Campania electorală prezidenţială din 2009 a început oficial la 22 octombrie, în cursa pentru Cotroceni înscriindu-se 12 candidaţi: Traian Băsescu, Dan Mircea Geoană, George Crin Laurenţiu Antonescu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Sorin Mircea Oprescu, George Becali, Remus Cernea, Constantin Rotaru, Eduard Gheorghe Manole, Ovidiu Cristian Iane, Constantin Ninel Potârcă. Primele trei locuri favorite în alegerile prezidenţiale din 2009 au fost ocupate de Traian Băsescu, Mircea Geoană și Crin Antonescu. Au existat două tururi de scrutin, pe 22 noiembrie și 6 decembrie 2009. După primul tur, confruntarea finală a avut loc între președintele în funcţie, Traian Băsescu, și Mircea Geoană, președintele Partidului Social-Democrat. Campania pentru alegerile prezindenţiale din anul 2009 este prima campanie în care a fost utilizată new media într-un context mai larg și într-o structură integrată. Totuși, trebuie subliniat faptul că Traian Băsescu a fost primul candidat care a utilizat Internetul încă din 2004, dar la un nivel mult mai slab. În campania din 2004, Traian Băsescu a utilizat într-un mod inteligent caracterul viral al Internetului, oferindu-le utilizatorilor jocuri, mesaje prin Yahoo Messenger, iar site-ul său oficial a permis postarea comentariilor internauţilor datorită platformei de blogging utilizată1. Cu toate acestea, s-au observat considerabile schimbări în e-campania din România anului 2009. Candidaţii au consultat specialiști atât din domeniul comunicării, cât și din domeniul IT, astfel încât substanţiala modernizare a fost destul de vizibilă, chiar dacă politicienii au avut sau nu încredere în acest tip de comunicare. Fiecare candidat a fost prezent în mediul online, atât cu pagini oficiale de campanie, bloguri, cât și cu conturi deschise pe reţelele de socializare. Staff-urile de campanie, pe lângă campaniile publicitare tradiţionale (bannere, broșuri, pliante, clipuri video difuzate la televiziuni), au inclus promovarea candidaţilor prin new media (site-uri oficiale de campanie, bloguri, video-sharing, photo-sharing, messenger, site-uri de socializare). O altă caracteristică a campaniei electorale din 2009 constă în faptul că este prima campanie electorală asociată cu un referendum naţional privind introducerea Parlamentului unicameral. Pe fondul evidenţierii impactului noilor mijloace de comunicare online, folosite în campania electorală din 2007 pentru președinţia Franţei și a succesului electoral al lui Barack Obama în cursa electorală pentru președinţia SUA din 2008, strategii campaniilor prezidenţiabililor din România, în 2009, au inclus între mijloacele de comunicare și Internetul, ca o posibilă soluţie pentru a crea o punte între candidat și alegător. Faţă de campaniile electorale anterioare, folosirea Internetului s-a impus ca un dialog între cele două entităţi electorale, nu doar ca un mijloc de transmitere a unor informaţii. Metodologia
Pentru constatarea gradului de utilizare a Internetului și a interactivităţii online, cu aplicaţie pe site-urile de socializare în campania electorală din România în 2009, am analizat site-urile web ale principalilor candidaţi la președinţie, cartografiind fiecare site și inventariind elementele paginii web ca text, imagini și clipuri video, cu analiză specială pe pagina de start și biografia candidatului, a prezenţei sau absenţei caracteristicilor tehnice care au permis interactivitatea (link-uri către email, materiale postate pentru a fi descărcate, înregistrarea utilizatorilor), a hyperlink-urilor textuale, a caracteristicilor convingătoare vizual. Această analiză a ajutat
1 Alexandru-Brăduţ Ulmanu, Cartea feţelor. Revoluţia facebook în spaţiul social (București: Editura Humanitas, 2011), 202.
52
Sfera Politicii nr. 8 (162) / 2011