numár variabil de dramuri, incepind Cu 504 (N'al) si terminind cu 42 000 (Slánic), dramuri care se impárteau in mod inegal intre locuitorim; la 1915, pámintul obstii mosnenilor
cimpulungeni era impártit in 44 de mosi", fiecare dintre acestia avind in stápinirea sa che 400 de dramuri de mosie25'
(precum vedem, in acest caz, dramul era a patru suta parte dintr-un mos", nu dintr-un pogon)252. 6) ALTE UNITATI PENTRU MASURATUL SUPRAFETELOR: PRAJINA PATRATA, POGONEASCA FALCEASCA, S'TINJENUL PATRAT SI COTUL PATRAT
Ele s-au folosit mult mai tirziu decit másurile mari de suprafatá, care erau, pta firziu in secolul al XIX-lea, insotite de mä.'suri de lungime, nu de másuri de suprafatá. Astfel, in anul 1834, másurindu-se niste pogoane de vie, hotarnicul giseste 12 pogoane i jumátate, patru pràjini i ase palme253, pogonul, unitate de másurat suprafetele, fiind deci insotit de douá másuri de lungime: prájina nul si palma.
cu care se másurase pogo-
a) Prkrina pitratä. Inainte de Regulamentul organic, in Tara RomaneascI era o suprafatá cu laturile de cite doi stinjeni, avind patru stinjeni pátrati sau 15,468 0 m2. Dupá márirea pogonului, prin dispozitiile Regulamentului organic, prIjina
pitratá s-a mirit si ea, avind Iaturile tot de o prájiná, dar
de cite trei stinjeni, insumind nouá stinjeni pátrati sau
34,803 0 m2. In ambele cazuri, prIjina pátratá era a 144-a
parte dintr-un pogon. 114° H. H. STAHL, Contribujii la studiul satelor devamafe, II, p. 318. 251 Ibidem, p. 321. Vezi i V. C.ARAMELEA, op. cit., p. 120, wide se spune cii, la Berivo7
ie§ti-Muscel, fiecare delniti era impiiiIita in 400 de dramuri. La Dragos-
lavele, in acelaai judet, in secolul trecut, plmintul se impArtea in litre dramuri, dramul fiind egarcu 1 ha. (I. RAuTEscu, Dragoslavele, pp. 424
426). Tot astfel, la 1832, Mayia Motru Mara din Oltenia aves 2000 de dramuri, imp6rtite pe cinci mo§i, fiecare dintre ace§tia cu cite 400 de dramuri (Oltenia", I, 1940, p. 150). 118 L BRAEscu, op. cit., p. 35. 145
www.dacoromanica.ro