In Transilvania, merta (mercze sau vica, veka) a fost o másurá mid.' de capacitate, care a devenit submul-dplul gále-
tii. Ea a fost utilizatá foarte mult, tindeosebi la Tnásuratul cerealelor. La 1820, de pilca, locuitorii din mai multe sate din Transilvania declarau cá nu stiau ce este másura Beciului (Vienei), deoarece ei foloseau mierta Ardealului" care era de 16 cupe333, deci circa 22,5 1, capacita.te apropiatá de a ferde-
lei. In secolele XVIXVIII, merta s-a mai numit si veka sau vic2i334, in documente intilnindu-se expresia metreta veka vocata"335. Pe lingá mertá, romancii au folosit si termenul de
vicá. De pilca, la 1786, in regiunea Bihor, slut aTnintite o
vicá de málai, o jumátate de yid de slmintá de cinepI etc.336. Cu privire la raportul dintre mertá si gáleatá, remarcám cl acesta nu a fost mereu acelasi; uneori galeata avea patru merre (in acest caz merta fiind egall cu ferdela)337, alteori eileata avea opt merre. Astfel, In secolul al XVI4ea, gáleata mare de Cluj avea opt vica sau merte338, in timp ce gáleata de Kosice (Casovia) numai patru339. De aceea, In documentele redactate
In limba latiná, merra este numita uneori octualia, alteori quartaliam. Sint si cazuri In care merra era egala cu o jumaLate de cibla, cum se intimplá. la 1513 la Soimus341.
In douá Aritmetici, tipárite una la 1777 si alta la 1805,
stirile despre capacitatea mertei sint si mai diferite. In prima, se spune &I in Austria (fárá sI se ararte dacà vtirea e valabill
si pentru Transilvania), ctbla avea trei másuri (mezen), o
másurá avea 4 wiertel (merle), iar merta douá pátrare342; in cea de a doua Aritmetica, cibla e consideratá de douI merte, merla de dousi pátrare, iar pátrarul de 20 si de 15 ocale343, 233
T. METES, Viala agrard, pp. 225, 228.
334 D. PRODAN, lobeIgia, II, p. 236 si I, p. 271.
382 "Szazadok", 1923, p. 129.
333 T. Row, Inscriplii bihorene, p. 70. 337 Vezi si Anuarul Inst. de istorie nationa15." 1942, p. 366.
Cluj, VIII, 1939
338 Monumenta Comitialia, III, pp. 123-124, IV, p. 430 si D. PRoDAN,
op. cit., II, p. 567. 333 Ibidem, p. 204. Vezi si p. 539. 343 Ibidem, pp. 149 si 761. Alteori insà octualia e tradus cu mAsurii (ibidem, p. 791).
"Studii ai mat, de istorie medie", II, 1957, p. 437. 342 Ducere de mind cdtre aritmeticd, p. 94. 133 GR. OBRADOVICI, op. cit., p. 49. 199
www.dacoromanica.ro