Timpolis 2005

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Pe cine a supãrat primarul Timiºoarei? melania.cincea@timpolis.ro ensiunile de la vârful Primãriei Timiºoara, între primarul P.N.L. Nicolae Robu ºi viceprimarul P.S.D. Traian Stoia, sunt tot mai acute. Dacã în varã se mai fãceau eforturi de mascare a lor, acum, rãzboiul se duce fãrã menajamente. Nu trebuie sã faci parte din electoratul fidel al primarului Timiºoarei, nici din categoria celor care nu au fost dispuºi sã-i vadã greºelile, atunci când ele au fost evidente, pentru a observa cã, la un moment dat, a cãzut subit în dizgraþie. S-a început cu punerea sub semnul întrebãrii, de cãtre Prefecturã, a unor decizii ale Primãriei. Firesc, am fost înclinaþi sã spunem, dacã au existat motive. Pânã atunci, însã, nu se mai înregistraserã puseuri de tensiune la vedere, deºi motive de supãrare inter-instituþionalã au mai existat. Au început apoi, la adresa “primarului actual (temporar)”, cum îl numeau voci din P.S.D. Timiº, atacuri voalate din partea coechipierului sãu, Traian Stoia. Concomitent, asistasem la atacuri verbale din partea unui alt fost coechipier de-al primarului, tot social-democrat, ajuns deputat, Sorin Grindeanu. Au urmat decizii luate, în Primãrie sau în instituþii subordonate, peste capul primarului. Apoi, declaraþii de-ale lui Nicolae Robu, rupte din context ºi prezentate deformat. n tot acest iureº al acuzelor, dl Robu reacþioneazã umoral – trãdând o stare de panicã generatã de conºtientizarea pierderii controlului asupra situaþiei – ºi întreþine conflictul. În loc sã-ºi canalizeze atenþia strict spre rezolvarea problemelor administrative ale oraºului. La fel de impulsiv a reacþionat ºi în varã, când a înfierat ziariºtii mercenari, însã fãrã sã dea nume. ªi atrãgea atenþia cã împotriva lui existã o «dezlãnþuire deºãnþatã a unor ziariºti ºi a unor indivizi mãcinaþi de înfrângerea electoralã umilitoare pe care le-am administrat-o în urmã cu un an». Nu cred cã ar putea contesta cineva existenþa ziariºtilor mercenari.

Dar, nedezvãluindu-le numele, dl Robu includea – pe nedrept –, în aceastã ecuaþie mizerabil-penalã toþi ziariºtii care combat ceea ce spune sau ceea ce face, care nu scriu favorabil la adresa Puterii, în numele cãreia dl Robu a câºtigat alegerile în vara anului trecut. ªi îi ajutã astfel pe cei vizaþi sã pozeze în victime ºi sã continue în acelaºi stil. Un jurnalist dedat la ºantaje de presã o face ºi cu stânga, ºi cu dreapta sau când cu stânga, când cu dreapta. În plus, nu am înþeles de ce tolereazã ºantajul? otuºi, de ce s-a ajuns la scandal între cei doi? I se trage d-lui Robu de la greºelile comise la Primãrie? Ori de la accesele de aroganþã faþã de unii jurnaliºti? Ori de la gafele de comunicare pe care le-a fãcut? E greu de crezut cã vreuna din aceste stãri de fapt a atârnit iritarea. Sã fie de vinã un posibil eºec al dlui Robu în procesul cu A.N.I., dosar judecat la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie? Dacã dl Robu va fi gãsit incompatibil, Timiºoara, spun unii, se va pregãti de alegeri anticipate. În atare situaþie, nu este exclus ca cineva sã fi trecut la faza de reproºuri. Nu pentru fapta în sine, care l-a dus pe Nicolae Robu în faþa instanþei, despre aceasta se ºtia ºi în 2011, anul în care începuse pregãtirea de facto pentru intrarea în cursa electoralã. Ci pentru faptul cã acesta dã semne cã nu a ºtiut sã câºtige. Ceea ce echivaleazã cu o irosire a resurselor financiare cu care sponsori de partid au venit în campania electoralã – iar dimensiunea campaniei pentru Primãria Timiºoara trimite cu gândul spre sume foarte mari. Sau ruptura sã se fi produs în momentul în care primarul a refuzat sã semneze contracte dubioase, care ar fi trebuit sã ofere cuiva posibilitatea construirii unor parcãri subterane? „ (…) eu nu pot sã-mi permit sã semnez contracte de parteneriat public-privat pe baza discuþiilor dintr-o comisie de negociere, doresc sã se facã o licitaþie (…), nu vreau ca într-o bunã zi sã fiu pus sã dau cu subsemnatul”. E o declaraþie a d-lui Robu care vorbeºte de la sine despre niºte compromisuri cerute. rãgând linie, persistã întrebarea: pe cine a supãrat primarul Timiºoarei – deºi începe sã se întrevadã strãveziu rãspunsul. ªi se mai contureazã una: dacã sentinþa din procesul cu A.N.I. nu-l va scoate din jocul edilitar pe dl Robu, ce se va întâmpla? Se va cãuta pretextul de a-i trage pe linie moartã coechipierul liberal, Dan Diaconu, ºi de a-l înlocui, în Consiliu Local, cu un om agreat?

T

yellow

black Anul XXII Nr. 2005 14 - 17 noiembrie 2013 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Iaºiul îi “suflã” Timiºoarei finanþarea pentru Centrul Intermodal

Bastionul nimãnui La fel ca în cazul patrimoniului sindical, rãmas, în multe situaþii, al nimãnui, fiind intabulat pe structuri care nu mai existã de zeci de ani, o bucatã din Bastionul timiºorean – construcþia poate cea mai reprezentativã pentru oraº – este, scriptic, a nimãnui. Adicã aparþine, în acte, Consiliului Popular al judeþului Timiº, structurã desfiinþatã de zeci de ani. Acum, Consiliul Judeþean Timiº s-a gândit sã ºi-o treacã în proprietate, fiind însã aºteptate divergenþe serioase pe aceastã temã cu Primãria Timiºoara. pag.3

l De vinã ar putea fi opþiunile bizare

ale administraþiei judeþene timiºene

Î

Numeroase raþiuni pentru a lupta, câteva motive de optimism ºi o campanie ineditã: 25 de luni de implementare a unui proiect în care se vor realiza 5000 de mamografii gratuite, 25 de femei ambasador ale acestei cauze ºi 25 de frânturi de poveste, parte dintr-un destin în care cancerul a fost una dintre încercãri. Acestea sunt doar o parte dintre coordonatele conceptului Help 25, structurat de Fundaþia OncoHelp. pag.6

Hãrþile de zgomot ºi “S.F.”-urile, investiþii din bani publici cu final incert De ani de zile, atât la Primãria Timiºoara, cât ºi la Consiliul Judeþean Timiº, hãrþile de zgomot, ca ºi studiile de fezabilitate, sunt prezenþe constante pe lista de cheltuieli realizate din bani publici. ªi dacã, în cazul studiilor de fezabilitate, au existat nu o datã scandaluri în plen legate de finalitatea ºi oportunitatea acestora, multe rãmânând simple planuri pe hârtie, pentru investiþii megalomane, fãrã ºansã de realizare, ºi în cazul hãrþilor de zgomot existã semne de întrebare. Argumentaþia care primeazã de fiecare datã la întocmirea lor este cã trebuie realizate din cauza unei directive europene care stipuleazã obligativitatea întocmirii lor.

T

pag.7

Nitraþii ºi nitriþii toxici, prezenþi în dieta unui numãr considerabil de timiºeni Foto TIMPOLIS

T

Discriminarea profesionalã a femeilor suferinde de cancer de sân, o prejudecatã

Administraþia judeþeanã a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaº la Remetea Mare, deºi la Recaº exista un studiu de fezabilitate aprobat În momentul de faþã, nu Timiºoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favoritã pentru finanþarea acestei investiþii, ci Iaºiul. Vina pentru aceastã situaþie poate fi cãutatã la administraþia judeþeanã, care a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaº la Remetea Mare. La Recaº exista un studiu de fezabilitate, un proiect aprobat ºi un

teren alocat de Stat, care nu trebuia cumpãrat prin exproprieri, ca în cazul variantei cu Remetea Mare. Iatã cã acum aceastã rãzgândire a autoritãþilor judeþene se întoarce împotriva proiectului, pentru cã Intermodalul de la Iaºi este favorit la obþinerea de finanþare tocmai pentru cã Statul oferã terenul pentru realizarea centrului, exact ca la Recaº. pag. 4

Folosirea iresponsabilã a unor îngrãºãminte chimice în agriculturã, dar ºi gestionarea deficitarã a dejecþiilor de la fermele de creºtere a animalelor face ca în 14 localitãþi din Timiº sã existe în momentul de faþã depãºiri periculoase ale concentraþiilor de nitraþi ºi nitriþi din apã. Aceastã poluare afecteazã în egalã mãsurã ºi produsele agricole recoltate de pe suprafeþe contaminate excesiv cu nitraþi ºi nitriþi.

Interpelat pe aceastã temã, Ministerul Mediului vede ca mãsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile ºi articolele din presã. de activitãþi agricole. pag.13

2

social

14 - 17 noiembrie 2013

Peste 1.000 de studenþi au ieºit în stradã la Timiºoara l Pentru a susþine cauza Educaþei Proteste de stradã ale studenþilor din Timiºoara, marcate de solicitarea cu insistenþã a unei finanþãri responsabile a Învãþãmântului românesc ºi a aplicãrii prevederilor potrivit cãrora Educaþiei îi revine 6% din Produsul Intern Brut. Miºcarea de protest a studenþilor timiºoreni a fost condimentatã pe alocuri de mesaje care au contestat implicarea instituþiilor competente ale statului în soluþionarea unor probleme de ordin general, dar ºi în soluþionarea problemelor cu care se confruntã tinerii, legate de condiþiile de cazare din cãmine ºi de necesitatea majorãrii burselor. ligia.hutu@timpolis.ro

„Azi în Timiºoara, mâine în toatã þara” Mai bine de 1.000 de studenþi din Timiºoara, în marea lor majoritate de la Universitatea Politehnicã ºi de la Universitatea de Vest, s-au solidarizat astãzi cu studenþii din alte centre universitare ºi au ieºit în stradã pentru a-ºi cere drepturile. Cea mai importantã revendicare s-a legat de necesitatea alocãrii pentru Educaþie a procentului promis – 6% din PIB. Studenþii au invocat subfinanþarea domeniului Educaþiei ca fiind unul dintre principalele motive pentru care tinerii sunt nevoiþi sã pãrãseascã þara

ºi au scandat lozinci de genul: “Vrem sã învãþãm, nu sã emigrãm”, „6% – Dreptatea noastrã, obligaþia voastrã ” ºi „Fãrã educaþie, moare orice naþie”. S-a scandat însã ºi „Azi în Timiºoara, mâine în toatã þara”, iar reprezentanþii studenþilor, care au mãrºãluit miercuri dupã-amiaza pe un traseu care a plecat din Complexul Studenþesc, a trecut pe la Universitatea de Vest, apoi prin Piaþa Operei ºi a ajuns pânã în faþa Prefecturii, au scandat „Hoþii la Prefecturã”, dar ºi „Ruºine sã vã fie”.

Printre motivele de nemulþumire evocate de protestatari s-a numãrat faptul cã universitãþile, în contextul subfinanþãrii constante a domeniului Educaþiei, au fost nevoite sã creascã taxele de studii, sã comaseze grupe ºi facultãþi sau sã reducã ºi sã opreascã, în unele cazuri, investiþii care vizeazã îmbunãtãþirea calitãþii sistemului educaþional.

Studenþii au reclamat deopotrivã faptul cã bursele sociale sunt de douã sau chiar de trei ori mai mici decât prevede legea ºi cã acestea nu reuºesc sã acopere nici jumãtate din costurile de masã ºi de cazare, dar ºi faptul cã jumãtate dintre studenþii români ajung sã renunþe la studii din motive financiare.

Studenþii reclamã lipsa de interes a autoritãþilor pentru soluþionarea cerinþelor lor Reprezentanþii protestatarilor din

întreaga þarã au solicitat, de asemenea, sã fie sporitã finanþarea de bazã a universitãþilor pânã la valoarea la care aceasta se situa în anul 2008, sã fie mãritã cu 30 la sutã subvenþia destinatã cãminelor ºi cantinelor, sã fie crescut fondul de burse cu destinaþia de burse sociale ºi sã fie investite resurse semnificative în centrele de consiliere ºi orientare în carierã ºi întro metodologie care sã defineascã normele de funcþionare ale acestora.

“Demersurile studenþilor pentru creºterea finanþãrii educaþiei au început încã din luna ianuarie a acestui an, odatã cu petiþia de peste 100 de metri semnatã de 10.000 de studenþi din întreaga þarã care a fost depusã la Guvernul ºi Parlamentul României.

Aceasta nu a stârnit nicio reacþie din partea instituþiilor Statului, acestea ignorând complet mesajul studenþilor.

Au urmat adrese, scrisori, lansarea studiului «Responsabilitate pentru Educaþie»care prezenta problema subfinanþãrii educaþiei din perspectiva studenþilor, un marº al celor peste 300 de lideri ai studenþilor desfãºurat la Timiºoara în care reprezentanþii organizaþiilor studenþeºti au plimbat pe stradã o vacã pentru a sugera cã Educaþia a ajuns la «coada vacii», toate acestea fiind de asemenea ignorate de cãtre guvernanþi”, este precizat într-un comunicat al A.N.O.S.R. Acelaºi document precizeazã ºi faptul cã, în cursul lunii octombrie, a fost lansatã o platformã online (www.6pentrueducatie.ro) prin intermediul cãreia au fost ar-

Printre lozincile scandate la Timiºoara a fost ºi „Fãrã educaþie, moare orice naþie” gumentate detaliat motivele pentru care alocarea a 6% din PIB bugetului Educaþiei este un imperativ la nivel naþional. “Ulterior acestui moment, au existat întâlniri cu reprezentanþii Ministerului Educaþiei ºi ai Guvernului, însã toate s-au desfãºurat fãrã asumãri clare din partea guvernanþilor cu privire la creºterea finanþãrii educaþiei ºi alocarea a 6% din PIB, aºa cum studenþii au solicitat. Sãptãmâna trecutã, pe data de 6 noiembrie, stu-

denþii au organizat greve japoneze în cele mai importante centre universitare din þarã, solidarizându-se astfel cu protestul profesorilor din Bucureºti”, se mai precizeazã în comunicatul emis de A.N.O.S.R. Miercuri au avut loc acþiuni de protest în centrele universitare din oraºele Bucureºti, Timiºoara, ClujNapoca, Iaºi, Constanþa, Galaþi, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Oradea ºi AlbaIulia.

Noua Republicã respinge ideea dreptei unite dupã model „colhoz” Partidul lui Mihail Neamþu, primit în Alianþa Conservatorilor ºi Reformiºtilor Europeni, anunþã cã va merge pe cont propriu la europarlamentare l

Partidul condus de Mihail Neamþu a aderat la marea familie a conservatorilor ºi reformiºtilor europeni, eveniment marcat ºi la Timiºoara. Noua Republicã anunþã cã intenþioneazã sã candideze la europarlamentare pe liste separate, pentru cã nu sunt adepþii dreptei unite, „a unei abordãri de tip colhoz”. ligia.hutu@timpolis.ro

P.N.R., integrat în familia Conservatorilor europeni Filiala localã a partidului Noua Republicã a marcat marþi seara, printr-un eveniment festiv, un moment semnificativ, care a consfinþit recunoaºterea oficialã a partidului condus de Mihail Neamþu, ca membru cu drepturi depline al Alianþei Conservatorilor ºi Reformiºtilor Europeni (AECR).

Potrivit declaraþiilor lui Corneliu Berari, vicepreºedinte al N.R., pânã în acest moment, familia politicã conservatoare nu a avut în mod oficial repre-

zentanþi în România. “Un partid conservator de la noi, care ºi-a asumat fraudulos aceastã denumire, a încercat la rândul sãu o afiliere la marea familie a Conservatorilor europeni, însã aceastã încercare a partidului lui Dan Voiculescu a fost respinsã ”, spune Corneliu Berari. Acesta insistã pe asumarea de cãtre reprezentanþii N.R. a rolului de partid autentic de dreapta pe scena politicã româneascã, propunându-ºi într-o manierã programaticã sã fie exponentul valorilor conservatoare, reprezentate în mod tradiþional în societatea româneascã pânã în 1920. „Prin aderarea la A.E.C.R., Noua Republicã obþine la nivel internaþional recunoaºterea unei reuºite politice de anvergurã istoricã: reapariþia pe scena politicã româneascã a unui partid careºi revendicã o identitate doctrinarã conservatoare. La nouã decenii de la ieºirea Partidului Conservator de pe prima scenã a istoriei politice, renaºterea conservatorismului românesc prin Noua Republicã este recunoscutã ca legitimã de celelalte forþe politice conservatoare din Europa, începând de la Partidul Conservator din Marea Britanie ºi pânã la Partidul Lege ºi Justiþie din Polonia”, se aratã într-un comunicat al N.R.

de 23 de ani un reper al cetãþii

Pledoarie pentru eurorealism în construcþia europeanã Documentul programatic intitulat „Declaraþia de la Praga”, pe care reprezentanþii N.R. ºi l-au asumat în calitate de semnatari la aderarea partidului la A.E.C.R., traseazã o parte dintre coordonatele definitorii ale angajãrii partidelor conservatoare în raport cu partidele politice care se definesc a fi de centru-dreapta. Printre acestea, reglementarea minimalã a mecanismelor economice, un nivel de taxare cât mai scãzut, sporirea responsabilitãþii individuale în detrimentul intervenþiei masive a Statului, sustenabilitatea rezervelor de energie curatã, respectarea valorilor tradiþionale ale familiei, sprijinirea democraþiilor tinere, reglementarea unor mãsuri de combatere a imigraþiei ºi de stopare a abuzurilor sãvârºite în procedurile de azil. „Aºa cum este gânditã în acest moment, U.E. evolueazã în direcþia federalizãrii depline, în direcþia creãrii unor State Unite ale Europei”, opineazã Corneliu Berari. Acesta mai spune cã N.R. se manifestã pe o poziþie în mod

asumat eurorealistã, militând pentru menþinerea suveranitãþii, ca atribut al fiecãrui stat naþional, în vreme ce restul partidelor de dreapta, care au aderat la platforma popularã, susþine Corneliu Berari, sunt adepte ale federalizãrii ºi renunþãrii la statul naþional.

Un alt element distinctiv se leagã de conservatorismul fiscal, reflectat în preocuparea sporitã faþã de maniera de gestionare a banilor publici. „U.E. i se poate imputa faptul cã nu e foarte grijulie cu banii contribuabililor europeni”, declarã Corneliu Berari.

„Nu suntem adepþii dreptei unite” Un alt aspect menþionat se leagã de conservatorismul valorilor, care respectã principiul subsidiaritãþii ºi acordã fiecãrei þãri libertatea de a da propria interpretare setului de tradiþii ºi valori la care cetãþenii acesteia aderã. În aceastã privinþã, reprezentantul N.R. declarã cã partidul din care face parte respinge propunerile discutate recent la nivel european, care vizeazã redefinirea statutului familiei ºi creºterea permisivitãþii în ce priveºte raportarea la conceptul de familie tradiþio-

Cormeliu Berari nalã. „Prin aceastã poziþionare a N.R., piaþa politicã din România se limpezeºte. Suntem primul partid care reuºeºte sã joace în europene ºi care intenþioneazã sã candideze la europarlamentare pe liste separate, sub sigla A.E.C.R.”, afirmã Corneliu Berari. Acesta mai spune cã, „deºi noi nu suntem adepþii dreptei unite ºi nu suntem adepþii unei abordãri de tip colhoz, populat cu figuri diferite, suntem deschiºi sã discutãm pe proiecte concrete ºi sã susþinem acele proiecte în care credem ºi care sunt compatibile cu setul de valori la care noi ne raportãm”.

eveniment

14 - 17 noiembrie 2013

Bastionul nimãnui

3

l Porþiunea de la Mãrãºti aparþine în acte Consiliului Popular Timiº La fel ca în cazul patrimoniului sindical, rãmas, în multe situaþii, al nimãnui, fiind intabulat pe structuri care nu mai existã de zeci de ani, o bucatã din Bastionul timiºorean – construcþia poate cea mai reprezentativã pentru oraº – este, scriptic, a nimãnui. Adicã aparþine, în acte, Consiliului Popular al judeþului Timiº, structurã desfiinþatã de zeci de ani. Acum, Consiliul Judeþean Timiº s-a gândit sã ºi-o treacã în proprietate, fiind însã aºteptate divergenþe serioase pe aceastã temã cu Primãria Timiºoara.

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

„Revelaþii”, dupã 23 de ani Mai nou, nu trece nicio sãptãmânã fãrã sã iasã la ivealã tot felul de „revelaþii” legate de clãdiri de patrimoniu din Timiºoara, care fie nu au fost intabulate vreodatã, fie apar în acte ca aparþinând unor structuri comuniste care nu mai existã, ºi sunt cu atât mai vulnerabile în faþa samsarilor imobiliari.

Ultima descoperire pe aceastã temã se referã la porþiunea de Bastion din Piaþa Mãrãºti, care, scriptic, susþine Consiliul Judeþean Timiº, nu aparþine nimãnui. Tocmai de aceea, administraþia judeþeanã s-a gândit sã ºi-o treacã în proprietate, propunând pe

Scriptic, porþiunea de Bastion din Piaþa Mãrãºti nu aparþine nimãnui... ultima listã de plen un „Proiect de hotãrâre privind însuºirea apartenenþei la domeniul public al judeþului Timiº a unui imobil situat în Timiºoara, strada Calea Aradului nr. 1”. În urma discuþiilor apãrute, proiectul de hotãrâre a fost respins întrucât, fiind vorba de patrimoniu, era nevoie de votul a douã treimi din numãrul consilierilor judeþeni în funcþie, ºi nu s-a putut atinge aceastã proporþie. În urmã a rãmas, însã, o concluzie: clãdirea în cauzã nu are în momentul de faþã proprietar. „Din verificãri re-

iese cã în anexa ce cuprinde inventarul municipiului Timiºoara acest teren nu face parte din domeniul public al municipiului Timiºoara, iar clãdirea, fragmentul respectiv din cetate, nu figureazã nici mãcar în cartea funciarã.

Din acest motiv ºi pentru cã nimeni nu a solicitat preluarea în domeniul public nici a terenului, nici a clãdirii, am început noi demersurile de însuºire a acestora în domeniul public al judeþului Timiº”, spune Radu ªerban, director executiv al Direcþiei pentru Administrarea Patrimoniului a C.J.Timiº.

Conform specialiºtilor C.J. Timiº, proprietar al imobilului a fost Consiliul Popular al judeþului Timiº, conform protocolului din 1978 încheiat cu Uniunea Artiºtilor Plastici, însã aceastã instituþie nu mai existã de peste douã decenii. De la momentul respectiv ºi pânã în prezent nu mai existã nici un alt document care sã ateste cã altcineva ºi-a însuºit imobilul.

Bastionul-pizzerie Chiar ºi aºa, sunt neclaritãþi legate

de cartea funciarã, fiind fãcutã confuzia între imobilele din Calea Aradului numãrul 1 ºi 8 ºi, susþin unii consilieri, dacã nu ar fi existat rezerve legate de acest proiect, nu s-ar fi cerut clarificãri ºi nu ar fi fost respins, ar fi existat riscul ca în acest fel C.J. Timiº sã-ºi însuºeascã, de fapt, o... pizzerie din zonã.

Lucru care ar fi dus la un litigiu ºi la numeroase probleme ulterioare. Totodatã, au mai existat neclaritãþi ºi cu privire la numãrul de CF al respectivei construcþii, existând consilieri care susþin cã numãrul menþionat iniþial nu are legãturã cu bucata de bastion, pe acesta fiind trecut... cãi ferate.

Dincolo de semnele de întrebare cu privire la acurateþea redactãrii unei astfel de hotãrâri, problema „clãdirii” care nu aparþine nimãnui a rãmas, deocamdatã, nerezolvatã. „Timp de 23 de ani se tot amânã preluarea unor obiective ce ne aparþin de drept ºi, dupã cum se vede în extrasul CF, acestea pot sã ajungã pe mâna unora din mafia imobiliarã, aºa cum au ajuns peste 100 de case din Timiºoara”, avertizeazã consilierul judeþean P.P.D.D. Ilie Bertea. În plus, estimeazã un alt consiler judeþean, Marius Martinescu, de la P.D.-L., existã o probabilitate destul de mare ca, pe problema acestui imobil, C.J. Timiº ºi Primãria Timiºoara sã ajungã la divergenþe serioase: „Este un imobil care este pe domeniul public al municipiului. Nu cred, sunt convins cã vor apãrea divergenþe între Consiliul Judeþean ºi Primãria Timiºoara legate de însuºirea acestei construcþii”.

Clãdirea de la Zoo, mai scumpã ca un aqualand, aproape de demarare l Primãria Timiºoara anunþã depunerea solicitãrii avizului de mediu,

deºi, iniþial, promitea analize detaliate ºi reduceri de preþ

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proiectul merge mai departe În aceastã sãptãmânã, Primãria Timiºoara a anunþat depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Construirii clãdirii educaþionale multifuncþionale de la Grãdina Zoologicã”. Ceea ce înseamnã cã se pregãteºte demararea efectivã a investiþiei, în forma iniþialã. Municipalitatea mai spune cã proiectul

poate fi consultat la Primãria Timiºoara, deºi nu e sigur cã ea însãºi l-a studiat prea bine.

Pentru acest proiect au fost cheltuiþi 43.000 de lei destinaþi documentaþiilor preliminare, iar pentru acest an s-a propus ca Primãria sã contribuie cu 300.000 de lei, pentru demararea investiþiei. Grosul finanþãrii urmeazã sã fie prevãzut anul viitor, când Primãria va trebui sã dea 3,5 milioane de lei, iar Ministerul Mediului, 2,4 milioane de lei.

Astfel, prin bugetul anunþat deja, valoarea totalã a proiectului este 6,3 milioane de lei (respectiv 1, 3 milioane de euro). În plen, o parte din consilierii locali care au solicitat lãmuriri legate de aceastã valoare foarte mare a clãdirii au declarat cã li s-a comunicat cã în acest preþ a fost introdus calculul unor utilitãþi, al încãlzirii, al instalaþiilor electrice. La un simplu calcul al suprafeþei construite, mai spun aceºtia, care este de 471 de metri pãtraþi, iar desfãºuratã, de aproximativ 1.000 de metri pãtraþi, cu tot cu salã multifuncþionalã, cu amenajãrile exterioare, cu diverse parcãri, rezultã un cost de aproximativ 1.500 de euro pe metru pãtrat. Or, un metru pãtrat de clãdire rezidenþialã este în prezent 860 de euro.

Consilierul local P.D.-L. Simion Moºiu spune cã la acest preþ se puteau

ridica douã clãdiri ºi cã se aºtepta, ca înainte de demarare, Primãria sã realizeze verificãrile ºi reducerile de deviz promise: “Nu s-a schimbat absolut nimic, deºi preþul este extrem de mare, lucru afirmat inclusiv de cãtre primarul Nicolae Robu. ªi, deºi în Consiliul Local s-a promis de cãtre conducerea Primãriei cã se vor face verificãri ºi cã suma avansatã iniþial va fi redusã, acest lucru nu s-a întâmplat”.

Costuri foarte mari O parte din consilierii care au cerut lãmuriri legate de acest proiect l-au comparat cu un aqualand terminat recent la Oradea. „S-a terminat un aqualand la Oradea, pentru oameni, deci nu pentru ºopârle ºi ºerpi, ºi a costat în jur de 1.000 de euro pe metrul pãtrat. Au opt bazine încãlzite, tobogane, aparat de fãcut valuri, iar noi vorbim de 1.500 de euro pe metru pãtrat”, s-a precizat la una din ºedinþele de Consiliu Local din acest an.

Reprezentanþii Direcþiei de Mediu declarã cã, iniþial, proiectul era prevãzut în roºu ºi cã, ulterior, au apãrut diferenþe de preþ date de faptul cã imobilul este mobilat. În plus, au precizat aceºtia, pentru realizarea sticlei acvariilor ºi terariilor sunt doar doi furnizori în Europa, ceea ce, susþin ei, ridicã

Foto TIMPOLIS

Proiectul Primãriei Timiºoara, legat de realizarea la Grãdina Zoologicã a unei clãdiri educaþionale, ar putea fi demarat în perioada urmãtoare, fiind întreprinse demersurile pentru emiterea acordului de mediu.

Aceasta, deºi mai mulþi consilieri avertizeazã cã preþul pe metrul pãtrat construit al respectivei construcþii este aproape dublu faþã de preþul pieþei ºi cã soluþiile tehnice aferente proiectului nu sunt cele mai potrivite, punct de vedere împãrtãºit ºi de conducerea Primãriei Timiºoara, care promitea o analizã a costurilor aferente acestui proiect ºi o scãdere a devizului, lucru care nu s-a mai întâmplat.

În incinta Grãdinii Zoologice din Timiºoara existã o clãdire mai scump ca un aqualand preþul. Însã chiar ºi folosirea acestor materiale extrem de greu de gãsit nu li s-a pãrut consilierilor plauzibilã raportatã la preþul total calculat.

Interesant este cã acest preþ i s-a pãrut mare ºi primarului Nicolae Robu, care a declarat într-o ºedinþã de plen, la începutul anului: “ªtim cã întotdea-

una preþul de adjudecare a unei lucrãri în procesul de licitaþie este mult sub acest preþ pe care-l stabileºte proiectantul. Câteodatã cade la 50%. Deci, acesta e preþ de pornire stabilit de proiectant, conform unor normative cu care opereazã proiectanþii în general”.

Doar cã lucrurile nu s-au oprit din mers dupã aceastã declaraþie.

de 23 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

14 - 17 noiembrie 2013

Iaºiul îi “suflã” Timiºoarei finanþarea pentru Centrul Intermodal l De vinã ar putea fi opþiunile bizare ale administraþiei judeþene timiºene În momentul de faþã, nu Timiºoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favoritã pentru finanþarea acestei investiþii, ci Iaºiul. Vina pentru aceastã situaþie poate fi cãutatã la administraþia judeþeanã, care a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaº la Remetea Mare.

La Recaº exista un studiu de fezabilitate, un proiect aprobat ºi un teren alocat de Stat, care nu trebuia cumpãrat prin exproprieri, ca în cazul variantei cu Remetea Mare. Iatã cã acum aceastã rãzgândire a autoritãþilor judeþene se întoarce împotriva proiectului, pentru cã Intermodalul de la Iaºi este favorit la obþinerea de finanþare tocmai pentru cã Statul oferã terenul pentru realizarea centrului, exact ca la Recaº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Competiþie în care Timiºul intrã pe o poziþie defavorabilã

Administraþia judeþeanã a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaº la Remetea Mare, deºi la Recaº exista un studiu de fezabilitate aprobat Consiliul Judeþean Iaºi, care a realizat toatã documentaþia preliminarã realizãrii unui astfel de centru în comuna ieºeanã Holboca. Proiectul, întocmit în timp record, a avut mult mai multã trecere, spun surse guvernamentale, la Ministerul Transporturilor, þinând cont cã acesta a ºi fost condus câteva luni bune de ieºeanul Relu Fenechiu.

Proiectul a fost iniþiat în 2012, iar în luna decembrie era deja nominalizat in planurile de dezvoltare pe termen mediu, ale ministerului. Valoarea totalã a proiectului este de 46 de milioane de euro, cu termen de finalizare de 24 de luni. Suprafaþa totalã ocupatã ar fi de 29 de hectare, dintre care zona platformelor de încãrcare - descãrcare containere ar avea 9,23 de hectare. Proiectul este promovat ca fiind “foarte important ºi pentru vecinii noºtri din Republica Moldova, având în vedere cã România rãmâne al doilea partener comercial al Republicii Moldova, dupã Rusia”.

Terenul propriu, un avantaj pentru centrul ieºean Deloc lipsit de importanþã, raportat la situaþia din Timiº, este faptul cã proiectul de la Iaºi a fost promovat rapid ºi are ºanse mai mari de finanþare decât de la Timiºoara, dintr-un motiv foarte simplu: se va implementa pe terenul Statului.

“Amplasamentul a fost considerat a fi optim deoarece terenul propus pentru construirea Centrului Intermodal va fi pus la dispoziþie de cãtre Primãria Holboca”, se aratã în prezentarea

de 23 de ani un reper al cetãþii

oficialã, acceptatã de Ministerul Transportului, a proiectului de la Iaºi.

Timiºul, din pãcate, cu proiectul sãu, nu se bucurã de acelaºi avantaj, care se ºtie cã este esenþial în cazul unei investiþii pentru care se doreºte accesarea de fonduri europene. ªi aceasta pentru cã structurile europene de finanþare nu dau nici mãcar un euro pentru un proiect în care terenul nu are un statut cert din punct de vedere al proprietãþii. Or, dacã la Iaºi terenul este al Statului, ºi nu sunt dubii legate de statutul sãu, în Timiº, terenul de la Remetea Mare urmeazã a fi expropriat de la diverse persoane fizice, care s-ar putea sã nu se înþeleagã cu Statul la preþ, sã urmeze litigii, care sã treneze ani de zile în instanþe, ºi aºa mai departe. Toate aceste neajunsuri ar însemna tot atâtea tergiversãri ale acestui proiect care ar fi fost un adevãrat motor al economiei timiºene.

Paradoxal, locaþia de la Remetea a fost aleasã în urma unui lobby constant fãcut de C.J. Timiº, lobby care scapã logicii normale pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor recunoaºte însã cã susþine varianta cu Remetea Mare, la sugestia directã a C.J. Timiº. La Recaº, Primãria localã pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar presupune exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. De altfel, C.J. Timiº a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5

milioane de lei pentru achiziþionare de teren în vederea derulãrii proiectului Centrului Intermodal de transport marfã Timiºoara, în zona Remetea Mare, cheltuialã care nu mai era necesarã în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaº. În plus, la Recaº, se întocmise, din bani publici, ºi documentaþia iniþialã, care a fost ºi aprobatã de Ministerul Transporturilor. În aceste condiþii, se estima de anul trecut cã în 2013 Timiºul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deºi, dacã acesta ar fi rãmas la Recaº, erau ºanse mari sã fie demarate investiþiile, pentru care exista deja documentaþie aprobatã.

Adoptarea bugetului pe 2013 a confirmat aceste prognoze.

Timiºul nu a primit de la Guvern niciun leu pentru Centrul Intermodal Zonal. ªi sunt ºanse extrem de mari ca ºi cu bugetul pe 2014 sã se întâmple acelaºi lucru.

Oficialii Ministerului Transporturilor ºi-au stabilit prioritãþile strategice pe termen mediu, în perspectiva anilor 2014 - 2016, ºi ºi-au trasat în proiectul de buget adoptat obiectivele de investiþii pe care le va finanþa. Printre acestea nu se regãseºte Centrul Intermodal Zonal Timiºoara. Ministerul Transporturilor menþioneazã doar ca obiectiv pe termen mediu, în proiectul de buget, “realizarea a cel puþin un centru intermodal principal (Iaºi) ºi pregãtirea pentru execuþie a încã patru (Bucureºti, Timiºoara, Constanþa ºi Braºov)”.

Se vede, deci, ºi din aceastã formulare, cã Iaºiul pleacã în aceastã cursã a finanþãrii din postura de favorit.

Valeriu Tabãrã (foto), fost ministru al Agriculturii, care a fãcut demersuri pentru implementarea acestui proiect pe plan local, susþine cã, dacã s-ar fi menþinut zona aleasã iniþial, respectiv Recaºul, proiectul ar fi fost deja demarat. “La Recaº, proiectul respecta ºi distanþã faþã de aeroport, ºi faþã de cãile ferate ºi arterele rutiere. Aºa, prin insistenþele Consiliului Judeþean ºi încãpãþânarea de a se realiza acest proiect la Remetea Mare, Timiºul pierde o investiþie de 80 de milioane de euro. Proiectul era deja demarat dacã rãmânea la Recaº, unde nu trebuiau fãcute exproprieri, iar documentaþia era deja acceptatã.

Prin faptul cã se insistã pe varianta cu Remetea Mare, se blocheazã o investiþie extrem de importantã pentru Timiº”, atrage atenþia Valeriu Tabãrã.

Acesta mai spune cã, în momentul în care a plecat de la conducerea Ministerului Agriculturii, Timiºul era principal favorit pentru realizarea centrului intermodal de transport marfã. “Proiectul era acceptat, ºi am purtat numeroase discuþii cu Anca Boagiu, care era atunci ministru al Transporturilor. Ea ºi-a arãtat în mod deschis susþinerea pentru acest proiect, în varianta realizãrii sale la Recaº.

Se ºtie cã Ministerul Transporturilor agrea acest proiect, care poate era chiar aproape de finalizare acum, dacã rãmânea la Recaº”, susþine fostul ministru ºi parlamentar

Valeriu Tabãrã

de Timiº.

Interesant este faptul cã ºi în continuare Ministerul Transporturilor, în Strategia de Transport Intermodal din România – document de bazã pentru obþinerea finanþãrilor pe acest segment – spune cã printre zonele cheie identificate pe baza analizei rutelor ºi a fluxurilor de tranzit pentru construirea sau modernizarea a cel puþin unui terminal intermodal, pe termen scurt se numãrã Timiºoara, cu poziþionarea la Recaº.

De altfel, la începutul anului, chiar ºi Relu Fenechiu, pe atunci ministru al Transporturilor, recunoaºtea cã realizarea Centrului Intermodal la Recaº a fost agreatã inclusiv de C.F.R., care trebuie implicat în proiect.

Ulterior, în mod misterios, Ministerul Transporturilor a început ºi el sã susþinã varianta cu Remetea Mare, în urma unei adrese a C.J. Timiº: „La momentul avizãrii, în data de 9 aprilie 2012, de cãtre C.N.C.F. C.F.R. S.A. a studiului de fezabilitate Centrul Intermodal Regional de Transport Marfã Timiºoara Recaº, terenul pentru locaþia Remetea Mare nu era disponibil în vederea punerii la dispoziþie pentru realizarea Centrului intermodal. Ulterior s-a transmis adresa nr.

1.361/6 septembrie 2012, prin care Consiliul Judeþean Timiº ºi partenerii locali susþin ca primã locaþie Remetea Mare, iar locaþia Recaº, ca ºi locaþie de rezervã”, menþiona fostul ministru.

Foto TIMPOLIS

Nu este niciun secret faptul cã printre zonele în care se intenþiona de ani buni realizarea de centre intermodale de transport se numãrã Timiºul ºi Iaºiul.

Iatã însã cã, în acest an, deºi Timiºul are cel mai vechi proiect pentru realizarea unui centru de acest fel, care va conecta rute de transport rutier, feroviar ºi aerian, Iaºiul este favorit la finanþare nu doar de la buget, ci ºi din fonduri europene, prin programul POS Transport. Astfel, pentru aceste proiecte, autoritãþile locale, în parteneriat cu C.F.R., pot accesa bani europeni pentru construcþia de Centre Intermodale de Transport, în cadrul Programul Operaþional Sectorial “Transport”, Axa prioritara 3 – “Monitorizarea sectorului de transport în scopul îmbunãtãþirii protecþiei mediului, a sãnãtãþii umane ºi a siguranþei pasagerilor”. Problema e cã fondurile pentru acest segment, în cazul României, sunt limitate, ºi se acþioneazã dupã principiul “primul venit, primul servit”.

Tocmai din cauza bâlbâielilor administrative, care au schimbat poziþionarea Centrului de la Recaº (unde proiectul era aprobat deja) la Remetea Mare face ca Iaºiul sã fie favorit în aceastã cursã a finanþãrii. Este vorba despre un proiect promovat de

Valeriu Tabãrã: “Dacã rãmânea la Recaº, proiectul era deja demarat”

cazuisticã

14 - 17 noiembrie 2013

5

Judecãtorul timiºorean Florin Moþiu a fost eliberat din postul de secretar de stat la Justiþie Florin Moþiu a fost eliberat, marþi, din postul de secretar de stat în Ministerul Justiþiei, prin decizie a premierului Victor Ponta. oana.dima@timpolis.ro

Judecãtorul Florin Moþiu a fost numit secretar de stat în luna mai a anului trecut, imediat dupã instalarea U.S.L. la guvernare. Conform unor surse din presa localã, Florin Moþiu a fost coleg de Facultate cu Titus Corlãþean, fost ministru al Justiþiei.

El a lucrat anterior ca judecãtor la Curtea de Apel Timiºoara. Timp de nouã ani, din 2003 pânã în mai 2012, a fost judecãtor la Curtea de Apel Timiºoara, instanþã la care, din 2010 pânã în 2012 fusese ºi membru al Colegiului de Conducere. El fusese promovat la Curtea de Apel Timiºoara de la Tribunalul Timiº unde, în anii 2001 - 2003, a fost judecãtor, iar din 2001 pânã în 2002,

preºedinte al Secþiei Comerciale ºi de Contencios Administrativ. Cariera de magistrat ºi-a început-o la Judecãtoria Timiºoara, unde a activat în anii 1994 2000.

Numele lui Florin Moþiu apãruse, în primãvara lui 2012, la un moment dat, în scandalul în care fusese implicat fostul vicepreºedinte al Curþii de Apel Timiºoara, Cãtãlin ªerban, condamnat, anul acesta, pentru trafic de influenþã. Mediafax scria, însã, în primãvara lui 2012, cã Florin Moþiu, unul din cei trei magistraþi ai completului de judecatã la care se aflau dosarele pentru care fostul vicepreºedinte al Curþii de Apel Timiºoara, Cãtãlin ªerban, ar fi trebuit sã intervinã, a spus, la ieºirea din sediul Direcþiei Naþionale Anticorupþie, cã la el nu a intervenit la nimeni referitor la cele douã dosare privind compania Moldomin ºi cã nu a primit niciun ban în legãturã cu faptele

de corupþie anchetate de procurorii D.N.A. În plus, spunea cã nu are cunoºtinþã despre situaþia expusã de procurori potrivit cãreia Cãtãlin ªerban ar fi dat un telefon din apartamentul judecãtoarei Anca Buta, colega sa de complet. Judecãtorul Florin Moþiu a precizat atunci cã cele douã dosare privind societatea Moldomin au fost soluþionate. În opinia lui, soluþiile adoptate au fost cele corecte, întreaga situaþie fiind o coincidenþã.

Cãtãlin ªerban a fost arestat în 16 martie 2012, acuzat de trafic de influenþã, respectiv cã a cerut 60.000 de euro, din care a primit 50.000 de euro, pentru a interveni în soluþionarea favorabilã a douã dosare civile, ambele înregistrate pe rolul Curþii de Apel Timiºoara. Procurorii D.N.A. declarau cã intervenþia lui Cãtãlin ªerban fusese necesarã pentru soluþionarea a douã dosare ajunse, în faza de recurs, pe

rolul Curþii de Apel Timiºoara. Cele douã dosare erau legate de administrarea, pe de-o parte, ºi de patrimoniul firmei Moldomin S.A., pe de altã parte. În august anul acesta, Cãtãlin ªerban a

fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenþã. Înalta Curte a redus cu doi ani pedeapsa iniþialã stabilitã de Curtea de Apel Alba Iulia.

Bugetele instanþelor rãmân la Ministerul Justiþiei l

Ele urmau sã fie gestionate, din 2014, de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

Bugetele Curþilor de Apel, ale Tribunalelor ºi ale Judecãtoriilor, care trebuiau sã fie preluate în gestionare începând din 2014 de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, vor rãmâne în gestionarea Ministerului Justiþiei. Pe motiv cã aceastã instanþã nu dispune de capacitatea administrativã de preluare a acestora.

TIMPOLIS

Decizie prin ordonanþã de urgenþã: ministerul îºi pãstreazã atribuþiile Potrivit articolului 136 din Legea 304/2004, privind organizarea judiciarã, începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuþiile Ministerului Justiþiei referitoare la gestionarea bugetului Curþilor de Apel, al Tribunalelor, al Tribunalelor specializate ºi al Judecãtoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Termenul prevãzut la articolul 136 din Legea 304/2004 a fost prorogat succesiv prin mai multe acte normative, ultima fiind realizatã prin articolul II din O.U.G. nr. 81/2012, pânã la data de 1 ianuarie 2014. Prorogarea succesivã a fost justificatã prin faptul cã nu au fost îndeplinite condiþiile pentru ca aceastã instanþã sã poatã prelua atribuþia legatã de gestionarea bugetelor tuturor instanþelor judecãtoreºti din România, având în vedere multiplele implicaþii atât sub aspect financiar, cât ºi normativ, organizatoric ºi de capacitate administrativã. În prezent, într-un proiect de ordonanþã de urgenþã se propune abrogarea articolului 136 din Legea 304/ 2004, astfel încât Ministerul Justiþiei sã îºi pãstreze atribuþiile de gestionarea a bugetului Curþilor de Apel, al Tribunalelor, al Tribunalelor specializate ºi al Judecãtoriilor, anunþã Mediafax. Iniþiatorii proiectului justificã mãsura ºi prin faptul cã orice decizie în acest domeniu se adoptã numai în colaborare cu Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi

Bugetele instanþelor vor rãmâne în gestionarea Ministerului Justiþiei cu Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, aceºtia susþin cã, sub aspect normativ, trecerea atribuþiei de gestionare a bugetului la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie presupune modificarea, adaptarea sau abrogarea unui numãr important de acte normative cum ar fi: Legea 304/2004 privind organizarea judiciarã, Legea 303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, Legea 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanþelor judecãtoreºti ºi al Parchetelor de pe lângã acestea ºi al personalului care funcþioneazã în cadrul Institutului Naþional de Expertize Criminalistice, O.U.G. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, Codul de Procedurã Penalã (interpreþi, apãrãtori, constatãri, expertize, cheltuielile judiciare care se avanseazã de cãtre stat), O.U.G. 51/2008, privind ajutorul public judiciar în materie civilã, Legea 51/1995, pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, precum ºi acorduri internaþionale ºi alte acte normative în domeniile probaþiune, medicinã legalã, expertizã tehnicã judiciarã, victimele infracþiunilor, expertizã criminalisticã, traducãtori ºi interpreþi, controlul averilor etc.

„Având în vedere multitudinea de atribuþii care rezultã din calitatea de administrator al bugetelor instanþelor, la acest moment, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nu dispune de capacitatea administrativã de preluare a acestora”, susþin iniþiatorii proiectului.

Aceºtia precizeazã cã, potrivit articolului 126 din Constituþie, justiþia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi prin celelalte instanþe judecãtoreºti stabilite de lege.

De asemenea, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie asigurã interpretarea ºi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanþe judecãtoreºti. „Din aceastã dispoziþie rezultã cã rolul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie este de a realiza actul de justiþie ºi de a asigura practica unitarã a instanþelor judecãtoreºti, iar nu de a gestiona bugetele instanþelor din România”, justificã iniþiatorii proiectul de act normativ.

Totodatã, aceºtia aratã cã acordarea unor atribuþii strict administrative unei instanþe judecãtoreºti înseamnã a deturna atribuþiile acesteia de naturã jurisdicþionalã spre alte probleme care þin de asigurarea sediilor, a condiþiilor materiale ºi financiare pentru desfãºurarea activitãþii instanþelor. „Or, numeroase solicitãri ale asocia-

þiilor profesionale ale magistraþilor ºi ale Consiliului Superior al Magistraturii au vizat degrevarea instanþelor ºi eliminarea sarcinilor nejurisdicþionale ale instanþelor judecãtoreºti. De asemenea, preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie trebuie sã asigure funcþionarea internã a acestei instanþe, în vederea realizãrii rolului sãu constituþional, iar exercitarea de cãtre acesta a atribuþiei de ordonator principal de credite pentru toate Judecãtoriile, Tribunalele ºi Curþile de Apel þarã ar crea premisele pentru ca atribuþiile principale ale ºefului instanþei supreme sã nu poatã fi realizate în cele mai bune condiþii ”, argumenteazã iniþiatorii proiectului.

Deºi altceva se stabilise Potrivit Legii 304/2004, privind organizarea judiciarã, atribuþiile Ministerului Justiþiei referitoare la gestionarea acestor bugete urmau sã fie preluate de Î.C.C.J. la 1 ianuarie 2008.

Acest termen a fost însã amânat, succesiv, de cinci ori ori pânã în prezent, de la 1 ianuarie 2008 la 1 ianuarie 2014, cu argumentul cã astfel se permite Î.-

C.C.J. sã îºi organizeze un compartiment economico-administrativ care sã asigure gestionarea resurselor financiare ale tuturor instanþelor. Ultima amânare a fost în august 2011, când Guvernul a decis amânarea pânã în 2014 a termenul de la care Î.C.C.J. trebuie sã preia atribuþiile Ministerului Justiþiei privind gestionarea bugetelor instanþelor, fiind din nou invocatã lipsa unui aparat administrativ la Î.C.C.J. „Este evident cã transferul efectiv al atribuþiilor nu poate avea loc pânã la 31 decembrie 2011, pânã la acest moment Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie neavând organizat un aparat administrativ care sã poatã asigura desfãºurarea în condiþii de normalitate a atribuþiilor ce decurg din calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul instanþelor judecãtoreºti”, se arãta în Strategia fiscalã a Guvernului pentru perioada 2012 - 2014.

Guvernul mai susþinea, în august 2011, cã Ministerul Justiþiei dispune atât de experienþa, cât ºi de capacitatea tehnicã necesarã gestionãrii bugetului instanþelor, ceea ce, la acest moment, „instanþa supremã nu poate oferi”. În august 2012, premierul Victor Ponta pleda ca bugetul instanþelor sã fie preluat începând cu 2013 de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, aºa cum se stabilise în 2004. „Voi susþine încã din acest an, dacã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie are ºi mã anunþã cã are logistica necesarã, voi susþine trecerea bugetului Justiþiei cãtre instanþa supremã. Nu cred cã metoda aplicatã în ultimii ani de a þine bugetul la Ministerul Justiþiei, pentru a avea un anume tip de influenþã asupra instanþelor, e o metodã corectã”, spunea atunci Victor Ponta, care asigura în acea perioadã interimatul la Justiþie. Acesta spunea cã Executivul ºi-a asumat ca bugetul instanþelor sã fie administrat de Î.C.C.J., tocmai pentru a nu mai fi un instrument al Guvernului. Premierul amintea faptul cã în 2004, când ministru al Justiþiei era Cristian Diaconescu, la negocierile privind închiderea capitorului 24 de negociere cu U.E. s-a admis ca managementul fondurilor justiþiei sã nu mai fie în mâna Executivului.

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

special

14 - 17 noiembrie 2013

Discriminarea profesionalã a femeilor suferinde de cancer de sân, o prejudecatã Depistarea tardivã a bolii creºte riscul de mortalitate

Numeroase raþiuni pentru a lupta, câteva motive de optimism ºi o campanie ineditã: 25 de luni de implementare a unui proiect în care se vor realiza 5000 de mamografii gratuite, 25 de evenimente informale menite sã rãspândesacã informaþii referitoare la importanþa diagnosticãrii precoce a cancerului de sân, 25 de femei ambasador ale acestei cauze ºi 25 de frânturi de poveste, parte dintr-un destin în care cancerul a fost una dintre încercãri. Acestea sunt doar o parte dintre coordonatele conceptului Help 25, structurat de Fundaþia OncoHelp. ligia.hutu@timpolis.ro

Luptã ºi speranþã Într-un cotidian invadat de tumultul dezlãnþuit al unor realitãþi presante, se consumã chiar lângã noi, la adãpost de lumina reflectoarelor sub care s-au deprins sã evolueze, dupã partituri din ce în ce mai stridente, personaje politice sau mondene, o serie de manifestãri menite sã aducã în atenþia publicului larg vulnerabilitatea unor semeni de-ai noºtri. Într-un astfel de cadru, ales parcã anume pentru a predispune la reflecþie, poþi sã afli frânturi din încleºtarea unor oameni cu destinul care li s-a dovedit potrivnic ºi în faþa cãruia cautã, cu determinare, toate argumentele pentru a învinge.

Un astfel de prilej s-a dovedit a fi ºi întâlnirea de marþi seara, desfãºuratã în spaþiul Librãriei Cãrtureºti, din incinta Iulius Mall, în organizarea Fundaþiei OncoHelp. Manifestarea a adus în discuþie un subiect delicat legat de stigmatizarea femeilor suferinde de cancer, într-un context social marcat de prejudecãþi ºi de o educaþie precarã.

Cancerul, un motiv de stigmatizare?

Potrivit declaraþiilor Mihaelei Ciotea, reprezentant al Help25, femeile care au avut sau au de înfruntat povara unui astfel de diagnostic, mai au în faþã, în societatea româneascã, încã o opreliºte... Stavilele sociale de care sunt nevoite sã se izbeascã adesea. Ele vin din partea anturajului sau chiar din partea angajatorilor. Acestor femei li s-a adresat în principal dezbaterea de marþi seara, gãzduitã de Librãria Cãrtureºti.

Activitãþile Fundaþiei OncoHelp, adresate tocmai femeilor bolnave de cancer de sân, sunt structurate într-o serie de demersuri. Pe de o parte, este vorba despre o campanie în curs de derulare, care vizeazã strângerea de fonduri menite achiziþionãrii unui mamograf performant. Pe de altã parte, se deruleazã o campanie de informare, conºtientizare ºi sensibilizare a publicului larg asupra beneficiilor diagnosticãrii precoce a cancerului de sân. În plus, o iniþiativã a aceleiaºi fundaþii vizeazã susþinerea pacientelor care se confruntã cu teribilul diagnostic, derulatã prin intermediul Grupului de Su-

În þãrile dezvoltate, în care programele de screening funcþioneazã, mai mult de 60% din totalul de cazuri sunt diagnosticate în faze incipiente port pentru Persoanele Bolnave de Cancer de Sân “Violeta”.

Campania de strângere de fonduri pentru achiziþionarea unui mamograf digital ºi-a propus ca scop iniþial colectarea a 200.000 de euro. Pânã în acest moment, s-a strâns aproape 15% din suma necesarã, spune Mihaela Ciotea, care declarã însã cã luna decembrie se va dovedi bogatã în evenimente de colectãri de fonduri. Pe lângã achiziþionarea mamografului menit sã depisteze cancerul de sân în stadiile incipiente ale bolii, voluntarii proiectului Help25 ºi-au mai propus ºi constituirea unei baze de date care sã cuprindã o evidenþã a tuturor pacientelor diagnosticate cu cancer de sân în partea de vest a þãrii, în judeþele Timiº, Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara. În total, aproximativ 1.750.000 de suflete, mai cu seamã femei din mediul rural, persoane cu venituri modeste sau fãrã nicio formã de venit, ar putea beneficia de pe urma acestei campanii de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân.

Baza de date ar urma sã fie pusã la dispoziþia cercetãtorilor de la Universitãþile de Medicinã ºi Farmacie care deruleazã proiecte de cercetare în domeniul prevenþiei, depistãrii ºi tratamentului maladiei. Printre acestea, ºi Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara, acolo unde îºi desfãºoarã activitatea de cercetare unul dintre reprezentanþii echipei Help25, medicul Cãtãlin Marian, implicat în studii în domeniul carcinogenezei, al depistãrii biomarkerilor tumorali ºi al epidemiologiei moleculare.

Confesiuni emoþionante despre confruntarea cu un inamic nevãzut Componentei ºtiinþifice a proiec-

de 23 de ani un reper al cetãþii

Mihaela Ciotea

Cãtãlin Marian

tului i se adugã ºi o componentã de suport desfãºuratã sub auspiciile Grupului „Violeta”, înfiinþat în 2006 , la iniþiativa unor medici oncologi ºi a unor paciente care s-au luptat cu boala ºi s-au dovedit mai puternice decât aceasta. Graþie lor a fost lansatã recent, broºura intitulatã 25 de frânturi de viaþã, în care foste paciente vorbesc despre modul în care s-au luptat cu boala, despre cum au gãsit puterea de a purta pe umeri teribilul diagnostic ºi despre felul în care aceastã confruntare le-a modificat percepþia asupra vieþii.

Dacã îþi oferi rãgazul de a rãsfoi paginile broºurii sau de a parcurge rândurile testimonialelor publicate pe site-ul proiectului Help25, cuvintele care îþi vor reþine imediat atenþia se leagã de luptã ºi speranþã. ªi se mai leagã, potrivit confesiunilor unor foste paciente, de puterea de a recunoaºte cã ai suferit de cancer, cã ai fãcut parte din acea categorie a femeilor care au învãþat sã fie ºi sã rãmânã femei, chiar dacã ºi-au pierdut pãrul, în timpul curelor lungi ºi dificile de chimio- ºi radioterapie, sau de puterea de a-ºi învinge lacrimile ºi de a-ºi mobiliza integral resursele fizice în scopul de a în-

frunta ºi de a învinge boala. „Am af lat cã sunt bolnavã în noiembrie 2002”, povesteºte Monica, una dintre doamnele care au înfruntat teribilul diagnostic. „Nu am avut timp sã mã gândesc. Totul s-a derulat foarte repede ºi motivaþia mea de a trãi, precum ºi dorinþa mea de a rãmâne lângã fiul meu, care pe atunci era licean, au reprezentat totul. Dacã ar fi sã mã întorc acum în timp, nu aº mai da ascultare medicului meu de familie, care s-a dovedit nepriceput, ci aº cere pãrerea unui alt medic. Aliaþii mei în confruntarea cu momentele dificile au fost gândirea pozitivã, timpul petrecut în naturã, dragostea pentru animale, în special pentru câini ºi implicarea mea, în care am cointeresat întreaga familie, în îngrijirea câinilor abandonaþi”.

Confesiunii Monicãi, care vorbeºte despre implicare ºi dãruire, despre nevoia de a oferi ocrotire ºi despre iubirea pentru fiul sãu, de care s-a ancorat pentru a gãsi puterea ºi motivaþia de a se salva pe sine, i se adaugã alte numeroase mãrturii ale unor femei care s-au dovedit îndeajuns de puternice încât sã se lupte cu ameninþarea unui astfel de diagnostic.

Cancerul de sân este o afecþiune extrem de frecvent întâlnitã, reprezentând, de altfel, ºi una dintre cele mai frecvente cauze de deces în rândul femeilor.

Potrivit unor statistici oficiale citate de reprezentanþii echipei Help25, în întreaga lume aproximativ 12% dintre femei sunt diagnosticate cu cancer de sân, ceea ce înseamnã cã una din opt femei se confruntã cu încercarea la care le supune un astfel de diagnostic. Din nefericire, statisticile aratã îngrijorãtor în ceea ce priveºte incidenþa îmbolnãvirilor în ultimii 20 de ani: se înregistreazã în medie 109,8 cazuri /100.000 de femei /an, în U.E., ºi 50,56 cazuri / 100.000 de femei / an în România, potrivit unor statistici din 2006.

Rata mortalitãþii cauzate de aceastã boalã este, de asemenea, îngrijorãtoare: aproximativ o treime dintre pacientele afectate mor. Rata de mortalitate în U.E., la nivelul statisticilor din 2006, era de de 38,4 / 100.000 de femei, iar în România, de 28,25 / 100.000 de femei.

Referitor la segmentul de vârstã cel mai afectat, incidenþa maximã se înregistrezã în intervalul 45 - 65 de ani, dar boala nu ocoleºte nicio categorie de vârstã. Diagnosticarea bolii în stadii incipiente se dovedeºte salvatoare pentru viaþa multora dintre paciente.

Din nefericire, însã, la acest capitol, România, din pricina unei lipse de informare ºi a absenþei unei educaþii medicale elementare, mai cu seamã în mediile sociale afectate de sãrãcie, dar ºi din cauza absenþei unor programe de screening bine puse la punct, nu furnizeazã date statistice liniºtitoare. Dacã în þãrile dezvoltate, în care programele de screening funcþioneazã, mai mult de 60% din totalul de cazuri sunt diagnosticate în faze incipiente (adicã, în stadiile I ºi II), în România mai bine de douã treimi din cazurile de îmbolnãvire sunt depistate în stadiile III ºi IV, fapt care diminueazã mult din ºansele de vindecare ale pacientelor.

Medicii insistã, de altfel, asupra imperativului unor demersuri de educare ºi conºtientizare care sã determine femeile, mai ales pe cele din categoriile vulnerabile, sã recurgã cu regularitate la autopalparea sânilor ca metodã de identificare precoce a eventualelor tumori ale sânului ºi pe necesitatea efectuãrii unei mamografii o datã pe an, aºa cum se practicã în programele de screening din þãrile dezvoltate. În acest condiþii, rata de supravieþuire în caz de diagnostic precoce, dupã cinci ani de la depistarea bolii, poate ajunge la 96,8% pentru cazurile surprinse în stadiu de debut, la 75,9% în cazul diagnosticãrii în stadii intermediare (II ºi III) ºi la 20,6% în cazul depistãrii cancerului de sân în stadiu metastazat.

actualitate

14 - 17 noiembrie 2013

7

Hãrþile de zgomot ºi “S.F.”-urile, investiþii din bani publici cu final incert l Este greu de estimat care a fost utilitatea hãrþilor de zgomot realizate

în ultimii ani de cãtre administraþia localã ºi de cea judeþeanã De ani de zile, atât la Primãria Timiºoara, cât ºi la Consiliul Judeþean Timiº, hãrþile de zgomot, ca ºi studiile de fezabilitate, sunt prezenþe constante pe lista de cheltuieli realizate din bani publici. ªi dacã, în cazul studiilor de fezabilitate, au existat nu o datã scandaluri în plen legate de finalitatea ºi oportunitatea acestora, multe rãmânând simple planuri pe hârtie, pentru investiþii megalomane, fãrã ºansã de realizare, ºi în cazul hãrþilor de zgomot existã semne de întrebare. Argumentaþia care primeazã de fiecare datã la întocmirea lor este cã trebuie realizate din cauza unei directive europene care stipuleazã obligativitatea întocmirii lor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Hãrþi realizate, indiferent de buget Probabil cã, dacã s-ar cumula suma cheltuitã doar în ultimii cinci ani de cãtre Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº pentru celebrele hãrþi de zgomot, cifra obþinutã ar fi una spectaculoasã. ªi, tot probabil, cu bugetul respectiv s-ar fi putut realiza ceva concret pentru reducerea poluãrii fonice, care nu pare sã fi scãzut, mai ales în oraºe precum Timiºoara, Lugoj sau Jimbolia.

Finalitatea acestor demersuri de cartare fonicã rãmâne un mister, mai ales cã nici Primãria Timiºoara, ºi nici C.J. Timiº nu s-au chinuit sã explice ce au fãcut în ultimii ani, dacã au fãcut ceva, cu aceste documente pentru care s-au cheltuit fonduri consistente. Argumentul invocat de fiecare datã a fost o directivã europeanã care impune realizarea acestor hãrþi.

Acelaºi argument este adus ºi în cazul unei recente achiziþii de acest tip, realizatã de cãtre C.J. Timiº.

Astfel, la ultima ºedinþã de plen, ca de alte multe dãþi, consilierii judeþeni au votat un proiect de hotãrâre privind întocmirea hãrþii strategice de zgomot ºi a planului de acþiune pentru diminuarea zgomotului pentru DJ 592. De ce este utilã ºi strategicã respectiva hartã nu reiese din proiectul respectiv. Explicaþia C.J. Timiº este una “clasicã”: “în vederea îndeplinirii obligaþiilor de raportare ale României la Comisia Europeanã, conform Directivei 2002/49/CE, privind evaluarea ºi managementul zgomotului ambiant, Consiliul Judeþean Timiº – Direcþia pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº are obligaþia de a realiza hãrþile strategice de zgomot pentru drumurile de interes judeþean

cu un trafic anual mai mare de trei milioane de treceri ale vehiculelor”.

Ce cuprinde un asemenea document? Observaþii de genul “de-a lungul drumului DJ 592 sarcina de zgomot este semnificativã, care presupunând o continuitate de câteva ore, cu greu se poate tolera. De-a lungul drumului, la câteva clãdiri rezidenþiale, indicatorul de zgomot Lzsn se situeazã între 70 ºi 75 dB, deci depãºeºte valoarea limitã cu 5-10 dB. Situaþia se deterioreazã cu atât mai mult dacã luãm în considerare cã diferenþa dintre zgomotul din perioada nopþii ºi celei de zi în general este de numai 4-7 dB.” Harta pentru Drumul Judeþean în cauzã mai specificã faptul cã “evaluarea ia în considerare un indicator de zgomot din perioada nopþii cu o pondere mai mare, ºi în care ºi perioada între 6 - 7 este considerat ca ºi perioada de noapte. Datoritã acestui fapt avem o valoare ridicatã a sarcinii de zgomot pe perioada de noapte!” Totodatã, în document se mai menþioneazã cã, “pe baza hãrþilor de zgomot se poate afirma cã la clãdirile rezidenþiale situate de a lungul drumului nu existã valori extrem de mari (> 75 dB) a sarcinii de zgomot ºi tot pe baza hãrþilor se poate afirma cã în afara localitãþilor valori mari a zgomotului (=70-75 dB) avem numai în jurul câtorva clãdiri.”

Dincolo de oportunitatea acestor date, care nu poate fi contestatã, contribuabilului care a plãtit din banii sãi aceste studii nu i se precizeazã finalitatea acestora – la ce au fost folosite ºi cu ce rezultate.

Nici Primãria nu se lasã mai prejos Recent, ºi Primãria a aprobat o nouã variantã a Hãrþii strategice de zgomot. În cazul Primãriei, s-a specificat faptul cã “documentul este transmis Direcþiei de Mediu din cadrul Primãriei, care va fi însãrcinatã cu implementarea programului”. În respectivul document se precizeazã cã realizarea hãrþii acustice a Timiºoarei va permite stabilirea unor concluzii privind zonele cele mai intens poluate fonic, asigurarea unor mãsuri optime pentru reducerea zgomotului urban, “organizarea - reorganizarea urbanisticã a unor zone, fiind un factor important în stabilirea viitoarei strategii de dezvoltare a oraºului, în vederea îmbunãtãþirii habitatului în zonã, în condiþii ecologice de nivel european, cerinþe obligatorii ale Planului naþional de acþiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot”.

Noua hartã de zgomot aratã un lucru ºtiut – traficul rutier reprezintã principala sursã de poluare fonicã din municipiu, zonele cele mai afectate de vacarmul maºinilor fiind Cãile Torontalului, Aradului, ªagului, Marti-

rilor 1989, Circumvalaþiunii, Sever Bocu, Dorobanþilor, Buziaºului, bulevardele Cetãþii, Liviu Rebreanu, Dr. Iosif Bulbuca, 16 Decembrie 1989, Mihai Viteazu, Ferdinand I, General Ion Dragalina ºi strãzile Cluj, Oituz, Locotenent Ovidiu Balea, Simion Bãrnuþiu, Divizia 9 Cavalerie ºi Andrei ªaguna.

Potrivit noii Hãrþi de zgomot, existã 9.714 persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 70 de decibeli pe perioada zilei, respectiv 11.734 de persoane expuse la nivel de peste 60 de decibeli pe perioada nopþii. Specialiºtii care au realizat documentul mai spun cã în oraº valorile maxime permise pentru traficul pe cãi ferate nu se evidenþiazã zone cu depãºiri ale nivelului de zgomot maxim admis, aspect valabil inclusiv pentru zona Gãrii de Nord. Nu au fost identificate segmente de populaþie afectate de poluarea fonicã generatã de circulaþia tramvaielor, de activitatea industrialã sau de traficul aerian, aspect cu privire la care timiºorenii din anumite zone ale oraºului probabil cã ar putea avea obiecþii.

A rãmas de vãzut, ºi în acest caz, cum va folosi Municipalitatea timiºoreanã datele din aceastã nouã versiune, actualizatã, a Hãrþii de zgomot, pentru cã, fãrã mãsuri concrete, documentul rãmâne la fel ca studiile de fezabilitate comandate de Primãrie fãrã a fi ulterior utilizate în vreun fel.

De altfel, actualizarea hãrþii în sine este consemnatã de Direcþia de Mediu a Primãriei ca una dintre principalele activitãþi întreprinse anual pe linie de combatere a poluãrii fonice. În rest, Direcþia de Mediu mai spune în raportul anual cã “împreunã cu Direcþia Poliþia Comunitarã, s-au organizat acþiuni de verificare a agenþilor economici, a celor care presteazã servicii cãtre populaþie, asociaþii de proprietari ºi persoane fizice care, prin activitatea pe care o desfãºoarã, produc poluarea fonicã a mediului urban (baruri, cluburi, restaurante, agenþii de pariuri sportive, cantine, supermarket-uri), iar acolo unde situaþia o impunea, s-au luat mãsuri în vederea remedierii situaþiilor de disconfort”.

Lipsesc însã datele concrete legate de numãrul de amenzi date ºi numãrul acestora. Interesant e cã, pentru acest an, principala mãsurã propusã pentru combaterea poluãrii fonice a fost tot una scripticã: “Pentru anul 2013, Primãria Municipiului Timiºoara ºi-a propus sã elaboreze «Planurile de acþiune pentru reducerea zgomotului», ce prevãd mãsurile pentru reducerea zgomotului ambiental, în special în zonele unde existã depãºiri semnificative, în scopul protejãrii sãnãtãþii umane ºi a conservãrii zonelor liniºtite.”

Traficul rutier ºi manelele, ameninþãri pentru urechile timiºorenilor Garda de Mediu spune cã, raportat la Timiºoara, dar ºi la judeþ, traficul rutier continuã sã rãmânã principala sursã de poluare fonicã.

“Aceste hãrþi de zgomot care sunt întocmite vor fi folosite în planuri de acþiune, în cazul în care se constatã depãºiri semnificative ale nivelelor maxime admise de zgomot. În Timiºoara ºi în judeþ traficul rutier continuã sã rãmânã principala sursã de zgomot. Anul acesta am avut însã ºi numeroase sesizãri legate de zgomotul produs pe timp de noapte de diverse localuri, problema fiind una care þine ºi de bunul simþ. În ceea ce priveºte poluarea fonicã industrialã, pot spune cã principalele unitãþi economice s-au conformat la limitele de zgomot impuse”, declarã Mariana Lorinczi, comisar-ºef al Gãrzii de Mediu Timiº.

Problemele Timiºoarei, cauzate de numãrul mare de maºini care polueazã fonic mediul înconjurãtor, sunt confirmate ºi de rapoartele Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului Timiºoara.

Potrivit acestora, ultimele mãsurãtori de zgomot efectuate în principalele intersecþii din oraº au arãtat valori mult peste limita admisã, cea mai criticã perioadã a zilei, din punct de vedere al zgomotului, fiind dimineaþa, între orele 10 ºi 12.

Depãºiri de zgomot au fost înregistrate pe strada Avram Imbroane, rezultatele indicând o valoare de 66,9 de decibeli faþã de 65,0 decibeli, cât este valoarea admisã. O depãºire a nivelului de zgomot s-a înregistrat ºi pe Calea Moºniþei – 65,1 decibeli valoare mãsuratã, faþã de 65 de decibeli, valoare admisã. Au mai fost înregistrate depãºiri pe Calea Lugojului, cu 58,2 decibeli faþã de 50 valoarea admisã. Mãsurãtori de zgomot au fost efectuate ºi la Sânnicolau Mare, înregistrându-se depãºiri cu 76,2 decibeli faþã de 65 de decibeli, valoarea admisã, în timp ce datele înregistrate la Ghiroda se apropie ºi ele de valori periculoase, cu 62,5 decibeli, faþã de 65, valoarea admisã în zona respectivã, se mai aratã în rapoartele lunare ale A.R.P.M. Timiº.

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

14 - 17 noiembrie 2013

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

14 - 17 noiembrie 2013

9

Mansardele continuã sã aibã cãutare la Timiºoara l Soluþia de înmulþire a spaþiilor locative are ºi acum adepþi ºi opozanþi În urmã cu ºapte - opt ani, mansardarea vechilor blocuri comuniste a fost vãzutã ca o soluþie la criza locativã manifestatã ºi în Timiºoara. Pe considerentul cã era o afacere profitabilã pentru constructori ºi asigura apartamente noi ºi ieftine pentru tineri, în zone bune, mansardarea a cunoscut o dezvoltare care, la Timiºoara, a fost opritã doar de crizã. Dupã câþiva ani de regres, mansardarea pare sã se reia, nu la cotele din 2008, dar într-un ritm care îi asigurã continuitate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proces cu continuitate Fãrã sã mai aibã amploarea de dinainte de 2009, procesul de mansardare a blocurilor construite la Timiºoara înainte de 1989 are, totuºi, continuitate la Timiºoara. Patru solicitãri noi pentru astfel de proiecte au fost depuse în ultimele sãptãmâni la Primãrie, pentru blocuri de pe strãzile Liniºtei, Constantin cel Mare, Topologului ºi pe Intrarea Sunetului, toate primind autorizaþie de construcþie. În toate aceste cazuri, proiectele prevãd ºi reabilitarea termicã a blocului, rezultând în urma mansardãrii un bloc în regim de înãlþime subsol plus parte plus patru etaje plus mansardã, cu patru apartamente la mansardã, pe spaþii cuprinse între 230 ºi 270 de metri pãtraþi, ceea ce înseamnã peste 50 de metri pãtraþi pentru fiecare apartament obþinut. În urma înþelegerilor cu asociaþiile de locatari care au cedat constructorului acoperiºul, proiectele prevãd, pe lângã reabilitarea termicã, ºi tencuiala decorativã a blocului, ºi reparaþii la faþadele laterale, frontalã ºi posterioarã. Ceea ce înseamnã cã vechile blocuri comuniste, dintre care multe nu au mai fost reabilitate de ani buni devin mai performante din punct de vedere termic, ºi capãtã o altã faþã, diferitã de clasicul gri.

Primãria continuã sã dea autorizaþii pentru acest gen de proiecte, deºi nu mai manifestã acelaºi interes ca în urmã cu cinci sau ºase ani, când reprezentanþii Municipalitãþii apreciau cã mansardarea blocurilor reprezintã o soluþie foarte bunã pentru a rezolva problema spaþiului locativ în Timiºoara. Primãria a încurajat atunci mansardarea blocurilor fãrã acoperiº tip ºarpantã ºi care au între patru ºi nouã

etaje, în Timiºoara fiind aproximativ 500 de astfel de blocuri.

Specialiºtii Municipalitãþii calculau cã, prin mansardare, în fiecare dintre ele s-ar fi putut construi una, douã sau chiar mai multe apartamente, iar dacã toate aceste blocuri ar fi fost mansardate, oraºul ar fi putut avea cu pânã la 2.000 de locuinþe în plus. Primãria a crezut atât de mult în acest proiect, încât era dispusã sã investeascã pe cont propriu în astfel de proiecte, pentru a crea locuinþe sociale pe care sã le închirieze. “Prin executarea acestor mansarde se pot crea spaþii noi pentru locuinþe sociale, investiþia fiind fãcutã de autoritãþile locale – aceste locuinþe urmând a fi repartizate prin închiriere cu prioritate familiilor tinere”, spuneau reprezentanþii Primãriei, în 2006. Între timp, însã, din cauza picajului pieþei imobiliare, afacerea a mai scãzut ca amploare. Treptat, numãrul antreprenorilor dornici sã investeascã în mansarde s-a redus. Dacã în 2009 s-au dat în Timiºoara 34 de autorizaþii pentru mansardare, în 2010, numãrul acestora s-a redus la 17. În 2011 s-a ajuns la 13 autorizaþii, iar numãrul autorizãrilor a crescut în 2012, când s-au acordat 35 de autorizaþii de acest gen, iar în acest an au fost acordate peste 30 de acorduri de principiu pentru mansardare. Cifra nu se comparã însã cu ce se întâmpla înainte de crizã, când erau ani în care se înregistrau ºi peste 200 de solicitãri de autorizare de mansardare în Timiºoara. În cursul anilor 2005 - 2006, de exemplu, au fost emise 408 de certificate de urbanism ºi 201 autorizaþii de construire având ca obiect aceste construcþii.

Chiar ºi aºa, estimativ, la o medie de patru apartamente pe mansardã se poate estima cã la Timiºoara s-au construit în acest regim nu mai puþin de 1.100 de apartamente noi, pentru care s-au plãtit peste 40 de milioane de euro, la un preþ mediu de 35.000 de euro pe apartamentul cu douã camere la mansardã.

Arhitect: “Blocurile comuniste meritã o altã imagine” Arhitectul Vlad Gaivoronschi, preºedintele Filialei Timiº a Ordinului Arhitecþilor din România, apreciazã cã mansardarea a avut meritul de a da ºi la Timiºoara o altã faþã anostelor blocuri comuniste construite în anii ’70 -

’80: “A existat ºi un doctorat pe arhitecturã acceptat recent la Timiºoara, pe aceastã temã. Din punct de vedere tehnic ºi al calitãþii vieþii, mansardarea reprezintã o soluþie bunã. Sigur, aceasta în condiþiile în care se realizeazã în conformitate cu normele legale. Dacã se înmulþesc apartamentele într-un bloc, este firesc sã li se asigure ºi locuri de parcare. Trebuie vãzut de la caz la caz cum se încadreazã peisagistic mansarda. Nu trebuie neapãrat sã se meargã pe ideea de mansarde – se pot construi ºi apartamente de tip penthouse, cu terase mari. Acest oraº de ºes meritã o perspectivã mai bunã, de la o înãlþime de 15 - 20 de metri”.

Controverse vechi ºi noi Pe lângã avantajele evidente, mansardarea din Timiºoara a fost viciatã de scandaluri care au fost intens mediatizate ºi discutate, deºi nu aveau o aplicare generalã. Unul dintre cele mai vechi controverse legate de mansardare era cea privitoare la obligativitatea construcþiei unui lift. Primãria Timiºoara preciza în 2006, invocând un ordin al Ministerului Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului, cã în cazul mansardãrilor, clãdirile existente cu parte ºi trei etaje pot fi mansardate fãrã rezerve, fãrã prevederea obligatorie a unui ascensor.

“Mansardarea clãdirilor existente

cu parter plus patru etaje poate fi acceptatã în mod excepþional în cazul în care aceasta se face pentru locuinþe sociale, investiþia fiind fãcutã de autoritãþile locale, iar repartizarea sã fie fãcutã tot de cãtre autoritãþi, prin închiriere, cu prioritate familiilor tinere”, spuneau atunci oficiali ai Primãriei Timiºoara. Aceºtia menþionau, totodatã, cã “imobilele existente cu parter plus patru etaje pot fi mansardate fãrã rezerve în cazul realizãrii prin extinderea apartamentelor existente la etajul IV, obþinându-se apartamente tip duplex”. Însã aplicarea acestor prevederi, poate ºi din cauza ambiguitãþii lor, a lãsat destul de mult de dorit.

O altã controversã, din primãvara acestui an, se referea la presupusa descoperire, la Oficiul de Cadastru, a unor intabulãri în fals în cazul a zeci de mansarde. Conform informaþiilor vehiculate, cei care se ocupau de intabularea ilegalã a mansardelor aveau o ºtampilã falsã a Primãriei Timiºoara ºi ajunseserã pânã acolo încât sã falsifice ºi semnãturile funcþionarilor publici.

Se spunea atunci cã s-au fãcut plângeri penale ºi cã urma sã fie declanºatã o anchetã internã, atât la O.C.P.I. Timiº, cât ºi la Primãria Timiºoara, pentru cã, teoretic, astfel de intabulãri pe fals nu puteau fi fãcute fãrã complicitatea unor angajaþi ai Primãriei Timiºoara. Între timp, însã, nu s-a mai auzit absolut nimic despre acest scandal ºi nu se ºtie cine ºi dacã a fost gãsit vinovat.

“Din punct de vedere tehnic ºi al calitãþii vieþii, mansardarea reprezintã o soluþie bunã. Sigur, aceasta în condiþiile în care se realizeazã în conformitate cu normele legale. Dacã se înmulþesc apartamentele într-un bloc, este firesc sã li se asigure ºi locuri de parcare.

Trebuie vãzut de la caz la caz cum se încadreazã peisagistic mansarda. Nu trebuie neapãrat sã se meargã pe ideea de mansard, se pot construi ºi apartamente de tip penthouse, cu terase mari”.

Arhitect Vlad Gaivoronschi, preºedintele Filialei Timiº a Ordinului Arhitecþilor din România

Un proces de autorizare greoi De-a lungul ultimilor ani, numãrul amatorilor de mansardãri s-a redus ºi din cauza procedurii greoaie de autorizare. Mansardarea reprezintã un tip de construcþie destul de pretenþios, cu multe specificaþii legate de construcþie, care pot fi tot atâtea motive pentru care Primãria sã refuze autorizarea. În 2006, Municipalitatea a aprobat un Regulament pentru mansardarea blocurilor de locuinþe colective, potrivit

cãruia în toate cazurile trebuie elaborat un proiect de instalaþii, pentru întregul bloc, care sã aibã acceptul fiecãrui proprietar din imobil, iar mansardele trebuie sã respecte Normativul pentru proiectarea mansardelor la clãdirile de locuit – un document foarte stufos, creat de o echipã de ingineri proiectanþi. În respectivul act normativ, valabil la nivel naþional, se dau specificaþii clare legate de construcþia fiecãrui tip

de mansardã, de materialele care trebuie utilizate, de amplasarea ferestrelor ºi a uºilor, de unghiurile ºarpantei.

Practic, pe baza acestui document, era imposibil ca unui constructor de mansarde din Timiºoara sã nu-i fie gãsitã cel puþin o neregulã.

Totuºi, normativul respectiv are ºi o parte bunã, în sensul cã le-a impus constructorilor sã ia mãsuri stricte de siguranþã a construcþiei. De exemplu,

se specifica faptul cã orice mansardare, la clãdirile de locuit existente, impune expertizarea imobilului, care sã confirme capacitatea clãdirii existente de a accepta un nou nivel locuibil. Investigaþiile ºi analizele preliminare trebuie sã se refere la rezistenþa antiseismicã a clãdirii existente, la capacitatea terenului de fundare de a suporta o eventualã încãrcare gravitaþionalã suplimentarã ºi la capacitatea ele-

mentelor de construcþie structurale verticale, adicã a pereþilor ºi stâlpilor de a primi eventuale solicitãri suplimentare, atât din acþiunea încãrcãrilor gravitaþionale cât ºi din acþiunea seismicã.

Totodatã, acelaºi normativ stabilea ºi o listã de materiale de construcþie care trebuie folosite pentru fiecare tip de mansardã, nerespectarea acestor indicaþii putând duce la refuzul eliberãrii autorizaþiei.

de 23 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

14 - 17 noiembrie 2013

Primarii care au în derulare proiecte europene, recompensaþi cu prime l Sindicatele sunt nemulþumite: „Funcþionarii care se ocupã de implementarea efectivã sunt uitaþi” Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat zilele trecute cã primarii vor beneficia de salarii mai mari ºi de schimbarea sistemului de calculare a acestora, în funcþie de numãrul de locuitori ai localitãþilor, fiind luat în calcul ºi un spor pentru fonduri europene.

Unii lideri din mediul sindical spun cã nu e normal sã fie uitaþi funcþionarii care se ocupã de implementarea efectivã a acestor proiecte. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prime de primari Demonstrând cã e consecvent în ideile sale, vicepremierul Liviu Dragnea a reluat zilele trecute teoria vehiculatã în urmã cu ceva vreme, conform cãreia salariile primarilor trebuie mãrite consistent ºi rapid. „(...) Vreau ca salariile primarilor sã fie mãrite. În opinia mea, în ultimii câþiva ani de zile se perpetueazã o ipocrizie, cã primarul nu are nevoie de salariu, cã furã”. El a susþinut cã aceastã explicaþie a fost inventatã „prin 2000 ºi ceva de niºte oameni care aveau niºte funcþii prin Guvernul României”. Vicepremierul Dragnea a susþinut cã responsabilitatea primarilor pentru documentele pe care le semneazã în aceastã calitate este foarte mare, inclusiv în ceea ce priveºte proiectele finanþate din fonduri europene. Acesta a menþionat cã

a avut o discuþie cu ministrul pentru Fondurile Europene, Eugen Teodorovici, pentru ca inclusiv primarii sã beneficieze de sporuri în cazul absorbþiei de fonduri europene, chiar dacã nu vor fi de 75%: „Am vorbit cu domnul Teodorovici sã încercãm sã vedem cum putem modifica legislaþia pentru ca un primar sã primeascã, poate nu 75% în plus la salariu, pentru cã nu trei sferturi din munca lui este pentru proiectele europene, dar un procent care sã

fie legat de munca ºi timpul pe care îl dedicã acelor proiecte”.

Liviu Dragnea a mai menþionat cã o altã mãsurã pe care o are în vedere vizeazã salarizarea primarilor în funcþie de numãrul de locuitori ai localitãþilor, ºi nu în funcþie de încadrarea acestora în categorii: comunã, oraº sau municipiu.

Vicepremierul a specificat cã mãsurile privind salarizarea primarilor sunt cuprinse în proiectul care va modifica

legea administraþiei locale.

Sindicat: „Cum rãmâne cu salariaþii?”

Liderul Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, Tiberiu Negrei, considerã cã nu este normal sã se discute doar despre recompensarea primarilor ºi despre creºteri

salariale în cazul lor ºi sã se uite marea masã a funcþionarilor, care au salarii extrem de mici: „Vãd cã existã preocupãri ºi se fac presiuni din zona Puterii, sã creascã salariile primarilor ºi sã li se dea tot felul de prime, pe motiv cã nu câºtigã suficient. Dar ce facem cu marea masã a salariaþilor? Domnul prim-ministru Viorel Ponta pare sã fi uitat complet de funcþionarii din administraþia publicã localã care, în destul de multe cazuri, au salarii sub 1.000 de lei”. În plus, mai spune Tiberiu Negrei, ºi acum, Curtea de Conturi face controale ºi lasã sarcini Primãriilor sã recupereze presupuse sume încasate ilegal de funcþionarii care au niºte salarii sub pragul minimei decenþe. Nu ºtiu cât va mai putea continua aceastã situaþie.

Liderul sindical menþioneazã cã în administraþia localã existã extrem de mari nemulþumiri legate de normele care reglementeazã salarizarea în sectorul public în 2014, ºi care fac referiri la creºteri salariale doar în cazul învãþãmântului ºi sãnãtãþii. „Noi, Federaþia Naþionalã a Sindicatelor, am trimis deja o listã de revendicãri la Guvern. Nu este normal ca de un an ºi jumãtate sã nu fim invitaþi la discuþii cu factorii de decizie, ºi dacã vom continua sã fim ignoraþi, pregãtim acþiuni ample de protest, la care vor lua cu siguranþã parte ºi funcþionarii din administraþia publicã din vestul þãrii”, mai spune Tiberiu Negrei.

P.O.S.D.R.U., punct nevralgic în finanþãrile europene gestionate de România Curtea de Conturi Europeanã a nominalizat Programul Operaþional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane ca unul dintre sursele de finanþare europeanã care în România au întâmpinat cele mai multe probleme, existând erori centralizate legate de gestionare ºi platã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un program cu multe erori În ultimul raport, publicat zilele trecute, Curtea de Conturi Europeanã menþioneazã „erorile pe care Curtea le-a identificat în România, care reprezintã o parte semnificativã din indicele global de eroare în domeniul de politicã de ocupare a forþei de muncã ºi afaceri sociale”. Comisia Europeanã mai identificase anterior erori similare, pe acelaºi program. Prin urmare, C.E. a efectuat, în cursul anului 2012, o corecþie financiarã forfetarã de 25% la nivelul programelor operaþionale. Curtea de Conturi aratã cã sumele nu au fost recuperate de la beneficiari, aºadar ele se reþin în mod forfetar din toate rambursãrile solicitate Comisiei Europene Curtea de Conturi Europeanã menþioneazã cã a identificat un numãr de probleme grave în cadrul unor programe P.O.S.D.R.U. derulate în România.

Printre principalele anomalii constatate se numãrau deficienþe în procedurile de selecþie ºi în verificãrile de gestiune, insuficiente la nivelul controalelor achiziþiilor publice ºi cheltuieli neeligibile în anumite cazuri individuale.

Un program „vedetã” P.O.S.D.R.U., alãturi de programele pentru dezvoltare ruralã, se numãrã printre cele mai prost gestionate programe de finanþare derulate în România, lucru care a dus ºi la blocãri ale finanþãrii. De altfel, anul trecut, autoritãþile s-au confruntat cu o reacþie vehementã din partea societãþii civile.

Coaliþia „O.N.G.-uri pentru Fonduri Structurale” a organizat la Bucureºti numeroase acþiuni de proteste, cum ar fi „Marºul victimelor Programului Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane”, menite sã tragã un semnal de alarmã cu privire la modul deficitar ºi netransparent de gestionare a acestor proiecte. La acest protest s-au alãturat ºi organizaþii ale societãþii civile din Timiºoara, printre susþinãtori regãsindu-se Asociaþia Românã Anti-Sida, Centrul de Resurse pentru Iniþiative Etice ºi Solidare, Institutul Intercultural Timiºoara, Fundaþia „Pentru Voi”, ºi Organizaþia „Salvaþi Copiii”, filiala Timiº.

Fundaþia „Pentru Voi”, din Timiºoara, de exemplu, care acordã sprijin persoanelor cu dizabilitãþi intelectuale,

de 23 de ani un reper al cetãþii

a avut ºi în acest an dificultãþi la organizarea ºcolilor de varã, din cauza întârzierii cu care au fost rambursate fondurile de pe proiectele Programului Operaþional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, aceste rambursãri venind cu întârzieri de peste un an. „Acum, situaþia s-a reglementat. Însã am avut destul de multe dificultãþi cauzate de aceste întârzieri, pe acest program”, declarã Laila Onu, directorul Fundaþiei „Pentru Voi”.

Totodatã, la Timiºoara, sute de doctoranzi ºi cercetãtori postdoctorali, care sunt beneficiari ai unor burse de

cercetare obþinute din Fondul Social European, prin Programul Operaþional Sectorial Resurse Umane, ºi-au primit bursele doctorale cu întârzieri de la 8 pânã la 15 luni. Într-o interpelare parlamentarã înaintatã Ministerului Educaþiei se arãta cã nimeni nu le explicã beneficiarilor de ce apar aceste întârzieri, ºi nimeni nu se justificã pentru acestea: “Sunt semnale în centre universitare precum Târgoviºte, Timiºoara, Craiova, Ploieºti cã doctoranzii nu ºi-au mai primit bursele de mai bine de o jumãtate de an, unele restanþe ajungând ºi

la 15 luni. Situaþia este aceeaºi în mai multe centre universitare”. În unele cazuri, în care universitãþile s-au putut descurca mai bine din punct de vedere financiar, aceste întârzieri au fost reglementate la nivel local, situaþie care este însã anormalã.

De pildã, Universitatea Politehnica Timiºoara a dispus de banii necesari pentru a acoperi din fonduri proprii plata a jumãtate din cuantumul acestor burse. Însã contribuþia Guvernului nu a fost plãtitã ani de zile, ºi în acest an fiind în aºteptare plata de burse ce trebuia fãcutã încã din 2010.

intersecþii

14 - 17 noiembrie 2013

11

Transportatorii rutieri ameninþã cu proteste Transportatorii rutieri ameninþã cu proteste, în decembrie, dacã Ministerul Transporturilor nu gãseºte soluþii de rezolvare a problemelor privind infrastructura rutierã, fiscalitatea exageratã, legislaþia din domeniu completatã lunar ºi lipsa de susþinere a activitãþii de transport.

Confederaþia Naþionalã Rutierã este cea mai nouã structurã patronalã din domeniul transporturilor rutiere de mãrfuri ºi de persoane ºi are în componenþã peste 36 de structuri asociative din Federaþia Operatorilor Români de Transport, respectiv Federaþia Transportatorilor Europa. C.N.R. reprezinta interesele unui numãr de peste 7.500 operatori de transport rutier din România.

TIMPOLIS

Ministrul Transporturilor, acuzat de refuz de dialog Reprezentanþii Confederaþiei Naþionale Rutiere anunþã cã protestele programate în luna mai au fost suspendate atunci ca urmare a promisiunilor asumate ºi semnate de conducerea Ministerului Transporturilor. „În textul minutei asumate, dar neîndeplinite, ce doar a suspendat protestele din luna mai, se regãsesc aceleaºi probleme, nerezolvate, de infrastructurã rutierã inexistentã, fiscalitate exageratã, deghizatã în lupta împotriva firmelor pirat, legislaþie rutierã naþionalã rectificatã sau completatã lunar ºi lipsa de susþinere a activitãþii de transport”, susþin reprezentanþii C.N.R., într-un comunicat de presã.

Potrivit acestora, ca urmare a neîndeplinirii de cãtre Ministerul Transporturilor a promisiunilor asumate în luna mai, s-a luat hotãrârea susþinerii unui protest naþional organizat de transportatorii rutieri în luna decembrie: „În condiþiile în care nici angajamntele asumate în primãvarã ºi nici solicitãri-

le curente ale transportatorilor nu vor fi puse în practicã, existã premisele ca la începutul lunii decembrie activitatea în transporturi sã se opreascã pentru o perioadã nedeterminatã”.

La solicitãrile anterioare, transportatorii au adãugat o nouã cerinþã, referitoare la returnarea unei cote pãrþi din accizã, de minimum 130 de euro pentru 1.000 de litri de carburanþi profesionali, mãsurã care existã, potrivit acestora, în toate þãrile membre U.E. „Introducerea unei majorãri a accizei din carburanþi cu ºapte eurocenþi, precum ºi modificarea subitã a recalculãrii nivelului accizelor la carburanþi, în raport cu inflaþia, este consideratã de breaslã o mãsurã abuzivã cu impact direct în segmentul tuturor transportatorilor rutieri”, acuzã repre-

zentanþii C.N.R., citaþi de Mediafax.

Aceºtia susþin cã în ultimele luni Confederaþia Naþionalã Rutierã a solicitat deschiderea la dialog a noului ministru al Transporturilor ºi a transmis propuneri cãtre Guvern, Ministerul Muncii ºi Ministerul de Finanþe, incluzând ºi soluþii pentru combaterea evaziunii fiscale, însã adresele oficiale ale C.N.R. nu au primit rãspuns, dar ministrul Ramona Mãnescu a refuzat întâlnirile cu reprezentanþii patronatelor membre C.N.R.

Protestul programat în mai, anulat În 22 mai, transportatorii rutieri au renunþat la protestul anunþat, dupã

o întâlnire de câteva ore cu reprezentanþii Ministerului Transporturilor, unde s-a stabilit un calendar pentru revizuirea mai multor prevederi legislative.

Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor în acea perioadã, declara cã în urma discuþiilor cu reprezentanþii mai multor organizaþii patronale din transportul rutier a aflat multe din problemele reale ale acestui sector, admiþând cã acestea trebuie rezolvate în cel mai scurt timp pentru cã sunt legate de eficienþa activitãþii, de o „abordare dreaptã a greºelilor ºi a muncii acestor oameni”.

Ministrul preciza cã mai multe comisii ºi subcomisii formate din reprezentanþi ai M.T. ºi ai transportatorilor vor lucra pe câteva obiective precise,

fiind vizate gãsirea modalitãþilor pentru aplicarea cât mai corectã a legislaþiei actuale, modificãri legislative care sã ducã la simplificarea unor acte normative, dar ºi gãsirea de soluþii de lobby în þãrile vecine României, pentru înlãturarea unor probleme cu care se confruntã transportatorii.

Transportatorii ameninþau atunci cã din 23 mai opresc total activitatea pentru o perioadã nedeterminatã.

Uniunea Naþionalã a Transportatorilor Rutieri din România – care are 13.000 de membri, operatori ce efectueazã transporturi interne ºi internaþionale de marfã ºi persoane – ºi C.N.R. anunþau cã protesteazã faþã de lipsa de dialog ºi interes a Ministrului Transporturilor în ceea ce priveºte problemele transportatorilor. Aceºtia ceruserã Guvernului corectarea „ anomaliilor legislative actuale, eliminarea actelor de corupþie ºi un dialog constructiv”.

De asemenea, criticaserã existenþa unor suprapuneri legislative ºi situaþiile în care mai multe acte normative reglementeazã aceleaºi situaþii.

Încã 3.000 de tichete pentru cetãþeni, disponibile în programul Rabla Administraþia Fondului pentru Mediu anunþã distribuirea altor 3.000 de tichete pentru persoane fizice, în cadrul Programului Rabla pe 2013, cãtre colectorii validaþi în program, începând de joi, 14 noiembrie.

TIMPOLIS

Repartizarea tichetelor valorice se va realiza în funcþie de numãrul maºinilor mai vechi de zece ani din parcurile auto judeþene, conform statisticilor realizate de Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Permise-

lor, anuþã Mediafax. Distribuirea acestora se face în mod egal între punctele de lucru aparþinând colectorilor validaþi din judeþul respectiv.

Proprietarul unui autovehicul uzat care vrea sã obþinã tichetul valoric de 6.500 de lei pentru casarea acestuia trebuie sã se înscrie la un colector validat ºi sã obþinã certificatele de distrugere, de radiere ºi tichetul, în maximum zece zile.

Cei care doresc sã-ºi achiziþioneze un autovehicul nou ºi deþin un tichet valoric îl pot depune la producãtorul sau la dealer-ul auto ac-

ceptat în program, pânã la data de 20 decembrie 2013. Nota de înscriere pentru achiziþionarea unui autovehicul nou de la un producãtor ori dealer validat este valabilã pânã la data de 23 decembrie.

Persoanele fizice care doresc sã participe în cadrul Programului Rabla 2013 pot accesa site-ul www.afm.ro, la secþiunea aferentã programului, unde pot consulta lista colectorilor validaþi, precum ºi cea a producãtorilor/dealerilor autorizaþi sã participe anul acesta la Programul de stimulare a înnoirii Parcului autonaþional.

În acest an, se utilizeazã un singur tichet valoric, de 6.500 de lei, pentru achiziþionarea unui autovehicul nou.

Tichetul este transferabil.

Totodatã, se oferã posibilitatea acordãrii, pe lângã prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 de lei pentru achiziþionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziþionarea unui autovehicul nou, al cãrui motor genereazã o cantitate de emisii de dioxid de carbon mai micã de 100 g/km sau achiziþionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid. Pot fi cumulate maximum

douã eco-bonusuri pentru o reducere suplimentarã de 1.000 de lei. În perioada 19 - 21 iunie 2013, Administraþia Fondului pentru Mediu a distribuit toate cele 17.000 de tichete alocate iniþial persoanelor fizice pentru 2013. În ceea ce priveºte distribuþia celor 3.000 de tichete destinate firmelor ºi instituþiilor publice, în perioada 10 iunie - 31 octombrie, au fost depuse 1.451 cereri de finanþare, dintre care 643 au fost acceptate pentru 1.670 autovehicule, cu o sumã aprobatã de 10.864.500 de lei.

Publicitate

Câºtigã ºcoala de ºoferi!

2

NUME................................PRENUME..........................

ADRESA:STR................................................................

NR.............. BL.............. SC......... ET............ AP.........

TEL:..............................................................................

Foto TIMPOLIS

LOCALITATEA..............................................................

Câºtigãtorul premiului întâi va beneficia de un loc gratuit la cursurile pentru obþinerea permisului auto la categoria B, oferit de ªcoala de ºoferi "Blitz" ºi de Redacþia TIMPOLIS, iar ceilalþi doi câºtigãtori vor intra în posesia premiilor de câte 50 de lei. Cele patru taloane participante la concurs se vor trimite pe adresa redacþiei, pânã în 18 decembrie 2013, numele câºtigãtorilor fiind publicate în ediþia din 19 decembrie 2013.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

special

14 - 17 noiembrie 2013

Liberalizarea avortului stârneºte polemici aprinse l Textul propune limitarea dreptului personalului medical la invocarea

obiecþiei pe motive de conºtiinþã

Dr. Ionel Cioatã : „Nu ne poate fi impusã o dictaturã a conºtiinþei”

Un proiect de iniþiativã legislativã supus recent dezbaterii în Parlamentul European a readus în atenþia opiniei publice un subiect extrem de controversat: cel al liberalizãrii avorturilor în spaþiul european. Proiectul nega embrionului aflat în diverse stadii evolutive calitatea umanã ºi invoca necesitatea creãrii unor mecanisme care sã îngrãdeascã dreptul personalului medical sã recurgã la obiecþia pe motive de conºtiinþã pentru a justifica refuzul de a mai efectua întreruperi de sarcinã. ligia.hutu@timpolis.ro

O iniþiativã extrem de controversatã Iniþiativa deputatului socialist portughez Edite Estrela – care viza liberalizarea avorturilor – a fost supusã votului în plenul Parlamentului European la finalul lunii octombrie. Atunci, proiectul a fost respins cu 351 de voturi, în vreme ce 319 europarlamentari s-au pronunþat în favoarea sa ºi 18 s-au abþinut. Europarlamentarii români care au votat favorabil proiectului au fost Renate Weber, Norica Nicolai, Victor Boºtinaru, Corina Creþu, Minodora Cliveti, George Sabin Cutaº, Vasilica Viorica Dãncilã, Ioan Enciu, Cãtãlin Sorin Ivan, Ioan Mircea Paºcu, Daciana Octavia Sârbu, Claudiu Ciprian Tãnãsescu.

Proiectul îi nega copilului aflat în stadiul fetal calitatea umanã.

Subiectul în sine, ale cãrui implicaþii de naturã eticã, filosoficã ºi religioasã sunt extrem de complexe, a fost amplu dezbãtut ºi în rândul societãþii civile europene, care s-a mobilizat prompt, nãscând o contraofensivã cetãþeneascã intitulatã “Unul dintre noi ECI(2012)000005”, care a strâns peste 1.400.000 de semnãturi din toate þãrile europene, inclusiv din România.

ªi asta deoarece câteva paragrafe au stârnit controverse majore. Astfel, în cuprinsul paragrafului 34, textul iniþiativei legislative propune ca ”în ceea ce priveºte drepturile omului ºi sãnãtatea publicã, serviciile de calitate privind avortul sã devinã legale, sigure ºi accesibile tuturor în cadrul sistemelor publice de sãnãtate din statele membre, inclusiv femeilor nerezidente care solicitã adesea aceste servicii în alte þãri din cauza legislaþiei restrictive în materie de avort din þara lor de origine” .

Apoi, finalul paragrafului 35 include ºi o recomandare adresatã statelor membre, cãrora le este solicitat ”sã reglementeze ºi sã monitorizeze recurgerea la obiecþia pe motive de conºtiinþã în profesiile-cheie, pentru a se asigura cã asistenþa în materie de sãnãtate reproductivã este garantatã ca drept fundamental”. În replicã faþã de aceastã abordare, textul petiþiei „Unul dintre noi” îi atenþioneazã pe susþinãtorii proiectului cã demnitatea ºi integritatea embrionului uman trebuie respectate ºi cã U.E. ar trebui sã interzicã ºi sã punã capãt finanþãrii activitãþilor ce implicã distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetãrii, al ajutorului pentru dezvoltare ºi al sãnãtãþii publice.

Respingerea proiectului Estrela în forma iniþialã în care el a fost supus dezbaterilor în Parlamentul European ºi retrimiterea sa în comisia de specialitate pentru a fi reanalizat a fost socotit o izbândã a activiºtilor pro-viaþã.

Faptul nu echivaleazã însã cu respingerea definitivã a proiectului de pe agenda de discuþii a P.E. Proiectul va fi readus în dezbatere în perspectivã, într-o altã formã.

Un singur partid din România a reacþionat împotrivã În România, iniþiativa civicã “Unul dintre noi” ºi petiþia aferen-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tã au beneficiat de un grad de cunoaºtere destul de scãzut, iar discuþiile despre implicaþiile avortului, precum ºi consideraþiile de naturã eticã, filosoficã sau religioasã au rãmas aproape exclusiv în apanajul reprezentanþilor bisericilor sau al specialiºtilor în bioeticã.

Singurul partid politic care a formulat o poziþie tranºantã pe marginea controversatului proiect a fost Noua Republicã. Potrivit reprezentanþilor N.R., “nicio persoanã, spital sau instituþie nu poate face obiectul presiunilor, nu poate fi consideratã responsabilã sau discriminatã în vreun fel pentru cã refuzã sã efectueze, sã accepte efectuarea în incinta sa sau sã asiste la practici care ar putea provoca moartea unui embrion uman”. N.R. reclamã cã “raportul Estrela” neagã dreptul statelor naþionale de a decide în acest domeniu ºi anunþã cã va monitoriza activ procesul de vot din Parlamentul European ºi va face publicã lista tuturor europarlamentarilor români care au votat în favoarea acestei iniþiative, pe motiv cã acþioneazã împotriva interesului naþional al României.

România, lider european la incidenþa avorturilor În 2012, în România au avut loc în medie 400 de avorturi pe zi, fapt care ne plaseazã pe primul loc în Europa în ce priveºte rata avorturilor. Un element îngrijorãtor se leagã de numãrul mare al tinerelor cu vârsta cuprinsã între 11 19 ani care au optat pentru întreruperi de sarcinã. Doar în intervalul ianuarie 2012 - martie 2013, peste 10.000 de adolescente au recurs la avort. ªi aici vorbim doar despre întreruperile de sarcinã fãcute în sistemul sanitar de stat.

Deci, luându-le în calcul ºi pe cele fãcute în sistemul sanitar privat, care nu sunt însã fãcute publice, numãrul acestora e mult mai mare.

Avortul denotã nu doar necunoaºterea sau neaplicarea unor tehnici de contracepþie, ci ºi fragilul nivel de asumare a unor concepte ce derivã din cultura religioasã tradiþionalã ortodoxã.

Invocarea obiecþiei morale este socotitã încã o excepþie în România, deºi ea a devenit un fapt obiºnuit în multe dintre þãrile Europei occidentale. Unde, mai bine de jumãtate din personalul medical de specialitate nu practicã sau nu a practicat niciodatã avortul, invocând contradicþia dintre solicitarea pacientului ºi principiile religioase sau morale proprii. În rândul medicilor din Timiºoara existã profesioniºti care se prevaleazã de dreptul lor de a invoca obiecþia pe motive de conºtiinþã.

Unul dintre cei care fac uz de acest drept, încã din anul 2000, este medicul timiºorean Ionel Cioatã. Acesta spune cã este unul dintre semnatarii petiþiei online „Unul dintre noi”, care s-a opus din start iniþiativei legislative a deputatului Edite Estrela. „Nicio lege din lume nu ne poate limita dreptul la a invoca obiecþia pe motive de conºtiinþã”, a declarat tranºant medicul timiºorean. „Dacã Dumnezeu ne îngãduie fiecãruia dintre noi dreptul la liberul arbitru, atunci cu atât mai puþin o lege ne poate îngrãdi dreptul la a ne manifesta liberul arbitru. Nu ne poate fi impusã o dictaturã a conºtiinþei ºi nici o limitare a drepturilor noastre civile, morale sau religioase. Noi nu suntem în mãsurã sã putem decide asupra vieþii unei fiinþe, chiar dacã aceastã fiinþã se aflã

doar în stadiul de embrion.

Aceastã viaþã este datã de Dumnezeu ºi, încã din prima clipã, cea a unirii spermatozoidului cu ovulul, în acea minune care se întâmplã, se nasc niºte forþe. Aceasta este forþa vieþii, care vine de la Dumnezeu, aºa cã putem vorbi despre o formã de viaþã încã din prima clipã”, declarã dr. Ionel Cioatã referindu-se la specificãrile din textul proiectului de iniþiativã legislativã potrivit cãrora embrionului îi era negatã natura umanã. În legãturã cu motivele care l-au determinat sã opteze pentru dreptul la a invoca obiecþia pe motive de conºtiinþã, Ionel Cioatã declarã cã existã nevoi mult mai importante ºi mai elevate decât nevoile materiale, iar acestea sunt nevoile sufletului. “Eu sunt ortodox ºi am avut de multe ori întâlniri de suflet admirabile cu oameni deosebiþi, ºi nu numai din sfera religioasã. ªi, în urma discuþiilor, am decis aceasta... Ceea ce fãceam eu ca medic nu era drumul pe care eu trebuia sã mai merg, nici pentru mine, nici pentru sufletul meu. Orice copil care vine pe lume vine

Poziþia Bisericii Ortodoxe, una singurã ºi foarte cunoscutã Chestionat la rândul sãu asupra poziþiei Bisericii Ortodoxe în privinþa liberalizãrii avorturilor, în contextul readus recent în discuþie de deputatul socialist Edite Estrela, preotul Marius Florescu, purtãtorul de cuvânt al Mitropoliei Bana-

tului, spune cã punctul de vedere al reprezentanþilor Bisericii Ortodoxe “este unul singur ºi acesta este foarte cunoscut”. B.O.R. rãmâne pe o opoziþie fermã faþã de orice mãsurã care ar nesocoti viaþa, indiferent de stadiul evolutiv în care se aflã ea.

de la Dumnezeu ºi trebuie socotit ca fiind un dar, iar viaþa va dovedi ce dar aduce acel copil cu sine. Pentru cã tot ceea ce se întâmplã în viaþã are un scop, un rol. De multe ori, Dumnezeu îþi dã alãturi un suflet, iar prezenþa lui te poate salva de la însingurare sau de la disperare. Dar de asta îþi vei da seama abia pe parcurs. Viaþa este un dar care nu trebuie nesocotit. Sunt oameni care stau o viaþã întreagã în scaun cu rotile ºi nu pot sã se miºte. ªi cu toate astea trãiesc ºi îºi doresc sã trãiascã”, mai spune dr. Cioatã. Acesta face un apel pentru “unirea inimilor” ºi la lupta pentru viaþã, “ºi aici, în România, ºi pretutindeni în lume, pentru cã aceºti copii care vin acum pe lume reprezintã viitorul”.

Dr. Cioatã susþine cã aceasta este raþiunea pentru care orice prevedere legalã care ar limita drepturile personalului medical la invocarea obiecþiei de conºtiinþã sau care ar limita accesul tinerelor femei la consilierea împotriva avortului „este împotriva omului ºi a laturii sale spirituale”.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

14 - 17 noiembrie 2013

13

Nitraþii ºi nitriþii toxici, prezenþi în dieta unui numãr considerabil de timiºeni l Ministerul Mediului combate acest tip de poluare

cu seminarii ºi articole din presã

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Poluare extinsã Încã de anul trecut, autoritãþile locale ºi centrale au recunoscut cã existã o problemã legatã de poluarea excesivã cu nitraþi ºi nitriþi a unor terenuri agricole, poluare care a afectat într-o mare mãsurã ºi apa freaticã din zonele contaminate. Conform ultimei evidenþe, 14 localitãþi din Timiº ºi 1.900 din toatã þara au probleme legate de poluarea cu nitraþi a apelor, în aceste localitãþi apa din fântânile din mediul rural fiind poluatã. De altfel, România este recunoscutã în Uniunea Europeanã ca având mari probleme legate de poluarea apelor ºi a solului cu nitraþi ºi nitriþi. Prin gestionarea haoticã a gunoiului de grajd, dar ºi prin folosirea iresponsabilã a unor îngrãºãminte chimice se ajunge la poluarea apelor ºi a solului ºi este afectatã sãnãtatea populaþiei.

Reprezentanþii Agenþiei de Mediu Timiºoara au menþionat cã în Regiunea Vest existã ferme de porci ºi pãsãri, care reprezintã principala sursã de poluare a solului ºi apei. Obiectivul A.P.M. Timiºoara este acela de reducere a deversãrii, pe termen lung, în ape, a acestor substanþe. În zona de vest a þãrii existã 41 de zone vulnerabile, toate depãºirile ale concentraþiei maxime admise de nitraþi ºi nitriþi fiind cauzate de activitãþi agricole.

“Lista neagrã” a zonelor din Timiº afectate de poluarea cu nitraþi ºi nitriþi cuprinde localitãþile Cenei, Foeni, Gãtaia, Giarmata, Giulvãz, Jebel, Peciu Nou, Periam, ªag, Satchinez, Tormac,

“Lista neagrã” a zonelor din Timiº afectate de poluarea cu nitraþi ºi nitriþi cuprinde localitãþile Cenei, Foeni, Gãtaia, Giarmata, Giulvãz, Jebel, Peciu Nou, Periam, ªag, Satchinez, Tormac, Uivar, Maºloc ºi Piºchia.

ceea ce nu cred cã este posibil”.

Un pericol ce nu trebuie neglijat

Foto TIMPOLIS

Folosirea iresponsabilã a unor îngrãºãminte chimice în agriculturã, dar ºi gestionarea deficitarã a dejecþiilor de la fermele de creºtere a animalelor face ca în 14 localitãþi din Timiº sã existe în momentul de faþã depãºiri periculoase ale concentraþiilor de nitraþi ºi nitriþi din apã. Aceastã poluare afecteazã în egalã mãsurã ºi produsele agricole recoltate de pe suprafeþe contaminate excesiv cu nitraþi ºi nitriþi. Interpelat pe aceastã temã, Ministerul Mediului vede ca mãsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile ºi articolele din presã.

În zona de vest existã 41 de zone unde este depãºitã concentraþia maximã admisã de nitraþi ºi nitriþi Uivar, Maºloc ºi Piºchia. Dupã cum se poate observa din listã o bunã parte din aceste localitãþi sunt apropiate de Timiº, ºi rãmâne ca autoritãþile locale sã se întrebe dacã poluarea apelor freatice din aceste localitãþi nu afecteazã ºi apele freatice din Timiºoara.

Soluþii originale Poluarea cu nutrienþi din Timiº a fãcut recent ºi subiectul mai multor interpelãri parlamentare trimise Ministerului Mediului. “Poluarea surselor de apã potabilã ºi a solului cu nitraþi ºi nitriþi este o problemã cu consecinþe grave asupra sãnãtãþii oamenilor. În România, incidenþa acestei probleme afecteazã peste 1.900 de localitãþi, din care, la nivelul judeþului Timiº, au fost identificate 14 localitãþi”, se menþioneazã într-una din aceste interpelãri.

Rãspunzând la aceste interpelãri, Ministerul Mediului, prin vocea ministrului Rovana Plumb, a menþionat cã la nivel ministerial a fost lansatã o amplã campanie de informare care are ca scop conºtientizarea publicã asupra problemei poluãrii cu nutrienþi. Ministerul Mediului mai spune cã se organizeazã o serie de seminarii locale la care, însã, e greu de apreciat câþi dintre producãtorii agricoli care pot controla poluarea cu nitraþi ºi nitriþi pot participa.

Mai mult, conducerea Ministerului Mediului mai menþioneazã cã problema “a beneficiat de o acoperire im-

portantã în presã, informaþiile fiind preluate în presa scrisã ºi audio-video la nivel naþional ºi local”, în 423 de articole ºi interviuri. Culmea e cã, în aceeaºi serie de mãsuri de combatere a poluãrii cu nitraþi Ministerul Mediului mai menþioneazã cã a creat o… paginã de Facebook ºi un cont de Twitter, pentru conºtientizare. Nu se ºtie însã câþi dintre producãtorii agricoli sunt utilizatori de Facebook ºi Twitter ºi în ce mãsurã au ajuns la ei informaþiile despre mãsurile concrete pe care trebuie sã le ia pentru reducerea acestui tip de poluare: depozitarea gunoiului de grajd din gospodãrie pe platforme betonate, utilizarea fertilizanþilor naturali ºi a gunoiului de grajd numai în perioadele optime pentru culturi, respectarea perioadelor de interdicþie impuse de lege, practicarea rotaþiei culturilor ºi a culturilor succesive ºi mãsuri de igienizare în cadrul gospodãriilor. Despre cum s-a reuºit convingerea producãtorilor agricoli sã ia aceste mãsuri simple, pentru reducerea poluãrii, Ministerul Mediului nu spune nimic, în rãspunsul la interpelãrile parlamentare pe aceastã temã.

Controale în derulare Inginerul agronom Viorel Solomie ne-a declarat cã în prezent în Timiº sunt în derulare controale ale Direcþiei Judeþene Agricole, pentru a se vedea care este amploarea acestei po-

luãri cu nitraþi ºi nitriþi la nivelul judeþului: “Deja au fost controlate peste 30 de comune, fiind monitorizate în special zonele cu combinate de creºtere a animalelor. Din punct de vedere al poluãrii cauzate de folosirea de îngrãºãminte chimice, nu aº spune cã este aºa o problemã în Timiº, pentru cã puþini sunt producãtorii agricoli care au bani pentru achiziþionarea acestui tip de fertilizatori. Sunt zone în care, întradevãr, s-au descoperit concentraþii mari de nitraþi ºi nitriþi în apa freaticã, însã nu cred cã acestea au fost cauzate de activitãþile recente de fertilizare a solului. Se ºtie cã nitraþii pot rãmâne perioade destul de mari infiltraþi în sol, dupã care pot ajunge în apa freaticã.

Este posibil ca poluarea de acum sã fie cauzatã de felul în care se fãcea fertilizarea terenurilor agricole înainte de 1989”.

Prof. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului, susþine cã este foarte probabil ca poluarea cu nitraþi ºi nitriþi sã provinã de la folosirea excesivã a îngrãºãmintelor chimice. “Este vorba despre utilizarea unei cantitãþi foarte mari de îngrãºãminte chimice, în mod necorespunzãtor.

Nu cred cã acest tip de poluare provine de la utilizarea de îngrãºãminte naturale. Ar fi nevoie de o cantitate foarte mare de îngrãºãminte naturale pentru a se ajunge la poluarea menþionatã în prezent – peste 200 de tone la hectare,

Conform opiniei unor specialiºti ai Facultãþii de Chimie-Biologie-Geografie a Universitãþii de Vest Timiºoara, depistarea substanþelor toxice din alimente cu nitraþi ºi nitriþi au preocupat dintotdeauna biologii ºi chimiºtii, iar în ultimele decenii chimizarea agriculturii, poluarea mediului ºi industrializarea pe scarã din ce în ce mai mare a alimentaþiei cu utilizarea a numeroase produse de adaos au creat o nouã dimensiune a acestei probleme, cu implicaþii directe asupra sãnãtãþii consumatorilor.

Aceºtia mai spun cã nitraþii ºi nitriþii sunt componenþi naturali ai solului care provin din mineralizarea substanþelor organice azotoase de origine vegetalã ºi animalã. În primul rând, mineralizarea azotului se datoreazã microorganismelor existente în sol, în þãrile cu climat temperat acest proces desfãºurându-se cu maximum de intensitate în sezonul cald. O parte dintre nitraþi ºi nitriþi este absorbitã de cãtre rãdãcinile plantelor ºi serveºte ca materie primã pentru sinteza proteinelor ºi a altor compuºi cu azot, iar altã parte este antrenatã de apele de suprafaþã sau de cele care traverseazã solul, regãsindu-se în apele curgãtoare subterane ºi de suprafaþã. “În mod natural, între nitraþii ºi nitriþii din sol, apã ºi plante, existã un echilibru, care poate fi însã rupt de utilizarea intensivã în agriculturã a îngrãºãmintelor organice naturale ºi, mai ales, a celor azotoase sintetice. Din pãcate, produºii de degradare îmbogãþesc solul ºi se pot acumula în plantele cultivate pânã la concentraþii dãunãtoare pentru consumatori”, precizeazã conf. dr. ing. Constantin Bolcu, de la Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie a Universitãþii de Vest.

Apã “otrãvitã” în mai multe localitãþi din Timiº Timiºul are zeci de localitãþi unde apa din fântâni este periculoasã pentru sãnãtatea populaþiei. Deta, Piºchia, Maºloc ºi Variaº sunt doar câteva dintre localitãþile poluate cu nitraþi, potenþial cancerigeni. Conform legislaþiei în domeniul apei potabile, fiecare Primãrie are obligaþia de a preleva probe de apã de pe raza localitãþilor pe care

le are în administrare de cel puþin patru ori pe an, probele fiind verificate în laboratoarele Inspectoratului de Poliþie Sanitarã ºi Medicinã Preventivã.

Potrivit specialiºtilor Sanepid, zonele Deta, Piºchia, Maºloc, Gãtaia, Sculia ºi Variaº au în continuare probleme cu nitraþii, cu valori de circa 80, 90 de miligrame pe litru de apã, faþã de

50 de miligrame cât e admis. Existã risc de intoxicaþie cu nitraþi, care sunt ºi substanþe cancerigene. În zonele respective, apa de la fântâni nu este potabilã. Majoritatea locuitorilor s-au racordat la reþele de apã sau îºi cumpãrã apã îmbuteliatã. Sunt însã ºi oameni care beau tot din fântâni pentru cã s-au obiºnuit, deºi este periculoasã

pentru sãnãtate. Apa cu nitraþi poate fi fatalã bebeluºilor, dacã mamele folosesc apa pentru ceai sau pentru dizolvarea laptelui praf.

Pe de altã parte, exceptând problema nitraþilor, în Timiº sunt ºi localitãþi care înregistreazã depãºiri la valorile de amoniu, mangan ºi fier în apã. Datele prelevate au arãtat cã valorile la

amoniu erau de peste 0,5 mg/litru de apã în localitãþile Pietroasa Mare, Victor Vlad Delamarina, Foeni, Sãcãlaz, Cenad, Cenei ºi Gãtaia. De asemenea, s-a înregistrat peste 0,2 mg de fier la un litru de apã la Foeni, Sãcãlaz, Beregsãu, Cenei ºi zona Spitalului Gãtaia, iar la mangan valorile depãºeau 0,5 mg/l apã în Gãtaia, Sãcãlaz, Sânandrei ºi Cenei.

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

14 - 17 noiembrie 2013

Timiºoara numeºte “Doctor Honoris Causa” unul dintre cei mai mari medici ortopezi ai lumii Lumea medicalã din Timiºoara se pregãteºte de o conferinþã internaþionalã pe probleme de ortopedie ºi traumatologie.

Totodatã, unuia dintre profesorii de talie mondialã în ortopedie îi va fi decernat titlul de “Doctor Honoris Causa”. oana.dima@timpolis.ro

“Actualitãþi în ortopedie ºi traumatologie” este titlul conferinþei internaþionale organizate de Asociaþia pentru Dezvoltarea Ortopediei din Timiºoara ºi Judeþul Timiº, eveniment care va avea loc în cadrul Zilelor Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara, sãrbãtorite în perioada 21 - 22 noiembrie.

Printre manifestãrile grupate în cadrul Zilelor Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara, se numãrã inaugurarea Centrului de formare ºi cercetare interdisciplinarã, la Facultatea de Farmacie a U.M.F. Timiºoara, organizarea unei

sesiuni ºtiinþifice internaþionale “Tendinþe în educaþia medicalã europeanã”, a unui Simpozion de medicinã molecularã, de asemenea cu participare internaþionalã, a unui simpozion numit „Medicina muncii în Banat” ºi, nu în ultimul rând, acordarea titlului de „Doctor Honoris Causa” profesorului universitar dr. Aleksandr Laka, profesor de ortopedie al Facultãþii de Medicinã din cadrul Universitãþii Ruse a Prieteniei Popoarelor din Moscova. În toamna anului trecut, o echipã de la Moscova, condusã de profesorul Aleksandr Laka împreunã cu o echipã de la Clinica 2 Ortopedie au operat o pacientã afectatã de scoliozã, uzitând de un instrumentar care nu s-a mai folosit pânã la momentul respectiv în România, inventat de ei ºi omologat deja în U.E. Intervenþia chirurgicalã a fost transmisã live pentru toþi medicii din cele douã Clinici de Ortopedie de la Timiºoara, iar dupã operaþie, specialiºtii ruºi au donat Clinicii II Ortopedie tot acest instrumentar.

În iulie anul acesta, prof. Laka a susþinut, la Timiºoara, o conferinþã intitulatã “Corecþia chirurgicalã a scoliozei idiopatice”, coordonând, totodatã, echipa specializatã a Clinicii 2 Ortopedie în efectuarea a douã intervenþii chirurgicale.

Anul trecut, tot ADOrT – asociaþie înfiinþatã în ideea de a avea un grad de independenþã financiarã faþã de Bucureºti, pentru organizarea de manifestãri ºtiinþifice, academice, pentru traininguri, cursuri ºi demonstraþii operatorii –, condusã de prof. dr. Dan V. Poenaru, preºedintele Societãþii de Ortopedie ºi Traumatologie din România ºi ºef al Clinicii II de Ortopedie ºi Traumatologie Timiºoara, a organizat un eveniment similar. Conferinþa euroregionalã “Tehnologii moderne în ortopedie ºi traumatologie”, care a avut loc în zilele de 2 ºi 3 noiembrie 2012, a reunit aproape 200 de medici specialiºti din þarã ºi din strãinãtate, printre statele participante numã-

Aleksandr Laka rându-se Ungaria, Serbia, Franþa, Germania, Polonia, Israel, Rusia, Tunisia ºi Turcia. Printre cei prezenþi au fost Wilhelm Friedl, din Germania, Toth Kalman ºi Endre Varga, din Ungaria, Marius Scarlat, din Franþa, Erwin Sucher, din Israel, Milorad Mitkovic ºi Saºa Milenkovic, din Serbia, Alexandr Laka ºi Alexandr

Dan V. Poenaru Gubin, din Rusia. Au fost dezbãtute aspecte privind tehnologiile moderne în tratamentul herniei de disc, managementul terapeutic complex al plãgilor în ortopedie, cuplurile de frecare actuale în artroplastie, dar ºi aspecte despre tehnica Ilizarov, o metodã altenativã de tratament în ortopedie.

Ultima modã în materie de tratamente de înfrumuseþare

Baia de þipari, între eficienþã ºi risc Scufundarea într-un bazin cu þipari de lungimea unui creion a devenit ultima modã în materie de tratamente de înfrumuseþare în Marea Britanie. Specialiºtii din domeniul sãnãtãþii avertizeazã, însã, cã aceastã metodã de exfoliere a pielii este extrem de periculoasã pentru oameni.

Un test de sânge ar putea fi folosit pentru detectarea gradului de rãspândire a cancerului de piele Un simplu test de sânge ar putea fi folosit pentru detectarea gradului de rãspândire a cancerului de piele, care este greu de diagnosticat, conform cercetãtorilor de la Universitatea Dundee, din Scoþia.

TIMPOLIS

Cercetãtorii scoþieni afirmã cã testul se bazeazã pe mãsurarea nivelurilor unei gene, TFP12, din ADN-ul sângelui.

Aceeaºi echipã de cercetare a identificat alt biomarker potenþial, NT5E, care pare a fi asociat cu rãspândirea forme-

lor agresive de melanom, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Oamenii de ºtiinþã, care ºi-au prezentat descoperirea zilele acestea, la conferinþa Institutului Naþional de Cercetare a Cancerului din Liverpool, susþin cã testul de sânge ar putea fi o posibilã þintã pentru dezvoltarea unor tratamente noi care sã distrugã melanoamele, mai ales în cazul acelor forme de cancer care s-au extins la creier, plãmâni ºi la alte organe. “Utilizarea unui test de sânge asigurã baza pentru un mod simplu ºi precis de a descoperi

de 23 de ani un reper al cetãþii

gradul de rãspândire a bolii (...) ºi poate duce la o diagnosticare mai rapidã ºi la noi tratamente, pacienþii ºi doctorii având astfel o ºansã mult mai mare de a învinge boala”, declarã Tim Crook, autor al studiului ºi oncolog consultant la Universitatea Dundee. În prezent, peste 40% din pacienþii bolnavi de cancer de piele trãiesc cel puþin zece ani de la depistarea maladiei, dar specialiºtii afirmã cã mai sunt încã multe lucruri de fãcut pentru tratarea pacienþilor cu forme de cancer care s-au rãspândit la alte organe.

Noua metodã de exfoliere, importatã din China ºi care constã în cufundarea corpului într-un bazin cu þipari minusculi, a început sã pãtrundã tot mai mult în spa-urile ºi saloanele de înfrumuseþare din Marea Britanie, anunþã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Ex-

perþii avertizeazã, însã, cã acest tratament de înfrumuseþare nu este suficient reglementat ºi prezintã riscuri pentru sãnãtate. Wendy Nixon, consultant pe probleme de sãnãtate ºi siguranþã publicã, a afirmat la o conferinþã gãzduitã de Institutul pentru Sãnãtatea Mediului, cã au existat probleme cu noua metodã de exfoliere, mai ales în cazul celor care au purtat costume de baie mai largi. Aceasta a dat exemplul lui Zhang Nan, un bãrbat în vârstã de 56 de ani din provincia Hubei, China, în cazul cãruia “un þipar a pãtruns în organele genitale, apoi a ajuns în rinichi, iar bãrbatul respectiv a trecut printr-o operaþie de trei ore pentru a fi salvat”.

Folosirea þiparilor pentru exfoliere a fost precedatã de

altã metodã de înfrumuseþare controversatã, pedichiura cu ajutorul peºtilor, apãrutã în Marea Britanie, în 2011. Experþii din domeniul sãnãtãþii avertizeazã cã pedichiura spa cu ajutorul peºtilor, care ciugulesc celulele moarte de pe picioarele clienþilor, ar putea rãspândi boli precum SIDA ºi hepatita C, deºi procedura se mai practicã încã în anumite saloane spa ºi la festivaluri ºi târguri de profil. În plus, Agenþia Guvernamentalã de Protecþie a Sãnãtãþii din Marea Britanie a afirmat cã persoanele bolnave de diabet, psoriazis sau cele cu sistem imunitar slãbit sunt în special vulnerabile ºi nu ar trebui sã urmeze aceste tratamente de îngrijire corporalã. (TP)

Þipari de lungimea unui creion au devenit ultima modã în materie de tratamente de înfrumuseþare în Marea Britanie

integrame

14 - 17 noiembrie 2013

15

- I-am zis sotului meu ca, daca nu îmi cumpara o rochie noua, ies goala pe strada, sa vada lumea ca nu am cu ce sa ma îmbrac!

- Si ce a zis?

- Daca tot iesi, adu-mi si mie doua beri! l - Lenuto, iar ne-au invadat ciorile gradina! îi zic nevestemii.

Degeaba am pus sperietoarea aia…

- Si ce-ai vrea sa fac eu acuma?! raspunse ea, intrigata.

- Mai cheam-o si tu pe maica-ta în vizita pe la noi…

Un tip jefuieste o banca, ascunde banii , dar în cele din urma este prins.

Adus în fata judecatorului, acesta îi spune: – Dom’le, daca dai banii înapoi, îti voi micsora pedeapsa!

– Auzi dom’le? Daca voiam sa dau banii înapoi, faceam un împrumut !!! l

O doamnã la psiholog. Acesta îi spune: - Saptamâna viitoare vom lucra cu inconstientul.

Ea-i raspunde: - Nu cred ca sotul vrea sa vina… l O vecina da peste un pusti care sta pe scari si plânge.

- Ce-ai patit, puisor?, îl întreaba ea.

- Tata a patit-o, se smiorcaie pustiul. S-a lovit la deget cu un ciocan.

- Si atunci tu de ce plângi?

- Pentru ca la început am râs.

Un francez este întrebat: - Ce va place mai mult - vinul sau femeile?

Acela raspunde: -Depinde de data fabricãrii! l Un american, un italian si un român, la Poarta Raiului, sunt întrebati de ce au murit: - Eu mi-am cumparat un Bugatti Veyron, spune americanul…

- Si?!

- Si am vrut sa vad cum este la viteza maxima… am intrat într-un copac cu 500 la ora.

- Eu mi-am cumparat un Ferrari, spune italianul..

- Si?!

- Si am vrut sa vad cum este la viteza maxima dar am pierdut controlul volanului la 360Km/h si am intrat în parapeti.

- Eu mi-am cumparat un Q7, spune românul…

- Si?!

- Si am murit de foame… l Un tip jefuieste o banca, ascunde banii , dar în cele din urma este prins.

Adus în fata judecatorului, acesta îi spune: – Dom’le, daca dai banii înapoi, îti voi micsora pedeapsa!

– Auzi dom’le? Daca voiam sa dau banii înapoi, faceam un împrumut !!! l Puteti ghici câti ani am? Întreaba cochet o doamna - Scuzati-ma, dar nu am idee!

Va dau un indiciu: fiica-mea merge la gradinita.

- E educatoare?

de 23 de ani un reper al cetãþii

16

14 - 17 noiembrie 2013

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 23 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.