o banivä cu trei spice de griu, asezate pe o corabie) dintr-o vreme mult mai tirzie, cind in orasele noastre pontice se folosea un sistem ponderal deosebit de cel intemeiat pe mina grea babiloneana.
Putem afirma totusi cà acesta a fost cel mai vechi sistem ponderal folosit in orasele noastre pontice, adus de citre colonistii milesieni din Asia Mica in Dobrogea.
La cele mai vechi drahme histriene de argint cintarind 8,40 g, sistemul ponderal din care fac ele parte pornea de la mina grea de 840 g. Faptul ca ni s-au pästrat citeva subunitati ponderale de acest gen ne permite sa afirmam ei colonistii greci din aceastä regiune au folosit, cel putin in secolele VIV 1.e.n., urrnatorul sistem de greutki: mina (mna) 840 g 1/2 mina (hemi) 420 g 1/3 mina (trité) 280 g 1/4 minà (tetarte') 210 g 1/6 minä (hecté) 140 g 1/8 mina (ogle.) 105 g
In a doua jumätate a secolului al V-lea i.e.n., acest sistem ponderal i monetar de la Histria a fost inlocuit cu un altul,
cunoscut sub numele de sistemul fenician. Intr-adevar, desi nu avem Oda acum nici un pond care sä se incadreze acestui sistem, faptul ea drahmele histriene din aceastä vreme au greutatea de 7,02-6,82 g, ce corespunde sistemului fenician puTin redus, dovedeste ea, cel putin pentru o anumitä perioadä, s-a folosit i acest sistem. In once caz, monede avind aceastä greutate apar i in alte doua colonii milesiene din Pontul Euxin, i anume la Panticapaion i Sinope. Alte trei ultime categorii de ponduri Ii fac aparivia in epoca elenistica. Ele fac parte din sistemul minei vechi atice (654,9 g), a minei babilonene usoare (504 g) si a minei noi atice (436,6 g). E greu de explicat de ce orasele noastre pontice au trecut in decursul secolelor VII i.e.n. de la un sistem ponderal i monetar la altul, dar este, Mà indoialä, asemenea transformari i reajustari cu in toatä acti-vitatea economieá i sociall a colonistilor greci din Pontul Euxin nu s-au fäcut la intimplare. Cercetäri ulterioare vor 14
www.dacoromanica.ro