a) Ferdela (firtaiul, fertalul). Ca si mäsura de capacitate, purtind acest nume, ferdela, fertalul, firtaiul224 sau firta225 a fost imprumutatO din Transilvania. Dup51 Orerea lui loan Bogdan, aceste cuvinte deriva din termenul maghiar fertay, care insemnO a patra parte226; dupä o alti opinie, cuvintele fertal i ferderi vin de la germanul V iertel, care are aceeasi accep tie227. In Tara Romatteasc,?i , termenul de ferdelil sub forma
se intilneste prima °ail intr-un document din 4 ocferdele tombrie 1453, referitor la satul Dijani din judetul FOOras, aflat in acea vreme in seápinirea unui boier din Tara Romaneasc228, In secolele XVIXVIII, incepind de la 5 august 1567229, ferdela este mentionatsi in numeroase documente privitoare la proprietAi de Omint din regiunea de munte a tàrii, apropiaeá
de Transilvania, de unde a fost imprumutat acest termen. Din documentele amintite rezulth. c ferdela era ea si
cezverta i ciricul a patra parte din pogon sou falce, pe lingá care apare in mod obisnuit. Astfel, la (c. 1720), la Bodesti-Vilcea, se spune cI 5 ferdele fac o falce si o ferderO230. Alteori se And pogoane cu jum'OtAi si ferdele231, ceea ce dovedeste cà ferdela era mai mica decit o jum5.tate de pogon.
In Moldova, se utilizeazä in mod obisnuit formele firtã, hirta ,
linen sau fertal, forme intilnite In numeroase documente din secolele XVXVIII, alkuri de falce, la mäisuratul viilor'32; In toate aceste documente, numàirul firtelor este de 1-3, deci 224 Sub aceasta forma se intilneste mai rar; vezi doc. din 1689 si 1785 (Arh. st. Buc., Mitr. Tärii Rom., LXII/9 i Megefugari si negulcitori din Craiova, p. 66). am intilnit-o intr-un docuspecific moldoveana 226 Aceasta forma ment gorjan din 1835, in care sint amintiti stinjeni i cirte" (Studii", nr. 4, 1962, p. 947). 226 1. BOGDAN, Doc. lui 5tefancel Mare, II, p. 150. 227 S. MiNDRESCU, Influenta germanct asupra limbii YOMCine, Iasi, 1904,
p. 49. 228 Doc, priv. ist. Rom., B, veac. XIII XV, p. 127. 222 Ibidem, veac. XVI, vol. III, pp. 246-247. 230 N. IORGA, Studii doc., XIV, p. 270. 231 Arh. st. Buc., Mitr. Tärii Rom., LXXIII/13 (doc. din 1677). 232 Doc. din: 1499, 1555, 1588, 1628, 1642, 1651, 1766 etc. (Doc. priv. ist. Rom., A, veac. XV, p. 295, 298; veac. XVI, vol II, p. 71, vol. IV, p. 383, Acad. R. S. Romania, LXXVI/124, Arh. st. Buc., mänastirea Pingarati, III/35, N. IORGA,op. cit., V, pp. 27, 30, VII, pp. 139, 329 etc.). La 1880 se spnnea ca sa face prajiná de opt palme gospod i sä masa soara in lung 15 präjini si suma masurii deacurniezisul 10 präjini numeste o hirta, a patra parte din pogon" (Arh. st. Iai, Y. 353, nr. 108). 141
www.dacoromanica.ro