cum masurau stramosii

Page 42

clá obfte sa socotefte a fi clè-i docai palme fi jumiltate"°, deci ceva mai mult de o jutnà'tate de metru.

In secolul al XVIII-lea si in prima jurnältate a secolului al XIX-lea, pasul a fost tot mai putin folosit ca msäsurà de lungime, locul sIu luindu-1 stinjenul. Irr pasi continuau se màsoare inssä p'áminturile care fuseser5. calculate in secolele

anterioare cu pasul. De pilca, la 19 sept. 1845 se trimit niste

hotarnici la Olteni sl aleagái 60 de pasi de ocini dupäi o

hotIrnicie din 1766. Ca másurá', pasul a continuat sà: fie folosit in unele localitIti din tail si dupà introducerea sistemului metric. La 1878, in r'áspunsurile la un chestionar trimise de la IonestiGorj, se adita cà, ,,dei stinjenul este unitatea de mäsur'ä, oamenii m'äsoarI mai obisnuit cu pasul, considerind doi pafi buni un stinjen"2. Pasta avea deci aproape 1 m. In m'ásurà modernál, pasul de patru palme, egal cu jurn5.tate de stinjen, avea circa 1 m sau, mai exact, 0,980 m, socotit cu palma domneasc'l a stinjenului lui $erban vocrá, 1,010 m cu aceea a stinjenului lui Constantin Brincoveanu. Pasul de sase palme avea 1,470 m, m5.surat cu primul stinjen, si 1,515 m cu cel de al doilea. Aceastil masurc't a pasului este foarte apropiará de aceea a pasului roman, care avea 1,479 mls, ceea ce constituie un indiciu despre originea romanà a m5.surii folosite in Tara Româneaseá.

In Moldova pasul a fost mult mai adesea folosit deck in Tara Româneaseá, fiind, de altfel, mentionat si mai devreme documentele

In

interne,

la

28

mai

1470,

cind

pasii

Hopotnufin) de ocinà apar alàturi de falce, m5surI de suprafatà'''. Dupà aceastsä daei, pasul este amintit in sute de documente, indeosebi in secolele XVIIXVIII, cind turile se m5surau foarte adesea in pasi, pe una sau dousi din dimensiuni. Ca si in Tara Româneascál, se intilnesc in docu10 Acad. R.S.Romania, ms. rom. 848, f. 24 v. Arh. st. Buc., Inaltul Divan, dos. 128/1842. 12 Acad. R.S. Romania, ms. 3438, f. 21 v. 13 P. HuLTSCH, Griechische und römische Metrologie, Berlin, 1882, p. 701

si Lumina", 1863, p. 60. 14 Doc, priv. ist. Rom., A, veac. XIVXV, p. 373. 42

www.dacoromanica.ro


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.