de citeva mii, fac dovada tezaurizärii lor ca bunuri bine apreciate. Din punctul de vedere al formei 4i greutitii lor, ele se impart in douä grupuri: 1) virfuri de sägeti in formä de frunzä de salcie, cu doul nervuri mediane, cintärind cel mai adesea 5,50-6,50 g; 2) virfuri de sägeti cu trei muchii §i tub de inmänu§are. Greutatea acestora din urmä diterä: unele simple, cu tubul de inmänu§are gol, cintäresc in medie
altele, cu tubul de inmänu§are umplut cu plumb, cintäresc intre 6,50 §i 9 g. E desigur greu de alirmat cä aceste obiecte-monedä se incadrau intr-un sistem precis de greutäti, valoarea lor fiind apreciatä prin cintärire. In once caz, fie cà ele au fost executate in ora§ele pontice pentru a usura schimbul cu populatia b4tina§ä, fie cä, cel putin in unele cazuri, ele au fost turnate chiar de geto-daci sau traci (pe tärmul bulgar al Pontului Euxin), un lucru rezultá limpede din analiza acestor descoperiri: avem de-a face cu adevärate obiecte-monedä, caracteristice unei anumite faze de dezvoltare a populatiei locale din Dobrogea, inainte ca ea sä fi deprins folosirea monedei i umtitilor 5,50 g,
ponderale grece§ti propriu-zise.
Mult mai tirziu, in secolele IIIII 1.e.n., triburile getodace ajung sä batà o monedä proprie, fie de pe urma contactului direct cu negustorii greci, mai ales din secolele IVIII i.e.n., cind piata comerciará din regiunea balcanodunäreanä era dominatä de moneda macedoneanä, fie de pe urma contactului strins cu celtii, ce au invadat in secolul al III-lea in toatä zona carpato-balcanicä §i au imitat moneda macedoneanä a regelui Filip al II-lea. Problema monedei geto-dace nu e de loc simplä. S-au putut constata o seamä de tipuri specifice unor anumite centre tribale getodace mai puternice. Din punctul de vedere care ne intereseazä aici, problema ce trebuie sà ne retinä atentia este insä alta: aceste monede, descoperite pe cuprinsul intregului teritoriu al tärii noastre, se pot ele incadra unui anumit sistem ponderal, derivind desigur din sistemul greco-macedonean, sau nu? Pärerile sint impärtite din acest punct de vedere nu e desigur locul aici sà stäruim in amänuntele unei discutii ce nu s-a incheiat incä. In once caz, in epoca formä.rii statului incipient dac in vremea lui Burebista, constatim o seamä de progrese remarcabile, care dovedesc cä i strämo0 nomi ajunseserä la cristalizarea i adoptarea unor elemente 10
www.dacoromanica.ro