Timpolis 2007

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Constituþia, referendumul ºi algebra disperãrii melania.cincea@timpolis.ro odificarea controversatã ºi abuzivã a Constituþiei este un proiect blocat. Cel puþin pânã la alegerile prezidenþiale de anul viitor.

Indiferent de calculele nerealiste invocate de Victor Ponta. egea referendumului, în forma gânditã de USL – care prevede reducerea pragului de prezenþã la referendum la 30% ºi introducerea condiþiei unui vot de 25% din alegãtori, pentru validarea rezultatelor – ºi cu scopul expres pentru care a fost conceputã – trecerea fãrã probleme a proiectului de Constituþie marca USL –, este constituþionalã, spune CCR. Totuºi, îºi va face efectul tardiv, adicã dupã primul tur al prezidenþialelor de anul viitor. Sau nu ºi-l va mai face. hiar dacã Victor Ponta declarã cã referendumul pentru revizuirea Constituþiei poate fi organizat concomitent cu prezidenþialele, în primul sau al doilea tur de scrutin, susþinând cã termenul de un an, solicitat de CCR, poate fi respectat, algebra disperãrii nu va putea schimba lucrurile. La fel, nu vor schimba lucrurile nici minciunile lansate de dl Ponta, descalificante pentru poziþia de reprezentant al Puterii executive a þãrii. “Astãzi este 14 noiembrie, deci, în mod normal, în maxim zece zile, chiar dacã abuzeazã din nou preºedintele ºi o þine zece zile, ar fi 24”, afirma premierul, imediat dupã anunþarea deciziei CCR. Potrivit legii fundamentale, cele zece zile invocate de dl Ponta curg din momentul comunicãrii cãtre ºeful statului a deciziei CCR, nu din momentul votului. Iar decizia CCR este anunþatã, de regulã, în douã - trei sãptãmâni dupã votul judecãtorilor constituþionali. Adicã, nu se va putea vorbi despre data de 24 noiembrie. hiar dacã premierul declarã cã, în cazul în care preºedintele Bãsescu va refuza sã promulge legea, actul de promulgare va fi semnat de cãtre preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului, acest lucru nu va schimba datele problemei. Pentru cã e doar un neadevãr spus cu o lejeritate inconºtientã. Aceeaºi Constituþie – pe care dl Ponta ori nu o cunoaºte, ori o ignorã – aratã cã promulgarea legilor se face de cãtre ºeful statului. E o atribuþie preluatã de preºedintele Senatului doar în condiþiile vacantãrii funcþiei prezidenþiale. i mai e un aspect care pune sub semnul întrebãrii succesul Constituþiei USL. Referendumul pentru revizuirea legii fundamentale trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptãrii proiectului sau a propunerii de revizuire – aºa prevede legea fundamentalã. Or, nu e sigur cã toamna viitoare va prinde actuala majoritate parlamentarã în bune relaþii de convieþuire politicã, pentru ca acest controversat proiect constituþional sã fie adoptat. Un proiect de Constituþie în care nu s-a pus accent pe modificarea ei acolo unde forma actualã s-a dovedit generatoare de tensiuni – gen coabitarea între un ºef de stat ºi un premier cu opþiuni politice diferite ori suspendarea preºedintelui din funcþie. Un proiect de Constituþie care oferã puteri discreþionare Parlamentului – definit ca “organul reprezentativ al poporului român, forul suprem (sublinierea mea – n.a.) de dezbatere ºi decizie al naþiunii ºi unica autoritate legiutoare a þãrii ” – ignorând principiul cã orice stat democratic se bazeazã pe principiul limitãrilor ºi echilibrelor, pe o departajare între Puteri, care sã nu excludã însã cooperarea între ele. rin urmare, aceastã modificare controversatã ºi abuzivã a Constituþiei este un proiect blocat, cel puþin pânã la alegerile prezidenþiale de anul viitor. Asta, indiferent de dorinþa unora dintre actanþii Puterii, indiferent de calculele d-lui Ponta, desprinse dintr-o algebrã a disperãrii.

M L

C

Anul XXII Nr. 2007 21 - 24 noiembrie 2013 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Credit de 200 de milioane de lei, aprobat în principiu de Consiliul Judeþean

Spitalul de Copii îºi va recupera temporar clãdirea Secþiei de Pneumologie Discuþii cu scântei, finalizate cu promisiunea lui Vladimir Cârpaci cã va acorda Primãriei în folosinþã gratuitã pentru doi - trei ani clãdirea în care a funcþionat Secþia de Pneumologie a Spitalului de Copii, au fost purtate la sediul Primãriei Timiºoara între reprezentanþii Municipalitãþii ºi cei ai clanului Cârpaci. Acestea au vizat tentativa de soluþionare pe cale amiabilã a situaþiilor tensionate referitoare la numeroasele imobile din oraº care au intrat pe cãi discutabile în posesia unor cetãþeni romi înstãriþi. pag.2

ªi Consiliul Judeþean Timiº, ºi Primãria Timiºoara vor 80% din acþiunile de la Aeroport

l Mai mulþi consilieri judeþeni spun

cã ar fi trebuit analizate toate variantele de finanþare înainte de a lua decizia de a îndatora bugetul

pag.3

Prof. univ. dr. Dan Poenaru:

“Faptul cã banul nu urmãreºte pacientul defavorizeazã performanþa”

C

Cu câteva ore înainte de începerea unei conferinþe internaþionale pe probleme de ortopedie ºi traumatologie, pe care o organizeazã la Timiºoara, pentru al doilea an consecutiv, l-am invitat pe prof. univ. dr.

Dan Poenaru, directorul Clinicii II Ortopedie ºi Traumatologie din Timiºoara, la un interviu. Sã vorbeascã despre acest eveniment la care sunt prezente nume de rãsunet ale ortopediei internaþionale, venite la Timiºoara nu doar sã conferenþieze, ci ºi sã opereze. Sã vorbeascã despre problemele cu care se confruntã la clinicã, unele incredibile, în ciuda cãrora se face, totuºi, înaltã performanþã.

ª

pag.6 - 7

Foto TIMPOLIS

P

Consiliul Local Timiºoara aproba, luna trecutã, un proiect de hotãrâre prin care Primãria se arãta de acord ca 80% din acþiunile la Aeroportul „Traian Vuia” Timiºoara sã fie preluate de Consiliul Judeþean Timiº, urmând ca, ulterior, „pe cuvânt de onoare”, administraþia judeþeanã sã accepte sã acorde ºi Primãriei un procent din aceste acþiuni. Acum însã lucrurile s-au schimbat.

Decizia C.J. Timiº de a contracta un credit bancar de 200 de milioane de lei, pentru o listã de proiecte neclarã, este contestatã de câþiva consilieri judeþeni Decizia Consiliului Judeþean Timiº de a contracta un credit bancar de 200 de milioane de lei, pentru o listã de proiecte care nu este foarte clarã, este contestatã de câþiva consilieri judeþeni. Aceºtia spun cã oficialii C.J. Timiº trebuiau sã identifice dacã nu existã alte surse de finanþare, înainte de a îndatora administraþia jude-

þeanã pânã aproape de limita permisã de lege. În plus, spun ei, C.J. Timiº nu ºtie cu exactitate care e lista de proiecte care ar urma sã fie finanþatã cu acest credit. Toate eforturile de a creºte gradul de transparenþã ºi siguranþã al acestui împrumut au fost, însã, respinse de cãtre maºinãria de vot a majoritãþii U.S.L. pag. 4

Radarele fixe, o isterie care revine în actualitate În 2010, în urma unei campanii media care demonstra abuzurile ce se pot comite ºi tendinþa de privatizare a amenzilor de circulaþie, I.G.P.R. interzicea amplasarea de radare fixe pe ºosele. În Timiº, fuseserã însã semnate o serie de contracte de principiu, iar rezultatele controalelor A.N.R.M.A.P., au relevat cã în majoritatea cazurilor aceste contracte au fost negociate de Primãrii încãlcându-se legea achiziþiilor publice. Însã povestea radarelor fixe nu s-a încheiat, existând perspectiva reluãrii acestei afaceri, fiind invocatã o directivã europeanã care trebuie aplicatã în perioada urmãtoare. pag. 13

2

social Dan Lazea, preºedinte interimar al Forþei Civice Timiº: 21 - 24 noiembrie 2013

„E puþin important ce actor politic local va fi desemnat campionul luptei împotriva mafiei imobiliare, dacã rezultatul e o acþiune fermã” Reprezentanþii Forþei Civice Timiº apreciazã cã finalitatea luptei împotriva mafiei imobiliare din Timiºoara este mai importantã decât desemnarea unui campion din rândul actorilor politici locali din Primãrie. În plus, pledeazã pentru abordarea pe fond a problemelor de care depinde binele comunitãþii. ligia.hutu@timpolis.ro

Problemele oraºului, mai importante decât sediul P.S.D. Preºedintele interimar al F.C. Timiº, prof. univ. dr. Dan Lazea, acuzã cã, în urmã cu câteva sãptãmâni, a avut loc o tentativã de vot menitã sã ofere spre vânzare sediul P.S.D. Timiº, Forþa Civicã Timiº fiind cea mai vocalã organizaþie care a semnalat aspectele problematice ale respectivului demers.

„P.S.D. nu îi este negat acest drept, dar poblema de fond o reprezintã analiza oportunitãþii deciziei Municipalitãþii de a scoate respectivul imobil la vânzare, în condiþiile în care existã la nivel local necesitãþi presante de spaþiu pentru o serie de instituþii aflate în subordinea Primãriei”.

Dan Lazea mai spune cã disputele iscate în jurul subiectului legat de valoarea atribuitã imobilului a plasat într-un con de umbrã oportunitatea deciziei de vânzare a unei clãdiri din patrimoniul Primãriei. Asta, în contextul în care vânzarea sau înstrãinarea unei proprietãþi aparþinând comunitãþii locale apare, din perspectiva unei viitoare descentralizãri, drept o opþiune inoportunã. „A avea în proprietate asemenea clãdiri permite sã poþi redistribui spaþii din patrimoniul oraºului în folosinþa unor instituþii-cheie ºi sã rezolvi astfel o problemã acutã a oraºului”, spune Dan Lazea, care a oferit e-

xemplele unor situaþii cu care s-a confruntat Primãria, recent – Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, Liceul de Arte ºi Casa Studenþilor. În chestiunea legatã de atribuirea unui sediu pentru F.C. Timiº, solicitare pe care Municipalitatea o ignorã de aproape un an, Dan Lazea a precizat cã dosarului întocmit de F.C. Timiº i-au fost anexate recent documentele invocate de reprezentanþii Municipalitãþii drept motivaþie pentru nesoluþionarea pânã în prezent a cererii ºi cã, din acest moment, decizia rãmâne una de ordin strict politic.

Importantã e finalitatea acþiunii În ceea ce priveºte disputele politice din interiorul Primãriei Timiºoara, profesorul Dan Lazea a propus abordarea subiectului într-o paradigmã focalizatã pe finalitatea demersului în sine ºi mai puþin pe chestiunile legate de for-

mã: „În ce ne priveºte, salutãm implicarea autoritãþilor locale în combaterea fenomenului de corupþie care a generat ºi a permis extinderea acestui fenomen numit mafia imobiliarã”.

Dan Lazea a mai precizat ºi cã, deºi târziu, demersul de acest gen al autoritãþilor publice locale este binevenit, ºi cã orice acþiune orientatã înspre binele comunitãþii are sprijinul F.C. Timiº. În acest sens, apreciazã Dan Lazea, „e prea puþin important cine dintre principalii actori politici de la nivel local va fi desemnat la final campionul luptei împotriva mafiei imobiliare, dacã rezultatul final al acestei competiþii este o acþiune fermã împotriva acestui fenomen” . În plus, spune el, existã situaþii în care factorul generator al unor efecte pozitive poate fi reprezentat de bunele intenþii sau de intuirea unor oportunitãþi subsumate unor demersuri politicianiste.

Dan Lazea

Dupã o discuþie între primar ºi Vladimir Cârpaci

Spitalul de Copii îºi va recupera temporar clãdirea Secþiei de Pneumologie

ligia.hutu@timpolis.ro

Drept de folosinþã gratuitã – da, donaþie – ba La întânirea de la sediul Primãriei Timiºoara au participat Vladimir Cârpaci, deþinãtorul imobilului vizat de solicitarea de executare silitã, avocatul acestuia, preºedintele Uniunii Naþionale a Comunitãþii de Rromi, Florin Motoi, ºi liderul Centrului Creºtin al Romilor, Rudolf Stanciu.

Pe lista de subiecte pe care primarul Nicolae Robu le-a propus spre dezbatere au figurat clarificãri legate de solicitarea Primãriei de executare silitã

pentru datoria acumulatã, în valoare de 365.000 de lei, constând în penalitãþi pentru nepunerea în execuþie a unei sentinþe judecãtoreºti în cazul imobilului de pe b-dul Mihai Eminescu, numãrul 6, deþinut de Vladimir Cârpaci.

Discuþiile au debutat cu afirmaþia tranºantã a primarului potrivit cãruia Municipalitatea nu va renunþa la niciunul dintre procesele aflate pe rol, insistând cã nu doreºte sã anatemizeze o întreagã comunitate.

Edilul a apreciat însã cã nu trebuie negate problemele reale cu care Timiºoara se confruntã, semnalând cã o parte semnificativã a imobilelor aflate în litigiu se aflã în posesia câtorva familii de etnie romã din oraº. Edilul a mai precizat cã Primãria va face uz pânã la capãt de dreptul sãu de a semnala ilegalitãþile comise în întocmirea actului de vânzare-cumpãrare a imobilului în care a funcþionat Secþia de Pneumologie a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, invocând un viciu procedural care a fãcut atunci imposibilã utilizarea dreptului de preempþiune de cãtre Primãrie.

Referitor la propunerea în baza cãreia, în contul datoriei cumulate, în valoare de 365.000 de lei, Vladimir Cârpaci ar putea sã cedeze Primãriei, cu drept de folosinþã gratuitã, imobilul în care ºi-a desfãºurat activitatea Secþia de Pneumologie a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, pânã la momentul finalizãrii lucrãrilor de construcþie la noul

de 23 de ani un reper al cetãþii

corp de clãdire, primarul anunþã dezbaterea ei în proxima ºedinþã de Consiliu Local.

Dacã faþã de aceastã propunere Vladimir Cârpaci ºi-a manifestat disponibilitatea, nu aceeaºi a fost situaþia vizavi de propunerea primarului de a dona imobilul Primãriei, ca un gest de generozitate fãcut în beneficiul copiilor din partea unui cetãþean înstãrit al acestui oraº.

Ideea a fost primitã cu indignare. Unul dintre cei prezenþi a acuzat un act de discriminare flagrantã, întrucât niciunui cetãþean strãin italian, francez sau de altã naþionalitate nu i s-ar fi solicitat vreodatã de cãtre autoritãþi sã doneze un imobil aflat în proprietate personalã, pentru cã proprietatea privatã este garantatã prin lege. Iar avocatul a þinut sã precizeze cã Vladimir Cârpaci a fost cumpãrãtor de bunã-credinþã.

Decizie de executare silitã tardivã?

Referitor la amenda acumulatã în intervalul 2003 - 2013 pentru neefectuarea unor lucrãri de întreþinere la faþada imobilului-monument de pe b-dul Mihai Eminescu numãrul 6, Vladimir Cârpaci a precizat cã a solicitat în 2010 Primãriei Timiºoara o autorizaþie de construcþie pentru efectuarea de lucrãri la acel imobil ºi cã, la acel moment, nimeni nu l-ar fi atenþionat cã îi sunt aplicate penalitãþile la care

Nicolae Robu

Foto TIMPOLIS

Discuþii cu scântei, finalizate cu promisiunea lui Vladimir Cârpaci cã va acorda Primãriei în folosinþã gratuitã pentru doi - trei ani clãdirea în care a funcþionat Secþia de Pneumologie a Spitalului de Copii, au fost purtate la sediul Primãriei Timiºoara între reprezentanþii Municipalitãþii ºi cei ai clanului Cârpaci. Acestea au vizat tentativa de soluþionare pe cale amiabilã a situaþiilor tensionate referitoare la numeroasele imobile din oraº care au intrat pe cãi discutabile în posesia unor cetãþeni romi înstãriþi.

Imobilul de pe b-dul Mihai Eminescu nr. 6

Vladimir Cârpaci se face referire. Avocatul lui spune cã existã posibilitatea ca solicitarea de executare silitã vizând imobilul situat pe b-dul Mihai Eminescu nr. 6 sã nu poatã fi pusã în practicã, pe motiv cã fapta s-ar fi prescris deja. În plus, acesta susþine cã nu existã nicio somaþie de executare silitã pe numele clientului sãu, ci pe numele Cârpaci Maria ºi Cârpaci Elena, ºi cã Vladimir Cârpaci a intrat în posesia imobilului în cauzã abia în anul 2006, în vreme ce sancþiunile la care se face referire “curg” din 2003.

Etnicii romi reclamã cã sunt discriminaþi Reprezentanþii etniei rome au mai reclamat ºi faptul cã se simt discriminaþi ºi cã mare parte dintre locuinþele la care se face referire au fost cumpãrate de cãtre cetãþenii romi înstãriþi pentru ei ºi pentru familiile lor. Totodatã, au mai apreciat cã referirea repetatã la clanurile þigãneºti din Timiºoara ar reprezenta un abuz, implicând conotaþii

discriminatoare, întrucât în oraº existã mai multe familii de romi extrem de înstãrite, dupã cum existã ºi etnici romi sãraci ºi cã fiecare dintre reprezentanþii acestor familii au un nume. Iar referirile publice ar trebui fãcute la persoane ºi nu la clanuri, pe motiv cã în Timiºoara existã mai bine de 1.000 de persoane care poartã numele Cârpaci sau Stancu.

eveniment

21 - 24 noiembrie 2013

3

ªi Consiliul Judeþean Timiº, ºi Primãria Timiºoara vor 80% din acþiunile de la Aeroport l Dupã ce luna trecutã pãrea sã se fi ajuns la un consens pe tema aceasta, lucrurile se schimbã din nou Consiliul Local Timiºoara aproba, luna trecutã, un proiect de hotãrâre prin care Primãria se arãta de acord ca 80% din acþiunile la Aeroportul „Traian Vuia” Timiºoara sã fie preluate de Consiliul Judeþean Timiº, urmând ca, ulterior, „pe cuvânt de onoare”, administraþia judeþeanã sã accepte sã acorde ºi Primãriei un procent din aceste acþiuni. Acum însã lucrurile s-au schimbat. Pe site-ul Primãriei a apãrut un proiect de hotãrâre prin care se anunþã intenþia de a prelua 80% din acþiunile la aeroport. Ceea ce aratã cã, dupã cum se anticipa, Aeroportul va fi un motiv de disensiuni ºi scandal între Primãrie ºi Consiliul Judeþean în perioada urmãtoare.

Un proiect ciudat În totalã contradicþie cu ce votase luna trecutã, când în Consiliul Local Timiºoara a fost aprobat un proiect ce prevedea cã Primãria e de acord ca pachetul majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara sã fie preluat de cãtre Consiliul Judeþean, acum, Primãria Timiºoara pare sã se fi rãzgândit. La câteva zile dupã discutarea transferului acþiunilor în Guvern, Primãria Timiºoara a publicat un proiect de hotãrâre ce urmeazã sã fie votat în ºedinþa Consiliului Local de joi ºi care prevede... cesionarea a 80% din acþiunile deþinute

Decizii care se bat cap în cap

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

care nu va pleca de pe o poziþie avantajoasã”, spune consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu.

de Statul Român cãtre Municipiul Timiºoara, respectiv Primãrie. Hotãrârea îl împuterniceºte pe primarul Nicolae Robu sã semneze toate documentele necesare preluãrii acþiunilor, aducând argumentul cã „accesul Municipiului Timiºoara la cãile de comunicaþii aeriene internaþionale este un factor determinant pentru dezvoltarea sa economicã ºi socialã”. În referatul aferent surprinzãtorului proiect se mai aratã cã importanþa aeroportului pentru Timiºoara a fost subliniatã în documentele strategice ale Primãriei – Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creºtere Timiºoara 2010-2015 sau Master Planul

ºi Planul Urbanistic General – ºi cã multe dintre proiectele iniþiate de Municipiu sunt corelate cu Aeroportul „Traian Vuia”, respectiv amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul C.F.R., amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul public urban, conectarea aeroportului cu reþeaua feroviarã ºi reþeaua rutierã (autostradã), precum ºi celebrul centru intermodal de transport marfã. „Considerãm cã participarea Consiliului Local al Municipiului Timiºoara la acþionariatul aeroportului ar oferi posibilitatea accesãrii unor fonduri prin diverse proiecte pentru îmbunãtãþirea infrastructurii de transport cu im-

pact direct asupra dezvoltãrii întregii zone, asigurând condiþii pentru atragerea de investitori autohtoni sau strãini”, spun oficialii Primãriei care au conceput acest proiect ce se aºteaptã sã inflameze spiritele la C.J. Timiº. „Indiferent de ce s-ar propune ºi s-ar vota acum, Primãria nu are cum sã preia pachetul majoritar de acþiuni la Aeroport. În contextul actual al regionalizãrii, este clar cã favoritul pentru deþinerea pachetului majoritar de acþiuni la Aeroport este C.J. Timiº. Acesta, cu siguranþã, nu va ceda pachetul majoritar de acþiuni, ºi probabil cã Primãria va primi o parte din aceste acþiuni doar în urma unor negocieri în

Culmea e cã, la sfârºitul lunii octombrie, Consiliul Local Timiºoara a adoptat o hotãrâre prin care îºi dãdea acordul pentru preluarea de cãtre C.J. Timiº de la Statul român a unui procent de 80% din acþiunile de la Aeroportul Internaþional “Traian Vuia”, urmând ca apoi, în urma unor negocieri, dupã ce va fi emisã o hotãrâre de Guvern, Consiliul Local sã primeascã o cotã parte din aceste acþiuni. În paralel, ºi C.J. Timiº a aprobat o hotãrâre prin care a stabilit sã preia Aeroportul Timiºoara. „În opinia mea, Timiºoara ar trebuie sã aibã cel puþin jumãtate din acea cotã de 80% din acþiunile ce vor ajunge în plan local. 20% vor rãmâne la Fondul Proprietatea. Nu a fost timpul ºi nici cadrul pentru a face o negociere cât sã revinã la Consiliul Local, ºi cât la Consiliul Judeþean”, declara atunci primarul Nicolae Robu.

Consiliul Local Timiºoara îºi exprima astfel acordul pentru cesionarea a 80% din acþiunile deþinute de Statul Român, reprezentat prin Ministerul Transportului, cãtre C.J. Timiº, cu condiþia cesionãrii unei cote pãrþi din aceste acþiuni, ce “urmeazã a fi negociatã”.

Cu alte cuvinte, Consiliul Local nu ºtia nici dacã ºi nici câte acþiuni va primi de la administraþia judeþeanã.

51 de milioane de euro pentru cele trei pasaje promise ale Timiºoarei Primãria nu ºtie de unde va putea obþine aceastã sumã ºi, pânã la finanþare, ºi demarare, studiile de fezabilitate achiziþionate în acest an ar putea expira l

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un buget astronomic La urmãtoarea ºedinþã, consilierii locali timiºoreni vor trebui sã aprobe cele trei studii de fezabilitate achiziþionate de cãtre Primãrie în acest an, pentru cele trei pasaje, despre a cãror realizare se vorbeºte intens de anul trecut, din perioada campaniei electorale. Conform acestor studii, pentru Pasajul Popa ªapcã, ce se doreºte a fi

lãrgit ºi modernizat, bugetul estimat prin studiul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. În ceea ce priveºte Pasajul Solventul, care “ va asigura legãtura între Calea Bogdãneºtilor ºi strada Gãrii, pe sub un pachet de zece linii de cale feratã”, acesta a fost estimat, ca investiþie, la suma de 27,8 milioane de euro.

Pentru ultimul obiectiv de pe listã, modernizarea ºi lãrgirea Pasajului Jiul, costul investiþiei a fost estimat la 8,1 milioane de euro. În total, toate aceste trei pasaje, despre a cãror demarare vorbea Primãria anul trecut, înainte de a se aproba faimosul buget din care Timiºoara nu a primit niciun leu, pentru nicio investiþie, costã peste 51 de milioane de euro. Fonduri pe care, în momentul de faþã, Primãria nu ºtie de unde le va lua.

Deºi în proiecte se menþioneazã ca sursã de finanþare bugetul local, este greu de crezut cã Primãria Timiºoara va avea în urmãtorii ani un buget care sã permitã asemenea investiþii de amploare. “Asta nu înseamnã cã vom pune în mod efectiv, direct, deodatã, banii necesari de la bugetul local. Asta poate însemna ºi realizarea acestor

obiective pe sistemul credit furnizor.

Dar cele trei obiective legate de subpasaje sunt pe listã ºi printre obiectivele importante pentru care noi solicitãm sprijin de la Guvernul României”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu apreciazã cã va fi foarte greu pentru Timiºoara sã obþinã o asemenea sumã. Mai ales cã nu se ºtie nici în ce mãsurã acele costuri menþionate în studiile de fezabilitate sunt realiste. “Nu este vorba despre construcþii civile, nu avem un sistem de raportare foarte exact. Ce este clar e cã aceste pasaje sunt necesare. Rãmâne de vãzut cum ºi dacã se vor obþine bani pentru ele de la acest Guvern care, sub raportul investiþiilor, acordã Timiºoarei importanþa cea mai micã dintre toate Guvernele de pânã acum.

Dacã ne gândim ºi la bugetul pe acest an, probabil cã nu are rost sã aºteptãm prea multe de la actualul Executiv. Este clar cã aceste investiþii nu vor putea fi demarate toate odatã. Rãmâne speranþa cã aceste studii de fezabilitate nu vor expira însã pânã când se va obþine finanþarea”, mai spune consilierul local ªtefan Sandu.

Foto TIMPOLIS

Cele trei pasaje din Timiºoara a cãror demarare era promisã anul trecut de cãtre Primãria Timiºoara – Jiul, Popa ªapcã ºi Solventul – au fost definitivate… pe hârtie. Astfel, Primãria a publicat studiile de fezabilitate pentru aceste investiþii, care urmeazã a fi aprobate de Consiliul Local. Problema e cã, deocamdatã, Primãria nu ºtie de unde va lua aceastã sumã, deloc micã, ºi existã riscul ca, în condiþiile lipsei banilor necesari demarãrii, studiile de fezabilitate achiziþionate în acest an sã expire.

Documentaþii care trebuie folosite înainte de a expira Studiile de fezabilitate achiziþionate pentru cele trei pasaje nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa ªapcã, ce se vrea a fi lãrgit la patru benzi, Primãria a dat, doar pentru documentaþie, 68.000 de lei. Aceeaºi sumã s-a atribuit ºi pentru realizarea documentaþiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lãrgit tot la patru benzi ºi înãlþat. ªi tot 68.000 de lei va da Primãria ºi

pentru documentaþia aferentã realizãrii pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru douã dintre aceste mari proiecte s-a considerat cã este nevoie sã se achiziþioneze documentaþia completã – studii de fezabilitate, proiecte tehnice ºi detalii de execuþie, deºi pentru pasajele Jiul ºi Popa ªapcã existau studii de fezabilitate întocmite acum cinci. S-a considerat însã cã aceste documentaþii pentru care, în 2006, Primãria a plãtit bani grei, nu mai sunt de actualitate ºi trebuie refãcute de la zero.

de 23 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

21 - 24 noiembrie 2013

Credit de 200 de milioane de lei, aprobat în principiu de Consiliul Judeþean l Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã ar fi trebuit analizate toate variantele

de finanþare înainte de a lua decizia de a îndatora bugetul judeþean

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Credit „bãtut în cuie” Considerând cã nu e normal ca administraþia judeþeanã sã se îndatoreze aproape de plafonul maxim pentru o listã de proiecte care nici mãcar nu e clarã, ºi cã trebuie luate mai multe mãsuri pentru a se creºte gradul de siguranþã ºi transparenþã al acestei creditãrii, consilierii judeþeni P.D.-L. au propus amendamente menite sã reglementeze aceastã creditare. Rând pe rând, însã, acestea au fost respinse de majoritatea U.S.L., deºi scopul lor era sã asigure cã nu se va ajunge în situaþii de incapacitate de platã, cã nu se vor plãti amenzi aberante ºi cã, efectiv, C.J. Timiº are nevoie de aceºti bani.

Astfel, un amendament care prevedea cã se aprobã contractarea finanþãrii rambursabile pentru proiectele deja aprobate, pentru a se asigura cofinanþarea, a fost respins, nu se ºtie din ce motive. Comisia pentru cooperare internã ºi externã a C.J. Timiº a fãcut ºi ea un amendament, care

stipula cã o parte din proiectele care se doresc a fi finanþate din acest credit au doar nota de fundamentare nu au toate proiecþie în realitate ºi nu se ºtie dacã, în aceste condiþii, vor fi agreate de partenerii externi, care ar trebui sã le asigure grosul finanþãrii. ªi acest amendament a fost respins. Aceeaºi Comisie a mai propus sã nu se ia toþi banii, mergându-se doar pe ideea unei linii de credit la dispoziþia ordonatorului, linie care sã fie deblocatã doar pe proiecte concrete, pe baza de hotãrâri ale C.J. Timiº. Nici acest amendament nu a fost aprobat.

Consilierul judeþean P.D.-L. Sorin Cociobea a solicitat sã se completeze lista de proiecte finanþate prin credit cu stabilirea sumelor exacte pentru fiecare proiect, propunere de asemenea respinsã de majoritatea consilierilor C.J. Timiº. Nici consilierul judeþean P.D.-L. Paul Moldovan nu a avut mai mult succes cu amendamentul sãu care prevedea doar sã se respecte legea ºi sã sã se scoatã la licitaþie publicã serviciul de consultanþã pentru contractarea finanþãrii. Respinse au fost ºi amendamentele consilierului judeþean Marius Martinescu, care a propus ca valoarea creditului sã fie de maximum 100 milioane de lei, gradul de îndatorare al judeþului Timiº sã nu depãºeascã 20%, dobânda negociatã sã fie o dobândã fixã pe toatã durata de 12 ani, cuprinsã între 4,5 ºi 5%, comisionul de facilitate al creditului sã fie zero, iar comisionul de gestiune sã fie 0,01% pe an. Este greu de apreciat de ce aceste amendamente, care erau în mod clar în favoarea C.J. Timiº, au fost respinse de majoritatea consilierilor U.S.L. Ce a rãmas în urma acestei respingeri în serie este un credit deschis la dobânzi mari ºi cu banii jos, deºi nu se ºtie cu certitudine pentru ce vor fi cheltuiþi aceºti bani, pentru care se vor plãti dobânzi deloc mici.

Foto TIMPOLIS

Decizia Consiliului Judeþean Timiº de a contracta un credit bancar de 200 de milioane de lei, pentru o listã de proiecte care nu este foarte clarã, este contestatã de câþiva consilieri judeþeni.

Aceºtia spun cã oficialii C.J. Timiº trebuiau sã identifice dacã nu existã alte surse de finanþare, înainte de a îndatora administraþia judeþeanã pânã aproape de limita permisã de lege. În plus, spun ei, C.J. Timiº nu ºtie cu exactitate care e lista de proiecte care ar urma sã fie finanþatã cu acest credit. Toate eforturile de a creºte gradul de transparenþã ºi siguranþã al acestui împrumut au fost, însã, respinse de cãtre maºinãria de vot a majoritãþii U.S.L.

Bani pentru proiecte care nu existã decât sub forma unui titlu Consilierul judeþean Marius Martinescu spune cã pe lista de proiecte care se doresc a fi cofinanþate cu acest credit, doar patru au documentaþia realizatã, iar restul sunt la stadiul de intenþii. „Sunt vreo ºase proiecte pentru care se presupune cã vor fi luaþi aceºti bani cu împrumut, care au stabilitã, în linii mari, doar tema, adicã au un titlu ºi nimic altceva. Nu existã niciun studiu de fezabilitate, nici vreo altã documentaþie care sã arate cã pot fi realizabile în viitorul apropiat. În aceste condiþii, e absurd sã se ia bani cu împrumut, cu dobânzi mari, pentru niºte titluri. ªi nici finanþãrile europene nu se pot obþine doar cu niºte titluri. ªi atunci rãmâne sã aflãm ce vrea sã finanþeze de fapt C.J. Timiº cu aceºti bani pe care vrea neapãrat sã-i obþinã prin credit bancar”, ne-a declarat Marius Martinescu. ªi consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu apreciazã ca fiind anormal sã se ia bani împrumut, cu dobândã mare, ºi sã nu se ºtie clar pentru ce. „Sunt bani mulþi, ºi dobânzile ºi ratele care vor trebui rambursate vor fi

pe mãsurã”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028.

Argumentele consilierilor U.S.L. care au votat acest proiect sunt doar cã „din cauza constrângerilor bugetare pe anul 2013, cauzate în principal de creºterea continuã a cheltuielilor de capital, a investiþiilor în derulare sau noi care se implementeazã pe anii viitori, cele aferente cofinanþãrii proiectelor care beneficiazã de fonduri europene ºi proiecte de infrastructurã, Consiliul Judeþean Timiº poate asigura sumele necesare finanþãrii obiectivelor de investiþii doar prin contractarea unui nou credit bancar”.

Este absurd însã sã se vorbeascã despre constrângeri bugetare, în condiþiile în care la alegeri se promitea cã, în varianta în care administraþia judeþeanã va fi adjudecatã de U.S.L., Timiºul va deveni un favorizat al alocãrilor financiare guvernamentale. În momentul de faþã, gradul de îndatorare al C.J. Timiº este de 9,11%, iar conducerea instituþiei considerã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din media veniturilor proprii.

Marius Martinescu

Sorin Cociobea Consilierii P.D.-L., care se opun contractãrii acestui împrumut, susþin însã cã valoarea acestui credit este foarte mare ºi gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altui credit în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor judeþene. Aceºtia susþin cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% ºi se întreabã ce va face C.J. Timiº dacã, pânã în 2033, când va termina de rambursat acest credit, Timiºul va avea nevoie urgentã de finanþare.

Totodatã, consilierii judeþeni ai P.D.-L. au vrut sã afle cu ce sume vine Guvernul Ponta, în completarea acestui credit pentru definitivarea eventualelor investiþii ce urmeazã a fi propuse pe lista de finanþare, întrebare rãmasã, evident, fãrã rãspuns.

Consilier judeþean Alain Rus: „Este un împrumut pe care conducerea C.J.T. poate sã-l ghideze în orice direcþie doreºte” Opozanþii „soluþiei” creditului susþin cã, pânã a se ajunge la îndatorare, C.J. Timiº nu a epuizat toate mãsurile de a atrage bani europeni sau din fonduri structurale pentru proiectele pe care doreºte sã le dezvolte. „Multe din proiectele menþionate pentru finanþare nu au proiecþie în realitate. De ce?

Pentru cã ºi consilierii U.S.L. spuneau cã lista suferã oarecare schimbare ºi atunci întreb care bancã ne va da nouã un împrumut pe o listã pe care o putem schimba oricând”, declarã consilierul judeþean P.D.-L. Alain Rus (foto).

Acesta mai spune cã nu este un proiect de investiþii, ci un împrumut pe care ordonatorul poate sã-l ghideze în orice direcþie doreºte. „Deci, nu vrem

sã procedãm exact cum aþi procedat dumneavoastrã cu plata arieratelor cãtre primari, punându-i sã îºi ia bani împrumut pentru cã nu mai aveau alte surse ºi riscau sã-ºi blocheze bugetul lor, dar ºi bugetul pe judeþ. Punându-i sã se împrumute, nu i-aþi ajutat, din contrã, aþi îndatorat comunitãþile, iar agonia cheltuielilor a fost perpetuatã pentru anul viitor prin împrumuturi bancare”, acuzã Alain Rus, adresându-se conducerii C.J. Timiº. ªi consilierul judeþean Sorin Cociobea a arãtat, în acelaºi context, cã lista de proiecte pregãtitã de aparatul tehnic al administraþiei judeþene este fãcutã superficial pentru cã „din cele zece proiecte propuse, doar pentru ºa-

de 23 de ani un reper al cetãþii

se existã hotãrâri de consiliu judeþean adoptate, iar restul au doar note de fundamentare.” Din punctul sãu de vedere, ar putea fi ilegal sã se punã pe o listã de investiþii pentru un credit atât de mare proiecte care nu au nici mãcar un studiu de fezabilitate.

La toate aceste nelãmuriri, conducerea C.J. Timiº a venit cu asigurãri care, de fapt, au confirmat mai mult ceea ce spuneau consilierii, ºi anume cã lista de proiecte pentru care se doreºte contractarea acestui împrumut-mamut nu este sigurã. „Am spus cã pânã luãm creditul, dacã anumite proiecte existente pe aceastã listã vor fi aprobate pe alte axe prioritare de finanþare, acestea nu se vor mai regãsi pe aceastã

listã, iar în momentul în care contractãm creditul, discutãm ºi posibilitatea de a modifica o eventualã investiþie care vine din altã parte, pentru cã ar fi culmea sã spunem cã nu o vrem pentru cã ea este trecutã pe lista de împrumut. Pe listã sunt trecute proiecte pe care ne dorim sã le facem. Lista se poate modifica. Aceasta nu este lista finalã pânã la 1 ianuarie 2014”, afirmã Titu Bojin, preºedintele C.J. Timiº. În concluzie, consilierii judeþeni P.D.-L. spun cã multe din proiectele în cauzã sunt „puse pe genunchi” pentru ca bãncile sã accepte un împrumut pentru niºte proiecte care sunt puse pe listã, dar nu au un impact ºi nici importanþa scontate. „Atâta timp cât noi le putem

schimba tot timpul, înseamnã cã e o joacã. Ele sunt puse doar pentru ca bãncile sã accepte un împrumut ºi sã îndatorãm comunitatea din Timiº cu niºte bani”, mai spune consilierul judeþean Alain Rus.

cazuisticã

21 - 24 noiembrie 2013

Spor anticorupþie pentru poliþiºtii de la “Crimã Organizatã” l Timiºul este printre puþinele judeþe unde se acordã acest spor Acordarea personalizatã de sporuri diferitelor categorii de angajaþi publici reprezintã o sursã de nemulþumire ºi în Poliþie. Astfel, poliþiºtii de la Birourile de Combatere a Crimei Organizatã nu primesc sporul anticorupþie de 30% pe care îl primesc colegii lor de la D.G.A. ºi D.N.A., deºi, spun mai multe sindicate din Poliþie, munca are acelaºi specific, iar dosarele instrumentate de poliþiºtii din structurile de combatere a crimei organizate sunt, de multe ori, mult mai dificile ºi mai importante decât cele de la D.G.A. De aceea, Sindicatul Vameºilor ºi Poliþiºtilor “Pro Lex” s-a oferit sã iniþieze acþiuni în instanþã pentru membri de la Birourile de Combatere a Crimei Organizate care nu primesc sporul anticorupþie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un spor acordat diferenþiat Sindicatul Vameºilor ºi Poliþiºtilor “Pro Lex” ºi-a anunþat, zilele trecute, disponibilitatea de a iniþia acþiuni în instanþã în numele poliþiºtilor din cadrul Birourilor Zonale de Combatere a Crimei Organizate, pentru obþinerea sporului anticorupþie de 30% care se acorda de câþiva ani buni poliþiºtilor detaºaþi la D.G.A. si D.N.A. Astfel, toþi poliþiºtii din cadrul structurilor B.C.C.O. zonale au fost rugaþi sã contacteze liderii “Pro Lex” pentru reprezentarea gratuitã în instanþã.

Modalitatea de acordare a acestui spor este de multã vreme o sursã de nemulþumire pentru mai multe categorii de poliþiºti care instrumenteazã dosare dificile, ce vizeazã cazuri, inclusiv

5

Rudele poliþiºtilor rãniþi în misiune pot fi angajate în M.A.I. Plenul Senatului a adoptat, luni, un proiect de lege privind aprobarea ordonanþei de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii privind Statutul poliþistului. Astfel, rudele poliþiºtilor decedaþi sau rãniþi în misiune pot fi angajate în M.A.I.

de corupþie, cu implicaþii foarte grave.

Aceºti poliþiºtii considerã cã sunt discriminaþi, pentru cã, deºi întocmesc, zi de zi, dosare penale nu primesc acest spor de 30% precum colegii detaºaþi la D.N.A. sau D.G.A. De aceea, liderii de sindicat au decis cã se vor adresa instanþelor de judecatã, solicitând aceste drepturi. Aceºtia spun cã poliþiºtii detaºaþi la D.G.A. ºi D.N.A. primesc acest spor pentru cã lucreazã în dosare penale ºi sunt expuºi la a lua mitã.

Dar ºi poliþiºtii lucreazã cu dosare penale, ei sunt cei care le întocmesc, fac toatã urmãrirea penalã, toate actele, dupã care le înmâneazã procurorilor ºi ulterior judecãtorilor. De aceea, liderii de sindicat considerã cã este normal ca mai multe categorii de poliþiºti sã primeascã acest spor considerabil, nu doar judecãtorii ºi poliþiºtii detaºaþi la structurile anticorupþie.

De altfel, o parte din aceste procese au fost iniþiate ºi judecate în primã instanþã în judecãtorii ºi tribunale din mai multe judeþe, iar dacã unele

procese au fost pierdute, în altele li s-a dat câºtig de cauzã poliþiºtilor care au acþionat în instanþã Ministerul Afacerilor Interne.

Timiºoara, model pentru alte judeþe Vasile Lincu, liderul Sindicatului “Pro Lex”, spune cã nu este normal ca în unele judeþe sã se acorde acest spor, iar în altele, nu: “În Timiº, de exemplu, poliþiºtii de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate primesc acest spor, ºi e normal sã se întâmple la fel la toate structurile de acest fel din toatã þara”.

Liderul “Pro Lex” precizeazã cã în acest caz trebuie aplicate directivele europene din domeniul muncii, care prevãd cã pentru condiþii asemãnãtoare de muncã trebuie acordate aceleaºi drepturi. “Dacã se face comparaþii între atribuþii, se poate constata cã ele sunt cam aceleaºi. În plus, la D.G.A., de regulã, se instrumenteazã

“Dacã se face comparaþii între atribuþii, se poate constata cã ele sunt cam aceleaºi. În plus, la D.G.A., de regulã, se instrumenteazã dosare privind fapte mici de corupþie – un poliþist care a luat mitã câteva sute de lei ºi aºa mai departe. În timp ce, la structurile de combatere a crimei organizate se instrumenteazã doar faptele mari de corupþie, aceºti poliþiºti fiind cei care lucreazã cu procurorii D.I.I.C.O.T. pe niºte dosare foarte grele. Nu este corect sã nu primeascã acest spor”.

Vasile Lincu dosare privind fapte mici de corupþie – un poliþist care a luat mitã câteva sute de lei ºi aºa mai departe. În timp ce, la structurile de combatere a crimei organizate se instrumenteazã doar faptele mari de corupþie, aceºti poliþiºti fiind cei care lucreazã cu procurorii D.I.I.C.O.T. pe niºte dosare foarte grele. Nu este corect sã nu primeascã acest spor”, mai afirmã Vasile Lincu.

TIMPOLIS

Proiectul de lege de aprobare a O.U.G. 66/2013 a fost adoptat cu 98 de voturi „pentru”, 13 „împotrivã” ºi trei abþineri, anunþã Mediafax. Potrivit proiectului de lege, la cerere, poliþistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rãnirii acestuia în timpul exercitãrii atribuþiilor de serviciu, poate fi menþinut în activitate în funcþii de poliþist în unitãþi ale M.A.I. În plus, tot la cerere, persoana al cãrei raport de serviciu a încetat, fiind încadratã într-un grad de invaliditate, ca urmare a rãnirii acesteia în timpul sau în legãturã cu exercitarea atribuþiilor de serviciu, poate fi numitã fãrã examen sau concurs în funcþii de poliþist.

Ordonanþa Guvernului mai prevede, la articolul 37, înmatricularea copiilor aflaþi în întreþinerea poliþistului încadrat într-un grad de invaliditate în instituþiile de învãþãmânt ale M.A.I. De asemenea, copiii aflaþi în întreþinerea poliþistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate, precum ºi soþul sau soþia acestuia, pot fi numiþi în funcþii de poliþist sau angajaþi ca personal contractual, fãrã examen sau concurs, în unitãþi ale M.A.I., dacã îndeplinesc condiþiile legale.

Identificarea funcþiei, în vederea numirii respective sau a angajãrii se face þinând cont de studiile solicitantului ºi de cerinþele postului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în calitate de for decizional.

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

21 - 24 noiembrie 2013

Prof. univ. dr. Dan Poenaru, directorul Clinicii II Ortopedie

“Faptul cã banul nu îi defavorizeazã pe cei Cu câteva ore înainte de începerea unei conferinþe internaþionale pe probleme de ortopedie ºi traumatologie, pe care o organizeazã la Timiºoara, pentru al doilea an consecutiv, l-am invitat pe prof. univ. dr. Dan Poenaru, directorul Clinicii II Ortopedie ºi Traumatologie din Timiºoara, la un interviu.

Sã vorbeascã despre acest eveniment la care sunt prezente nume de rãsunet ale ortopediei internaþionale, venite la Timiºoara nu doar sã conferenþieze, ci ºi sã opereze. Sã vorbeascã despre problemele cu care se confruntã la clinicã, unele incredibile, în ciuda cãrora se face, totuºi, înaltã performanþã. Pentru cã e surprinzãtor sã reuºeºti sã fi campion naþional la numãrul de intervenþii endoscopice, sã ai cea mai mare ratã din Europa de pacienþi hemofilici operaþi, sã aduci somitãþi ale ortopediei mondiale sã opereze la Timiºoara, dar sã nu au gipsar, sã ai medici al cãror salariu e mai mic decât al mãturãtorului de stradã, sã te loveºti de interminabila crizã financiarã ºi de decizii stupide luate de miniºtri trecãtori, care nu au habar de ceea ce se întâmplã într-un spital. melania.cincea@timpolis.ro

„Vom prezenta un aparat de ultimã generaþie utilizat în diagnosticul ºi urmãrirea afecþiunilor aparatului locomotor” Care sunt noutãþile abordate anul acesta la conferinþa internaþionalã „Actualitãþi în Ortopedie ºi Traumatologie”, pe care o organizaþi prin intermediul O.N.G.-ului pe care l-aþi fondat, Asociaþia pentru Dezvoltarea Ortopediei ºi Traumatologiei în Timiºoara ºi judeþul Timiº?

Sub titlul generic de „Noutãþi în ortopedie ºi traumatologie”, am invitat mai mulþi profesori strãini ºi români pentru a prezenta câteva aspecte mai puþin dezbãtute ºi, poate, mai

puþin cunoscute în special de generaþia tânãrã de ortopezi.

Am invitat din Germania pe prof. Wilhelm Friedl, un nume extrem de cunoscut ºi apreciat în ortopedia europeanã, timiºorean la origine, care va prezenta niºte metode originale de tratament în cazul fracturilor articulare pe fond de osteoporozã. Din Ungaria va participa prof. Toth Kalman, directorul Clinicii de Ortopedie din Szeged, care va prezenta un tip de protezã cu stent scurt.

Dr. Toth are o mare experienþã în aceastã tehnicã extrem de modernã ºi de actualã în tratamentul coxartrozei. Din Federaþia Rusã va fi prezent prof.

Alexandr Laka, care va expune o tehnicã cu un instrumentar original în corecþia chirurgicalã a scoliozelor. Acesta are o experienþã foarte vastã – numai la Timiºoara a operat ºase pacienþi, toate intervenþiile având rezultate foarte bune –, iar instrumentarul pe care îl foloseºte este omologat în U.E. În cadrul conferinþei, vom prezenta un aparat de ultimã generaþie Simi Motion, utilizat în diagnosticul ºi urmãrirea afecþiunilor aparatului locomotor. Acest aparat se aflã deja în Clinica noastrã, a fost procurat de U.M.F. „Victor Babeº” ºi are un dublu scop atât în stabilirea diagnosticului ºi urmãrirea postoperatorie a unor pacienþi cu afecþiuni ale genunchiului sau coloanei vertebrale, dar îl folosim ºi în o serie de teme de cercetare ºtiinþificã. De asemenea, o datã cu prezentarea acestui aparat, vrem sã prezentãm ºi rezultatele preliminare obþinute într-un an, prin exploatarea lui.

Alte douã teme prezentate în cadrul conferinþei, extrem de actuale, sunt „Chirurgia de înaltã performanþã în slujba sportului profesionist”, prezentatã de profesorul Radu Prejbeanu ºi colectivul sãu, ºi „Tratamente moderne în patologia posttraumaticã a genunchiului”, o prezentare a conf. dr.

Jenel Pãtraºcu, în care sunt expune douã metode moderne la care avem monopol în România – le-am aplicat în premierã în România ºi avem recunoaºtere internaþionalã –, ºi anume folosirea ligamentelor artificiale la genunchi ºi transplantul de cartilaj.

Conferinþa se va încheia cu ceremonia de acordare a titlului de doctor honoris causa profesorului Alexandr Laka. Acesta a fost prezent în România de mai multe ori, de patru ori doar la Timiºoara, unde a realizat intervenþii chirurgicale, astfel încât, acum, echipa de la Clini-

de 23 ani un reper al cetãþii

ca II Ortopedie poate realiza singurã intervenþii pe coloanã, cu atât mai mult cu cât avem ºi toate dotãrile pentru acest tip de chirurgie de înaltã performanþã. De asemenea, unul dintre colaboratorii mei a primit trei luni de instruire la Centrul de Corectare a Scoliozei, din Moscova, condus de prof. Laka, cu care avem o colaborare foarte bunã în acest domeniu extrem de sensibil al scoliozei la copii.

Pânã acum, pe majoritatea îi trimiteam în strãinãtate, unde costurile unei intervenþii sunt între 25.000 ºi 45.000 de euro.

Astfel de intervenþii se fac deja la Timiºoara, iar copiii care au fost operaþi au avut o recuperare spectaculoasã. Zilele acestea, prof. Laka a operat, la Timiºoara, alþi doi copii.

Dupã conferinþa euroregionalã “Tehnologii moderne în ortopedie ºi traumatologie” pe care aþi organizat-o în toamna anului trecut, vorbeaþi despre pregãtirea unei colaborãri medicale în sistemul euroregional. În ce stadiu este proiectul?

Colaborarea este funcþionalã. Avem o colaborare foarte bunã cu Clinica de Ortopedie din Szeged, avem programe de cercetare în comun, am stabilit o legãturã pe anumite teme de doctorat. Avem, de asemenea, o legãturã bunã cu Institutul de Ortopedie din Belgrad ºi cu Clinica din Pecs. La toate manifestãrile noastre ºtiinþifice participã medici specialiºti din aceste regiuni.

„Am realizat cel mai mare numãr de operaþii endoscopice din þarã” Tot la conferinþa de anul trecut, printre temele dezbãtute la Timiºoara s-a regãsit, de exemplu, cea privind tehnologiile moderne în tratamentul herniei de disc. Aþi reuºit sã folosiþi aceste tehnologii în mod curent ºi la Timiºoara?

Sigur cã da. De anul trecut pânã acum am realizat peste 25 de intervenþii pe cale endoscopicã, la pacienþi cu hernie de disc. Avem cel mai mare procentaj din þarã la astfel de intervenþii. Anul trecut am achiziþionat instrumentarul necesar. Recuperarea este spectaculoasã: pacienþii pleacã, dupã o zi, pe picioarele lor ºi fãrã du-

reri, nu au existat complicaþii. E o tehnicã laborioasã, se lucreazã la microscop, iar rezultatele sunt excepþionale.

De asemenea, acum o lunã am primit ºi o trusã de chirurgie endoscopicã a coloanei cervicale, urmând ca, probabil în luna ianuarie, sã vinã un mare profesor din Germania, care sã þinã un curs ºi sã facã niºte demonstraþii, pentru ca dupã aceea sã se poate apuca ºi colegi de-ai mei de operaþii pe coloana cervicalã.

Tot la conferinþa de anul trecut, se vorbea despre metodele alternative de tratament în ortopedie prin tehnica Ilizarov. Aþi reuºit sã achiziþionaþi fixatorul

extern Ilizarov?

Nu l-am achiziþionat încã.

Nu au intrat banii, fonduri care puteau veni de la Minister, de la Spital sau de la U.M.F. Universitatea ne-a cumpãrat, însã, anul acesta douã truse de chirurgie endoscopicã ºi acest aparat Simi Motion, unic în þarã, pe care îl folosim ºi în cercetare. Deci, nu am mai putut cere altceva, cã mai au ºi alþii nevoi. În locul acestui fixator Ilizarov utilizãm momentan metoda, dar cu alte tipuri de fixatoare, care sunt mai ieftine.

O echipã de la Moscova, condusã de profesorul Alexandr Laka împreunã cu o echipã de la Clinica 2 Ortopedie au operat, în toamna anului trecut, o pacientã afectatã de scoliozã, uzitând de un instrumentar care

nu se mai folosise pânã atunci în România. L-aþi mai utilizat ºi la alte intervenþii?

De anul trecut, din octombrie, prof. Laka a mai fost de douã ori la Timiºoara ºi a mai operat încã cinci pacienþi cu acest instrumentar pentru corectarea chirurgicalã a scoliozelor. Este imaginat de prof.

Laka, într-un institut de cercetãri din Rusia, e omologat în U.E., se fabricã la Frankfurt ºi este mai ieftin decât cele care se existã pe piaþa europeanã ºi care sunt franþuzeºti sau americane, este mult mai uºor de montat ºi oferã rezultate mult mai bune. Toþi pacienþii operaþi cu acest instrumentar s-au recuperat foarte bine. (continuare în pag.7)

dialog

21 - 24 noiembrie 2013

7

ºi Traumatologie Timiºoara:

urmãreºte pacientul care fac performanþa” „Cred cã suntem singurele clinici din lume care nu mai avem gipsar” Faceþi performanþã de invidiat. În ciuda slalomului printre minusurile sistemului sanitar...

Cel mai acut resimþim lipsa de personal mediu ºi inferior.

Este ceva de nedescris. Ni s-au pensionat patru infirmiere, în ultimul an, ºi a venit una singurã. Ni s-au pensionat femei de serviciu. Avem un spaþiu imens unde trebuie fãcutã curãþenie, peste 4.500 de metri pãtraþi, ºi, câteodatã, pe o turã sunt o singurã infirmierã ºi o singurã femeie de serviciu. E absurd cã în medicinã s-a trecut la aceastã metodã de „1 la 7”. E un raport care se poate aplica la Primãria Timiºoarei, de exemplu, unde sunt vreo 1.500 de angajaþi, dar nu în spitale.

Aceeaºi problemã o resimþim ºi la personalul mediu, la asistente. Unele au plecat în strãinãtate, altele s-au pensionat, altele sunt în concediu prenatal sau postnatal. Ori pe perioadã determinatã este foarte

greu sã angajezi ºi, în plus, nu te poþi baza pe ele, pentru cã nu ºtii cât stau. Am avut la un moment dat ºi deficit de brancardieri, dar acesta s-a rezolvat între timp.

Dar vreau sã vã mai spun ceva: cred cã suntem singurele clinici din lume, noi ºi Ortopedia I, care nu mai avem gipsar. Fac treaba asta doctorul, rezidentul, bolnavul. Gipsarul nostru, un tip de excepþie, s-a pensionat. A vrut sã lucreze ca voluntar, dar i s-au cerut atâtea aprobãri, încât omul a renunþat. În privinþa medicilor, nu avem probleme, deºi în ultimii patru ani ne-au plecat ºase medici rezidenþi, care au salarii mai mici decât mãturãtorii, doi medici specialiºti ºi un asistent universitar, unde au venituri lunare de peste 4.000 de euro.

Cu repartiþia protezelor sunt probleme?

Nu. Repartiþia se face pe baza unor criterii. Dacã ai condiþii de salã ºi de echipã, poþi

pune proteze. Problema e cã cer ºi unii care nu îndeplinesc aceste condiþii, dar vor. ªi în Germania, aceste centre care pun proteze sunt acreditate, nu pune oricine vrea, chiar dacã este privat. Noi am avut un procent mulþumitor de endoproteze în acest an, chiar dacã a fost unul de austeritate. Avem o listã de aºteptare care nu depãºeºte douã luni. Stãm bine. La ora actualã, în Anglia, de exemplu, lista de aºteptare este de un an ºi jumãtate, la fel, în Ungaria, în Italia este de ºase - opt luni, în Germania, în jur de ºase luni. La ambele clinici montãm, pe an, peste 500 de proteze de ºold ºi în jur de 150 de proteze de genunchi.

Sigur, se pune întrebarea dacã pacienþii îºi cumpãrã protezele? În procent foarte mic. Cam 2 - 3% dintre pacienþi îºi pot permite sã-ºi cumpere o protezã. Am primit ajutor în acest sens ºi de la C.N.A.S., ºi de la C.J.A.S. Timiº, ºi de la spital, încât suntem una dintre unitãþile de frun-

te ca numãr de proteze puse ºi ca rezultate de protezare.

Problema o reprezintã materialele de osteosintezã folosite în urgenþã, pentru care nu am mai primit bani din 2003. Tot ce am pus gratuit am pus din donaþii primite de la colegi de-ai mei din Germania. Restul îºi cumpãrã pacienþii, dar nu este corect, pentru cã urgenþa este asiguratã prin lege de spital. Spitalul nu are bani, însã. ªi atunci ce poate face pacientul? Eu îi semnez o hârtie din care rezultã cã nu am avut materialul respectiv, el o depune la C.J.A.S., Casa spune cã nu are bani momentan, omul dã în judecatã spitalul, ºi de aici o întreagã tevaturã...

Asta este cea mai mare problemã: asigurarea unor fonduri pentru asistenþã traumatologicã de urgenþã, care este gratuitã prin lege. La o artrozã, mai faci o fizioterapie, mai iei un diclofenac, nu se întâmplã nimic dacã mai amâni puþin, dar fracturile nu pot aºtepta.

„Nu s-a fãcut o ierarhizare corectã a spitalelor” 2014 nu se anunþã un an în care lucrurile se vor schimba în bine...

La programele care ne intereseazã pe noi – cel de protezare ºi cel de hemofilie – am vãzut cã bugetele sunt mai mari cu 15%. Pentru cã noi avem aici Compartimentul de chirurgie osteo-articularã a bolnavilor hemofilici, unic în þarã, care intrã, pentru factorul de substituþie, în Programul naþional de hemofilie, ªi, în plus, avem cea mai mare statisticã din Europa de bolnavi hemofilici operaþi, 111 bolnavi operaþi într-un an.

Ce genereazã aceastã crizã financiarã acutã din sistemul sanitar: sunt prea mici contribuþiile de sãnãtate încasate de la populaþie, sunt de vinã „gãurile negre” din sistem?

Eu nu aº vrea sã vorbesc despre „gãuri negre”, despre cât se furã sau dacã se furã, pentru cã nu am dat concrete.

Dar pot sã spun cã sunt bani care se pierd din cauza neglijenþei, a risipei, pe principiul de genul „nu e treaba mea”, „nu e clinica mea”.

O cauzã majorã care gene-

reazã aceste probleme financiare cu care se confruntã sistemul sanitar este diminuarea drasticã a bazei de cotizaþie.

Trei milioane de români sunt în strãinãtate, iar aceºtia nu mai plãtesc asigurãrile de sãnãtate.

Persoanele active, care merg cel mai puþin la doctor ºi care ar trebui sã cotizeze nu mai sunt în România. ªi au plecat oameni tineri, forþa de muncã, ºi au rãmas în numãr mai mare bãtrâni ºi copii, categoriile cele mai mari consumatoare de

servicii medicale ºi de medicamente. De asemenea, cred cã s-a greºit când s-a lãrgit baza de scutiri.

Apoi, nu s-a fãcut o ierarhizare corectã a spitalelor, iar bugetele nu sunt corect diferenþiate în funcþie de ceea ce se face în spitalul respectiv.

O altã mare problemã este cã la noi banul nu urmãreºte pacientul. Anul trecut, la noi în clinicã, au fost operaþi pacienþi din 17 judeþe, dar banii din judeþele respective nu ajung la

C.J.A.S. Timiº. Asta este o mare greºealã care îi defavorizeazã pe cei care fac performanþã.

O altã problemã este aceea cã, dacã media de alocare de bani în U.E. pe cap de locuitor este de 2.950 de euro/an, în România, este de 500 de euro/an.

Dar nu existã niciun sistem sanitar în lume în care pacienþii sã fie complet mulþumiþi. În Finlanda, de exemplu, 86% din populaþie apreciazã ca fiind foarte bun sistemul medical, dar media în Europa este cam de 52%.

O parte din elita ortopediei mondiale, reunitã la Timiºoara oana.dima@timpolis.ro

“Actualitãþi în ortopedie ºi traumatologie” este titlul conferinþei internaþionale organizate de Asociaþia pentru Dezvoltarea Ortopediei din Timiºoara ºi Judeþul Timiº, eveniment care va avea loc în cadrul Zilelor Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara, sãrbãtorite în perioada 21 – 22 noiembrie.

Medici chirurgi specialiºti în ortopedie ºi traumatologie din România, din Germania, Ungaria, Rusia ºi Israel vor participa la manifestarea ºtiinþificã „Actualitãþi în ortopedie ºi traumatologie”, o conferinþã internaþionalã ajunsã la ediþia a II-a. Evenimentul este organizat de Asociaþia pentru Dezvoltarea Ortopediei în Timiº, al cãrui preºedinte este prof. univ. dr. Dan V. Poenaru, directorul Clinicii II Ortopedie ºi Traumatologie Timiºoara ºi prorector al Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº”, din Timiºoara.

Conferinþa se adreseazã îndeosebi medicilor rezidenþi ºi tinerilor specialiºti, pentru punerea la punct a unor probleme importante ce þin de patologia ortopedicã ºi traumaticã. Wilhelm Friedl, din Germania, va vorbi despre posibilitãþile actuale în tratamentul fracturilor articulare ºi osteoporotice, Toth Kalman, din Ungaria, va prezenta un tip de protezã cu stent scurt, Alexandr Laka (foto), din Federaþia Rusã, va prezenta posibilitãþile actuale în corecþia chirurgicalã a scoliozei, Dan V. Poenaru, Iulian Popa ºi Horia Vermeºan vor vorbi despre valoarea analizei video a miºcãrii cu dispozitivul Simi Motion în diagnosticul ºi urmãrirea afecþiunilor aparatului locomotor, Radu Prejbeanu, Dinu Vermeºan ºi Horia Hãrãguº, despre chirurgia de înaltã performanþã în slujba sportului profesionist, iar Jenel M. Pãtraºcu, despre tratamente moderne în patologia posttraumaticã a genunchiului.

Conferinþa este urmatã de ceremonia de acordare a înaltului titlu de doctor honoris causa prof. univ. dr. Alexandr Laka, de la Universitatea Prieteniei Popoarelor din Moscova, Federaþia Rusã.

Printre manifestãrile grupate în cadrul Zilelor Universi-

Alexandr Laka tãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara, se numãrã ºi inaugurarea Centrului de formare ºi cercetare interdisciplinarã, la Facultatea de Farmacie a U.M.F. Timiºoara, organizarea unei sesiuni ºtiinþifice internaþionale “Tendinþe în educaþia medicalã europeanã”, a unui simpozion de medicinã molecularã, de asemenea cu participare internaþionalã ºi a unui simpozion numit „Medicina muncii în Banat”.

Anul trecut, tot ADOrT – asociaþie înfiinþatã în ideea de a avea un grad de independenþã financiarã faþã de Bucureºti, pentru organizarea de manifestãri ºtiinþifice, academice, pentru traininguri, cursuri ºi demonstraþii operatorii – a organizat un eveniment similar, la începutul lunii noiembrie.

Conferinþa euroregionalã “Tehnologii moderne în ortopedie ºi traumatologie” a reunit aproape 200 de medici specialiºti din þarã ºi din strãinãtate, printre statele participante numãrându-se Ungaria, Serbia, Franþa, Germania, Polonia, Israel, Rusia, Tunisia ºi Turcia. Printre cei prezenþi au fost Wilhelm Friedl, din Germania, Toth Kalman ºi Endre Varga, din Ungaria, Marius Scarlat, din Franþa, Erwin Sucher, din Israel, Milorad Mitkovic ºi Saºa Milenkovic, din Serbia, Alexandr Laka ºi Alexandr Gubin, din Rusia. Au fost dezbãtute aspecte privind tehnologiile moderne în tratamentul herniei de disc, managementul terapeutic complex al plãgilor în ortopedie, cuplurile de frecare actuale în artroplastie, dar ºi aspecte despre tehnica Ilizarov, o metodã alternativã de tratament în ortopedie.

de 23 ani un reper al cetãþii

8

21 - 24 noiembrie 2013

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

actualitate

21 - 24 noiembrie 2013

9

Palatele þigãneºti ilegale, luate din nou în vizorul Primãriei l Adrian Orza, fost viceprimar: “Fosta administraþie a iniþiat

peste 250 de procese pentru nerespectarea prevederilor de urbanism” Gheorghe Ciuhandu: “Trenarea dosarelor, ani de zile, pe rolul instanþelor judecãtoreºti nu poate fi imputat Primãriei”

Foto TIMPOLIS

Întâlnirea pe care a avut-o marþi conducerea Primãriei Timiºoara cu membrii clanului Cârpaci, împreunã cu mai mulþi lideri naþionali ai romilor a readus în discuþie vechea poveste a unor palate þigãneºti ridicate în Timiºoara fãrã respectarea prevederilor legale în domeniul urbanismului.

Primarul Nicolae Robu spune cã va cere dãrâmarea turnuleþelor de la acest gen de construcþii ºi intrarea construcþiilor în legalitate. Fostul viceprimar Adrian Orza susþine cã acest demers nu este singular, cã, fosta administraþie Ciuhandu a iniþiat peste 250 de procese pentru acest gen de construcþii, dar cã judecãtorii sunt cei care dau undã verde Primãriei pentru demolare. ªi nu o datã, deºi avea dreptate, Municipalitatea a pierdut aceste procese. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Declaraþii “de rãzboi” Întrevederea de marþi a liderilor comunitãþii rome cu conducerea Primãriei, începutã dupã ce clanul Cârpaci a evacuat o secþie a Spitalului de Copii din Timiºoara dintr-un imobil pe care îl cumpãrase, iar primarul Nicolae Robu a anunþat cã va cere executarea silitã a aceluiaºi clan pentru o amendã neplãtitã de 365.000 de lei, a readus în discuþie problema palatelor þigãneºti neautorizate din Timiºoara.

Dupã ce a precizat cã a cerut Poliþiei ºi Parchetului sã investigheze toate acumulãrile masive suspecte de proprietãþi imobiliare din 1990 ºi pânã în prezent, primarul Nicolae Robu a anunþat cã a cerut rromilor, prin liderii lor, sã înlãture tur-

nuleþele de pe clãdirile din Timiºoara ºi sã aducã imobilele în armonie cu arhitectura Timiºoarei ºi, în plus, sã nu-ºi mai agaseze ºi agreseze vecinii.

Dincolo de promisiunile din campanie, de anul trecut, legate de “instituirea strictã a disciplinei în construcþii la Timiºoara”, este greu de imaginat în ce mãsurã declaraþiile belicoase ale primarului vor putea fi puse în practicã. ªi aceasta pentru cã, dupã cum specificã reprezentanþii fostei administraþii, intrarea în legalitate, mai mult sau mai puþin forþatã, a acestor clãdiri neautorizate nu depinde decât într-o micã de mãsurã de primãrie.

250 de procese iniþiate de fosta administraþie, puþine câºtigate Fostul viceprimar al Timiºoarei, Adrian Orza, în prezent consilier local din partea P.N.Þ.C.D., spune cã demersurile prin care se impunea intrarea în legalitate a constructorilor de palate neautorizate în Timiºoara depindeau doar în prima frazã de Primãrie, pânã când se ajunge în instanþã. “În timpul administraþiei noastre, în urma demersurilor Primãriei, care a solicitat inclusiv demolarea construcþiilor care nu respectã prevederile de urbanism, s-a ajuns ca Primãria sã aibã peste 250 de procese pe rol, legate doar de aceastã problemã. O eventualã acþiune de demolare, pe o proprietate privatã, poate fi iniþiatã doar în baza unei decizii a instanþei”.

Or, nu o datã, la acest tip de procese, deºi avea dreptate, în mod ciudat Primãria nu a primit câºtig de cauzã. În plus, exista tendinþa prelungirii acestor procese pe ani întregi, prin recursuri repetate ºi invocarea de cãtre avocaþi a tot felul de excepþii, ºi solicitarea de amâ-

nãri. Apelarea la Justiþie a fost astfel un sprijin neaºteptat, ori de câte ori “ctitorii” de ocazie au fost somaþi de cãtre structurile de control sã intre în legalitate. În loc sã demoleze imediat construcþiile neautorizate, nu odatã stricau aspectul zonei ºi chiar puneau în pericol trecãtorii sau vecinii, constructorii certaþi cu legea angrenau autoritãþile într-un proces care, cu toate etapele aferente, de la instanþa de fond, instanþa de apel, eventual instanþa supremã, ajungea sã dureze extrem de mult.

Timp în care constructorul continua sã-ºi ridice imobilul dupã cum credea de cuviinþã. ªi anul trecut, o bunã parte dintrecelepeste9.000deprocese în care a fost angrenatã Primãria Timiºoara au vizat tocmai neregulile pe linie de urbanism.

“Din pãcate, Primãria nu a câºtigat toate aceste procese.

Din diverse motive. Din punctul meu de vedere, cred cã ºi acum se poate iniþia o campanie de informare ºi conºtientizare, la nivelul etniei rrome, în care sã li se explice cã regulile care se aplicã pentru toþi trebuie sã se aplice ºi pentru ei. Din pãcate, din punctul meu de vedere, pânã acum au dat dovadã cã nu vor sã înþeleagã acest lucru”, afirmã Adrian Orza.

Fostul viceprimar al Timiºoarei mai spune ºi cã legea este permisivã din acest punct de vedere. “Mulþi au dovedit cã pot sã fenteze cu uºurinþã legea, utilizând tot felul de lacune legislative. În plus, procesul de demolare nu este atât de simplu cum se crede. În cazul unor construcþii de acest fel trebuiau demolate, de exemplu, unele elemente decorative de pe garduri sau construcþii, o parte din acoperiº, un turn sau mai multe. Or, legea prevede cã în aceste cazuri demolarea trebuie fãcutã «la milimetru», iar cei care demoleazã ceva în plus sunt buni de platã”, explicã Adrian Orza.

La începutul anului trecut, probabil într-un demers premergãtor campaniei electorale, fostul primar al Timiºoarei, Gheorghe Ciuhandu, declara cã pe timpul mandatului sãu a demolat cinci astfel de case, chiar dacã a primit ameninþãri cu moartea pentru îndrãzneala sa, ºi a întocmit procese-verbale la 91 de astfel de case, mare parte dintre acestea ajungând în instanþã. “Faptul cã procesele treneazã ani de zile pe rolul instanþelor judecãtoreºti nu poate fi imputat Primãriei”, spunea atunci Gheorghe Ciuhandu.

Pentru lucrãri fãrã autorizaþie la palatele þigãneºti, situaþia prezentatã de Municipalitate era urmãtoarea : “În perioada anterioarã anului 1996 au fost întocmite procese-verbale la un numãr de 19 adrese. În perioada 1996 - 2002 au fost întocmite procese-verbale la un numãr de 36 de adrese, iar în perioada 2002 - 2011, procese-verbale la 55 de adrese. În perioada 2010 2012 au fost întocmite trei referate privind sesizarea organelor de urmãrire penalã pentru executarea de lucrãri fãrã autorizaþie în zona de protecþie a monumentelor istorice”.

Cu aceastã ocazie, fostul primar al Timiºoarei a þinut sã rãspundã acuzelor “total nefondate” la adresa Primãriei ºi a sa personal cu privire la “neimplicarea în aºa-numita problemã a caselor þigãneºti”. Punctul de vedere al fostului edil era urmãtorul: “Atunci când vine vorba de averi, Primãria nu are dreptul ºi posibilitatea sã verifice dacã acestea sunt licite sau nu.

Existã alte instituþii ale Statului care ar trebui sã se ocupe de acest aspect. Atât timp cât caracterul licit al averii se prezumã, nu avem cum sã îi împiedicãm pe cei care au bani sã cumpere case”.

Tot atunci, Primãria Timiºoara anunþa cã a decis cã e cazul sã punã în executare douã sentinþe judecãtoreºti definitive ºi irevocabile în ceea ce priveºte aducerea la starea iniþialã a unor imobile la care s-au executat lucrãri de construcþie fãrã autorizaþie. Unul era imobilul de pe bulevardul Mihai Viteazu, numãrul 5, unde, deºi sentinþa de demolare rãmãsese definitivã ºi irevocabilã din vara anului 2011, abia dupã jumãtate de an s-a iniþiat demolarea. Al doilea imobil la care se trecuse la

punerea în executare a sentinþei de aducere la starea iniþialã era cel de pe strada Vasici (fostã Prislop), la numãrul 7. În acest caz situaþia era ºi mai ciudatã, pentru cã exista o sentinþã rãmasã definitivã ºi irevocabilã încã din 17 februarie 2010, nepusã în aplicare.

Municipalitatea promitea cã, “pe mãsurã ce vom obþine din partea instanþelor judecãtoreºti alte sentinþe definitive, irevocabile ºi executorii, se va trece ºi la demolarea celorlalte construcþii ridicate ilegal în municipiul Timiºoara”. Lucru care, pânã în prezent, nu s-a prea materializat, deºi conducerea Primãriei s-a schimbat.

Doar în cazul Casei Mühle s-a fãcut sesizare penalã Deocamdatã însã, primarul Nicolae Robu susþine cã va iniþia demersuri concrete de intrare în legalitate a acestor construcþii neautorizate ºi mai spune cã “toate transferurile de proprietate dubioase din averea colectivã naþionalã sau localã, spre diverse clanuri þigãneºti ºi neþigãnesti, respectiv spre diverse persoane ºi firme private, au avut loc înainte ca eu sã fi ajuns primar”. În ceea ce priveºte problemele legate strict de urbanism, rezultatele vorbesc mai mult decât orice declaraþii. Astfel, în ultimii doi ani, deºi Primãria Timiºoara a promovat peste 100 de procese noi pentru obligarea persoanelor care au încãlcat disciplina în construcþii sã intre în legalitate, puþine cazuri de construcþie ilegalã sau demolãri neautorizate au ajuns sã fie cercetate de Poliþie. Anul trecut, de pildã, a existat un singur caz înaintat Serviciului Juridic pentru sesizarea organelor de urmã-

rire penalã, fiind vorba de Casa Mühle, una dintre clãdirilesimbol pentru arhitectura Timiºoarei, care a ajuns o ruinã în urma unui ºir de evenimente similar cu cel al altor imobile de patrimoniu distruse în oraºul de pe Bega, Casa Mühle a ajuns acum zece ani în posesia unui clan de romi care a solicitat autorizaþii de construcþii pentru

realizarea mai multor lucrãri, ultimul act de acest gen fiind emis în iulie 2011. Lucrãrile au fost fãcute fãrã se respecte autorizaþia de construcþie ºi au distrus aproape complet acest imobil.

Cu un singur caz ajuns la Poliþie ºi Parchet problema construcþiilor neautorizate din Timiºoara nu se rezolvã.

de 23 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

21 - 24 noiembrie 2013

Nicio ºansã de adoptare a Legii falimentului personal Guvernul s-a angajat din nou faþã de F.M.I. ºi Comisia Europeanã cã va lua toate mãsurile pentru a nu fi adoptatã legislaþia privind falimentul personal ºi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv cã ar putea fi “subminatã” disciplina de platã a ratelor la credite. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Angajamente ferme faþã de F.M.I. ºi C.E.

re legate de sistemul judiciar, care nu ar face faþã numãrului ridicat de dosare care ar ajunge în instanþã în baza unei legi a falimentului personal.

O explozie a restanþelor în Timiº

Foto TIMPOLIS

În scrisoarea de intenþie convenitã de autoritãþile române cu F.M.I. ºi C.E. se precizeazã cã mult-discutata Lege a falimentului personal nu are nicio ºansã de adoptare în perioada urmãtoare, deoarece “conservarea disciplinei de rambursare a creditelor în rândul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiarã, vom lua toate mãsurile pentru a evita adoptarea unor iniþiative legislative, precum legea insolvenþei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit”. Acest angajament este preluat în mod consecvent în scrisorile suplimentare de intenþie convenite de autoritãþi cu instituþiile internaþionale creditoare în ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, în prezent consilier onorific, decla-

ra cã autoritãþile ar putea aplica legea falimentului personal dupã o analizã a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar ºi a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior dacã meritã sã fie introdusã. “Legea falimentului personal se va aplica dupã ce se va face analiza efectelor pe care aceasta le creeazã în societate asupra sistemului bancar, asupra persoanelor fizice ºi aºa mai departe. Când se va face analiza de impact cost-beneficiu, se va stabili foarte clar dacã meritã sã fie introdusã sau nu se va aplica”, a afirmat atunci Cristian Socol.

Poziþia F.M.I. este ciudatã în acest caz, atât timp cât instituþia internaþionalã chiar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiarã, cum sunt Grecia sau Ungaria.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanþã London Economics pentru Comisia Europeanã, contractat în 2011 ºi finalizat anul trecut, România este una dintre puþinele þãri europene unde nu existã legislaþie privind insolvenþa persoanelor fizice, care nu beneficiazã de nicio formã de protecþie în faþa creditorilor odatã ce ajung în situaþia de a nu-ºi mai putea onora obligaþiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru C.E. Alãturi de Ungaria ºi Spania ºi spre deosebire de alte state din U.E., România nu oferã debitorilor persoane

O lege a falimentului i-ar fi salvat pe unii de la executare silitã fizice opþiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedurã de faliment supravegheatã judiciar, cu protecþie faþã de creditori. Între timp, dupã finalizarea raportului, Spania a introdus în lege prevederi care previn evacuarea din locuinþe a persoanelor aflate în situaþie de neplatã la credite ipotecare.

Deºi F.M.I. neagã cã s-ar fi implicat în blocarea adoptãrii Legii falimentului personal, raportul societãþii London Economics aminteºte cã în scrisorile ataºate acordului se menþioneazã cã Guvernul României va conti-

nua consultãrile cu F.M.I ºi Comisia Europeanã înainte de a introduce mãsuri precum cele prezente în proiectul privind legea insolvenþei personale, care ar putea creºte indisciplina în rândul debitorilor.

Banca Naþionalã, care s-a opus de asemenea iniþiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar ºi posibilitatea ca bãncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sã cearã mai multe garanþii pentru credite ºi sã restricþioneze accesul la finanþare. De asemenea, existã motive de îngrijora-

Adoptarea unei Legi a falimentului personal ar fi fost de ajutor ºi unui numãr destul de mare de timiºeni, întrucât ºi pe pan local s-a raportat o explozie a creditelor restante. Astfel, Timiºul a ajuns unul dintre judeþele cu cel mai prost comportament la platã din þarã, cu restanþe de 1,6 miliarde de lei (o ratã de peste 18% din totalul creditelor), faþã de un miliard de lei, anul trecut (o ratã de 11% din totalul creditelor).

Economistul timiºorean Nicolae Bobiþan se declarã convins de faptul cã România nu este încã pregãtitã pentru o lege a falimentului personal.

Pe lângã o destabilizare a mediului bancar, spune acesta, se poate prognoza cã o asemenea lege ar crea numeroase probleme economice: “Probabil cã s-ar apela masiv la ea. ªi s-a vãzut ce înseamnã insolvenþa la societãþile comerciale care, la cea mai micã problemã, intrã în faliment ºi nu mai plãtesc nimic. Cred cã o lege a falimentului personal s-ar aplica abuziv în România, fiind utilizatã cu rea-credinþã de toþi cei care vor sã scape de povara creditelor”.

Sãptãmâna reducerii deºeurilor, fãrã acþiuni concrete în România Deºi în mai multe state europene, Sãptãmâna europeanã de reducere a deºeurilor este marcatã prin acþiuni menite sã determine populaþia sã conºtientizeze importanþa reciclãrii, în România nu se desfãºoarã niciun fel de eveniment tematic. Asta deºi, dintre þãrile europene, autoritãþile române stau cel mai prost cu îndeplinirea angajamentelor legate de gradul de reciclare al deºeurilor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un eveniment cu tradiþie Lansatã în 2009, Sãptãmâna europeanã pentru reducerea deºeurilor s-a axat iniþial pe sensibilizarea cu privire la prevenirea generãrii de deºeuri. În cursul celor patru ediþii precedente, aceasta a înregistrat un succes din ce în ce mai mare, chiar ºi dincolo de graniþele Europei, fiind desfãºurate peste 25.000 de acþiuni de comunicare în 28 de þãri ºi fiind dezvoltatã o reþea a actorilor publici ºi privaþi din domeniul prevenirii generãrii de deºeuri. În acest an, sãptãmâna europeanã pentru reducerea deºeurilor, care se desfãºoarã între 18 ºi 24 noiembrie, propune noi modalitãþi de diseminare a informaþiilor privind reducerea deºeurilor, reutilizarea produselor ºi recicla-

rea materialelor. Obiectivul este de a dezvolta ºi testa instrumente de comunicare ce vizeazã administraþiile ºi asociaþiile, întreprinderile, ºcolile ºi cetãþenii. Activitãþile vor atinge punctul culminant cu ocazia Zilelor tematice de prevenire a generãrii de deºeuri care, în acest an, se concentreazã asupra reutilizãrii, fiind organizate activitãþi locale, precum pieþe de bunuri de ocazie, ateliere de reparaþii ºi petreceri în care se fac schimburi de obiecte.

Anul acesta s-a anunþat cã acþiunile specifice acestui eveniment vor avea loc în Andorra, Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franþa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Bosnia-Herþegovina ºi Islanda.

România nu se regãseºte pe listã, deºi este una dintre þãrile cu cel mai slab grad de colectare separatã ºi reciclare a deºeurilor.

Un studiu elaborat de Comisie estimeazã cã punerea în aplicare integralã, la nivel european, a legislaþiei U.E. privind deºeurile ar conduce la economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar spori cifra anualã de afaceri a sectorului gestionãrii ºi reciclãrii deºeurilor din U.E. cu 42 de miliarde de euro ºi ar crea peste 400.000 locuri de muncã pânã în 2020. „Existã un potenþial enorm în reutilizarea ºi reciclarea deºeurilor. Înregistrãm progrese importante în ceea ce priveºte ascensiunea în ierarhia gestionãrii deºeurilor prin reducerea

de 23 de ani un reper al cetãþii

depozitãrii acestora ºi intensificarea reciclãrii. Iniþiativele la nivel local, cum ar fi Sãptãmâna europeanã a reducerii deºeurilor, reprezintã o modalitate importantã de a implica toatã lumea în crearea unei societãþi fãrã deºeuri”, declarã Janez Potoènik, comisar european pentru mediu.

Deºeurile, o problemã complicatã ºi pe plan local Probabil cã activitãþi concrete de informare, aferente Sãptãmânii europene pentru reducerea deºeurilor ar fi trebuit organizate ºi în Timiº, unde, anual, cantitatea de deºeuri depozitate creºte. Conform Planului Judeþean de Gestionare a Deºeurilor, realizat de cãtre Consiliul Judeþean Timiº, venitul populaþiei din Timiº are o importanþã semnificativã în generarea deºeurilor. În general, nivelul ridicat de trai ºi urbanizarea genereazã cantitãþi mari de deºeuri pe cap de locuitor (zonele rurale din judeþ genereazã între 0,3 - 0,4 kilograme pe zi în timp ce locuitorii zonelor urbane genereazã 0,9 kilograme pe zi).

Se estimeazã cã fiecare timiºean produce, în medie, peste 270 de kilograme de deºeuri pe an. În plus, în prezent, în judeþ nu se colecteazã separat deºeurile menajere periculoase. Acestea sunt amestecate cu deºeurile solide municipale, apãrând probleme semnificative la depunerea lor pe terenurile

de depozitare. Este vorba despre acizi, pesticide, tuburi fluorescente ºi alte deºeuri care conþin mercur, uleiuri ºi grãsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi ºi rãºini, detergenþi care conþin substanþe periculoase, medicamente citotoxice ºi citostatice, precum ºi baterii ºi acumulatori. Cantitãþile estimate de deºeuri periculoase menajere, în Timiº, sunt de 2,5 kilograme pe persoanã pe an în mediul urban ºi 1,5 kilograme pe persoanã, pe an, în mediul rural.

Nu în ultimul rând, o problemã care le dã de furcã autoritãþilor de mediu la nivelul judeþului este ºi apariþia rampelor de gunoi ilegale, care apar dupã ce o persoanã fizicã sau juridicã

aruncã deºeuri, în cantitate mare, într-un loc neautorizat, ºi se mãreºte rapid, exemplul acestora fiind urmat de alþi ilegaliºti. “Aceste rampe continuã sã aparã, din pãcate, atât în zonele mãrginaºe ale Timiºoarei, cât ºi în comunele limitrofe. ªi, deºi sunt prevãzute amenzi între 10.000 ºi 20.000 de lei pentru persoanele juridice care depun deºeuri pe astfel de rampe, ºi între 1.000 ºi 2.000 de lei, pentru persoanele fizice, este destul de greu sã fie prinºi asupra faptului cei care duc gunoiul în astfel de locuri neautorizate”, afirmã comisarul-ºef Lorinczi Mariana, de la Comisariatul Judeþean Timiº al Gãrzii Naþionale de Mediu.

intersecþii

21 - 24 noiembrie 2013

11

Miºcarea Popularã Timiº spune cã iarna aceasta vom beneficia de „deszãpezirea de aur” l La Timiºoara, deszãpezirea va fi mai scumpã decât la Braºov Compania Naþionalã a alocat un buget impresionant pentru deszãpezirea drumurilor europene, naþionale ºi ale celor câteva sute de kilometri de autostradã. Kilometrul de drum curþat de zãpadã sare de 5.000 de euro. Un fel de „deszãpezire de aur”, ironizeazã Opoziþia, care spune cã, la aºa preþuri, Finlanda se poate uita cu invidie spre noi. oana.dima@timpolis.ro

Mai mulþi bani pentru Timiºoara decât pentru Braºov În iarna 2013 - 2014, deszãpezirea unui kilometru de drum va costa 5.370 de euro, conform datelor publicate, zilele acestea, de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale.

Pentru aceeaºi operaþiune, finlandezii ºi islandezii plãtesc 1.200 de euro/ kilometru, iar suedezii, 1.400 de euro/ kilometru.

Potrivit unui comunicat de presã al C.N.A.D.N.R., D.R.D.P. Timiºoara va beneficia, conform Acordului-cadru pentru perioada 2013 - 2015, de o sumã importantã, mai mare cu peste 30 la sutã decât cea a D.R.D.P. Braºov.

“Cu tot acest buget impresionant,

Guvernul Ponta a reuºit sã îºi batã propriul record, stabilit anul trecut la 5.300 de euro/kilometru, însã acest lucru nu înseamnã cã autoritãþile nu vor fi, din nou, «surprinse» de venirea iernii. Ne amintim cã, anul trecut, câteva zile de ninsoare ºi viscol au aruncat aproape jumãtate de þarã într-un haos greu de imaginat: drumuri naþionale ºi autostrãzi închise douã sãptãmâni, sute de localitãþi izolate complet, zeci de mii de oameni rupþi complet de lume, fãrã electricitate ºi astupaþi de zãpadã. ªi toate acestea din cauza unei tehnici de deszãpezire cu totul originalã: neintervenþia”, acuzã Radu Lambrino, preºedintele Partidului Miºcarea Popularã Timiº.

Acesta mai spune cã ºi Finlanda, unde zãpada þine o jumãtate de an, s-ar putea uita cu invidie la România, dacã la noi, kilometrul de drum deszãpezit costã de aproape cinci ori mai mult decât în “þara lui Moº Crãciun”. “Deºi România nu îl gãzduieºte pe Moº Crãciun, se pare cã Moº Gerilã este încã prezent pe meleagurile autohtone, deghizat în Victor Ponta. Dupã ce le-a mãrit chiar ºi de 25 de ori salariile clienþilor politici din companiile de stat, guvernanþii s-au gândit sã le facã un cadou ºi firmelor de casã ale acestora, în operaþiunea intitulatã «deszãpezirea de aur»”.

Radu Lambrino

Un kilometru de deszãpezire “înghite”, în România, peste 5000 de euro

Nimeni la licitaþiile C.N.A.D.N.R. Ministrul pentru Marile Proiecte, Dan ªova, a declarat, recent, cã anul acesta a introdus mai multe criterii pentru acordarea contractelor de deszãpezire, iar surpriza a fost cã nu a mai venit nimeni la licitaþii.

Dan ªova a arãtat cã a preluat C.-

N.A.D.N.R. anul trecut, în plinã iarnã, ºi a fãcut cu acest prilej ºi economii de 30% din bugetul alocat pentru deszãpezire. „Anul acesta, când am fãcut bugetul, l-am scos cu 25% mai mic decât cel de anul trecut, din start, ºi am introdus criterii, de control, de performanþã, ºi am avut o surprizã foarte interesantã. Nu a mai venit nimeni la licitaþie.

Când am introdus criterii gen «Dom-

nule, cât dai cu antiderapant, atât plãtesc, cât deszãpezeºti, atât plãtesc», nu a mai venit nimeni la licitaþie. Am organizat la licitaþii pânã am cãzut jos, în toate felurile posibile, avem doar 56% din teritoriul naþional acoperit”, afirma Dan ªova, citat de Mediafax.

El a mai arãtat cã se vor da ºi celelalte lucrãri, prin negociere directã, firmelor care deja au câºtigat licitaþii.

Ministrul ªova a anunþat cã, începând din luna aprilie 2014, se va face licitaþie internaþionalã pentru deszãpezire: „Vã garantez cã toate firmele europene sau româneºti care vor sã fie plãtite pentru ceea ce deszãpezesc ºi pentru materialul antiderapant împrãºtiat ºi nu vor sã fie plãtiþi pe înþelegeri (...) vor veni la licitaþii”.

ªoferul din Lugoj care ºi-a abandonat victima, dupã ce a accidentat-o, riscã o pedeapsã mai asprã Alin Faur, ºoferul judecat la Lugoj pentru rãnirea gravã ºi abandonarea unei femei dupã un accident rutier grav, riscã înãsprirea încadrãrii juridice, la urmãtorul termen de judecatã. oana.dima@timpolis.ro

Avocatul victimei, Cãtãlin Vlad, de la firma JGV ºi Asociaþii, spune cã judecãtorii vor lua în discuþie schimbarea încadrãrii juridice, ca urmare a expertizei medico-legale ce aratã ca victima lui Faur Alin a avut nevoie de 60 de zile de îngrijiri medicale faþã de 25 de zile, cât se estimaserã iniþial.

Dupã accident, femeia, Maria Râciu, a fost internatã în spital, cu rãni severe

la cap ºi la piciorul drept. „Numãrul zilelor de îngrijiri medicale – 60 dupã cum a stabilit expertiza în cazul de faþã – ºi eventuale infirmitãþi constatate sunt circumstanþe care, potrivit Codului Penal, fac diferenþa între o pedeapsã mai blândã, de maximum trei luni de închisoare, ºi una mai asprã, de pânã la doi ani închisoare, pentru vãtãmare corporalã gravã, din culpã”, mai spune avocatul Catalin Vlad. În 2 iunie, lugojeanul Faur Alin, în vârstã de 28 de ani, a accidentat grav o femeie, pe trotuar, dupã care a fugit de la locul accidentului. Accidentul a fost surprins de o camerã de luat vederi din zonã, iar din imagini se vede cum conducãtorul auto împreunã cu

patru pasageri care îl însoþeau au ieºit din maºinã ºi au abandonat victima.

Maria Râciu, care rãmãsese inconºtientã pe trotuar. La câteva zile dupã accident, ºoferul a fost arestat, fiind trimis în judecatã la sfârºitul lunii august. Potrivit Poliþiei, tânãrul conducea fãrã permis ºi în stare de ebrietate. La termenul din 17 septembrie, acesta a pledat vinovat în cazul tuturor capetelor de acuzare ale procurorilor.

Dupã accident, femeia lovitã a fost internatã în spital, cu rãni severe la cap ºi la piciorul drept, fiind supusã la mai multe operaþii dificile. Potrivit avocaþilor, dupã finalizarea procesului penal, victima se va constitui parte civilã ºi va cere de la autorul accidentului

Alin Faur, la scurtã vreme dupã accident ºi de la firma de asigurare la care maºina acestuia avea poliþa RCA, daune

morale ºi despãgubiri pentru cheltuielile medicale ºi de recuperare.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

2

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

Foto TIMPOLIS

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 18 decembrie 2013, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 19 decembrie 2013.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

special

21 - 24 noiembrie 2013

Românii se tem mai puþin de ºomaj decât occidentalii Oficial, în Timiº este o ratã scãzutã a ºomajului

Un studiu recent, care analizeazã maniera în care este asumat statutul de ºomer de cãtre cetãþenii din mai multe þãri europene, aratã cã, deºi beneficiazã de cele mai reduse indemnizaþii de ºomaj din Europa, românii ºi bulgarii privesc cu mai multã resemnare aceastã ameninþare decât cetãþenii din þãri cu economii stabile ºi performante. Sociologul timiºorean Alin Gavreliuc spune cã pentru România rezultatele studiului nu sunt surprinzãtoare, pentru cã “societatea noastrã este construitã în jurul unor valori centrate pe atitudini de aºteptare”. ligia.hutu@timpolis.ro

Indemnizaþiile de ºomaj mari nu îi fac neapãrat fericiþi pe angajaþii din þãrile Europei Occidentale Afectarea poziþiei sociale a individului ºi consecinþele pe care le implicã pierderea locului de muncã au fãcut recent obiectul unui studiu realizat de o echipã de cercetãtori de la Universitatea din Edinburgh. Studiul ºi-a propus sã elucideze ºi în ce mãsurã acordarea unor indemnizaþii de ºomaj ridicate poate întreþine lenea, dar ºi în ce mãsurã intrarea în ºomaj poate determina individul sã dezvolte manifestãri anxioase.

Autorul studiului, dr. Jan Eich-

horn, cercetãtor în cadrul Facultãþii de ªtiinþe Sociale ºi Politice de la Universitatea din Edinburgh, a insistat pe modul în care ºomajul afecteazã percepþia individului asupra sinelui ºi pe motivaþia pe care i-o oferã acordarea unui ajutor de ºomaj mai mare. Concluzia a fost cã la indivizii care provin din spaþii în care existã un cult al muncii pronunþat, o valoare mare a ajutorului de ºomaj nu anihileazã spaima cauzatã de spectrul ºomajului.

Suedezii ºi luxemburghezii afectaþi, românii ºi bulgarii, resemnaþi O altã concluzie aratã cã, în unele þãri în care valoarea ajutorului de ºo-

maj atinge cote generoase, cetãþenii care îºi pierd locul de muncã sunt mult mai afectaþi de tristeþe decât cetãþenii din þãrile europene în care valoarea ajutoarelor de ºomaj este cea mai micã.

Luxemburgul ºi Suedia, de exemplu, se situeazã în primul sfert al clasamentului atât în ce priveºte valoarea ajutorului de ºomaj, cât ºi în ce priveºte valoarea insatisfacþiei personale în rândul celor rãmaºi fãrã un loc de muncã.

La polul opus al clasamentului, în coada acestuia, se situeazã România ºi Bulgaria, þãri în care valoarea ajutorului de ºomaj este cea mai scãzutã, dar în care persoanele care nu au un loc de muncã ºi primesc ajutoare de la stat se declarã cel mai puþin afectate de poziþionarea lor economicã ºi socialã vulnerabilã ºi de dependenþa lor faþã de veniturile acordate de cãtre stat.

La finalul lunii octombrie, rata ºomajului în Timiº a fost de 1,8% (2% în rândul femeilor ºi 1,64% în rândul bãrbaþilor). În ce priveºte numãrul persoanelor rãmase fãrã loc de muncã, se înregistrau 6.149 de ºomeri, dintre care 3.088 erau femei.

Dintre aceºtia, 3.781 de persoane (1.969 de femei) beneficiau de acordarea indemnizaþiei de ºomaj.

Simona Potîng, de la Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã Timiº, spune cã nivelul cel mai mic al indemnizaþiei de ºomaj se acordã absolvenþilor ºi este de 250 de lei. De acest ajutor beneficiazã absolvenþii unor forme de învãþãmânt care nu ºi-au gãsit imediat dupã finalizarea studiilor un loc de muncã ºi care au dreptul sã primeascã indemnizaþie de ºomaj fixã pentru ºase luni. Pentru persoanele aflate în evidenþã ca având un stagiu de cotizare de cel puþin un an, ajutorul de ºomaj este de 500 de lei.

Simona Potîng mai spune cã, lunar, A.J.O.F.M. Timiº înregistreazã un numãr destul de mare de intrãri ºi de ieºiri, ceea ce înseamnã cã mulþi dintre ºomerii luaþi în evidenþã îºi gãsesc, prin intermediul agenþiei, un loc de muncã. ªomerii au dreptul sã refuze locurile de muncã oferite de A.J.O.F.M., însã dacã se înregistreazã mai multe refuzuri succesive, motivate inconsistent, se poate ajunge la situaþia sistãrii acordãrii ajutorului de ºomaj.

Sociolog Alin Gavreliuc: “La noi predominã fatalismul, asistenþialismul ºi dezangajarea faþã de problematica socialã” L-am întrebat pe sociologul timiºorean Alin Gavreliuc (foto), prof. univ. dr. la Facultatea de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest Timiºoara, cum poate ºomajul sã influenþeze percepþia despre sine a românilor ºi cum poate aceastã afectare a poziþiei sociale sã lezeze stima de sine?

Acesta spune cã pentru România rezultatele studiului nu sunt surprinzãtoare, pentru cã “societatea noastrã este construitã în jurul unor valori centrate pe atitudini de aºteptare”. În plus, la noi, atitudinile predominante sunt “fatalismul, asistenþialismul ºi un anume grad de dezangajare faþã de problematica socialã. Toate acestea, în opoziþie cu valorile la care se raporteazã cetãþenii din statele Europei Occidentale, care se axeazã pe dezvoltare, pe cultivarea valorii angajãrii publice ºi pe ascensiunile meritocratice”. În contexte sociale care valorizeazã meritocraþia, apreciazã Alin Gavreliuc, ºomajul e perceput ca o pe-

rioadã biograficã apãsãtoare ºi ca o excludere temporarã din jocul social. Nu aceeaºi este situaþia în cazul societãþii româneºti, unde ascensiunea, nici mãcar cea profesionalã, nu se produce aºa cum ar fi firesc, ci este dependentã, în percepþia majoritãþii, de factori conjuncturali ce þin de a te plasa atunci când trebuie, acolo unde trebuie ºi lângã cine trebuie.

Alin Gavreliuc mai spune cã, din punct de vedere sociologic, în funcþie de valorile sociale dominante, se poate distinge între societãþi centrate pe dezvoltare ºi societãþi centrate pe valorile de supravieþuire. Distincþie care poate avea rãdãcini culturale, întrucât “se axeazã pe perpetuarea unor modele culturale adânc înrãdãcinate în mentalul colectiv ca urmare a unor secole de dependenþe de tot felul, de la cele politice, pânã la cele economice”.

Este însã ºi un efect al conjuncturii prezente, care ordoneazã jocul social, apreciazã prof. univ. Gavreliuc,

de 23 de ani un reper al cetãþii

care este de pãrere cã românii ºi-au pierdut de mult încrederea cã instituþiile statului vor lucra în favoarea lor, fapt care determinã la nivelul maselor o alterare a percepþiei unor mecanisme sociale valabile în spaþiile Europei Occidentale, caracterizate de stabilitate economicã ºi socialã.

Referitor la comportamentul resemnat al românilor confruntaþi cu problema, în condiþiile în care ajutorul de ºomaj este printre cele mai mici din Europa, Alin Gavreliuc spune cã “avem de-a face mai degrabã cu ceea ce s-ar putea chema o lipsã de anxietate aparentã a autistului”. ªi cã aceasta este consecinþa unui cumul de frustrãri, neîmpliniri ºi ratãri, care au determinat în timp o prãbuºire a standardelor evaluative: “Atunci când, pe termen lung, impactul intervenþiei tale sociale este foarte modest, ºi expansivitatea ta publicã se atenueazã”. Acesta mai spune cã românii trãiesc de mai bine de 20 de ani experienþa tatonãrii capãtului prã-

pastiei, fapt care „nu a fãcut decât sã adânceascã un anume gen de raportare, resemnatã ºi fatalistã, care suplineºte precaritatea, mizeria ºi sãrãcia”.

L-am mai întrebat dacã menþinerea populaþiei, pe termen lung, într-o for-

mã de sãrãcie ºi cultivarea modelului statului asistenþial poate sluji în vreun fel intereselor manipulatorii ale clasei politice. „Întotdeauna societãþile menþinute în ignoranþã ºi sãrãcie au fost mai lesnedemanipulat”, mai spune sociologul.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

21 - 24 noiembrie 2013

13

Radarele fixe, o isterie care revine în actualitate l Primãriile ar putea reactiva contractele cu firmele de specialitate În urmã cu trei ani, în 2010, în urma unei campanii media care demonstra abuzurile care se pot comite ºi tendinþa de privatizare a amenzilor de circulaþie, Inspectoratul General al Poliþiei interzicea amplasarea de radare fixe pe ºosele. În Timiº, fuseserã însã semnate o serie de contracte de principiu, iar rezultatele controalelor centralizate de instituþia de resort, Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice, au relevat cã în majoritatea cazurilor aceste contracte au fost negociate de Primãrii încãlcându-se legea achiziþiilor publice. Însã povestea radarelor fixe nu s-a încheiat, existând perspectiva reluãrii acestei afaceri, fiind invocatã o directivã europeanã care trebuie aplicatã în perioada urmãtoare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Interdicþie care s-ar putea anula Deºi au fost interzise în 2010, în principal din cauza abuzurilor comise de cãtre unele firme de specialitate, care s-au asociat ºi în Timiº cu Primãrii pentru amplasarea de radare fixe, aceste dispozitive ar putea reveni în actualitate în perioada urmãtoare, fiind luatã în discuþie inclusiv posibilitatea reactivãrii unora dintre contractele încheiate de administraþiile locale cu Primãriile care aveau în zona de acoperire porþiuni de drumuri judeþene, naþionale ºi, mai nou, segmente de autostradã intens circulate.

Astfel, radarele fixe, deºi nu sunt funcþionale în prezent, ar putea fi reactivate din cauza unei Directive a Comisiei Europene care obligã autoritãþile române sã amplaseze radare fixe funcþionale pe principalele sectoare de drum. Directiva respectivã trebuia aplicatã încã de anul trecut ºi, dacã o va ignora în continuare, România riscã sancþiuni. Astfel cã, în perioada urmãtoare, ºi radarele fixe care au fost amplasate ºi nu au mai fost demontate de pe sectoarele de drum din Timiº ar putea redeveni funcþionale.

Procesul pare a fi încurajat tacit ºi de cãtre Ministerul Afacerilor Internelor, care precizeazã în Strategia naþionalã pentru siguranþã rutierã 2011 2020: „Pentru cã parcul auto ºi mobilitatea acestuia la nivelul statelor U.E. este într-o creºte-

ªi sistemul actual de amplasare a radarelor, considerat defectuos

În 2010, Inspectoratul General al Poliþiei interzicea amplasarea de radare fixe pe ºosele

re rapidã care nu poate fi egalatã de creºterea numãrului de agenþi de poliþie, soluþia menþinerii unui grad ridicat de siguranþã rutierã este reprezentatã de dezvoltarea ºi extinderea sistemelor de supraveghere video a traficului.”

Momentan, în România mai existã câteva sisteme fixe funcþionale pentru depistarea vitezei, pe DN 1. Acestea aparþin Poliþiei Române ºi au fost montate în urma unor proiecte finanþate din fonduri europene. Toate dispozitivele existente în Timiº au fost dezactivate, dar nu au fost demontate, deci pot fi puse cu uºurinþã, din nou, în funcþiune.

O afacere cu scandal Culmea e cã, deºi acum M.A.I. încurajeazã reactivarea radarelor fixe, în 2010 Inspectoratul General al Poliþiei lua decizia interzicerii radarelor fixe instalate ºi gestionate de comunitãþile locale, în parteneriat cu o serie de firme de specialitate, în urma numeroaselor contestaþii depuse de cãtre ºoferii amendaþi, dar ºi din cauza unei campanii media care arãta faptul cã prin aceste parteneriate fãcute între Primãrii ºi firmele de specialitate se ajungea la o privatizare a amenzilor, multe administraþii locale încasând bani destul de mulþi, fãrã vreo obligaþie de a investi în îmbunãtãþirea condiþiilor de trafic din zonã. În plus, decizia I.G.P.R. de interzicere a acestor contracte a venit ºi pe fondul sesizãrilor fãcute de Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi

Monitorizarea Achiziþiilor Publice, care a contestat procedurile de atribuire a contractelor pentru amplasarea de radare fixe. A.N.R.M.A.P. a fãcut atunci controale ºi în Timiº, la Primãriile care au fost „curtate” de firmele de amplasare a radarelor fixe. Rezultatele controalelor indicau cã toate Primãriile controlate, care au încheiat sau intenþionau sã încheie contracte cu firme de specialitate, nu au respectat legislaþia în domeniul achiziþiilor publice. Mai mult, veniturile care urmau sã intre în bugetele Primãriilor timiºene, în urma amplasãrii acestor dispozitive, nu erau, procentual, aceleaºi, depinzând probabil de negocierile realizate. În Ghiroda, de exemplu, controlul a survenit pânã sã se semneze vreun contract, deºi se purtaserã discuþii în acest sens cu o firmã de specialitate ºi se aprobase ºi o hotãrâre de consiliu local.

La Orþiºoara, Primãria a negociat cu o firmã clujeanã, iar aici împãrþirea beneficiilor urma sã se realizeze dupã regula, discutabilã de altfel, 40% Primãria, ºi 60% firma. Contractul a fost încheiat pe o perioadã de cinci ani, iar cei de la A.N.R.M.A.P. au stabilit cã „autoritatea contractantã nu a atribuit contractul prin aplicarea unei proceduri de achiziþie publicã din cele prevãzute de lege”, Primãria fiind sancþionatã cu avertisment scris.

La Jebel, contractul cu aceeaºi firmã prevedea chiar un procent mai mic din încasãri pentru Primãrie, respectiv 35%. ªi aici s-a constatat, în

urma controlului, cã atribuirea s-a fãcut fãrã sã se respecte legislaþia în domeniul achiziþiilor publice, ºi s-a dat un avertisment, reprezentanþii Primãriei declarând pe proprie rãspundere cã „nu au fost încasate sume provenite din amenzi, ca urmare a înregistrãrilor acestor sisteme de monitorizare, ºi nu s-au efectuat cheltuieli datoritã faptului cã radarele nu au fost instalate”.

La Fãget, contractul se semnase tot pe cinci ani, cu algoritmul 40% Primãria, 60% firma, ºi aici A.N.R.M.A.P. punându-i în vedere Primãriei cã nu a respectat, la încheierea contractului, legislaþia în domeniul achiziþiilor publice.

Aceleaºi concluzii au fos trase ºi la Belinþ, Moraviþa ºi Dumbrava, unde cota parte din amenzi a Primãriilor era tot de 40%, iar A.N.R.M.A.P. a precizat cã au fost încheiate contracte fãrã sã se respecte Legea achiziþiilor publice, dând în toate cazurile avertismente scrise. Între timp, însã, o parte din firmele de specialitate au contestat în justiþie anulãrile de contracte ºi constatãrile A.N.R.M.A.P., iar o parte din procese se judecã ºi acum, mergând pânã la nivelul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Or, cu sau fãrã directiva europeanã care trebuie respectatã, în varianta în care vor exista mai multe decizii judecãtoreºti definitive, irevocabile ºi executorii, prin care se va da undã verde instalãrii de radare fixe, s-ar putea anula interdicþia instituitã acum trei ani de I.G.P.R. care, oricum, probabil cã acum nu mai este susþinutã de actuala conducere a M.A.I.

Rãmâne de vãzut ce se va întâmpla în varianta reactivãrii radarelor fixe, þinând cont de faptul cã ºi sistemul actual de amplasare a radarelor a stârnit destule nemulþumiri pe plan local.

Recent, senatorul de Timiº P.P.-D.D. Ioan Iovescu (foto) a realizat o interpelare adresatã M.A.I. ºi Ministerului Transporturilor, în care solicitã explicaþii în cazul amplasãrii excesive de radare pe porþiuni de drum unde nu se justificã restricþiile de vitezã. În interpelarea numitã “Avem ºosele? Nu, dar vrem radare performante”, parlamentarul spunea cã Guvernul doreºte sã extindã la nivel naþional reþeaua de supraveghere video cu radar, pentru a asigura faptul cã ºoferii care depãºesc viteza legalã vor fi pedepsiþi cu siguranþã, indiferent dacã este sau nu un poliþist la faþa locului, dar cã, în aceste condiþii, trebuie analizat dacã o amplasare excesivã a dispozitivelor radar se justificã, raportatã la starea infrastructurii. “Vrem radare performante, dar ºi scumpe, dar nu avem autostrãzi, iar pe cele pe care le avem în general nu putem merge cu o vitezã permisã, iar unde putem merge cu o vitezã superioarã avem limitare de vitezã, ºi exact în acele locuri sunt amplasate radare. Care este scopul acestor radare?”, întreabã senatorul timiºean.

Acesta acuzã cã starea ºoselelor ºi a semnalizãrii rutiere din România este jalnicã, ºi unde sunt condiþii bune de circulaþie se introduc restricþii de vitezã ºi automat se instaleazã ºi radare.

Ioan Iovescu spune cã rãspunsul M.A.I. la interpelarea sa a fost „paralel cu realitatea” ºi cã a constituit mai degrabã o sursã de amuzament. „Ce scria M.A.I. acolo nu coincidea în

niciun caz cu realitatea. Mi s-a rãspuns cu niºte generalitãþi din care fiecare putea înþelege ce vrea. Oricum, punctul lor de vedere era total diferit faþã de ce se întâmplã, de fapt, pe ºosele.

Se susþinea, de exemplu, cã s-a mers pe principiul amplasãrii radarelor în locurile unde sunt multe accidente, deºi oricine poate vedea cã nu e aºa, radarele fiind amplasate pe puþinele porþiuni de drum cu stare bunã ºi fãrã risc de accident, unde ºoferii mai îndrãznesc sã mai apese pedala de acceleraþie. Eu am militat, de exemplu, pentru utilizarea nu a unor dispozitive radare sau echipaje fixe, ci a unora mobile. Un echipaj mobil poate vedea cu uºurinþã dacã un ºofer a depãºit viteza accidental sau ºi-a fãcut un obicei din acest lucru”, ne-a declarat senatorul Ioan Iovescu.

Acesta mai spune cã ºi restricþiile de vitezã sunt instituite într-un mod ilogic ºi cã, deºi legea permite ca pe unele porþiuni sã se meargã sã se depãºeascã actualele viteze instituite, posibilitatea este ignoratã, ºi nimeni nu vrea sã-ºi asume rãspunderea, la Parlament, pentru „normalizarea” Codului Rutier, de fricã sã nu fie învinuit ulterior pentru eventualele accidente care pot apãrea. „Eu, oricum, am depus peste 19 amendamente la Ordonanþa de Urgenþã privind circulaþia pe drumurile publice care va fi discutatã zilele acestea la Senat. Sunt de acord cu sancþionarea ºoferilor care merg cu vitezã excesivã, dar nu cu hãrþuirea unor conducãtori auto, pentru cã au depãºit cu un kilometru sau doi limita de vitezã.

Ca sã nu mai vorbim de intenþia de a se da amendã de 600 de lei pentru cã nu se poartã centura.

Nu este normal sã se instituie o teroare a amenzilor pe drumurile publice”, susþine Ioan Iovescu.

Ioan Iovescu

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

21 - 24 noiembrie 2013

Medicamentele cumpãrate din banii pacienþilor, practicã uzualã sau excepþie în spitalele din Timiºoara?

Preºedintele C.N.A.S., Cristian Buºoi, ameninþã cã, din 2014, managerii spitalelor în care le este solicitat pacienþilor sã îºi cumpere singuri medicamentele ºi consumabilele vor fi sancþionaþi. Decizia nu este cunoscutã, încã, la Timiºoara, dar directorii de spitale spun cã astfel de practici reprezintã excepþii în unitãþile pe care le coordoneazã ºi invocã drept posibile motivaþii unele “sincope în aprovizionare”. ligia.hutu@timpolis.ro

Reforma din Sãnãtate se amânã pentru la anul Preºedintele C.N.A.S., liberalul Cristian Buºoi, anunþã cã, din 2014, intenþioneazã sã dispunã sancþionarea acelor spitale în care pacienþilor li se solicitã sã îºi cumpere singuri medicamentele ºi materialele sanitare consumabile, ºi asta în pofida faptului cã, potrivit relaþiei contractuale pe care o au cu C.N.A.S, primesc ºi bani de la stat.

Cristian Buºoi precizeazã cã va purta o discuþie prealabilã cu managerii spitalelor ºi a adãugat cã, la nivel oficial, “se ºtia cã existã situaþii accidentale” în care reprezentanþii spitalelor recurg la acest gen de solicitãri, dar ºi cã “sunt spitale în care acest fapt constituie regulã, pentru anumite secþii, pentru anumite servicii”.

Acesta atenþioneazã cã, pentru 2014, unul din obiectivele majore ale C.N.A.S. este acela ca niciun asigurat, din contribuþia cãruia funcþionãm ºi Casa, sã nu fie pus sã procure medicamente. Cristian Buºoi admite cã este nevoie de o organizare mai riguroasã a schemei de personal din spitale, semnalând supraîncãrcarea schemei de personal, în principal cu personal administrativ.

“Spitalele trebuie sã se organizeze mai bine. Într-un spital unde bolnavii nu sunt trimiºi sã-ºi cumpere medicamente, 70 la sutã din cheltuieli sunt pentru plata personalului ºi 10 la sutã pentru medicamente. Managerii spitalelor trebuie sã opreascã angajãrile nejustificate ºi sã renunþe la achiziþiile nepotrivite. Existã spitale, în general în þarã, unde cheltuielile de personal sunt de 85 - 90, chiar 95 la sutã din buget”, declarã Cristian Buºoi, citat de Mediafax.

Sancþiunile, prevãzute abia în contractul-cadru de la anul Am încercat sã aflãm detalii despre natura sancþiunilor preconizate pentru anul viitor în situaþii cum sunt cele la care a fãcut referire preºedintele C.N.A.S. Cristian Buºoi ne declarã, însã, cã este intempestivã orice discuþie detaliatã despre acest subiect ºi cã anunþul sãu face parte dintr-un context mai amplu al unei discuþii referitoare la alocãrile bugetare mult mai consistente pentru Sãnãtate, în anul 2014. Preºedintele C.N.A.S. susþine cã “fondurile destinate spitalelor pentru anul viitor se anunþã îndestulãtoare, în condiþiile creºterii bugetului alocat Sãnãtãþii”, situaþie în care a propus personal o discuþie cu managerii de spitale pentru a elucida cauzele pentru care unii se plâng cã întâmpinã probleme, iar alþii, nu.

Chestionat asupra naturii sancþiunilor pe care intenþioneazã sã le aplice în situaþia în care i se semnaleazã cazuri de pacienþi trimiºi sã îºi cumpere singuri medicamentele ºi consumabilele, Cristian Buºoi afirmã cã decizia nu este încã luatã, dar cã se intenþioneazã introducerea în viitorul contractcadru a unei prevederi care sã permitã sancþionarea cu un procent asupra valorii cãruia se va conveni, avansând ca datã posibilã pentru luarea deciziei februarie 2014. Întrebat dacã i-au fost aduse la cunoºtinþã cazuri concrete ale unor pacienþi care au fost nevoiþi sã suporte din buzunarul propriu costul medicamentelor în spitalele de stat, care au contract cu C.N.A.S., Cristian Buºoi declarã cã ºtie despre astfel de situaþii “doar din relatãrile presei”, dar cã aceste relatãri sunt susþinute de cazurile concrete ale unor pacienþi.

Referitor la nevoia unei mai bune organizãri a spitalelor ºi la necesitatea unei organizãri mai judicioase a schemei de personal, pe care a apreciat-o ca fiind în prezent supraîncãrcatã, Cristian Buºoi spune cã pârghiile legale care sã permitã limitarea risipei de fonduri alocate cheltuielilor de personal stau exclusiv la îndemâna Ministerului Sãnãtãþii.

O decizie necunoscutã la nivel local Contactat, managerul Spitalului

În spitalele româneºti se practicã, încã, sistemul schiziþiei de cãtre pacient a medicamentelor ºi a produselor parafarmaceutice

Cristian Buºoi Clinic Judeþean de Urgenþã, medicul Iulius Jugãnaru, spune cã nu s-a primit încã nicio notificare oficialã legatã de anunþata intenþie a preºedintelui C.N.A.S. de sancþionare a managerilor de spitale, cã nu ºtie dacã sancþiunile avute în vedere de Cristian Buºoi vor fi de ordin financiar sau administrativ, dar cã “subiectul acesta s-a mai discutat” ºi cã “mi se pare normal ca pacienþii sã nu fie nevoiþi sã îºi plãteascã din banii proprii medicamentele de care au nevoie în spital”. Întrebat dacã are cunoºtinþã despre situaþii concrete de acest gen, petrecute în spitalul aflat în subordinea sa, dr. Iulius Jugãnaru a admis cã astfel de situaþii existã ºi cã ele pot fi motivate de anumite sincope care apar în aprovizionare: “Consumul este apreciat în baza unor estimãri bazate pe

Iulius Jugãnaru istoric ºi astfel se poate ajunge, în unele cazuri, la epuizarea stocurilor”. Iulius Jugãnaru mai spune cã s-au întreprins la nivel de spital demersuri pentru punerea la punct a unor proceduri de urgenþã în ce priveºte achiziþia de medicamente, care sã acopere astfel nevoile unor pacienþi aflaþi în situaþii disperate.

Medicamentele cumpãrate de pacienþi, decontate de spital Managerul Spitalului Clinic Municipal, medicul Octavian Mazilu, declarã cã îi este cunoscutã declaraþia lui Cristian Buºoi, dar spune cã nu cunoaº-

Lider Sanitas Timiº: „De vinã poate fi ºi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor” Liderul sindicatului Sanitas Timiº, dr. Livius Cârstea, spune cã, potrivit unor informaþii vehiculate în diverse spaþii publice ºi care au ajuns la cunoºtinþa sa, la Spitalul Municipal Timiºoara nu se recurge la acest gen de solicitare adresatã pacienþilor. Dar afirmã cã la Secþia de Neurologie a

Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã din Timiºoara ºi la Institutul de Boli Cardiovasculare Timiºoara au fost semnalate astfel de situaþii, în care, la intrare, pacienþilor leau fost înmânate liste cu necesarul de materiale de unicã folosinþã ºi de medicamente pentru perioada de inter-

de 23 de ani un reper al cetãþii

nare.

Liderul Sanitas mai spune cã, în afarã de subfinanþare, responsabilã pentru crearea unor astfel de situaþii poate fi ºi penuria de medicamente din farmaciile spitalelor, caz în care pacienþii sunt nevoiþi sã îºi achiziþioneze substituenþi pentru substanþele de bazã.

Octavian Mazilu te încã detalii despre subiect ºi cã este prematur sã se pronunþe, fiind vorba despre o decizie care vizeazã anul 2014. Susþine însã cã, la Spitalul Municipal, pacienþii nu cumpãrã medicamentele decât în cazuri de excepþie.

“Avem însã o procedurã de lucru în baza cãreia medicamentele cumpãrate de pacienþi pe perioada spitalizãrii sunt decontate ulterior de cãtre noi”, mai spune dr. Octavian Mazilu. Acesta afirmã cã Spitalul Municipal Timiºoara se situeazã, din punctul de vedere al cheltuielilor cu personalul, sub limita a 70% din valoarea totalã a bugetului alocat. ªi asta, în pofida faptului cã “aceastã structurã pavilionarã pe care o avem, cu corpuri de clãdire plasate la distanþe semnificative unele de altele, implicã gestionarea spitalului cu mari eforturi administrative”.

Mãsuri antifraudã la spitale, instituite în Timiº În luna iulie, în premierã naþionalã, C.J.A.S. Timiº a instituit un set de mãsuri antifraudã care impun necesitatea întocmirii de cãtre spitale a unor evidenþe informatice care sã includã pacienþii trataþi, cu menþionarea adresei de con-

tact ºi a numerelor de telefon ale acestora. Mãsura a fost luatã, preciza atunci medicul Victor Dumitraºcu, preºedintele C.J.A.S. Timiº, pentru a se putea verifica mai eficient dacã banii alocaþi spitalelor sunt utilizaþi în folosul pacienþilor.

integrame

21 - 24 noiembrie 2013

15

Pe un trotuar, un tip îsi târâie cu greu piciorul... De la coltul strazii apare brusc un alt tip, care îsi târâie si el piciorul...

Când ajung unul în dreptul celuilat, primul întreaba: - Vietnam?

Atunci, celalalt raspunde: - Nu!... Niºte rahat de câine, de pe strada cealaltã!... l Un locotenent de infanterie intra într-o librarie si cere vânzatoarei o harta fizica a României. Vânzatoarea îl întreaba: - Dar la ce scarã doriti sa fie harta?

Locotenentul, vãdit surprins ºi indignat, îi raspunde; - Cum la ce scarã?!?... La 1:1, dacã aveþi!... l Anchetã a Curtii Marþiale...

- Spune sergent! Dupa pãrerea dumitale, soldatul Popescu - Din plutonul dumitale- e în stare sã fure?

- Sã traiþi!... Despre ce sumã e vorba?!?... l Doi soldati, proaspat înregimentaþi: - Cu ce te-ai ocupat înainte de recrutare?

- Am facut un liceu ºi doua facultãþi...

- Ia te uitã!... Chiar aºa?!?...

- Chiar aºa!... Eu sunt de meserie zidar... l O fetiþã îºi cumpãrã o sticlã de suc ºi, neputând sã o deschidã, cere ajutorul unui poliþist: - Domnule poliþist... Mã puteti ajuta sã deschid sticla de suc?

Politistul ia sticla fetiþei în mânaºi urlã: - Politia! Deschideþi imediat!... l Doi oameni ai legii, patruleazî în plin ger al Craciunului.

Unul dintre ei îºi tot freaca mâinile ºi îºi sufla în pumni.

Celalalt îl întreaba: - De ce îþi tot freci mâinile?

- Cã mi-e frig...

- Pai, bagã-þi mâinile în buzunar, mãi!

- Da’ acolo îmi sunt mãnuºile!... l Într-o zi, pe la amiazã, doi prieteni aflaþi la plimbare...

La un moment dat, unul dintre ei cade într-un canal descoperit. Dupã ce iese cu greu din canal, lovit bine ºi murdar, zice: - Vai, Doamne!... Bina cã n-a fost pus capacul, cã, dacã era, cum dracu mai ieºeam!?!... l O tânãrã sunã la Radio Erevan: - De ce femeile nu clipesc în timpul preludiului?

Radio Erevan rãspunde: - Pentru cã nu au timp.

Bula rãsfoieºte albumul de familie: - Mamã, cine e tipul ãsta atletic cu pãrul lung care te þine de dupã umeri?

- Cum cine?! Tatãl tau.

- Bine, dar atunci cine-i grasul ãla cu chelie care locuieºte cu noi?

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

21 - 24 noiembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.