pentru dezbatere. Blogosfera şi populara reţea FB au fragmentat spaţiul virtual în 2009, candidaţii s-au izolat în funcţie de ideologie, canalul online a funcţionat mai puţin ca platformă de dezbatere şi mai mult ca instrument de PR politic. Mediul online, în proces de cyberbalkanizare1, a fost oglinda fidelă a mediului offline. Cercetarea campaniei din 2009 răspunde la întrebarea dacă în România mediul online a funcţionat ca spaţiu al dezbaterilor publice: absenţa link-urilor spre postările concurenţei şi lipsa de dialog cu cititorii exprimă o preocupare pentru propria imagine şi o lipsă semnificativă de interes pentru dezbatere între candidaţi, dar şi între alegători şi politicieni. Candidaţii nu au pus în dialog idei sau proiecte, nu au răspuns întrebărilor sau comentariilor cititorilor. Există o ideologie optimistă a participării web 2.0 potrivit căreia internetul ar democratiza societatea şi ar transforma utilizatorul, prin accesul la informaţie şi dezbatere, într-un cetăţean responsabil. Optimismul are ca fundament alegerile din SUA câştigate de Barack Obama şi numărul mare al participanţilor la vot în 2008. Scepticii argumentează că internetul nu a pus nici măcar în SUA bazele unei dezbateri reale, dar a contribuit masiv la moblizarea partizană a alegătorilor la vot şi la strângere de fonduri de campanie: modelul a fost lansat în 2004 prin blogul guvernatorului Howard Dean, Blog for America şi prin site-ul Meetup.com. Campania prezidenţială online din 2009 arată că noile tehnologii au fost folosite într-o încercare de moblizare a simpatizanţilor la vot şi de promovare a unei imagini politice. Candidaţii nu au obţinut donaţii online şi nici nu au susţinut dezbaterea electorală. Deocamdată new media amăgesc publicul furnizând iluzia pluralismului şi a libertăţii de exprimare. Noile tehnologii nu asigură o reprezentare mai democratică a intereselor din societate şi nici nu conferă putere reală utilizatorilor care dau like pe FB. Alegerile de anul viitor dau noi speranţe optimiştilor participării web 2.0.
BIBLIOGRAFIE
BETEA, Lavinia, DORNA, Alexandre, (coordonatori), Psihologia politică, o disciplină societală, Bucureşti, Curtea Veche, 2008. CURCIU-SULTĂNESCU, Dana, SULTĂNESCU, Dan, ŞTEFUREAC, Remus, TEODORESCU, Bogdan, „Anul 2004 – alegeri în România” în TEODORESCU, Bogdan, SULTĂNESCU, Dan (coordonatori), 12/XII: Revoluţia portocalie în România, Bucureşti, Fundaţia PRO, 2006. DÂNCU, Vasile, (coordonator), Mediere. Comunicare. Tranziţie, Anuarul secţiunii Sociologia Comunicării, Cunoaşterii şi Tehnologiei Informaţiei, anul I, nr. 1, Societatea Sociologilor din România, Cluj-Napoca, Eikon, 2010. DORNA, Alexandre, „Charismă, populism şi discurs: un trio inevitabil în politică”, în BETEA, Lavinia, DORNA, Alexandre (coordonatori), Psihologia politică, o disciplină societală, traducere de Marius Chitoşcă, Bucureşti: Curtea Veche, 2008. DRULĂ, Georgeta, Weblog, platform de comunicare online, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 2007. GUŢU, Dorina, New Media, Bucureşti, Ed. Tritonic, 2007. GUŢU, Dorina, (editor), Bloguri, Facebook şi politică, Bucureşti, Ed. Tritonic, 2009. HALIC, Bogdan-Alexandru, CHICIUDEAN, Ion, Analiza imaginii organizaţiilor, Bucureşti: Comunicare.ro, 2004. JIGLĂU, George, „Ştim despre ce vorbim? O perspectivă teoretică asupra populismului”, în GHERGHINA, Sergiu, MIŞCOIU, Sergiu, Partide şi personalităţi populiste în România postcomunistă, Iaşi, Institutul European, 2010. 1 Sălcudeanu, Tudor, „Dialogul surzilor în blogosfera politică românească”, în Guţu Dorina (coordinator), Bloguri, Facebook şi politică (Bucureşti: Tritonic, 2009), 24. Sfera Politicii nr. 8 (162) / 2011
45