Cultivarea prunelor –oportunităţi în administrarea efcientă a afacerilor în Republica Moldova

Andrei ZBANCĂ dr., conf. universitar, consultant agrobusiness

Ghenadie NEGRITU dr., conf. universitar, consultant în management

Ludmila DOBROVOLSCHI lector universitar, consultant în management

Producerea fructelor sâmburoase în Rpublica Moldova este un sector tradiţional și se bucură de interes în rândul producătorilor mici și medii, deoarece cererea la fructe este mult mai înaltă în lume, iar sporul de creștere a consumului este mult mai rapid în comparaţie cu alte sectoare ale agriculturii. Consumul fructelor sâmburoase este în creștere mult mai mare ca fructele sămânţoase, ceea ce este oportun pentru ţara noastră și ne permite să dezvoltăm producerea fructelor sâmburoase la un nivel mai avansat, dar în corelare cu resursele de forţă de muncă (este un factor limitator, deoarece necesită un număr mare de oameni în procesul de recoltare în stare proaspătă).

În tabelul de mai jos se propune pentru analiză, situaţia din sectorul de prune din Republica Moldova, în perioada ultimilor 10 ani:

Suprafaţa și volumul producerii prunelor în Republica Moldova, pe perioada anilor 2010-2019

Sursa: elaborat de autori în baza datelor Biroului Naţional de Statistică

În baza datelor tabelului, constatăm că suprafeţele cultivate cu prune deţin o pondere de 16.1% din totalul suprafeţelor pomicole cultivate în ţară (în a.2019), iar în mediu pe perioada anilor 2010-2019 – 17,4%, ceea ce reprezintă o pondere importantă și confrmă importanţa acestei subramuri pentru dezvoltarea sectorului pomicol al ţării.

Suprafaţa pe rod a livezilor de prune are o tendinţă lentă de creștere pe parcursul perioadei de analiză, însă volumul producerii prunelor s-a dublat în anul 2019 în comparaţie cu a.2010 (suprafaţa a sporit cu doar 5.1%). Această creștere se datorează modernizării tehnologiei de cultivare, sporirii nivelului de intensitate, defrișării livezilor îmbătrânite și înfinţării altora mai performante.

În următoarea fgură, se propune spre analiză, structura sortimentală a livezi- lor de prune, care sunt administrate de membrii Asociaţiei ”Moldova-Fruct”:

Structura suprafeţelor cultivate cu prună după soiuri, pe anul 2018

KABARDINSKAIA RANNIA 13%

PRESIDENT 3,4%

UDLINIONNAIA 1,5%

Analizând structura suprafeţelor cultivate cu prune, după soiuri, în baza informaţiilor oferite de Asociaţia ”Moldova-Fruct” în anul 2018, constatăm, că în structura acestor suprafeţe cele mai importante soiuri sunt: Stanley – 71.1%, urmat de Kabardinskaia Ranneaia –13%, varietăţi Čačanska – 6%, Prezident – 3.4% și Peteștean – 1.5%. Un rol important în asigurarea dezvoltării sectorului prunelor îl are deter- minarea volumelor de fructe destinate lanţului în stare proaspătă (păstrare în depozite frigorifce și lanţului de pre-răcire). În acest context, este necesar de analizat perioadele de coacere a prunelor în dependenţă de soiurile cultivate. În baza datelor membrilor Asociaţiei naţionale ”Moldova-Fruct”, situaţia privind structura suprafeţelor, după perioada de coacere a prunelor, se prezintă în continuare:

Structura suprafeţelor cultivate cu prune după perioada de coacere, %

Conform diagramei prezentate, constatăm că, în structura suprafeţelor cultivate cu prune, după perioada de coacere, cea mai mare pondere o deţin soiurile de prune cu coacere semi-tardive - cca.

76.6% (Stanley), care se păstrează foarte bine pentru perioada de până la 90 zile (în cazul pregătirii adecvate a producţiei din câmp) în depozite frigorifce și se bucură de cerere sporită la comercializarea lor în perioada rece a anului (octombrie - noiembrie). Pentru celelalte soiuri de prune este necesar de asigurat pre-răcirea lor înainte de a f livrate la export, ceea ce va permite de a asigura o calitate bună a producţiei în timpul transportării.

În baza datelor tabelului anterior, unde se prezintă volumul producţiei de prune destinate lanţului valoric în stare proaspătă (consum stare proaspătă: depozite frigorifce + pre-răcire) și ponderii soiurilor de prune în dependenţă de perioada de coacere în totalul prunelor s-au determinat cantităţile estimative de prune necesar de păstrat în depozite frigorifce pentru comercializare în lunile reci a anului.

Precizăm, că prunele timpurii necesită a f pre-răcite și livrate către consumatorul fnal, pe când producţia de prune cu coacere tardivă și semi-tardivă sunt destinate lanţului frigului un timp mai îndelungat. Conform datelor tabelului, volumul prunelor semi-tardive și tardive constituie cca.90-100 mii tone în ultimii doi ani, dintre care 25-30% sunt destinate procesării (calitate mai joasă la uscare și la magiun), iar 7075% pentru comercializare în stare proaspătă. Deci, estimativ putem con - stata, că pentru depozitarea în frigider la lanţul frigului este necesar să asigurăm cca. 50-60 mii tone pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectorului de prune. desfacere pentru unele fructe sâmburoase, pentru anii 2017-2019

Un aspect important în comerţul cu producţie de fructe sâmburoase din Republica Moldova este diversifcarea continuă a pieţelor, atât pentru a comercializa produsele pe pieţele ce oferă recompense maxime, dar și pentru a crește rezilienţa sectorului la infuenţa factorilor geopolitici.

Fructele sâmburoase sunt exportate la cele mai joase preţuri. Gama sortimentală, managementul calităţii, certifcarea internaţională, sortarea și ambalarea adecvată, va permite accesarea pieţelor alternative pentru export și crearea de plus valoare mai mare la comerţul fructelor. Analizând principalele pieţe de comercializare, constatăm, că producţia de fructe sâmburoase are o piaţă de export diversifcată, care mereu este în diversifcare. În asemenea condiţii, este garantat exportul fructelor sâmburoase la condiţii avantajoase (mai puţin riscante).

Totuși, până în prezent, problemele-cheie pentru exportul fructelor proaspete din Republica Moldova rămân a f:

1) calitatea neadecvată a prunelor, care rezultă din lipsa infrastructurii de pre-răcire, refrigerare, sortare și ambalare; gama sortimentală neadecvată, specialiști agricoli insufcienţi;

2) cantitatea insufcientă prin consolidarea loturilor de prune și lipsa cooperării dintre producători, care rezultă din fragmentarea produc- ţiei, gama sortimentală nefind adaptată cerinţelor consumatorilor fnali de pe pieţele de desfacere, și cooperarea producătorilor pentru accesarea pieţelor. În prezent tot procesul de consolidare a volumului de prune destinat către export este efectuat de intermediari (companii exportatoare), ceea ce nu este durabil, deoarece nu permite explorarea de noi pieţe alternative pentru diversifcarea exporturilor;

3) inabilitatea de efectuare a livrărilor planifcate pentru perioade mai îndelungate, care rezultă din lipsa cooperării limitate dintre producători și accesul limitat la informaţii operaţionale de pe pieţele de export;

4) activităţi de marketing insufciente din partea asociaţilor profesionale, producătorilor agricoli și exportatorilor, orientate la promovarea sectorului și stabilirea de parteneriate internaţionale;

5) lipsa brăndului, strategiei de marketing și de atragere a investiţiilor pentru dezvoltare, ceea ce condiţionează o lipsă de sincronizare în promovarea și vizibilitatea produselor, sectorul de fructe din Republica Moldova find eclipsat de ţările – producătoare de fructe – competitoare, cu un sector pomicol mult mai mare, dezvoltat și diversifcat, etc.

Ca rezultat, deși sunt recunoscute calităţile organoleptice excepţionale ale prunelor moldovenești, ele sunt poziţionate pe segmentul mediu-jos al pieţei, ceea ce asigură preţuri mici la comercializarea fructelor și necesită modernizarea operaţiilor post-recoltare pentru sporirea competitivităţii fructelor.

Un lucru interesant și avantajos este faptul că, în România, cantitativ, exportul de prune crește și are doar 13-15% din volumul total de export în ani 20172018, dar generează 30% din valoarea exportului total, pe când în Federaţia Rusă, volumul exportului este de 65% și generează doar 62% din exportul valoric. Reieșind din această situaţie, concluzia este următoarea, că este necesar de intensifcat exporturile în ţările UE, acolo find pieţele cu cele mai avantajoase preţuri.

Economia de piaţă impune producătorilor de prune să-și orienteze activitatea, prin practicarea afacerilor, care se încadrează și respectă următoarele aspecte importante: implementarea tehnologiilor moderne și intensive; dezvoltarea lanţului valoric pe produs; practicarea agriculturii comerciale; dezvoltarea infrastructurii de marketing; asocierea în organizaţii profesionale, pe interese și produse omogene, și cooperarea pentru promovarea și cucerirea de noi pieţe avantajoase etc.

În condiţiile economiei de piaţă, antreprenorii agricoli trebuie să analizeze detaliat iniţierea afacerilor pentru a determina corect modalitatea de implementare a acestora și volumul investiţiilor.

Antreprenorii trebuie să identifce cele mai relevante și optimale răspunsuri la următoarele întrebări, până la implementarea investiţiilor în sectorul prunelor (în special la înfinţarea plantaţiilor noi), ce vor permite administrarea mai efcientă și durabilă a businessului:

1. Cadrul legal și permisiv care reglementează activitatea de antreprenoriat și selectarea formei organizatorico-juridice de activitate cea mai adecvată și simplă;

2. Care este consumatorul fnal și segmentul pe piaţa de comercializare (pentru procesare, piaţă sau supermarket);

3. Analiza cererii și ofertei pe parcursul anului și pe lunile anului, pentru determinarea nișei proprii pentru comercializarea prunelor în stare proaspătă sau procesată;

4. Dispune-ţi de toţi factorii de producţie necesari pentru producere (irigare, teren adecvat, forţă de muncă, cunoștinţe necesare, etc.);

5. Rezilienţa climaterică și minimizarea riscurilor climaterice asupra businessului;

6. Sistemul de agricultură aplicat (convenţional, conservativ, ecologic) și adoptarea deciziilor pentru implementarea investiţiilor, reieșind din aceste aspecte extrem de importante;

7. Asigurarea conveierului de recoltare și a vânzărilor, care permite administrarea mult mai efcientă a afacerii;

8. Selectarea culturii / culturilor (tipul și gama sortimentală este foarte importantă) și selectarea tehnologiei de cultivare (care asigura avantaje comparative cu concurenţii și competitivitatea produselor);

9. Informarea corectă în ceea ce privește tehnologia, accesul la fuxul specializat de informaţii și transfer tehnologic din sectorul de prune;

10.Analiza fezabilităţii și planului de implementare a businessului în sectorul de prune, acumularea de date și analize economice pentru luarea corectă și efcientă a deciziilor, managementul fnanciar al investiţiilor, sursele de fnanţare și atragerea granturilor / subvenţiilor;

11.Perioada optimă de recoltare, metode corecte de recoltare, condiţiona- rea producţiei recoltate, ambalarea adecvată;

12. Necesitatea și disponibilitatea de a investi pentru a produce materie primă și de a dezvolta lanţul valoric pentru ele cu scopul de a minimaliza riscurile și crearea de valoare adăugată la preţ;

13.Disponibilitatea de asociere și cooperare a producătorului – aceste două condiţii asigură posibilităţi reale de a practica un business durabil;

14.Ce avantaje comparative creaţi la produsul / serviciul frmei și cum veţi concura pe piaţă. Competitivitatea produsului.

În continuare se propune spre analiză efcienţa economică a producerii prunelor și compararea rezultatelor efcienţei economice. Bugetul cultivării prunelor va f analizat în sistem intensiv, schema de plantare 5x3 m și schema de plantare 4.5x2.2 m. Bugetul oferă un mod de documentare a mărimii resurselor care se utilizează pentru realizarea obiectivelor planif - cate și pentru controlul managerial al activităţii.

Pentru agricultori, este importantă selectarea gamei sortimentale la prune, care să asigure producţii competitive, și asta este posibil de obţinut la următoarele soiuri, care sunt cel mai des cultivate în Republica Moldova: Piteștean, Kabardinskaia Ranneaia, Čačanska Najbolia, Stanley și Prezident.

Un instrument modern de evaluare a proiectelor de investiţii, cum este și înfinţarea plantaţiilor de prun, este metoda de analiză cost-benefciu. Analiza cost-benefciu (ACB) este o metodă cantitativă de estimare a fezabilităţii unui proiect pe baza calculului raportului dintre costurile și benefciile viitoare.

Pentru început, se propune spre analiză, datele economice ale bugetelor investiţiilor la înfinţarea plantaţiilor de prun și termenele de recuperare a acestora, ceea ce va permite antreprenorilor să selecteze corect sistemul de agricultură (intensiv) și soiurile de prun existente pe piaţa Republicii Moldova.

Datele tehnologice la cultivarea prunului de diferite soiuri și în sisteme diferite de cultivare (agricultură) pentru 1 ha de suprafaţă

Efectuând analiza comparativă a datelor tehnologice la cultivarea prunului, de diferite soiuri și în sisteme diferite de cultivare, menţionăm, că o efcienţă mult mai bună (recolte mai mari, termene de recuperare a investiţiilor mai mici) se obţine în cazul practicării producerii prunului în sistemul intensiv cu schema de plantare 4.5x2.2 m comparativ cu sistemul intensiv cu schema de plantare 5x3 m. Datele tabelului permit antreprenorilor să selecteze corect tehnologia și soiul de prună, în funcţie de valoarea adăugată pe care aceasta o oferă.

Bugetul investiţiilor la înfinţarea plantaţiilor multianuale trebuie să fe analizat de antreprenori din următoarele considerente: tehnologia selectată trebuie să asigure calitate, productivitate și preţ competitiv la producerea fructelor, pentru segmentul de piaţă selectat (consumator fnal determinat). Doar calitatea și productivitatea înaltă va permite comercializarea producţiei pe pieţele strategice de comercializare a fructelor și va asigura obţinerea profturilor scontate; utilizarea optimă a factorilor de producere în cadrul exploatării agricole și selectarea terenului corect pentru plantare; valoarea investiţiilor necesare și recuperarea lor într-o perioadă cât mai scurtă; analiza complexă a tuturor factorilor de risc care pot interveni pe perioada implementării investiţiei și posibilităţi de diminuare a efectelor lor asupra businessului.

Bugetele de investiţii la înfinţarea livezilor de prun în sisteme diferite de agricultură pentru 1 ha de suprafaţă

COSTUL INVESTIŢIILOR pe ARTICOLE de la PLANTARE până la INTRAREA pe ROD (PERIOADA de VEGETAŢIE), lei/ha

Analizând comparativ bugetele investiţiilor la înfiinţarea livezilor de prune intensive cu scheme diferite de plantare, constatăm că, plantarea livezii pe schema 4.5x2.2m necesită investiţii cu 40.1% mai mult în comparaţie cu livada de prun plantată pe schema 5x3m. Recuperarea investiţii - lor din contul subvenţiilor va constitui în cazul livezii cu schema 4.5x2.2m - 19.7%, iar pentru schema 5x3mdoar 12.7%.

Prezentăm în continuare bugetele de venituri și costuri la cultivarea prunului de diferite soiuri și în sisteme diferite de agricultură: