energetic

C UPRINS Scrisoare către revista liceului …………………………………………………………………... 3 Învățământul încotro? …………………………………………………………………………… 4 Câmpineni în Europa ……………………………………………………………………………..6 Aniversare – Zilele liceului Energetic …………………………………………………………..10 De vorbă cu … personalități ……………………………………………………………………12 Info Energetica ………………………………………………………………………………… 12 Lirica actuală ……………………………………………………………………………………13 Alegeri pentru CSE ……………………………………………………………………………..14 Energia verde ………………………………………………………………………………...…15 Eveniment – A 50-a aniversare de la descoperirea laser ……………………………………….16 Cu ei ne mândrim ………………………………………………………………………………17 Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului ……………………………………………………….…….. 18 Principii creștine ……………………………………………………………………………… 19 Evenimente culturale …………………………………………………………………………. 19 Jurnal intercultural ………………………………………………………………………….…20 Ziua curățeniei naționale ………………………………………………………………….….. 21 Harta turistică ……………………………………………………………………………….... 22 Adolescența …………………………………………………………………………………... 23 Deghizați … de Halloween …………………………………………………………………... 24 Profii ne învață …………………………………………………………………………….…. 25 Poftiți la … rebus informatic ………………………………………………………………..... 25 Pasiuni …………………………………………………………………………………….….. 26 De vorbă cu … profesori și elevi ……………………………………..……………….……... 27 De la elevi adunate ……………………………………………………………………….….. 28 Știați că ….

…………………………………………………………………………………. 29

English- My love ………………………………………………………………………….…. 30 Rezultate …………………………………………………………………………………….. 31

COORDONATORI: Prof. Petrescu Alina Prof. Ichim Irina COPERTA: Cismaru Gabriel Manea Larisa GRAFICĂ ȘI TEHNOREDACTARE: Prof. Ichim Irina REPORTERI: Andrei Ștefania Mărgărit Andreea

REDACTORI:

Burloiu Vlad Ciobanu Sebastian Malea Ioana Tudor Cătălina Pestrea Alexandra Badea Alexandru COLABORATORI: Preda Dragoș Ipate Călin

2

Scrisoare către revista liceului Dragă revistă, M-am gândit să scriu câteva gânduri cu speranţa că acestea vor fi citite de către elevi, cărora li te adresezi mai cu seamă, şi nu numai de aceştia.

Acum ani buni de zile, unii profesori, la fel ca unii din foştii elevi, dând dovadă de un preaplin energetic, însufleţeau paginile tale cu felurite înscrisuri. A fost un început marcat de entuziasm, de dorinţa de a arăta că nasc şi la Energetic oameni, când mirarea în faţa unei asemenea scrieri nu era umbrită de fatalismul lui ce mare lucru, când tinereţea mai avea putere să se minuneze în faţa unui lucru bine făcut, realizat, chiar dacă nu la dimensiuni de necuprins, chiar de noi.

Ca profesor, simţeam eu însumi dorinţa provocării, a întâmplărilor surprinzătoare, îmi pusesem multe speranţe în tine, mai ales că-ţi fusesem şi naş, te voiam viguroasă peste ani.

Dar n-a fost să fie o creştere ca-n poveşti, ci una cu poticniri ale celor hărăziţi, dar nevolnici.

Se vede treaba că, doar fapta întrupării celei dintâi, cum ar zice cronicarul, nu e de ajuns. Pentru desăvâşita împlinire şi sălăşluire în conştiinţa generaţiilor trebuie întreţinut în permanenţă spiritul căutător.

N-or mai fi elevi talentaţi şi doritori să se exprime în faţa celorlalţi, n-or mai avea şcolarii vise, idealuri..., sau le-o fi pierit pornirea spre a se certa cu reaua întocmire a lumii?... sau poate, în tumultul rutinei cotidiene ori sub povara atâtor obligaţii, s-or fi isprăvit profesorii care să mai stăruie pe lângă cei tineri cu un îndemn sau cu o povaţă?

Dincolo de pesimismul de circumstanţă al întrebărilor mele se află convingerea că necesarul, importantul, omenescul din viaţa şcolii se vor rearticula, că, poate măcar o dată în lună, vor veni alături de tine toţi cei capabili să mai viseze şi să exprime frumos un gând.

Nu se poate ca aripa muzelor să stea departe de o şcoală care a avut printre primii directori un scriitor – Ion Miu, colaborator al lui Geo Bogza.

Mi-aş dori, uitată revistă, să-ţi readuni forţele, să chemi în jurul tău pe toţi acei profesori cabili să-şi asume voluntar misiunea de a fi model, de a-i îndruma pe tinerii înzestraţi cu răbdarea hârtiei, pentru a te rescrie într-un mod nou, aşa cum dorinţele şi aşteptările o cer. Mi-aş dori să avem o revistă în care să se poată regăsi pagini interesante, să se întrevadă curajul interviurilor, al chestionarelor, al dialogului, chiar şi al polemicilor. Poate că s-ar bucura de interes şi paginile de umor, schimburile de idei pe marginea regulamentelor, sarcinilor, ...vizând uniforma... Poate că, solicitând drepturi sau venind cu propuneri, cei care le înaintează vor veni şi cu soluţii pentru a da mai multă energie vieţii de elev.

Poate că aplecându-se mai mult spre scris, elevii vor reuşi să depăşească starea de încremenire în formule de genul am vrea să ni se dea..., să ne pună cineva la dispoziţie; să dobândească mai mult pragmatism în ceea ce vor să realizeze. Spun toate astea gândindu-mă că, pe lângă darurile nepreţuite care vin de la Dumnezeu, restul măreţiei omeneşti e doar înfăptuire şi efort personal sau de grup.

Am convingerea că aceste îndemnuri vor fi pentru mulţi un imbold spre efortul de a scrie.

Sper, dragă revistă, ca prezenţa ta să devină utilă şi apreciată printre noi, să aduni în paginile tale gândurile şi simţirile a cât mai multe generaţii. Ştiu că pentru o asemenea realizare e necesară canalizarea talentului multor elevi, dar cu suportul profesorilor acest fapt nu e imposibil. Astfel apariţiile tale vor fi tot mai atractive, iar noi vom regăsi în paginile tale resurse de noi energii.

Noiembrie, 2008

Cu încredere, Director, Dan Sârbu

Învăţământul, încotro?

Se vorbeşte de mult, despre reforma în educaţie şi pentru ca aceasta să aibă succes, este nevoie ca schimbarea să fie în primul rând culturală şi să implice o abordare conştientă, programată şi efectivă a aspectelor care ţin de valori, credinţe şi reprezentări.

Condiţia economică şi socială, necunoaşterea profesiunii didactice de către societate şi imaginea profesiunii la nivel social, reprezintă ,,brandul de profesor’’.

Decăderea status-ului profesional de dascăl, scăderea atractivităţii carierei didactice, creează serioase dificultăţi în privinţa recrutării profesorilor şi a păstrării lor în şcoli.

Se spune că o şcoală este bună, dacă pregăteşte forţa de muncă care-şi găseşte loc pe piaţa muncii iar noi nu ne propunem să ,,fabricăm” şomeri.

Forumurile europene plasează educaţia în cadrul mai larg al măsurilor de ameliorare în domeniul ocupării, al reformei economice şi al coeziunii sociale. Nu întâmplător Uniunea

Europeană şi-a manifestat interesul pentru calificarea forţei de muncă şi a făcut ca importante fonduri de preaderare să fie alocate învăţământului profesional şi tehnic.

Din păcate, în momentul acesta nu ştim încotro se îndreaptă învăţământul românesc. Nu ştim nici noi, nici elevii şi părinţii, iar ceea ce este mai grav, nu ştie nimeni.

Revista şcolară care-şi reia activitatea după un număr de ani, trebuie să vină în sprijinul formării elevilor şi a cadrelor didactice, în cunoaşterea de către aceştia a preocupărilor colegilor lor, a găsirii metodelor şi mijloacelor de dialog şi comunicare. Revista trebuie să fie oglinda activităţilor din şcoală.

Pentru a realiza o revistă şcolară, este nevoie de talent, imaginaţie, inteligenţă, cultură, pasiune, răbdare şi mult timp.

Le doresc celor din redacţie să aibă toate aceste calităţi!

Succes!

Director adjunct, Prof. Gheorghe Lamba

4

Ecouri peste timp Rândurile scrise în urmă cu doi ani de către domnul director Sârbu nu au rămas fără ecou. În scurtă vreme, s-a ivit „Foaia pentru minte, inimă si literatură” titlu care voia să amintească de parfumul unor vremuri apuse ale culturii româneşti. Revista a concretizat eforturile câtorva clase ale Grupului Şcolar Energetic, mai ales ale actualei clase a-XI-a A, însă încercarea lor de a relua o veche tradiţie s-a izbit de mai multe obstacole şi, astfel, mica tipăritură s-a oprit după apariția primului număr, în anul şcolar 2008-2009. Doar câţiva au fost aceia care au avut-o sub privire, drept pentru care a trecut neobservată.

Astăzi, suntem în fața unui nou început. Fără a ne lua „angajamente” cu nostalgii de tristă amintire, sperăm, cel puţin, să ajungem prin intermediul cuvântului scris şi al imaginii, la „Întâlnirea cu pasărea Phoenix” pe care, înaintea noastră, au onorat-o mulți aleşi.

Aşa cum puncta şi domnul director Sârbu, a fost nevoie de a „canaliza talentul multor elevi” şi, am adăuga, al mai multor profesori-colegi. Ne dorim ca „energia” să izvorască din ceea ce avem cu toții mai bun de arătat celor din jur şi, pentru a se închide elegant cercul, acestea să se răsfrângă pozitiv în cititorii noştri provocându-i la dialog!

Noiembrie, 2010 Cu speranţă,

Dragii mei, Misiunea de a realiza această revistă reprezintă pentru mine o provocare, o dorinţă lăuntrică de a fi mai aproape de “sufletul” liceului în care îmi desfăşor activitatea şi, de ce nu, un mod de a încuraja tânăra generaţie să se exprime liber, fără constrângeri, fără temeri, însufleţiţi fiind de bunul simţ şi dragostea de statutul de elev.

Munca de editor nu e deloc uşoară. Se munceşte mult dar, pentru a avea un lucru bine făcut, trebuie să depui puţin suflet şi mai mult efort, să “transpiri”, într-un cuvânt, să îţi pese.

Alături de colega mea, doamna profesoară Alina Petrescu, mă voi strădui ca revista liceului să constituie, pe de o parte, o modalitate de recunoaştere a liceului nostru, iar pe de altă parte, un glas al tinerei generaţii, al adolescentului. Împreună, elevi şi profesori, vom încerca să arătăm că ne pasă de felul în care ne trăim viaţa, de problemele care ne încearcă, de preocupările celor din jur.

Lansarea va fi una “timidă”, să zicem, un număr pe semestru, sau poate două, însă nu se ştie niciodată cât de repede vom aniversa o sută de apariţii.

Aşa că, dragi profesori şi, mai cu seamă elevi, exprimaţi-vă punctul de vedere, provocaţi şi răspundeţi provocărilor!

Cu simpatie,

5

CÂMPINENI ÎN EUROPA

Parteneriat european ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIA

Şcoala noastră a realizat un proiect european cu titlul „CONFLICT CORNER- PREVENTION AND RESOLUTIONS OF CONFLICTS OF TEENAGERS”. Partenerii noştri sunt: liceul HTLMossingerstrasse-Secondary Technical school, Klagenfurt Austria şi şcoala II Rakoczi FerencSecondary Grammar School, Budapesta, Ungaria. Scopul proiectului este ca elevii să fie capabili să identifice sursele conflictelor (ca de exemplu stereotipurile, diferenţele culturale), să pună întrebări stereotipurilor lor despre ţări şi culturi diferite şi să rezolve conflictele în mod eficient (folosind tehnici de rezolvare a conflictelor şi limba specifică pe care au învăţat-o în workshop-uri, în timpul programelor de schimb de experienţă. În perioada 18-21 octombrie 2010 echipa de proiect s-a deplasat la Klagenfurt în Austria. Elevii care au participat la acestă reuniune de proiect au fost primiţi în familii gazdă.

Să facem cunoştinţă cu membrii echipei.

Hello! cânt, să dansez şi să petrec mult timp cu prietenii Numele meu este mei. Nu-mi place să fiu minţită, să mă cert cu Ungureanu cineva şi urăsc spitalele. Îmi place să merg la şcoală Bianca. Locuiesc şi îmi plac aproape toţi profesorii mei. Am o relaţie în România, într- minunată cu părinţii mei, ei sunt cei mai importanţi un sat Urleta, oameni pentru mine. Acasă am 3 câini şi o pisică. situat lângă Îmi place să am grijă de ei, să-i hrănesc şi să-i Câmpina. Am 15 răsfăţ. Chiar dacă m-am descris în câteva cuvinte, ani. M-am născut asta nu e totul despre mine. pe 17 Februarie Poate că sunt multe lucruri despre mine, pe care nu 1995. Sunt o fată le-am descoperit până în acest moment. cu ochii albaştri şi părul şaten. Sunt o persoană prietenoasă şi sociabilă. Îmi place să Bună! Mă numesc Chita Diana. Locuiesc într-un oraş mic numit Câmpina. Am 16 ani, mam născut pe data de 25 octombrie 1994. Am părul blond şi ochii albaştri. Sunt o persoană foarte prietenoasă şi sociabilă. Îmi place să cânt, să mă uit la filme, să cânt la chitară şi să-mi petrec timpul liber cu prietenii.

Nu-mi plac persoanele false şi mincinoase. Îmi este foarte frică de păianjeni şi de albine, dar iubesc animalele. Am avut 3 papagali, dar acum Numele meu este Andrei şi sunt în clasa a 10-a la Grup Şcolar Energetic Câmpina. Locuiesc la aproximativ 20 km sud de Câmpina, într-o comună numită Filipeştii de Târg.

Studiez engleza intensiv, dar sunt şi un

mai am doar unul, pe nume Coco.

Iubesc animalele deoarece aduc fericire în viaţa mea şi a oamenilor, în general.

Nu sunt o persoană dificilă şi mă mândresc că mă pot înţelege bine cu oricine.

fan al informaticii şi matematicii. Vreau să devin expert în calculatoare şi în lucruri legate de calculatoare, dar să-mi şi lărgesc cunoştinţele despre limba engleză. Sunt foarte competitiv, de aceea am luat premiul I în clasa a 9-a. Pot fi amuzant uneori, dar şi serios în momentele importante. Îmi place să mă uit la filme, în special comedii, dar sunt un mare fan al anumitor seriale TV. Nu mă deranjează să ascult orice gen de muzică, dar îmi plac, în special, genurile Rock şi Tehno.

6

Sunt Cornelia Grozea, am 15 ani, sunt elevă la liceul Grup Şcolar Industrial Energetic.

Sunt o fire la orele de sport. comunicativă şi Timpul liber îmi place să mi-l petrec cu prietenii prietenoasă, dură cu pe afară, să merg în excursii şi drumeţii şi să stau mine şi foarte cu animăluţe de companie. disciplinată. Îmi Îmi plac foarte mult animalele. Am o caţeluşă de plac responsabilicare sunt nedespărţită şi pe care o iubesc foarte tăţile, de aceea sunt mult. Îmi place să fac sport, în special să schiez, încântată de ideea să fac echitaţie, înot şi să joc badminghton. Una de a participa la dintre marile mele plăceri este să călătoresc şi să diferite acţiuni şi de văd minunăţiile care ne înconjoară; şi ar mai fi a mă implica în ceva destul de important despre mine: imi plac diferite proiecte. foarte mult avioanele, de aceea aş vrea să devin La şcoală sunt stewardesă. Visul meu cel mai mare este să văd atentă şi îmi place cât mai multe locuri din această lume minunată şi să particip la să am mereu prietenii aproape de mine. majoritatea orelor, cel mai mult la chimie şi engleză şi ador să merg doresc să merg la una dintre prestigioasele Cernica Cosmin universităţi din Elveţia.

Viaţa este Niciodată nu îmi place să rămân indiferent la ceea ca o poveste. Noi ce se întamplă în jurul meu şi în comunitatea în suntem personaje- care trăiesc, iar pentru asta îmi place să mă implic le şi trebuie să ne în diferite activităţi de voluntariat. jucăm propriul rol.

Unul dintre proiectele mele de suflet este Ce pot spune “Lecturi Urbane”, un proiect de implicare socială, despre mine? care are ca obiectiv principal încurajarea lecturii Sunt, în acelaşi în spaţiile publice. Pot spune că aceasta este una timp şi personaj în dintre poveştile din care fac parte… o poveste propria mea despre cărţi şi despre oameni. poveste, dar şi cel Am o familie minunată, alături de care îmi place care ajută la să împart momente speciale şi să merg în vacanţe creionarea unora. în diferite regiuni ale lumii. De asemenea, Îmi place să creez prietenii sunt extrem de importanţi, deoarece, poveşti în fiecare după părerea mea, prietenia este cea mai zi, în fiecare moment. frumoasă relaţie pe care cineva o poate avea…

Uneori, nu sunt foarte sigur cine sunt eu de la un este asemenea unei comori. moment la altul. Poate pentru că îmi place să Scurt despre mine: trăiesc în propria mea lume: o lume dominată de Full time student, part-time dreamer and eternal vise. sweet lover.

Sunt în clasa a 11-a, studiez turismul şi îmi

Ene Ana Maria Îmi place să studiez pentru a şti cât mai multe despre ceea ce mă înconjoară. Îmi place să mă implic în cât mai multe activitaţi care au legatură cu bunăstarea oamenilor.

Încerc mereu să fiu optimistă şi să am o gândire raţională.

Ca hobby, imi place să scriu poezii.

7

Interviu realizat cu membrii echipei: Cum aţi fost primiţi în familiile gazdă?

Cornelia Grozea: Eu am stat la familia unei profesoare de engleză din şcoala cu care am făcut schimbul de experienţe. Am fost primită foarte călduros şi, sincer, nu mă aşteptam să îmi placă aşa de mult. Îmi pare rău că nu am putut sta aşa de mult cu toţii. Familia este formată din trei fete şi părinţii.

Fetele au 12 ani, 15 ani şi cea mai mare 17 ani.

Seara, când apucam să stăm mai mult împreună, la masă se vorbea numai engleza chiar dacă ei aveau probleme de familie de discutat. Am

apreciat foarte mult acest lucru pentru că nu mam simţit prost că nu înţelegeam ce vorbeau. Întruna din seri, ne-am uitat la un film şi am vorbit mult despre diferite lucruri. În concluzie mi-a plăcut foarte mult locul în care am stat şi am rămas bună prietenă cu fetele.

Cosmin Cernica: Încerc să fiu cât mai realist şi nu o să spun că am simţit acea căldură a unei gazde perfecte. În schimb, pot spune că am experimentat acel stil de viaţă dirijat de bun simţ, punctualitate şi respect.

Pe parcursul celor 4 zile, toţi membrii familiei au încercat să mă facă să mă simt ca acasă, departe de casă.

Ce părere ai despre şcoala lor?

Cornelia Grozea: Tot ce pot spune despre şcoala lor este că au toate condiţiile să înveţe orice materie vor ei, au laboratoare şi foarte multe săli de sport.

Au o şcoală foarte mare şi foarte frumoasă. După cum spuneam, mi-ar plăcea foarte mult să învăţ într-o şcoală ca aceea.

V-aţi acomodat cu elevii din celelalte ţări ? Ce părere aveţi despre ei?

Andrei Coman: Din păcate, n-au fost comunicativi, mă aşteptam ca austriecii, fiind gazde, să se intereseze de cum trăim noi, cum învăţăm noi, sau măcar să ne întrebe ceva.

Nici ungurii n-au fost mai prejos, dar am trecut cu vederea din cauza faptului că ei erau oaspeţi ca şi noi. În schimb, austriecii şi ungurii se înţelegeau cât de cât mai bine. Poate că în ianuarie, când vom pleca în Ungaria, ne vom înţelege mai

bine cu ei, iar în martie, când ne vor vizita, să reuşim ce ei n-au putut, ca gazde, să spargem bariera lingvistică şi să ne cunoaştem mult mai bine.

Diana Chita: Ne-am acomodat foarte bine, sunt sociabili şi prietenoşi. Te poţi înţelege cu ei.

Bianca Ungureanu: M-am acomodat foarte bine, deoarece sunt sociabili, foarte prietenoşi, sunt foarte uniţi si sunt gata să sară în ajutorul oricui.

8

Aţi participat la activităţi pe tema rezolvării conflictelor? Cum vi s-a părut?

Andrei Coman: conflictul. Activităţile au fost special concepute A doua zi a fost ziua dedicată proiectului. Prima pentru noi, iar trainer-ul nostru, unul bine activitate legată de proiect a fost de a ne cunoaşte pregătit! Personal, am avut ocazia să-mi dezvolt mai bine şi a fost ţinută de un psihoterapeut, ce a imaginaţia şi să-mi echilibrez viziunea asupra avut propriul mod de a face cunoştinţă cu toţi conflictului propriu-zis. elevii. A doua activitate a fost coordonată de o profesoară de engleză din liceu şi a avut ca scop recunoaşterea motivelor, prevenirea şi chiar rezolvarea conflictelor.

Au un mod destul de distractiv şi interesant de a învăţa lucruri noi şi chiar m-am simţit bine ca elev în acea şcoală.

Ana Maria Ene: Da, am avut ocazia să participăm la o serie de activităţi menite să ajute elevii în lupta zilnică, cu Cum vi s-a părut oraşul? Dar oamenii?

Diana Chita: Oraşul era foarte frumos şi foarte curat, iar oamenii erau foarte amabili.

Bianca Ungureanu: Klagenfurt, în opinia mea, este un oraş minunat, este foarte curat, foarte bine îngrijit, oamenii sunt primitori, foarte drăguţi cu persoanele străine şi sunt şi foarte punctuali.

Credeţi că putem rezolva conflictele dintre oameni de diferite naţionalităţi? Cum? Diana Chita: Da, cred că este posibil, prin respect pentru Bianca Ungureanu: fiecare naţionalitate, făra rasism, prin înţelegere.

Da, prin mai multă comunicare, înţelegere, Ana Maria Ene: bunătate şi renunţând la răutate, ură, egoism, În opinia mea, comunicarea şi ajungerea la orgoliu. anumite compromisuri între părţi, pot rezolva conflictele de orice natură.

Credeţi că aceste schimburi de experienţă sunt folositoare în formarea personalităţii unui adolescent?

Cosmin Cernica: noastră. În felul acesta, vom vedea ce schimbări Consider că aceste schimburi de experienţă ajută trebuie aduse pentru a ne autodepăşi. la formarea unor persoane dezvoltate multiDiana Chita: lateral, întrucât tinerii care participă învaţă cum Da, sunt folositoare deoarece ajută în a-i da mai să comunice, să relaţioneze şi să accepte multă încredere în sine, a cunoaşte diferiţi comportamente, uneori diferite în proporţii de oameni, diferite tradiţii. până la 80% faţă de ei.

Bianca Ungureanu: Ana Maria Ene: Da, în opinia mea sunt folositoare, deoarece Cu siguranţă. căpătăm experienţă proprie, avem mai multă Este important să vedem şi să analizăm conduita încredere în noi, socializăm mai uşor, etc. altora, punând-o mereu în comparaţie cu a Realizator interviu, Prof. Denisa Stoicescu, coordonator proiect 9

ANIVERSARE

ZILELE LICEULUI ENERGETIC

La mijlocul lunii noiembrie, conform unei frumoase tradiţii, Grupul Şcolar Energetic îmbracă haine de sărbătoare. În şcoală au loc ,,Zilele Liceului Energetic’’ care cuprind o serie de activităţi ale elevilor şi profesorilor, desfăşurate sub deviza ,, Excelenţă în cunoaştere şi educaţie!’’

Cu trecerea fiecărui an, aceste activităţi devin tot mai variate, mai bine organizate şi se desfăşoară la un nivel tot mai înalt. Având drept motto ,,Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăţat în şcoală’’ (Albert Einstein), acţiunile din acest an au oferit unui număr mare de elevi ocazia de a se manifesta şi altfel decât la orele de curs, de a-şi arăta aptitudinile, talentele şi sentimentele, trăirile specifice vârstei lor. De altfel, au fost evidente pentru oricine bucuria şi pasiunea cu care elevii au participat la sărbătoarea şcolii în care ei învaţă, demonstrând că au nevoie şi de astfel de activităţi extracurriculare.

Holul principal şi cancelaria liceului au fost decorate feeric cu lucrări artistice realizate de elevii coordonaţi de prof. Elena Niţu şi grupate în două expoziţii intitulate ,,Frunze de toamnă’’ şi ,,Design de obiect’’.

Săptămâna a debutat luni, 8 noiembrie, cu ,,Aromele toamnei’’, o expoziţie cu prăjituri de vânzare a elevilor claselor a XII-a T şi a XII-a M2 ( prof. coordonatori Lăcrămioara Paraschiv, Cristina Raţ, Nicoleta Arghiriade şi Eugenia Ghiţă).

Plăcintele îmbietoare au fost apreciate de toţi cei prezenţi, ,,dispărând’’ rapid de pe mese.

Tot luni, a avut loc ,, Memorialul Pastor’’, o competiţie de baschet în care echipele de fete şi de băieţi ale şcolii noastre s-au întrecut cu reprezentativele celorlalte licee câmpinene.

Câştigătorii au fost recompensaţi cu premii oferite de sponsorii concursului, Raiffeisen Bank şi Consiliul Local Câmpina.

Catedra de matematică (prof. Adrian Lungu, Adriana Lungu şi Cristina Raţ) a ţinut să marcheze faptul că 2010 este declarat anul matematicii în şcoala românească prin mai multe acţiuni în care au fost revelate elevilor legături inedite între matematică, o disciplină dificilă şi ,,aridă’’ pentru mulţi elevi şi domenii ale artei: sculptură, pictură, literatură. De asemenea, elevii pasionaţi s-au întrecut într-un ,,Turnir matematic’’ în rezolvarea unor probleme de matematică distractivă.

Elevii sunt, însă, interesaţi şi de istorie, de trecutul glorios al ţării noastre. Au demonstrat acest lucru participând la deschiderea cercului de istorie ,,Clio’’ şi a cercului ,,Cultul eroilor’’, coordonate de prof. Gheorghe Modoianu. Dar nici oraşul în care locuiesc şi învaţă nu le este indiferent. Elevii clasei a XI-a T, coordonaţi de prof. Mariana Tuică şi în colaborare cu Consiliul Local, au organizat marţi, 9 noiembrie, în holul liceului, o interesantă acţiune de prezentare a oraşului nostru sub titlul ,,Câmpina, mister şi legendă’’, în care au fost incluse o expoziţie de tablouri şi un concurs de fotografie, realizate sub tema ,,Locul preferat din oraşul tău’’.

Domnişoara prof. Maria Toma ne-a oferit miercuri, 10 noiembrie, o

10

lecţie deschisă de dirigenţie la clasa a 10 a C cu tema ,,Modelul meu în viaţă’’. Au fost puse în discuţie modelele pe care mass-media şi societatea românească le oferă în prezent tinerilor, în antiteză cu adevăratele valori ale culturii şi ştiinţei româneşti.

Preocupările ştiinţifice ale elevilor liceului nostru au fost evidenţiate prin activităţile organizate de catedrele tehnică, de informatică şi de ştiinţe.

Astfel, elevii claselor a XI-a A şi B au participat marţi, 9 noiembrie, la un simpozion în care au prezentat lucrări interesante despre energiile viitorului (coordonatori prof. Alice Pădureţu, Paula Bucur şi Elena Mitoi), iar elevii claselor a X-a A, B, C, D şi E au ilustrat atât teoretic, cât şi practic, în cadrul cursului aplicativ de S.S.M. ţinut miercuri, 10 noiembrie, ,,Cum să evităm accidentele prin electrocutare” ( prof. Raluca Creţu, Maria Toma şi Tiberiu Spânu). Tot miercuri, elevi de la toate profilele s-au întrecut în faţa unui juriu (alcătuit din elevii cei mai buni ai şcolii), sub îndrumarea doamnelor profesoare Denisa Stoicescu şi Irina Ichim, în prezentarea de produse informatice realizate de ei înşişi, demonstrând o foarte bună cunoaştere a celor mai noi softuri. Un moment special a avut loc joi, 11 noiembrie, în cadrul catedrei de ştiinţe (coordonator prof. drd.

Cătălin Chiţu) care a primit vizita unor oaspeţi de seamă, cercetători la Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din BucureştiMăgurele: dr. Clementina Timus, dr. Adelina Sporea, drd. Andra Militaru şi drd. Viorel Năstasă. Aceştia au dezvăluit elevilor frumuseţea fizicii vorbindule despre activitatea lor de cercetare şi efectuând câteva experimente demonstrative de spectroscopie. Cu acest prilej, eleva Alexandra Vintilă de la clasa a XII-a M2 a prezentat aspecte şi rezultate deosebite ale muncii depuse de ea şi de colegii ei la orele de fizică, sub îndrumarea prof. Cătălin Chiţu.

Tot joi, elevii clasei a X-a T (diriginte prof. Livia Petrescu) au arătat că le pasă de semenii lor şi au reuşit să-i emoţioneze pe cei prezenţi cu un gest caritabil: au deschis o expoziţie cu vânzare de obiecte decorative realizate de ei înşişi din hârtie în stilul origami, având drept scop strângerea de fonduri pentru ajutorarea unui copil suferind de distrofie musculară.

Un alt moment deosebit a avut loc vineri, 12 noiembrie, când, în prezenţa altor oaspeţi de seamă din oraşul nostru (Gherasim Rusu Togan – profesor şi scriitor, Jenica Tabacu – directorul muzeului ,,Iulia Hasdeu’’ şi Marian Dulă – consilier local), elevii coordonaţi de prof. Alexandru Duţu, Livia Petrescu şi Alina Petrescu au lansat volumul al II-lea de poezii intitulat ,,Răsfoind clipe…’’. Creaţiile proprii recitate de ei cu această ocazie au convins pe toată lumea de realul lor talent literar, culegând ropote de aplauze şi cuvinte de apreciere din partea audienţei.

Tradiţionalul ,,Bal al bobocilor’’, desfăşurat la Casa Tineretului, s-a bucurat şi anul acesta de succes în rândul elevilor de clasa a IX-a, oferindu-le prilejul de a se cunoaşte mai bine. Desigur, atracţia serii a constituit-o concursul de ,,Miss şi Mister Boboc’’, câştigat de reprezentanţii clasei a IX-a T, Sandra Bocanete şi Augustin Pascu, dar şi momentele artistice şi discoteca ce a urmat au fost apreciate de boboci. Încheierea acestor zile de sărbătorire a liceului nostru s-a făcut într-un mod deosebit şi cât se poate de plăcut, prin spectacolul artistic intitulat ,,Curcubeul toamnei… la Energetic’’, coordonat de prof. Andrei Dănuţ, Gabriela Pavel, Eugenia Ghiţă şi Maria Toma şi susţinut de cei mai talentaţi elevi ai şcolii. Într-un decor adecvat, aceştia au încântat pe cei prezenţi, profesori şi colegi, cu momente variate şi foarte bine realizate: muzică uşoară, corală, populară, instrumentală, recitări, dansuri moderne şi populare, scenete satirice, răsplătite prin aplauze de către cei prezenţi.

Au fost zile frumoase de toamnă, care ne-au umplut sufletele de bucurie şi au arătat tuturor că a face parte, într-un fel sau altul, din Liceul Energetic Câmpina este, deopotrivă, o plăcere şi un motiv de mândrie pentru oricine.

A consemnat, prof. Adrian Dumitran

11

DE VORBĂ CU...

PERSONALITĂȚI

Domnul Ion Iordache, rezident al comunei Bănești, inginer electro-energetic pensionat, e un mare iubitor de literatură și deține cunoștințe vaste despre personalități din cultura românească, îndeosebi despre personalități ale județului nostru. Este bucuros să îmi ofere câteva informații despre doamna Else Tudor-Miu, soția lui Alexandru Tudor-Miu, pe care a cunoscut-o personal. În ce împrejurări aţi cunoscut pe Else Tudor-Miu? Pe doamna Tudor-Miu am cunoscut-o în anul 1965, la Grup Școlar Energetic, (cu clase de profesională, post-liceală și școala de maiștri) o perioadă în care Câmpina era foarte industrializată.

Până în 1976 am fost colegi de cancelarie. Predam fizică și materii de specialitate energetică.

Dumneaei era profesoară de socialism științific, cu alte cuvinte, un fel de științe sociale.

Ce fel de persoană era?

Era o femeie scundă și foarte blândă. Comunica puțin, cu oameni pe care și-i apropia, era, în general, o femeie retrasă. Corpul profesoral era alcătuit mai mult din ingineri, doamna nu putea discuta foarte mult despre obiectul ei. Discutam despre materiile noastre, despre elevi, despre probleme profesionale. La banchetele de sfârșit de an nu am văzut-o niciodată. Totuși, nu pot spune că nu era apropiată de elevi. Din câte știu, ultimii ani din viață i-a petrecut în singurătate. Unica fiică locuia în Israel, fiind căsătorită cu un evreu român. A fost trist să aflu că doamna Miu s-a sinucis, probabil în urma unei depresii, în urmă cu vreo opt ani. În ce fel l-a susținut pe soțul ei și cum a asigurat dăinuirea amintirii lui?

De când a devenit director al liceului, Tudor-Miu a părăsit activitatea publicistică, nu a mai colaborat cu gazete, activitatea lui s-a limitat la aceea de la școală, care l-a absorbit. Creația a ținut de tinerețea lui. Astfel, doamna Miu nu s-a implicat în cariera lui ca scriitor.

Nici nu am discutat despre soțul ei. Nu pot spune că s-a implicat în vreun fel sau a inițiat acțiuni care să continue munca soțului sau să-i păstreze amintirea vie. Își vedea de treabă. Cum am mai spus, o persoană retrasă.

Erați conștient de realizările fostului director?

Cunoșteam câte ceva despre fostul director, știam că fusese poet și că publicase, dar numai de curând l-am studiat mai amănunțit. Marele lui merit a fost acela că a pus bazele Grupului Școlar Energetic, prima școală de maiștri din țară, că a contribuit la dezvoltarea orașului Câmpina ca centru industrial puternic, locul de unde au plecat mulți oameni importanți pentru ramura industrială.

Interviul a fost realizat de Andreea Mărgărit, clasa a XII-a T INFO ENERGETICA

NOUTĂŢI

În perioada 31.11.2010 – 25.02.2010 se desfăşoară Concursul Judeţean de creaţie a elevilor „Alexandru Tudor-Miu – Întâlnire cu pasărea Phoenix”, un concurs organizat de catedra de Limba şi literatura română a Grupului Şcolar Industrial Energetic Câmpina. Pot participa elevi din toate liceele din judeţ. Concursul cuprinde două secţiuni: Secţiunea „Creaţie literară”-poezie (maximum cinci poezii), în două exemplare.

Secţiunea „Compoziţii plastice”: pictopoezie, caligramă (maximum cinci) Programul activităţilor este următorul: Înscrierea candidaţilor se poate face în perioada 15.11.2010–31.01.2011, pe www.gsenergetic.ro, în secţiunea „Ştirile GSE”. Între 01-21.02.2011 - evaluarea creaţiilor şi stabilirea ierarhiei Între 22-24.02.2011 – trimiterea invitaţiilor tuturor participanţilor câştigători şi îndrumătorilor acestora Premierea câştigătorilor se face în data de 25.02.2011, la Câmpina, în Sala de Festivităţi a G.S.I. Energetic.

Pentru detalii, accesaţi site-ul www.gsenergetic.ro.

12

LIRICA ACTUALĂ Adolescentul Anii au trecut pe rând Şi copilul a crescut Este-acum adolescent Şi probleme-apar frecvent Grija lui se-ndreapt-acuma Spre ce şcoală va urma: Noi prieteni îşi va face E destul de perspicace? Îngrijit merge pe stradă, Toată lumea să îl vadă Că e tânăr, radios Sigur că este frumos Şi e plin de fericire, Vine-acum prima iubire; Multe semne de-ntrebare: E iubit sau i se pare?

Anii însă vor alege Căci şi-adolescenţa trece, Dar dreptate-i dau lui faur: Vârsta asta e de aur.

Groşescu Theodora, clasa a IX-a T Singurătatea Mă doare tăcerea ta Și mă închid în mine, Trimit durerea mea Grăbită, către tine.

Doar şoaptele tale, Timide şi goale Mă fac pe mine Să ajung la tine.

Nu vreau să pleci iar; Voi plânge-n zadar Doar chipul tău Alină sufletul meu.

Dar, tu, nu m-auzi, În gol te afunzi Și eu am să mor Răpită de dor.

Tristeţea neştiinţei omeneşti Nu ştiu ce vreau, dar vreau totul.

Chiar dacă totul e prea mult, Chiar dacă nu spun ce vreau, Chiar dacă tânjesc după fericire, Sunt tristă pentru că nu ştiu ce vreau.

Nu ştiu ce vreau de la viaţă, de la mine…

De la cei care mă înconjoară şi mă iubesc… Ştiu doar că vreau să zâmbesc şi să iubesc, Dar nu ştiu cum. Nu înţeleg definiţia fericirii, Nu înţeleg lumea şi ceea ce vrea de la mine.

De ce mă aflu aici, acum? Când aş fi putut fi în altă parte fericită?

Cine hrăneşte fericirea şi cine presară tristeţe pe chipurile noastre?

De ce există întotdeauna şi RǍUL ca opusul lipsei binelui?

De ce nu e doar bine?

De ce gândul meu mă duce pe stânci abrupte, Mă loveşte de întrebări fără răspuns?

De ce nu pot deţine controlul trupului Atunci când trebuie să fiu tare?

De ce plâng în neştire şi am crize de nervi Când ar trebui să fiu calmă şi să merg înainte, Cu capul sus, lăsând în spate urme de durere?

TU, cel care citeşti acum, doreşte-ţi totul, Fii sigur de ceea ce vrei şi nu ezita să ceri.

Acceptă lumea aşa cum e ea şi nu te mai obosi a înţelege “De ce?” sau “Cum poate să facă asta?”, Doar mergi sigur pe tine şi pe propriile forţe, Îndrumat de dorinţă, către apogeul umanităţii, În punctul în care, omul va deveni divinitate omenească, Neaparţinând unei lumi bine determinate, Între bine şi rău, în două lumi paralele…

Cruşitu Iuliana-Florentina, clasa a XII-a T

Dumitraşcu Andreea, clasa a X-a M2

13

ALEGERI

... pentru C.S.E

Pe data de 20.10.2010 în şcoala noastră au avut loc alegeri pentru desemnarea preşedintelui Consiliului Şcolar al Elevilor (CSE).

S-au exprimat, prin votul lor, 695 de elevi. Câştigătoare a fost desemnată Stegaru Andreea (foto2), de la clasa X-M1, cu 404 voturi.

Raportul de observare întocmit de Ghiorghici Bianca de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” apreciază organizarea alegerilor ca fiind bună. Cred că acest exerciţiu de democraţie va avea rezultate pozitive în viaţa elevilor. Pentru că încă mergem pe calea democraţiei reprezentative şi nu pe calea democraţiei participative, consider că este util să facem cunoştinţă cu reprezentanta elevilor prin programul ei.

1.Date despre candidat: Nume şi prenume: Stegaru Andreea Ramona Instituţia: Grup Şcolar Energetic Câmpina 2.Descrieţi, pe scurt, cele mai importante caracteristici ale dumneavoastră, relevante pentru C.S.E. Activităţile mele de până acum m-au ajutat să-mi cu un dezvoltat spirit descopăr caracteristici pe care le consider organizatoric şi de importante în desfăşurarea cu succes a muncii de echipă, calităţi despre preşedinte. Sunt o persoană comunicativă, care consider că îi sunt ambiţioasă, cu puterea de a-şi asuma răspunderi, necesare oricărui lider.

3.Indicaţi trei dintre cele mai importante valori EUROPENE dezvoltate de dumneavoastră pe care vreţi să le implementaţi în sistemul de învăţământ prin intermediul C.S.E. Ţinând cont de secolul în care trăim, probabil că că trebuie să lucrăm, în continuare, la relaţia una din principalele noastre preocupări ar trebui profesor-elev, bazată pe încredere reciprocă şi la să fie protejarea mediului înconjurător prin cât dezvoltarea spiritului competitiv, stimulat prin mai multe activităţi în grup. Acest lucru duce competiţii sportive şi culturale. implicit la dezvoltarea spiritului de echipă. Cred 4.Faceţi o scurtă prezentare a principalelor activităţi/proiecte/programe comunitare în care aţi fost implicat Titlul proiectului: “Caravana inimă de copil” Impactul proiectului: Activitatea pe care am Perioada în care s-a derulat: 15.04-01.06.2010 desfăşurat-o în cadrul acestui proiect, a avut ca Grup ţintă şi beneficiari la nivelul parteneria- rezultat aducerea zâmbetului pe buzele elevilor cu tului: Copiii de la Şcoala Specială din Breaza probleme de sănătate şi financiare, şi totodată, Coordonator: Lăcătuş Raluca încrederea colegilor mei că ne putem implica cu Obiective: Implicarea elevilor în proiecte sociale succes în asemenea proiecte.

5.Care sunt priorităţile dumneavoastră pentru dezvoltarea C.S.E? Prioritatea numărul 1 pe lista mea este implicarea în societate sau în cadrul sistemului de elevilor şcolii noastre în cât mai multe activităţi învăţământ; legate de protejarea mediului înconjurător. Prin - prezentări interactive de broşuri informative în acest lucru, mă oblig în continuare la stimularea legătură cu susţinerea examenelor de colegilor mei de a lucra ca voluntari, dezvoltând bacalaureat şi admiterea la facultate; abilitatea de socializare şi de muncă în echipă.

- implicarea activă a elevilor în organizarea de Mi-am stabilit ca obiective pentru anul acesta competiţii, concursuri sau dezbateri, aceştia următoarele: participând la selecţie, buna desfăşurare sau - organizarea unui concurs cu titlul “Cel mai bun colectarea de material necesar pentru buna proiect ECO” urmând ca premiul să fie chiar desfăşurare a activităţilor; realizarea acestuia, acest eveniment ajutând atât - informarea corectă a elevilor în legătură cu la dezvoltarea spiritului competitiv, cât şi al activităţile consiliilor de elevi (CSE, CJE, CRE, celui de echipă; CNE) prin prezentări interactive; - întâlniri periodice între elevi şi profesori, în - informarea corectă a elevilor în legătură cu vederea dezbaterii diverselor probleme apărute drepturile şi obligaţiile care trebuiesc respectate în instituţia de învăţământ.

14

6.Planul de acţiune pentru C.S.E Grup ţintă şi beneficiari, la nivelul parteneriatului: Oraşul Câmpina Perioada în care s-a derulat: 25.09.2010 Obiective: Curăţenia în curtea Grupului Şcolar Energetic Câmpina şi în imprejurimile acestuia Impactul: Acţiunea noastră îi va atenţiona pe cei care nu păstrează curăţenia, să-şi schimbe

atitudinea. Efortul şi timpul acordat de către fiecare elev înseamnă mult pentru binele oraşului şi pentru păstrarea mediului curat. Acest proiect încurajează spiritul de echipă, oferă posibilitatea integrării elevilor în programe sociale şi, nu în ultimul rând, este un semn de civilizaţie.

Material oferit de prof. Adrian Lungu

ENERGIA VERDE

“Revoluţie verde” în China Guvernul chinez a anunţat oficial debutul a ceea ce presa denumeşte “revoluţia verde”, un program de investiţii de câteva sute de miliarde de dolari anual, destinat unei dezvoltări fără precedent a tehnologiilor alternative. Pentru prima dată, bugetul alocat producerii de energii alternative l-a depăşit pe cel alocat forţelor armate, urmând ca, în 10 ani, mai mult de 20% din consumul intern al Chinei să fie asigurat din surse regenerabile. Conform proiectelor, până în 2020, vor fi construite cele mai mari centrale termice solare din lume, trei la număr, cu o putere de 26GW, şi 16 noi centre de cercetare şi dezvoltare consacrate noilor energii. În paralel, tot până în 2020 vor fi finalizate lucrările la 30 de noi reactoare nucleare şi vor fi construite 250.000 de maşini electrice, iar dacă acum 30% dintre panourile fotovoltaice din lume se fabrică în China, peste trei ani, conform surselor

Ce ştim despre energia verde? guvernamentale, procentul acestora va depăşi 70%.

Energiile verzi ar putea oferi 8,5 milioane locuri de muncă Uniunea Europeană a stabilit ca prioritate energetică pentru următorii 10 ani reducerea emisiilor nocive din atmosferă cu aproape un sfert, faţă de nivelul din 1990, se arată într-un raport al Consiliului European al Energiei Regenerabile (EREC). “Dacă guvernele europene ar sista subvenţiile acordate pentru producerea energiei din combustibili fosili, sectorul energiilor regenerabile ar putea conduce la crearea, până în anul 2030, a 8,5 milioane de locuri de muncă”, se arată în raportul menţionat.

“Investirea în locuri de muncă şi nu în combustibili fosili murdari şi periculoşi nu numai că ar intensifica dezvoltarea economică, ci ar preveni o schimbare catastrofală a climei”, mai

precizează documentul, la a cărui întocmire a colaborat şi organizaţia neguvernamentală Greenpeace. În prezent, în sectorul energiei regenerabile lucrează aproximativ două milioane de persoane, dar printr-un asemenea angajament, piaţa anuală a tehnologiilor legate de “energia verde” ar putea ajunge, de la 100 miliarde de dolari în prezent, la peste 600 de miliarde în următorii 20 de ani, au estimat experţii Greenpeace şi EREC, care au adăugat că, scenariul folosit de simulare, conform căruia, peste 30 de ani, 95% din energia electrică produsă ar fi regenerabilă, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse cu aproape 80%, “este ambiţios, dar puţine ţări se arată dispuse să îşi fixeze astfel de obiective”.

Prof. ing. Spînu Tiberiu

15

EVENIMENT

A 50-A ANIVERSARE DE LA DESCOPERIREA LASER

PROFESOR DRD. CĂTĂLIN CHIŢU, GR. ŞC. IND. ENERGETIC, CÂMPINA Laserii sunt dispozitive pentru amplificarea sau generarea undelor electromagnetice din domeniul optic pe baza efectului de emisiune forţată a sistemelor atomice care permite o concentrare a energiei corespunzătoare unei temperaturi de zeci de mii de grade.

In anii 1916 si 1917, Albert Einstein şi-a continuat studiile asupra fizicii luminii arătând că moleculele energizate corespunzător emit lumină de o singură culoare, monocromatică.

In 1951 Charles Townes şi-a propus să producă microunde mai puternice cu ajutorul unui oscilator foarte mic. Lui Townes i-a venit ideea că moleculele de amoniac ar avea dimensiunile corespunzătoare pentru a vibra cu viteza necesară. El a construit primul dispozitiv care amplifică microundele prin emisie stimulată de radiaţie şi numea acest dispozitiv MASER după iniţialele procesului (Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation.)

Atât Townes, cât şi alţi oameni de ştiinţă s-au gândit că acelaşi principiu putea fi utilizat şi la amplificarea luminii, deşi problemele de ordin tehnic erau mai dificile.

Biroul de brevete a acordat un credit pentru conceperea unui dispozitiv de amplificare a luminii prin emisie stimulată de radiaţie unui student licenţiat de la Universitatea Columbia, Gordon Gould, care a prezentat proiectul unui LASER pe 11.nov.1957. În ciuda brevetului primit, se consideră că primul laser utilizabil a fost construit de Theodore Harold Maiman, în mai 1960 (laser cu rubin). Începând cu crearea şi brevetarea laserului cu rubin în anul 1960 de către cercetătorul american Theodore Harold Maiman, aplicaţiile laserilor s-au dovedit a fi multiple: în comunicaţiile cu ajutorul fibrei optice, CD/DVD playere şi ROM-uri pentru computere, imprimante laser, unelte industriale şi în domeniul procedurilor medicale.

Theodore Harold Maiman a fost născut în Los Angeles, California pe 11 iulie 1927. Absolvent al Universității Stanford, cu specialitatea inginerie electrică, Maiman obţine doctoratul în fizică. Teza sa de doctorat în domeniul fizicii experimentale, sub conducerea laureatului Premiului Nobel Willis Lamb, conţine măsurători detaliate legate de domeniul microundelor optice şi de structura fină a atomului de heliu excitat. În perioada 1956 – 1961, în timp ce coordona departamentul de cercetare in domeniul electronicii cuantice de la laboratoarele din Malibu, California, Maiman a creat conceptele de maser, laser, display-uri laser, dispozitive optice de scanare şi modulare. În 1960 el a creat şi brevetat laserul cu rubin, primul laser operaţional din lume. În 1962, Maiman a fondat Korad Corporation prin care a dezvoltat o linie de fabricare pentru echipamente laser de mare putere. Korad a devenit lider de piaţă în domeniul său.

Ulterior, cercetătorul a format Maiman Associates, o firmă de consultanţă, care oferă servicii tehnice şi de management de consultanţă în domenii de înaltă tehnologie. În 1999 s-a mutat la Vancouver cu soţia lui, Kathleen, şi trei ani mai târziu, i-a fost acordat un doctorat onorific din partea Simon Fraser University. În anul 2000, Maiman a completat un memoriu intitulat "Odiseea laser", subliniind cronologia evenimentelor care au dus la finalizarea primul dispozitiv laser, precum şi realizările sale de mai târziu. Înainte de moartea sa în anul 2007, Maiman a activat pentru dezvoltarea ingineriei optice şi biofotonice la Simon Fraser University. Biblioteca acestei institutii deţine în prezent documentele sale arhivate, în colecţia Maiman.

Datorită activităţii sale, Theodore Harold Maiman a fost membru a numeroase organizaţii ştiinţifice prestigioase cum sunt: Academia Naţională de Ştiinţe şi respectiv Academia Naţională de Inginerie a Statelor Unite.

16

Amintim câteva dintre distincţiile primite de către Theodore Harold Maiman: 1965 - Fundaţia Fannie& John Hertz - Premiul pentru "Contribuţie dosebită în domeniul ştiinţei" (Prezentat în cadrul unei ceremonii la Casa Albă de Lyndon B. Johnson) 1984 - Premiul Fundaţiei Wolf pentru fizică; 1984 – Premiul Naţional al Inventatorilor americani; 1987 - Premiul în Japonia pentru contribuţii în electro-optică; 1994 - Bursa de onoare - Royal College of Surgeons din Anglia (singurul non-medic); 2002 - Doctor Onorific la Simon Fraser University.

BIBLIOGRAFIE: 1.http://fas.sfu.ca/MaimanLaserSymposium/aboutted.html 2.http://www.referatele.com/referate/fizica/online10/LaseriiMASER---Laser-cu-rubin-Laserii-cu-gaz-Laseri-cu-mediu-activsolid--referatele-com.php

CU EI NE MÂNDRIM

Activitate la Buzău

Vineri, 19 noiembrie 2010, la Buzău, au fost decernate, într-o atmosferă de înaltă ţinută scriitoricească, premiile celei de-a XII-a ediţii a Concursului Naţional de creaţie literară “Vasile Voiculescu - Arc de suflet pentru timp”, organizat de Fundaţia Vasile Voiculescu, al cărei preşedinte este dr. Valeriu Bistriceanu, în colaborare cu Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, director Marin Ifrim şi Biblioteca Judeţeană, director Sorin Burlacu. În prezenţa a numeroşi scriitori buzoieni din alte zone ale ţării şi din Republica Moldova, au avut loc şi alte manifestări: lansări de carte, recital de poezie şi de muzică folk.

Printre laureaţi s-au aflat şi eleve ale liceului nostru: Bohîlţea Cristiana - Premiul special al Bibliotecii Judeţene “Vasile Voiculescu” Nedelcu Adelina - Premiul revistei “Vitralii” Mărgărit Andreea, Cruşitu Florentina, Vlădescu Ioana - menţiuni Toate premiantele sunt în clasa a XII-a T şi au fost îndrumate de domnul prof. Duţu Alexandru Material realizat de Nedelcu Adelina şi Bohîlţea Cristiana, XII-T

17

SĂRBĂTOAREA SFÂNTĂ A CRĂCIUNULUI

LEGENDA LUI MOŞ CRĂCIUN

Legenda spune că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile naşterii, i-a cerut adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este sărac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. Ajunsă la casa lui Crăciun, Maica Domnului o găseşte acasă pe soţia acestuia, Crăciuneasa şi îi cere acesteia adăpost. Crăciuneasa nu a stat mult pe gânduri, însă ştiindu-şi soţul rău şi necredincios, nu o primeşte în casă şi o trimite să nască în grajdul vitelor. Apoi, fără să-i spună soţului ei, Crăciuneasa o ajută pe Maica Domnului să-L nască pe Pruncul Iisus. Aflând Crăciun, acesta îşi pedepseşte soţia. Dar Maica Domnului, printr-o minune, o ajută pe Crăciuneasa să scape de pedeapsa soţului ei. Crăciun, văzând această minune şi aflând că în grajdul său S-a născut Domnul Iisus, se căieşte şi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel "primul creştin". Se spune că el s-a căit atat de mult, încât a doua zi şi-a împărţit întreaga avere copiilor săraci şi, de atunci, în fiecare an, în Ajunul Naşterii Domnului, Moş Crăciun vine cu sania trasă de reni, intră pe horn şi ne pune sub brad cadourile mult aşteptate. Cei 9 reni sunt: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen.

Conducătorul acestora este Rudolph, renul cu nas roşu. Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului, cu mireasma-i de cetină de brad este încărcată de tradiţii şi simboluri din cele mai diverse în întreaga lume.

TU CREZI ÎN MOŞ CRĂCIUN?

Cu participarea elevilor clasei a IX-a T

„Nu mai cred în Moş Crăciun de la vârsta de şase ani pentru că am găsit cadourile în şifonier. Dar cred că Moş Crăciun este o invenţie genială pentru că le dă şansa copiilor de a visa că trăiesc într-o lume fără griji, în care se întâmplă numai lucruri bune.” „Păi… Sinceră să fiu, îmi place să cred că el există şi în fiecare an îmi află gândurile şi dorinţele mele. Acest gând minunat mă aduce într-o lume de poveste în care Moşul vine în noaptea de 24 spre 25 şi, fără prea mare zgomot, îmi pune cadourile mult aşteptate (care sunt, desigur, după posibilităţile lui mami şi tati) sub brad. Deşi eu ştiu că el nu există fizic, în mintea şi în sufletul meu este prezent la fiecare sărbătoare a Crăciunului, acest lucru făcându-mă să mă simt foarte fericită.” „În opinia mea, eu cred că Moş Crăciun există numai pentru copii mici, care se bucură atunci când primesc un cadou. Pentru mine Moş Crăciun a dispărut acum şapte ani deoarece l-am aşteptat dar acesta nu a mai venit.” ,,Nu… Chiar dacă mi-aş dori să fiu din nou mică şi să cred. Era ca-ntr-o poveste. Acesta era farmecul Crăciunului. Stăteam trează sperând că-l voi vedea. Voiam să-l întreb cum se pictează cerul, dacă îl ajută renii, cum să-mi fac unul al meu şi cum să fur eternul; dar nu se mai putea să visez. A trebuit să deschid ochii şi să înfrunt realitatea, nu tocmai aşa roz cum o credeam. Îi scriam bilete în care îi spuneam ce cadouri îmi doresc şi, deseori, îi ceream sfaturi. Imaginaţia îmi răspundea la sfaturi.

Nu ca acum: când am nevoie de un sfat, aud din toate părţile: ’’treaba ta ce faci’’. Dar Moş Crăciun şia lăsat amprenta asupra noastră şi există în inimile şi sufletele celor ce vor să creadă.’’ ,,Nu mai cred în Moş Crăciun de la vârsta de opt ani, de când am găsit cadourile pitite de părinți într-un şifonier. În anii de copilărie era un lucru extraordinar care, în acea perioadă a anului, mă făcea să fiu cel mai cuminte copil de pe pământ, ştiind că numai aşa o să găsesc daruri şi dulciuri sub brad. Acum îl mai văd pe Moş Crăciun doar în desene animate şi în reclamele cu Coca-Cola.’’ ,,În Moş Crăciun, ca persoană fizică, nu mai cred. Dar în spiritul Crăciunului şi persoana fictivă Moş Crăciun cu siguranţă cred.” ,,Nu, nu mai cred. Mi se pare imposibilă povestea cu Moşul care aduce daruri şi piticii şi renii,

18

sania zburătoare… Moş Crăciun este doar o legendă care se păstrează încă şi este o bucurie pentru cei mici. Cum ar arăta viaţa copiilor fără vise, Moş Crăciun, zâne, prinţese şi puterea de a crede în ele?” ,,Sincer, am ajuns la vârsta când am aflat că Moş Crăciun nu există, dar cu toate astea, e acelaşi lucru ori Moş Crăciun, ori mama. Pentru amândoi trebuie să fiu cuminte, să iau note bune şi să îmi ascult familia. Deci, e mai bine ca mama să fie Moşul meu, deoarece ea îmi cumpără ceea ce îmi doresc şi îmi este folositor.” ,,Eu cred în Moş Crăciun… de fapt, mai mult vreau să cred pentru că mi se pare cea mai frumoasă perioadă a copilăriei, atunci când aştepţi cu nerăbdare cadourile de la acel personaj fantastic care ne-a fermecat copilăria. Eu cred în Moş Crăciun.”

Rubrică alcătuită de prof. Irina Ichim PRINCIPII CREŞTINE

DRAGOSTEA … ÎN VIZIUNEA LOR

„Unde este iubire acolo este Dumnezeu.”(Fericitul Augustin) “Trebuie să facem totul prin iubire şi nimic prin forţă. Trebuie să iubim mai mult supunerea decât să ne temem de nesupunere.”(Francisc de Sales) „Pentru orice faptă de iubire pornită dintr-un suflet, acesta merită viaţa de veci.” (Toma d’Aquino) „Iubirea e tare că poate merge până la moarte.”(pr. Dumitru Stăniloae) „A-i iubi pe vrăşmaşi înseamnă a-L imita pe Dumnezeu.”(Sfântul Ioan Gură de Aur) „Dragostea este bucurie de a face altora bucurie.”(Sf. Ioan Gură de Aur) „Sărăcia sau bogăţia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge şi sărăcia şi bogăţia.” (Sf. Ioan Gură de Aur) „Iubirea este principiul vieţii şi Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne revelează iubirea şi viaţa în iubire, de la obârşia ei divină.” ( Pr. Constantin Galeriu) „Iubirea duce la cunoaştere (…). După cum amintirea focului nu-ţi încălzeşte trupul, tot astfel credinţa fără dragoste nu-ţi va încălzi sufletul.”(Sf. Maxim Mărturisitorul) „Două iubiri au zidit două cetăţi: iubirea de sine, mergând până la dispreţul faţă de Dumnezeucetate terestră, şi iubirea de Dumnezeu, mergând până la dispreţul de sine-cetate celestă. Una este glorificată în sine însăşi, cealaltă în Domnul Dumnezeu.” (Fericitul Augustin) „Ţinta iubirii este unirea cu ceea ce iubeşti.” (Francisc de Sales) „Dragostea îl preface pe cel ce iubeşte în chipul celui iubit: dacă-L iubeşti pe Dumnezeu, Dumnezeu vei fi, dacă-l iubeşti pe diavol, diavol vei fi, dacă-ţi iubeşti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii: de a uni pe cel ce iubeşte cu cel iubit.” ( Fericitul Augustin) „Revelaţia ne învaţă că Dumnezeu este dragoste. Existenţa îşi are începutul, de asemenea, în dragoste, ca dar al lui Dumnezeu. Răscumpărarea şi naşterea noastră din nor s-a făcut tot prin dragoste, o dragoste atât de mare, încât a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele răscumpărării trebuie să reveleze, în cele din urmă, şi în noi chipul lui Dumnezeu, această realitate fundamentală, pentru a putea spune: omul este dragoste.” ( Pr. Constantin Galeriu) Selecţie realizată de prof. Alina Nina Petrescu şi prof. Radu Petrescu EVENIMENTE CULTURALE

BUCUREŞTI

21.decembrie.2010 – Harlem Gospel Choir, Sala Palatului 21.decembrie.2010 – Iris, Teatrul Național Bucureşti 21.decembrie.2010 – „De trei ori Dragoste”, premieră la Teatrul Nottara 22.decembrie.2010 – Christmas In Vienna-Strauss Festival, Orchester Wien, Ateneul Român 23.decembrie.2010 – Tudor Gheorghe, Sala Palatului 23.decembrie.2010 – Cleopatra Stratan, Sala Palatului Selecție realizată de prof. Alina Nina Petrescu

19

JURNAL INTERCULTURAL

Project – The global teenager Văduva Andrei–Alexandru, IX-M2, sub îndrumarea d-nei prof. Alina Nina Petrescu

While the population of Europe and America is growing older, those in developing countries are becoming younger. In the non-western world, particularly India, China and Brazil, there is an influential generation of teenagers growing up. These young people’s tastes influence the design of clothes and cars; whole industries are appearing to help teenagers spend their free time – and their money. Kids these days can chat online with friends thousands of miles away. In fact, teenagers in Brazil may feel they have more in common with an internet friend in India than with other young people in their own country. Young people around the globe are beginning to hang around together on the Internet as they used to the street.

As we know Tim Berners - Lee, is the British inventor of the WWW (World Wide Web). He imagine the effect of the Internet on a teenage boy: his search engine shows him a random selection of the 643,768 people around the world whose preferences in reading are similar to his own. He knows that he may live in a small town in the Netherlands but he is right in the centre of the main trend, he feels he is exactly in tune with all his unseen friends.

The strongest force in international youth culture today is pop music. Music has universal appeal. The popularity of the satellite TV channel MTV is the evidence of this: their pop videos play in every corner of the planet, from Stockholm to Sofia, from Athens to Atlanta, and since most of the songs are in English, kids from all over the world learn to sing in English, too.

En flottant sur les vagues de l'amour...

Oprea Corina, clasa a XI-a T, sub îndrumarea d-nei prof. Lăcrămioara Paraschiv L'amour a inspiré toujours les artistes de toutes les disciplines artistiques. Des peintres, des écrivains, des poétes, tous ont taché d'exprimer dans l'art la forte emotion de ce sentiment. Les histoires romantiques émeuvent et donnent des frissons. Un de ces grands amours est celui de Jack et Rose, deux jeunes qui s'aiment en dépit de toutes les différences.

Avril 1912 - Rose embarque sur le Titanic, le plus grand bateau du monde, avec son fiancé et sa mère.

Pendant ce temps, dans un pub du port, quatre hommes disputent une partie de poker. Jack, un jeune pauvre, gagne un billet de troisième classe pour le Titanic.

Rose est promise à Caledon, un richissime Anglais, et Ruth, sa mère impose cette union pour éviter la ruine financière de la famille.

Rose se sent piégée par une haute société qui veut la faire épouser un homme qu'elle n'aime pas. Un soir après le dîner, elle tente de sauter de l'arrière du navire. Jack, qui flânait sur le pont, se précipite à son secours et réussit la sauver.

En reconnaissance, le fiancé de Rose invite Jack à une reception.

A table Jack est victime des plaisanteries de Caledon, de Ruth et de leurs amis à cause de sa situation financière. Ils jugent une personne en fonction de l'argent qu'elle possède.

Jack se lie d'amitié avec Rose, et très vite ce sentiment deviendra amour, celui dont tout le monde rêve.

Rose voit Jack de plus en plus souvent et le jeune lui apprend ce qu'est 'la vraie vie', ce que les règles de la bourgeoisie ne pourront jamais apporter: la Liberté.

Jack invite Rose à une fête en troisième classe ou ils dansent et se divertent. La bonheur des amoureux ne dure pas trop. Un annonce fait l'effet d'une bombe sur le bateau : le Titanic vient de heurter un iceberg ! La panique est complète.

L'eau monte, il faut vite se sauver avant que le navire n'immerge pas complétement.

C'est la fin... la fin d'un bateau de légende...

Jack insiste pour que Rose prenne le dernier canot de sauvetage et lui jure de la retrouver un jour et revivre sa passion. Rose accepte malgré elle. Sa barque descend sur l'eau, et elle voit s'éloigner son amour. Jack est loin, mais il restera à jamais dans son coeur.

Ainsi finit une grande histoire, un amour fort éteignant par l'immensité d'un océan froid...

L'art est la plus suggestive façon d'exprimer et de transmettre la magie de l'amour... le plus beau sentiment qui nous donne des ailes et nous fait toujours rêver.

20

ACTIVITĂŢI În data de 25 septembrie 2010 s-a desfăşurat Campania “Let’s do it, România!”. A fost o zi dedicată curăţeniei naţionale, în care România a devenit mai frumoasă. Oamenii care au participat la această campanie, au demonstrat că România poate fi mai curată cu ajutorul fiecăruia dintre noi.

Ca şi în alte şcoli, şi la noi au existat elevi preocupaţi de această campanie împotriva “gunoaielor”. Au participat clasele 10M2 şi 9M1, îndrumate de doamnele diriginte Manole Cornelia şi Milu Ramona.

Aceşti voluntari care au spus “NU” indiferenţei s-au adunat în toate judeţele ţării, pe litoral sau la munte şi în jurul marilor oraşe.

Elevii liceului nostru au efectuat traseul de pe strada Griviţei şi zona de Bulevard a Câmpinei, pentru a aduna mormanele de gunoaie, lăsate de oamenii lipsiţi de responsabilitate şi respect.

Prin acest proiect, am vrut să dăm un exemplu celor care nu sunt prietenoşi cu mediul şi confundă locurile de picnic cu groapa de gunoi.

POFTIŢI LA REBUS

IGIENĂ 1. Unde nu intră ……… în casă, intră doctorul pe uşă.

2.

Face clăbuci.

3. ………. sănătoasă în corp sănătos.

4. Necesară vieţii, dar şi curăţeniei.

5. Se găsesc mai ales în fructe şi legume.

6. Duşmanul prafului (aparat casnic).

7. Casă a gunoaielor.

8. Obiect bun pentru spălarea dinţilor.

9. Bun pentru spălarea părului.

Iordache Mihaela, X-M2

21

HARTA TURISTICĂ

Să fii turist în… România

Întotdeauna m-am simţit mai puţin confortabil atunci când, persoane care vin din ţările „calde” aduc cu ele replici de genul: „Ce să faci în România? Nu ai ce vedea. Totul e mizerabil. Nu te atrage nimic”.

Poate unii dintre voi gândiţi asemenea. Nu e dreptul meu să vă judec, dar vreau doar să vă spun că putem vedea România şi din alt unghi. Este adevărat că sunt şi lucruri de care nu putem fi mândri, dar ştiu, şi am auzit pe foarte mulţi spunând că avem, totuşi, o ţară frumoasă, care merită explorată.

Aş dori să vă fac cunoştinţă cu un colţ de ţară care merită să îl vezi. Îţi spun ca unul care l-am vizitat de două ori şi, de fiecare dată, am plecat încântat. Acest loc se numeşte Peştera Vadu Crişului.

Peştera Vadu Crişului sau Peştera Zichy se află în munţii Pădurea Craiului, pe malul stâng al râului Crişul Repede, în defileul râului, la 3 km de localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului din judeţul Bihor.

La peşteră se poate ajunge cel mai simplu cu trenul personal. Pe ruta Cluj–Oradea, la halta CFR Peştera se coboară ... şi am şi ajuns. Dacă vrei să ajungi cu autoturismul, pe DN1, pe ruta Cluj–Oradea, după localitatea Borod, la câţiva kilometri, întâlneşti indicator pentru Vadul Crişului la stânga; vei merge 10-15 km, vei lăsa autoturismul şi apoi vei merge pe jos pe lângă calea ferată aproximativ 3 kilometri, până la halta Peştera.

Din cele citite de mine, am înţeles că peştera s-a format în calcarele cretacice ale munţilor Pădurea Craiului, ca urmare a acţiunii pârâului care îl străbate şi în prezent. Are o lungime de 1510 şi este formată dintr-un coridor principal din care se desprind numeroase galerii laterale şi săli. Este una din peşterile cu cea mai bogată faună cavernicolă din România, aici fiind prezente numeroase specii de melci, viermi, insecte, crustacee şi liliacul cu botul în formă de potcoavă.

Peştera a fost descoperitǎ de cǎtre Czaran Gyula şi cei doi colaboratori, Karl Handt şi Veress Istvan, la 10 noiembrie 1903.

Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că, deasupra cascadei Vadu Crişului, ce poate fi văzută de pe calea ferată, s-ar afla o peşteră de mari dimensiuni.

Contele Odon Zichy, pe a cărui proprietate se află peştera, a dispus amenajarea sa cu podeţe şi scări de lemn, astfel încât, în 1905, a fost deschisă spre vizitare, fiind considerată la acea vreme, cea mai frumoasă peşteră din Europa. Prin peşteră curge o apă care, la 40 m de intrare, formează o cascadă de aproximativ 12 m. Stalactite şi stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peşterii. Unele formaţiuni au denumirea de Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam şi Eva, Barba lui Mahomed, chiar şi Albă-ca- Zăpada şi cei Şapte Pitici. Peştera nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice.

Din 1969 este iluminată, fiind a doua peşteră luminată din ţară. Intrarea este pe bază de bilet, şi un ghid te conduce pe porţiunea vizitabilă a peşterii.

A consemnat, prof. Cristian Stoicescu Îţi spun că merită să o vizitezi! Îţi doresc să ai o călătorie plăcută, şi… să-mi spui cum a fost !!!

22

Adolescenţii-probleme şi soluţii ADOLESCENŢA

Ce ar fi să aflăm părerea specialiştilor?

plus, există riscul să cadă foarte uşor în În ceea ce priveşte capcana dietelor. Diete care le promit că dau adolescentele, lucrurile stau destul jos, de exemplu, 2 kilograme în 10 zile, însă nu de rău, pentru că aproape jumătate din ele nu le spun şi ce se va întâmpla după aceea. Pentru sunt deloc mulţumite de corpul lor. Iar 75% au că, după ce ai terminat dieta şi ai obţinut efectul încercat deja să ţină măcar un regim. Din dorit, dacă revii la obiceiurile alimentare de păcate, majoritatea fetelor nu ştiu suficient de dinainte, kilogramele se pun rapid înapoi, multe lucruri despre o alimentaţie sănătoasă şi uneori chiar mai mult decât la primul regim, când încearcă să scape de câteva kilograme în atunci fiind nevoie de o altă dietă. ____________________________ Pericolul cel mai cu fete şi băieţi de aceeaşi vârstă, câştigarea mare vine din faptul că independenţei emoţionale faţă de părinţi şi alţi adolescentele se află exact în adulţi. Toate acestea constau într-un efort perioadele de trecere dintre copilărie şi imens. Dacă se mai adaugă la acest cocktail maturitate, iar acesta vine la pachet cu o groază emoţional şi alte probleme (cu părinţii, cu de modificări de ordin fizic şi psihic, dintre şcoala, crize de identitate sexuală combinate cu cele din urmă făcând parte şi acceptarea complexe de inferioritate) se creează cadrul propriului corp sau crearea de contacte şi relaţii perfect pentru o boală ca anorexia. ____________________________ Fetele afectate de Totodată, nu le deranjează că ceilalţi mănâncă anorexie refuză mâncarea, pe săturate, nu le e poftă de nimic, pot chiar şi încercând să trăiască cu cât mai puţin să gătească pentru ceilalti. De multe ori, posibil. În acelaşi timp, sunt mândre de fiecare practică şi sport pentru a arde şi mai multe gram pe care l-au slăbit, controlându-şi calorii. Iar dacă sunt constrânse de cineva greutatea zilnic. Anorecticele se izolează sau (părinţi, de obicei) să mănânce, vor întreprinde intră în panică atunci când cineva din afară tot felul de manevre de inducere în eroare încearcă să le convingă să mănânce mai mult. pentru a-şi atinge scopul, adică să nu mănânce. ____________________________ Urmările acestei constipaţia cronică şi, uneori, nici menstruaţia tulburări de alimentaţie nu nu mai vine. Inima bate mai încet şi pulsul este se lasă aşteptate prea mult. Persoana slab. Părul capătă un aspect lipsit de strălucire, afectată îşi pierde apetitul şi, odată cu el, un iar tenul devine tern. Anemie, depresii, sfert din greutatea pe care o avea înainte. tulburări de somn şi dificultăţi de concentrare Temperatura corpului este mai scăzută, apare sunt alte semne tipice. ____________________________ În timp ce capul se simte şi mai rău, mintea lucrează împotriva acestuia, neacceptând că are o problemă. De multe ori se accentuează latura intelectuală şi se reprimă cea emoţională sau se pune un mare accent pe sport. Fetele afectate de anorexie renunţă la o mare parte din contactele sociale, retragându-se în sânul familiei, împotriva căruia luptă, în acelaşi timp, pentru afirmarea autonomiei. Pe ascuns, anorecticele mai consumă şi laxative sau îşi

provoacă vomă. Pericolul cel mai mare pândeşte în rândul adolescentelor, undeva între 14 şi 19 ani, însă se întâmplă şi femeilor mature să sufere de anorexie.

Larisa Irimescu, clasa a X-a M2

23

DEGHIZAŢI Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, răspândită prin intermediul imigranţilor irlandezi din SUA. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie.

Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creştine a tuturor sfinţilor, sărbătoare cu care Halloween a devenit asociat în ţările unde predomină creştinismul occidental, deoarece în aceste culte creştine, ziua tuturor sfinţilor este sărbătorită pe 1 noiembrie.

Simbolul specific pentru Halloween este dovleacul cioplit, dar şi costumaţiile trăznite care au rolul de a alunga spiritele rele.

Halloween a fost adoptat şi de Ca în fiecare an, la 1 noiembrie 2010 şcoala noastră s-a îmbrăcat de sărbătoare. O sărbătoare mult apreciată de tineri, în special de adolescenţi.

Catedra de limbi străine a adus în prim plan obiceiurile specifice acestei sărbători, încurajând elevii să participe la realizarea fiecărui detaliu prezentat.

Scopul acţiunii a fost familiarizarea elevilor cu această sărbătoare, cunoaşterea obiceiurilor legate de aceasta, prezentarea de asemănări între obiceiurile de Halloween şi cele româneşti, punerea în valoare a talentului elevilor. Elevii claselor a X-a T, a X-a M1, a X-a C, a XI-a A, a XI-a T , a XII-a T sub îndrumarea doamnelor profesoare, au alcătuit o expoziţie în care au prezentat tradiţii legate de această sărbătoare, au confecţionat diferite obiecte specifice sărbătorii precum măşti, stafii, vrăjitoare, lilieci, au sculptat felinare din dovleci.

Toate aceste obiecte au constituit elementele unei expoziţii organizate în holul şcolii şi cancelarie.

Expoziţia a fost apreciată de domnii profesori şi de conducerea şcolii. Această expoziţie a fost JOKES

… DE HALLOWEEN români,dar părerea mea este că nu îl tratăm ca pe o sărbătoare, e doar un motiv de a organiza o petrecere de tip carnaval, bal mascat. Cu toate acestea pregătirile pentru Halloween sunt mai mari decât de Crăciun sau Paşte. Copiii se costumează în stil horror, iar tinerii mai curajoşi, merg în cimitire în miez de noapte şi se distrează făcând spiritism. Cu această ocazie s-a dezvoltat o adevărată industrie legată de această ”sărbătoare”. Se achiziţionează costume cu accesorii macabre. Vânzările filmelor horror cresc în această perioadă, iar industria filmelor exploatează la maxim setea de senzaţii tari, dovedind nepăsare faţă de psihicul omului, căruia nu-i oferă nimic.

Material realizat de Cristina Tătulescu, 10M2 mentinută în holul şcolii întreaga săptămână de după eveniment.

Elevii claselor amintite au prezentat şi un program artistic.

S-au prezentat superstiţii legate de Halloween (clasa a XI-a T), un fragment din piesa Macbeth de William Shakespeare (clasa a XII-a T), asemănări între Halloween şi Sfântul Andrei (clasa a XI-a T), un colaj de poezii din literatura română legate de blesteme şi descântece (clasele a X-a M1, a X-a C, a XII-a T), şi o adaptare după piesa lui Edgar Alan Poe “Metoda Doctorului Catran şi a Profesorului Pană” (clasa a XI-a A). Spectacolul a fost apreciat de profesorii şcolii, care în final, au fost serviţi cu o plăcintă de dovleac.

Activitatea a fost fotografiată şi filmată.

Se va alcătui o expoziţie cu pozele făcute, iar activitatea va fi postată pe site-ul şcolii.

Profesori îndrumători: Corina Stoian, Cristina Păunescu, Daniela Madussi.

Material oferit de prof. Daniela Madussi

Adunate de prof. Alina Petrescu

 In a newspaper there was the following matrimonial advertisment:”Gentelman, owner of a car made in 1990, wants wife younger than his car.”  Two young girls are talking: „I wonder what is more impolite for a boy, to accost a girl or to neglect her?”  Johnny:”Why do they call our language mother-tongue, daddy?

Father:”Well, just see who uses it most.”

24

PROFII NE ÎNVAŢĂ...

Despre bunul-simţ

În contextul socio-economic actual se vorbeşte tot mai mult despre o răsturnare a scării valorilor şi despre lipsa de repere pentru tânăra generaţie. Nu de puţine ori auzim în jurul nostru: ”nu mai există bun-simţ“ sau “noi parcă eram altfel“.

Ce este bunul-simţ? În gândirea populară, bunul-simţ este o măsură a bunei creşteri, a respectului pentru cei din jur. Este o moştenire de la părinţi care, la rândul lor, au acţionat în conformitate cu anumite norme pe care le-au transmis copiilor lor. Sunt convinsă că bunul-simţ este învăţat şi nu dobândit nativ. E un simţ aparte care ne conferă armonia cu binele şi frumosul în relaţie cu semenii noştri pe care îi respectăm, faţă de care nu depăşim limitele, suntem cinstiţi şi recunoscători, faţă de care ţinem cont pentru că ne pasă, pentru că nu profităm de poziţia pe care o avem, etc.

Maxime, cugetări şi citate celebre în limba română cuprind adevăruri care se rostesc şi azi cu satisfacţie, năduf, sarcasm, durere sau dezamăgire în diferite medii: „A da cinstea pe ruşine”, „A nu-ţi cunoaşte lungul nasului”, „A uita de unde ai plecat”, „A sta în banca ta”, „A fi domn e o-ntâmplare, a fi om e lucru mare”, „A te întinde cât ţi-e plapuma”, „A vedea paiul din ochii altuia”, „Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură” şi altele. În ciuda procesului de urbanizare, există încă dihotomia sat-oraş în ceea ce priveşte percepţia bunului-simţ. În copilărie, la sat obişnuiam să salutăm şi în stânga şi în dreapta pe oricine şi nimeni nu ne spunea că pe necunoscuţi nu e nevoie să-i saluţi. La oraş lucrurile stau altfel. Aici nu poţi da “ bună ziua” oricui. Se salută doar cei care se cunosc între ei şi, câteodată, şi aceştia întorc capul prefăcânduse că nu s-au văzut. La sate, însă, localnicii, mai ales cei în vârstă, te întâmpină cu bineţe, chiar dacă nu te-au văzut niciodată şi ştiu că nu te vor mai vedea. Bătrânul care te salută primul te face, astfel, să tresari mirat şi să te ruşinezi că ţie, orăşeanului şcolit şi dichisit, nu ţi-a trecut prin minte să-l saluţi primul, pentru că nu-l cunoşteai şi la oraş nu se obişnuieşte. Tradusă în cuvinte, această atitudine a ţăranului ar însemna: ”Bine ai venit la noi, străine, şi bună să-ţi fie inima!”. Întodeauna am asociat inteligenţa cu bunul–simţ. Cred că bunul-simţ fără inteligenţă nu există.

Din păcate însă, există inteligenţă fără bun-simţ, concretizată în suficienţă, vanitate, infatuare, snobism, egocentrism, ambiţii mărunte sau încăpăţânare.

Poate că, aşa cum spunea George Will, aceasta este o perioadă în care nu putem găsi bunul-simţ fără un mandat de căutare”.

Material realizat de prof. Păunescu Cristina POFTIŢI LA REBUS

ORIZONTAL Ştiinţa care se ocupă cu studiul prelucrării automate a informaţiilor VERTICAL 1.Secvenţă de cod (program) creat cu scopuri

... INFORMATIC

distructive 2. Dispozitiv periferic de ieşire 3. Componenta logică a calculatorului 4. Sistem de operare 5. “Creierul“ calculatorului 6. Dispozitiv periferic de localizare şi selecţie 7. Dispozitiv periferic de intrare 8. Aplicaţie cu ajutorul căreia se pot crea sau modifica desene 9. Colecţie de date 10. Dispozitiv folosit pentru transformarea unui text sau a unei imagini în formatul accesibil calculatorului 11. Componenta fizică a unui calculator Realizator, prof. Elena Samson 25

Pasiunea pentru avioane Interviu cu elevul Stoica David, de la clasa 10M2.

Reporter: Ştiu că eşti pasionat de avioane. Te rog să ne spui când şi de unde a apărut această pasiune?

Stoica David: În principiu, când făceam curat în bibliotecă şi am găsit două cărţi de aviaţie, care au fost ale tatălui meu. Le-am studiat, după care am început să mă uit la documentare pe Naţional Geographic. Mai târziu, am descoperit Flight Simulator iar prin intermediul aviaţiei Internaţionale IVAO am luat contact cu persoane la fel de pasionate ca şi mine, controlorii de trafic, piloţii şi mulţi alţii, care lucrează în domeniu.

Reporter: Ce fel de avioane îţi plac?

Stoica David: Prefer avioane comerciale dar mă gândesc serios să-mi achiziţionez unul mic de 4 persoane, pentru a mă plimba cu familia. Ca exemplu de avioane de pasageri, prefer aparatele de zbor produse de către firma AIRBUS, în special AIRBUS A318, pe care îl deţine şi TAROM. Reporter: Ai vrea să ne vorbeşti în câteva cuvinte despre acestea?

S. D.: Consider că AIRBUS a produs, din anul 1980 până în prezent, cele mai performante şi mai sofisticate avioane: uşor de înţeles, uşor de pilotat, iar dacă reuşeşti să zbori pe simulator, nu vei întâmpina nici un fel de problemă în a-l pilota în realitate. Ca avion de familie perfect pentru tinerii piloţi, consider că CESSNA C172 este un avion perfect, uşor de manevrat.

Reporter: Care au fost primele avioane şi cine le-a construit?

S. D.: Din punctul meu de vedere, consider că primul avion adevărat, capabil să zboare, a fost cel construit de fraţii Wright, un aparat de zbor construit din materiale uşoare, căruia i s-a ataşat un motor.

Din punct de vedere comercial, aş dori să menţionez avionul BOEING 747, primul jumbo-jet, cu o lungime a fuselajului cât întreaga distanţă a zborului fraţilor Wright. Se poate observa cât de repede s-a progresat în doar aproximativ 55 de ani.

Reporter: Când au apărut, pentru prima dată, avioanele la noi în ţară?

S. D.: Prin anii 1910-1915 Traian Vuia a reuşit să zboare cu un avion construit de el, un aparat nu foarte diferit de cel al fraţilor Wright. Ca avioane comerciale, aş dori sa menţionez aparatele cumpărate de către Nicolae Ceauşescu, prin aproximativ 1970, avioane extrem de moderne în vremea aceea. În ziua de astăzi, TAROM are o flotă “tânără”, cu avioane noi şi performante (fraza, menţionată pentru cei care spun că TAROM este o companie proastă).

Reporter: Îţi mulţumim pentru interviu şi te aşteptăm şi altă dată, cu noi detalii legate de avioane.

Reporter: Andrei Ştefania, clasa 10M2 Îndrumător, prof. Irina Ichim

26

DE VORBĂ CU...

PROFESORI

Întrebări :  Ce părere aveţi despre adolescenţii din ziua de azi?  Care credeţi că este specificul liceului nostru, comparativ cu alte licee din oraş?

Răspunsuri:

Prof. Chițu Cătălin Când vine vorba despre şcoală, consider că adolescenţii învaţă mai diversificat. Nu se insistă foarte mult pe detalii, ci se aleg lucrurile practice. Iar în ceea ce priveşte distracţia, adolescenţii se distrează, acum, mai mult, pentru că au mai multe oportunităţi.

Specificul liceului nostru constă în paleta diversificată de oferte, în ceea ce priveşte profilul educaţional al liceului.

Prof. Lungu Adrian Consider că adolescenţii fac mai puţină mişcare, înghit mai multe E-uri, învaţă mai puţin la matematică, concentrându-se mai puţin, dar sunt mai frumoşi. Îmi este greu să fac o comparaţie, pentru că nu am trăit atmosfera din alte licee din oraş.

Cred că nici nu se poate răspunde precis la o

astfel de întrebare în câteva rânduri, pentru că ar trebui să comparăm liceul nostru cu fiecare dintre celelalte licee în parte.

Prof. Pârvulescu Simona Adolescenţii (cu toate aspectele care îi particularizează), vor rămâne aceiaşi tineri plini de speranţe şi visuri, pentru că aceste componente ale vieţii reunesc tot ceea ce se cheamă, în orice colţ al lumii, “adolescent”. Întotdeauna adolescentul a prezentat, în planul exprimării comportamentale, caracteristica vârstei. Adolescenţa este perioada întrebărilor, a marilor succese şi eşecuri, în care personalitatea poate fi afectată, dincolo de limitele echilibrului normal.

Consider că este unul dintre liceele foarte bune care propulsează viitori specialişti, modele demne de urmat.

ELEVI Întrebări:  Ce activităţi extraşcolare v-aţi dori să fie în liceu?  Ai timp liber? Cum îţi petreci timpul liber?

Răspunsuri: Stegaru Andreea-Ramona, X-M1 Aş dori să se desfăşoare în şcoală mai Dumitraşcu Andreea Georgiana, X-M2 multe activităţi de voluntariat, protecţia mediului, Aş dori să se organizeze cursuri de dans. mai multe activităţi care să dezvolte spiritul Da. Îmi petrec timpul liber scriind poezii competitiv. şi ascultând muzică.

Nu. Interviul a fost realizat de Ana-Maria Trăistaru, clasa a X-a M2 ZÂMBIŢI, VĂ ROG...

Perle ale elevilor la examene Bacalaureat 2009-2010 Adunate de Mihaela Iordache, X-M2

 Sahara se află aşezată pe un nisip uscat, lipsa apei având în zonă o prezenţă satornică.  Antarctica este un continent alb din cauza zăpezilor care nu se mai topesc odată.  Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filozofia şi ca să-i caute nod în papură.  La Humuleşti, Ozana curgea limpede fără prea mari frământări sociale şi politice.  Ion Creangă a scris poveşti ca: “Găina leneşă”, “Cocoşul babei”, “Punguţa cu bani mărunţi”, “Lupul şi capra”.  În “Amintiri” apare copilăria fericită a puiului de ţăran Crenguţa Ionel.

27

DE LA ELEVI ADUNATE

…

VIAŢA DE ELEV ÎN „ENERGETIC” (cu participarea elevilor de la clasele XI C2 şi XII C2)

„Viaţa mea în „Energetic” este super. Mă deranjează uniforma dar îmi plac fetele care au intrat în clasa a-9-a. La ore este foarte mişto. Mie îmi plac în „Energetic” pauzele. „Mie nu îmi place la şcoală deoarece uniforma este foarte urâtă şi domnul director ne obligă să o purtăm. La şcoală îmi place doar când ieşim în pauză şi mă întâlnesc cu prietenii şi fetele frumoase din acest corp.” „Viaţa de elev este foarte grea, deoarece profesorii nu înţeleg că noi, tineretul din ziua de azi nu mai suntem ca cel de pe vremuri. Sunt unii profesori care în loc să ne înţeleagă, să vorbească cu noi aşa cum trebuie, o fac invers, mai mult ne fac să ne îndepărtăm de şcoală şi să nu ne mai placă să venim la ore. Ei, dacă ar şti cum să ne vorbească, noi ne-am schimba în mare parte comportamentul faţă de profesori şi faţă de şcoală. Deci, în general viaţa de elev este grea.” „Pentru a ajunge destul de cunoscut în şcoală şi să nu se mai ia cei mari de tine trebuie să fii dur şi să nu arăţi sentimente nimănui. În ziua de azi dacă nu te baţi sau faci alte lucruri ca să audă lumea de tine eşti luat drept tocilar sau prost şi astfel se iau alţii de tine. Aceste lucruri se întâmplă în aproape toate şcolile.” „Îmi place liceul Energetic deoarece este un liceu bun şi sunt foarte mândră că învăţ aici. Nu îmi prea plac colegii mei deoarece sunt gălăgioşi. Nu aş vrea să se schimbe nimic în şcoală; este O.K. Aş vrea totuşi ca profesorii să fie puţin mai îngăduitori şi să nu ne mai consemneze pentru uniformă.” „Viaţa în liceul „Energetic” este mişto. Sunt eliminat 2 zile, am 2 puncte scăzute la purtare, 15 absenţe, fetele sunt frumoase, pauzele lungi. E frumoasă viaţa mai ales în clasele mari, pentru că ştim şcoala pe de rost.” „Mie îmi place să vin la şcoală deoarece pot învăţa lucruri noi. În pauze stau în bancă şi repet pentru ora care urmează. Eu consider că fără şcoală nu poţi face nimic. Urăsc zilele în care stau acasă deoarece consider că în fiecare zi poţi învăţa un lucru nou. Doar un singur lucru aş schimba: uniforma!” „Viaţa de elev în „Energetic” este foarte frumoasă: amici noi, fete frumoase. Majoritatea vor un loc de fumat şi eu sunt de acord cu asta ca să nu ne mai deranjeze în baie cu fumul de tutun. Singurul lucru care mă deranjează este programul până la 8 seara deoarece ajungem acasă târziu şi nu avem timp de viaţă personală. În rest totul e O.K.” „Viaţa de elev este frumoasă dar ar trebui să se scoată din regulament regula exmatriculării iar profesorii să fie mai cooperanţi.” „Vin la şcoală, stau la ore degeaba, scriu şi aştept cu nerăbdare să plec acasă. Nu mă deranjează nimic la şcoală, pofesorii sunt foarte buni. Singura bucurie e că mai scap şi eu de acasă când vin la şcoală. Urăsc foarte mult uniforma; mai bine ne lasă să ne îmbrăcăm cum vrem noi. Vreau ca orele să nu mai fie plictisitoare.” „Ca elev în „Energetic” pot spune că este relativ bine. Desigur, ca în orice liceu sunt lucruri care îţi plac şi lucruri de care nu eşti tocmai încântat sau care chiar te deranjează. Mie personal îmi place că majoritatea profesorilor sunt serioşi, adică ştiu să îşi impună autoritatea şi creează o legătură cu elevii. Numai astfel poţi învăţa ceva ca elev. Ceea ce îmi displace este purtarea uniformei zi de zi iar culoarea acesteia ar putea fi mai de bun gust. De asemenea ar fi frumos dacă am avea condiţii mai bune dar în general clasele sunt cât de cât acceptabile. La şcoală mă mai deranjează atunci când profesorul se lasă distras şi intră în discuţii verbale cu elevii. Acesta trebuie să îşi impună punctul de vedere şi să sancţioneze elevul în funcţie de modul în care acesta se comportă. Numai astfel acesta va înţelege că trebuie să aibă un comportament corespunzător şi civilizat”.

Material realizat de prof. Maria Toma Voi ce părere aveţi? Au colegii voştri dreptate sau greşesc?

Aşteptăm opiniile voastre pe adresa de e-mail revista.energetica@yahoo.com până la numărul următor!!!

28

ŞTIAŢI CĂ …

Google a început ca un proiect de cercetare al lui Larry Page şi al lui Sergey Brin, când aceştia aveau 24 şi respectiv 23 de ani. Site-ul Google îşi propune să organizeze informaţiile din toată lumea şi să le facă accesibile şi folositoare. Primul birou al companiei a fost într-un garaj, în Menlo Park, California. Primul angajat a fost Craig Silverstein, acum Director Tehnologie.

Prima pagină Google este atât de goală pentru că fondatorul nu ştia HTML şi voia doar o interfaţă rapidă. Datorită faptului că prima pagină este atât de liberă, cei care nu sunt obişnuiţi cu ea stau şi astăzi în faţa ecranului şi aşteaptă să mai apară ceva.

Adevăratul nume al lui Google era Googol, un termen de matematică care reprezintă un număr mare, egal cu 10 la puterea 100, adică 1 urmat de 100 de zerouri. Se pare că, din cauza unei greşeli, Googol a devenit mult iubitul Google, cel mai utilizat motor de căutare. Googol a fost inventat de Milton Sirotta, nepotul de 9 ani al matematicianului american Edward Kasner.

Motorul de căutare urma să primească acest nume datorită rolului pe care-l are: de a organiza cantitatea imensă de informaţie disponibilă pe web.

Adunate de prof. Elena Samson Cea mai mare centrală eoliană din lume este instalată în sud-estul Angliei la 12 km în larg faţă de ţărmul comitatului Kent. Turbinele au înălţimea de 115 m şi sunt răspândite pe o suprafaţă de 35 kmp. Ea ar putea alimenta cu energie 240 000 de locuinţe.

Cea mai mare centrală solară din lume este cea construită la Ontario, Canada, are puterea instalată de 80 MW şi poate alimenta 12 800 de locuinţe.

Cea mai mare hidrocentrală din lume este cea de la Itaipu la graniţa dintre Brazilia şi Paraguay, în America de Sud având o capacitate de 14 000 MW adică aproape cât întreg potenţialul hidroenergetic al României.

Adunate de prof. Maria Toma Care este cauza febrei musculare? Atunci când muşchii funcţionează, ei produc acid lactic, pe care organismul îl elimină cu ajutorul ficatului. În cazul unui efort susţinut, acidul lactic nu mai poate fi eliminat în totalitate; astfel, el se acumulează şi determină dureri musculare: aceasta este febra musculară.

Că ochii noştri au întotdeauna aceeaşi mărime de la naştere, dar nasul şi urechile noastre nu se opresc niciodată din creştere?

Că inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului?

Adunate de Mihaela Iordache, X-M2

29

English-My Love

Crossword Puzzle

A-B Doriţi nişte fructe?

1-pepene verde 2-smochină 3-măr 4-lămâie 5-căpşună 6-portocală 7-prună 1

2

3

4

5

6

8-cireaşă 9-banană 10-viţă 11-pară 12-castană 13-rodie 14-pepene galben 7

8

9

10

11

12

13

14

15-piersică 16-grepfruit 17-strugure 18-vişină 19-caisă 20-curmală

15

16

17

18

19

20

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

?

B Realizat de prof. Alina Nina Petrescu

Aşteptăm rezolvările voastre pe adresa de e-mail revista.energetica@yahoo.com până la numărul următor!!!

Răspunsurile, în numărul următor!

30

Catedra tehnică se prezintă REZULTATELE OBŢINUTE LA OLIMPIADA INTERDISCIPLINARĂ LA ARIA CURRICULARĂ “TEHNOLOGII” FAZA JUDEŢEANĂ 2009-2010 Nr. crt.

1.

Domeniul/ Specializarea Tehnic, a X-a

2.

Tehnician in instalatii electrice Ruta directa, a XI-a Tehnician in automatizari Ruta directa, a XI-a

3.

4.

5.

6.

Nr. crt.

1.

2.

Nr. crt.

1.

2.

Tehnician in instalatii electrice Ruta directa, a XII-a Tehnician electrotehnist Ruta progresiva, a XII-a Tehnician electrotehnist Ruta progresiva, a XIII-a

Numele si prenumele elevului Chiriacescu Victor Popovici Alice Balanica Silviu Manea Bogdan Pascu Andrei Dutu Marius Muscalu Gabriel

Clasa 10 A 10 B 10 A 11 B 11 B 11 B 11 A

Premiul obtinut Nota Premiul al II-lea Mentiune Mentiune Mentiune I Mentiune II Mentiune III Mentiune I

Itu Nicolae

11 A

Mentiune III

Enache Florin

11 A

Mentiune IV

Moraru Mihai

12 B

Premiul III

Numele cadrelor didactice care i-au pregatit Paduretu A, Cretu R, Mitoi E Paduretu A, Cretu R, Mitoi E Paduretu A, Cretu R, Mitoi E Cretu R, Bucur P, Spinu T, Matei I Cretu R, Bucur P, Spinu T, Matei I Cretu R, Bucur P, Spinu T, Matei I Lamba Gh, Bucur P, Paduretu A, Negreanu I Lamba Gh, Bucur P Paduretu A, Negreanu I Lamba Gh, Bucur P, Paduretu A, Negreanu I Bucur P, Cretu R, Paduretu A, Ionita T

Andone Grigore Tudose Alina Tutica Florin Irimescu Lavinia

12 A 12 A 12 C1 12 C1

Mentiune I Mentiune III Premiul al III-lea Mentiune I

Bucur P, Cretu R, Paduretu A.,Ionita T Bucur P, Cretu R, Paduretu A, Ionita T Cretu R, Bucur P, Spinu T, Paduretu A Cretu R, Bucur P, Spinu T, Paduretu A

Dobre Constantin

13 C2

Mentiune I

Cretu R, Spinu T, Staicu V, Predescu S

Anca Aurel

13 C1

Mentiune II

Cretu R, Spinu T, Staicu V, Predescu S

Gilca Costin

13 C1

Mentiune III

Cretu R, Spinu T, Staicu V, Predescu S

REZULTATELE LA CONCURSUL PE CALIFICĂRI PROFESIONALE FAZA JUDEŢEANĂ 2009-2010 Calificarea Numele si prenumele Clasa Premiul obtinut Numele cadrelor didactice care i-au elevului Media pregatit Electrician Oana Gabriel 11 C1 Premiul I Predescu S, Spinu T, Staicu V exploatare j.t.

Pana Constantin 11 C1 Premiul al II-lea Predescu S, Spinu T, Staicu V Davidescu Stefan 11 C1 Mentiune II Predescu S, Spinu T, Staicu V Electronist aparate Andrei Florin 11 C3 Premiul I Lamba Gh, Nastase F si echipamente Anca Dragos 11 C3 Premiul al III-lea Lamba Gh, Nastase F

Calificarea Electrician exploatare j.t.

Electronist aparate si echipamente

FAZA NAŢIONALĂ Numele si Clasa Premiul obtinut prenumele elevului Media Oana Gabriel 11 C1 Mentiune Andrei Florin 11 C3 Mentiune

Numele cadrelor didactice care i-au pregatit Predescu S, Spinu T, Staicu V Lamba Gh, Nastase F

31

32