Timpolis 2006 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2006 18 - 20 noiembrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Cu pieþele, ca la piaþã bogdan.piticariu@timpolis.ro

robabil cã mulþi timiºoreni ºi-au notat în calendar data la care cumpãrat din pieþe municipiului ultima roºie fãrã gust de carton expandat, sau ultimul mãr a cãrui aromã sã aibã mãcar un iz din parfumul ionatanelor de altã datã. i aceasta nu pentru cã produsele locale, cu gust, ºi mult mai sãnãtoase, ar fi dispãrut subit, într-un neant agroalimentar, ci pentru cã oamenii care le produc nu mai au loc printre tarabele „amanetate” pe decenii ale intermediarilor care vând tiruri de legume ºi fructe cu certificate de producãtor din care reiese cã deþin doi metri pãtraþi de teren arabil, de regulã aceeaºi „parcelã” apãrând pe certificatele tuturor. iºniþari care vând þigãri ºi care sunt mereu invizibili pentru poliþie, toalete infecte, lângã gherete cu langoºi râncezi prãjiþi în ulei mereu reciclat, piersici puse lângã detergent „de Germania”, într-un constant schimb de arome, mizerie, resturi, mici ºi pleºcãviþã pe care trebuie sã le mãnânci rapid fãrã sã te uiþi la ele, muºte printre calupuri de brânzã ºi fleici, ºi mormane de fructe ºi legume care, vorba unui consilier local timiºorean, „n-au vãzut niciodatã pãmântul”, fiind aduse cu tirul, la tona subevaluatã ºi coapte la neon, prin diverse depozite în care poliþia n-a cãlcat ºi nici nu va cãlca vreodatã. Cam acestea sunt elementele care compun tabloul general al multor pieþe agro-alimentare din municipiu. u e o situaþie nouã, ºi nici vreo „revelaþie” pentru Primãrie. Culmea e cã, în ultimii ani s-au tot cheltuit sume, deloc mici, pentru diverse reabilitãri ºi modernizãri, de multe ori cu final neaºteptat. Iar acum o parte din consilierii locali spun cã pieþele „reabilitate” aratã chiar mai rãu decât cele rãmase în vechea formulã, cã mormanele de gunoi adunate pe lângã pieþe cum e Badea Cârþan, de pildã, pun pe fugã orice pofticios venit prin zonã cu sacoºa, în cãutare de trufandale. ub aspectul gustului, al mirosului ºi specificului mãrfii, s-a ajuns la „performanþa”, nedoritã, ca tarabele din pieþele timiºorene sã fie identice cu standurile de legume ºi fructe din supermarketuri. Cine ar fi crezut, acum 20 de ani, cã într-o astfel de piaþã va fi mai uºor sã gãseºti kiwi decât piersici, banane decât mere ºi deodorante sau detergent, decât cartofi cu gust de cartofi ? ulmea e cã, de ani buni, în momentul în care subiectul „pieþe” a apãrut pe ordinea de zi, în interpelãri din Consiliul Local care aratã realitatea, oficialii Primãriei au avut o atitudine þâfnoasã ºi superioarã gen „Nu-i aºa, dom’le....” sau „Lasã cã ºtim noi mai bine”. de apreciat cã mãcar acum conducerea Primãriei a spus un lucru cunoscut de majoritatea timiºorenilor, ºi a cãrui negare, în continuare, ar fi echivalat cu ascunsul dupã deget. „Pieþele aratã jalnic”, a spus primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, lucru consemnat oficial pe stenograma ºedinþei de plen. Totul e ca, dupã acest moment binevenit de sinceritate, sã se vadã ºi ce mãsuri se pot lua, mãcar acum, pentru ca lucrurile sã se schimbe. Cãci nu se poate face doar aceastã constatare, într-un stil contemplativ, ºi sã se uite cã, pânã una alta, administratorul pieþelor timiºorene, respectiv societatea Pieþe S.A. e în subordinea directã a Primãriei. ªi tot la Primãrie e uitat de aproape doi ani un proiect aprobat de Consiliul Local, menit sã ajute producãtorii autohtoni, prin crearea unor spaþii rezervate în pieþe pentru aceºtia. Iar încãpãþânarea cu care aplicarea acestuia e fentatã ºi evitatã de atâta timp chiar e demnã de o cauzã mult mai bunã.

un reper al cetãþii

Banii Primãriilor – din nou împãrþiþi „personalizat” l „Multe primãrii PSD au luat dublu

faþã de primãriile P.D.-L.”, spune consilierul judeþean Tiberiu Lelescu

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Haosul din pieþe – recunoscut ºi de cãtre Primãrie Deºi în ultimii ani s-au cheltuit în Timiºoara sume deloc mici cu amenajarea, reabilitarea ºi modernizarea pieþelor, mai mulþi consilieri locali spun cã rezultatele sunt departe de aºteptãri, ºi cã gestionarea acestor spaþii este mai mult decât defectuoasã, în destul de multe cazuri. Dacã, cu alte ocazii, conducerea Primãriei îi contrazicea, de aceastã datã a fost de acord cu ei. ªi dacã existã „unanimitate de pãreri” pe aceastã temã, probabil cã nu mai trebuie aºteptate decât mãsurile concrete, þinând cont de faptul cã societatea Pieþe S.A. este în subordinea directã a Primãriei. pag. 3

Amenzile la „avizier” ºi „martorii de servciu” – combãtuþi prin lege Actuala practicã de înºtiinþare de platã a contravenienþilor care trebuie sã plãteascã o amendã, prin afiºare la domiciliul sau sediul amendatului este consideratã abuzivã de mai mulþi parlamentari, printre care ºi doi de Timiº. Aceºtia vor sã o înlocuiascã cu transmiterea acestor informaþii exclusiv prin poºtã, cu confirmare de primire.

pag. 5

Sistemul sanitar se pregãteºte de grevã generalã Conform anunþului fãcut la sfârºitul sãptãmânii trecute de cãtre sindicatele din sãnãtate, angajaþii din sistemul sanitar vor intra din 28 noiembrie în grevã generalã pe termen nelimitat, cerând ºi demisia ministrului Sãnãtãþii, pentru cã nu s-a rezolvat niciuna dintre solicitãrile transmise Ministerului. Reprezentanþii Sanitas Timiº spun cã, dacã se vor strânge suficiente semnãturi, greva generalã nu va ocoli nici Timiºul.

pag. 6

Limita de cumpãrare de 100 de hectare de teren agricol – anulatã de Guvern

probabil pentru cã existã ºi o experienþã mai veche a împãrþelii dupã criterii greu de stabilit, s-au dat deoparte de la început bani pentru ºcolile ºi grãdiniþele neautorizate sanitar, care trebuie reabilitate rapid. pag. 3

social

18 - 20 noiembrie 2013

Reconciliere “de dragul proiectului” USL Timiº O parte dintre liderii locali ai USL s-au reunit în chip neprevãzut la sediul Primãriei, pentru a susþine o conferinþã de presã comunã în care sã aducã la cunoºtinþa publicului rezultatele întâlnirii de miercuri seara din USL. ligia.hutu@timpolis.ro

Viitoarele eventuale conflicte din USL vor rãmâne în interior Mesajul reconcilierii de moment la care s-a ajuns în sânul USL Timiº a fost vestit tocmai din Sala de Consiliu a Primãriei Timiºoara. Rând pe rând, reprezentanþii locali ai alianþei aflate la guvernare ºi-au reafirmat ataºamentul pentru cauza a ceea ce au evaluat a fi "cel mai important proiect politic actual al României", faþã de care ºi-au reiterat întreaga disponibilitate de a-l perpetua ºi consolida. Ba mai mult, pentru a conferi greutate înþelegerii la care s-a ajuns miercuri seara în interiorul zbuciumatei alianþe locale, a fost fãcut cunoscut textul unei hotãrâri comune la care s-a ajuns în urma discuþiilor purtate miercuri seara, text ale cãrui concluzii, care produc efecte asupra ambilor “beligeranþi”, stipuleazã condiþiile unui non-combat atent negociat între cele douã pãrþi. Primele trei prevederi din textul hotãrârii convenite în urma dezbaterilor din interiorul USL Timiº fac referire la persoana viceprimarului Traian Stoia, cãruia îi este solicitatã retractarea în termeni neambigui, prin-

tr-un comunicat de presã, a afirmaþiilor denigratoare pe care le-a fãcut la adresa primarului Nicolae Robu, afirmaþii catalogate în chiar textul documentului ca fiind "total nefondate". În plus, textul prevede clar cã viceprimarul desemnat de PSD, Traian Stoia, va respecta pe viitor cu stricteþe "atribuþiile conferite prin decizii ale Primarului, potrivit prevederilor incluse în fiºa postului ºi a organigramei Primãriei Municipiului Timiºoara adoptatã de Consiliul Local ºi aprobatã de ANFP, atribuþii pe care ºi le va exercita exclusiv în limitele cadrului instituþional". Referitor la "atacurile publice la adresa primarului Nicolae Robu ºi la atacurile generice, fãrã nominalizãri concrete, la adresa angajaþilor Primãriei Municipiului Timiºoara", textul documentului convenit impune necesara disciplinare a lui Traian Stoia. Cu referire la persoana primarului Nicolae Robu, textul prevede, laconic, doar cã acesta "va înceta orice atac public la adresa viceprimarului Traian Stoia".

Mesaje la unison ale principalilor actori politici din USL Timiº Chestionat asupra auspiciilor sub care va evolua de acum încolo USL Timiº, dupã renegocierea unei fragile pãci la nivel local în urma conflictului declanºat sãptãmâna trecutã în Primãria Timiºoara, Titu Bojin a precizat cã "USL, prin cele douã partide reprezentate aici, va fi ºi mai puternic ºi mai unit ºi va gãsi soluþiile necesare pen-

tru locuitorii acestui judeþ". La rândul sãu, deputatul Sorin Grindeanu a apreciat cã documentul care stipuleazã condiþiile pãcii din USL Timiº "clarificã situaþia creatã în ultimele 7 zile ". "Þinta PNL, PSD ºi PC este sã ducem la bun sfârºit toate proiectele pe care ni le-am asumat pentru Timiºoara ºi pentru judeþul Timiº", a mai declarat deputatul Sorin Grindeanu, care a punctat faptul cã "aceste proiecte, în ce priveºte Timiºoara, nu sunt numai ale Primarului Nicolae Robu", deºi a admis cã "Nicolae Robu e vârful de lance în a le duce la bun sfârºit". .Viceprimarul Dan Diaconu a apreciat cã "USL este un proiect viabil ºi de succes, atât la nivel naþional, cât ºi la nivel local" ºi cã "între PNL, PSD ºi PC existã armonie ºi avem toate ºansele ca obiectivele propuse sã fie îndeplinite în cursul acestui mandat". Primarul Nicolae Robu a punctat în intervenþia sa necesitatea focalizãrii interesului comun asupra obiectivelor asumate în campania electoralã, insistând asupra ineficienþei continuãrii unei polemici pe forma ºi nu pe fondul problemelor. Cu referire la problemele majore de interes pentru Timiºoara ºi pentru judeþul Timiº, Robu a informat cã s-a solicitat sprijin la Ministerul Transporturilor pentru proiectele strategice ale judeþului în acest domeniu, proiecte "pentru care acþionãm împreunã", printre care a enumerat realizarea centurii de sud-vest, a centrului intermodal de mãrfuri de la Remetea ºi a centrului intermodal de persoane din proximitatea Aeroportului. Chestionat asupra manierei în

Nicolae Robu care intenþioneazã sã gestioneze pe viitor relaþia cu viceprimarul Traian Stoia, Nicolae Robu a precizat cã, în condiþiile în care viceprimarul desemnat de PSD va respecta prevederile acordului încheiat miercuri seara, atunci nu socoteºte a fi un compromis soluþia la care s-a ajuns în cadrul negocierilor, pentru cã interesele Timiºoarei ºi ale timiºorenilor stau mai presus de interesele ºi vanitãþile personale ale oamenilor politici. "Consider cã am spus clar ºi cu respect ce am avut de spus. Atunci când am spus interesele, m-am referit, evident, la vanitãþile care derivã dintr-un orgoliu prostesc", a precizat primarul Nicolae Robu.

Emisar trimis pentru dezamorsarea situaþiei conflictuale din USL Timiº Explicaþii ambigue, care au frizat pe alocuri hilarul, au stârnit întrebãrile legate de prezenþa la Timiºoara, în cursul serii de miercuri, la discuþiile din

Traian Stoia USL menite sã dezamorseze tensiunile dintre edilul Nicolae Robu ºi viceprimarul Traian Stoia, a PSD-istului Ion Mocioalcã. Liderul CJ Timiº a precizat cã Ion Mocioalcã a fost invitatul Timiºoarei la discuþiile din USL, pentru cã s-a aflat întâmplãtor miercuri seara în trecere prin Timiºoara, iar bãnãþenii "sunt primitori ºi ospitalieri", iar oaspeþii sunt bine primiþi ºi "ne bucurãm sã fim sprijiniþi la nivel naþional", întrucât domnul Mocioalcã are atribuþii din partea PSD pe zona de vest a þãrii. La rândul sãu, primarul Nicolae Robu ºi-a exersat, conciliant, rolul de reprezentant al gazdelor la conferinþa de presã comunã, precizând cã "am fost la paritate în ceea ce priveºte reprezentarea în echipe, pentru cã ºi eu sunt vicepreºedinte la nivel naþional în PNL" ºi a adãugat cã "oricum stabilisem cu domnul Mocioalcã sã bem o cafea împreunã sãptãmâna aceasta", iar prilejul oferit de întâlnirea de miercuri seara a fost, în acest context, apreciatã de edil ca fiind "o chestiune pur interumanã", facilitatã de un context conjunctural creat.

Membrii PDL Timiº voteazã prezidenþiabilul partidului de anul viitor La sfârºitul sãptãmânii trecute PDL Timiº a prezentat cele douã proiecte cu care candidaþii PDL pentru alegerile interne din partid s-au prezentat joi dupãamiazã în faþa membrilor PDL Timiº pentru a-i convinge sã le acorde votul vizând desemnarea candidatului care va reprezenta PDL-ul în cursa de anul viitor pentru alegerile prezidenþiale. ligia.hutu@timpolis.ro

Constantin Ostaficiuc se pregãteºte pentru europarlamentare Preºedintele PDL Timiº, Constantin Ostaficiuc, i-a însoþit joi în faþa jurnaliºtilor pe cei doi candidaþi care îºi disputã rolul de prezidenþiabil al PDL în preparativele pentru alegerile de anul viitor. Cu o abordare extrem de familiarã la adresa ambilor candidaþi, Constantin Ostaficiuc a evocat în debut chestiunile de ordin organizatoric aflate acum pe ultima sutã de metri pentru scrutinul intern de sâmbãtã, în cadrul cãruia se va vota în întreg judeþul Timiº în 11 secþii de votare. Ostaficiuc a precizat ºi cã "la nivel judeþean nu am discutat susþinerea vre-

unuia dintre candidaþi. Fiecare membru va decide, iar cine va câºtiga aceastã competiþie e candidatul PDL la prezidenþialele de anul viitor. (...) Noi credem cã dreapta trebuie sã se uneascã în jurul PDL. Alegerile europarlamentare de anul viitor vor fi un barometru eficient al poziþionãrii fiecãruia în parte. Imediat dupã europarlamentare, trebuie sã existe o discuþie pentru asigurarea unui candidat al dreptei la alegerile prezidenþiale", a punctat Ostaficiuc, care a mai precizat ºi cã va lua o decizie tranºantã legatã de participarea sa la scrutinul pentru europarlamentare pânã în data de 25 noiembrie. Ostaficiuc a punctat cã va fi vorba despre o decizie motivatã strict de considerente de ordin personal. Ulterior, în cadrul reuniunii de la Casa Adam Muller Gutenbrunn prilejuitã de expunerea publicã a proiectelor celor doi candidaþi, Ostaficiuc ºi-a manifestat public intenþia de participa la alegerile interne din PDL, dar ºi interesul pentru participarea la alegerile parlamentare de anul viitor.

Pledoarie pentru un alt mod de a face politicã Primul care ºi-a expus succint proiectul de candidat a fost primarul

de 23 de ani un reper al cetãþii

Aradului, Gheorghe Falcã, care a precizat cã lucreazã de multã vreme la acest proiect, care se intituleazã "Societatea Vie - Proiect România 2020" ºi cã elementul definitoriu al proiectului este acela cã el "raporteazã cetãþeanul la stat, ºi nu statul la cetãþean" ºi despre care a punctat cã se distinge prin cele patru repere fundamentale: cetãþeanul, familia, patria, vãzutã ca o însumare de comunitãþi ºi Europa, perceputã ca o însumare de naþiuni. Referindu-se în continuare la elementele de particularitate ale proiectului pe care îl propune, Gheorghe Falcã a declarat cã o abordare de facturã eronatã face ca în România dreapta sã fie consideratã elitistã ºi stânga popularã, în vreme ce situaþia este reprezentatã aproape pretutindeni în lume prin reversul acestei maniere de percepþie. "Sunt convins cã nu se poate schimba rapid maniera de abordare a politicii. În proiectul pe care îl propun vorbesc despre valorile dreptei ºi despre unificare. (...) Cred cã oamenii de dreapta trebuie sã se apropie mai mult de valori. Am sesizat cã în societatea româneascã se face acum referire la Proclamaþia de la Timiºoara", a declarat Gheorghe Falcã. În ce priveºte discuþia despre necesitatea coagulãrii forþelor politice de dreapta, Gheorghe Falcã a opinat cã

reuºita unui proiect comun, care sã implice susþinerea unui preºedinte de dreapta, presupune o unificare atât în interiorul partidului, cât ºi o unificare a dreptei de opoziþie ºi desemnarea unui candidat reprezentativ, toate aceste deziderate depinzând de opþiunea pentru un mod diferit de a face politicã în comparaþie cu ultimii 23 de ani ºi presupunând, etapizat, identificarea unui set comun de valori, asumarea acestora ºi reprezentarea lor corectã la nivel social.

Argumente în favoarea unui plan strategic pe termen lung La rândul sãu, Cãtãlin Predoiu s-a referit la proiectul pe care îl prezintã membrilor PDL ca la un proiect pe care l-a catalogat drept "realist ºi pragmatic", întrucât acesta "pleacã de la realitãþile prezente ale României ºi de la nevoia valorificãrii atu-urilor României" ºi vizeazã edificarea unei Românii prospere ºi bine conduse, în care elementele esenþiale sunt "relansarea economicã ºi buna funcþionare a statului". Potrivit afirmaþiilor lui Cãtãlin Predoiu, sub conducerea guvernului de

stânga USL, în condiþiile unei suprataxãri ºi a generãrii unui blocaj economic, România devine din ce în ce mai puþin pregãtitã sã ia parte cu succes la competiþia globalã economicã. Soluþiile salvatoare, potrivit celor expuse de Cãtãlin Predoiu, le-ar putea constitui conceperea unui plan strategic pe termen lung, care sã traverseze guvernãrile ºi sã se întindã pe mai multe cicluri electorale succesive, soluþie care ar impune un dialog politic constructiv, în detrimentul intereselor politice conjuncturale, astfel încât abordarea strategicã pe termen lung sã genereze "predictibilitate ºi stabilitate". Cãtãlin Predoiu a punctat faptul cã valorile prioritare sunt reprezentate de Educaþie, "care este baza succesului oriunde în lumea contemporanã" ºi de Justiþie, care "trebuie sã rãmânã independentã ºi sã se autoguverneze", în vreme ce o serie de atribuþii de ordin administrativ trebuie sã intre în apanajul guvernãrii locale, care sã confere autoritãþilor locale mai multã autoritate. Referindu-se la subiectul invocatei nevoi de unificare a dreptei, Cãtãlin Predoiu a declarat cã este vorba despre un proces ºi un parcurs în care "este greu de anticipat evoluþia fiecãrui actor politic" ºi cã "lucrurile care trebuie fãcute pentru unificarea dreptei nu þin doar de PDL".

eveniment

18 - 20 noiembrie 2013

„Pieþele aratã jalnic”, spune chiar municipalitatea Aspectul ºi gestionarea pieþelor din Timiºoara au revenit pe agenda Primãriei dupã o interpelare a grupului de consilieri locali ai P.D.-L. care au atras atenþia asupra mizeriei ºi deficienþelor de organizare care pot fi remarcate inclusiv în pieþe modernizate recent, cum este Piaþa Badea Cârþan. „Problema nu þine de fonduri ci þine mai mult de organizarea noastrã internã din Timiºoara ºi în special de organizarea celor de la Pieþe. În Piaþa Badea Cârþan, care a fost reabilitatã acum doi ani, cel puþin în zona învecinatã Canalului Bega mizeria este extrem de accentuatã, sunt mirosuri insuportabile, ºi, totuºi

vorbim de un loc unde se comercializeazã produse alimentare. Nu credem cã este normal ca pe o suprafaþã de câþiva mp sã nu se adune gunoaiele cu zilele lãsându-le acolo sã putrezeascã, rezultând un focar de infecþie”, se preciza în interpelarea P.D.L. Aceeaºi interpelare menþiona ºi hala în care se comercializeazã produsele lactate ºi produsele de origine animalã ºi care „nu face cea mai bunã impresie oricãrui vizitator care intrã acolo sau cumpãrãtor, chiar dacã în spate existã poate niºte avize ale Direcþiei de Sãnãtate Publicã. Este imposibil de acceptat ca într-o piaþã care a fost refãcutã nici acum doi ani sã existã un asemenea grad de mizerie. Ar trebui sã vedeþi cum aratã Piaþa din Deva, cum aratã o piaþã în

Sibiu sau, foarte aproape de noi, cum aratã o piaþã din Vrsac. Mizeria care existã în pieþele timiºoarene nu am vãzut-o în absolut nicio piaþã din jurul nostru”, au spus consilierii P.D.-L. ªi dacã, de obicei, la astfel de interpelãri, Primãria contrazicea iniþiatorii, de aceastã datã primarul Nicolae Robu s-a arãtat întru totul de acord cu aspectele remarcate. „Nu pot decât sã spun cã e ºi concluzia mea. Într-adevãr suntem extrem de rãmaºi în urmã la capitolul pieþe, aratã jalnic ºi Piaþa 700 ºi Piaþa Badea Cârþan ºi pieþele din cartiere ºi ce putem face acuma este sã intervenim cu poliþia pentru a asigura o conduitã cât de cât fireascã ºi între anumite limite, atâta cât se poate. Soluþia va consta în construirea de

pieþe moderne ºi asta se va putea face fie cu bani publici, va trebui sã decidem la un moment dat, fie în parteneriat public privat, fie pur privat”, a declarat primarul Timiºoarei. Punctul de vedere al Primãriei este surprinzãtor, pânã la un punct, pentru cã societatea care gestioneazã aceste spaþii, respectiv Pieþe S.A. este în subordinea directã a municipalitãþii, care ar fi prima îndreptãþitã sã ia mãsuri.

„Nu e vorba de bani, e vorba de gospodãrire” Consilierul local P.D.-L. ªtefan Constantin Sandu spune cã, deºi

Primãria s-a arãtat de acord cu aspectele menþionate în interpelare, tot Primãria ar trebui sã ia mãsuri, impunând niºte standarde clare societãþii Pieþe S.A. „Aici nu mai este vorba nici de finanþare, nici de fonduri europene, este un aspect care þine strict de gospodãrire. Iar dacã reprezentanþii societãþii Pieþe S.A. nu sunt în stare sã organizeze în mod corespunzãtor aceste spaþii, atunci sã îi lase pe alþii, care pot”, susþine consilierul local. Acesta mai spune cã grupul de consilieri locali P.D.-L. a iniþiat o altã mãsurã care sã vinã în sprijinul producãtorilor locali, marginalizaþi, în pieþe, de cãtre intermediari. Este vorba despre o piaþã volantã care sã fie organizatã în zona stadionului „Dan Pãltiniºanu”, ºi la care sã aibã acces doar producãtorii agricoli autentici locali. De altfel, grupul P.D.-L. mai are la activ o propunere similarã, care viza încurajarea producãtorilor agricoli locali prin crearea în pieþe a unor spaþii dedicate acestora, în care sã-ºi poatã vinde marfa în condiþii civilizate. Deºi Hotãrârea a fost aprobatã în plen, acum aproape doi ani, nici pânã în prezent nu a fost pusã în practicã, ºi, din acest punct de vedere, o parte din consilierii locali ai P.D.-L. cred cã este vorba de rea credinþã. „Ni s-a arãtat foarte clar cã nu se doreºte punerea în practicã a acelui proiect, aprobat de Consiliu Local. I s-au pus tot felul de piedici, ºi în actuala, ºi în fosta administraþie, ºi mã întreb de ce. Cine are interesul sã loveascã în producãtorii locali ºi sã favorizeze intermediarii?”, întreabã ªtefan Constantin Sandu.

Banii Primãriilor – din nou împãrþiþi „personalizat” l

„Multe primãrii PSD au luat dublu faþã de primãriile P.D.-L.”, spune consilierul judeþean Tiberiu Lelescu

Eterna problemã a împãrþirii „personalizate” a banilor publici cãtre primãriile din judeþ a fost din nou subiect de discuþii ºi controverse la ºedinþa extraordinarã a Consiliului Judeþean de la sfârºitul sãptãmânii trecute. De data aceasta, probabil pentru cã existã ºi o experienþã mai veche a împãrþelii dupã criterii greu de stabilit, s-au dat deoparte de la început bani pentru ºcolile ºi grãdiniþele neautorizate sanitar, care trebuie reabilitate rapid.

Împãrþire cu scandal Aºteptata rectificare de buget, cu împãrþeala banilor cãtre Primãrii a fost motivul unor noi dispute în plenul Consiliului Judeþean, cu ocazia ºedinþei extraordinare de la sfârºitul sãptãmânii trecute. Ca de obicei, spun consilierii judeþeni P.D.-L. primãriile cu primari din Opoziþie au fost defavorizate, în raport cu cele ale cãror primari sunt din arcul puterii. ªi, deºi consilierii judeþeni PDL au votat contra ºi au spus cã împãrþeala nu e corectã, proiectul a fost votat de „maºinãria de vot” a majoritãþii. Adevã-

rul este cã, oricine consultã lista cu sumele repartizate, poate vedea diferenþe majore între primãrii asemãnãtoare ca mãrime a „zonei de acoperire” ºi populaþie. Astfel, dacã primãrii precum Tomeºti, Peciu Nou, Lovrin au primit doar 6.000 de lei, altele, precum Jebel, Jamu Mare, Iecea Mare au primit dublu, adicã 12.000 de lei. Sunt însã ºi Primãrii din judeþ, cum sunt Giroc sau Ghiroda care au primit la „rectificare” suma de zero lei. „Oricine vede aceastã împãrþire îºi dã seama. Avem primãrii care au primit 5.000 de lei, în timp ce primãrii ale USL au primit 12.000 de lei, mai mult decât dublu. Actuala conducere a Consiliului Judeþean nu ºi-a schimbat nãravul, iar banii se împart din nou aproape exclusiv pe criterii politice. Oricum, banii sunt extrem de puþini, raportaþi la bugetul unei Primãrii, ºi confirmã din nou valoarea pe care o are Timiºul în ochii actualului Guvern”, spune consilierul judeþean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

Bani pentru ºcolile care nu sunt autorizate sanitar Timiºul a primit în total, pentru aceastã rectificare, suma de 1.462.000

de lei, care a fost alocatã primãriilor „pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare si/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã.” Un aspect pozitiv este cã, de aceastã datã, poate ºi în urma unui demers „extrem” al Inspectoratului ªcolar, înainte sã se facã împãrþirea cãtre Primãrii, s-a alocat o cotã parte din aceºti bani pentru reabilitarea ºcolilor care funcþioneazã în prezent în judeþ, deºi nu au primit autorizaþie sanitarã de funcþionare. „Urmare a situaþiei transmise de Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº privind lista unitãþilor de învãþãmânt neautorizate la data de 05.09.2013 primitã de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, vã rugãm sã aprobaþi alocarea cu prioritate a unor sume pentru finalizarea lucrãrilor necesare obþinerii autorizaþiei de funcþionare a ºcolilor ºi grãdiniþelor”, se aratã în adresa Direcþiei Buget Finanþe a C.J.T., destinatã conducerii Consiliului Judeþean. Astfel, suma de 540.000 de lei s-a împãrþit în tranºe de 20.000 de lei cãtre grãdiniþe ºi ºcoli din Babºa, Nevrin-

cea, Teº, Chevereºu Mare, Vucova, Clopodia, Ohaba Lungã, Dubeºti, Sânmihaiu Român, Zgribeºti, Luncanii de Jos, Topolovãþu Mare, Sudriaº, Surducu Mic, Susani, Opatiþa, Begheiu Mic, Fãget, Percosovo, ªemlacu Mic, Margina ºi Checea. Nu este sigur însã cã, în cazul acestor unitãþi, banii respectivi – 20.000 de lei vor fi suficienþi pentru remedierea problemelor care au fãcut imposibilã obþinerea autorizaþiei sanitare. Pe parcursul lunii august, reprezentanþi ai Inspectoratului ªcolar ºi ai

Direcþiei de Sãnãtate Publicã au fãcut control la cele 185 de unitãþi de învãþãmânt din Timiº. S-a ajuns la concluzia cã în 43 de cazuri – 16 ºcoli ºi 27 de grãdiniþe cu program normal – nu poate fi acordatã autorizaþie sanitarã de funcþionare. Avizul igienico-sanitar nu a fost acordat fie din cauza nefinalizãrii lucrãrilor de reabilitare, fie din cauza lipsei racordãrii la reþeaua de apã potabilã, fie din pricina statutului incert al unor clãdiri, multe fiind implicate în procese de revendicare. (B.P.)

de 23 ani un reper al cetãþii

reportaj

18 - 20 noiembrie 2013

Comoara din Biblioteca Universitarã Timiºoara

Protecþie sporitã Cartea cea mai veche din aceastã colecþie este Prima Biblie de la Bucureºti, datând din secolul al XVII-lea. I se alãturã, însã, sute de alte volume ºi obiecte valoroase. Valoroase prin vechimea lor, prin unicitate, prin amprenta unor mari nume de români, pe care unele volume o poartã la propriu: manuscrise vechi, cuprinzând texte religioase, administrative, manuscrise ale operelor unor scriitori, carte veche româneascã (de pânã la 1830), carte veche strãinã, în limbile latinã, germanã, maghiarã, francezã, italianã, englezã (de pânã la 1800), carte modernã româneascã (din anii 1831 -1918), carte modernã strãinã (din prima parte a secolului XIX), cãrþi cu autograf, care au dedicaþie manuscrisã, cãrþi bibliofile prin formã ºi realizare, ediþii princeps, dar ºi periodice vechi româneºti ºi strãine (de pânã la 1918), periodice interbelice româneºti pânã la 1947 ºi strãine pânã la 1945, cãrþi poºtale illustrate, discuri, microfilme, stampe, hãrþi, colecþii de timbre, colecþii de fotografii, colecþii numismatice ºi colecþii de ordine ºi medalii. Ca o veritabilã comoarã, Departamentul Colecþii speciale al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran”, din Timiºoara, are parte ºi de o protecþie specialã împotriva incendiului. Depozitul unde sunt þinute cãrþile speciale are douã intrãri, una pentru a pãtrunde în încãpere ºi a cãuta printre rafturi ºi alta, mai deosebitã, securizatã, dincolo de care – aflãm de la Thomas Mochnacs, omul care cunoaºte fiecare colþ ºi fiecare filã a cãrþilor din acest loc – este un rezervor cu un gaz inert, cu o compoziþie secretã. De îndatã ce se declanºeazã alarma de incendiu, acel rezervor deverseazã în încãpere un gaz care stinge incendiul, dar care nu afecteazã sãnãtatea oamenilor: „A costat 14.000 de euro. Acest

ªi chiar dacã vremurile ºi oamenii de acum douã - trei secole erau diferiþi faþã de societatea actualã, ºi atunci furtul intelectual era practicat de unii. Profesorul Mochnacs ne spune cã, pe la 1860, pentru împiedicarea furtului, scriitorii le contrasemnau ori le ºtampilau pentru a-ºi proteja ideile, asigurându-se cã toate celelalte ediþii care apãreau pe piaþã fãrã aceste însemnãri erau plagiat:

sistem a fost montat doar în acest loc, pentru cã, aici, valoarea documentelor este de zeci de ori mai mare decât în celelate secþii ale bibliotecii”, explicã Thomas Mochnacs, lect. univ. dr. la Departamentul de Istorie al Universitãþii de Vest din Timiºoara. De îndatã ce am pãtruns în depozitul unde sunt þinute câteva dintre cele mai valoroase documente ºi volume de cãrþi ale bibliotecii, am dat de ºapte rafturi mobile pe care sunt aºezate volumele, în funcþie de perioada din care dateazã ºi în funcþie de tipul de carte. Nici rafturile nu sunt obiºnuite, aºa cum gãsim în alte secþii ale bibliotecii. La acestea, un detaliu interesant este plasat chiar în capãtul raftului, fiind vorba despre un fel de roatã care, la prima vedere, pare confecþionatã din metal, asemãnãtoare unei deschizãtori rotunde din fier, aºa cum vedem prin filme la seifurile nababilor. Dar, de îndatã ce profesorul Mochnacs se duce sã ne arate câteva volume, observãm cã ustensila respectivã este doar o roatã din plastic, care face ca, datoritã compactãrii rafturilor, spaþiul de depozitare sã fie practic dublat.

Cãrþi moderne, vechi, româneºti ºi strãine Pe rafturi, sute de cãrþi. Îmbrãcate în coperte din piele, în coperte de hârtie sau carton îngãlbenit de vreme. Sunt aºezate pe raft în funcþie de perioada ºi dupã limba în care au fost scrise. „Cartea româneascã înseamnã carte tipãritã în limba românã, chiar ºi în afara teritoriului României de astãzi, mai puþin cãrþile germane tipãrite în zona Transilvaniei sau Banatului, acelea fiind considerate cãrþi strãine. Dacã sunt tipãrite în limba maghiarã sau germanã pe teritoriul vechiului Regat, în zona Moldovei, a Munteniei, atunci se considerã româneºti. Asta e împãrþirea ºtiinþificã fãcutã de bibliografi ºi aºa am pãstrat ºi noi în colecþie”, ne explicã Thomas Mochnacs.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Mai aflãm de la el cã nu toate cãrþile vechi sunt la fel de valoroase. Le scade din valoare faptul cã, de exemplu, sunt traduceri ale unor scriitori, fãcute din alte limbi. Sau le creºte valoarea nu neapãrat prin starea bunã în care au fost conservate, cât prin unicitatea lor, datã de foºtii proprietari: „Aceasta este, de exemplu, din 1826. Este o carte din biblioteca profesorului universitar Caracostea, care îi ridicã valoarea tocmai pentru cã a fost în biblioteca personalã a acestuia”, ne explicã istoricul Mochnacs, arãtându-ne o carte neagrã, tu titlul “La Pesta”. Valoarea cãrþilor, ni se mai spune, este ridicatã ºi de adnotãrile, semnãturile sau ºtampilele de pe filele lor: „Multe au însemnãri ale foºtilor proprietari din secolul al XIX-lea, ex librisuri de mânã, autografe ori ale autorului, ori ale altor persoane care au contribuit la crearea cãrþii, traducãtorul, graficianul, dacã e carte cu ilustraþii sau editorul de text”. Sunt multe cãrþi care au dedicaþii speciale fie fãcute, în unele cazuri, de autor unei persoane cãreia îi fusese fãcutã cadou, fie din partea altor persoane care nu au legãturã directã cu cartea respectivã, dar care au fost personalitãþi ale vremii. „Dar dacã este totuºi o personalitate care nu are legãturã cu cartea, de exemplu un fost academician, atunci are o valoare adãugitã, semnãtura e valoroasã pentru ca a trecutã prin mâna lui”. De exemplu, pe unul dintre volume, existã ºi o dedicaþie ºi un autograf al unui proprietar de acum douã secole. Autograful este al unui român ºi sunã cam aºa “«Din dragoste, cu aducere aminte ºi preþuire adjutantului meu»,, semnat G. Iulia, aprilie 1920”.

Gravurile de oþel, de aur, hârtia din mãtase fãceau din carte operã de artã Vedem o serie de cãrþi îmbrãcate în piele. Thomas Moch-

„Existã ºi cãrþi cu ediþii foarte mici care, ca sã nu se pirateze, erau contrasemnate sau ºtampilate de autor. Cãrþile care apãreau în comerþ fãrã semnãtura lui erau considerate plagiat”. Mai aflãm de la Thomas Mochnacs cã la biblioteca universitarã existã astfel de cãrþi de la Mihail Kogãlniceanu sau de I.L. Caragiale. „Doar personalitãþile aveau aceste variante de a-ºi proteja integral cãrþile”.

Puþine donaþii de la oamenii de afaceri Thomas Mochnacs nacs spune cã artistocraþii secolelor trecute aveau obiceiul sã-ºi punã amprenta pe volumul cumpãrat, prin transformarea copertelor din hârtie cartonatã în coperte de piele. „Metastaze. Opere poetice” este, de exemplu, titlul unei dintre cãrþi, care dateazã din 1814 ºi pe ale cãrei coperte din piele sunt gravate iniþialele unuia dintre proprietari. ªi nu doar copertele din piele erau un semn al luxului, ci ºi gravurile fãcute pe oþel, din interiorul cãrþii, care simulau fotografiile ºi care erau realizate de cei mai renumiþi graficieni din Stuttgart. Mai aflãm cã, în secolul al XIX-lea, erau la modã cãrþile cu coperte ale cãror imprimeuri erau din aur. Acestea erau destul de întâlnite mai ales în Germania ºi Ungaria, acolo unde situaþia finaciarã a cititorilor era mult mai bunã decât în alte þãri: „Aceastã carte, cu copertele gravate cu aur, dateazã de pe la 1890. Este o carte de arheologie. O astfel de carte nu era cititã de oricine, ci aveai nevoie de o minimã culturã în domeniu. De aceea, astfel de cãrþi erau mai atent lucrate faþã de altele”. Gravurile din unele volume erau protejate de o fâºie de hârtie din mãtase. În România, explicã istoricul, doar cãrþile tipãrite la Sibiu ajungeau la calitatea celor realizate de germani sau de unguri: „În vechiul Regat, cãrþile franceze aveau un tiraj mare pentru popor ºi erau de o calitate inferioarã, cu hârtie de ziar, iar tirajele de masã fãceau preþul sã scadã ºi astfel sã creascã accesibilitatea omului de rând la cultura tipãritã”.

L-am întrebat pe Thomas Mochnacs de unde este asigurat fondul de astfel de cãrþi foarte vechi? Ne spune cã multe dintre ele provin de la germanii care au emigrat înainte de 1989 ºi care erau obligaþi sã-ºi vândã cãrþile la anticariat. Ulterior, biblioteca le cumpãra de la anticari. „Dupã Revoluþie, apãrând anticariatele private, am fãcut achiziþie directã de la persoane fizice, printr-o comisie specializatã care expertiza cartea, vedea care este preþul de piaþã, starea de conservare ºi necesitatea pentru bibliotecã a cãrþii. În funcþie de aceºti factori puteam face o evaluare realã a preþului real”. Pe unele s-au dat sume consistente. Thomas Mochnacs spune cã Ambasada Germaniei a plãtit cinci sute de euro, iar biblioteca a con-

Foto Cosmina BUªEU

TIMPOLIS

Însemnãri antiplagiat, cu semnãtura lui Caragiale sau a lui Kogãlniceanu Foto Cosmina BUªEU

Biblioteca Centralã Universitarã „Eugen Todoran”. O clãdire modernã, cu uºi care þi se deschid fãrã sã apeºi vreo clanþã, cu lift care te urcã ºi te coboarã, de unde poþi împrumuta cãrþi doar plimbându-þi degetele pe ecranul cu senzori al unui calculator. Aici, în inima acestei clãdiri moderne, existã un loc unde gãseºti sute de cãrþi vechi de secole, unele gravate cu aur, scrise pe mãtase ori îmbrãcate în piele scumpã. Iar unele poartã chiar autograful autorului ori „doar” trecute prin mâinile unor personalitãþi rãmase, la rându-le, în istorie. Printre ele, ºi cãrþi protejate anti-plagiat.

tribuit cu o sutã de euro pentru achiziþionarea a ºase volume din revista Ateneul, tipãritã la Viena, în anul 1800. O parte din fondul de carte provine ºi din donaþii. Unele, de la profesori universitari care fie le-au donat bibliotecii, fie volumele au intrat în patrimoniul acesteia în urma decesului lor, prin donaþiile fãcute de familii. Donaþiile fãcute de sponsori sunt, însã, în numãr foarte mic. „Deocamdatã nu prea existã, deºi marii oameni de afaceri din oraº ar putea sã facã acest lucru, aºa cum se practicã în SUA, în Europa occidentalã. Dar nu prea existã astfel de iniþiative printre timiºoreni” , afirmã Thomas Mochnacs. Mai degrabã vin oamenii sãraci, spune acesta, care se oferã sã doneze gratis volumele pe care le au.

cazuisticã

18 - 20 noiembrie 2013

Banii pe echipament – plãtiþi parþial în decembrie 2013 Dupã ce Ministerul Afacerilor Interne a fost acuzat de mai multe sindicate ale poliþiºtilor cã a amânat nejustificat alocarea banilor pentru echipament în acest an, deºi existã fonduri, iar structuri precum S.R.I. sau S.P.P. au primit aceºti bani, în urma discuþiilor avute cu directorul general al Direcþiei Generale Financiare din MAI, sumele alocate ministerului prin rectificarea bugetarã, vor fi folosite pentru întregirea fondului de salariu, pentru drepturile salariale ale promoþiei 2013 ºi pentru plata parþialã a normei de echipament. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un fel de „primã de Crãciun” Potrivit anunþului fãcut de cãtre M.A.I., o parte din suma restantã pentru norma de echipament va fi plãtitã poliþiºtilor înainte de sãrbãtorile de iarnã, sub forma unei sume fixe. Potrivit Ministerului Finanþelor, diferenþa la norma de echipament va fi alocatã M.A.I. la rectificarea din luna decembrie. „Oricum eu sunt mulþumit pentru cã avem, pe lângã ceea ce s-a anunþat oficial, prin buget 75 de milioane pentru uniforme, iar pânã la finele anului, când vom analiza din nou bugetele, vom mai da 75 de milioane, astfel încât sã ne închidem pe uniforme la jumãtate pe anul 2013”, a declarat ministrul Radu Stroe, dupã anunþul legat de acordarea parþialã a banilor pentru uniforme. „Din informaþiile pe care le-am primit ºi eu de la Contabilitate, se va

da pânã la sfârºitul anului aproximativ jumãtate din suma cuvenitã. În ultimii ani ne-am descurcat cum am putut, dându-ni-se impresia cã e normal sã nu primim aceºti bani. Acum, tocmai din cauza acestei situaþii anormale,cu restanþe «istorice» la achitarea acestor sume, probabil cã unii dintre colegii mei vor avea un ºoc dacã vor primi aceºti bani, poate ar fi bine sã le spunem din timp unora care suferã cu inima”, glumeºte comisarul-ºef Doinel Malcoci, liderul judeþean al Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor. Lipsa banilor pentru echipament a dus ºi în Timiº la situaþii dintre cele mai ciudate. De pild[, conform unor surse din Poliþia Timiº, mulþi dintre cei de la ultima promoþie încadratã de la Academia de Poliþie la Investigaþii Criminale nu au primit echipament deloc

(decât de festivitate, pentru cã nu se putea altfel) fiindu-le acordatã suma de... 300 de lei de echipament. „Nici bocancii nu costã atât. Dacã ne mutã mâine la ordine publicã ºi avem nevoie de uniformã trebuie sã facem credit în bancã”, a precizat unul dintre tinerii poliþiºti aflaþi în aceastã situaþie.

Tratament diferenþiat Acordarea parþialã a banilor de echipament a fost promisã, deocamdatã, dupã ce Ministerul Administraþiei ºi Internelor a fost acuzat de mai multe sindicate ale poliþiºtilor cã a amânat nejustificat alocarea acestor fonduri. ªi anul trecut problema banilor de echipament pentru Poliþie a fost un

subiect controversat, care a generat tensiuni tocmai din cauza amânãrilor repetate, la începutul acestui an ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, anunþând cã va încerca, în primele trei luni ale anului, sã plãteascã poliþiºtilor banii pentru echipament, bani restanþi din 2012 (aproximativ 2.500 de lei pentru fiecare poliþist), iar pânã în trimestrul al treilea sã fie achitate ºi sumele aferente anului 2013. Anul acesta, însã, poliþiºtii nu au primit decât sub 10% din norma de echipament, adicã 200 de lei în loc de 2.500 de lei. Banii pentru echipament sunt alocaþi pentru uniforme noi ºi încãlþãminte, iar anul trecut poliþiºtii care au dorit sã îºi înnoiascã þinuta au fost nevoiþi sã scoatã bani din propriile buzunare. Situaþia restanþelor s-a lãmurit abia în luna martie, când poliþiºtii au intrat în po-

sesia banilor pentru echipamentul de anul trecut. “Vã reamintim cã plata acestor drepturi reprezintã o obligaþie a Ministerului Administraþiei ºi Internelor faþã de noi, ºi nu o favoare sau un pretext pentru a nu mai fi nemulþumiþi de salarizarea discriminatorie ºi preferenþialã practicatã în continuare de conducerea ministerului”, precizau, în luna martie, liderii Sindicatului Naþional al Agenþilor de Poliþie. Între timp, banii pentru echipament, pentru acest an, nu s-au mai gãsit. Venind în întâmpinarea M.A.I., Sindicatul Poliþiºtilor ºi Vameºilor “Pro Lex” trimitea la începutul lunii august o adresã oficialã ministerului, în care, la solicitarea membrilor de sindicat, ruga sã se analizeze posibilitatea achitãrii drepturilor reprezentând norma pe echipament pe anul 2013, din fondurile salariale alocate pe acest an, urmând ca la rectificarea bugetarã sã se reîntregeascã suma necesarã achitãrii drepturilor salariale pânã la sfârºitul anului, precizând cã aceeaºi soluþie a fost adoptatã ºi anul trecut pentru plata restanþei la norma de echipament. M.A.I. nu a dat, însã, curs acestei propuneri. Pentru cã plata acestor bani pentru echipament s-a realizat ºi în structuri despre care se ºtia cã o duc mai rãu, din punct de vedere al finanþãrii, decât Poliþia, într-o scrisoare deschisã trimisã ministrului Radu Stroe, preºedintele Sindicatului Poliþiºtilor ºi Vameºilor “Pro Lex”, Vasile Lincu, preciza: “Aþi mers pe practica predecesorilor de a amâna plata normei de echipament, deºi S.R.I., S.P.P. ºi Armata îºi onoreazã obligaþiile faþã de angajaþi. Mai mult, aveþi fonduri la dispoziþie, iar soluþia propusã de «Pro Lex» ºi aplicatã anul trecut este valabilã ºi în prezent, trebuia sã existe doar voinþã.”

Amenzile la „avizier” ºi „martorii de servciu” – combãtuþi prin lege l

Un proiect de lege în acest sens cu doi iniþiatori timiºeni este pe cale de a fi adoptat

Actuala practicã de înºtiinþare de platã a contravenienþilor care trebuie sã plãteascã o amendã, prin afiºare la domiciliul sau sediul amendatului este consideratã abuzivã de mai mulþi parlamentari, printre care ºi doi de Timiº. Aceºtia vor sã o înlocuiascã cu transmiterea acestor informaþii exclusiv prin poºtã, cu confirmare de primire. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Fãrã afiºare în scara blocului sau la poartã Un grup de 14 deputaþi ºi senatori, printre care ºi doi de Timiº – este vorba despre senatorii PSD Ilie Sârbu ºi Matei Suciu, sunt semnatarii unui proiect de lege pentru modificarea Ordonanþei privind regimul juridic al contravenþiilor, proiect ce urmãreºte anularea actualei practici de afiºare a procesului verbal sau înºtiinþãrii de platã la domiciliul contravenientului.

Aceastã practicã, spun iniþiatorii parlamentari, „a generat o serie de abuzuri asupra cetãþenilor, care aveau sau nu calitatea de contravenienþi”. Astfel, deputaþii ºi senatorii semnatari susþin cã „au existat situaþii în care cetãþenii erau informaþi despre presupusa afiºare a înºtiinþãrii la domiciliu, prin certificarea unui mactor fictiv”, iar „aceastã situaþie genera un abuz ºi asupra martorului fictiv care, în urma unei contestaþii în instanþã, era citat, urmând a cheltui bani ºi timp.” Totodatã, se mai aduce argumentul cã, „în cazul imobilelor cu interfon, unde reprezentanþii autoritãþilor nu au acces, procesul verbal sau înºtiinþarea se afiºeazã la intrarea în imobil, fãrã a exista garanþia cã persoana contravenientã a luat la cunoºtinþã de aceastã calitate, anunþurile de acest gen riscând a fi rupte.” Parlamentarii mai susþin cã din cauza acestei practici, s-a creat o categorie de „martori abonaþi”, la care poliþiºtii apeleazã frecvent, numele acestora existând pe foarte multe procese verbale de contravenþie. „Aceºtia cunosc

faptul cã au fost folosiþi ca martori ºi, deseori, acceptã aceastã posturã, în schimbul iertãrii sau pãsuirii propriilor fapte”. Menþionând cã „metoda afiºãrii la imobilul sau sediul contravenientului reprezintã un atac la imaginea persoanei, mai ales în situaþia în care nu mai are calitate de contravenient, prin dovedirea nevinovãþiei”, iniþiatorii proiectului de lege, care a trecut deja prin numeroase stadii de analizã, ºi e la un pas de aprobare, solicitã ca, dupã adoptarea acestei propuneri legislative comunicarea procesului –verbal sã se facã doar prin poºtã, cu aviz de primire.

Efecte colaterale Dincolo de principiile enunþate, este destul de clar cã o astfel de mãsurã ar duce la cheltuieli destul de mari de trimitere, fie cã e vorba de expediere prin poºtã sau cu diverse societãþi de coletãrie. Or e greu de apreciat de unde va lua Poliþia aceºti bani, þinând cont de faptul cã situaþia financiarã a acestei structuri este una foarte grea, înregistrându-se restanþe mari la plata di-

verselor drepturi cuvenite poliþiºtilor. Nu în ultimul rând, ºi aºa, cu actualele metode mai ieftine, gradul de încasare al amenzilor, pe plan local, este unul dezastruos. Spre exemplu anual, compartimentul specializat pe persoane juridice al Direcþiei Fiscale Timiºoara emite

peste 10.000 de somaþii pentru cei care nu ºi-au achitat amenzile contravenþionale. Dintre acestea, doar o parte au „sorþi de izbândã”, în sensul achitãrii. Or, în aceste condiþii, mai degrabã ar fi nevoie de mãsuri de simplificare a procesului de sancþionare a contravenþiilor, ºi nu de complicarea acestuia.

de 23 de ani un reper al cetãþii

special

18 - 20 noiembrie 2013

Mãsuri de proteste radicale Dupã consultãrile avute la nivel naþional, la sfârºitul sãptãmânii trecute, sindicaliºtii din domeniul sanitar au precizat cã, întrucât Ministerul Sãnãtãþii nu s-a arãtat pânã acum deloc dispus sã coopereze, ºi a ignorat lista de revendicãri transmisã, se pregãteºte „soluþia finalã”, cea mai radicalã – greva generalã. „Pe 25 noiembrie vom organiza grevã de avertisment, între orele 8,00-10,00, iar pe 28 noiembrie vom declanºa greva generalã pe termen nelimitat în sistemul sanitar. A doua decizie luatã în unanimitate de Federaþia Sanitas: vom cere demisia ministrului Eugen Nicolãescu pentru cã nu a rezolvat nimic din ce am cerut pânã acum ºi solicitãm implicarea de urgenþã a premierului sã rezolve problemele din sãnãtate”, a declarat vicepreºedintele Federaþiei Sanitas, Marius Sepi, care a mai precizat cã angajaþii din sistemul sanitar sunt deschiºi la orice negociere care ar duce la rezolvarea problemelor ridicate de aceºtia. „Organizatorii cu conducerea spitalelor vor stabili treimea de servicii pe care trebuie sã o asigurãm obligatoriu, în general se asigurã doar urgenþele. Populaþia trebuie sã fie liniºtitã... Nu ne îndreptãm împotriva lor ºi îi aºteptãm alãturi de noi pentru cã dânºii, pe bunã dreptate, reclamã ºi ei ceea ce se întâmplã în sistemul sanitar”, a mai spus Sepi. Reprezentantul Sanitas a menþionat cã are mandat din partea medicilor pentru a anunþa cã vor susþine în totalitate greva anunþatã. „Vã asigur, ºi am mandat ºi din partea ºefului Colegiului Medicilor din România, Vasile Astãrãstoae, sã vã spun cã vor susþine în totalitate aceastã grevã. Au spus cã pot sã transmit cã dânºii sunt dispuºi sã îºi întrerupã voluntar activitatea, asta înseamnã demisii în masã. Noi avem alte instrumente, Federaþia Sanitas poate organiza greve, nu s-a pus problema demisiilor în masã, dar medicii spun acest lucru”, a mai spus Marius Sepi. Angajaþii din sistemul sanitar cer

alocarea a minimum 6% din PIB pentru sãnãtate, o legislaþie care sã garanteze independenþa profesionalã a celor care lucreazã în sistemul public ºi privat, o lege a salarizãrii specificã sistemului de sãnãtate, apãrarea demnitãþii ºi renunþarea la denigrarea profesioniºtilor de cãtre autoritãþi, organizarea unitãþilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte ºi de calitate pentru pacienþi, precum ºi consultarea realã a Coaliþiei Profesioniºtilor din Sãnãtate cu privire la orice mãsurã ce poate afecta funcþionarea sistemului de sãnãtate. Federaþia Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan Cantacuzino” a recomandat tuturor doctorilor din sistemul public sã-ºi dea acordul pentru participarea la greva de avertisment ºi la greva generalã organizate în luna noiembrie de Federaþia Sanitas. „Având în vedere cã guvernanþii au rãspuns la demersurile noastre prin tãcere, cã guvernanþii nu îºi asumã, public, responsabilitatea pentru subfinanþarea sistemului sanitar, cã guvernanþii considerã cã s-au achitat cu brio de rezolvarea revendicãrilor profesioniºtilor din sistemul sanitar, cã prin politicile lor financiare, aceiaºi guvernanþi creeazã premisele unei subminãri a sãnãtãþii publice, la care noi, medicii, nu dorim sã fim complici, nu ne rãmâne decât o soluþie: greva”, a spus dr. Florin Chirculescu, preºedintele Federaþiei Sindicatelor Medicilor “Dr. Ioan Cantacuzino”.

„Timiºul nu va fi ocolit de grevã” Prezent la sfârºitul sãptãmânii

trecute la consfãtuirile care au avut loc la nivel naþional, organizate de cãtre Federaþia Sanitas, liderul judeþean al Sindicatului „Sanitas”, medicul Livius Cârstea spune cã Timiºul va lua parte la greva generalã organizatã în 28 noiembrie, dacã se va ajunge la aceastã mãsurã radicalã de protest. „În principiu, rãmâne valabil ce s-a stabilit – pe 25 va fi grevã de avertisment, iar pe 28 grevã generalã. Sperãm sã nu se ajungã pânã acolo, iar negocierile care probabil cã vor avea loc în perioada urmãtoare sã ducã la soluþionarea conflictului ºi rezolvarea revendicãrilor. Dacã nu se va putea evita însã greva generalã, probabil cã nici Timiºul nu va fi ocolit. Rãmâne de vãzut câte semnãturi se vor strânge în acest sens la nivelul fiecãrui judeþ”, nea declarat Livius Cârstea.

„În principiu, rãmâne valabil ce s-a stabilit – pe 25 va fi grevã de avertisment, iar pe 28 grevã generalã. Sperãm sã nu se ajungã pânã acolo, iar negocierile care probabil cã vor avea loc în perioada urmãtoare sã ducã la soluþionarea conflictului ºi rezolvarea revendicãrilor. Dacã nu se va putea evita însã greva generalã, probabil cã nici Timiºul nu va fi ocolit. Rãmâne de vãzut câte semnãturi se vor strânge în acest sens la nivelul fiecãrui judeþ”

Situaþia actualã din sãnãtate este una criticã, de limitã, ºi sindicaliºtii spun cã, în ciuda semnalelor repetate transmise pe aceastã temã, Guvernul nu a luat niciun fel de mãsuri pentru ajutarea acestui sector sã iasã din impas. Tocmai din cauza acestei atitudini, mai cred liderii sindicali, sistemul sanitar a ajuns sã fie afectat de o crizã actutã de personal, care se face remarcatã de ani buni ºi în Timiº. Sindicatele din sistem spun cã deficienþele legate de asigurarea asistenþei medi-

cale la unitãþile spitale din judeþ sunt de foarte multe ori generate de schemele de personale din ce în ce mai reduse, un numãr foarte mare de medici ºi asistente din Timiº plecând peste hotare. Raportat la nivel naþional, spun reprezentanþii Sanitas Timiº, ponderea cheltuielilor salariale din bugetul spitalelor este cea mai micã în Timiº. În spitalele din Timiº se cheltuie pe salarii 30%, maximum 50% din bugete, în timp ce în alte judeþe sunt unitãþi spitaliceºti la care cheltuielile salariale reprezintã ºi 118 - 120% din bugete, ºi care au nevoie de suplimentãri doar pentru a acoperi salariile. În Timiº cheltuielile salariale sunt reduse pentru cã ºi personalul e din ce în ce mai redus. În momentul de faþã, mai spun reprezentanþii Sanitas, majoritatea spitalelor din Timiº funcþioneazã cu o structurã minimã de personal, departe de schemele minime normale de angajaþi. Din 2009 pânã în 2011 au plecat foarte multe cadre medicale în strãinãtate, altele s-au pensionat ºi în locul lor nu a mai venit nimeni. Posturile au fost blocate, iar ordonanþa datã de actualul Guvern, legatã de deblocarea angajãrilor în sistemul sanitar, nu rezolvã nimic, spun sindicaliºtii, pentru cã se aplicã de abia de acum. Or, angajãrile în sistem „unu la unu” nu reprezintã o soluþie, pentru cã deja spitalele au o schemã de personal total insuficientã, în raport cu nevoile. ªi o parte din managerii de spitale din Timiº s-au arãtat sceptici în privinþa rezolvãrii problemei angajãrilor în sistemul sanitar, fiind de pãrere cã

ºansele sunt slabe ca unitãþile sã dispunã de banii necesari angajãrilor. Spre exemplu, Spitalul Judeþean din Timiºoara a solicitat deblocarea a 200 de posturi, dar nu sperã la mai mult de 80 de angajãri. Asta în timp ce necesarul real pentru acest spital, spune Federaþia Sanitas, este de peste 700 de persoane. Anul trecut, în urma unor interpelãri parlamentare fãcute inclusiv de parlamentari din Timiº, Ministerul Sãnãtãþii a realizat o contabilizare a solicitãrilor de documente privind recunoaºterea calificãrilor profesionale, cifrã care poate indica, mãcar la nivel aproximativ, numãrul medicilor care au plecat peste hotare – statisticã pe care ministerul de resort nu o are. Potrivit datelor ministeriale, dupã momentul aderãrii s-au primit 18.200 de solicitãri privind recunoaºterea calificãrilor profesionale din partea medicilor, a dentiºtilor ºi a farmaciºtilor, ºi 11.500 de astfel de solicitãri din partea asistenþilor medicali ºi a moaºelor. Peste 4.500 de astfel de solicitãri sunt în prezent în curs de rezolvare. Totalul este ºocant: 30.000 de cadre medicale au pãrãsit sau se pregãtesc sã pãrãseascã România.

au fost repartizate la începutul anului. Directorii spitalelor au fost nevoiþi, în aceste condiþii, sã gestioneze doar fondurile pe care le-au primit la începutul anului, fãrã a tãia din salarii, iar cei care au acumulat datorii timp de trei luni consecutiv au riscat demiterea.

Bugetele de avarie alocate unor unitãþi sanitare au fost confirmate ºi pe plan local de managerii unor spitale. Faptul cã bugetul alocat pe acest an este mai mic a fost recunoscut ºi de cãtre conducerea Spitalului Judeþean Timiºoara, care a precizat cã bugetul pe acest an este

unul de avarie, suma înaintatã fiind “clar insuficientã”. Reprezentanþii Spitalului Judeþean sperau cã, împreunã cu reprezentanþii Casei de Asigurãri de Sãnãtate ºi ai Ministerului Sãnãtãþii, se vor regândi bugetele alocate în acest an spitalelor. Lucru care nu s-a întâmplat.

Personal din ce în ce mai „rarefiat”

Livius Cârstea, liderul judeþean al Sindicatului „Sanitas”

O crizã fãrã precedent Pe lângã problemele legate de lipsa personalului, majoritatea spitalelor, inclusiv cele din Timiº se confruntã cu o acutizare a subfinanþãrii, care a devenit un fel de „marcã” a sistemului sanitar românesc. În varã, deºi multe spitale din Timiº aºteptau rectificarea bugetarã

care sã le completeze bugetele insuficiente pentru funcþionare, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a anunþat cã în acest an unitãþile spitaliceºti nu vor primi bani în plus la rectificarea bugetarã. Astfel, managerii spitalelor au fost sfãtuiþi sã se descurce cum pot cu bugetele care le-

de 23 de ani un reper al cetãþii

economic

18 - 20 noiembrie 2013

Limita de cumpãrare de 100 de hectare de teren agricol – anulatã de Guvern l „Se pregãteºte cea mai mare þeapã de dupã 1989”,

spune fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã

Dupã ce, în septembrie, Ministerul Agriculturii anunþa cã, preventiv, anticipând momentul când cetãþenii strãini vor putea cumpãra teren agricol „la liber” în România, persoanele fizice nu vor putea deþine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan, acum se pare cã Executivul ºi-a dat seama cã prevederea poate fi atacatã din punct de vedere constituþional, ºi a precizat cã renunþã la intenþia de a limita la 100 de hectare suprafaþa de teren agricol pe care o poate deþine o persoanã fizicã, cetãþean român sau din alt stat UE, menþinând însã condiþiile la cumpãrare privind cunoºtinþele în domeniul agricol ºi perioada minimã de activitate în acest sector. Specialiºti locali în agriculturã spun cã Timiºul va fi o þintã predilectã pentru cumpãrãtorii de pãmânt ºi cã liberalizarea pieþei terenurilor prinde agricultura timiºeanã întrun moment extrem de prost, pregãtindu-se „cea mai mare þeapã de dupã 1989”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O mãsurã „reformistã” anulatã Cu scopul de limita impactul pe care îl va avea liberalizarea pieþei funciare de la 1 ianuarie 2014, moment în care va fi permisã cumpãrarea de terenuri agricole de cãtre cetãþenii din UE, Guvernul a anunþat cã renunþã la intenþia de a limita la 100 hectare terenul agricol deþinut de o persoanã fizicã. Sunt menþinute însã restricþiile anunþate iniþial prin lege. Astfel, pentru a putea cumpãra teren agricol în România situat în extravilan, dobânditorul persoanã fizicã trebuie sã facã dovada cã are cunoºtinþe de bazã în domeniul agricol ºi sã mai dovedeascã faptul cã a desfãºurat activitãþi agricole pentru o perioadã de cel puþin cinci ani ºi pe terenurile situate în extravilan deþinute la data intrãrii în vigoare a noului proiect de ordonanþã de urgenþã care reglementeazã condiþiile achiziþionãrii de teren în România, dupã 1 ianuarie. Anterior, în proiectul de lege era menþionat cã persoanele fizice nu vor putea deþine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan. ªi, deºi aceastã prevedere este anulatã, sunt menþinute în proiectul de ordonanþã referirile din proiectul de lege privind dreptul de preempþiune la cumpãrarea terenurilor. Astfel, coproprietarii persoane fizice, vecinii persoane fizice, arendaºii, persoanele fizice cu vârsta de pânã la 40 de ani care desfãºoarã activitãþi agricole în localitatea unde se aflã terenul, dar ºi statul, vor avea drept de preempþiune la cumpãrare. De asemenea, persoanele fizice

Timiºul – printre primele judeþe vizate de cumpãrãtorii de teren

care cumpãrã teren agricol, pe care este amplasatã o infrastructurã de irigaþii sau de îmbunãtãþiri funciare, au obligaþia de a o menþine cel puþin în starea în care a fost cumpãratã, astfel cum a fost atestatã prin avizul Autoritãþii Naþionale de Îmbunãtãþiri Funciare. Nerespectarea prevederilor legii este pedepsitã cu amendã de pânã la 100.000 de lei pe hectar. Prin acest act normativ, Guvernul urmãreºte, printre altele, comasarea terenurilor agricole în vederea creºterii dimensiunii fermelor agricole ºi constituirea exploataþiilor viabile economic. Cetãþeanul unui stat terþ ºi apatridul cu domiciliul într-un stat terþ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiþiile reglementate prin tratate internaþionale, pe bazã de reciprocitate, se mai spune în proiectul de ordonanþã de urgenþã.

aceastã liberalizare picã într-un moment cum nu se poate mai prost, în condiþiile unei lipse acute a finanþãrii în sectorul agricol.” Dupã un an agricol deloc rentabil, spune Valeriu Tabãrã, în care destule ferme ºi mulþi producãtori agricoli nu au reuºit sã recupereze nici banii investiþi în lucrãrile agricole, liberalizarea pieþei terenurilor gãseºte agricultorii români vulnerabili ºi afectaþi de o stare accentuatã de decapitalizare. „Este clar în acest moment cã se va renunþa mult prea uºor la terenurile agricole, la preþuri mici. Dar probabil cã s-a ºi urmãrit acest lucru de la început”, susþine Valeriu Tabãrã.

„Oricum nu era constituþionalã limitarea cumpãrãrii de teren”

ªtefan Tarjoc, directorul Staþiunii Agricole „Lovrin” considerã cã Timiºul va fi cu siguranþã unul dintre primele judeþe vizate de strãinii care vor dori sã achiziþioneze, de anul viitor, teren agricol în România. „Tendinþa este, tocmai de aceea, de uºoarã creºtere a preþurilor terenurilor. Sã sperãm cã nu se mai vinde terenul la preþuri de nimic în judeþ. E pãcat cã românii nu pot concura cu strãinii, la achiziþia de pãmânt, ºi cã aceºtia vor oferi un preþ ceva mai mare decât media naþionalã, dar în niciun caz unul care sã reflecte adevãrata valoare a terenului. ªi îmi pare rãu cã România nu a avut puterea Ungariei, sã stopeze aceastã liberalizare a pieþei funciare, care este, dupã pãrerea mea, cea mai mare greºealã care se putea face”, crede ªtefan Tarjoc. ªtefan Tarjoc mai spune cã oricum, în judeþ, prin diverse tertipuri, cetãþenii strãini au cumpãrat ºi pânã acum teren. „S-a cumpãrat, ºi nu suprafeþe mici, toatã lumea ºtie asta. Prin

Valeriu Tabãrã, fost ministru al Agriculturii, susþine cã oricum prevederea legatã de limitarea deþinerii terenului agricol la 100 de hectare pentru persoane fizice era neconstituþionalã ºi tardivã, þinând cont de faptul cã deja în România existã suprafeþe imense cumpãrate de noii moºieri postdecembriºti. „Deja s-au cumpãrat suprafeþe enorme de cãtre persoane fizice, limitarea era inutilã. Eu îmi menþin punctul de vedere cã, odatã cu liberalizarea pieþei terenurilor, producãtorii români vor fi clar dezavantajaþi, ºi pot spune cã, din aceastã perspectivã, se pregãteºte una dintre cele mai mari þepe de dupã 1989. Strãinii vor cumpãra masiv teren agricol, iar producãtorii agricoli autohtoni nu vor avea nicio ºansã, pentru cã

„Sã sperãm cã nu se mai vinde terenul la preþuri de nimic”

societãþi comerciale, prin intermediari, prin tot felul de alternative de acest fel”, menþioneazã ªtefan Tarjoc.

Soluþii anemice Liberalizarea pieþii funciare din România, la 1 ianuarie 2014, nu a determinat Ministerul Agriculturii sã ia pânã acum mãsuri menite sã stopeze cu adevãrat un fenomen de achiziþie în masã de teren de cãtre strãini, anticipat începând cu anul viitor. Ministerul Agriculturii a prezentat recent doar o strategie ce implicã acordarea de credite cu avans foarte mic(10%) pentru achiziþionarea de teren agricol de cãtre cetãþenii români, strategie consideratã ineficientã de mai mulþi specialiºti din domeniul agricol. Aceºtia spun cã degeaba se anunþã acordarea de credite cu avans de 10%, pentru cã se ºtie cã la un credit de acest gen nu avansul e problema, ci dobânda. Strãinii care vor veni sã cumpere pãmânt în România vor avea imensul avantaj al contractãrii unor credite cu dobânzi extrem de mici, de 1 - 2%. În timp ce românii vor avea credite de acelaºi tip cu dobânzi de 10 - 15%. ªi nimeni nu se va aventura sã contracteze credite la aceste dobânzi, indiferent cât e avansul, pentru cã va fi o problemã achitarea ratelor.

Conform unor informaþii „pe surse”, deja în vestul þãrii s-a început sã se achiziþioneze suprafeþe enorme de teren, deºi încã nu existã bazã legalã în acest sens, tranzacþiile urmând a fi “legitimate” dupã 1 ianuarie . Conform evidenþelor Direcþiei Judeþene pentru Agriculturã cetãþenii strãini deþin mai mult de 15% din terenul agricol din judeþ. Astfel strãinii au în posesie în momentul de faþã peste 75.000 de hectare de teren agricol, dintr-un total de 520.000. Timiºul se aflã în topul investiþiilor strãine din agriculturã, iar aici suprafaþa terenurilor arabile deþinute de cetãþeni strãini, prin firme înregistrate în România, a crescut cu aproximativ 10% în fiecare an, aratã statisticile oficiale. Datoritã calitãþii solului, poziþiei geografice ºi a resurselor umane specializate din judeþul Timiº, interesul investitorilor strãini în agriculturã va creºte odatã cu liberalizarea pieþei funciare, la 1 ianuarie 2014. În acest context se estimeazã cã cetãþenii strãini vor deþine peste jumãtate din suprafaþa agricolã a judeþului. Cei mai entuziaºti cumpãrãtori de terenuri erau încã de acum zece ani cetãþenii italieni, majoritatea cumpãrând terenurile la sume de 200 - 300 de euro hectarul, poate chiar mai ieftin, unii revânzându-l altor cumpãrãtori strãini, celor germani, de exemplu, cu 1.200 1.500 de euro pe hectar. La nivel naþional, în perioada 1998 - 2004, au existat solicitãri pentru cumpãrarea unei suprafeþe de 430.000 de hectare situate în extravilan ºi au fost semnate 200.000 de contracte de vânzare-cumpãrare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. Posibilitatea nelimitatã a cetãþenilor strãini de a cumpãra terenuri agricole în România va duce, conform estimãrilor, la creºteri vertiginoase de preþuri ale terenurilor, mai ales în zone cu potenþial agricol bun, cum e Banatul. Astfel, se prognozeazã cã se vor cumpãra ºi foarte multe pãºuni ºi fâneþe, iar un hectar de pãmânt în Banat nu se va vinde sub 15.000 – 20.000 de euro în urmãtorii zece ani.

de 23 de ani un reper al cetãþii

18 - 20 noiembrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

18 - 20 noiembrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

chestiunea sãptãmânii

18 - 20 noiembrie 2013

Cinematografele nu se mai „descentralizeazã” Dupã un timp de analizã prelungit, ºi un scandal de proporþii, iniþiatorii celebrului proiect de lege al descentralizãrii par sã-ºi fi dat seama cã „descentralizarea” cinematografelor, adicã trecerea lor în subordinea primãriilor sau a consiliilor judeþene nu este o idee prea bunã. Probabil cã i-au ajutat sã ajungã la aceastã decizie ºi reacþiile din presã, dar ºi experienþa anterioarã, legatã de „decentralizarea”, în 2008, a unui numãr de 107 cinematografe de care, spune Sindicatul Româniafilm, „s-a ales praful.”

transforma în discotecã, iar pentru a amenaja acest spaþiu în aºa fel încât sã redevinã cinematograf e nevoie de bani foarte mulþi. La Cenad, clãdirea a fost demolatã, cu promisiunea cã se va trece la reconstrucþia imobilului, dar nu se ºtie când. Starea cinematografelor din Timiº, descrisã de acest raport de control indica destul de clar cã transferul acestora cãtre administraþiile locale a fost o greºealã.

„S-a ales praful de 107 cinematografe predate Primãriilor”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Descentralizare cu limite În urma unei perioade de analizã ºi dezbatere a proiectului Legii Descentralizãrii, vicepremierul Liviu Dragnea a anunþat oficial, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cã descentralizarea prevede transferul cãtre autoritãþile locale a competenþelor în sãnãtate, agriculturã, mediu, culturã, tineret ºi sport, autorizare ºi clasificare în turism, pescuit, dar nu include poliþia, porturile, plajele, prestaþiile sociale ºi cinematografele. Interesantã este explicaþia, care, în cazul cinematografelor, este menitã sã atenueze efectele uneia dintre cele mai neinspirate decizii de „descentralizare” din ultima perioadã. Clãdirile cinematografelor nu vor fi transferate autoritãþilor locale, a precizat Liviu Dragnea, pentru cã majoritatea acestor imobile sunt afectate de contracte de închiriere. „În aceste clãdiri care sunt prinse în evidenþã ca ºi cinematografe se desfãºoarã gogoºerii, cofetãrii, cluburi, discoteci ºi alte activitãþi de «culturã» de acest gen. Sunt multe cazuri în care firmele de culturã respective, care au înfiinþat cofetãrii ºi cluburi, au fãcut niºte investiþii, zic ei, au cerut la RADEF sã li se dea banii pentru investiþii, RADEF, bineînþeles, nu le-a dat banii pentru investiþii, au dat în judecatã RADEF, ca sã ia banii pentru investiþii, dar au cerut clãdirea pentru care au fãcut investiþii ºi sunt ºi câteva cazuri în care au ºi câºtigat în primã instanþã. Drept

pentru care s-a hotãrât sã fie o abordare separatã a acestui fenomen, sã nu spunem flagel”, a explicat Dragnea. El a adãugat cã va fi realizatã ºi o analizã aparte a RADEF ºi a situaþiei juridice a instituþiei, care în acest moment este condusã de doi directori generali.

Experienþe trecute deloc fericite Situaþia cinematografelor a fost incertã o bunã perioadã de timp, fiind obiectul unui adevãrat „ping-pong” între primãrii ºi Româniafilm. Dupã o perioadã de „descentralizare”, cinematografele trecuserã din nou la R.A.D.E.F., ordonanþa care a reglementat acest proces declarând nule toate protocoalele încheiate între Primãrii ºi Româniafilm. Cinematografele au trecut atunci, teoretic, din proprietatea privatã a Statului ºi administrarea Primãriilor în proprietatea publicã a Statului ºi în administrarea R.A.D.E.F. Practic, acest transfer nu s-a realizat însã, din partea blocajului care afecteazã Româniafilm, blocaj pentru care liderii de sindicat îi considerã responsabili pe oficialii Ministerului Culturii. De aceea, acum, reîntoarcerea la

Primãrii a acestor spaþii ar fi fost cu atât mai bizarã. În Timiº erau vizate 15 astfel de locaþii, majoritatea, din Timiºoara, fiind vorba de spaþii mari, de sute sau mii de metri pãtraþi, majoritatea amplasate în poziþii foarte bune. La acestea se adãugau, în Timiºoara, sediul fostului Oficiu de Difuzare ºi Programare a Filmelor Timiº, de pe strada Elena Nicoarã, dat în folosinþã în 1961, cu 880 de metri pãtraþi de construcþie ºi 3.000 de metri pãtraþi de teren, ºi sediul Filialei Timiº a R.A.D.E.F., de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de metri pãtraþi de construcþie. Este vorba despre suprafeþe mari de construcþie ºi teren, care probabil cã ar fi interesat mult mai mult Primãriile dacã nu s-ar fi instituit interdicþia de schimbare a destinaþiei acestor spaþii. Probabil cã multe Primãrii ar fi fost interesate de aceste clãdiri ºi terenuri mai degrabã pentru a-ºi rezolva problemele legate de retrocedãri, deºi, în cazul unor oraºe precum Timiºoara, Primãria îºi are partea de vinã pentru cã sute de clãdiri din centrul istoric, în care funcþionau instituþii sau direcþii subordonate Primãriei au fost revendicate ºi câºtigate în instanþã în condiþii dubioase, ºi în acest fel au ajuns municipalitãþile în „crizã de spaþii”.

Raportat la Timiº, decizia de „descentralizare” a acestor spaþii, la care, din fericire, s-a renunþat acum, era cu atât mai dubioasã cu cât pe plan local sa demonstrat foarte clar cã trecerea în subordinea Primãriilor a acestor imobile a avut efecte dezastruoase. Astfel, în 2011, Prefectura Timº a realizat un control legat de constatarea felului în care Primãriile s-au achitat de obligaþia reabilitãrii acestor spaþii care le fuseserã atribuite. Rezultatele controalelor au fost dezastruoase. Raportul de control arãta cã în Timiºoara Cinematografele Dacia ºi Arta, dar ºi Grãdina de varã Arta erau în stare avansatã de degradare, cum sunt ºi astãzi, de altfel, Cinematograful Fratelia este revendicat de fostul proprietar, iar Cinematograful Victoria este închiriat, aici desfãºurându-ºi activitatea o policlinicã. La Cãrpiniº, la preluare, cinematograful nu se afla în stare de funcþionare ºi imobilul era foarte degradat. Aºa e ºi acum, neexistând bani pentru reabilitare. În Periam, Primãria a înscris imobilul în cartea funciarã ºi a iniþiat un proiect tehnic pentru reabilitare. Reprezentanþii Primãriei Periam spun cã în interior este doar o groapã mare, realizatã de un agent economic care a concesionat acest spaþiu pentru a-l

Problema cu „Studio”, tot nelãmuritã Pe aceeaºi linie a tranzacþiilor cu semne de întrebare ce au vizat cinematografe, la Timiºoara, în ciuda promisiunilor legate de demararea unor anchete, a rãmas tot nelãmurit concursul de împrejurãri prin care statul a pierdut cinematograful „Studio”, din centrul Timiºoarei. Astfel, imobilul în care funcþiona cinematograful Studio ar fi fost folosit drept monedã de schimb de cãtre R.A.D.E.F., care ar fi avut de achitat 200.000 de euro datorie unei femei care locuieºte într-un bloc de nefamiliºti din Timiºoara ºi care a devenit proprietarã pe imobilul ultracentral încã de anul trecut. Reprezentanþii Sindicatului nu ºtiu cum putea primi Regia un împrumut de la o persoanã fizicã ºi spun cã au în-

trebat conducerea Regiei ce ºtie despre acest imobil ºi acea datorie, ºi pânã acum nu au aflat nimic, ºi cã, dacã e cineva din conducerea R.A.D.E.F. vinovat direct pentru aceastã situaþie de la Timiºoara, e clar cã trebuie sã rãspundã. Deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu a fãcut o interpelare adresatã Ministerului Culturii, prin care solicitã lãmuriri în privinþa Cinematografului Studio. „Conform informaþiilor apãrute în presã, o persoanã particularã a împrumutat R.A.D.E.F. cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a gãsit soluþia prin care, în schimbul împrumutului primit, sã dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pãtraþi din centrul Timiºoarei, evaluat la

de 23 de ani un reper al cetãþii

211.000 de euro, plus o diferenþã în bani de 13.420 de lei. Împrumutul - schimb cedare este de datã recentã, din 2012, iar noul proprietar este un cetãþean cu domiciliul în Timiºoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinþe dintr-un cartier mãrginaº al oraºului”, spune Sorin Grindeanu, care considerã cã situaþia este halucinantã atâta vreme cât este vorba nu doar de un imobil fost cinematograf, ci de o clãdire cu o anumitã valoare istoricã. Problema e cã acelaºi minister cãruia i se solicitã azi rezolvarea situaþiei este cel care, potrivit Sindicatului Româniafilm, nu face nimic de ani de zile pentru a monitoriza situaþia cinematografelor ºi a ancheta eventualele nereguli.

Liderul Sindicatului Româniafilm, Maria Bikfalvi, ne-a declarat cã Liviu Dragnea pare sã-ºi fi dat seama, singur sau convins de alþii, cã acest transfer al cinematografelor cãtre primãrii este o greºealã. „Nu aveau de ce sã oficializeze acest transfer. Ar fi oficializat distrugerea totalã a acestor spaþii. În 2008 s-au predat 107 cinematografe cãtre Primãrii, ºi s-a ales praful de ele. Primãriile aveau obligaþia sã le reabiliteze timp de patru ani, pânã în 2012, ºi nu a fãcut nimeni absolut nimic. Imobilele sau degradat ºi mai tare, iar o parte au ajuns pe mâna unor afaceriºti locali, în condiþii mai mult decât dubioase”, ne-a declarat liderul sindical. Maria Bikfalvi considerã cã soluþia cea mai bunã este ca aceste spaþii sã rãmânã în subordinea Centrului Naþional al Cinematografiei, care sã aloce o parte din banii destinaþi finanþãrii filmului românesc pentru reabilitarea acestor spaþii. „Doar aºa vor putea concura cinematografele cu cele din malluri”, crede reprezentantul R.A.D.E.F. Aceasta mai spune cã era destul de evident cã foarte multe autoritãþi locale care militau pentru „descentralizarea” cinematografelor erau, de fapt, interesate doar de miza imobiliarã a acestora. „Cinematografele trebuie sã ajungã la Centrul Naþional al Cinematografiei, nu la primãrii, nu la consilii judeþene. Oricãrui primar îi dai mai multe imobile îi dai, de fapt, mai multã putere. Aºa s-a ajuns ca multe din aceste spaþii sã facã obiectul unor tranzacþii imobiliare controversate, aºa s-a ajuns ca la Piteºti, de pildã, sã se vândã un cinemtograf cu 500 de dolari”, mai spune Maria Bikfalvi.

intersecþii

18 - 20 noiembrie 2013

Timiºul, pe locul doi la nivel naþional la numãrul de tichete „Rabla” 128 de tichete alocate pentru cinci centre autorizate de colectare din judeþ

Trei mii de noi tichete valorice au fost puse sãptãmâna trecutã la dispoziþia persoanelor care vor sã beneficieze de programul Rabla. Dintre acestea, potrivit Administraþiei Fondului de Mediu, cele mai multe au fost repartizate colectorilor din Bucureºti (386) ºi din judeþele Timiº (128), Cluj (121) ºi Prahova (112). ligia.hutu@timpolis.ro

Peste 130.000 de maºini mai vechi de zece ani în Timiº Anterior suplimentãrii programului pe anul 2013 cu cele 3 000 de tichete valorice, au mai fost distribuite în acest an, în intervalul 19 – 21 iunie, alte 17 000 de tichete. Potrivit statisticilor întocmite de Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Permiselor, repartizarea tichetelor pe judeþe a fost fãcutã în funcþie de numãrul maºinilor mai vechi de 10 ani din parcurile auto judeþene, iar distribuirea tichetelor suplimentare, care s-a realizat la finalul acestei sãptãmâni, în cursul zilelor de joi ºi vineri, s-a fãcut în mod egal între punctele de lucru aparþinând colectorilor validaþi din fiecare judeþ în parte. Astfel, în Bucureºti, unde parcul auto numãrã 411.668 autovehicule (autoturisme ºi autoutilitare uºoare) mai vechi de 10 ani, au fost distribuite 386 de tichete unui numãr de opt colectori, rezultând astfel 48 de tichete pentru cetãþeni la fiecare punct de lucru al colectorilor validaþi. În judeþul Timiº sunt înregistrate 136.784 de autovehicule mai vechi de 10 ani ºi au fost distribuite 128 de tichete la cinci colectori (câte 26), în vreme ce, potrivit Mediafax, în judeþul Cluj, cu 128.892 de autovehicule, au fost distribuite 121 de tichete la 17 colectori (câte ºapte.

Potrivit aceleiaºi surse, cele mai puþine tichete pe judeþ au revenit judeþelor Cãlãraºi (26.069 de autovehicule vechi) - 24 la patru colectori (câte ºase), Tulcea (29.269 de autovehicule) - 27 la cinci colectori (câte ºase), Giurgiu (30.215 autovehicule) 28 la patru colectori (câte ºapte), Vaslui (37.632 de autovehicule) - 35 la ºase colectori (câte ºase), Covasna (37.468 de autovehicule) - 35 la trei colectori (câte 12). În judeþul Olt, toate cele 52 de tichete repartizate au mers cãtre un singur colector, în timp ce în judeþul Mureº, cele 90 de tichete care au revenit acestui judeþ s-au împãrþit între 23 de colectori, fiecãruia dintre ei revenindu-i câte patru.

Programul prevede acordarea unor eco-bonusuri în valoare de 500 de lei Proprietarii de autovehicule (autoturisme ºi autoutilitare uºoare) mai vechi de 10 ani, pe care doresc sã le

caseze pentru a obþine tichetul valoric de 6.500 de lei pe care îl pot folosi pentru achiziþionarea unui nou autovehicul, trebuie sã se înscrie la un colector validat ºi sã obþinã certificatele de distrugere ºi de radiere ºi tichetul în maxim 10 zile. Tichetul valoric trebuie depus apoi la producãtorul sau dealer-ul auto ales, dintre cei acceptaþi în program, pânã în data de 20 decembrie 2013, iar achiziþia trebuie sã se facã pânã în data de 23 decembrie 2013. Un singur tichet se poate folosi la achiziþionarea unui autovehicul nou, tichetul fiind transferabil. Solicitanþilor li se oferã inclusiv posibilitatea acordãrii, pe lângã prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru: achiziþionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziþionarea unui autovehicul nou, al cãrui motor genereazã o cantitate de emisii de CO2 mai micã de 100g/km sau achiziþionarea unui autovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid. Pot fi cumulate maxim douã eco-bonusuri pentru o reducere suplimentarã de 1.000 de lei.

În pofida tuturor acestor oportunitãþi oferite pentru reînnoirea parcului de maºini cu autovehicule noi, care sã se dovedeascã mai prietenoase cu mediul înconjurãtor, statisticile care reflectã numãrul de înmatriculãri de autoturisme mici aferent lunii octombrie 2013 dovedesc interesul sporit al românilor pentru achiziþionarea de autoturisme vechi, pe care aceºtia le reînmatriculeazã. Astfel, la nivel naþional, în decursul lunii octombrie au fost introduse în circulaþie un total de 25 148 de autoturisme. Dintre acestea, doar în judeþul Timiº au fost înmatriculate 1 118 autoturisme mici. O analizã a evidenþei detaliate referitoare la numãrul autoturismelor introduse în circulaþie de timiºoreni relevã interesul acestora atât faþã de mãrci autohtone, cum este Dacia (38 de autoturisme), cât ºi faþã de mãrcile strãine. Astfel , au fost înmatriculate în octombrie douã autoturisme Alfa Romeo, 70 de Audi, 77 de autoturisme marca BMW, 10 autoturisme Honda, 119 autoturisme Ford, 35 de autoturisme marca Fiat, 13 autoturisme marca Citroen, 266 de autoturisme marca Volkswagen, 3 Lancia, 3 Hyundai, 1 Land Rover, 4 autoturisme Nissan, 45 de autoturisme marca Mercedes, 183 de autoturisme marca Opel. Chestionat telefonic asupra dinamicii solicitãrilor de radiere a autoturismelor mai vechi de 10 ani din judeþul Timiº în contextul distribuirii

de tichete suplimentare în Programul Rabla, ºeful Serviciului Permise ºi Înmatriculãri, comisarul Marcel Dan Jurcã, a precizat cã numãrul de radieri de autovehicule nu este influenþat în mod considerabil de derularea Programului Rabla, întrucât nu toate solicitãrile de dezmembrãri de autoturisme se coreleazã direct cu acest program: “Sunt proprietari care solicitã pur ºi simplu radierea autoturismelor, dar nu toate maºinile radiate înseamnã cã acestea intrã automat în Programul Rabla. De aceea, numãrul de radieri analizat în acest context nu este neapãrat o informaþie relevantã”, a precizat Marcel Dan Jurcã. În Timiº, sunt autorizate cinci puncte de colectare a fierului vechi care pot sã preia maºnile vechi în Programul Rabla. Acestea sunt: S.C. Economy Cars S.R.L. ( Dumbravita, strada Bobâlna, nr. 5 A, jud. Timiº, tel. 0256.214.062, 0724.468.676, fax.0256.214.062); S.C. Rebas S.R.L. ( Corneºti, Nr.276, Jud. Timiº, tel. 0256.286.291, 0744.500.540, fax. 0256.286.291); SC. Remat M.G. (loc. Chiºoda, comuna Giroc, jud. Timiº, tel. 0256.285.413, fax.0256.285.411); SC Rematinvest S.R.L. Cluj – punct de lucru Sãcãlaz (localitatea Sãcãlaz, DN. 59A, Timiºoara-Jimbolia, Km. 7, jud. Timiº, tel: 0256471772, fax: 0256471771 10.); S.C. Sara Investment S.R.L. (Ghiroda, Str. Calea Lugojului nr. 96A, judeþ Timiº, cod poºtal 307200, tel: 0256/201050; 0074/5535344 fax: 0256/201050). Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

timp liber

18 - 20 noiembrie 2013

Teatru

Sala de aºteptare – Aeroport 2 l

De ªtefan Caraman Un spectacol de Ion-Ardeal Ieremia S-au întâlnit într-un aeroport. Iubire fulgurantã, cerebral refuzatã, în ciuda imperativului emoþional. Dupã un an, aceeaºi Ea, acelaºi El ºi, probabil, acelaºi aeroport. Ea, Sorana, însoþitã de iubitul ei, el – Rudi, alãturi o altã femeie. Ce-ºi mai pot spune? Cât mai e iubire ºi cât frustrare? Sã fie vorba de a doua ºansã sau de trista oglindã a unei iubiri ratate? Sala de aºteptare desface nodul complicat al unei simple poveºti de iubire. Studio “Uþu Strugari”, 12 noiembrie, ora 19 l Copenhaga

De Michael Frayn Un spectacol de Ada Lupu Suspendate în afara spaþiului ºi timpului cercetate o viaþã întreagã, spiritele lui Niels Bohr ºi Werner Heisenberg, savanþii care prin studiile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial au þinut pentru o clipã viitorul lumii în palmã, încearcã sã rãspundã la întrebarea pusã de Margrethe, soþia lui Bohr (întrebare pe care istoria o mai pune ºi astãzi): De ce a venit Heisenberg, în 1941, la Copenhaga? Într-adevãr, fizicianul german i-a fãcut lui Bohr o vizitã misterioasã în Copenhaga ocupatã de naziºti – subiectul fierbinte fiind construirea bombei atomice. Vrea sã-l avertizeze sau sã-l coopteze? Cautã informaþii sau iertarea? Care e graniþa moralã pe care trebuie sã o forþeze ºtiinþa ºi în cel fel partea conþine întregul? Viaþa conþine ºtiinþa sau invers? Cu mai multe variante de rãspuns posibile, Copenhaga, un thriller psihologic de excepþie, este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare sau un eseu despre responsabilitatea omului de ºtiinþã. Copenhaga este, în primul rând, o superbã meditaþie asupra incertitudinii ca esenþã a evoluþiei umanitãþii ºi, în egalã mãsurã, o tandrã provocare a logicii misterioase, de necuprins a universului pe care încercãm sã îl descifrãm. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 13 noiembrie, ora 19 l Oxygen De Ivan Viripaev Un spectacol în regia lui Alexandru Mihãescu El ºi ea. Saºa ºi Saºa. El din Serpuhov, oraº pierdut în inima îngheþatã a Siberiei. Ea din Moscova, graþioasã ºi mondenã, pe cât de sofisticatã, pe atât de confuzã. Au în comun aceeaºi groazã faþã de perspectiva unei vieþi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în cãutarea unui sens al vieþii. Împreunã îl gãsesc, însã doar pentru

o vreme. Cât e vorba de pasiune fãrã limite, cât e iubire adevãratã, cât e sete de apropiere umanã într-o lume a derutei ultra-urbane? Sunt doar câteva dintre miile de întrebãri nãscute în jurul poveºtii de iubire-pretext ce dã tonul acestui tulburãtor poem dramatic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului contemporan, devine în viziunea regizorului Alexandru Mihãescu un spectacol frust ºi seducãtor, un tur de forþã pentru cei doi interpreþi ºi o adevãratã provocare pentru public. Studio “Uþu Strugari”, 15 noiembrie, ora 19 l Interzis accesul animalelor De Rodrigo Garcia Un spectacol de Rodrigo Garcia Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 16 noiembrie, ora 19 l Cloaca

Dupã Maria Goos Un spectacol în regia artisticã a Mihaelei Lichiardopol Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotiturã pentru viaþa fiecãruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bãtrâni încã, libertatea li se pare o noþiune din ce în ce mai relativã, opþiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artã, acum funcþionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu Primãria, pentru niºte tablouri odinioarã subevaluate. Joep, politician de succes, se ascunde la Pieter de eºecul sãu matrimonial. Tom, avocat celebru, încearcã sã-l ajute, deºi îºi are ºi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârºit, Maarten, dramaturg, are o relaþie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru poveºti, patru destine care se întrepãtrund ºi care, între tragic ºi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaþã. Cloaca, multipremiatã ºi ca spectacol de teatru ºi ca film, a fost montatã în Olanda, Argentina, Marea Britanie (la celebrul teatru Old Vic, în regia lui Kevin Spacey), Germania, Elveþia, Austria ºi Spania. În România, piesa a fost cititã în lecturã publicã, în 2009, în prezenþa autoarei. Studio “Uþu Strugari”, 17 noiembrie, ora 19 l Tragedie dentarã

De Jean-Claude Grumberg O producþie a Teatrului Evreiesc de Stat Bucureºti, prezentatã în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia Spectacolul se joacã în limba românã, cu traducere în limbile germanã ºi englezã, iar forþa sa este asiguratã ºi de distribuþia extraordinarã,

de 23 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi „Ghidul nesimþitului”, Radu Paraschivescu (Ed. Humanitas) Nesimþirea e un virus redutabil, cu instalare rapidã ºi efecte demolatoare. Ea se instaleazã în aproapele anonim, dar îi afecteazã mai mult pe cei din jur. Nesimþitul devine pe zi ce trece o prezenþã constantã, greu de evitat ºi imposibil de strunit. În tren sau la operã, în autobuz sau la bisericã, în parc sau la teatru, în Parlament sau la bloc, reprezentanþii acestei categorii fondeazã un cult volatil, fãrã agendã ºi fãrã orizont. Religia lor e sfidarea celorlalþi. Nesimþitul nu are un cod de reguli, dar se comportã ca ºi cum l-ar avea. E invaziv pânã la ubicuitate, pisãlog pânã la nevrozã ºi vociferant pânã la delir. Îl vezi unde nu te aºtepþi, îl auzi peste tot, îl adulmeci la fiecare colþ de stradã ºi pe fiecare culoar de vagon. Însã nici mãcar el nu deþine toate pârghiile meºteºugului. E imperfect ºi are nevoie de îndrumãri. Exact asta face Ghidul nesimþitului – furnizeazã reglajele necesare celor ispitiþi de performanþa în domeniu. Sigur, miza lui formativã ºi informativã e o glumã. Ghidul nesimþitului vrea în primul rând sã amuze. Numai cã în spatele tonului ironic al cãrþii rãsar fapte, întâmplãri ºi buclucuri de care foarte mulþi dintre noi au avut parte. ªi peste care n-au putut trece doar cu un duº, o casetã cu muzicã de relaxare sau o înjurãturã bine þintitã.

“Profil. Poveste. Personaj”, Marius Constantinescu (Ed. Curtea Art) Între 2009 ºi 2011, sãptãmânã de

sãptãmânã, talk-show-ul “Profil. Poveste. Personaj”, realizat pe TVR, de Marius Constantinescu, a însemnat întâlnirea cu unii dintre cei mai importanþi, fermecãtori ºi controversaþi actori ai vieþii artistice internaþionale. De la Salman Rushdie la Angela Gheorghiu, de la Alex. Leo ªerban ºi Oana Pellea la Radu Afrim ºi Ion Marin, de la Andrei ªerban la William Christie sau Radu Paraschivescu, “Profil. Poveste. Personaj” i-a adus la rampã pe oamenii care spun rãspicat cã arta, muzica, filmul, teatrul, moda, fotografia, cartea, accesoriul, tabietul, imaginea, comunicarea sunt noþiuni de primã paginã. Sunt oameni care, într-o ºarjã a kitsch-ului, a ditirambilor ºi a spoielii, au ales sã se apere cum ºtiu ei mai bine: profesând, aproape de excelenþã, alternativa. Acum, 29 dintre cele mai bune interviuri devin volumul Profil. Poveste. Personaj.

“Biºniþari, descurcãreþi, supravieþuitori”, Zoltán Rostás, Antonio Momoc (Ed. Curtea Veche) Eveniment jubiliar, a zecea carte editatã de profesorul Zoltán Rostás ºi colaboratorii lui la Curtea Veche Publishing este una cu bãtaie lungã. “Istoria se ocupã, în genere, cu destinul unor «eroi» (pozitivi sau negativi, în funcþie de conjuncturi) sau cu «traseele» unor colectivitãþi (popoare, naþiuni, categorii sociale), fãrã a lua în seamã «întâmplãrile» membrilor anonimi ai acestora. Cartea celor doi apreciaþi cercetãtori vrea sã depãºeascã tocmai aceastã viziune polarã, încercând sã surprindã istoria trãitã din perspectiva actorilor ei secundari, a celor ale cãror nume nu vor fi menþionate niciodatã în tratate savante sau manuale ºcolare. Deºi, fãrã aceste personaje în aparenþã neglijabile, nicio fixare pe o direcþie sau alta a comunitãþilor din care fac parte, niciun traseu personalizat nu ar fi fost posibil”, spune Adriana Bittel.

„Jurnalul de la Pãltiniº” a împlinit 30 de ani l Constantin Noica a numit aceastã carte ca fiind “cel mai extraordinar act de iubire” “Jurnalul de la Pãltiniº”, de Gabriel Liiceanu, povestea celei mai spectaculoase evadãri dintr-o închisoare a istoriei, împlineºte 30 de ani de la apariþie. Evenimentul a fost marcat printr-o întâlnire a autorului cu publicul bucureºtean, la Librãria Humanitas de la Ciºmigiu. TIMPOLIS

Dan C. Mihãilescu ºi Gabriel Liiceanu au invitat, sâmbãtã dupãamiazã, publicul bucureºtean la întâlnirea cu o carte pe care Constantin Noica însuºi a numit-o “cel mai extraordinar act de iubire”. Prima ediþie a Jurnalului de la Pãltiniº – jurnalul momentelor petrecute de Gabriel Liiceanu în preajma lui Constantin Noica – a apãrut la Cartea Româneascã în 1983. A doua, revãzutã ºi adãugitã cu paginile cenzurate în 1983, a fost publicatã de Humanitas, în 1991. Celei de-a treia ediþii i-au fost adãugate douã texte tulburãtoare de datã recentã, 1996, despre arestarea ºi moartea lui Noica. Împreunã cu Epistolarul, aflat la rândul sãu la o noua ediþie, Jurnalul de la Pãltiniº reconstituie în beneficiul tinerei generaþii de astãzi premisele mitului de ordin cultural nãscut, în anii ’80, în jurul personalitãþii lui Noica.

“Aceastã carte e în realitate un document de epocã, mãrturia pateticã a unor aspiraþii ºi neputinþe care ar putea deveni sensul ºi justificarea acestor ani de take-off, hãrãziþi generaþiei noastre”, spune Andrei Pleºu. Gabriel Liiceanu este una dintre figurile marcante ale ªcolii de la Pãltiniº, personalitate civicã ºi academicã, filosof, eseist ºi scriitor. Jurnalul de la Pãltiniº este un bestseller al anilor ’80, mijlocind pentru public întâlnirea cu modelul cultural construit de Constantin Noica. Din aceeaºi perioadã dateazã traducerile din Platon ºi primele

traduceri din Heidegger, la a cãrui cunoaºtere în România va contribui esenþial. Apel cãtre lichele devine un manifest al conºtiinþei civice româneºti. Dupã 1990, seria volumelor de filosofie iniþiatã de Tragicul continuã cu Cearta cu filosofia ºi Despre limitã. În seria Despre minciunã, Despre urã, Despre seducþie, filosofia se deschide spre un discurs mai eseistic ºi implicat în viaþa cetãþii. Uºa interzisã, Scrisori cãtre fiul meu ºi Întâlnire cu un necunoscut îl impun ca pe unul dintre cei mai importanþi ºi citiþi autori de “literaturã personalã” din România.

timp liber

Spectacolul “Vocea umanã”, cu Oana Pellea, pe scena teatrului londonez The Cockpit Spectacolul “Vocea umanã”, regizat de Sanda Manu, în interpretarea actriþei Oanei Pellea, va fi prezentat, pe 8 decembrie, pe scena teatrului londonez The Cockpit, anunþã Mediafax. TIMPOLIS

Un singur personaj pe scenã ºi un telefon care sunã. O femeie care rãspunde ºi care e îndrãgostitã. Nimic nu se aude dincolo de vocea ei. În jurul sonoritãþii propriului corp, ea construieºte o lume. Totul pleacã de la aceastã femeie desculþã, într-o camerã însinguratã, care aºteaptã un telefon de la un bãrbat de care s-a despãrþit. Aºteaptã ultimul lui apel, iar în gestul simplu prin care ridicã receptorul nãvãlesc toate speranþele ºi amintirile, laolaltã cu toate regretele ºi spaimele pe care le lasã în urmã adjectivul „pãrãsitã”. Pentru rolul din spectacolul Vocea umanã, Oana Pellea a fost nominalizatã la premiul UNITER pentru cea mai bunã actriþã în anul 2011. Oana Pellea, „actriþa-clovn, actriþa-furtunã, actriþa excentricã, actriþa elaboratã, într-un cuvânt, actriþa celebrã”, dupã cum o caracteriza Sanda Manu, este una dintre cele mai cunoscute personalitãþi teatrale ºi cinematografice din România. Cariera sa impresionantã include roluri în filmul lui Alfonso Cuaron, Children of Men,

în producþia britanicã semnatã de Oliver Parker, I Really Hate My Job, în filmul lui Jean-Christophe Comar, Fire and Ice, ºi în Stare de fapt, regizat de Stere Gulea. De asemenea, Oana Pellea are la activ peste 40 de roluri în teatru, dintre care Maºa, din Trei surori, de A.P. Cehov, Lucius, din Iulius Cezar , de William Shakespeare, ºi Catarina, din Îmblânzirea scorpiei, în regia lui Mihai Mãniuþiu. La Londra, Oana Pellea a jucat cel mai recent tot la invitaþia Institutului Cultural Român, în Buzunarul cu pâine, de Matei Viºniec, la Riverside Studios. De-a lungul carierei, artista a pri-

mit numeroase distincþii, precum trofeul UNITER pentru cea mai bunã actriþã (de douã ori), premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru cariera teatralã ºi cinematograficã ºi Crucea Casei Regale a României. Spectacolul Vocea umanã face parte din seria „Poveºti spuse-n româneºte”, care propune publicului românesc ºi britanic din capitala Marii Britanii ºi din împrejurimi întâlnirea cu mari actori, spectacole de teatru ºi recitaluri din þarã, inspirate de texte clasice ºi contemporane, româneºti ºi universale. Proiectul este o iniþiativã a Claudiei Cîrlig ºi este dezvoltat împreunã cu I.C.R. Londra.

Jimi Hendrix, protagonistul unui nou film documentar Jimi Hendrix, artistul american considerat unul dintre cei mai mari chitariºti ai tuturor timpurilor, este protagonistul unui nou documentar, difuzat în cadrul seriei “American Masters”, pe postul de televiziune PBS. Documentarul de douã ore urmãreºte viaþa lui Jimi Hendrix, de la copilãria lui umilã, în oraºul american Seattle, pânã la anii sãi de glorie, ca star rock din anii ’60, întrerupþi de moartea prematurã, la vârsta de 27 de ani, în urma unei supradoze de somnifere. Filmul documentar prezintã, de asemenea, materiale video inedite de la concerte ºi înregistrãri video din arhiva familiei, informeazã Reuters, sursã citatã de Mediafax. Filmul Jimi Hendrix - Hear My Train A Comin’ surprinde, în acelaºi timp, debutul pe o scenã din America al chitaristului, alãturi de trupa Jimi Hendrix Experience, la festivalul pop din Monterey, în 1967, unde a ºocat publicul când, dupã ce a cântat Wild Thing ºi a mimat un act sexual cu chitara, i-a dat foc ºi a sfãrâmat-o în bucãþi. „Acum priveºti acele imagini ºi þi se pare cã le-ai mai vãzut pe undeva. Dar închipuiþi-vã cum ar fi dacã le-aþi vedea pentru prima oarã. Închipuiþi-vã cã l-aþi vedea pe Jimi Hendrix la Monterey în 1967, cântând în felul acesta”, spune Bob Smeaton, regizorul documentarului. Participarea la festivalul de la

Woodstock, în 1969, a fost un moment crucial pentru Jimi Hendrix care, dupã câþiva ani de succes fenomenal, dorea sã abordeze direcþii muzicale mai complexe, conform interviurilor cu Hendrix însuºi, cu membrii formaþiei, cu producãtori ºi cu critici. Moartea chitaristului, în 1970, a fost un ºoc pentru toatã lumea, iar regizorul documentarului susþine cã Jimi Hendrix nu s-a sinucis, acesta spunându-le prietenilor cã avea de gând sã se întoarcã în studioul din New York ºi sã înregistreze noi piese. „Nu era genul care sã se gândeascã la sinucidere, era doar nesãbuit. Hendrix a trãit în vremuri necugetate. A luat somnifere pentru cã trebuia sã adoarmã, pe urmã a bãut vin roºu, ceea ce nu este un amestec grozav. Este foarte trist cã a murit atât de tânãr, la 27 de ani”, declarã Bob Smeaton. Pe 5 martie, a fost lansat un album

intitulat “People, Hell And Angels”, cu piese inedite ale chitaristului, înregistrate în anii 1968 ºi 1969. Ele urmau sã facã parte din albumul First Days Of The New Rising Sun, o continuare a materialului discografic Electric Ladyland, la care muzicianul american lucra în perioada în care a murit. Erou al legendarului concert de la Woodstock din august 1969, Jimi Hendrix, nãscut pe 27 noiembrie 1942, este considerat unul dintre cei mai mari chitariºti din istoria muzicii rock. Stilul sãu, nou la acea vreme, de a cânta la chitara electricã a influenþat majoritatea chitariºtilor moderni. Din cauza vieþii dezordonate, Hendrix a lãsat în urma lui puþine înregistrãri de calitate, multe dintre discurile sale care circulã pe piaþã fiind piratate din concerte. În 2003, el a fost numit de revista Rolling Stone “cel mai mare chitarist al tuturor timpurilor”. (TP)

18 - 20 noiembrie 2013 alcãtuitã din actorii Maia Morgenstern, Andrei Finþi, Tudor Aaron Istodor ºi Anka Levana. Piesa Tragedie dentarã, cu titlul original „Spre tine, Pãmânt al Fãgãduinþei (Tragedie dentarã)" a fost scrisã de Jean-Claude Grumberg, prolific scenarist ºi dramaturg, autor de cãrþi pentru copii ºi a peste treizeci de piese de teatru. Caracterizat de cãtre critici drept autorul tragic cel mai comic din generaþia sa, Grumberg a fost recompensat cu numeroase ºi însemnate premii, printre care mai multe premii Moliere, unul primit în 2009 pentru piesa Tragedie dentarã. Catalogatã drept tragi-comedie, piesa aduce în prim-plan povestea unei familii de evrei ce trece prin cruda experienþã a Holocaustului. Medicul stomatolog Charles Spodek ºi soþia sa, Clara, îºi pierd ambele fiice, pe una în lagãrele de exterminare, iar pe cealaltã, deºi încã în viaþã, în sihãstria unei mãnãstiri catolice, unde se refugiase cu câþiva ani înainte, tocmai pentru a scãpa de ameninþarea deportãrii. Sala Operei Naþionale Române Timiºoara, 11 noiembrie, ora 20 l Mi-aº dori unul De Azar Mortazavi Un spectacol în regia Annettei Pullen, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia Laila îºi doreºte un copil: bãiatul care locuieºte în apartamentul de deasupra împreunã cu apatica sa mamã. Vrea sã se ocupe de el, deoarece frumuseþea lui îi aminteºte de propria alteritate, precum ºi de patria tatãlui ei: Arabia. George o vrea pe Laila: frumuseþea ei, trupul ei – atâta cât va dura. Apoi o abandoneazã. Înainte ca el sã fie confruntat cu propria mizerie, ea trebuie sã disparã, pânã la întâlnirea lor viitoare. Întoarcerea neaºteptatã a lui Sahid, tatãl Lailei ºi prietenul lui George, apropie ºi mai mult personajele unele de altele, determinândule fie sã renunþe la dorinþele lor, fie sã le urmãreascã împlinirea cu ºi mai mare ardoare. Prin intermediul unui text de un lirism care nu e lipsit de stranietate, autoarea germanã de origine iranianã Azar Mortazavi îºi elibereazã personajele din universul propriilor lor proiecþii. Personajele enigmatice ale lui Mortazavi s-au înstrãinat de propriul sine ºi de lume, îºi doresc ºi cautã frumuseþea, precum ºi un loc al lor unde sã-ºi poatã trãi viaþa. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 12 noiembrie, ora 18.30 l Ivona, principesa Burgundiei De Witold Gombrowicz Un spectacol în regia lui Krzysztof Garbaczewski, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia “În opinia lui Krzysztof Garbaczewski, tocmai tãcerea Ivonei deschide calea interpretãrilor contemporane asupra piesei scrise de Gombrowicz în 1935. „Încerc sã recitesc piesa ºi sã o scot pe Ivona din capcanele scrierilor lui Gombrowicz“, spune regizorul. Garbaczewski promite spectatorilor cã vor vedea o Ivona complet diferitã. Nu va fi o nouã încercare de deconstrucþie a piesei, ci o mai profundã abordare a luptei împotriva tãcerii. Acest efect se obþine ºi prin intermediul unei camere de luat vederi, ceea ce plaseazã discursul scenic la limita dintre film ºi teatru. Chiar ºi decorul este unul dinamic, aidoma unui platou de filmare, fiind supus unei anumite degradãri în timpul spectacolului. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 13 noiembrie, ora 20 l Legea interacþiunii De Katy Hernan & Adrien Rupp Un spectacol în regia lui Katy

Hernan & Adrien Rupp, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia O dansatoare, un actor ºi un retroproiector sunt protagoniºtii în cãutarea legilor interacþiunii. Cei doi performeri evocã, deopotrivã cu ironie ºi ºarm, dificultatea relaþiilor interumane: cum ºi de ce intrãm în contact cu alte persoane, de vreme ce fiecare crede despre sine cã este centrul universului? Adrien Rupp ºi Katy Hernan cautã modele în vastul domeniu al comunicãrii – din punct de vedere general, fizic, sociologic ºi teatral. Cei doi protagoniºti se raporteazã cu naturaleþe la limitele ºi condiþiile interacþiunii verbale, prin aceea cã vorbesc cu publicul într-o limbã strãinã. ªi tocmai într-o asemenea ipostazã rezidã importanþa ideii cã teatrul ºi arta nu pot exista fãrã public. De ce unii oameni se expun în lumina reflectoarelor, pentru a comunica? Rãspunsul este dat de povestirea cu girafa – printr-o întâlnire de gradul zero de tip absurd. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 14 noiembrie, ora 18 ºi ora 21.30 l Zic Zac De Andrea Gavriliu Un spectacol al Teatrului German de Stat Timiºoara, în regia Andreei Gavriliu, în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia El ºi Ea se gãsesc într-un club în care se supun, fãrã sã vrea, DJ-ului. Având ca temã principalã influenþa muzicii asupra individului, se va urmãri evoluþia relaþiei lor în funcþie de ce senzaþii, stãri ºi reacþii le trezeºte fondul sonor. Controlatã de cãtre DJ, acest maestru de ceremonii ce se aflã într-o continuã metamorfozã – animalic, bufonic, diavolesc – muzica îi transformã în marionete ce nu-ºi mai pot controla pornirile. Se opreºte muzica? Se simt descoperiþi fãrã ea... Aceastã seratã le va scoate la ivealã, rând pe rând, toate mãºtile afiºate în societate, plãcerile vinovate, prejudecãþile ºi fricile pânã nu mai rãmâne decât... El ºi Ea. Zic Zac este un spectacol care transpirã – ºi la propriu ºi la figurat – energie explozivã, sexualitate, umor ºi sensibilitate care ne învaþã cã dacã ai carte, nu se face primãvarã, cã „Limba pe români îi încurcã-n gurã” ºi cã ne e fricã de fricã. Aºadar, doamnelor ºi domnilor, dansaþi! Sala Multifuncþionalã a Consiliului Judeþean Timiº, 14 noiembrie, ora 21.30 l I LOVE I De Modjgan Hashemian Un spectacol în regia lui Modjgan Hashemian, organizat în cadrul Festivalului de Teatru European Eurothalia În ciuda imaginii oficiale care propagã ostilitatea dintre Iran ºi Israel, iranienii ºi israelienii cautã sã intre în contact prin reþelele de socializare. În grupurile intitulate „Israel loves Iran“ ºi „Iran loves Israel“ îºi dezvãluie aparent naiv iubirea ºi îºi împãrtãºesc temerile. Ce ne tulburã la conflictul dintre cele douã þãri? Ne mai auto-chestionãm cu privire la imaginea inamicului ostil, sugeratã încã din copilãrie? Ce ºtiu eu de fapt despre ceilalþi, ºi ce ºtiu ei despre mine? În I love I perspectivele membrilor distribuþiei germanoiraniano-israeliene se întrepãtrund. Surprinºi asupra propriilor prejudecãþi, ei împing cliºeele la absurd, analizând totodatã interesele politice din spatele conflictului. Ei se dovedesc a fi prizonieri într-o plasã, din care aparent nu existã nicio scãpare. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 15 noiembrie, ora 20

de 23 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

18 - 20 noiembrie 2013

Undele magnetice – noua terapie anti-fumat Utilizarea undelor magnetice pentru a modifica activitatea cerebralã ar putea ajuta anumite persoane sã renunþe la fumat, potrivit rezultatelor unui studiu realizat recent în Israel.

Doar 10% dintre bolnavii de cancer fac radioterapie Doar 10-15% dintre bolnavii de cancer care ar avea nevoie de radioterapie pot face acest tratament, întrucât în România sunt 12 aparate care funcþioneazã ºi ar fi nevoie de 60, a declarat, zilele trecute, preºedintele Federaþiei Asociaþiei Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia. TIMPOLIS

„În radioterapie, pacienþii noºtri în sistemul de stat sunt programaþi în patru sau cinci luni. Doar 10-15 la sutã dintre bolnavii cu cancer care ar avea nevoie de radioterapie pot face acest tratament, întrucât în România sunt 12 aparate, în loc de 60. Noi dorim un program complet de oncologie, în care sã fie inclusã ºi radioterapia”, a precizat preºedintele FABC, citat de Mediafax. Dr. Anca Croitoru, de la Spitalul Municipal

Timiºoara a precizat cã în unitatea sanitarã unde lucreazã sunt douã aparate pentru radioterapie ºi 200 de pacienþi pe zi care ar avea nevoie de tratament. Specialiºtii au subliniat cã, în România, mortalitatea prin cancer s-a dublat în perioada 2009-2012 ºi va continua sã creascã. Pe de altã parte, potrivit preºedintelui FABC, aproximativ 20 la sutã din noua listã de medicamente compensate ºi gratuite reprezintã medicamente noi pentru tratarea cancerului sau cu indicaþie de cancer. El a atras însã atenþia asupra deficitului de cadre medicale, care a ajuns la cifra de 40.000. Cezar Irimia a adãugat cã existã ºi veºti bune, una dintre acestea fiind aceea cã rata de supravieþuire a bolnavilor cu cancer a crescut la cinci ani de la momentul diagnosticului. „Aceastã realitate, a creºterii supravieþuirii la cinci ani, are ºi

serioase implicaþii financiare: majoritatea pacienþilor primesc tratament ºi acceseazã serviciile de sãnãtate în mod activ, adãugându-se celor noi diagnosticaþi. Aceastã presiune financiarã va creºte algoritmic în urmãtoarea decadã, pe mãsurã ce cancerul va fi mai repede depistat ºi mai bine tratat. Cele patru elemente de susþinere în tratamentul cancerului sunt: prevenþia tuturor cancerelor care pot fi prevenite, tratamentul tuturor cancerelor care pot fi tratate, vindecarea tuturor cancerelor care pot fi vindecate, furnizarea de îngrijiri paliative oricând sunt necesare”, a mai spus Irimia, în cadrul dezbaterii. La rândul sãu, Olga Cridlan de la Asociaþia P.A.V.E.L. a susþinut cã lista medicamentelor disponibile în spitale s-a îmbunãtãþit faþã de anii trecuþi, însã, în continuare, unele produse importante nu sunt disponibile.

Gripa aviarã readusã în actualitate Cercetãtorii din Taiwan fac apel la vigilenþã, dupã descoperirea, pentru prima datã la om, a unui virus gripal A/H6N1, care circulã curent în cadrul fermelor de pãsãri. Tulpina virusului identificatã la o tânãrã în vârstã de 20 de ani este de o virulenþã relativ scãzutã, dar cercetãtorii subliniazã riscul ca aceasta sã se combine cu alte virusuri ºi sã devinã mai periculoasã ºi insistã asupra necesitãþii de a se pregãti fãrã întârziere pentru o pandemie cu virusul gripei aviare, complexã ºi imprevizibilã. Tânãra din centrul Taiwanului s-a prezentat la spital cu simptome gripale ºi senzaþie de sufocare în mai 2013. Ea a reacþionat bine la tratamentul cu oseltamivir (Tamiflu) ºi de atunci s-a recuperat total, scriu ei în revista medicalã specializatã The Lancet Respiratory Medicine, publicatã sãptãmâna trecutã ºi citatã

de cãtre Mediafax. Cercetãtorii detaliazã în revistã aceastã primã infecþie la om cu un virus H6, deja datã publicitãþii în cursul verii. În afarã de subtipurile H1, H2 ºi H3 ale gripei A sezoniere, au fost deja înregistrate infecþii la om cu virusurile H5, H7 ºi H10, amintesc ei. Analiza geneticã a stabilit cã virusul respectiv este apropiat de H6N1 care circulã în Taiwan din 1972 la pãsãri. Dar acest virus prezintã o mutaþie (G228S) la hemaglutininã (“H”-ul), o proteinã de la suprafaþa sa, care îi permite sã se fixeze pe celulele umane libere. Aceastã modificare a virusului ar putea, prin creºterea afinitãþii pentru un receptor uman al cãilor respiratorii superioare, sã îi permitã sã devinã mult mai infecþios pentru oameni. Ancheta a dezvãluit cã aceastã femeie, angajatã la un comerciant, nu a mers în strãinãtate cu trei luni înainte de infecþie ºi nu a intrat în contact cu pãsãri do-

de 23 de ani un reper al cetãþii

mestice sau sãlbatice. Sursa infecþiei rãmâne necunoscutã. Printre cele 36 de persoane din anturajul sãu apropiat, ºase au dezvoltat febrã sau infecþie respiratorie, dar infectarea cu H6N1 a fost exclusã în aceste cazuri. În plus, niciun H6N1 nu a fost decelat în prelevãrile provenind de la douã ferme de pãsãri din apropierea domiciliului pacientei. „H6N1 este un virus slab patogen, care se gãseºte în mod curent la pãsãrile sãlbatice ºi domestice de pe mai multe continente”, subliniazã doctorul Ho-Sheng Wu de la Centrul de control al bolilor din Taiwan, coautor al studiului. Totuºi, aceste rezultate sugereazã cã acest tip de virus H6N1, purtãtor al unei mãrci de adaptare (G228S) la om, a devenit endemic ºi predominant în rândul pãsãrilor din Taiwan. Cum aceste virusuri continuã sã evolueze ºi sã acumuleze modificãri, ele cresc riscul unei infecþii la om, apreciazã doctorul Wu. (TP)

Autorii studiului, prezentat la conferinþa Neuroscience 2013, sugereazã cã tehnica lor ar putea sã îi ajute pe oameni sã renunþe complet la fumat. Ei au mai spus cã este nevoie totuºi de alte câteva teste suplimentare înainte ca metoda lor sã poatã fi recomandatã ca terapie. Tehnica TMS stimuleazã neuronii pentru a modifica funcþionarea creierului ºi este deja utilizatã în cazul unor pacienþi care suferã de depresie. Cercetãtorii de la Universitatea Ben Gurion din Israel au expediat fluxuri magnetice spre douã regiuni cerebrale asociate cu dependenþa de nicotinã - cortexul prefrontal ºi cortexul insular. Voluntarii din acest studiu - 115 fumãtori convinºi - au fost împãrþiþi în trei grupuri ºi, timp de

13 zile, au efectuat ºedinþe de TMS cu unde cu frecvenþã înaltã, ºedinþe de TMS cu unde de frecvenþã joasã sau nu au primit niciun fel de tratament. Aceia care au primit TMS cu unde cu frecvenþã înaltã au prezentat apoi o frecvenþã a fumatului considerabil mai micã ºi erau mult mai dispuºi sã renunþe la fumat la finalul perioadei de monitorizare de ºase luni. Cel mai mare succes a fost obþinut la voluntarii cãrora le-au

fost prezentate fotografii cu þigarete aprinse în timp ce primeau aceastã terapie magneticã - o treime dintre ei au renunþat la fumat dupã ºase luni. Studiul a fost coordonat de profesorul Abraham Zangen de la Universitatea Ben Gurion. Un alt studiu, prezentat la aceeaºi conferinþã, a evidenþiat faptul cã stimularea creierului cu electrozi implantaþi ar putea contribui la combaterea eficientã a dependenþei de heroinã. (TP)

Jumãtate din leziunile mãduvei spinãrii duc la paralizie Aproximativ jumãtate din leziunile mãduvei spinãrii duc la paralizie, care poate fi completã sau parþialã, însã, în prezent, peste 20% dintre cazuri sunt recuperabile, faþã de cel mult 10% în urmã cu 50 de ani, susþine preºedintele Societãþii de Neurologie, prof. dr. Dafin Mureºanu.

„Leziunile mãduvei spinãrii au fost, mulþi ani, un tip de patologie cu ratã crescutã de deces sau de deficite neurologice permanente, devastatoare pentru pacient. În ultimul timp, s-au realizat progrese remarcabile, care au permis creºterea ratei de supravieþuire ºi scãderea gradului de dizabilitate dupã astfel de leziuni. Majoritatea acestor pacienþi, cel mai frecvent victime ale accidentelor rutiere, rãmân cu grade variabile de handicap motor, ºi nu numai. Cercetãrile actuale se concentreazã pe gãsirea unor soluþii medicale care sã stimuleze reducerea, chiar dispariþia handicapului restant, cu redarea funcþionalitãþilor organismului”, a mai spus prof. dr. Dafin Mureºanu, preºedintele Societãþii de Neurologie din România ºi al Societãþii pentru Studiul Neuroprotecþiei ºi Neuroplasticitãþii. Potrivit dr. Mureºanu, progresul celor peste 20% de cazuri recuperabile dintre cele de paralizie se datoreazã posibilitãþii diagnosticãrii ºi tratamentului rapid al complicaþiilor ce pot apãrea dupã o leziune medularã. Pe de altã parte, aratã medicul, cei mai

mulþi pacienþi care supravieþuiesc unui traumatism vertebromedular decedeazã ulterior din cauza complicaþiilor care apar în special bronhopneumonii, embolii pulmonare, septicemii ºi insuficienþã renalã. Totodatã, se remarcã o ratã crescutã a suicidului printre pacienþii cu leziuni medulare, în special la cei mai tineri de 25 ani, a mai spus preºedintele Societãþii de Neurologie. „Recunoaºterea ºi tratamentul adecvat al complicaþiilor creºte foarte mult rata de supravieþuire, la doi ani de la un traumatism vertebromedular, în peste jumãtate din cazuri. De asemenea, s-au îmbunãtãþit mult metodele de recuperare medicalã, fiind, în prezent, clinici specializate în reabilitarea dupã un traumatism vertebro-medular. Perfecþionarea unor tratamente specifice în faza acutã a unei leziuni medulare va stimula foarte mult recuperarea acestor pacienþi”, a mai spus profesorul Dafin. Potrivit statisticilor, cele mai multe traumatisme ale

mãduvei spinãrii apar la persoanele tinere ºi sãnãtoase. „Bãrbaþii cu vârsta cuprinsã între 15 si 35 de ani sunt cel mai frecvent afectaþi, iar asta este relativ usor de explicat, ºtiinduse faptul cã peste 50 la sutã dintre traumatismele vertebromedulare sunt cauzate de accidente rutiere, aproximativ 8%, de accidente sportive, ºi aproximativ 5%, de violenþa fizicã. În ceea ce priveºte rata mortalitãþii, aceasta este mai mare la copiii mici cu astfel de leziuni. Vârstnicii afectati de osteoporozã au un risc mai mare de apariþie a leziunilor vertebro-medulare”, a mai spus preºedintele Societãþii Române de Neurologie. Specialiºtii susþin cã, în contextul unei leziuni cerebrale, existã o capacitate mai mare de regenerare, aceasta manifestandu-se atât în leziunile acute, de tipul accidentului vascular cerebral ºi al traumatismului cerebral, cât ºi în leziunile lent progresive, neurodegenerative, de tipul tulburãrilor neurocognitive.

integrame

18 - 20 noiembrie 2013

- I-am zis sotului meu ca, daca nu îmi cumpara o rochie noua, ies goala pe strada, sa vada lumea ca nu am cu ce sa ma îmbrac! - Si ce a zis? - Daca tot iesi, adu-mi si mie doua beri! l - Lenuto, iar ne-au invadat ciorile gradina! îi zic nevestemii. Degeaba am pus sperietoarea aia… - Si ce-ai vrea sa fac eu acuma?! raspunse ea, intrigata. - Mai cheam-o si tu pe maica-ta în vizita pe la noi… Un tip jefuieste o banca, ascunde banii , dar în cele din urma este prins. Adus în fata judecatorului, acesta îi spune: – Dom’le, daca dai banii înapoi, îti voi micsora pedeapsa! – Auzi dom’le? Daca voiam sa dau banii înapoi, faceam un împrumut !!! l

O doamnã la psiholog. Acesta îi spune: - Saptamâna viitoare vom lucra cu inconstientul. Ea-i raspunde: - Nu cred ca sotul vrea sa vina… l O vecina da peste un pusti care sta pe scari si plânge. - Ce-ai patit, puisor?, îl întreaba ea. - Tata a patit-o, se smiorcaie pustiul. S-a lovit la deget cu un ciocan. - Si atunci tu de ce plângi? - Pentru ca la început am râs. Un francez este întrebat: - Ce va place mai mult - vinul sau femeile? Acela raspunde: -Depinde de data fabricãrii! l Un american, un italian si un român, la Poarta Raiului, sunt întrebati de ce au murit: - Eu mi-am cumparat un Bugatti Veyron, spune americanul… - Si?! - Si am vrut sa vad cum este la viteza maxima… am intrat într-un copac cu 500 la ora. - Eu mi-am cumparat un Ferrari, spune italianul.. - Si?! - Si am vrut sa vad cum este la viteza maxima dar am pierdut controlul volanului la 360Km/h si am intrat în parapeti. - Eu mi-am cumparat un Q7, spune românul… - Si?! - Si am murit de foame… l Un tip jefuieste o banca, ascunde banii , dar în cele din urma este prins. Adus în fata judecatorului, acesta îi spune: – Dom’le, daca dai banii înapoi, îti voi micsora pedeapsa! – Auzi dom’le? Daca voiam sa dau banii înapoi, faceam un împrumut !!! l Puteti ghici câti ani am? Întreaba cochet o doamna - Scuzati-ma, dar nu am idee! Va dau un indiciu: fiica-mea merge la gradinita. - E educatoare?

de 23 de ani un reper al cetãþii

18 - 20 noiembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.