piati de aceea a vedrei, mIsurind 12,96 1200. In Transilvania, dupi psárerea Enunei Lederer, urna era ca i vadra prçit in opt octalii, tnsásurind inssi 10,18 1, iar in secolul al XIX-lea 11 12°1.
DupI o informatie din secolul al XVI-lea, la 1587, urna (adid vadra) de Oradea era cam deopotrivi sau i intrece barilul de Italia"202. In Italia, barilul avea o capacitate variabill de la o localitate la alta, astfel incit ne este greu sà sta-
bilim cu precizie m'árimea urnei. Astfel, la Florenta avea 45,58 1 pentru vin si 33,43 1 pentru ulei, la Genova 79,50 pentru vin si 65,48 pentru ulei, la Roma, 58,34 i 57,48 etc.203.
In once caz, urna de Oradea Mare trebuie sà fi avut circa 40-60 1, deci o capacitate destul de mare. at priveste urna de Baia Mare, la 1642 se susvine
cá." »id
est sedecim justos Budenses, et non ultra capientur"204.
Denumirea de urnI a fost folositI si in Moldova de preotii catolici din Iasi, care calculau in urne cantitItile de vin primite de la credinciosi2°5.
e) Cupa (octalia, eytel, achtel) a fost o mIsuei mieá de capacitate, asemkiatoare ocalei, folositl numai in Transilvania, unde era considerat5., in general, a opta parte a vedrei206. Ea este amintiti in documente fie cu numele latinesc octalia, fie cu acela german de eytel. De pild5., la 1551, vinul se vindea cu trei dinari pentru o octale Colosvariense207, iar la 1726, In regiunea Fà'gáras, otetul i alunele se m'isurau cu eitelu12°8. Romanii Ii spuneau insä. tot cu un termen latinesc
cupiz-2o9.
°° M op. cit., p. 69. Vezi l Dictionarul lui Laurian si Massim, I, s. v., uncle urna este consideratfi de 40 de litre. 221 K. LEDERER, op. cit., in Szazadok", 1923, pp. 315, 316. 302 A. VERESS, Epistolae et acta Jesuitarum, II, p. 222. 203 Enciclopedia italiana, s. v. 2" KOLOSVARI-OVARY, op. cit., III, p. 619. 5554N. IORGA, Studii doc., III, pp. 64, 65, 67 passim. 2136 D. PRODAN, Iobagia, II, pp. 576, 580, 653 si III, p. 3, Anuarul Inst. de istorie" Cluj, 1958-1959, p. 67, Gazeta de Transilvania", 29 oct. 1838 etc. 2°7 Monumenta Comitialia, I, p. 344. Vezrsi Armand Inst. de istorie
nationall", Cluj, VIII, 1939-1942, p. 368: 2" T. METES, Situatia economic& pp. 283, 321 passim. 555 IDEM, Via fa agrard, pp. 179, 219.
100
www.dacoromanica.ro