea spune clar cã aceastã calitate le este recunoscutã celor care au parti-

cipat direct ºi nemijlocit la Revoluþie.

Aici, la Timiºoara, spre exemplu, din cele 986 de persoane care au avut înscrisuri de la Procuraturã cã au participat, doar 400 ºi ceva au obþinut avizul nostru pentru a-ºi întocmi certificate”, precizeazã Virgil Hosu. Acesta opineazã cã punctele de vedere formulate de cãtre cei care au dat aviz favorabil unor persoane ce ºi-au întocmit dosare care încãlcau legea trebuiau verificate, dar cã “nu existã interesul ºi voinþa politicã necesare în acest sens”. ªi aceasta câtã vreme, subliniazã Virgil Hosu, au fost implicate în luarea acestor decizii chiar persoane situate la vârful structurilor responsabile cu elucidarea situaþiei revoluþionarilor.

Virgil Hosu mai spune cã în acest

moment nu mai primesc niciun fel de indemnizaþii de la Statul român luptãtorii în Revoluþie, pe liste rãmânând doar cei care au fost rãniþi, urmaºii eroilor-martir ºi cei care au fost deþinuþi pe perioada evenimentelor din Decembrie 1989.

de 23 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

5 - 8 decembrie 2013

Divergenþe legate de majorarea pensiilor, cu reprezentanþii C.E. l Creºterea punctajului pentru Grupele I ºi II anunþatã ca posibilã,

deºi Comisia Europeanã nu e de acord

Comisia Europeanã recomandã statelor membre extrem de multã prudenþã în ceea ce priveºte majorarea cuantumului pensiilor, precizând cã trebuie sã se evite colapsul sistemelor de pensii, ce ar putea fi generat de dezechilibrele demografice aferente procesului de îmbãtrânire a populaþiei.

Guvernul Ponta anunþã, însã, ca aproape sigur acordul C.E. în privinþa majorãrii punctajului lunar pentru pensiile aferente fostelor grupe de muncã I ºi II.

nuarie 2014, o majorare care sã reprezinte mãcar o actualizare corectã cu rata inflaþiei.

157.000 de pensionari în Timiº

mircea.pavelescu@timpolis.ro

Optimism exagerat Guvernul a anunþat zilele trecute cã va discuta, în ianuarie, cu reprezentanþii F.M.I. ºi C.E. despre majorarea punctajului lunar pentru pensiile corespunzãtoare fostelor grupe de muncã I ºi II, iar din a doua jumãtate a anului 2014, aceastã majorare ar putea fi posibilã. Aceasta deºi se ºtie cã ambele entitãþi sunt, din principiu, împotriva majorãrilor cuantumului pensiilor, recomandând prudenþã în administrarea sistemelor de pensii de stat.

“Este un obiectiv politic al Guvernului, pe care l-am asumat, l-am bugetat în anul 2014. Într-adevãr, însã, nu a fost agreat încã forma finalã cu partenerii noºtri internaþionali, Comisia Europeanã ºi F.M.I. Ei vor fi în ianuarie la Bucureºti, pe baza noului buget adoptat arãtând cã existã acei bani ºi arãtând cã nu existã un deficit bugetar. Eu sunt convins cã din a doua jumãtate a anului

putem sã facem ºi acest lucru”, a declarat premierul Victor Ponta.

Majorarea pensiilor pentru condiþii deosebite de muncã, acordate persoanelor care au fost încadrate în fostele grupe I ºi II de muncã, dupã 1 aprilie 2001, a fost amânatã cu doi ani, pânã în 2014. Decizia a fost motivatã de Guvernul Boc prin faptul cã principala preocupare este plata tuturor pensiilor, lunã de lunã, în pofida dificultãþilor economice. Între timp, însã, e greu de crezut cã situaþia economicã s-a îmbunãtãþi atât de mult, încât sã nu mai existe astfel de preocupãri.

Rãmâne de vãzut ce se va întâmpla în perioada urmãtoare, mai ales cã, recent, Comisia de Muncã a Camerei Deputaþilor a aprobat proiectul legislativ prin care se reintroduce grupa 1 de muncã, cea a condiþiilor grele, care fusese desfiinþatã în urmã cu trei ani.

Proiectul în cauzã prevede ca românii care au lucrat în grupa 1 de muncã sã primeascã un spor de vechime de ºase luni pe an. Ulterior, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a cerut scoaterea proiectului de pe ordinea de zi a plenului, precizând cã nu s-a aprobat încã acordul cu F.M.I.

Conform angajamentelor luate faþã de C.E., situaþia bugetului de pensii va trebui echilibratã prin mãsuri care nu vor fi, cu siguranþã, populare, pentru cã pânã în anul 2060 cheltuielile cu pensiile vor reprezenta 13,5% din produsul intern brut, fiind estimatã o creºtere de 3,7 puncte procentuale faþã de situaþia din prezent. Ca atare, Guvernul trebuie sã þinã cont de acest dezechilibru bugetar inclusiv în ceea ce priveºte mãrirea cuantumului pensiei.

Cu toate acestea, reprezentanþii Ligii Pensionarilor Timiº susþin cã pensionarii timiºeni aºteaptã, de la 1 ia-

În prezent, la nivel naþional, pensia medie este de 759 de lei, iar numãrul pensionarilor depãºeºte 5,2 milioane. În Timiº, conform datelor Casei Judeþene de Pensii, pensia medie este ceva mai mare – respectiv 789 de lei, dar se remarcã discrepanþe foarte mari între pensiile medii pe categorii. Dacã pensiile de agricultor au o medie, la nivelul judeþului, de doar 332 de lei, pensiile de stat au o medie, pe judeþ, de 817 lei, în timp ce pensiile de serviciu, acordate judecãtorilor ºi procurorilor cu o vechime de cel puþin 25 de ani în magistraturã au, în Timiº, o medie de 8.730 de lei. În judeþ sunt în prezent 157.404 pensionari: 28.160 de pensionari cu pensii între 400 ºi 600 de lei, 5.629 de pensionari cu pensii între 351 ºi 400 de lei, 4.900 de pensionari cu pensii între 300 ºi 350 de lei, 7.134 de pensionari cu pensii între 200 ºi 300 de lei, 2.205 pensionari cu pensii între 100 ºi 200 de lei ºi 405 pensionari cu pensii pânã în 100 de lei.

“Deocamdatã, nu se ºtie nimic oficial despre aceste majorãri aferente grupelor de muncã I ºi II. Rãmâne de vãzut ce se va stabili de anul viitor, în urma discuþiilor cu F.M.I. ºi Comisia Europeanã”, spune Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

Facturi la gaze, mai mari cu 10% de anul viitor l

Sunt luate angajamente de aducere a preþului gazelor pânã la cel practicat la nivel european

Preþul gazelor pentru populaþie va creºte la 1 ianuarie cu 1%, dupã cum este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faþã de F.M.I. ºi Comisia Europeanã. Pe ansamblu, însã, anul viitor va aduce, prin scumpiri succesive, un preþ cu 10% mai mare a facturii la gaze pentru consumatorii casnici. sorin.olaru@timpolis.ro

Gazul, scumpit în serie Preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei Niculae Havrileþ a estimat, zilele trecute, cã în 2014 va avea loc o creºtere de 10% a preþului gazului pentru consumatorii casnici, procentul venind din calendarul de liberalizare convenit cu F.M.I. ºi Comisia Europeanã, precizând, totodatã cã, în 2013, pe total, a fost o creºtere a preþului gazului de “doar 9%”, în loc de 10%. Guvernul s-a angajat faþã de F.M.I. sã renunþe la preþurile reglementate la electricitate ºi gaze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cumpãra anual, în mai multe tranºe, energie ºi gaze de pe piaþa liberã.

În 2014 preþurile vor urca în patru trepte de 2 - 3% fiecare, pentru ca din 2015 creºterile sã fie uºor mai mari, de 2 - 4%. Majorãrile vor fi operate anul viitor în lunile ianuarie, aprilie, iulie ºi octombrie, ºi vor continua cu aceeaºi frecvenþã pânã la finele anului 2018. În 2016 ºi 2018, fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 ºi 2017 de 2 - 4%, respectiv de 2 - 5%, dar pe ansamblul fiecãrui an rata de creºtere rãmâne la 12%.

Pentru consumatorii noncasnici calendarul este mai scurt, dar prevede scumpiri mai accentuate. Astfel, preþurile vor creºte cu 5%, la 1 decembrie 2012, ºi cu 18% anul viitor (în trei etape, de 5%, în aprilie ºi iulie, respectiv 3%, în octombrie).

Conform opiniei unor economiºti români, din cauza unor greºeli ale autoritãþilor în negocierile cu F.M.I., consumatorii români vor plãti facturi tot mai mari la utilitãþi. În timp ce majoritatea statelor europene continuã sã îºi protejeze consumatorii ºi þin preþurile la energie ºi gaze la un nivel redus pentru populaþie, România va renunþa la acest lucru.

De suferit va avea în primul rând populaþia care, din 2018, va trebui sã îºi cumpere gazele ºi curentul la preþul pieþei, fãrã niciun ajutor din partea Statului. În prezent, populaþia primeºte

de 23 de ani un reper al cetãþii

preponderent gaze din producþia internã, de douã ori mai ieftine decât cele importate. Pânã în 2018, preþul pe care îl vor plãti românii va fi aºadar de circa douã ori mai mare. Afectaþi vor fi cam toþi consumatorii, în special cei care ºi-au montat centrale pe gaz.

Chiar dacã autoritãþile nu puteau evita la nesfârºit aceste scumpiri, din cauza directivelor europene care cer o piaþã liberã, în care sã dicteze cererea ºi oferta, puteau mãcar sã negocieze ca majorarea preþurilor sã se facã pe o perioadã mai îndelungatã. Astfel, impactul scumpirilor nu ar fi fost atât de mare.

Din cauza tãierilor de cheltuieli la buget, A.N.R.E. a amânat foarte mult comandarea unor studii care sã arate care este orizontul optim de timp în care sã se facã liberalizarea. Studiile, realizate în cele din urmã, au arãtat cã suportabil pentru populaþie ar fi fost un calendar de scumpire care sã se întindã pânã în 2020 sau chiar mai târziu. În România, populaþia plãteºte printre cele mai mici preþuri la gaze din U.E., însã nu se ia în calcul puterea de cumpãrare. Potrivit unui sondaj recent al INSCOP, aproape 60% din cei chestionaþi cred cã plãtim mai scump energia ca în alte state europene. Conform aceluiaºi sondaj, în medie, românii consumã 51,4% din venitul mediu al

gospodãriei pe energie electricã, gaz, agent termic ºi carburanþi în lunile de iarnã ºi 31,3% vara.

“Sperãm cã nu vom asista la o scumpire a gigacaloriei la Timiºoara” Reprezentanþii Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara spun cã rãmâne speranþa cã, în urma acestor scumpiri, nu vor exista scumpiri ale gigacaloriei la Timiºoara, generate de faptul cã, la Colterm, principala sursã

de producere a agentului termic sunt gazele naturale. Aceasta deoarece timiºorenii plãtesc în momentul de faþã unul dintre cele mai mari preþuri ale gigacaloriei, raportat la oraºele mari, ºi aproape dublu faþã de preþul plãtit în Bucureºti, unde nivelul de salarizare este mult mai mare decât în Timiºoara.

“Conducerea Primãriei a promis cã în aceastã iarnã nu vom avea scumpiri ale gigacaloriei la Timiºoara. Sperãm sã se þinã de cuvânt. Oricum, în niciun an scumpirile nu au fost fãcute la început de an, ci în varã sau toamnã”, spune Petru Olariu, preºedintele F.A.L.T.

intersecþii

5 - 8 decembrie 2013

11

18 noi camere de monitorizare instalate pe ºosele pentru a depista ºoferii fãrã rovinietã

Permise de conducere „separat” pentru ºoferii profesioniºti ºi amatori l Acestea sunt cerute de Sindicatul

Lucrãtorilor din Transport

Preºedintele Sindicatului Lucrãtorilor din Transport afirmã cã ºoferii profesioniºti rãmân “fãrã pâine” odatã cu suspendarea permisului de conducere pentru o încãlcare minorã a unei reguli de circulaþie ºi cere permise de conducere separat pentru profesioniºti ºi amatori.

TIMPOLIS

Preºedintele Sindicatului Lucrãtorilor din Transport, Elena Frandeº, a declarat, marþi, cã este necesar ca în legislaþie sã se opereze o diferenþiere între permisele de conducere pentru ºoferii profesioniºti ºi cei amatori, cum se întâmplã în alte þãri europene, precum Italia. Elena Frandeº a explicat cã, în prezent, ºoferii profesioniºti care se aleg cu suspendarea permisului de conducere pentru o încãlcare

minorã a unei reguli de circulaþie nu mai pot lucra ºi rãmân „fãrã pâine”. „La nivel naþional avem o problemã mare legatã de permisele de conducere ale ºoferilor profesioniºti. În momentul de faþã, permisul de conducere pentru ºoferii amatori este împreunã cu permisul de conducere al ºoferilor profesioniºti. În cazul în care un ºofer profesionist venit în þarã încalcã o regulã de circulaþie, automat i se suspendã permisul ºi rãmâne fãrã pâine, fãrã un loc de muncã. De aceea, sugerãm sã se facã separat, permis de conducere pentru ºoferii amatori ºi permis de conducere pentru profesioniºti, la fel cum este în Italia. În sensul în care el vine acasã în cele douã sãptãmâni libere ºi cu maºina personalã a sãvârºit o oarecare abatere, i se ia permisul de amatori, dar rãmâne cu cel profesionist, sã meargã sã lucreze. Nu rãmâne fãrã

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale anunþã cã a pus în funcþiune pe reþeaua de drumuri naþionale ºi autostrãzi 18 camere de monitorizare video, care li se alãturã celor 24 existente, pentru a depista autovehiculele care circulã fãrã rovinietã. oana.dima@timpolis.ro

Pânã la începutul acestei sãptãmâni în reþeaua rutierã naþionalã se aflau în funcþiune 24 de puncte de control (zece fixe ºi 14 mobile), cãrora li s-au adãugat alte 18. C.N.A.D.N.R. estimeazã cã, aºa, va fi sporit cu 75% gradul de control al autovehiculelor din trafic. “În perioada urmãtoare, pânã în

toamna anului 2014, vor mai fi instalate încã 45 de camere, ceea ce înseamnã creºterea ºi întãrirea sistemului de supraveghere cu aproape 100%”, se aratã într-un comunicat al C.N.A.D.N.R. Camerele au fost amplasate strategic, în puncte care nu pot fi ocolite de ºoferi, iar pe timpul nopþii sistemele de supraveghere vor detecta plãcuþele maºinilor, în infraroºu.

Compania precizeazã cã în urma amplasãrii primelor 24 de camere, în anul 2010, veniturile din taxa de rovinietã au crescut semnificativ: “ Numãrul mai mare de puncte de control genereazã creºterea gradului de plãþi voluntare a rovinietei cu un procent de minim 25%”.

C.N.A.D.N.R. a încheiat

pânã în prezent contracte care permit plata rovinietei de cãtre participanþii la trafic prin sistemul sms cu doi mari operatori de telefonie mobilã. “Urmeazã a fi încheiat contract ºi cu cea de-a treia mare companie de telefonie mobilã”, se mai aratã în comunicat.

Dispozitivele de control fac parte dintr-un sistem informatic compact al C.N.A.D.N.R. Pe ºosele sunt amplasate posturi de control dotate cu camere video, care recunosc numerele de înmatriculare ale maºinilor de la o distanþã de 20 de metri. Numãrul de înmatriculare al autoturismului este verificat în baza de date, ºi în cazul în care nu a fost plãtitã rovinieta, proprietarul maºinii este amendat.

pâine”, declarã, citat de Mediafax, preºedintele Sindicatului Lucrãtorilor din Transport, Elena Frandeº. Aceasta a arãtat cã, dacã se va da curs acestei idei, ar trebui instituite examene mai dificile pentru permisele de conducere ale ºoferilor profesioniºti. În acelaºi context, mai mulþi lideri sindicali din domeniul transporturilor din þarã au apreciat cã ºoferii de tir din România, care fac curse externe, sunt discriminaþi faþã de colegii lor de cãtre angajatori în ceea ce priveºte retribuþia, cazarea sau timpii de muncã, unii lucrând în „condiþii inumane”. Ei au precizat cã sperã sã se adopte o directivã europeanã care sã reglementeze aceste aspecte.

Potrivit Elenei Frandeº, la sindicatul pe care îl reprezintã sunt afiliaþi în jur de 1.000 de ºoferi de TIR, angajaþi de firme europene de transport.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

4

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

Foto TIMPOLIS

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 18 decembrie 2013, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 19 decembrie 2013.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

special

5 - 8 decembrie 2013

Bãncile spalã anual între 500 de miliarde ºi un trilion de dolari proveniþi din activitãþi criminale internaþionale Terorismul a devenit o activitate care ruleazã mari fonduri financiare, unele organizaþii dispunând de sume realmente impresionante. Aceste fonduri provin atât din ajutoarele asigurate de cãtre statele ce sponsorizeazã terorismul, cât ºi din cotizaþiile simpatizanþilor ori taxele adunate sub ameninþare, precum ºi din rãpiri, jafuri armate, trafic ilegal de droguri, armament, muniþii, explozivi. O anchetã a Congresului SUA, din 2001, aratã cã bãncile americane ºi cele europene spalã anual între 500 de miliarde ºi un trilion de dolari proveniþi din activitãþi criminale internaþionale, iar jumãtate sunt spãlaþi de bãncile din SUA. General r. prof. univ. Anghel Andreescu Comisar-ºef prof. univ. Nicolae Radu

Câmpul de acþiune al terorismului, extins în sfera economicului Câmpul de acþiune al terorismului s-a extins din sfera social-politicului ºi în cea a economicului. Terorismul ºi criminalitatea organizatã a “gulerelor albe”, cum o defineºte Sutherland, acþioneazã nu de puþine ori mânã în mânã, se întrepãtrund, se sprijinã reciproc ºi conlucreazã, iar sub acoperiºul unor pretinse revendicãri ºi motivaþii politice se adãpostesc exponenþi ai criminalitãþii. Se poate aprecia cã pentru a putea califica în mod corespunzãtor faptele denumite generic “acte de terorism”, este necesarã o analizã foarte

complexã, pornind îndeosebi de la mobilul acþiunii, scopul urmãrit, pericolul social pe care-l reprezintã, calitatea autorilor, starea de spirit a acestora, mijloacele folosite, locul sãvârºirii, cine sunt victimele ºi ale cui interese se vizeazã a fi prejudiciate, consecinþele ºi implicaþiile. Numai astfel se poate face o distincþie clarã între un act criminal de drept comun ºi un act terorist.

De la începutul secolului ºi pânã în prezent, terorismul s-a transformat în mod radical. Teroriºtii de stânga ai anilor ’70 nu mai existã: au murit, se aflã în închisoare ori sunt prea bãtrâni pentru a teroriza. Teroriºtii de astãzi, ca ºi motivaþiile lor, s-au schimbat. Diferenþa cea mai importantã faþã de trecut, afirmã Walter Lacquer, preºedintele Comitetului Internaþional de Investigaþii de la Washington, constã în faptul cã teroriºtii cu motivaþii etnice ºi religioase sunt mai puternici decât înaintaºii lor, mai ales cã suportul lor financiar provine de la un cerc mai larg de persoane. Teroriºtii ºi-au schimbat modul de a acþiona. Atacurile se înmulþesc, potenþialul distructiv creºte cu o rapiditate ºi mai mare, aceºtia devenind din ce în ce mai iscusiþi ºi mai greu de identificat.

Un lucru este cert ºi se referã la lipsa oricãror prejudecãþi în faþa opoziþiei militare clasice dintre douã sau mai multe state. În acestea, o þarã sau un grup de þãri vor fi atrase într-o confruntare armatã cu formaþiunile teroriste, care nu au o apartenenþã statalã directã. Drept confirmare a acestui aspect, remarcat de istoricul militar israelian Martin Van Krevell, poate servi faptul cã, acum, nici unul dintre conflictele militare existente în întreaga

de 23 de ani un reper al cetãþii

General r. prof. univ.

Anghel Andreescu lume nu este interstatal. Pentru mulþi observatori ai istoriei terorismului, începuturile acestuia corespund cu sfârºitul furtunos al secolului al XIX-lea, când niciun lider mondial nu pãrea sã fie în siguranþã, deoarece lumea încerca sãºi impunã propria voinþã faþã de respectivii suverani ºi când un numãr din ce în ce mai mare de anarhiºti împrãºtiau manifeste pe strãzi.

Dinamica terorii Terorismul are la bazã o acþiune violentã, menitã sã atragã atenþia generalã a publicului asupra scopurilor unor astfel de acte, sã genereze o puternicã reacþie din partea acestuia. În acest sens, Ulrike Meinhoff, întemeietoarea fostei organizaþii teroriste germane Baader - Meinhoff, scria cã “atentatele nu sunt destinate doar sã provoace teroare. Ele au, de asemenea, drept scop sã provoace o puternicã reacþie”. Terorismul constã într-o varietate de acte ºi fapte ilegale, inumane, dar ceea ce îl caracterizeazã es-

Comisar-ºef prof. univ.

Nicolae Radu te utilizarea constantã a violenþei pentru atingerea scopurilor, precum ºi dorinþa manifestatã de a le aduce la cunoºtinþa opiniei publice. Nu întâmplãtor, în planurile de acþiune ale organizaþiilor teroriste o atenþie deosebitã este acordatã modalitãþilor de evidenþiere a scopurilor în mass-media.

Ce a însemnat mass-media la 9/11 septembrie 2001? Manifestarea actelor teroriste din ultimul deceniu demonstreaza cã terorismul este mai mult decât o organizaþie haoticã, acþiunile sale fiind bazate pe resurse umane importante, dar mai ales pe o logisticã puternicã. În 2006, Panorama dãdea un plan detaliat al Al Qaida, pe o perioadã de 20 de ani, pânã la “victoria finalã”, susþinând cã terorismul nu va înceta niciodatã. Astfel: 2001- 2003 = trezirea, 2003 - 2006 = descoperirea, 2006 - 2010 = accesiunea, 2010 - 2013 = preluarea puterii, 2013 - 2016= naºterea Califatului, 2016 - 2020 = victoria finalã”. Sã mai fie posibil oare un conflict mondial, aºa cum preciza Osama Bin Laden, în comunicatele emise

Panorama dãdea un plan detaliat al Al Qaida pe o perioadã de 20 de ani, pânã la victoria finalã, susþinând cã terorismul nu va înceta niciodatã. Astfel: 2001- 2003 = trezirea, 2003 - 2006 = descoperirea, 2006 - 2010 = accesiunea, 2010 - 2013 = preluarea puterii, 2013 2016= naºterea Califatului, 2016 - 2020 = victoria finalã”. succesiv în anii 1996 ºi 1998? În mod evident, sfârºitul secolului trecut a marcat o proliferare a terorismului internaþional, þinând cont de mediatizarea fãrã limite a succeselor de conjuncturã obþinute de unele organizaþii ºi grupãri extremist-teroriste precum ºi de acceptare a terorismului ca modalitate de ducere a rãzboiului neconvenþional de cãtre unele state care au oferit sprijin miºcãrilor subversive. Firesc, ºi în planul conceptelor, bãtãlia asupra definiþiei terorismului este departe de a fi clarificatã.

Oare secretarul de stat Madelein Albright se gândea la Orientul Mijlociu când aprecia cã „americanii îºi vor merita rolul conducãtor deoarece vãd mai departe decât alþii”?

Terorismul internaþional va continua sã se manifeste, ca fenomen, în forma sa actualã reprezentând nu doar o ameninþare severã la adresa securitãþii naþionale a statelor, ci ºi o provocare majorã în planul stabilitãþii internaþionale, cu efecte negative asupra întregului sistem mondial.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

5 - 8 decembrie 2013

13

Zeci de localitãþi din Timiº, ameninþate de alunecãri de teren Conform ultimei versiuni a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean Timiº, a cãrui formã actualizatã urmeazã a fi aprobatã de cãtre consilierii judeþeni, zeci de localitãþi din Timiº sunt ameninþate de alunecãri de teren. De vinã sunt atât unele lucrãri de infrastructurã fãcute dupã ureche, cât ºi defriºãrile masive. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Confirmãri oficiale Consiliul Judeþean Timiº a definitivat, zilele trecute, forma actualizatã a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean, care stabileºte strategiile ºi direcþiile principale de evoluþie ºi dezvoltare la nivelul judeþului, în urmãtorii ani. Fiecare judeþ este obligat sã deþinã un asemenea plan ºi sã îl reactualizeze periodic, la cinci - zece ani, în funcþie de politicile ºi de programele de dezvoltare ale judeþului.

Cum s-a mai întâmplat ºi în trecut, au existat obiecþii legate de unele concluzii ale acestui studiu complex, dar Consiliul Judeþean Timiº a precizat cã “unele sesizãri de omisiuni s-au dovedit a fi nefondate, fie datoritã necunoaºterii documentaþiei în integralitatea ei, fie au solicitat abordãri de detaliu”.

Pânã la urmã, s-a ajuns la o formã finalã, cu o perioadã de valabilitate de zece ani. ªi, în aceastã formã finalã, studiul conþine un capitol numit “Zonele de risc tehnologic ºi zonele expuse la riscuri naturale”, care analizeazã, printre altele, ºi zonele de risc din judeþ expuse la alunecãri de teren de amploare. Conform studiului, spre deosebire de inundaþii, alunecãrile de teren sunt mai puþin previzibile ºi mai greu de prevenit. De asemenea, sunt ºi mai greu de localizat, pentru

cã, dacã inundaþiile se produc pe cursul apelor, astfel încât se pot lua mãsuri localizate, apariþia alunecãrilor de teren este greu previzibilã. Conform documentului, în Timiº, potenþialul de producere a alunecãrilor de teren ºi a proceselor de eroziune a solului este predominant scãzut ºi mediu, dar existã ºi suprafeþe importante, în estul judeþului, care au potenþial ridicat. Zonele de risc sunt centrate în jurul Lugojului ºi al comunelor Bethausen, Brestovãþ, Curtea, Fârdea, Margina, Nãdrag, Ohaba Lungã, Pietroasa, Recaº, Remetea Mare, Secaº ºi Victor Vlad Delamarina. În ceea ce priveºte suprafaþa afectatã, în Timiº s-a stabilit cã sunt 32.272 de hectare de terenuri moderat stabile, cu alunecãri de teren vechi ºi cu grad ridicat de risc în anii ploioºi, prin defriºãri sau încãrcare cu construcþii grele, 6.222 de hectare de terenuri cu stabilite redusã, cu eroziune puternicã, excesivã ºi alunecãri de terenuri active ºi alte 56.441 de hectare de terenuri stabile, dar cu fenomene locale de alunecare de teren.

Riscuri la toate formele de relief Pentru cã Timiºul este un judeþ cu toate formele de relief – muntos, colinar ºi de câmpie –, s-ar fi putut crede cã sunt ºi zone complet lipsite de riscuri, din punct de vedere al alunecãrilor de teren. Studiul de risc realizat de C.J. Timiº infirmã aceastã teorie.

Cu toate acestea, paradoxal, zona de munte e mai feritã de fenomenul alunecãrilor de teren în formã gravã, dintr-un motiv foarte simplu: protecþia oferitã de pãduri. “Etajul montan, redus la o parte din Munþii Poiana Ruscãi, se înalþã cu puþin peste 1.300 de metri, fiind aproape total împãdurit, ceea ce face ca aici sã aibã loc numai procese de eroziune

liniarã, pe firul vãilor ºi în rarele poieni. Eroziunea în suprafaþã este foarte redusã, nepunându-se probleme în ceea ce priveºte degradarea terenurilor”, se aratã în studiul C.J. Timiº.

Problema se schimbã cu totul în cazul zonei de deal, care e aproape total despãduritã ºi compusã aproape exclusiv din marne, pietriºuri ºi nisipuri, ceea ce dã posibilitatea unui ritm accentuat al miºcãrilor de pãmânt. Astfel, aratã Planul de amenajare a teritoriului, culmile deluroase, cu precãdere din Podiºul Lipovei, sunt afectate de o eroziune mai slabã, fiind împãdurite, ceea ce nu se poate spune despre Dealurile Pogãniºului, Dealul Dognecei ºi Dealurile Lugojului. “Eroziunea moderatã pânã la puternicã, dar cu pericol de accentuare ºi pe alocuri cu alunecãri este specificã versanþilor de vale din dealurile ºi pãrþile interfluviale din apropierea câmpiei. Mãsurile de reducere ºi prevenire a eroziunii sunt necesare pe suprafeþe extinse în toatã unitatea deluroasã ºi cu precãdere se impun terasãri pe versanþi, unele acumulãri de apã pe vãi ºi, pe alocuri, chiar împãduriri”, precizeazã documentul administraþiei judeþene.

Studiul definitivat ºi actualizat zilele trecute mai aratã cã, cu uºoare excepþii, cum e zona Timiºoarei, nici porþiunile de câmpie din judeþ nu sunt ferite de degradarea solului. “Degradarea terenurilor în câmpia joasã este legatã de excesul de umiditate – mulþimea canalelor de desecare a rezolvat în bunã parte, dar nu complet, aceastã problemã. La inundaþii foarte mari, apele de suprafaþã pot acoperi suprafeþe de sute sau chiar mii de kilometric pãtraþi. Dacã nu ar exista amenajãrile care s-au realizat pe râurile din Timiº – îndiguiri, desecãri, canalizãri, ecluze – cea mai mare parte a Câmpiei de Vest ar intra aproape anual sub apã”, se aratã în studiu.

Mãsuri de prevenire costisitoare ºi nu foarte eficiente În zonele de risc, mãsurile care pot fi luate – îndepãrtarea materialelor periculoase din zona de punere în miºcare a alunecãrii, drenaje pentru eliminarea excesului de umiditate din sol, amplasare de structuri de rezistenþã –, pe lângã faptul cã implicã niºte costuri destul de mari, nu garanteazã stabilizarea solului.

Nu doar trenurile sunt considerate factor agravant pentru alunecãrile de teren, ci ºi lucrãrile de infrastructurã fãcute dupã ureche. Dacã, de exemplu, în statele vest-europene, realizarea unei autostrãzi presupune lucrãri de consolidare a terenurilor prin care trece tronsonul, la noi, lucrurile stau exact pe dos. Exemplul cel mai recent este segmentul de autostradã Timiºoara - Lugoj, în cazul cãruia, la câteva luni de la inaugurare, se atrãgea atenþia asupra faptului cã în nodul rutier care leagã autostrada Timiºoara - Arad de ºoseaua rapidã Timiºoara -

Lugoj pãmântul nu a fost bine tasat, astfel încât în zonã au avut loc alunecãri de teren.

Nu în ultimul rând, studiul C.J. Timiº propune refacerea rapidã a suprafeþelor despãdurite abuziv, neautorizat, din zonele cu risc de producere a alunecãrilor de teren. Marea problemã este însã cã multe din aceste terenuri nu mai sunt ale Statului, fiind retrocedate proprietarilor privaþi, care au defriºat pãdurea dupã bunul plac.

“Zonele de risc maxim din judeþ sunt Coºeviþa, Ohaba ºi dealurile Lipovei, unde gãsim multe argile ºi luturi în sol. Risc mai existã ºi în zona Dealurilor Buziaºului, dar ceva mai redus”, susþine prof. univ. dr. Petru Urdea (foto), director pe programe masterale al Departamentului de Geografie al Universitãþii de Vest Timiºoara. Profesorul timiºorean, specializat pe geologie, precizeazã cã, întradevãr, nu întotdeauna terasãrile ºi împãduririle rezolvã problema alunecãrilor de te-

ren: “Depinde foarte mult cum se fac terasãrile – în unele zone pot chiar agrava eroziunea solului. Acelaºi lucru se poate spune ºi despre împãduriri – care pot creºte supra-sarcina exercitatã asupra versanþilor. În plus, dacã sunt copaci bãtrâni, aceºtia pot vibra atunci când sunt vânturi puternice, ºi vibraþia se transmite, prin rãdãcini, în sol. Dacã mai e ºi umezealã, sunt probabilitãþi mari de producere a unor alunecãri de teren”.

Asigurãri pentru riscuri inexistente În mod normal, introducerea sistemului de asigurãri obligatorii pentru locuinþe ar fi trebuit sã liniºteascã proprietarii de locuinþe din zonele cu potenþial ridicat de producere a alunecãrilor de teren. În realitate, însã, multe din imobilele din zonele de

risc nu au încheiate asigurãri tocmai din acest motiv. La fel ca în cazul zonelor cu potenþial ridicat de inundare din judeþ, majoritatea asiguratorilor nu s-au înghesuit deloc sã facã asigurãri în aceste zone, sau, dacã au existat “temerari”, poliþele de asi-

gurare erau foarte scumpe. În schimb, timiºorenii au fost asiguraþi aproape în totalitate împotriva riscului de alunecare de teren care, dupã cum susþine Federaþia Asociaþiilor de Locatari Timiºoara, în municipiu este ca ºi inexistent.

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

5 - 8 decembrie 2013

O invenþie româneascã privind regenerarea rapidã a nervilor periferici, premiatã cu aur la Bruxelles O echipã de cercetãtori români a primit medalia de aur la Târgul de Inovaþii - Innova de la Bruxelles, cu o nouã tehnologie medicalã care va permite regenerarea mai rapidã a suturilor nervilor periferici, în prezent fiind necesare grefe de nervi pentru salvarea zonelor afectate.

TIMPOLIS

Echipa – formatã din inginer Mãdãlina Albu, profesor doctor Ioan Lascãr, doctor Dragoº Zamfirescu, academician Maya Simionescu, doctor Ion Zegrea, doctor Marius Popescu ºi cercetãtoarele Irina Domnica Titorencu ºi Georgeta Bumbeneci – a fost premiatã pentru Biocond Nerv, tehnologie care permite regenerarea mult mai rapidã a suturilor ner-

vilor periferici.

Proiectul, desfãºurat în parteneriat de Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureºti, Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare Textile Pielãrie ºi Institutul de Biologie ºi Patologie Celularã „Nicolae Simionescu”, are o importanþã deosebitã atât din punct de vedere medical, cât ºi comercial. „În 10 la sutã din leziunile de nerv am putea folosi aceastã metodã. De fapt, este vorba despre un tub biologic care va ghida regenerarea nervului.

Pânã acum, eram nevoiþi sã recoltãm fragmente de porþiuni de nerv, adicã sã sacrificãm nervul, pentru a ajuta la regenerarea unui nerv important”, declarã, citat de Mediafax, profesorul Ioan Lascãr, ºeful Clinicii de chirurgie plasticã, de la Spitalul de Urgenþã Floreasca, din Bucureºti, membru în echipa

Proiect pentru ca pacienþii sã recupereze mai uºor banii daþi în spital pe medicamente ºi analize Spitalele ar putea fi obligate sã treacã, în fiºa de externare, medicamentele, materialele sanitare ºi investigaþiile plãtite de pacient, astfel încât sã-ºi recupereze mai uºor banii, propune dr. Sorin Paveliu, într-un proiect în atenþia ministrului Sãnãtãþii ºi a preºedintelui C.N.A.S. Medicul Sorin Paveliu, fost membru al Comisiei de sãnãtate din Camera Deputaþilor, explicã proiectul într-o scrisoare deschisã trimisã marþi ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, ºi preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Cristian Buºoi, anunþã Mediafax.

Sorin Paveliu este promotorul Legii 157/2008 care prevede cã pacienþii care ºi-au plãtit medicamentele sau investigaþiile paraclinice în timpul internãrii în spital beneficiazã, în baza unei dovezi, chitanþe sau facturi, de rambursarea tuturor cheltuielilor fãcute în aceastã perioadã. În scrisoarea deschisã, Sorin Paveliu îi felicitã pe ministrul Sãnãtãþii ºi preºedintele C.N.A.S. pentru cã s-au angajat sã îi sancþioneze pe cei care vor mai obliga pacienþii sã-ºi cumpere medicamente ºi materiale

sanitare, pe durata internãrii într-un spital public. Pe de altã parte, însã, el propune o soluþie pentru ca pacientul sã recupereze mai repede sumele cheltuite, în condiþiile în care, în opinia lui, cadrul legislativ actual nu eliminã bariera birocraticã. Sorin Paveliu propune instituirea obligaþiei spitalului de a înscrie în scrisoarea medicalã întocmitã la externare a tuturor medicamentelor, materialelor sanitare ºi investigaþiilor la care pacienþii aveau dreptul gratuit ºi au fost nevoiþi sã le achiziþioneze personal. Decontarea acestor cheltuieli, mai propune dr. Paveliu, se va face la nivelul preþului plãtit de spital la ultima achiziþie a respectivelor medicamente sau materiale, iar în cazul investigaþiilor, la preþul de decontare practicat de C.N.A.S. în ambulator, pentru acestea. Totodatã, sumele astfel evidenþiate devin creanþe ale spitalului ºi vor fi înregistrate ca atare în contabilitatea proprie, în cazul în care nu sunt decontate la externare. În plus, termenul maxim de platã trebuie sã fie de 30 de zile, dupã care se vor aplica majorãrile percepute de stat pentru neplata la timp a contribuþiei la Fondul Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate de cãtre asigurat, mai propune Sorin Paveliu. (TP)

de 23 de ani un reper al cetãþii

de cercetãtori.

Medicul Dragoº Zamfirescu spune, la rândul sãu, cã regenerarea nervoasã este ultima frontierã în microchirugie. „Sunt situaþii în care capetele unui nerv secþionat nu se pot sutura cap la cap. În acest caz, variantele terapeutice sunt folosirea unei grefe nervoase recoltate din altã parte a corpului uman (cu un deficit senzitiv corespunzãtor) sau folosirea de conductoare tubulare de regenerare” . Acesta mai spune cã se intenþioneazã folosirea acestui produs – care are aplicabilitate imediatã – în operaþii de microchirurgie a nervilor periferici, cu consimþãmântul prealabil al pacientului. „Regenerarea nervoasã este, practic, ultima frontierã în microchirurgie. De 30 de ani nu s-a schimbat mai nimic, se fac aceleaºi proceduri, cu aceleaºi rezultate”, mai spune prof. Zamfirescu.

Invenþia româneascã are ºi o mare valoare comercialã. Existã douã firme în lume care produc tehnologii asemãnã-

toare, dar cu preþuri de 500 de dolari pentru un tub de doi centimetri. Produsul românesc costã în jur de 30 de euro.

Potrivit indicelui de consum european pentru serviciile de sãnãtate 2013

România, pe roºu la rezultatele tratamentelor medicale Inechitatea dintre Europa bogatã ºi cea sãracã, pe linia serviciilor de sãnãtate, este în creºtere. Anul acesta, România se aflã pe locul 33 în ceea ce priveºte indicele de consum european pentru serviciile de sãnãtate, cu un punctaj de 478 puncte din maximum 1.000.

Impactul crizei, resimþit ºi în sistemul medical Pentru prima datã din 2005, când au început mãsurãtorile, Indicele de consum european pentru serviciile de sãnãtate (EHCI) poate detecta o diferenþã în ceea ce priveºte serviciile de sãnãtate între pãrþile bogate ºi puternice financiar ale Europei ºi pãrþile mai puþin bogate, lovite de crizã, declarã reprezentanþi ai Medlife, întrun articol postat pe pagina clinicii. În 2013, abia dacã mai existã vreo þarã cu venit mediu în jumãtatea de sus a Indicelui.

Rezultatele unor tratamente, cum ar fi cele privind cancerul ºi supravieþuirea bebeluºilor, continuã sã se îmbunãtãþeascã în toatã Europa.

Criza loveºte, însã, pãrþile mai sãrace ale Europei, cu consecinþe în ceea ce priveºte plata privatã, aºteptarea pentru tratament ºi accesul la medicamente. Totuºi, asistenþa medicalã europeanã continuã sã se îmbunãtãþeascã, în ciuda crizei.

Recomandãrile EHCI pentru îmbunãtãþire Anul acesta, România se aflã pe locul 33 în ceea ce priveºte indicele de consum european pentru serviciile de sãnãtate, cu un punctaj de 478 puncte din maximum 1.000. În 2012 s-a clasat pe locul 32, cu 489 puncte. Doar Serbia stã mai prost decat România anul acesta. Olanda rãmâne în top, obþinând 870 puncte din maxim 1.000. Ea este urmatã de Elveþia, Islanda, Danemarca ºi Norvegia.

Aceasta face ca interpretarea clasificãrii EHCI, care reprezintã Indicele de consum european pentru serviciile de sãnãtate, sã fie destul de complicatã, explicã dr. Arne Bjornberg, preºedinte HCP ºi ºeful cercetãrii, citatã în acelaºi articol publicat pe pagina Medlife.

Aceasta mai spune cã serviciile de sãnãtate din România reflectã situaþia generalã sumbrã de zi cu zi. Totuºi, echitatea la nivelul de bazã pare sã nu scadã, deºi mita pentru doctori constituie un tipar consacrat. Pacienþii români pot profita de reþete-

le electronice ºi de informaþiile de pe internet în ceea ce priveºte produsele farmaceutice, deºi transparenþa ar putea dezvãlui mai degrabã lipsa de medicamente disponibile. Când România, alãturi de Bulgaria ºi Serbia, este pe roºu la toþi indicatorii privind rezultatele, situaþia este alarmantã, declarã reprezentanþii Medlife. Pe termen scurt, în centrul atenþiei trebuie sã fie menþinerea funcþiilor de bazã, cum ar fi mortalitatea infantilã scãzutã.

Dar nici mãcar aceste calitãþi nu par sã fie sigure în România de astãzi. La informarea ºi drepturile pacienþilor stãm mai bine decat Serbia ºi am obþinut acelaºi scor ca Spania, 92. La accesibilitate, la timpii de aºteptare pentru tratament, este acelalºi scor cu cel înregistrat de Anglia, Norvegia Malta ºi Polonia. Dar la rezultatele tratamentelor suntem pe ultimul loc, alãturi de Serbia.

Toþi indicatorii sunt pe roºu, inclusiv cei privind mortalitate infantilã, ratele de avort, anii de viaþã pierduþi, a cãror pierdere putea fi prevenitã, depresia ori infecþiile cu stafilococi meticilino-rezistenþi.

La gama de servicii medicale oferite suntem pe ultimul loc, cu un scor de 63, printre indicatori numãrându-se transplantul de rinichi la un milion de locuitori, includerea serviciilor de stomatologie în pachetul de bazã, plãþile informale cãtre doctori, îngrijirea bãtrânilor ºi operaþiile de cezarianã. În ceea ce priveºte prevenþia, nu avem probleme cu vaccinarea anti HPV ºi nici cu consumul de zahãr, dar suntem pe roºu la vaccinarea copiilor, la problemele ce þin de tensiune arterialã, de consum de alcool ºi de lipsã de activitate fizicã. În domeniul farmaceutic, România este pe roºu la majoritatea indicatorilor, incluzând accesul la medicamente noi, medicamente pentru artritã, pentru schizofrenie ºi la tratamentele noi pentru cancer.

Sistemele de sãnãtate bazate pe asigurãri sunt superioare?

Sistemele de sãnãtate finanþate de asigurãri („sistemele Bismarck“) par din ce în ce mai bune faþã de sistemele bazate pe taxe („Beveridge“), relevã indicele de consum european pentru servicii de sãnãtate EHCI. Existã sisteme de sãnãtate reuºite finanþate din taxe, dar mai ales în þãrile mici ºi bogate, cum ar fi Danemarca, Islanda ºi Norvegia.

Majoritatea þãrilor cu sisteme de sãnãtate cu performanþe superioare, cum ar fi Olanda, Elveþia, Belgia, Germania ºi Franþa, se bazeazã pe asigurãri.

integrame

28 noiembrie - 1 decembrie 2013

15

Un poliþist scoþian este întrebat la un exerciþiu ce ar face ca sã împrãºtie mulþimea care demonstreazã ilegal. Acesta rãspunde: - Mi-aº da jos cascheta ºi aº începe sã fac o colectã de bani... l

Un turist aflat în Scoþia viziteazã Loch Ness-ul în speranþa de a-l vedea pe Nessie.

Dezamãgit dupã o vreme, întreabã un localnic: - Când se aratã monstrul, de obicei?

- Dupã cinci pahare de scotch, îi rãspunde acesta. l

Baciul îºi paºte oile pe culmea muntelui. Se apropie un turist.

- Bunã ziua, baciule. Frumoase oi ai.

- Mda, frumoase. Alea albe.

- Da' alea negre?

- Pãi... º'alea negre.

- Dar lapte dau?

- Dau, cum sã nu dea. Alea albe.

- Da' alea negre?

- Pãi... º'alea negre.

- Dar miei fac?

- Faaac. Miei mulþi ºi sãnãtoºi. Alea albe.

- Da' alea negre?

- Pãi... º'alea negre.

- Dar ceva lina scoþi de pe ele?

- Lina? Dau muuultã lina. Alea albe.

- Da' alea negre?

- Pãi... º'alea negre.

- Baciule, de ce spui mereu "alea albe"? Ce-au oile albe deosebit?

- Pãi... alea albe sunt ale mele.

- Da' alea negre?

- Pãi... º'alea negre. l

Un oarecare dintr-un sat îndepãrtat soseºte la Bucureºti, se suie într-un taxi ºi comandã ºoferului: - Du-mã în principiu! ºoferul: - Unde?

- În principiu, þi-am zis! În fine, dupã mai multe încercãri de a-l lãmuri pe ºofer unde voia sã meargã, bãdia spune: - Pãi mi-a spus ºi mie cineva cã la Bucureºti, în principiu, se gãsesc de toate! l

Iþic ºi ºtrul se întâlnesc la azilul de bãtrâni.

- Mã Iþic, ce cauþi tu aici? Eu auzisem cã i-ai lãsat aºa de mulþi bani lu’ fi-tu, cã te-a bãgat la azilul ãla de lux, ce cauþi aici, la azilul ãsta de stat?

- Mã ºtrul, am cerut sã fiu mutat aici.

- Dar de ce? Nu era mai bine acolo?

- Nu, mã, nu mã simþeam bine.

- Dar ce s-a întâmplat? Doctorii nu te tratau bine?

- Ah, nu mã puteam plânge.

- Atunci, asistentele nu erau suficient de atente?

- Nu mã puteam plânge.

- Femeile de serviciu, portarii, se purtau urât cu bãtrânii?

- Nu, nu mã puteam plânge.

- Camera ta nu era suficient de mare, de curatã, nu te lãsau pe afarã?

- Nu mã puteam plânge.

- Pãi, dacã-þi era atât de bine acolo, de ce ai venit aici?

- Aici mã pot plânge.

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

5 - 8 decembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.