nele lungi i latul vine mai ingust, socoteala ce sá aratá mai sus"95.
s
face analoghie tot pe
Pogonul era deci o suprafaO pátratá, avind fiecare laturá
de cite 12 prájini sau 144 de prIjini pkrate. Acest pogon este egal cu cel din 1766, de 48 de prIjini fálcesti, sumá rezultatá din inmultirea cu 4 a márimii de 12 prIjini a laturii pkratului. La mijlocul secolului trecut, pogonul avea o suprafatá mai mare cu o treime, másurind 216 prájini pátrate sau 1 944 de
stinjeni pkrati. In listele de preturi din aceastá vreme se spune c pogonul se socoteste in lung 24 de pfljini si in
lat 9 prájini... iarà prájina (este) de trei stinjeni a lui $erban voevod" '96.
Pogonul de 144 de prcljini patrate mclsura 6 445 m2. In afará de aceste douà pogoane cu mánime fixI, unele márturii dovedesc c mai exista si un alt pogon. La 1828, franautorul unui interesant memoriu asupra Molcezul Lagan dovei afirma a pogonul servea doar la másuratul viilor, fiind suprafata ocupatá de 400 de butuci de vie197. Afirmatia
sa este sustinutá si de I. Bráescu, autorul unei lucrári despre másurátoarea pámintului, case precizeazá cá. cei 400 de butuci erau plantati la distantá de cite doi strinjeni unul de altul, suprafata ocupatá de ei fiind de 1 296 de stinjeni pátrati'98, adicI atit cit avea pogonul din Tara Româneascá. 4) FALCEA
Numele ski este de origine latiná (fa/x=coasá), falcata"
fiind suprafata ce putea
fi
seceratá de un om intr-o zi
(quantum unus sector per diem falcare potest de prato)199, asa cum iugárul i pogonul au fost la origine suprafata ce putea fi aratá intr-o zi. 195
PAMFILE, Prdjina ci pogonul moldovenesc din 1797 (Miron Costin"
IV, 1916, pp. 286-287). Vezi si U ricarul, IV, pp. 72-73 si V, p. 307, Acad. R. S. Romania, ms. rom. 91, f. 155.
198 Arh. st. Iasi, Tr. 1772, op. 2020, dos. 38 156/1857. 197 Buletinul Com. istorice", IX, 1930, p. 175. 198 I. BRAEsCu, op. cit., p. 36. De aceeasi marime considera pogonul Ion Ionesca de la Brad la 1861 (Calendarpentru bunul cultivator, Bucuresti, 1861, p. 48). 199 DLI CANGE, Glossariutn, s. v. Vezi si AL. BoCANETu, op. cit., p. 15. 135
www.dacoromanica.ro