a Europei Alexandru Iliescu

ALEXANDRU ILIESCU C omisia Europeană a lansat pe 19 iulie 2021 două noi alianțe industriale: Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și Alianța europeană pentru date industriale, edge computing și tehnologii de tip cloud.

Cele două noi alianţe vor promova următoarea generaţie de microcipuri de procesoare industriale de tip cloud/edge computing și vor furniza UE capacităţile necesare pentru a-și consolida infrastructurile, produsele și serviciile digitale esenţiale. Alianţele vor reuni companii, reprezentanţi ai statelor membre, mediul academic, utilizatori, precum și organizaţii de cercetare și tehnologie.

Microcipurile, inclusiv procesoarele, sunt tehnologii-cheie care alimentează toate dispozitivele și echipamentele electronice pe care le folosim în prezent. O gamă largă de activităţi economice se bazează pe cipuri, care determină nivelul de eficienţă energetică și de securitate a acestor activităţi. Capacităţile de dezvoltare a procesoarelor și a cipurilor sunt esenţiale pentru viitorul celor mai avansate economii actuale.

tehnologiile semiconductorilor va fi un instrumentUE în acest domeniu. Aceasta va identifica și va remedia blocajele, nevoile și dependenţele actuale din întreaga industrie. Alianţa va defini strategii tehnologice menite să asigure faptul că Europa are capacitatea de a proiecta și de a produce cele mai avansate cipuri, reducând totodată dependenţele strategice globale prin creșterea la 20%, până în 2030, a cotei sale în producţia mondială de semiconductori.

În acest scop, alianţa urmărește să determine capacitatea de proiectare și de producţie necesară pentru producerea următoarei generaţii de procesoare și de componente electronice fiabile. Aceasta va însemna trecerea la o capacitate de producţie europeană de la noduri de 16 nanometri (nm) la noduri de 10 nm pentru a satisface nevoile actuale ale Europei, precum și trecerea de la 5 la 2 nm și mai puţin, pentru a anticipa nevoile tehnologice viitoare. Cele mai avansate tipuri de semiconductori sunt mai performante și au potenţialul de a reduce masiv energia utilizată de toate dispozitivele în care sunt integraţi, de la telefoane la centrele de date.

După cum s-a subliniat în Strategia europeană privind datele, volumul datelor generate crește semnificativ și se preconizează că o parte considerabilă a acestora va fi prelucrată cu ajutorul Edge computing (80% până în 2025, faţă de doar 20% în prezent), mai aproape de utilizatori și acolo unde sunt generate. Această schimbare reprezintă o oportunitate majoră pentru UE de a-și

consolida propriile capacităţi de cloud și de vârf și, prin urmare, suveranitatea sa tehnologică. Această evoluţie va necesita dezvoltarea și implementarea unor tehnologii cu totul noi de prelucrare a datelor, care să cuprindă tehnicile de Edge computing, îndepărtându-se de modelele centralizate integral de infrastructuri de prelucrare a datelor.

Alianța europeană va promova apariţia tehnologiilor de tip cloud și de vârf disruptive care sunt foarte sigure, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, fiind pe deplin interoperabile și promovând încrederea utilizatorilor de servicii cloud în toate sectoarele. Alianţa va răspunde nevoilor specifice ale cetăţenilor, ale întreprinderilor și ale sectorului public din UE (inclusiv în scopuri militare și de securitate) în materie de prelucrare a datelor extrem de sensibile, stimulând în același timp competitivitatea industriei UE în domeniul tehnologiilor de tip cloud și al celor de vârf. odată cu noile comenzi din industria auto s-a ajuns în punctul în care cererea a depășit oferta.

n cele mai înalte standarde în ceea ce privește interoperabilitatea și portabilitatea/reversibilitatea, deschiderea și transparenţa; n cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecţia datelor, securitatea cibernetică și suveranitatea datelor; n tehnologii de ultimă oră în ceea ce privește eficienţa energetică și durabilitatea; n respectarea celor mai bune practici europene în domeniul tehnologiilor de tip cloud, inclusiv prin aderarea la standardele, codurile de conduită și sistemele de certificare relevante.

În primele luni ale anului trecut, după vânzările slabe și sistările de producţie, producătorii din industria auto au renunţat la acumularea de stocuri de componente electronice. Simultan, din cauza pandemiei, s-a înregistrat o creștere în vânzările de electronice, astfel crescând cererea de semiconductori din partea producătorilor de electronice.

În partea a doua a anului 2020, vânzările auto au reînceput să crească, acest lucru a dus la creșterea cererii venită din partea producătorilor auto. Fabricile de semiconductori erau deja asaltate de comenzi din industria de electronice, iar Conform ACAROM, actuala criză globală a aprovizionării cu semiconductori în industria auto (mai precis de circuite integrate sau cipuri) a devenit extrem de îngrijorătoare pentru cei din domeniu, întrerupând sau încetinind producţia de automobile. În contextul pandemiei de COVID19, a devenit mult mai vizibilă remodelarea industriei globale de cipuri și elemente de microelectronică, în care China ţintește o poziţie dominantă. Astfel, este clar că industria auto va trebui să revizuiască în mod fundamental și rapid procesele și sursele sale de aprovizionare cu cipuri bazate pe semiconductori.

„Semiconductorii par a fi «noul petrol» întro economie mondială tensionată și se pare ca «războiul» semiconductorilor se află abia la început.”

În acest moment, pe piaţa internaţională de circuite integrate, SUA au o cotă de 12% din producţia mondială (faţă de 37% în 1990), China 15% faţă de 0%, iar Europa 9% faţă de 44%.

Problema principală, conform ACAROM, este cea a microcontrolerelor, domeniu în care 7 producători mondiali livrează 95% din necesarul pieţei auto globale. Cei 7 depind însă de un subcontractant taiwanez de cipuri specifice, TSMC –Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, cel mai important din lume, cu o uzină uriașă de 17 miliarde dolari, care furnizează cipuri pentru 70% din piaţa mondială de microcontrolere, indispensabile automobilelor actuale, în timp ce asigură ponderea livrărilor de cipuri și pentru alte utilizări. Alţi jucători asiatici importanţi pe această piaţă sunt Samsung (Coreea de Sud) și Renesais Electronics (Japonia).

Având în vedere influenţa pe care o are oprirea sectorului auto asupra economiei europene, încă de anul trecut, industria semiconductorilor a devenit o preocupare importantă pentru ţările din Uniunea Europeană, în condiţiile în care cele mai multe dintre companiile producătoare sunt în afara Europei.

Astfel, în luna februarie a acestui an, la nivel european, grupurile Renault, Stellantis (Fiat, Peugeot-Citroen, Opel), dar și VW sau Ford au anunţat opriri de producţie din cauza lipsei componentelor electronice. În cazul Grupului Renault, francezii au oprit producţia în Franţa la o uzină, în cele două locaţii din Maroc, dar și în România, la Mioveni. De asemenea, Ford Craiova a anunţat suspendarea producţiei de vehicule și motoare ca urmare a problemelor legate de furnizarea de semiconductori care afectează o mare parte din industria auto globală. Problemele au continuat și în lunile următoare. Spre exemplu, în aceste zile, compania VW a anunţat că va livra automobile fără sisteme de navigaţie și radio. Se pare ca este vorba despre modelul VW Fox care urmează sa fie vândut în Brazilia fără sistemul de navigaţie și cel de divertisment. Preţul a fost schimbat la 61.690 de reali, aprox. 10.000 de euro, ca și compensaţie pentru lipsa dotărilor, anunţă Mediafax.

Ca urmare a actualei crize a semiconductorilor, SUA a decis să susţină construirea unei fabrici de

foarte mare capacitate în Arizona pe tehnologie TSMC și, desigur, va îngrădi exportul de tehnologii de producţie și de softuri occidentale către China. Pentru această decizie există și argumente de ordin militar.

Pe de altă parte cancelarul german, Angela Merkel, declară: „Mă simt frustrată că un bloc mare, precum Uniunea Europeană, nu este capabil să producă suficiente cipuri”, subliniind riscul dependenţei exagerate de producătorii asiatici și adaugă: „avem nevoie de fiabilitate in sourcing, astfel ca evenimente exterioare să nu ducă la nerespectarea contractelor de livrări”, subliniind cu ironie că majoritatea mașinilor utilizate pentru fabricarea cipurilor se fabrică în Germania.

Bosch a deschis pe 7 iunie la Dresda una dintre cele mai moderne fabrici de plăcuţe semiconductoare din lume. Echipamentele de înaltă automatizare, complet conectate și procesele integrate, combinate cu inteligenţa artificială (IA), fac din locaţia din Dresda o fabrică inteligentă și un pionier în materie de Industrie 4.0. Investiţia în unitatea de înaltă tehnologie este de aproximativ un miliard de euro. Aceasta este cea mai mare investiţie unică din istoria de peste 130 de ani a companiei. Pentru clienţii din industria auto, producţia de cipuri va începe în septembrie, cu trei luni mai devreme decât era planificat. În același context, pe 25 iunie 2021, Renault Group și STMicroelectronics au anunţat încheierea unui acord de cooperare strategică în domeniul concepţiei, dezvoltării, fabricării și furnizării către Renault Group a unor produse și soluţii adaptate pentru sistemele de electronică de putere instalate pe vehiculele cu baterie și hibride.

Conform edupedu.ro, încă de la finalul anului 2020 există în România, sub egida Academiei Române, o iniţiativă prin care se dorește ca România să devină producător de cipuri prin crearea unui „ecosistem naţional în microelectronică”.

Grupul de Lucru reunește profesori, cercetători și reprezentanţi ai industriei. Putem enumera companiile: Continental Automotive România, Infineon Technologies România, NXP România, Simea (Siemens) Sibiu, AlfaRom, precum și

universitățile și institutele de cercetare implicate: Universitatea Politehnica București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj, Universitatea Tehnică Iași, Institutul de Cercetare Microtehnologie. Grupul este condus de Gheorghe Ștefan, profesor la Universitatea Politehnica București și membru corespondent al Academiei Române. Grupul de Lucru consideră că România este bine poziţionată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambiţios, ţara noastră având deja o istorie în domeniu, și care este continuată în mai multe centre de excelenţă din ţară: n găzduiește deja investiţii industriale semnificative, de mare interes european (ca industria auto), incluzând unităţi de producţie și de cercetaredezvoltare; n poate mobiliza fonduri importante din resurse naţionale și europene (depășind 60 miliarde de euro în programul-cadru curent); n este atractivă economic prin costuri sub media europeană; n dispune de resurse umane cu calificare demonstrată pe plan naţional și internaţional; n și nu în ultimul rând, are o semnificativă rezervă demografică care poate fi orientată spre acest domeniu printr-un program agresiv în educaţie.

Grupul consideră că angajarea României în IPCEI-ME-2 va avea un efect imediat în economie și un efect pe termen mediu asupra progresului general al ţării. Grupul de Lucru va continua să exploreze: n consolidarea propunerilor și actorilor întrun scenariu care să maximizeze participarea, contribuţiile, beneficiile pentru economia naţională și impactul european; n identificarea și câștigarea de parteneri externi pentru acţiuni comune și colaborare; n rafinarea ipotezelor de investiţii cu datele necesare formulării propunerii de IPCEI.

Pentru a racorda ţara la efortul european, autorităţile române trebuie să structureze strategiile naţionale ţinând cont de: n În toate planurile naţionale, DIGITALIZAREA trebuie aliniată cu definiţia EU pentru a include în prima poziţie MICROELECTRONICA; n Acest program ambiţios cere contribuţii din mai multe surse cu mecanisme de orientare și finanţare diferite. Este imperios necesar ca Ministerele de resort, în particular MEAT (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului), Ministerul Investiţiilor și Proiectelor Europene (MIPE), MCID, Ministerul Educaţiei (ME) și, potenţial, Ministerul Apărării Naţionale, (MApN, pentru tehnologii „dual use”) să creeze un mecanism comun prin care propunerea naţională privind IPCE-ME-2 să fie corelată, între altele cu PNRR, POCIDIF, POR, PNCDI și cu „echipamentele majore” ale MApN; n Dacă România decide să fie activă în acest domeniu, ar trebui să se implice activ în explorarea scenariilor de investiţii care are loc la nivel european.

Implicarea României va duce la crearea a 4-6 hub-uri de Inovare Digitală „instalate unde există deja activităţi industriale, universitare și de cercetare, ca element de bază al politicii de Specializare Inteligentă a Agenţiilor de Dezvoltare Regionale”. Industria semiconductorilor a fost una dintre cele mai rezistente pieţe în 2020. Deși a provocat o recesiune globală profundă în 2020, pandemia Covid-19 a stimulat o accelerare a transformării digitale mondiale, având ca rezultat o creștere remarcabil de robustă a pieţei semiconductorilor. A