Efcienţa subvenţiilor în agricultură

Evoluţia politicii de subvenţionare, în mod evident, a avut un impact pozitiv în dezvoltarea Complexului agroindustrial și a mediului rural.

Cuantumul Fondului este aprobat în Bugetul de Stat prin art.2 și valoarea sa se majorează în dinamică.

Către anul 2019 volumul resurselor fnanciare în Fond a constituit circa 950 mil MDL (Tabelul 1). În perioada anilor 2013-2019 s-a înregistrat o creștere impresionantă a resurselor fnanciare ale Fondului, majorarea a constituit

105% ceea ce constituie cu circa 487 mil MDL mai mult în anul 2019 faţă de anul 2013. Determinarea nivelului efcienţei economice a politicii și a FNDAMR va permite în continuare de a stabili priorităţile de dezvoltare, domeniile de subvenţionare și submăsurile operate de către AIPA pe termen mediu.

Majorarea mijloacelor fnanciare ale FNDAMR a fost constantă în decursul acestor ani cu excepţia anului 2018, când a rămas la nivelul anului 2017, de circa 900 mil MDL. Majorarea Sporul medie anuală resurselor a constituit 13,15%.

Cea mai mare rată de majorare s-a înregistrat în anul 2014 faţă de anul 2013, de circa 22,03%, iar cea mai mică rată a fost în anul 2019 faţă de anul 2018, de circa 5,56%.

Totodată în practica politicii de subvenţionare a apărut expresia de suma autorizată spre subvenţionare, care este refectată în toate rapoartele anuale ale AIPA (indicatorul 2, Tabelul 1). Acest indicator reprezintă suma care a fost achitată de facto către benefciarii subvenţiilor în anul respectiv și, de regulă, este mai mică decât aprobată prin Bugetul de Stat. Spre exemplu, în anul 2015 suma FNDAMR a fost de 610 mil MDL însă cea autorizată de către AIPA spre plată a fost de 337 mil MDL. Această diferenţă se explică prin faptul că o parte din resursele Fondului în anul curent sunt destinate pentru achitarea restanţelor din anul precedent sau lipsa mijloacelor fnanciare bugetare. Din sursele FNDAMR ale anului 2019 circa 342 mil MDL au fost direcţionate pentru achitarea restanţelor de subvenţionare a dosarelor din anul 2018. Din datele prezentate în Tabelul 1 constatăm că în fecare an, cu excepţia 2018, AIPA înregistrează diferenţe între suma aprobată totală a subvenţiilor de către Bugetul de Stat și cea care a fost achitată către benefciari (autorizată). Cea mai mare sumă restantă a fost în anul 2017, de circa 256 mil MDL. Asta semnifcă că în acest an doar 72% din sursele FNDARM au ajuns la destinaţia benefciarilor. Cea mai înaltă rată a aces- tui indicator a fost în 2013, când circa 98% din subvenţiile planifcate au ajuns la producătorii agricoli. În anul 2018 a fost o situaţie specială, find planifcate circa 900 mil MDL, autorizate spre plată au fost circa 966 mil MDL.

Tabelul 1. Analiza comparativă a indicatorilor cantitativi de apreciere a efcienţei politicii de subvenţionare a Republicii Moldova în dinamică

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică, Organizaţiei Mondiale pentru Alimente și Agricultură a ONU și [1]–[3], [5]–[8]

Dezvoltarea politicii de subvenţionare se desfășoară în cadrul Complexului agroalimentar și a mediului rural. Indicatorii macroeconomici de apreciere a nivelului de dezvoltare vor f corelaţi cu cei ai politicii de subvenţionare în scopul determinării efcienţei subvenţiilor. Conform datelor prezentate în Tabelul 1 PIB-ul naţional în preţuri comparabile (indicatorul 4) a constituit în anul 2019 317 293 mil MDL. Ritmul de creștere al anului 2019 faţă de cel al anului 2013 a fost de 67,35%, iar cel al subvenţiilor autorizate de 66,65%, prin urmare au ritm de creștere similar. Menţinerea aceluiași ritm de creștere este raţional și argumentat din punctul de vedere economic. În teoria economică, se consideră optimală situaţia când ritmul de creștere a indicatorilor macroeconomici depășește cel al indicatorilor macroeconomici. Unul dintre indicatorii particulari cu referinţă la efcienţa politicii de subvenţionare este Valoarea producţiei agricole globale (indicatorul 5). Analizând dinamica acestui indicator constatăm o reducere a nivelului în anul 2019 faţă de anul 2013. Astfel, în anul 2019 VPG a fost de circa 29 598 mil MDL sau cu 2 383 mil MDL faţă de anul 2013. Prin urmare, ritmul creșterii subvenţionării pe parcursul anilor analizaţi nu asigură un ritm de creștere cel puţin pozitiv a VPG agricol. Reducerea în mărime relativă a VPG agricol constituie 7,45% în anul 2019 faţă de anul 2013. Această situaţie trebuie să pună în gardă autorităţile centrale și locale referitor la gestiunea corectă a subvenţiilor sau a principiilor politicii de subvenţionare.

Suprafaţa însămânţată reprezintă un indicator cantitativ de apreciere a capacităţilor Complexului agroalimentar (indicatorul 6, Tabelul 1). În dinamică acest indicator se majorează și către 2019 suprafaţa însămânţată s-a majorat cu 137 393 ha faţă de 2013. Dacă comparăm ritmul de creștere al indicatorului 2 cu cel analizat atunci constatăm că ritmul de creștere a subvenţionării este cu 58 p.p. mai mare [66,65% - 8,75%].

Alt indicator ce apreciază dezvoltarea Complexului agroalimentar este șeptelul de animale calculat în capete con - venţionale (indicatorul 7, Tabelul 1). Aici se înregistrează o creștere a numărului de animale în dinamică de la 148 mii capete în 2013 până la 160 mii capete în 2019. Ritmul de creștere a șeptelului a constituit 7,96%. Acest indicator este cu 58,69 p.p. mai mic de cât ritmul de creștere a subvenţiilor pentru acești ani. Generalizând analizele efectuate în baza indicatorilor prezentaţi în Tabelul 1 putem afrma că nici unul dintre cei analizaţi nu ating ritmul de creștere al resurselor fnanciare autorizate pentru subvenţionare în perioada anilor 2013-2019.

Aceasta poate f una din premisele afrmării referitoare la nivelul redus al efcienţei economice a FNDARM. Evident că această analiză este la nivel general și nu refectă partea calitativă a rezultatelor ce urmează a f prezentate în Tabelul 2. Indicatorii analizaţi sunt calculaţi în baza celor din Tabelul 1. Ponderea medie anuală a subvenţiilor autorizate în PIB-ul naţional (indicatorul 1) constituie 0,24%. Același indicator raportat la VPG agricol (indicatorul 2) variază de la 1,38% în anul 2015 până la 3,35% în anul 2018. Ponderea medie anuală a acestui indicator este de 2,18%, adică la fecare 100 lei valoare a producţie agri- cole doar 2,18 lei constituie Fondul de subvenţionare. În unele ţări al UE acest indicator ajunge până la 20-25%.

Valoarea VPG agricol la un leu subvenţii autorizate în agricultură se reduce în dinamică. În anul 2019 faţă de anul 2013 s-a redus cu 44,46% de la 70,38 lei până la 39,09 lei. Aceasta semnifcă nivelul redus al valorii producţiei agricole în ultimii ani. Cauze pot f mai multe, însă cert este că o asemenea reducere nu refectă efcienţa economică a politicii de subvenţionare. În condiţiile unui ritm al creșterii FNDAMR cu circa 66% în ultimii 7 ani, ritmul indicatorului analizat trebuie să fe cel puţin pozitiv.

Următorii doi indicatori (indicatorii 4 și 5, Tabelul 2) refectă nivelul subvenţiilor la o unitate de teren agricol și șeptel de animale. Suma subvenţiilor ce revine la un hectar teren însămânţat și plantaţii multianuale s-a majorat de la 284 lei până la 435 lei. Acest calcul ne demonstrează nivelul subvenţionării la nivel de suprafaţă agricolă care, în mod evident, nu este insufcient. Ceea ce ţine de subvenţiile în zootehnie, suma subvenţionării este în creștere în perioada 2013-2019. Ritmul de creștere este de 54,36% și în anul 2019 valoarea subvenţiilor în calcul la un animal convenţional a constituit 4,73 mii lei. Aceste calcule ar f valabile pentru sectorul de creștere a bovinelor dacă suma autorizată de subvenţionare în mod integral s-ar utiliza doar pentru plata directă pe cap animal.

Plăţile directe la o unitate de suprafaţă și cap de animal sunt la ordinea de zi în discuţiile și întrunirile responsabilelor de politica de subvenţionare din ţară. Asemenea practică există în multe ţări ale lumii. Consider că calculele prezentate pentru indicatorii 4 și 5 vor constitui argumente în deciziile luate pe acest subiect.

Analiza prezentată în Tabelul 2 demonstrează un nivel redus al efcienţei economice a resurselor fnanciare ale FNDARM prin politica de subvenţionare la nivel general. După cum am demonstrat, există creșteri ale indicatorilor în dinamică, însă în mărime absolută și la o unitate de calcul (ha, cap animal) demonstrează că ele sunt încă la nivel insufciente pentru a asigura o creștere durabilă a Complexului agroalimentar și a dezvoltării localităţilor rurale.

Subvenţionarea agriculturii și dezvoltării rurale se sistematizează pe o serie de măsuri și submăsuri care în ultimii 7 ani analizaţi au evoluat în număr și domenii. Numărul acestora s-a majorat de la 10 până la 24, iar domeniile și acţiunile au fost extinse în baza unor specializări limitate. Aceasta a dat posibilitate producătorilor agricoli și celor preocupaţi de dezvoltarea rurală de a aplica dosare pentru obţinerea subvenţiilor. În capitolul anterior evoluţia numărului de domeniul și a arealului de subvenţionare au fost analizate sufcient, astfel încât să ne dăm seama că AIPA a evoluat continuu în ceea ce privește asigurarea cadrului normativ pentru facilitarea și obţinerea subvenţiilor dar și a acoperirii acţiunilor majoritare din agricultură și dezvoltarea rurală.

La această etapă vom analiza efcienţa economică a măsurilor și submăsurilor de subvenţionare a acţiunilor și domeniilor. În Tabelul 3 sunt sistematizate mijloacele fnanciare ale acţiunilor și domeniilor subvenţionate în dinamică. Baza informaţională o constituie rapoartele anuale ale AIPA. În baza datelor din tabel vom determina nivelul efcienţei economice sectoarelor cu cea mai înaltă rată a subvenţionării.

Datele ne demonstrează că în perioada

Tabelul 3. Finanţarea activităţilor / domeniilor subvenţionate din sursele FNDARM în

anilor 2013-2019 suma cumulativă al FNDARM acordată sub formă de subvenţii a fost de 4 264,66 mil MDL. Cea mai mare parte din resurse au fost direcţionate către procurarea utilajului agricol (mașini agricole, tractoare, combine de recoltat etc.).

Valoarea subvenţiilor acordate prin Submăsura 1.3 „Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricole convenţional” în perioada respectivă a constituit 1 029,7 mil MDL (24,14%). La polul opus se afă Submă- sura 1.9 „Stimularea activităţilor de promovare pe pieţe externe” cu suma de 0,05 mil MDL doar în anul 2019. Ponderea Submăsurii 1.9 suma totală de subvenţionare pe ultimii 7 ani este de 0,0012%. Sectorul cu cea mai mare fnanţare din contul resurselor FNDARM este pomicultura. Pomicultorii au obţinut subvenţii prin intermediul Submăsurii 1.2p „Stimularea investiţiilor pentru înfinţarea, modernizarea și defrișarea plantaţiilor multianuale” de 419,6 mil MDL, ceea ce constituie 9,83%. Acest sector este cel mai subvenţionat sector dintre toate ale Complexului agroalimentar. Sectorul pomicultură este urmat de cel al procesării producţiei horticole. Suma subvenţiilor acordate prin intermediul Submăsurii 1.6.2 „Procesa- re, uscare și congelare a fructelor, strugurilor, legumelor și cartoflor” a ajuns la 419,3 mil MDL (9,83%).

În Figura 1 prezentăm structura subvenţionării acţiunilor și domeniilor reglementate de către AIPA.

Sectoarele cu cele mai înalte rate de atragere a subvenţiilor sunt horticultura și viticultura. Acţiunile și măsurile subvenţionate pentru aceste două sectoare rata subvenţiilor au o rată de 35% din totalul resurselor FNDARM. Direct către aceste două sectoare se referă următoarele 8 submăsuri: 1.2P „Înfinţarea plantaţiilor multianuale și pomicole”, 1.2V „Stimularea investiţiilor pentru înfinţarea, modernizarea plantaţiilor multianuale viticole”, 1.2D „Suprafeţele plantaţiilor multianuale defrișate”, 1.2A „Sisteme antiîngheţ și instalaţii antigrindină”, 1.2 S „Material suport în plantaţii perene”, 1.6.1 „Case de ambalare și frigidere de păstrare a fructelor, struguri- lor și legumelor”, 1.6.2 „Procesare, uscare și congelare a fructelor, strugurilor, legumelor și cartoflor”, 1.3 „Stimularea producătorilor agricoli pentru compensarea cheltuielilor la irigare”.

Acţiunile și domeniile destinate pentru agricultura ecologică, compensaţii pentru cheltuieli la irigare, consultanţă și formare, fnanţarea grupurilor de producători, consolidarea terenurilor agricole și promovarea pieţelor externe au o pondere mai mică de 1% în structura subvenţiilor. La unele dintre ele a fost întreruptă fnanţarea în unii ani dintre cei analizaţi. Întreruperea continuităţii a dezorientat producătorii agricoli (Tabelul 3).

Ramura zootehnică direct este subvenţionată doar prin trei submăsuri. Alături de submăsurile specifce doar unor sectoare, există și submăsuri generale la care pot aplica toţi producătorii agricoli și cei din domeniul dezvoltării rurale, ca de exemplu Submăsura 1.3 „Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricole convenţional” sau Submăsura 2.1 „Consolidarea terenurilor agricole”. Reieșind din acestea, constatăm că orice producător agricol și antreprenorii cu activităţi aferente dezvoltării rurale au posibilitatea de a-și identif - ca oportunităţile în atragerea subvenţiilor în activitatea operaţională. Din cele analizate, sectoarele horticol și viticol sunt cu cele mai multe submăsuri pentru subvenţionare. Din cercetările de mai sus am constat că cel mai favorizat sector, în funcţie de numărul de submăsuri către subvenţionare este sectorul horti-viticol. Pe de altă parte, conform structurii VPG cea mai mare contribuţie o are sectorul ftotehnic. În Tabelul 4 sunt sistematizaţi indicatorii de efcienţă a politicii de subvenţionare după sectoarele Complexului agroindustrial.

Prin urmare, valoarea producţiei globale ftotehnice variază de la 11 207,64 în anul 2013 până la 12 659,67 în anul 2019. În comparaţie cu celelalte sectoare, este sectorul cu cea înaltă valoare a producţiei. Acest sector în perioada 2013-2014 nu a obţinut subvenţii prin submăsuri directe, submăsurile menţionate au fost incluse în actele normative ale AIPA începând cu 2015.

Sistematizând sectoarele după indicatorul calitativ – VPG constatăm că sectorul ftotehnic este urmat de sectoarele zootehnic, horti-viticol și legumicol.

Sectorul cu cele mai multe subvenţii atrase în perioada 2013-2019 este horti-viti, constituind circa 1 778,3 mil MDL.

Prezenţa unui număr mare de submăsuri directe pentru acest sector a generat și atragerea celor mai multe subvenţii în mărime absolută. Anul cu cea mai mare sumă spre subvenţionare al sectorului respectiv a fost 2018, find direcţionate 430,90 mil MDL. Sectorul cu cel mai mic cuantum al subvenţiilor este cel legumi- col. Acest sector are doar o submăsură spre subvenţionare, Submăsura 1.1. Sectorul cu cea mai înaltă rată medie a subvenţiilor în VPG este sectorul horti-viti. Media acestui indicator pentru anii 2013-2019 este de 5,89%. La fecare 100 lei producţie globală, 5,89 provin din subvenţii. La celălalt capăt este sectorul ftotehnic cu rata medie de 0,42%. în raport cu valoarea producţiei agricole sectoriale

Un alt indicator de apreciere al gradului de subvenţionare pentru Complexul agroalimentar este rata subvenţiilor în cuantumul anual al FNDARM. Acest indicator ne demonstrează care dintre sectoare a atras cele mai multe subvenţii în raport cu sursele FNDARM. Circa 41% revine sectorului horti-viti, urmează sectorul zootehnic – 11,76%, ftotehnic – 6,55% și sectorul legumicol – 3,07%.

Reieșind din analiza efectuată în Tabelul 4 în continuare determinăm efcienţa subvenţiilor în raport cu VPG după sectoarele analizate. Datele sunt prezentate în Tabelul 5.

Conform calculelor prezentate în Tabelul 5 constatăm că cea mai înaltă eficienţă economică a subvenţiilor la nivel ramural revine celui legumicol. În anul 2014 a la fiecare leu subvenţionat ramura a produs producţie în valoare de peste 2 mii lei, astfel atin - gând cela mai înalte cote dintre toţi anii analizaţi. Cele mai modeste rezultate le înregistrează sectorul horti-viticol, cu eficienţă de 16,31 lei la fiecare leu subvenţii în anul 2019. În dinamică, eficienţa economică a subvenţiilor scade la toate sectoarele analizate, deși în toţi acești ani resursele FNDARM a avut o dinamică pozitivă. Reducerea eficienţei subvenţiilor are loc din cauza reducerii valorii producţiei globale la nivel regional. Valoarea producţia agricole autohtone este la nivel mondial este redusă din cauza calităţii producţiei.

Alt indicator al efcienţei economice este ritmul de creștere în dinamică a rezultatelor activităţii economice de la o perioadă la alta. În cazul nostru am determinat ritmul de creștere a VPG sectorial în anul 2019 faţă de anul 2013 pentru constata cuantumul sporului sau reducerii producţiei globale către anul 2019.

Calculele prezentate în Tabelul 6, demonstrează că sectorul cu cea mai mare creștere a VPG horti-viticol. La fecare leu valoare a producţiei în 2013 sectorul a obţinut circa 27,40 valoare adăugată în 2019. În sectorul ftotehnic creșterea economică în 2019 faţă de 2013 a fost de 12,96%, mai redusă cu 14,44 p.p. mai puţin decât la sectorul horti-viticol. La sectoarele legumicol și zootehnic VPG s-a redus cu 18,08% și 31,65% respectiv, ceea ce constituie inefcienţa sectorului în dinamică a valorii producţiei în preţuri curente. Aceasta semnifcă că la fecare leu valoare a producţiei a anului 2013 s-a obţinut cu 18,08 bani mai puţin valoare producţie legumicolă și cu 31,65 bani mai puţin valoare producţie zootehnică în anul 2019. Semnifcaţia creșterii economice în mărime procentuală este diferită pentru fecare sector. Astfel că ritmul de creștere în sectorului horti-viticol cu 1% semnifcă creșterea cu 314,82 mil MDL în anul

2019, în cel ftotehnic acest indicator ajunge la 188,1 mil MDL. Pentru legumicultură și zootehnie valoarea absolută a 1% procent cuantumul producţiei pentru recuperarea pierderilor economice înregistrate în perioada 2013-2019.

Prin urmare, 63,75 mil MDL în sectorul legumicol și 1 466,02 mil MDL pentru constituie valoarea recuperării 1% al pierderilor înregistrate. Indiscutabil, sectorul horti-viticol a fost cel mai favorizat sector politica de subvenţionare în ultimii 6-8 ani. Totodată aportul acestuia în VPG este doar de 18%, iar sectoarele ftotehnic și zootehnic îl depășesc chiar această perioadă. Reieșind din rezultatele obţinute ale calculelor prezentate, considerăm că aceste rezultate pot f luate drept bază

Concluzii

la argumentele de perfecţionare a politicii de subvenţionare pentru perioadă viitoare. Desigur că calculele efcienţei politicii de subvenţionare pot f continuate în raport cu operaţiunile de export și intrări de valută, prin abordarea subvenţiilor la o unitate de suprafaţă, la nivel de entitate benefciară ș.a.m.d. Însă, nu trebuie să uităm că politica de subvenţionare vizează prosperitatea sectorului și a Complexului agroalimentar, astfel că indicatorii de referinţă rămân cei macroeconomici.

Reieșind de cercetările efectuate concluzionăm următoarele:

1) FNDARM în dinamică înregistrează un ritm de creștere de peste 100% în perioada anilor 2013-2019;

2) În politica de subvenţionare deosebim două noţiuni ale resurselor fnanciare – resurse aprobate de Bugetul de Stat și resurse autorizate spre plată;

3) Resursele autorizate spre plată sun mijloacele fnanciare care au ajuns la destinaţia benefciarilor, adică a producătorilor;

4) În perioada anilor analizaţi benefciarii nu au primit circa 16% din resursele planifcate spre subvenţionare;

5) Ponderea plăţilor autorizate în valoarea PIB-ului naţional este de0,24%;

6) Cel mai favorizat sector al Complexului agroalimentar este horti-viticol;

7) Cea mai înaltă efcienţă a resurselor fnanciare obţinute din subvenţionare o deţine sectorul legumicol.

Bibliografe течение этого периода на фабрике в г. Расин (США) было произведено более 150 000 тракторов данной серии. Инженеры компании

[1] AIPA, „Rezultatele subvenţionării pentru anul 2019”, Chișinău, 2019.

[2] AIPA, „Rezultatele subvenţionării pentru anul 2015”, Chișinău, 2015.

[3] AIPA, „Rezultatele subvenţionării pentru anul 2017”, Chișinău, 2017.

[4] Guvernul RM, H O T Ă R Î R E pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile. Chișinău.

[5] AIPA, „Rezultatele subvenţionării pentru anul 2018”, Chișinău, 2018.

[6] AIPA, „Totalurile sub venţionării activităţilor agroindustriale în anul 2013”, Chișinău, 2013.

[7] AIPA, „Totalurile subvenţionării activităţilor agroindustriale în anul 2014”, Chișinău, 2014.

[8] AIPA, „Rezultatele subvenţionării pentru anul 2016”, Chișinău, 2016.

Case IH внимательно прислушиваются к пожеланиям фермеров, предлагая в конечном итоге своим заказчикам машину, которая в полной мере удовлетворяет всем требованиям совре- менного сельского хозяйства на протяжении десятилетий.

Тенденция последних лет – акцентировать внимание на автономности и полном контроле выполнения технологических операций в поле. С этой целью все крупные производители сельскохозяйственной техники уделяют особое внимание «электронной начинке» своих машин. В этом контексте компания Case IH, будучи одним из лидеров отрасли, выпустила на рынок обновленный трактор модельного ряда Magnum. В данном случае приставка AFS Connect обеспечивает четкое понимание того, что производитель делает особый акцент и ставку на новые возможности цифровых технологий, присущие новинке. Линейка тракторов Magnum AFS Connect включает пять моделей, разбитых по номинальной мощности двигателя, от 280 до 400 л.с. Причем, если модели в диапазоне мощностей 280–380 л.с. хорошо всем знакомы и отлично зарекомендовали себя на полях фермеров всего мира, то появление трактора Magnum 400 является абсолютным дебютом. Двигатель для всего ряда остался прежним – надежный, эффективный и приемистый Cursor 9, с рабочим объемом 8,7 л. Трансмиссия

PowerShif также не претерпела особых изменений, за исключением Magnum

400. Здесь производитель увеличил количество передач переднего хода с 18 до 21. При желании можно оснастить свой трактор серии Magnum экономич- ной и надежной бесступенчатой транс- миссией CVT.

Двигатель, трансмиссия и ходовая часть тракторов в принципе не претерпели кардинальных изменений, а вот дизайн, панель приборов и органы управления совершенно другие. Новый капот трактора, выполненный в стиле линейки Optum с обновленной оптикой, придает новинке дополнительную агрессивность.

Еще больше изменений ждут операто-

ра в самой кабине. Обзорность, качество используемых материалов отделки салона, эргономика рабочего пространства оператора – все эти элементы детально проработаны разработчиками и выведены на принципиально новый уровень. В этой связи Magnum AFS Connect устанавливает новые стандарты для индустрии в целом.

При первом знакомстве с машиной, когда оператор занимает свое место в кабине трактора, интуитивно появляется желание взять под контроль сотни «лошадей» под его капотом и электронный интеллект, потенциал которого значительно шире, нежели это было до сих пор. Оказывается, сделать это не просто легко, но и удобно. Полностью обновленный джойстик и подлокотник дают практически безграничные возможности в плане конфигурирования технологических процессов. Оператор может по собственному желанию и усмотрению настраивать и видоизменять назначение тех или иных органов управления, подстраивая полностью

«под себя» весь процесс управления трактором.

Особое внимание заслуживает новый сенсорный монитор AFS Pro 1200. Он действительно очень большой и представляет собой 12 дюймов удобства и эффективности. Специальное покрытие исключает блики как результат попадания лучей солнца на его поверхность. В него, как и прежде, интегрированы все рабочие параметры, а также системы точного земледелия. Однако возможностей стало значительно больше за счет интуитивного меню с расширенными возможностями программирования и контроля выполнения технологических операций.

Все имеющиеся на борту дисплеи четко проработаны, в том числе с точки зрения цветопередачи. Это исключа- ет утомление оператора и повышает удобство эксплуатации в течение длительного сезона – днем и ночью, при любой погоде.

Magnum AFS Connect не только расширяет возможности оценки эффективности эксплуатации, но и позволяет проводить дистанционную диагностику всех электронных систем. В случае возникновения нештатной ситуации у дилера есть возможность провести дистанционную проверку всех систем трактора, выявить причину случившегося и приехать с готовым решением. Данная опция может сэкономить несколько дней, которые могут оказаться ключевыми в разгар сезона проведения сельскохозяйственных работ. Расширенные возможности по обработке данных, полученных вследствие телеметрии, повысят эффективность эксплуатации и объем выполняемых

за счет оптимизации загрузки трактора в течение рабочего дня.