La 1851 satenii erau obligati s secere proprietarului pe moia caruia locuiau cite doua clai i jumitate a cite 26 de snopP°. Dupa informatiile date de agronomul Ion Ionescu de la Brad, in atará de aceasta dale de 26 de snopi care era cea ob4nuitá mai exista o claie mai mare, numita calugareasca", ce avea
28 de snopi20. Trebuie sa retinem ca claia din Tara Romaneascii era aproximativ egala cu aceea din Transilvania. Cu elaia se m'asura uneori çi finul; la 1738, la Hurezi,
claia de fin era considerata ca de cite 15 cotige"21, iar la 1794, in Romanati, claia de fin era ca de 20 de care"22. Claia de fin era deci mai mare decit aceea de gnu. In Moldova, la mijlocul secolului al XIX-lea, capita de fin era mai mica deoit stogul, masurind patru stinjeni imprejur trei stinjeni peste cap23. Ea cuprindea patru care çi jumatate24. Cit prive§te claia, aceasta a fost folosita §i in Moldova, Indeosebi pentru a stabili norma de lucru datorata de sateni stapinilor de moçii. In wzarnintele din secolul al XVIII-lea, se precizeaza cà aceasta norma era de trei clai de secera pe zi25, iar in arzámintul dat coloni§tilor bulgari din Moldova, la 1830, se prevedea ea ace§tia erau obligavi sa secere zilnic cite doua clai a cite 30 de snopi, snopul fiind ca §i in Tara Romaneasca
de 4 palme imprejur23 bis.
3) CARUL
A fost nu numai o m'asura' de greutate, ci §i una de volum, utilizata in Transilvania i Tara Romaneasca. In Transilvania, carul (indeosebi de fin) avea o acceptiune aa cum am vazut cunoscuta In toata lumea, de indatä ce is I. BujoREANu, Conectiune, p. 523. S° ION IONESCU DE LA BRAD, Arenda mo§iilor, Bucuresti, 1864, p.1 45.
al N. IoRGA, Studii §i doc., XIV, p. 58. Vezi i Condica Vistieriei lui C. Brincoveanu, p. 268, unde claia de fin este socotita 4 talen. 22 Doc. priv. relafiile agrare, I, p. 823.
" I. GHIc.A, op. cit., p. 57 si I. IoNEScu DE LA BRAD, Calendarul, p.49. U Acad. R. S. Romania, MCCXI4VII/278. " R. ROSETTI, Pdmintul, sdtenii i stdpinii, pp. 464,468; vezi si p.510. 21 bis. Romanoslavica", III, 1958, p. 124. Existan i snopi de 5
palme imprejur (Epitropia Sf. Spiridon., dos. 9/1826-38, f. 16).
299
www.dacoromanica.ro